Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părților, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greșelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părților se prezumă dacă, fiind legal citate, nu își manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face mențiune pe toate exemplarele actului +
\nNotarul public nu poate îndeplini acte notariale, sub sancțiunea nulității, dacă:a) în cauză sunt părți sau interesați în orice calitate, el, soțul, ascendenții și descendenții lor; ... b) este reprezentantul legal ori împuternicitul unei părți care participă la procedura notarială + Secţiunea a 2-a Autentificarea înscrisurilor + Articolul 90(1) Înscrisul autentic notarial este cel întocmit sau, după caz, primit și autentificat de către notarul public ori de către personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, în forma și în condițiile stabilite prin prezenta lege.(2) Autentificarea înscrisului se face cu respectarea următoarei proceduri:a) stabilirea identității părților în condițiile art. 85; ... b) exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținutul actului; ... c) semnătura acestora și data înscrisului. ... + Articolul 91(1) Pentru autentificarea unui înscris, notarul public verifică și stabilește, în prealabil, identitatea părților, în condițiile art. 85.(2) Părțile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică, cu excepțiile prevăzute de lege. În această situație, notarul public este obligat să verifice în Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora, iar în cazul constatării revocării acesteia va respinge cererea de autentificare. + Articolul 92(1) Pentru a lua consimțământul părților, după citirea actului, notarul public le va întreba dacă au înțeles conținutul acestuia și dacă cele cuprinse în act exprimă voința lor. Exteriorizarea consimțământului se materializează prin semnătură.(2) Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar în aceeași zi, consimțământul părților care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviințare a autentificării se vor menționa ora și locul luării consimțământului fiecărei părți. +
\n+ Articolul 94(1) Testatorul își dictează dispozițiile în fața notarului. Notarul public se îngrijește de scrierea testamentului, pe care apoi îl citește testatorului sau, după caz, îl dă să îl citească, făcând mențiune expresă despre îndeplinirea acestor formalități. Dacă dispunătorul își redactase deja actul de ultimă voință, testamentul autentic îi va fi citit de către notarul public.(2) După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voință, testamentul fiind apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare de către notarul public.(3) Testatorul știutor de carte va solicita, printr-o cerere scrisă, autentificarea testamentului. Cererea trebuie să cuprindă, după caz:a) faptul că testamentul pe care îl anexează la cerere a fost redactat de el însuși, situație în care îl va prezenta notarului public pentru tehnoredactare; ... b) faptul că testatorul nu are un testament deja scris și solicită să dicteze conținutul testamentului notarului public. ... (4) În cerere testatorul va preciza că i s-au pus în vedere prevederile art. 1.043 alin.
\nMartorii vor semna înscrisul alături de testator și vor fi identificați în încheierea de autentificare, cu mențiunea justificării prezenței lor și a faptului că sunt martori-asistenți.(5) Martorii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, și de prezenta lege.(6) În situațiile speciale când notarul public ia declarația de voință surdului, mutului sau surdomutului în imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot în prezența a 2 martori.(7) În cazul persoanei nevăzătoare, notarul public îi va citi actul înainte de a-i lua consimțământul.(8) Autentificarea testamentului în condițiile alin. (1) se face în mod obligatoriu în prezența martorilor.(9) După dictare, notarul public se îngrijește de redactarea testamentului utilizând terminologia juridică corespunzătoare. + Articolul 96(1) Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii „consimt la prezentul act, pe care l-am citit“.(2) Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a scrie, declarația de voință se va lua prin interpret.(3) Pentru a lua consimțământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a citit înscrisul și dacă cele auzite reprezintă voința sa, consemnând acestea în încheierea de autentificare. + Articolul 97(1) În cazul acelora care, din pricina infirmității, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, îndeplinind actul, va lua consimțământul numai în prezența a 2 martori-asistenți, această formalitate suplinind absența semnăturii părții.(2) Martorii-asistenți vor fi identificați și vor semna actul, iar în încheierea de autentificare se va face mențiunea că aceștia au fost prezenți la citirea actului de către părți sau, după caz, de către notarul public și la luarea consimțământului.(3) Nu poate fi martor-asistent persoana care:a) nu a împlinit 18 ani; ... b) figurează în act ca parte sau ca beneficiar; ... c) din cauza unei deficiențe psihice sau fizice nu este aptă; ... d) este neștiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna. ... + Articolul 98(1) Actele autentice notariale se întocmesc într-un singur exemplar original, care se păstrează în arhiva notarului public.(2) Exemplarul original al înscrisului autentificat, împreună cu anexele care fac parte integrantă din acest înscris, se semnează în fața notarului public de către părți sau de către reprezentanții lor și, după caz, de cei chemați a încuviința actele pe care părțile le întocmesc, de martorii-asistenți, atunci când este cerută prezența lor, și, după caz, de cel care a redactat înscrisul, în condițiile prezentei legi.(3) Prin anexa care face parte integrantă din înscris se înțelege orice înscris atașat înscrisului principal, care detaliază sau completează conținutul acestuia din urmă și a fost declarat ca atare de către părți. Înscrisurile care constituie documentația necesară autentificării se rețin la dosarul actului și nu se consideră anexe.(4) Părțile vor primi un duplicat de pe actul original. Duplicatul actului notarial are forța probantă prevăzută de lege ca și originalul actului.
\n+
\nÎncheierea care constată autentificarea unui înscris va cuprinde, sub sancțiunea anulării, pe lângă datele prevăzute la art. 84, și următoarele mențiuni:a) constatarea că s-a luat consimțământul părților; ... b) constatarea că înscrisul a fost semnat în fața notarului de toți cei ținuți să îl semneze. Mențiunea notarului public că una dintre părți nu a putut semna ține loc de semnătură pentru aceasta; ... c) dispoziția de învestire cu formă autentică, care se exprimă prin cuvintele: „Se declară autentic prezentul înscris“ + Articolul 100(1) Înscrisul autentic notarial face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.(2) Reprezintă constatări personale ale notarului cele făcute prin propriile simțuri:a) faptul prezentării părților și a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum și identificarea acestora; ... b) locul și data încheierii actului; ... c) exteriorizarea consimțământului. ... (3) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic notarial fac dovada, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane. + Articolul 101(1) Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa înscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.(2) Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească, părinții se înțeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinței copilului, modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuiește, precum și alte măsuri asupra cărora părinții pot să dispună în condițiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare. +
\nPentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorțului sau în orice alte situații, notarul public, cu ocazia autentificării, este obligat să obțină raportul de anchetă psihosocială și să procedeze la ascultarea minorului în condițiile art. 264 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare + Secţiunea a 3-a Procedura succesorală + Articolul 103(1) Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum și a secretarului consiliului local al localității în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moștenirii.(2) Notarul public sesizat are obligația de a-și verifica în prealabil competența teritorială, iar în cazul în care constată că succesiunea este de competența altui notar public, se desesizează, fără a mai cita părțile, informându-l pe solicitant cu privire la notarul competent să îndeplinească procedura succesorală.(3) În cazul în care în circumscripția unui tribunal sunt mai mulți notari publici, competența de îndeplinire a procedurii succesorale aparține primului notar public sesizat. Notarul public va verifica dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt notar public din circumscripția aceluiași tribunal, cercetând în acest scop registrul de evidență a succesiunilor, potrivit regulamentului. (la 06-12-2024, Alineatul (3) , Articolul 103 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 9. , Articolul I din LEGEA nr. 301 din 2 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1212 din 3 decembrie 2024 )
\nÎn cazul în care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuză să semneze procesul-verbal, semnătura martorilor este suficientă pentru îndeplinirea procedurii.(6) La primirea cererii de efectuare a inventarului, notarul va anunța succesibilii despre efectuarea inventarului.(7) În cazul în care unul dintre succesibili sau altă persoană care are în posesie bunuri din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va întocmi un proces-verbal în care va face mențiune despre opunere și va indica persoanelor care insistă la inventariere să solicite instanței competente să dispună efectuarea inventarului.(8) În cazul în care instanța a dispus efectuarea inventarului, notarul îl va efectua, fără să mai țină seama de vreo opoziție, iar în procesul-verbal de inventariere va menționa că inventarierea se face în baza hotărârii judecătorești. + Articolul 106(1) După ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire, iar dacă există testament, citează și pe legatari și executorul testamentar instituit.(2) Citația trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității acesteia, pe lângă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, și precizarea că, dacă succesibilul nu își exercită dreptul de a accepta în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, va fi prezumat că renunță la moștenire. În cazul în care, astfel cum rezultă din informațiile existente la dosar, domiciliul actual al succesibilului nu este cunoscut, se poate proceda la citarea sa, în mod cumulativ, prin afișare la ultimul domiciliu al defunctului, afișare la ultimul domiciliu cunoscut al succesibilului, publicare într-un ziar cu răspândire națională.(3) Dacă printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citează, în lipsă de moștenitori rezervatari, numai legatarul; dacă testamentul este olograf sau mistic, se citează și moștenitorii legali.
\nÎn ambele cazuri se va cita și executorul testamentar, dacă a fost desemnat prin testament.(4) În succesiunea ce urmează a fi declarată vacantă, notarul public citează autoritatea administrației publice competentă a prelua bunurile.(5) În cazul moștenitorului minor ori al persoanei care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, se citează ocrotitorul său legal și autoritatea tutelară. (la 18-08-2022, Alineatul (5) din Articolul 106 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 4, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 ) + Articolul 107(1) În cadrul procedurii succesorale, notarul public stabilește calitatea moștenitorilor și legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale.(2) În cazul existenței unui testament olograf, mistic sau privilegiat prezentat notarului public sau găsit la inventar, acesta procedează la deschiderea și vizarea lui spre neschimbare. La termenul fixat pentru dezbatere se constată starea lui materială întocmindu-se un proces-verbal, urmat de procedura validării.(3) Procesul-verbal de validare a testamentului se întocmește de către notarul public în prezența succesibililor legali înlăturați prin testament sau ale căror drepturi sunt afectate prin acesta și care vor fi citați în acest scop.(4) Notarul public va dispune efectuarea unei expertize grafoscopice atunci când:a) succesibilii înlăturați de la moștenire, deși citați, nu se prezintă; ... b) succesibilii declară că nu cunosc scriitura defunctului; ... c) succesibilii contestă scriitura defunctului, aducând probe în acest sens; ... d) defunctul nu are moștenitori legali. ... (5) În cazul în care în expertiza grafoscopică se constată că scriitura nu aparține testatorului, notarul public va continua procedura succesorală.(6) Pe bază de declarație sau probe administrate în cauză se va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal.(7) Declarațiile de opțiune succesorală se înscriu în registrul special (RNNEOS) prevăzut la art. 164.(8) Declarația dată peste termenul de opțiune prin care un succesibil declară că nu și-a însușit calitatea sau titlul de moștenitor în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, și înțelege să renunțe la succesiune se înscrie în RNNEOS. + Articolul 108(1) Calitatea de succesibil și/sau, după caz, titlul de legatar, precum și numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă, prin testament și cu martori. Bunurile ce compun masa succesorală se dovedesc prin înscrisuri sau prin orice alt mijloc de probă admis de lege.(2) În succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii și ale soțului supraviețuitor, cotele de contribuție ale acestora la dobândirea bunurilor și asumarea obligațiilor se stabilesc prin acordul moștenitorilor consemnat în încheierea finală sau, după caz, în actul de lichidare încheiat în formă autentică.
\n+ Articolul 109(1) Procedura succesorală se poate suspenda în următoarele cazuri:a) a trecut un an de la deschiderea moștenirii și, deși au fost legal citați, succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesorală, fără a cere eliberarea certificatului de moștenitor, și există dovada că cel puțin unul dintre ei a acceptat moștenirea; ... b) succesibilii își contestă unii altora calitatea sau nu se înțeleg cu privire la compunerea masei succesorale și la întinderea drepturilor care li se cuvin; ... c) moștenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s-au adresat instanței de judecată pentru stabilirea drepturilor lor; ... d) în orice alte cazuri prevăzute în Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare. ... (2) În încheierea de suspendare se consemnează elementele care au rezultat din dezbateri, până la momentul suspendării, cu privire la identitatea celor prezenți, opțiunea succesorală a acestora și compunerea masei succesorale.(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), notarul public stabilește prin încheiere masa succesorală, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contestă, întinderea drepturilor moștenitorilor și motivele neînțelegerii, îndrumând părțile să soluționeze neînțelegerile dintre ele pe cale judecătorească.(4) La cererea părților, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricând, dacă se constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui. + Articolul 110(1) Succesibilul sau altă persoană interesată poate sesiza direct instanța judecătorească în vederea dezbaterii unei succesiuni.(2) Dispozițiile art. 193 alin. (3) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile. +
\nÎn cadrul dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public întocmește o încheiere motivată, care va cuprinde mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii, declarațiile părților, prezența martorilor și măsurile dispuse în vederea soluționării cauzei +
\n+ Articolul 113(1) În succesiunea în care există bunuri, s-a realizat acordul între moștenitori și s-au administrat probe îndestulătoare, notarul public întocmește încheierea finală a procedurii succesorale.(2) Încheierea finală are forța probantă a înscrisului autentic și va cuprinde următoarele elemente:a) antetul biroului notarial; ... b) numărul dosarului succesoral sau al dosarelor care se dezbat împreună; ... c) numele și prenumele notarului instrumentator; ... d) data încheierii; ... e) datele de identificare ale defunctului: numele, prenumele, codul numeric personal, ultimul domiciliu, data decesului; ... f) numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal, calitatea celor prezenți față de defunct și modalitatea de identificare a acestora; ... g) menționarea persoanelor lipsă; ... h) mențiuni privind îndeplinirea procedurii; ... i) declarația celor prezenți cu privire la numărul și calitatea moștenitorilor, coroborată cu depoziția martorilor; ... j) mențiuni cu privire la existența testamentului, forma acestuia și a modului în care s-a constatat valabilitatea acestuia; ... k) mențiuni despre efectuarea inventarului; ... l) mențiuni cu privire la regimul matrimonial al defunctului și modalitatea de lichidare a acestui regim; ... m) masa succesorală declarată: bunuri mobile, bunuri imobile și pasivul succesiunii; ... n) semnăturile moștenitorilor prin care atestă veridicitatea celor consemnate în încheiere, acceptarea moștenirii, solicitări privind raportarea donațiilor, reducțiunea liberalităților excesive, acordul realizării acestora, precum și eliberarea certificatului de moștenitor; ... o) în baza declarațiilor moștenitorilor și a tuturor probelor administrate în cauză, notarul public va constata compunerea masei succesorale, valoarea activului sau, după caz, valoarea masei de calcul, valoarea pasivului și a activului net; ... p) indicarea temeiului legal al devoluțiunii succesorale legale și/sau, după caz, testamentare; ... q) indicarea numelui, prenumelui, domiciliului și a codului numeric personal al fiecărui moștenitor; ... r) calitatea sau titlul în baza căruia moștenesc; ... s) întinderea drepturilor succesorale; ... ș) mențiuni privind modalitatea de stabilire a întinderii dreptului fiecărui moștenitor, după caz; ... t) modul de calcul al taxelor succesorale; ... ț) taxele stabilite; ... u) dispoziția cu privire la eliberarea certificatului, menționând felul acestuia. ... (3) Dacă moștenitorii și-au împărțit bunurile prin bună-învoială, în încheiere se va arăta modul de împărțeală și bunurile succesorale atribuite fiecăruia.
\nActul de împărțeală va putea fi cuprins în încheierea finală sau se va putea întocmi separat, în una dintre formele prescrise de lege. +
\nDacă prin lege nu se prevede altfel, la cererea moștenitorilor legali sau testamentari, notarul public poate proceda la lichidarea pasivului succesoral, înstrăinarea activului sau partajarea și atribuirea bunurilor, potrivit acordului moștenitorilor + Articolul 115(1) Încheierea procedurii succesorale se poate face și înainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii, dacă este neîndoielnic că nu mai sunt și alte persoane îndreptățite la succesiune.(2) De asemenea, procedura succesorală se poate încheia de îndată, în temeiul unui testament, dacă acesta îndeplinește condițiile legale de formă, nu conține dispoziții contrare legii și nu aduce atingere drepturilor moștenitorilor rezervatari sau există acordul acestora. În aceleași condiții, notarul public va putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament.(3) Notarul public, având acordul tuturor moștenitorilor, va putea proceda la reducerea liberalităților, până la limitele prevăzute de lege. + Articolul 116(1) Pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va avea aceeași dată cu încheierea finală și număr din registrul de termene succesorale și va cuprinde constatările din încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.(2) Certificatul de moștenitor va putea cuprinde mențiuni cu privire la modalitatea prin care a fost stabilită întinderea drepturilor succesorilor, precum și orice mențiune care justifică eliberarea acestuia.(3) Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.(4) Câte un exemplar al certificatului de moștenitor se eliberează fiecăruia dintre moștenitori sau legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale și a onorariilor.(5) În cazul în care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, în condițiile de mai sus, un certificat de executor testamentar.(6) După suspendarea procedurii succesorale în cazurile prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. b) și c), certificatul de moștenitor se eliberează în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă. + Articolul 117(1) La cererea moștenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de moștenitor, care atestă numărul, calitatea și întinderea drepturilor tuturor moștenitorilor legali, cu respectarea procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moștenitor, exceptând dispozițiile privind masa succesorală.(2) Certificatul de calitate de moștenitor se eliberează cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta lege pentru eliberarea certificatului de moștenitor, stabilindu-se și cotele succesorale.(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) au aplicabilitate și în situația în care s-a eliberat anterior certificat de moștenitor.
\n+ Articolul 118(1) În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, când în masa succesorală există bunuri, notarul public, sesizat în condițiile art. 103, constată că succesiunea este vacantă și eliberează certificat de vacanță succesorală, în condițiile legii.(2) Dacă masa succesorală este formată numai dintr-un drept de concesiune sau folosință asupra unui loc de veci/înhumare, fără construcții funerare, notarul va constata prin încheiere stingerea acestuia, fără să emită certificat de vacanță succesorală.(3) Un exemplar al încheierii se va comunica concedentului. + Articolul 119(1) După emiterea certificatului de moștenitor, un alt certificat poate fi eliberat numai în situațiile prevăzute de prezenta lege.(2) Cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moștenitor suplimentar.(3) În situația prevăzută la alin. (2) se prezumă acordul pentru eliberarea unui certificat suplimentar de moștenitor al moștenitorului care, legal citat, nu își manifestă opunerea.(4) Citația va cuprinde enumerarea bunurilor pentru care sa solicitat suplimentarea masei succesorale și dreptul moștenitorului de a se opune la eliberarea certificatului de moștenitor suplimentar.(5) Opoziția va fi motivată și se va depune până la termenul fixat pentru dezbaterea cauzei. + Articolul 120(1) Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) se pot adresa și notarului public în scopul încheierii unui act autentic care să ateste soluționarea pe cale amiabilă a diferendului. În această situație se eliberează un nou certificat.
\nAceastă procedură nu se aplică cu privire la certificatul de vacanță succesorală.(3) Până la soluționarea diferendului pe cale amiabilă prin încheierea actului notarial sau până la anularea certificatului de moștenitor prin hotărâre judecătorească, acesta face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.(4) În cazul anulării certificatului de moștenitor total sau parțial, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotărârii judecătorești definitive. În acest scop, instanțele judecătorești au obligația să trimită la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei o copie de pe hotărârea rămasă definitivă, împreună cu dosarul notarial, dacă acesta a fost cerut în timpul judecății. + Secţiunea a 4-a Procedura lichidării pasivului succesoral +
\n+
\nProcedura de lichidare constă în:a) recuperarea tuturor creanțelor defunctului; ... b) plata tuturor datoriilor aferente succesiunii, respectiv a pasivului succesoral, indiferent dacă acestea sunt datorii ale defunctului sau datorii generate pentru dezbaterea procedurii succesorale; ... c) executarea legatelor particulare; ... d) valorificarea bunurilor mobile/imobile ale defunctului, în vederea acoperirii stingerii pasivului succesoral, în cazul în care în activul succesoral nu există lichidități care să acopere pasivul succesiunii sau în cazul în care moștenitorii nu înțeleg să încheie cu creditorii succesiunii o convenție prin care să se stabilească modalitatea de stingere amiabilă a pasivului + Articolul 123(1) Lichidarea se face de către notarul public învestit cu dezbaterea procedurii succesorale sau sub supravegherea acestuia, ori de câte ori în masa succesorală este dovedit un pasiv exigibil.(2) Pentru stabilirea pasivului, notarul public va întocmi inventarul și va solicita moștenitorilor declarații autentice sau orice alte probe despre existența pasivului și caracterul cert, lichid și exigibil al acestuia, va verifica Registrul național notarial de evidență a creditorilor persoanelor fizice și a opozițiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), prevăzut la art. 164, și va primi cereri de la creditorii defunctului în vederea recuperării creanțelor acestora, întocmind tabloul creditorilor. Tabloul creditorilor se definitivează în 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale, prioritate având creanțele bugetare. + Articolul 124(1) Notarul public învestit cu soluționarea cauzei succesorale va elibera în faza premergătoare obligatorie un certificat succesoral de lichidare, care cuprinde, pe lângă masa succesorală compusă din activ și pasiv, moștenitorii și cotele ce revin acestora și acordul lor cu privire la modul de lichidare a pasivului succesoral, numirea lichidatorului și termenul de finalizare a procedurii.(2) Notarul public se va îngriji de publicitatea certificatului succesoral de lichidare în registrele publice. + Articolul 125(1) Lichidarea pasivului succesoral va fi făcută de către unul sau mai mulți lichidatori care vor acționa separat ori împreună, după caz.(2) În cazul decesului lichidatorului sau în cazul în care acesta nu mai dorește ori este împiedicat să își mai exercite funcția, acesta va putea fi înlocuit, respectându-se aceeași procedură ca în cazul numirii acestuia.(3) Până la numirea noului lichidator, toate operațiunile demarate în cadrul procedurii de lichidare a patrimoniului succesoral de către lichidatorul care nu își mai poate îndeplini atribuțiile vor fi suspendate.
\n+
\nLichidatorul care își îndeplinește atribuțiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:a) de către defunct, prin testament sau prin înscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca lichidator; ... b) de către moștenitorii defunctului, fie dintre aceștia, fie un terț; ... c) de către instanța de judecată, în cazul în care apar neînțelegeri între moștenitori cu privire la desemnarea lichidatorului sau în cazul imposibilității desemnării ori înlocuirii lui de către aceștia +
\nLichidatorul are dreptul la remunerație stabilită de către moștenitori la momentul desemnării sale și la rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii de lichidare. În limita remunerației stabilite și a cheltuielilor efectuate, creanța lichidatorului este privilegiată față de toate celelalte creanțe +
\nÎn exercitarea atribuțiilor sale, lichidatorul îndeplinește următoarele proceduri:a) realizează creanțele succesiunii; ... b) plătește datoriile succesiunii, utilizând în acest scop sumele existente în activul succesoral, precum și pe cele provenite din realizarea creanțelor; ... c) valorifică bunurile mobile/imobile ale defunctului. Valorificarea acestor bunuri va putea fi făcută fie prin vânzarea bunurilor la licitație publică, fie prin încheierea unor acte de dare în plată cu creditorii succesiunii, în condițiile legii + Articolul 129(1) Modalitatea de valorificare a bunurilor va fi propusă de către lichidator moștenitorilor defunctului, care vor aproba propunerea lichidatorului printr-un înscris autentic.(2) Înscrisul autentic prin care moștenitorii vor încuviința modalitatea de valorificare a bunurilor defunctului propusă de către lichidator are valoarea unui mandat special.(3) În cazul în care lichidatorul succesiunii este notarul public numit cu acordul tuturor moștenitorilor, iar moștenitorii sunt de acord cu vânzarea bunurilor prin licitație publică, notarul public va proceda la valorificarea acestor bunuri. +
\nProcedura de organizare a licitației publice în cadrul căreia vor fi valorificate bunurile mobile și imobile ale defunctului va fi stabilită și detaliată în regulamentul de aplicare a prezentei legi + Articolul 131(1) Durata procedurii de lichidare a pasivului succesoral nu poate depăși un an calendaristic; aceasta poate fi prelungită prin acordul tuturor moștenitorilor.(2) Notarul public poate cere instanței de judecată înlocuirea lichidatorului care se află în imposibilitate de a-și executa sarcina, o neglijează sau nu o respectă. +
\nLa finalizarea procedurii de lichidare a pasivului succesoral, lichidatorul va prezenta notarului public instrumentator o dare de seamă în care se vor detalia toate operațiunile îndeplinite în vederea recuperării creanțelor și modalitatea de stingere a pasivului succesoral. În cazul în care lichidatorul este chiar notarul public, darea de seamă va fi cuprinsă în încheiere +
\nDupă finalizarea procedurii de lichidare, notarul public va elibera certificatul de moștenitor, în masa succesorală urmând a fi evidențiat produsul net al lichidării +
\n+ Secţiunea a 5-a Procedura medierii și arbitrajului pentru soluționarea litigiilor interprofesionale + Articolul 135(1) Litigiile dintre notarii publici cu privire la exercitarea profesiei, relațiile profesionale, cele dintre asociați sau care privesc conlucrarea dintre diferitele forme de exercițiu al profesiei sunt supuse, anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către Colegiul director al Camerei în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea notarii publici.(2) Litigiile dintre notarii publici din Camere diferite, cele dintre notarii publici și Camere, cele dintre Camere, notarii publici și Uniune, precum și cele dintre Camere și Uniune sunt supuse, anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către Consiliul Uniunii.(3) Petentul va sesiza președintele Colegiului director al Camerei sau, după caz, președintele Consiliului Uniunii printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului și procedura aleasă.(4) Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să își precizeze, în scris, punctul de vedere.(5) Procedura de desfășurare a arbitrajului sau medierii se va stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. + Secţiunea a 6-a Procedura organizării licitațiilor și a certificării rezultatului acestora +
\nÎn vederea finalizării procedurii lichidării pasivului succesoral, Camerele organizează, la cererea notarului public instrumentator al dosarului succesoral, licitații publice de bunuri mobile sau imobile +
\nModalitatea de organizare și desfășurare a licitației se va stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare + Secţiunea a 7-a Procedura divorțului pe cale notarială + Articolul 138(1) Procedura divorțului prin acordul soților este de competența notarului public, în condițiile legii.(2) Înainte de verificarea competenței teritoriale, notarul public va verifica dacă legea aplicabilă divorțului pentru căsătoria solicitată a fi desfăcută prin cererea primită este legea română.(3) În cadrul procedurii notariale de divorț, notarul public pronunță una dintre următoarele soluții:a) admiterea cererii de divorț; în acest caz, notarul public emite încheierea de admitere a cererii de divorț și eliberează certificatul de divorț; ... b) respingerea cererii de divorț; în acest caz, notarul public emite încheierea de respingere a cererii de divorț. ... (4) În certificatul de divorț se vor consemna desfacerea căsătoriei prin acordul soților, în fața notarului public, numele de familie pe care foștii soți le vor purta după divorț, precum și, după caz, mențiunile privind acordul parental referitor la minorii rezultați din căsătorie.(5) Înscrisul autentificat de notarul public prin care se constată acordul parental constituie titlu executoriu în condițiile art. 101 alin. (2). + Secţiunea a 7^1-a Procedura numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice (la 18-08-2022,
\n) +
\n^1(1) În vederea numirii unui asistent pentru încheierea actelor juridice, majorul formulează, împreună cu persoana care urmează a fi numită în această calitate, o cerere către notarul public competent, care cuprinde datele de identificare a solicitanților și motivele pe care se întemeiază cererea.(2) La cerere se anexează un inventar sumar al bunurilor majorului, precum și, dacă este cazul, orice alte documente relevante pentru soluționarea cererii.(3) La primirea cererii, notarul public fixează termen pentru soluționarea acesteia și o comunică din oficiu, în copie, unei persoane din familia majorului, pentru ca aceasta să poată formula obiecții. Majorul care solicită numirea asistentului poate solicita și citarea unei persoane cu care conviețuiește, chiar dacă aceasta nu îi este rudă. De asemenea, notarul public poate să accepte ca la soluționarea cererii să participe orice altă persoană interesată, dacă majorul care solicită numirea asistentului nu se împotrivește (la 18-08-2022, Secțiunea a 7^1-a din Capitolul V a fost completată de Punctul 5, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 ) +
\n^2(1) Cererea se soluționează cu ascultarea majorului, în prezența persoanei care urmează a fi numită în calitate de asistent.(2) Notarul public verifică dacă majorul înțelege semnificația cererii formulate și dacă acesta poate să își exprime dorințele și preferințele (la 18-08-2022, Sectiunea a 7^1-a din Capitolul V a fost completată de Punctul 5, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 ) +
\n^3(1) Soluționarea cererii se face prin încheiere motivată.(2) În cuprinsul încheierii se vor arăta operațiunile efectuate pentru soluționarea cererii, documentele avute în vedere la soluționarea acesteia, precum și persoanele care au intervenit în cursul procedurii.(3) Încheierea cuprinde datele de identificare a majorului și a asistentului, precum și durata pentru care a fost numit asistentul.(4) Măsura asistenței poate fi reînnoită, urmând procedura prevăzută în prezenta secțiune, pentru o perioadă ce nu poate depăși 2 ani (la 18-08-2022, Sectiunea a 7^1-a din Capitolul V a fost completată de Punctul 5, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 ) +
\n^4(1) Încheierea se comunică majorului și asistentului acestuia. Încheierea, însoțită de copiile documentelor anexate cererii de numire a asistentului, se comunică autorității tutelare, de către notarul public, cel mai târziu în ziua următoare încheierii procedurii.(2) Numirea asistentului și încetarea asistenței se înregistrează în Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă, ținut în acest scop de Uniune (la 18-08-2022, Sectiunea a 7^1-a din Capitolul V a fost completată de Punctul 5, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 ) +
\n^5(1) Notarul public respinge cererea în următoarele situații:a) există îndoieli serioase cu privire la înțelegerea, de către major, a semnificației cererii formulate; ... b) există îndoieli serioase cu privire la posibilitatea exprimării, de către major, a dorințelor și preferințelor sale; ... c) există elemente care dau naștere în mod serios temerii că majorul va suferi un prejudiciu prin numirea asistentului; ... d) un membru al familiei majorului sau o altă persoană interesată formulează obiecții cu privire la numirea asistentului; ... e) asistentul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru numirea sa. ... (2) Dispozițiile art. 138^4 alin. (1) rămân aplicabile.(3) Împotriva încheierii de respingere a cererii, majorul sau cel indicat în cerere pentru a fi numit asistent poate formula plângere la instanța de tutelă în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința majorul care a solicitat numirea asistentului, în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii de respingere.(4) Plângerea se soluționează prin încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac (la 18-08-2022, Sectiunea a 7^1-a din Capitolul V a fost completată de Punctul 5, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 ) + Secţiunea a 8-a Procedura apostilei și supralegalizării actelor notariale + Articolul 139(1) În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea semnăturii și a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se îndeplinesc de către Cameră, la sediul principal ori la sediile județene ale acesteia, în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea notarul public care a instrumentat actul, în condițiile stabilite prin regulament. Pentru finalizarea procedurii de supralegalizare, actul notarial supralegalizat de către Cameră urmează să fie supralegalizat de către Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică sau oficiul consular din România al statului în care actul urmează să fie folosit. Notarul public va pune în vedere părții obligația îndeplinirii acestei cerințe.(2) Birourile notariale nu pot lua în considerare actele care emană de la autoritățile altui stat decât dacă semnăturile și sigiliile acelor autorități sunt supralegalizate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acest stat ori de către Ministerul Afacerilor Externe al României.(3) În cazul în care prin convenții internaționale la care România este parte se prevede altfel, se aplică acele convenții.
\n+ Secţiunea a 9-a Respingerea unui act sau a unei proceduri notariale +
\n+
\n+
\n+
\nÎncheierea de respingere se redactează în cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la data îndeplinirii procedurii de citare și trebuie motivată în drept și în fapt, cu precizarea termenului în care poate fi atacată și a instanței competente + Articolul 144(1) Împotriva încheierii de respingere partea nemulțumită poate face plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își desfășoară activitatea notarul public.(2) Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de îndată instanței, împreună cu dosarul cauzei.(3) Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză. În soluționarea plângerii notarul public nu are calitate procesuală. +
\nDacă instanța admite plângerea, notarul public este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămasă definitivă și va face mențiune despre aceasta la redactarea actului. Actul se va îndeplini numai după plata onorariului și a celorlalte taxe și tarife + Secţiunea a 10-a Procedura citării, comunicării și notificării în materie notarială +
\nCitarea părților și comunicarea actelor de procedură în materie notarială se fac în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare +
\n+ Secţiunea a 11-a Alte proceduri notarialeA. Legalizarea semnăturilor și a sigiliilor + Articolul 148(1) Notarul public poate legaliza semnătura părților numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere formă autentică ca o condiție de valabilitate a actului, cu respectarea dispozițiilor din prezenta lege.(2) Pentru legalizarea semnăturii, părțile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate.(3) Notarul public va identifica părțile, se va convinge că acestea cunosc conținutul înscrisului, după care le va cere să subscrie în fața sa toate exemplarele înscrisului.(4) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării de semnătură, în sensul art. 84 lit. g), prin următoarele mențiuni:a) data (anul, luna, ziua); ... b) numele părții și faptul prezentării ei în persoană; ... c) constatarea subscrierii în fața notarului public a tuturor exemplarelor înscrisului. ... (5) La cererea părții, notarul public poate legaliza specimenul de semnătură al persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial și care va semna în fața notarului public.(6) Pentru legalizarea sigiliului, partea îl va prezenta notarului public care, după verificare, va întocmi încheierea de legalizare. ... B. Dare de dată certă înscrisurilor + Articolul 149(1) Înscrisul căruia urmează să i se dea dată certă se întocmește în numărul de exemplare cerut de parte.(2) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale pentru dare de dată certă, în sensul art. 84 lit. g), prin următoarele mențiuni:a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea părții, și ora; ... b) starea în care se află înscrisul și particularitățile acestuia; ... c) denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris. ... ... C. Certificarea unor fapte + Articolul 150(1) Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constată personal:a) faptul că o persoană se află în viață; ... b) faptul că o persoană se află într-un anumit loc; ... c) faptul că persoana din fotografie este aceeași cu persoana care cere certificarea; ... d) faptul că o persoană, ca urmare a unei somații sau notificări, s-a prezentat ori nu într-o anumită zi și la o anumită oră într-un anumit loc, precum și declarația acesteia; ... e) rezultatele tombolelor, tragerilor la sorți, concursurilor, loteriilor publicitare, organizate de entități autorizate în conformitate cu acte normative speciale, dacă nu sunt date, prin lege, în competența altor organe; ... f) certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse, dacă nu sunt date, prin lege, în competența altor organe; ... g) certificarea altor fapte care nu sunt date în competența exclusivă a altor organe. ... (2) În încheiere se vor menționa și ora constatării, precum și fapta care se certifică.
\n+ Articolul 151(1) Notarul public certifică, la cerere, procesele-verbale sau hotărârile organelor colegiale ale oricăror forme asociative, printr-o încheiere în care se vor menționa data și locul întrunirii, precum și faptul semnării procesului-verbal sau a hotărârii de către unul ori mai mulți dintre participanți.(2) În vederea certificării proceselor-verbale și hotărârilor, notarul public stabilește calitatea și identitatea semnatarilor acestora. ... D. Legalizarea copiilor după înscrisuri + Articolul 152(1) Notarul public eliberează copii legalizate numai de pe înscrisurile originale prezentate de părți, astfel cum au fost emise în starea lor inițială, după confruntarea copiei cu originalul.(2) În cazul legalizării copiei de pe acte de identitate sau titluri de călătorie, în încheierea de legalizare se va menționa scopul în care urmează a fi folosită copia.(3) Se pot legaliza copii atât de pe un înscris original în întregime, cât și de pe părți determinate ale acestuia, cu condiția să nu se denatureze înțelesul integral al înscrisului.(4) Pe copie, înainte de a se reda conținutul actului, se va menționa „EXTRAS“, iar în încheierea de legalizare a acesteia se va face mențiunea corespunzătoare.(5) În cererea pentru legalizarea copiei se va identifica înscrisul, precizându-se numărul de exemplare cerut de parte.
\nUn exemplar al copiei legalizate se va reține la dosar.(6) Copiile certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale sunt valabile 6 luni.(7) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării copiei, în sensul art. 84 lit. g), prin următoarele mențiuni:a) atestarea conformității copiei cu înscrisul prezentat; ... b) starea în care se află înscrisul; ... c) semnătura secretarului care a făcut colaționarea; ... d) denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris. ... (8) Dacă se legalizează un înscris sub semnătură privată sau din arhiva biroului notarial, în încheiere se va face mențiune expresă în acest sens.(9) În cazul în care confruntarea copiei cu originalul înscrisului cere o pregătire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntării efectuate de către un expert desemnat de notar, potrivit legii.
\nÎn acest caz, încheierea este semnată și de expert.(10) Copii legalizate din arhiva biroului notarial de pe actele emise de notarul public se eliberează numai părților, succesorilor și reprezentanților acestora, precum și celor care justifică un drept sau un interes legitim. Fotocopierea se face de pe originalul din arhivă, cu toate mențiunile și modificările aduse originalului până la data eliberării copiei legalizate.(11) În vederea legalizării copiei unui înscris original întocmit într-o altă limbă decât cea română, acel înscris va fi tradus în limba română de un traducător și interpret autorizat. Copia legalizată de pe înscrisul original, însoțită de traducerea în limba română, va fi eliberată părții în numărul de exemplare solicitat.
\nUn exemplar din acestea se păstrează în arhiva notarului. ... E. Efectuarea și legalizarea traducerilor + Articolul 153(1) Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face și după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.(2) Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât și legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face și în limba străină în care se face traducerea. ... F. Primirea în depozit de înscrisuri și documente + Articolul 154(1) La primirea în depozit a bunurilor, înscrisurilor și a documentelor prezentate de părți, precum și a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, notarul public va menționa, în încheiere, că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale primirii în depozit, în sensul art. 84 lit. g), prin următoarele mențiuni:a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea părții, și ora; ... b) identificarea înscrisurilor sau a bunurilor predate, arătându-se toate datele necesare în acest scop; ... c) numele deponentului și al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile sau bunurile; ... d) termenul de păstrare. ... (2) Notarul public poate apela la o societate specializată în scopul îndeplinirii procedurii prevăzute la alin. (1). Dacă notarul public va considera că nu poate asigura condițiile optime pentru îndeplinirea respectivei proceduri, poate refuza îndeplinirea acesteia. ... G. Acte de protest al cambiilor, cecurilor și al altor titluri la ordin +
\nÎntocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor și al altor titluri la ordin se face în condițiile stabilite prin legile speciale. ... H. Eliberarea de duplicate ale înscrisurilor notariale + Articolul 156(1) La cererea părții, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original aflat în arhiva sa.(2) În textul duplicatului se reproduc cuvânt cu cuvânt cuprinsul înscrisului, cât și cel al încheierii prin care s-a încuviințat întocmirea înscrisului original. În locul semnăturii originale se menționează numele de familie și prenumele fiecărui semnatar.(3) Duplicatul are aceeași forță probantă ca și înscrisul original.(4) Competența eliberării duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe cu activitate notarială aparține instituției care a preluat arhiva acestora. ... I. Reconstituirea actelor originale + Articolul 157(1) Actele care au dispărut fără a mai fi rămas un exemplar original se reconstituie la cerere, prin încheiere, pe baza acordului părților sau, după caz, a succesorilor acestora.(2) Reconstituirea se face de către notarul public la care s-a întocmit actul sau, dacă acestuia i-a încetat calitatea, de către notarul public care a preluat arhiva sau de către cel desemnat în acest scop de către președintele Colegiului director al Camerei. Reconstituirea se face cu citarea tuturor părților sau a succesorilor acestora.(3) În lipsa acordului părților, reconstituirea actelor dispărute se va face de judecătoria în circumscripția căreia își are sediul biroul notarial care a întocmit actul, în conformitate cu dispozițiile din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.(4) În cazul în care actul dispărut a fost întocmit de alte organe cu activitate notarială, reconstituirea se face de judecătoria în circumscripția căreia își are sediul organul care a întocmit actul sau se află domiciliul ori sediul uneia dintre părți, după caz. ... +
\n+
\n+ Articolul 158(1) Actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc, în condițiile art. 159.(2) Activitatea notarilor publici este supusă controlului profesional administrativ, în condițiile prezentei legi. + Articolul 159(1) Actele notariale pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.(2) Totodată, partea nemulțumită poate introduce plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial, în termen de 10 zile de la data când a luat cunoștință, la judecătoria în circumscripția căreia își are sediul biroul notarial care a refuzat îndeplinirea actului.(3) Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de îndată instanței, împreună cu dosarul cauzei.(4) Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză. În cazul admiterii plângerii, instanța indică în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul.(5) Notarul public este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămasă definitivă. + Articolul 160(1) Controlul profesional administrativ se exercită de către Uniunea Națională a Notarilor Publici prin consiliul său de conducere și va avea în vedere:a) organizarea Camerelor Notarilor Publici și a birourilor notarilor publici; ... b) calitatea actelor și lucrărilor încheiate de notarii publici; ... c) respectarea obligațiilor profesionale legale, statutare și deontologice. ... (2) Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b), în circumscripția sa.(3) Ministrul justiției poate ordona controlul activității notarilor publici prin inspectori generali de specialitate. + Secţiunea a 2-a Arhiva și evidența activității + Articolul 161(1) Arhiva activității notariale este proprietatea statului și se păstrează, se conservă și se predă în condițiile legii.(2) În cazul în care Colegiul director al Camerei constată în urma verificărilor că nu sunt îndeplinite obligațiile prevăzute la alin. (1), va proceda la preluarea arhivei pentru a fi păstrată și conservată în condițiile legii. + Articolul 162(1) Biroul de notar public va avea arhivă și registratură proprii.(2) Secretariatul va efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondenței, înregistrarea și îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității notariale.(3) Notarul public va ține și o evidență financiar-contabilă.
\n+ Articolul 163(1) Camera și sediile secundare ale acesteia vor avea arhivă proprie și vor putea deține și conserva inclusiv arhiva birourilor notariale, conform aprobării Colegiului director al Camerei.(2) Arhivele Camerelor constituite în condițiile alin. (1), arhivele birourilor notariale și ale registrelor naționale notariale sunt de utilitate publică.(3) Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din aceste arhive, pentru îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite, precum și pentru reconstituirea actelor notariale, Colegiul director va desemna un notar public.(4) Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director va desemna un angajat cu studii juridice al Camerei.(5) Competența eliberării copiilor legalizate de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe cu activitate notarială aparține instituției care a preluat arhiva acestora. + Articolul 164(1) La nivelul Uniunii funcționează următoarele registre:a) Registrul național notarial de evidență a succesiunilor (RNNES), în care se înregistrează cauzele succesorale privind cetățenii români, străini sau apatrizi cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma cărora au rămas bunuri în România; ... b) Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL), în care se înregistrează toate actele de donație, dispozițiile testamentare, revocarea lor, precum și retractarea revocării acestora; ... c) Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale (RNNEOS), în care se înregistrează toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renunțarea la moștenire; ... d) Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora (RNNEPR), în care se înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte și îndeplinirii de proceduri notariale, precum și actele de revocare a acestora; ... e) Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), în care se înscrie, pentru opozabilitate față de terți, regimul matrimonial ales de soți; ... f) Registrul național notarial de evidență a creditorilor persoanelor fizice și a opozițiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), în care se înscriu, pentru opozabilitate față de terți, cererile creditorilor cu privire la creanțele pe care le au față de o persoană fizică. ... g) Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă. (la 18-08-2022, Alineatul (1) din Articolul 164 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost completat de Punctul 6, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022
\n) ... (2) Uniunea poate înființa și alte registre naționale notariale necesare desfășurării activității notarilor publici și, respectiv, aplicării dispozițiilor Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare.(3) Registrele naționale notariale prevăzute la alin. (1) se țin în format electronic și pe suport hârtie de către Uniune.(4) Transferul informațiilor între notarii publici și registrele naționale notariale ținute în format electronic se face numai pe suport electronic, în baza semnăturii electronice calificate a utilizatorului.(5) Organizarea și funcționarea registrelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), f) și g), precum și procedura de înscriere și consultare a acestora se stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii. (la 18-08-2022, Alineatul (5) din Articolul 164 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 7, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 )
\n+
\nDispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare, și cu cele ale Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare +
\nStatutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, hotărârile cu caracter normativ adoptate de către Congres și Consiliul Uniunii, Statutul Institutului Notarial Român și Statutul Casei de răspundere civilă a notarilor publici se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I (la 27-04-2019, sintagma: Casei de Asigurări a Notarilor Publici a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34, Capitolul V din LEGEA nr. 71 din 22 aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2019 ) +
\nÎn termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*), notarii publici vor proceda la constituirea Camerelor Notarilor Publici și a Uniunii Naționale a Notarilor Publici Notă ... *) Legea nr. 36/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995. +
\n+ Articolul 169(1) La împlinirea termenului prevăzut la art. 167 de la intrarea în vigoare a legii, atribuțiile de publicitate mobiliară și imobiliară, toate lucrările, evidențele, registrele de transcripțiuni-inscripțiuni, mapele de amanet, precum și cărțile funciare vor trece în competența judecătoriilor în circumscripția cărora se află notariatele de stat.(2) La aceeași dată denumirile de „notariat de stat“, „notar de stat“, „secretariat“ sau „secretar“, prevăzute în reglementările în vigoare privind atribuțiile de publicitate imobiliară și mobiliară introduse prin Decretul nr. 378/1960, se înlocuiesc cu denumirile „judecătorie“, „judecător“, „grefă“ sau „grefier“, după caz.(3) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), judecătoriile vor prelua numărul necesar de notari de stat, precum și personalul cu astfel de atribuții de publicitate, existent la notariatele de stat. +
\n+
\nConsiliile locale și județene, prefecții, precum și Ministerul Justiției au obligația de a pune la dispoziția notarilor publici, la cererea acestora, spațiile necesare în vederea organizării și funcționării corespunzătoare a serviciilor publice pe care le prestează, prin închiriere, fără licitație + Articolul 172(1) Notarii publici vor angaja, cu prioritate, notarii debutanți, personalul auxiliar administrativ și de serviciu de la notariatele de stat.(2) Personalul rămas disponibil va fi încadrat prin redistribuire de către Ministerul Justiției, în sistemul său, în condițiile legii. + Articolul 173(1) Lucrările notariale în curs de rezolvare la notariatele de stat vor fi finalizate până la data preluării activității de către notarii publici, în conformitate cu procedura stabilită în prezenta lege.(2) Arhiva notariatelor de stat care își încetează activitatea se va preda judecătoriilor în a căror circumscripție teritorială se află.(3) Cauzele succesorale care au în continuare termene de dezbatere, după încetarea activității notariatelor de stat, se vor preda notarilor publici ale căror birouri sunt situate în circumscripția judecătoriei în raza căreia defunctul și-a avut ultimul domiciliu, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul director al Camerei. + Articolul 174(1) Birourile notariale constituite în condițiile prezentei legi își pot organiza sedii secundare în localitățile din aceeași circumscripție teritorială în care nu au luat ființă birouri de notari publici.(2) Dacă, ulterior înființării unui sediu secundar, în acea localitate își stabilește sediul principal un birou notarial, sediul secundar se desființează.(3) Înregistrarea sediului secundar se face cu respectarea procedurii prevăzute la art. 40 alin. (1). +
\nOri de câte ori în alte acte normative se folosește expresia „notariat de stat“ sau „notar de stat“ se va înțelege „biroul notarului public“ și, după caz, „notar public“ +
\nLa expirarea termenului prevăzut la art. 170, Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat și Regulamentul privind aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat, aprobat prin H.C.M. nr. 1.518/1960, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă + ANEXĂ Camerele notarilor publici, circumscripțiile teritoriale ale acestora și localitățile în care se află sediile principaleNr. crt.
\nDenumirea Camerei Notarilor Publici Județele cuprinse în circumscripția teritorială a Camerei Notarilor Publici Localitatea în care se află sediul principal 1.
\nAlba Iulia Alba Hunedoara Sibiu Municipiul Alba Iulia 2.
\nBacău Bacău Neamț Municipiul Bacău 3.
\nBrașov Brașov Covasna Municipiul Brașov 4.
\nBucurești Călărași Ialomița Ilfov Giurgiu Teleorman Municipiul București Municipiul București 5.
\nCluj Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Sălaj Municipiul Cluj-Napoca 6.
\nConstanța Constanța Tulcea Municipiul Constanța 7.
\nCraiova Dolj Gorj Mehedinți Olt Municipiul Craiova 8.
\nGalați Brăila Galați Vrancea Municipiul Galați 9.
\nIași Iași Vaslui Municipiul Iași 10.
\nOradea Bihor Satu Mare Municipiul Oradea 11.
\nPitești Argeș Vâlcea Municipiul Pitești 12.
\nPloiești Buzău Dâmbovița Prahova Municipiul Ploiești 13.
\nSuceava Botoșani Suceava Municipiul Suceava 14.
\nTârgu Mureș Harghita Mureș Municipiul Târgu Mureș 15.
\nTimișoara Arad Caraș-Severin Timiș Municipiul Timișoara Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
\nPentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
\nCopyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții | Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile ×Inchide Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect.
\nInchide mesajul de atentionare ×Inchide Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect!
\nCe browser sa aleg?
\nGoogle Chrome Descarca Browser Mozilla Firefox Descarca Browser Descarca Browser Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul?
\nBrowserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate.
\nAceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web.
\nInchide mesajul de atentionare