{"html": "<div class=\"lf-doc\"><p class=\"lf-p\">De altfel, în materia violenței în familie au mai existat modificări legislative de natură să limiteze disponibilitatea acțiunii penale. Astfel, dispozițiile art. 199 alin. (2) din Codul penal permiteau, anterior anului 2020, împăcarea în situațiile în care acțiunea penală ar fi fost pusă în mișcare din oficiu, de către procuror. Prin Legea nr. 233/2020 pentru modificarea art. 199 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a fost înlăturată posibilitatea împăcării drept cauză care înlătură răspunderea penală [potrivit art. 199 alin. (2) din Codul penal - în materia lovirii sau a altor violențe comise asupra unui membru de familie ori a vătămării corporale din culpă, comisă asupra unui membru de familie], așa încât, în prezent, dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu, de către procuror, manifestarea de voință a persoanei vătămate, în sensul în care nu mai dorește tragerea la răspundere penală a făptuitorului, poate avea doar relevanța unei retrageri a plângerii prealabile - și doar dacă este însușită de către procuror. ... 90.</p>\n<p class=\"lf-p\">Deși s-a admis că în discuție pot fi aduse ca argumente și o serie de concepte și idei corespunzătoare necesității ocrotirii suplimentare a victimelor violenței domestice sau tangențiale eficientizării costurilor implicate de instrumentarea unor cauze penale etc., s-a considerat totuși a fi mai în spiritul voinței legiuitorului și exprimării sale exprese prin formulările din reglementarea curentă interpretarea potrivit căreia punerea în mișcare a acțiunii penale, din oficiu, de către procuror, în condițiile în care deja există formulată o plângere prealabilă în cauză (în ipotezele în care legea permite procurorului punerea în mișcare și din oficiu a acțiunii penale, în anumite condiții, pentru infracțiuni care, ca regulă, se urmăresc la plângerea prealabilă a persoanei vătămate), contravine regulii disponibilității tragerii la răspundere penală în respectivele situații/în cazul acelor infracțiuni. ... ... VI.</p>\n<p class=\"lf-p\">Examenul jurisprudenței în materie1. Jurisprudența națională relevantă91. În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate un număr limitat de hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, acestea reliefând, în principal, opinia majoritară. ... 92. Astfel, au fost transmise Decizia penală nr. 932/2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 5.729/306/2022, Decizia penală nr. 930/2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 3.750/175/2021, Decizia penală nr. 37/Ap din 11.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția penală în Dosarul nr. 15.406/197/2023, Decizia penală nr. 631/Ap din 20.07.2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția penală în Dosarul nr. 1.835/197/2023, Decizia penală nr. 710/Ap din 8.09.2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția penală în Dosarul nr. 25.450/197/2022, Sentința penală nr. 14/2024, pronunțată de Judecătoria Luduș în Dosarul nr. 4.042/251/2013, hotărâri în care s-a reținut că acțiunea penală poate fi exercitată și din oficiu în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere. ... 93.</p>\n<p class=\"lf-p\">Referitor la opinia contrară, în materialul transmis de curțile de apel au fost identificate Sentința penală nr. 953 din 7.06.2023, pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul nr. 3.323/197/2023, Sentința penală nr. 561/2022 din 4.03.2022, pronunțată de Judecătoria Iași, Sentința penală nr. 122/2024, pronunțată de Judecătoria Sector 5 București în Dosarul nr. 24.260/302/2023. ... ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție94. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 11 din 8 aprilie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 12 iunie 2019) prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 193 raportat la art. 199 alin.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(1)</span>din Codul penal, pentru infracțiunea de „lovire sau alte violențe“ săvârșită asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal, atunci când acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, încetarea procesului penal poate fi dispusă numai ca efect al retragerii plângerii prealabile, și nu ca efect al împăcării. ... 95. Deși decizia menționată și-a încetat aplicabilitatea ca urmare a modificărilor legislative privind art. 199 alin. (2) din Codul de procedură penală, prezintă interes raționamentul juridic cu privire la această problemă de drept. ... 96. În ceea ce privește deciziile de speță, la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri în care a fost analizată problema de drept supusă dezlegării. ... ... 3.</div>\n<p class=\"lf-p\">Jurisprudența Curții Constituționale97. Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. ... ... ... VII. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului98. Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. ... ... VIII. Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat că nu a fost identificată practică judiciară a Secției penale sau a completurilor de 5 judecători în materie penală prin care să fie rezolvată, în mod direct, problema de drept care formează obiectul sesizării. ... IX. Punctul de vedere exprimat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară, este în sensul că sesizarea instanței este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate cerute de lege.99.</p>\n<p class=\"lf-p\">Din analiza încheierii rezultă că solicitarea aparține unei instanțe (curte de apel) învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... 100. Din verificările efectuate s-a constatat că problema de drept a cărei dezlegare se solicită nu a făcut și nu face obiectul niciunui recurs în interesul legii și nici al unei hotărâri prealabile. ... 101. De asemenea, este îndeplinită condiția ca de chestiunea de drept să depindă soluționarea cauzei în ultimă instanță, deoarece, în funcție de modul de interpretare a dispozițiilor legale anterior menționate, poate fi dispusă sau nu o soluție de încetare a procesului penal în baza retragerii plângerii. ... 102. Referitor la îndeplinirea condiției existenței unei chestiuni de drept susceptibile a fi soluționată în mod diferit de instanțe se constată că sesizarea astfel formulată, deși prezintă aparența unei chestiuni de drept esențiale (întrucât de lămurirea acesteia depinde soluționarea cauzei pe fond), aptă a primi o dezlegare de principiu, nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă și nu are nivelul de dificultate care să permită a se recurge la procedura hotărârii prealabile, normele supuse interpretării fiind clare, astfel încât rezolvarea problemei de drept poate fi dedusă cu ușurință. ... 103.</p>\n<p class=\"lf-p\">Or, ca regulă generală, prevederile art. 157 alin. (1) din Codul penal și ale art. 295 alin. (1) din Codul de procedură penală condiționează posibilitatea procurorului de a pune în mișcare acțiunea penală de existența plângerii prealabile a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. ... 104. În raport cu consecințele pe planul răspunderii penale și al desfășurării procesului penal, instituția plângerii prealabile se înfățișează atât ca o condiție de pedepsibilitate, cât și ca o condiție de procedibilitate. ... 105. Cu titlu de excepție, în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu conform art. 157 alin.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(4)</span>din Codul penal. ... 106. Corelativ, art. 289 alin. (8) teza finală din Codul de procedură penală impune ca, în cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală să fie făcută din oficiu. ... 107. Pentru același raționament, al evitării unei acțiuni vătămătoare intereselor unui minor sau incapabil din partea reprezentantului său legal, în cazul în care făptuitorul este acesta din urmă, termenul de depunere a plângerii începe să curgă de la data numirii unui nou reprezentant legal [art. 296 alin. (3) din Codul de procedură penală]. ... 108. Din analiza acestor dispoziții legale rezultă că sesizarea are loc din oficiu, iar, ulterior, punerea în mișcare a acțiunii penale poate fi făcută și din oficiu în situația în care fapta prevăzută de legea penală a fost săvârșită împotriva unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă. ... 109.</div>\n<p class=\"lf-p\">Cu titlu de excepție, în cazul infracțiunii de „violență în familie“, prevăzută de art. 199 alin. (1) și (2) raportat la art. 193 și 196 din Codul penal, punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu nu este condiționată de calitatea de minor sau de incapabil a persoanei vătămate. ... 110. Analiza dispozițiilor art. 157, 193, 196 și 199 din Codul penal relevă că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate ori din oficiu, fără a preciza însă dacă cele două moduri de sesizare pot coexista simultan în aceeași cauză. ... 111. Conform dispozițiilor art. 292 din Codul de procedură penală, organele de urmărire penală se sesizează din oficiu, dacă află că s-a săvârșit o infracțiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 din același cod. ... 112.</p>\n<p class=\"lf-p\">Din interpretarea gramaticală a acestui text de lege reiese că posibilitatea organelor de urmărire penală de a se sesiza din oficiu se rezumă la situația în care acestea au aflat de săvârșirea unei infracțiuni pe orice altă cale ce excedează sferei unei plângeri ori a unui denunț, care să întrunească condițiile de valabilitate. ... 113. Chiar dacă plângerea prealabilă nu este expres menționată în articolul de mai sus, acest fapt nu poate conduce la concluzia că norma nu este aplicabilă și acestei modalități de sesizare, în condițiile în care plângerea prealabilă este o variantă specială a plângerii. ... 114. Având în vedere trimiterea pe care art. 295 alin. (3) din Codul de procedură penală o face la dispozițiile art. 289 alin.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(1)</span>, (6) și (8) din Codul de procedură penală, se constată că sunt prevăzute aceleași condiții de fond și de formă în ceea ce privește cele două modalități de sesizare a organelor judiciare, cu excepțiile privitoare la termen și la formularea prin substituți procesuali. ... 115. Dispozițiile art. 292 din Codul de procedură penală au caracter de normă generală, aplicabilă și instituției plângerii prealabile, în condițiile în care Codul de procedură penală nu instituie reguli speciale pentru sesizarea din oficiu în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea plângerii prealabile. ... 116. Deci, împrumutând toate atributele plângerii, existența unei plângeri prealabile care îndeplinește condițiile de fond și formă, fiind depusă în termenele prevăzute de dispozițiile art. 296 din Codul de procedură penală, nu se poate circumscrie noțiunii de orice altă cale, prevăzută de dispozițiile art. 292 din Codul de procedură penală. ... 117.</div>\n<p class=\"lf-p\">Mai mult, chiar dacă în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate principiul fundamental avut în vedere de legiuitor este cel al disponibilității, în cazul excepțiilor mai sus menționate funcționează atât principiul disponibilității, cât și cel al oficialității. ... 118. Cu toate acestea, voința legiuitorului este însă evidentă în a da eficiență principiului disponibilității în ambele situații, având în vedere că și pentru cazul excepțional în care urmărirea penală a fost pusă în mișcare din oficiu s-a prevăzut posibilitatea retragerii plângerii prealabile. ... 119. Un argument suplimentar în acest sens îl constituie și restrângerea posibilității aplicării în totalitate a principiului oficialității în cazul victimelor apărate de Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011;</p>\n<p class=\"lf-p\">România a optat pentru ratificarea cu rezerve a acesteia, în sensul de a nu aplica sau de a aplica doar în cazuri sau condiții specifice dispozițiile formulate, între altele, la art. 55 alin. (1) cu privire la art. 35 (violența fizică) referitor la infracțiunile minore. ... 120. În plus, s-a apreciat ca necesară și observarea Deciziei nr. 11 din 8 aprilie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, care își menține valabilitatea raționamentului juridic cu privire la această problemă de drept și după modificarea legislativă a art. 199 alin. (2) din Codul penal, care a condus la încetarea efectelor sale. ... 121. Astfel, din considerentele acesteia rezultă fără echivoc faptul că, analizând instituțiile de drept incidente în cazul manifestării de voință a părților de a cere înlăturarea răspunderii penale, Înalta Curte de Casație și Justiție a identificat strict două situații, după cum acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu sau la plângerea prealabilă.</p>\n<p class=\"lf-p\">Așadar, instanța supremă nu a considerat posibilă situația existenței unei plângeri prealabile, aptă să conducă la punerea în mișcare a acțiunii penale, urmată de punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu. ... 122. Pentru toate argumentele menționate, punerea în mișcare a acțiunii penale poate fi făcută din oficiu doar în situația în care interesele persoanelor vulnerabile nu au fost apărate de reprezentanții lor legali prin formularea/încuviințarea unei plângeri prealabile, nu și în cazul în care a fost formulată, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, o plângere prealabilă în aceeași cauză. ... 123. În altă ordine de idei, deși întrebarea prealabilă adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție vizează posibilitatea coexistenței în cadrul aceleiași cauze penale atât a unei plângeri prealabile, aptă să conducă la declanșarea procesului penal, cât și a unei sesizări din oficiu, urmată de punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu, din considerentele instanței de sesizare rezultă că, în realitate, scopul urmărit este acela al stabilirii efectelor retragerii plângerii prealabile, prin prisma dispozițiilor art. 158 alin.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(4)</span>din Codul penal. ... 124. Instanța de sesizare a arătat că este necesară extinderea efectelor prevederilor art. 158 alin. (4) din Codul penal, care condiționează retragerea plângerii prealabile de însușirea acesteia de către procuror și în situația în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală din oficiu, deși exista o plângere legal formulată în cauză. ... 125. În raport cu modul în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, se poate ajunge la aplicarea unui regim diferit în cauze care nu se deosebesc în mod obiectiv, nefiind astfel respectat interesul persoanelor vătămate aflate într-o poziție vulnerabilă. ... 126. Se poate observa însă că prezenta solicitare tinde la o extindere a prevederilor art. 158 alin.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(4)</span>din Codul penal, în mod indirect, prin punerea în mișcare a acțiunii penale în cauzele în care a fost formulată în mod legal o plângere prealabilă. ... 127. Se poate ajunge, fără o intervenție directă a legiuitorului principal sau secundar, la limitarea principiului disponibilității, principiu de bază în cazul instituției plângerii prealabile. ... 128. Astfel, cu toate că protecția acestor persoane este incompletă, fiind lăsată la latitudinea reprezentanților legali posibilitatea retragerii plângerii, fără o cenzură a organelor judiciare, în cazul în care acțiunea penală nu a fost pusă în mișcare din oficiu, o astfel de completare nu poate fi realizată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismul juridic de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 475 din Codul de procedură penală, care are ca obiectiv preîntâmpinarea unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești, întrucât excedează nu numai obiectului unei sesizări de dezlegare a unei probleme de drept, ci și prerogativelor instanței supreme, consacrate de art. 126 alin.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(3)</span>din Constituția României, republicată. ... ... X. Dispoziții legale incidente + Codul penal +</div>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-157\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 157</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Lipsa plângerii prealabile(1) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală.(2) Fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele.(3) Fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la săvârșirea acesteia, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai cu privire la una dintre acestea.(4) În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu.(5) Dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare din oficiu +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-158\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 158</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Retragerea plângerii prealabile(1) Retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunțarea unei hotărâri definitive, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile.(2) Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentanții lor legali. În cazul persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă, retragerea se face cu încuviințarea persoanelor prevăzute de lege.(4) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu în condițiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însușită de procuror +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-193\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 193</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Lovirea sau alte violențe(1) Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.(2^1) Limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) și (2) se majorează cu o treime atunci când:a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului; ... b) victima este un minor; ... c) fapta este săvârșită în public; ... d) făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor. ... (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. (4) În cazul faptelor săvârșite în condițiile alin. (2^1), acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-196\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 196</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Vătămarea corporală din culpă(1) Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.(2) Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârșită din culpă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.(3) Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.(4) Dacă urmările prevăzute în alin. (1)-(3) s-au produs față de două sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.(5) Dacă nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfășurarea activității care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (3) constituie prin ea însăși o infracțiune se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.(6) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-199\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 199</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Violența în familie(1) Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 și art. 193-195 sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.(2) În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu + Codul de procedură penală +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-7\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 7</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Obligativitatea punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale(1) Procurorul este obligat să pună în mișcare și să exercite acțiunea penală din oficiu atunci când există probe din care rezultă săvârșirea unei infracțiuni și nu există vreo cauză legală de împiedicare, alta decât cele prevăzute la alin. (2) și (3).(2) În cazurile și în condițiile prevăzute expres de lege, procurorul poate renunța la exercitarea acțiunii penale dacă, în raport cu elementele concrete ale cauzei, nu există un interes public în realizarea obiectului acesteia.(3) În cazurile prevăzute expres de lege, procurorul pune în mișcare și exercită acțiunea penală după introducerea plângerii prealabile a persoanei vătămate sau după obținerea autorizării ori sesizării organului competent sau după îndeplinirea unei alte condiții prevăzute de lege +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-288\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 288</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Modurile de sesizare(1) Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu. (2) Când, potrivit legii, punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege ori cu autorizarea organului prevăzut de lege, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare în lipsa acestora.(3) În cazul infracțiunilor săvârșite de militari, sesizarea comandantului este necesară numai în ceea ce privește infracțiunile prevăzute la art. 413-417 din Codul penal +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-289\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 289</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Plângerea(1) Plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune. (2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.(3) Plângerea se poate face personal sau prin mandatar Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii.(4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.(5) Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.(6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește.(7) Plângerea se poate face și de către unul dintre soți pentru celălalt soț sau de către copilul major pentru părinți. Persoana vătămată poate să declare că nu își însușește plângerea.(8) Pentru persoana lipsită de capacitatea de exercițiu, plângerea se face de reprezentantul său legal.</p>\n<p class=\"lf-p\">Persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face plângere cu încuviințarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu. (9) Plângerea greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.(10) În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuiește pe teritoriul României, cetățean român, străin sau persoană fără cetățenie, și prin aceasta se sesizează săvârșirea unei infracțiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea și să o transmită organului competent din țara pe teritoriul căreia a fost comisă infracțiunea.</p>\n<p class=\"lf-p\">Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.(11) Persoana care nu vorbește sau nu înțelege limba română poate depune plângerea în limba pe care o înțelege. Odată cu depunerea plângerii aceasta poate solicita ca, atunci când este citată, să primească și o traducere a citației. +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-292\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 292</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Sesizarea din oficiuOrganul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârșit o infracțiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 și încheie un proces-verbal în acest sens +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-295\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 295</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Plângerea prealabilă(1) Punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.(2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.(3) Dispozițiile art. 289 alin. (1)-(6) și (8) se aplică în mod corespunzător +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-297\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 297</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Obligațiile organului de urmărire penală în procedura plângerii prealabile(1) La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile de formă și dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate, împreună cu propunerea de clasare.(2) Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate și propunerea de clasare +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-298\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 298</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Procedura în cazul infracțiunii flagrante(1) În caz de infracțiune flagrantă, organul de cercetare penală este obligat să constate săvârșirea acesteia, chiar în lipsa plângerii prealabile.(2) După constatarea infracțiunii flagrante, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată și, dacă aceasta declară că face plângere prealabilă, începe urmărirea penală. În caz contrar, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate și propunerea de clasare +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-305\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 305</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Începerea urmăririi penale(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.(2) Începerea urmăririi penale și respectiv continuarea efectuării urmăririi penale se dispun prin ordonanță care cuprinde, după caz, mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) lit. a)-c) și g).(3) Atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de aceasta, care dobândește calitatea de suspect. Măsura dispusă de organul de cercetare penală se supune, în termen de 3 zile, confirmării procurorului care supraveghează urmărirea penală, organul de cercetare penală fiind obligat să prezinte acestuia și dosarul cauzei.(4) Față de persoanele pentru care urmărirea penală este condiționată de obținerea unei autorizații prealabile sau de îndeplinirea unei alte condiții prealabile, efectuarea urmăririi penale se poate dispune numai după obținerea autorizației ori după îndeplinirea condiției +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-309\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 309</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Punerea în mișcare a acțiunii penale(1) Acțiunea penală se pune în mișcare de procuror, prin ordonanță, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1) + Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011 +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-35\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 35</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Violența fizicăPărțile vor lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a asigura faptul că este incriminat comportamentul de comitere de acte de violență fizică împotriva unei alte persoane.(...) +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-55\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 55</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Procedurile ex parte și ex officio1. Părțile vor asigura faptul că cercetarea sau urmărirea judiciară a infracțiunilor stabilite în conformitate cu articolele 35, 36, 37, 38 și 39 ale prezentei convenții nu va fi dependentă în totalitate de o declarație sau plângere depusă de victimă, dacă infracțiunea a fost comisă în întregime sau parțial pe teritoriul lor, precum și că procedurile pot continua chiar dacă victima își retrage declarația sau plângerea + Legea nr. 30 din 17 martie 2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011 +</p>\n<h4 class=\"lf-art\" id=\"a-2\"><span class=\"lf-art-num\">Articolul 2</span></h4>\n<p class=\"lf-p\">Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, România formulează următoarele rezerve:a) În conformitate cu prevederile art. 78 alin. (1) și (2) din Convenție,România își rezervă dreptul de a nu aplica sau de a aplica doar în cazuri sau condiții specifice dispozițiile formulate în:– articolul 30 alineatul (2); ... – articolul 44 alineatele (1) lit. e), (3) și (4); ... [Articolul 44 -Jurisdicție - ... (4) Pentru urmărirea penală a infracțiunilor stabilite în conformitate cu articolele 36, 37, 38 și 39 din prezenta convenție, părțile vor lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a se asigura că jurisdicția lor în ceea ce privește punctele d și e ale alineatului (1) nu este subordonată condiției conform căreia urmărirea penală poate fi inițiată doar în urma raportării de către victimă a infracțiunii sau a stabilirii informațiilor de către stat cu privire la locul unde a fost comisă infracțiunea.]; ... – articolul 55 alineatul (1) cu privire la articolul 35 referitor la infracțiunile minore“ ... [Articolul 55 - Procedurile ex parte și ex officio - (1) Părțile vor asigura faptul că investigațiile sau urmărirea judiciară a infracțiunilor stabilite în conformitate cu articolele 35, 36, 37, 38 și 39 ale prezentei convenții nu vor fi dependente în întregime de o raportare sau plângere depusă de victimă, dacă infracțiunea a fost comisă în întregime sau parțial pe teritoriul său, precum și că procedurile pot continua chiar dacă victima își retrage declarația sau plângerea.] ... ... ... XI Opinia judecătorului-raportor129. Opinia exprimată de judecătorul-raportor a fost în sensul admiterii sesizării formulate de Curtea de Apel Brașov - Secția penală și al stabilirii că în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acțiunea penală trebuie considerată ca fiind pusă în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate și, pe cale de consecință, retragerea plângerii prealabile poate interveni conform art. 158 alin. (1) din Codul penal, lăsând neaplicat art. 158 alin. (4) din Codul penal privind condiția însușirii de către procuror. ... ... XII.</p>\n<p class=\"lf-p\">Înalta Curte de Casație și JustițieA. Cu privire la admisibilitatea sesizării:130. Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția penală, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, reține următoarele: ... 131. În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 132.</p>\n<p class=\"lf-p\">În raport cu textul legal prezentat se constată că admisibilitatea unei sesizări formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor cerințe:– întrebarea să fie formulată în cursul judecății de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau al unui tribunal învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – soluționarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării; ... – existența unei veritabile chestiuni de drept, care să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. ... ... 133.</p>\n<p class=\"lf-p\">În cauză, Curtea de Apel Brașov - Secția penală a fost învestită cu soluționarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva Sentinței penale nr. 953 din 7.06.2023 a Judecătoriei Brașov, fiind îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță. ... 134. De asemenea, este îndeplinită și condiția care vizează caracterul de actualitate a problemei de drept invocate, în sensul că asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 135.</p>\n<p class=\"lf-p\">Necesitatea pronunțării unei hotărâri prealabile asupra problemei de drept invocate de către instanța de trimitere rezultă și din varietatea atât a soluțiilor pronunțate și comunicate de către instanțe, cât și a opiniilor exprimate la nivelul secțiilor penale. ... 136. Cu privire la cerința referitoare la aptitudinea dezlegării prealabile solicitate de a avea legătură cu modul de rezolvare a fondului cauzei, se constată că și aceasta este îndeplinită. ... 137. În jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, regăsită în cuprinsul art. 475 din Codul de procedură penală cu ocazia examenului jurisprudențial. ... 138.</p>\n<p class=\"lf-p\">S-a subliniat, sub un prim aspect, că între problema de drept a cărei lămurire se solicită - indiferent dacă ea vizează o normă de drept material sau o dispoziție de drept procesual - și soluția ce urmează a fi dată de către instanța de trimitere trebuie să existe o relație de dependență, în sensul în care decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal (Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014, și Decizia nr. 19 din 15 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 octombrie 2014). ... 139. În al doilea rând, s-a evidențiat necesitatea ca dezlegarea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării să fie determinantă pentru rezolvarea acțiunii penale sau a acțiunii civile în procesul penal, ceea ce presupune ca respectiva chestiune de drept să vizeze, ca regulă, o problemă de drept material de care depinde soluționarea pe fond a cauzei și doar ca excepție o problemă de drept procesual, aceasta din urmă în măsura în care soluția dată respectivei probleme de drept s-ar repercuta semnificativ asupra rezolvării fondului cauzei (Decizia nr. 11 din 12 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 29 octombrie 2018). ... 140.</p>\n<p class=\"lf-p\">În acest context se constată că problema de drept cu care a fost sesizată instanța supremă constituie o problemă de drept aflată într-o relație de dependență cu soluția ce ar putea fi pronunțată în cauză, întrucât, în funcție de modul de interpretare a dispozițiilor legale privind punerea în mișcare a acțiunii penale în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, poate fi dispusă sau nu o soluție de încetare a procesului penal în baza retragerii plângerii. ... ... B. Cu privire la fondul chestiunii de drept:141. Obiectul prezentei sesizări îl constituie problema de drept ce presupune, în esență, determinarea modalității în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare, la plângerea prealabilă sau din oficiu, respectiv examinarea raportului dintre disponibilitatea acțiunii penale și oficialitatea acesteia cu privire la posibilitatea procurorului de a pune în mișcare din oficiu acțiunea penală, chiar și în situațiile în care există deja o plângere prealabilă aptă să conducă la declanșarea procesului penal. ... 142.</p>\n<p class=\"lf-p\">Dispozițiile art. 157 alin. (1) din Codul penal, precum și cele ale art. 295 alin. (1) din Codul de procedură penală condiționează posibilitatea procurorului de a pune în mișcare acțiunea penală de existența plângerii prealabile a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. ... 143. Raportat la angajarea răspunderii penale, precum și la desfășurarea procesului penal, instituția plângerii prealabile se înfățișează atât ca o condiție de pedepsibilitate, cât și ca o condiție de procedibilitate. ... 144. Cu titlu de excepție, în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu, potrivit art. 157 alin.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(4)</span>din Codul penal. ... 145. De asemenea, dispozițiile art. 199 alin. (2) din Codul penal prevăd că, în cazul infracțiunilor de lovire sau alte violențe, în forma agravată de săvârșirea faptei penale asupra unui membru de familie al subiectului activ al infracțiunii, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și „din oficiu“. ... 146. Astfel, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, principiul fundamental avut în vedere de legiuitor este cel al disponibilității, iar în cazul excepțiilor funcționează atât principiul disponibilității, cât și cel al oficialității. ... 147. În acest sens, disponibilitatea acțiunii penale reprezintă regula în materia infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, inclusiv cele prevăzute de art. 199 din Codul penal, legiuitorul lăsând la latitudinea persoanei vătămate posibilitatea de a aprecia și a decide dacă făptuitorul urmează să fie tras la răspundere penală sau nu. ... 148.</div>\n<p class=\"lf-p\">Legiuitorul a derogat de la această regulă, atât prin norme cu caracter general [art. 157 alin. (4) și (5) din Codul penal], cât și cu caracter special [art. 199 alin. (2) din Codul penal], instituind și posibilitatea procurorului de a pune în mișcare din oficiu acțiunea penală, derogări ce au avut drept fundament necesitatea de ocrotire superioară a intereselor persoanelor vătămate. ... 149. Deci identificarea modului în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare, la plângerea prealabilă sau din oficiu, se pune în cazurile în care legiuitorul a prevăzut cele două procedee de exercitare a acțiunii penale. ... 150. Trebuie observat că aceste derogări ce permit procurorului să pună în mișcare acțiunea penală din oficiu nu anulează principiul disponibilității, ci sunt subsidiare acestuia, întrucât, în caz contrar, legiuitorul ar fi renunțat în totalitate la ipoteza punerii în mișcare a acțiunii penale condiționat de formularea plângerii prealabile. ... 151.</p>\n<p class=\"lf-p\">Această idee reiese chiar și din considerentele prezentate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, care, în Decizia nr. 11 din 8 aprilie 2019 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 12 iunie 2019), analizând instituțiile de drept incidente în cazul manifestării de voință a părților de a cere înlăturarea răspunderii penale, a identificat strict două situații, după cum acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu sau la plângerea prealabilă, fără a reține și posibilitatea existenței unei plângeri prealabile, aptă să conducă la punerea în mișcare a acțiunii penale. ... 152. Totodată, acceptarea posibilității coexistenței, în cadrul aceleiași cauze penale, atât a unei plângeri prealabile, aptă să conducă la declanșarea procesului penal, cât și a unei sesizări din oficiu, urmată de punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu, ar putea avea drept consecință ca simpla mențiune a procurorului, în cuprinsul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, să conducă la lipsirea de efecte a instituției plângerii prealabile, ca manifestare de voință a persoanei vătămate în sensul tragerii la răspundere penală a făptuitorului, mai ales în ceea ce privește o eventuală retragere a plângerii prealabile. ... 153.</p>\n<p class=\"lf-p\">În această situație, procurorul ar putea, în mod arbitrar, să anihileze orice posibilitate de a se ajunge ulterior la o retragere a plângerii prealabile, doar prin simpla inserare în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale a mențiunii că aceasta s-a făcut din oficiu, având posibilitatea de a nu își însuși eventuala manifestare de voință a persoanei vătămate, care, deși a formulat în condițiile legii o plângere prealabilă, ar alege ulterior să își exercite dreptul acordat în mod expres de legiuitor și să solicite înlăturarea răspunderii penale a făptuitorului. ... 154. Prin urmare, sensul prevederilor art. 157 alin. (4) și ale art. 199 alin. (2) din Codul penal nu este acela ca, în situațiile astfel reglementate, procurorul să dobândească un drept discreționar de a decide dacă pune în mișcare acțiunea penală din oficiu sau la plângerea prealabilă, indiferent de manifestarea de voință a persoanei vătămate, ci acela de a exista o protecție suplimentară, superioară, pentru ocrotirea intereselor persoanelor vătămate care, din varii motive, rămân în pasivitate, procurorul dobândind un rol subsidiar. ... 155.</p>\n<p class=\"lf-p\">Astfel, acțiunea penală nu ar putea să fie pusă în mișcare din oficiu cât timp, la momentul emiterii ordonanței de către procuror, exista o plângere prealabilă care întrunea toate cerințele legii. ... 156. În consecință, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare din oficiu sau considerată astfel numai atunci când interesele persoanelor vulnerabile nu au fost apărate fie din cauza faptului că manifestarea de voință a persoanei vătămate în sensul tragerii la răspundere penală a făptuitorului nu întrunește cerințele plângerii prealabile, fie din cauza inexistenței unei plângeri, nu și în cazul în care plângerea prealabilă a fost formulată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale. ... 157. Pe de altă parte, trebuie făcută o distincție între sesizarea organelor de urmărire penală și punerea în mișcare a acțiunii penale. ... 158.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sesizarea se realizează conform art. 288 din Codul de procedură penală, prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare decât cele de urmărire penală sau din oficiu (în acest din urmă caz, dacă autoritățile află că s-a săvârșit o infracțiune pe orice altă cale); existența unei plângeri prealabile care îndeplinește condițiile de formă și fond, fiind depusă în termenele prevăzute de art. 296 din Codul de procedură penală, nu se circumscrie noțiunii de „orice altă cale“ în sensul art. 292 din Codul de procedură penală. Punerea în mișcare a acțiunii penale este actul procesual al procurorului și se face prin ordonanță, conform art. 309 din Codul de procedură penală, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(1)</span>din Codul de procedură penală. ... 159. Determinarea modului în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală (din oficiu sau la plângerea prealabilă) nu depinde de forma concretă pe care a îmbrăcat-o sesizarea organelor de urmărire penală (în sensul că nu ar trebui să se considere că acțiunea penală s-a exercitat din oficiu doar când și sesizarea s-a făcut din oficiu, cu excluderea plângerii sau denunțului și a actelor încheiate de alte organe de constatare decât cele de urmărire penală). ... 160. În aceste condiții, stabilirea modului în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală (din oficiu sau la plângerea prealabilă) depinde, în principal, de existența unei manifestări de voință a persoanei vătămate în sensul tragerii la răspundere a făptuitorului, care să întrunească toate cerințele legale pentru a fi calificată drept plângere prealabilă, iar, în subsidiar, de mențiunile ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale. ... 161.</div>\n<p class=\"lf-p\">În concret, acțiunea penală va fi considerată a fi exercitată din oficiu atunci când, indiferent de modul de sesizare a organelor de urmărire penală, la momentul emiterii ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, manifestarea de voință a persoanei vătămate în sensul tragerii la răspundere penală a făptuitorului nu există sau nu întrunește cerințele plângerii prealabile. ... 162. Dimpotrivă, acțiunea penală va fi considerată a fi exercitată la plângerea prealabilă atunci când, indiferent de modul de sesizare a organelor de urmărire penală, la momentul emiterii ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, manifestarea de voință a persoanei vătămate în sensul tragerii la răspundere penală a făptuitorului există și întrunește cerințele plângerii prealabile. ... 163.</p>\n<p class=\"lf-p\">Prin urmare, în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar acțiunea penală este considerată a fi exercitată ca urmare a acesteia, va putea să intervină și retragerea plângerii prealabile conform art. 158 alin. (1) din Codul penal, lăsând neaplicat art. 158 alin. (4) din Codul penal referitor la condiția însușirii de către procuror. ... ... ... 164. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția penală prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acțiunea penală mai poate fi pusă în mișcare din oficiu?“ și va stabili că în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acțiunea penală trebuie considerată ca fiind pusă în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, așa încât retragerea plângerii prealabile poate interveni conform art. 158 alin.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(1)</span>din Codul penal. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția penală prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acțiunea penală mai poate fi pusă în mișcare din oficiu?și stabilește că:În cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acțiunea penală trebuie considerată ca fiind pusă în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, așa încât retragerea plângerii prealabile poate interveni conform art. 158 alin. (1) din Codul penal.Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2024.</p>\n<p class=\"lf-p\">PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Judecător ELENI CRISTINA MARCU Magistrat-asistent, Costin Cristian Pușcă------- Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.</p>\n<p class=\"lf-p\">Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții | Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile ×Inchide Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect.</p>\n<p class=\"lf-p\">Inchide mesajul de atentionare ×Inchide Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect!</p>\n<p class=\"lf-p\">Ce browser sa aleg?</p>\n<p class=\"lf-p\">Google Chrome Descarca Browser Mozilla Firefox Descarca Browser Descarca Browser Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul?</p>\n<p class=\"lf-p\">Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web.</p>\n<p class=\"lf-p\">Inchide mesajul de atentionare</p></div>", "next": 0}