Nimeni nu poate reclama o stare civile contraria acelei ce'i da titlul seu de nascere, şi posesiunea de statu, conformu acestui titlu.Şi vice'versa, nimeni nu poate cotesta starea civile acelui ce are o posesiune de statu, conform titlului seu de nascere +
\nÎn lipsa de titlu şi de posesiune de statu statornică ori dacă copilul a fostu inscrisu, sau sub nume mincinose, sau ca născut din tata şi mama necunoscuţi, dovada filiaţiunii se poate face prin marturi.Cu tote acestea dovada acesta nu poate fi priimita de cat atunci cînd esiste un început de dovada inscrisu, oru cînd presumtiunile sau indiciele cele resulta din fapte constanti sînt de o ast'fel de gravitate, în cat să se pota priimi admiterea dovedii prin marturi +
\nÎnceputul de dovada inscrisu resulta din titlul de familia, registre şi hârtii casnice ale tatălui sau ale mamei, din acte publice sau chiar private emanate de la una din partilece figureza în contestatiune sau cari ar ave vre un interesu în cestiune dacă ar fi fostu în vieta +
\nDovada contraria se va pute face prin tote mijlocele proprie de a statornici, ca reclamantul nu e copilul mamei ce pretinde ca are, sau, chiar fiind maternitatea dovedită, că nu e copilulu bărbatului mamei +
\n+
\nAcţiunea criminale în contra unui delict pentru suprimarea starei civili, nu va pute începe de cat dupe ce s'a dat otarirea definitivă asupra cestiunii starei civili +
\n+
\nAcţiunea pentru reclamarea starei civili nu se va pute porni de către moştenitorii copilului, cari n'au reclamat, de cat cînd acesta ar fi murit minor sau în terminu de cinci ani dupe împlinirea etatii majori +
\nMoştenitorii vor urmări acţiunea deschisă de către copil afară numai dacă acesta se va fi lepadat formal sau ar fi lăsat sa treca trei ani fără a o mai urmări însuşi, socotindu'se de la cel din urma act de procedura +
\n+
\n+
\nCopiii născuţi sau conceputi afară din căsătoria se vor pute legitima prin căsătoria, facuta dupe nascere între tatăl şi mama loru, cînd aceştia 'i vor fi recunoscut chiar prin actulu loru de căsătorie +
\n+
\n+
\nCercetarea paternităţii este oprită. La casu de răpire, cînd epoca rapirei va corespunde cu acea a zamislirii copilului, rapitorului va pute fi declarat după cererea partiloru interesate de părinte al copilului +
\nCercetarea maternitatii este priimita.Copilulu ce 'şi va reclama pe mama sa va fi dator a dovedi el este acelasu copilu pe cari ea l'a nascutu.Nu va fi priimit a dovedi acesta prin marturi, de cat numai atunci cînd va fi inceputu de dovada inscrisu +
\n+
\n+
\n+
\nNu se pot adopta de cat persoanele de ambe secsele, şi cari la epoca adoptiunii nu vor ave nici copii nici descendinti legitimi; pe lîngă acesta trebuie să fie cel putinu opt'spre'dece ani mai mare de cat acela pe cari 'şi propunu a adopta +
\n+
\nCandu părintele şi mama adoptatului sau numai unulu din ei este în vieta şi dacă adoptatulu n'au implinitu douedeci şi cinci ani, elu este datoru a aduce consimtimentulu datu la adoptiune la părinţii sei, sau la acela din ei cari traesce.În casu candu adoptatulu n'are părinţi se va cere consimtimentulu tutorelui +
\nAdoptiunea va da celui adoptatu numele (de familia) adoptatorului pe cari'lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului şi înainte de adeveratulu seu nume de familia, dacă astu'felu va urma tocmela +
\nCelu adoptatu va remane în familia sa firesca, în cari 'şi păstra şi tote drepturile sale; cu tote acestea căsătoria este proprita:Între adoptatorul cu celu adoptatu şi descendintii acestuia.Între copiii adoptivi ai aceluiaşi individu.Între celu adoptatu şi copiii ce aru pute ave mai în urma adoptatoriului.Între celu adoptatu şi sotiulu adoptatoriului precum şi între adoptatoru şi sotulu celui adoptatu +
\nÎndatorirea naturala ce va continui a esiste între celu adoptatu şi tatalu şi mama sa de a'şi da unulu acestuia alimente, în casurile otarite de lege, va ave aceiaşi urmare între adoptatoru şi celu adoptatu, unulu către altulu +
\nCelu adoptatu nu va dobîndi nici unu drept de mostenier asupra bunuriloru rudeloru adoptatoriului dar va ave asupra mostenirei adoptatorului aceleaşi drepturi ca şi copiii născuţi din căsătorie, chiar dacă în urma adoptiunei s'aru nasce asemenea copii din căsătoria +
\nMurindu adoptatulu, fără descendinti legitimi, lucrurile date lui de către adoptatoriu prin daru asu prin moştenire, ce se voru găsi în natura în vremea morţii adoptatului, se voru intorce la adoptatoru, sau la descendintii sei, cu îndatorirea de a contribui la datorii, şi fără prejuditiului drepturiloru unoru a treia persoane.Prisosulu bunuriloru adoptatului va fi alu parintiloru sei firesci, şi aceştia se voru esclude totu'dea'una, pentru obiectele specificatu în acestu articolu, pe toţi moştenitorii adoptatorului afară de descendintii sei +
\nDacă traindu adoptatoriulu, şi dupe mortea adoptatului, copiii sau descendintii lasati de aceşti din urma, voru muri şi ei fără posteritate, adoptatorulu va moşteni lucrurile date de dansulu, dupe cum s'a disu în art. precedente, dara acestu dreptu se va margini numai la persona adoptatoriului şi nu se va transmite şi la moştenitorii sei, chiar de aru fi descendintii direcţi +
\n+
\nPersona ce'şi va propune de a adopta şi aceia ce va voi a fi adoptată se voru infacisa la tribunalulu domiciliului adoptatoriului spre a face inscrisu declaraţiune ca acesta este cu consimtimentul amendorora +
\nTribunalulu, dupe ce va lua sciinte trebuinciose, se va trage în camera de consiliu şi va verifica:1) De sînt îndeplinite tote condiţiunile cerute de legi;2) Dacă persona cari voiesce a adopta se bucura de o buna reputatiune +
\nDupe ce procurorulu 'şi va da conclusiunile, tribunalulu printr'unu procesu verbale motivatu va otari în aceşti termini: \"se incuviinteza, sau nuse incuviinteza adoptiunea\" +
\nÎn terminu de o luna de la data otarirei tribunalului, acesta otarire va fi supusă, dupe cererea partei celei mai staruitore, curţi de apelu, cari va urma în acelaşi timpul ca şi tribunalulu de prima instanţa, şi va pronunţa printr'unu procesu verbale nemotivatu:\"Otarirea e confirmată, sau otarirera e reformata. Prin urmare se incuviinteza sau nu se incuviinteza adoptiunea.\" +
\n+
\nÎn cele trei luni după darea otarirei, adoptiunea se va înscrie, dupe cererea uneia sau a alteia din părţi, în registrulu acteloru civili alu locului unde 'şi va ave domiciliulu adoptatorulu.Acesta înscriere se va face după o copia legalisata a otarirei curţii apelative; şi adoptiunea va rămîne fără efectu, de n'a fostu înregistrată în aretatulu terminu +
\nDacă adoptatoriulu aru muri, dupe ce s'a depusu la tribunal actulu cari constata voinţa sa de a adopta şi mai înainte de a se da otarirea de către tribunal se va urma cu procedura înainte şi adoptiunea se va priimi, de se va găsi cu cale.Moştenitorii adoptatoriului, voru pute, de voru crede ca adoptiunea nu poate fi priimita, a da procurorelui ori ce memoriu şi observatiuni atingatore de acesta adoptiune +
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\nDAcă copilulu are mai putinu sese'supra'dece ani tatalu ilu va pute pune în o casa de arestu pentru o luna celu multu dreptu cari preşedintele tribunalului de districtu dupe cererea tatălui, va trebui a elibera ordinulu de arestare +
\nDe la vîrsta de sese'supra'dece ani pînă la majoritate, sau emancipatiune, tatăl va pute numai sa cera arestarea copilului seu pe timp cel mult de sese luni, adresandu'se pentru acesta la preşedintele tribunalului cari, după ce se va înţelege cu procurorul, va libera sau va refusa ordinea de arestare, şi liberand ordinea de arestare va pute scurta terminul arestarei cerut de tata +
\nÎn ambe aceste csuri nu se va face nici o procedură înscris şi nici o formalitate judecatoresca, afară numai întru cat privesce ordinea de arestare cari nu va coprinde motivele pentru cari el s'au dat; tatăl va fi numai dator de a subscrie îndatorirea de a plati tote cheltuelile şi de a da arestatului alimentile cuviinciose +
\nTatalu poate scurta ori cînd va voi trminul arestarei de ei reclamat în casurile prevedute de precedentile trei articole. Dacă dupe esirea copilului din arest el va face din nou alte necuviinte, arestarea lui se va pute ordonă din nou, cu modul prevedutu în articolele precedenti +
\nDacă tatalu se va căsători din nou nu va pute aresta pe copilul seu din precedente căsătoria, chiar de ar ave mai puţin de sese'supra'dece ani, de catu conformându'se celoru prescrise de art. 331 +
\nMama veduva, cari nu se va fi maritat din nou nu va pute aresta pe fiiul ei, de catu cu concursul a doue din cele mai aproape rude despre tata, şi numai prin cerere adresată tribunalului conform art. 331 +
\nCandu copilul va ave avere propria a lui, sau cînd el va esercita vre o profesiune sau meseria, nu va pute fi arestat chiar de va ave mai puţin de sese'supra'dece ani, de catu prin cerere adresată tribunalului conform ART. 331Copilul arestat va putea adresa un memoriu procurorului generale pe lîngă curtea de apel. Acesta va ordonă procurorului pe lîngă tribunalul de prima instanţa ca sa cerceteze impregiurarile şi va face apoi el însuşi raport preşedintelui curţii aplelative cari dupe ce va insciinta pe părinte şi dupe ce va fi adunat tote sciintele putinciose, va pute revoca sau modifica ordinele de arestare liberată de Preşedintele tribunalului de prima instanţa +
\n+
\nTatăl în timpul căsătoriei, şi, dupe desfacerea căsătoriei, acel din doi soţi remas în viaţa conserva dreptul de folosinţă asupra averei copiiloru loru pînă la vîrsta de douedeci ani deplini, sau pînă la emanciparea loru, dacă se va face înainte de acesta etate +
\nDreptul acesta de folosinţă impune urmatorele sarcini:1) Sarcinele cari privescu pe usufructuari.2) Alimentele, întreţinerea şi crescerea copiiloru, în proportiune cu averea loru.3) Plata renteloru sau a dobindeloru capitaluriloru ce datorescu copiii.4) Cheltuielele ingroparii şi acele ale bolei din urma +
\nAcest drept de folosinţă nu va ave loc pentru tatăl sau mama, în contra căreia se va fi pronunţat despărţenia. Mama cari va trece în alta căsătoria nu va mai ave acest drept de folosinţă +
\nDreptul de folosinţă nu se va întinde asupra averei ce copiii aru pute câştiga prin deosebită loru munca şi industria precum nici asupra averei, ce s'ar fi dat prin donatiune sau legatu copiiloru, cu condiţiune espresa ca tatăl şi mama sa nu se folosească de ea +
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\nTatăl, în timpul căsătoriei, administrează averea personale a copiiloru sei minori da seama despre fondul şi veniturile averei, asupra căreia n'are dreptulu de folosinţă. Da seama numai despre fondul averei asupra căreia legea 'i da dreptul de folosinţă +
\n+
\nTatăl poate să orinduiasca un consiliu îngrijitor pe lîngă remasa în vieta mama a copiiloru, în cari casu ea nu va pute face nici un act atingator de tutela, fără scirea şi învoirea consiliarului +
\nMama nu este indatorata a fi neapărat tutrice. La întîmplare candu nu va priimi tutela este datore a face declaraţiune la tribunal în ei, dile dupe mortea soţului, şi a îndeplini datoriile tutel patru'deci pînă cînd se va orandui unu tutore dupe formele prescrise de lege +
\nDacă mama tutrice va voi a trece în a doua căsătoria este datore mai 'nainte de a se căsători, a cere de la judecătoria competent adunarea consiliului de familia ca acesta sa otareasca de se cuvine a se lasă totu asupra ei tutela sau nu; în lipsa acestei formalităţi ea va perde de drept tutela, şi noul ei sotu d'împreună cu dinsa voru fi respudetori solitari pentru tote urmările tutelei ce ea a ţinut în contra legei +
\nCînd consiliul de familia, adunat dupe lege, va lasă tutela asupra mamei, ce voesce a trece în a doua căsătorie, elu atunci va trebui sa numesca ca tutore pe celu de al doilea bărbat cari, împreună cu sotia sa, vor fi respundetori solidari despre administrarea acelei tutelei;iar cînd bărbatul de al doilea nu va dori să fie cotutore, atunci nici femeia nu va pute fi tutrice şi consiliul familiei va alege alt tutore +
\n+
\nDreptul personal d'a alege, prin testament sau prin un act autentic, un tutore rudenie sau strein nu'l are de catu celu din urma dintre părinţi, cari inceteda din viaţa +
\n+
\nCînd mama cea din nou căsătorită, căreia i s'a lăsat tutela aru orindui, prin testament, unu tutore pentru copii din căsătoria de mai 'nainte, acea orinduire nu se va tine în sema de catu numai cînd va fi intarita de către consiliulu de familie +
\n+
\nCînd celu din urma dintre părinţi cari va inceta din vieta n'a ales tutore asupra minoriloru sei copii, tutela revine, da dreptul, bunului dupe tata, iar în lipsa acestuia bunului seu după muma şi asia suindu'se după spite, ast'felu ca ascendenţii dupe tata să fie totul dăuna preferaţi înaintea ascendentiloru, în aceeaşi linie dupe muma +
\nDacă, în lipsa bunului dupe tata şi a bunului după muma a minoriloru, s'ar aflat doi ascendenţi de un grad mai sus cărora se cuvine tutela, şi cari amândoi ar fi din linia despre tata a minorului, atunci tutela revine de dreptul aceluia cari s'a găsi a fi bunul dupe tata al tatălui minorului +
\nDacă o asemenea concurinta s'ar găsi între doi buni al doilea din linia dupe muma, numirea se va face de către consiliul de familia, cari va fi inse datoru a alege pe unul din acei ascendenţi +
\n+
\nCînd unu copil minor şi neemancipat ar remane fără tata şi fără muma, far tutore ales de catra tatalu sau muma sea, şi fără ascendenţi de secsu barbatescu, precumu şi la întâmplare candu tutorele, fiind unul din cei pomeniti mai sus, s'ar găsi sau în starea eclusiunei de cari se va vorbi mai jos, sau după lege aperat de tutela, atunci consiliul de familia va îngriji pentru numirea unui altu tutore +
\nConsiliul familiei se va aduna sau prin cererea şi staruinta ori carii din rudeniile minorului, sau a creditoriloru lui, sau a altor părţi interesate, sau din officiu, prin îngrijirea judecătoriei competinte.E liberu ori'cari a da de scire tribunalului despre causele ce reclama numirea unui tutore +
\nConsiliul de familia se va compune celu putinu de cinci rude, din cari trei vor fi despre partea tatălui, şi doue despre partea mamei, iaru candu despre partea unui din părinţi nu aru fi rudenii, ca să se poate îndeplini acest numeru, lipsa să se îndeplinească cu rude de partea celuialtu părinte, padindu'se rinduiala d'a se preferi totu de'unu cele mai de aproape rudenii despre fie'cari linia. Rudenia se va preferi înaintea afinelui (cuscru) de acelaşi gradu şi, între rudeniile de asemenea gradu celu mai în vîrsta se va preferi +
\nFraţii buni (aceda fraţi de un tata şi mama) ai minorului şi bărbaţii suroriloru bune sînt de dreptu membri ai consiliului de familia, fără a fi mărginit numerul loru, de vor fi inse mai putini la numer de catu cinci alte rudenii vor fi chiamate spre completarea consiliului +
\nCînd din districtul unde s'a deschisu tutela nu se vor găsi rudenii de aproape, în numeru indestulatoru, spre completarea consiliului, atunci tribunalul districtului va chiama pe rudele cele mai aproape al mortului din cuprinsul terei; iar la casu de necompletarea consiliului cu rudele cele mai de aproape ale mortului, atunci se vor chiama alte persoane dintre cetatianii din aceeaşi comuna, cunoscuţi ca au avut legătură de amicia ne'întreruptă cu tatăl sau mama minoriloru +
\nTribunalul va pute, chiar în casul cînd se găseşte în coprinsul districtului un numer indestulatoru de rudenii sau afini (cuscri) pentru a forma consiliului de familia,sa chime pe alte rudenii, mai apropiate în gradu sau totu de acelaşi gradu ca şi rudeniile şi afinii presinti, domiciliate în alte districte, pentru a forma sau a completa consiliul familiei +
\n+
\nRudeniile, afinii sau amicii adunaţi ast'felu vor fi datori a merge în persona, sau a fi infatisati fie'cari de procuraturi anume şi inadins randuiti pentru acesta. Un procuratore nu poate infatisa mai multu de cat o singura persona +
\nDe va urma legiuita aperare din partea chiamatiloru, şi de se va găsi de cuviinţă ori a se aştepta membrii ce lipsescu, ori a se îndeplini cu alte persoane, la un asemenea casu, precum şi la ori cari altul cînd interesul minorelui ar cere, tribunalul va pute otari adunarea pentru o alta di +
\nOri ce ruda, cuscru sau amicu, convocatu, şi cari, fără scusa legitima, nu va veni la adunare, se va supune la o amenda cari nu va trece peste doue sute lei şi se va pronunţa de către tribunal fără apel +
\nConsiliul de familia, format după lege, se va aduna la tribunalul judeţului, sau aiurea unde va decide preşedintele tribunalului; aflarea de fatia a cinci membri celu puţin este obligatoria spre a pute pasi în lucrare +
\nConsiliul se va preside de către celu mai în vîrsta din membrii presenti. Chibsuirile se vor încheia după majoritatea voturiloru, adică celu puţin cu un glas mai mult peste jumetatea glasurilorupersineloru aflate de faţa, înţelegendu'se ca numerul personeloru de faţa să fie tot de'una fără sotu +
\nSpre a nu se compromite interesele minoriloru prin intardiere, cînd consiliul de familia, convocatu după lege, nu se va aduna în terminul prescris, afară de casul arătat de art. 373, tribunalul districtului va pasi cu lucrarea din officiu, şi va îndeplini datoria ce are consiliul de familie după lege, arătând acesta anume în jurnalul ce se va încheia. După o asemenea lucrare, ori ce propunere s'ar face din partea consiliului de familia nu va fi primită +
\nLa tote intamplarile de mai sus arătate, tribunalile de judeţe sînt datore, sub a loru răspundere, a se îngriji spre îndeplinirea la vreme a legiuiteloru formalităţi, spre a nu se vatema interesele orfaniloru, remaindu ele respundetore pentru ori ce încuviinţare a ne'legaliloru mesuri propuse de consiliul familiei, şi membri consiliului vor fi respundetori pentru frandulosele lucrări din partele, prin cari s'ar cansa paguba pupilului +
\nTutela este o însărcinare personale cari nu poate trece la moştenitorii tutorelui. Aceştia vor fi numai respundetori despre administrarea acei tutele, şi dacă voru fi majori, vor fi datori a continui cu tutela pînă se va numi alta +
\n+
\nPotu să se apere de tutela persoanele cari făcut parte din cleru; cei ce se afla în serviciul publicu, şi cei cari au o ocarmuire superioare în ramurele ce le sînt încredinţate precum: a) Miniştrii. ... b) Membrii curţii de casatiune. ... c) Membrii consiliului de Stat. ... d) Preşedinţii tribunaleloru şi curtiloru. ... e) Prefectii. ... f) Sub'Prefectii. ... g) Drectorii ministereloru. ... h) Directorii prefecturiloru. ... i) Grefierii. ... l) Militarii în serviciu. ... m) Directorii de diferite service publice. ... n) Cei trimişi în misiune în teara streina, şi toţi cei cari au o funcţiune publică în altu districtu de catu acela unde se deschide tutela +
\n+
\nIar la din contra avei cari ar fi intratu în unulu din serviciele mai susu arătate, în urma primirei unei tutele vor pute, dacă nu voescu a tine acea tutela, se cera în terminu de o luna adunarea consiliului de familia, spre a alege unu altu tutore în locule +
\nTotu acelu ce nu este nici ruda nici afinu (cuscru) cu pupilul, nu poate fi silitu a primi tutela fără voinţa sa, afară de casulu candu în totu cuprinsulu districtului unde este domiciliat minorele, nu se afla nici o ruda sau afinu în stare de a'l administra tutela +
\nPersoanele în vîrsta de sese'deci şi cinci ani, potu a se apera de primirea tutelei; iar acela ce ar fi fostu numitu tutore, mai 'naite de acesta vîrsta, va pute la septe'deci ani se cera lapedarea sa din tutela +
\nPersoanele unei infirmităţi grave, legalmente dovedite, sînt aperate de tutela; dacă acea infirmitate li s'a intimplatu în urma primirei vre unei tutele, potu cere desarcinarea loru +
\n+
\n+
\n+
\nDacă tutorele alesu este faţa la deliberarea consiliului de familia, cari pune asupra lui sarcina tutelei, elu este datoru îndată ce propue, spre aperarea sa, ori cari din împrejurările mai susu arătate, iar ne'fiindu faţa va fi datoru în 15 dile celu multu, după ce i se va face cunoscută numirea sa, se impartasesca tribunalului cuvintele aparerai sale; iar nepadin daceste formalităţi nu va fi în urma primitu a mai face propuneri de aperare +
\nCandu tribunalulu districtului va cunosce ca împrejurările de aperare propuse de alesu tutore, nu au fiinta loru, 'lu va indatora a primi tutela.În totu casulu însă, pînă la decisiunea tribunalului, ori cari ar fi acea decisiune, va fi datoru a administra provisoriu tutela +
\nDacă va isbuti a remane aperatu de tutela, aceia cari se vor fi impotrivitu aperarei, pot fi condamnaţi la despăgubiri.Dacă nu va fi aperat, va fi însuşi condamnat la cheltuieli +
\nAcel carii, fără a infatisa legiuite cuvinte de aperare şi după formele prescrise de lege, nu voru voi a primi carmuirea unei tuteli ce li s'a oferitu după legi, vor fi respundetori de tote pagubele cansate prin refusulu loru în averea minorului +
\n+
\nNu potu fi tutoru nici membri unui consiliu de familia:1) Minorii, afară de tatalu şi mama.2) Interdisii.3) Femeile, afară de mama şi de femeile ascendenţi.4) Toţi aceia cari înşii, sau al caroru tata şi mama au cu minorulu unu procesu în cari este conpromisa starea civile a acestui, sau averea lui, sau o parte însemnată din ea +
\n+
\nSînt asemine opriti de a fi tutori şi destitutori:1) Persoanele cu purtare rea în deobsce cunoscută.2) Persoanele cari dau dovedi de rea credinţa sau necapacitate în îndeplinirea sarcinei de tutore +
\n+
\nDestituirea tutorelui se va face de către consiliulu de familia, convocatu fiindu elu de tribunalu.Tribunalulu nu va pute refusa convocarea consiliulu de familia, cînd cererea de convocare se va face formalu de către unulu sau mai multe rude sau afini ai minorului, pînă la gradulu de veru primaru, sau mai de aproape spita +
\nÎncheierea consiliului de familia, prin cari se va pronunţa escluderea sau destituirea tutorelui, va trebui a fi motivată, şi data după ce se va fi chiamatu şi ascultatu înaintea lui tutorele. Dacă tutorele nu va fi conformatu chiamarii, escluderea sau depărtarea se va încheia de consiliu şi în lipsa +
\nDacă tutorele se va multumi cu escluderea sau depărtarea lui, atunci se va numi altu tutore cari va intra îndată în funcţia sa.Dacă va urma plângere din partea tutorelui, asupra escluderei sau destituirei sale, pînă în cinci dile celu multu de cînd i se va fi incunosciintatu escluderea sau destituirea, candu ea s'ar fi incheiatu în nefiinta lui, tribunalul va otari de urgenta asupra plangerei remaindu dreptulu de apelatiune, în casu de nemulţumire, atatu rudeloru sau afiniloru cari au provocatu escluderea sau destituirea, catu şi tutorelui.Din momentulu cînd tribunalulu va incuviinta escluderea sau destituirea tutorelui, acesta va fi suspendu şi se va numi o alta persona ca tutore provisoriu +
\n+
\nTutorele va purta grija de persona minorului şi'lu va representa în tote actele civili, elu va administra bunurile minorului ca unu bunu părinte de familia, şi va fi respundetoriu pentru daune interese ce s'ar pute intampla din reua loru administrare; elu nu poate nici a cumpara bunurile minorului, nici a le lua în arenda, nici a primi cesiunea a vre unul dreptu sau a vre unei creanţe în contra pupilului seu +
\nConsiliulu familiei, sau în lipsa acestui tribunalulu tinutulu va regula facerea catagrafiei averii minorelui, spre a o incredinta tutorelui numitu, fără de cari tutorele nu va pute intră în funcţiune +
\nLa ori ce întîmplare cari motiveza după legi numirea unui tutore, tribunalulu districtului unde se institue tutela, va numi îndată unu delegatu, cari în unire cu procurorulu voru pune îndată sigiliulu pe tote lucrurile minorelui, şi voru încheia jurnalu; un esemplaru se va depune la tribunalu sub'scrisu de cei ce au fostu faţa la punerea sigilieloru; în casu de a fi şi rudenii de fatia, să se chiame şi dinsele sa pună sigiliele loru şi în lipsa de rude, să se chiame din cetăţenii cei mai bine notati ca să fie presenti la acesta operaţiune +
\n+
\n+
\nÎn urma lucrariloru prescrise la art. 402, 403 şi 404, delegatulu tribunalului, insotitu de procuroru şi de tutore, vor catagrafisi averea minorelui, şi o voru incredinta tutorelui prin unu jurnalu cari se va sub'scrie de acesta.Dacă minorele datoreşte ceva tutorelui, acesta va trebui sa declare aceasta în inventariu, sub pedeapsa de a perde creanta sa, şi acesta se va face după recuisitiunea procurorului sau a delegatului tribunalului menţionându'se şi în jurnalu +
\nÎn curgere de o luna de la facerea inventariului, tutorele va vinde prin licitaţiune, cari se va face prin îndeplinirea tuturoru formalitatiloru la tribunalu, tote averile miscatore afară de acele pe cari consiliulu familiei l'ar fi autorisatu a le păstra în natură +
\nTatalu şi mama, în catu timpul au folosinţă legale a bunuriloru minorelui, sînt scutiţi de a vinde averea miscatore, dacă ei preferescu a o păstra şi a o restitui în natură.În acestu casu ei voru face, cu cheltuielile loru, o estimaţiune dreapta prin unu espertu, cari se va numi de tribunalu, după ce va depune juramentu +
\nLa începerea ori carii tutele, afară de aceea a tatălui şi a mamei, consiliulu de familia va regula, după starea averei, suma catu s'ar socoti de cuviinţă pentru cheltuielile minorului cele de peste anu, precum şi cheltuielile administraţiunei averii; acelasu actu va cuprinde anume dacă tutorele este imputernicitu ca, în lucrarea sa, să fie ajutatu de unulu sau de mai mulţi administratori şi procuratori cu lefaacestia voru gersub respunderea tutorelui +
\nConsliulul familiei va otari suma, din escedentele venituriloru asupra cheltuieliloru, de la cari va începe pentru tutore obligaţiunea de a o da cu dobinda; o asmine întrebuinţare urmeza a se face prin asigurare cu garanţia potrivitu legiloru şi în sorocu de sese luni, după espirarea cărui terminu tutorele va fi obligatu a plati dobinda pentru sumele neintrebuintate, de nu va dovedi ca'ia fostu cu neputinţă a întrebuinţa acele sume +
\nDacă tutorele n'a facutu a se determina de consiliulu de familia suma la cari începe pentru dinsulu obligarea de a o întrebuinţa, elu va fi dator după trecerea terminului espresu prin art. precedenta părţi dobindile pentru ori ce suma neintrebuintata, ori catu de mica ar fi acesta +
\nTutorele fie chiar tatăl sau mama nu poate lua imprumutu pentru minore, nici a ipoteca, nici a instreina averile lui cele miscatore, mai înainte d'a fi imputernicitu de către consiliulu de familia; o asa împuternicire nu se va pute da de catu pentru causa de mare nevoie, sau de unu folosu inveredatu; la intimplarea dinteiu consiliul de familia nu va da împuternicirea sa, de catu numai după ce se va constata prin o socotela în scurtu înfăţişată de tutore cumca banii, lucrurile miscatore şi veniturile minorelui sînt ne'indestulatore;consiliulu familiei va insemna în tote casurile anume averile nemiscatore, cari aru trebui să se venda mai anteiu, precum şi condiţiunile ce ar socoti mai avantagiose pentru vendarea loru +
\nOtaririle consiliului de familia atingatore de acestu obiectul, nu se voru pune în lucrare de catu după ce tutorele va fi cerutu şi dobanditu aprobarea tribunalului cari va decide în camera secreta, ascultandu şi conclusiunile procurorului +
\nVendarea se va face publică prin licitaţiune în tribunalu în fiinta tutorelui şi după ce se vor face legiuitele publicaţiuni.La casu candu vendarea nu s'ar pute face înaintea tribunalului, atunci elu va orindui pe unu judecatoru suplente sau pe sub'prefectu respectuvu spre a o seversi la fatia locului +
\nFormele cerute prin art. 401 şi 402, pentru instreinarea bunuriloru minorelui, nu se vor aplica nici de cum la casulu cînd o asemine vendare prin licitaţiune va fi fostu ordinata prin o sentinta judecătorească, după cererea coproprietaru.Însă în acestu casu licitaţiunea nu se va pute face de cat după formele stabilite prin art. precedente; streinii vor fi ne aperatu admişi la licitaţiune +
\nTutorele nu se va pute primi, nici refusa o moscenire caduta minorelui, fără a ave mai anteiu autorisarea consiliului de familia; primirea nu se va face de cat cu beneficiu de inventariu +
\nLa casu candu succesiunea refusata în numele minorelui nu s'a primitu de o alta persona, ea se va pute relua sau de tutore autorisatu prin o noua deliberatiune a consiliului de familia, sau de minore ajunsu la majoritate, însă în starea în cari succesiunea s'ar găsi la reluare, şi fără a se pute ataca vendarile sau alte acte, cari s'ar fi facutu legiuitu în timpul vacante +
\nDonatiunea facuta unui minoru nu se poate primi de cat cu autorisatiunea consiliuluim de familia.Ea va ave în privinta minorelui acelaşi efectu ca şi în privinta majorelui +
\nNici un tutore nu va pute intenta acţiune în numele minorului, avendu de obiectul unu dreptu asupra vre unui imobile, nici a incuviinta la o asemenea cerere facuta în contra minorelui fără autorisatiunea consiliului de familia +
\n+
\n+
\nO impartele atingatore de averea minorelui, ca sa poate ave averea legiuta, trebuie să se facă prin judecătoria, în urma unei pretuiri facuta prin esperti numiţi de către tribunal şi după îndeplinirea tuturor formeloru legiuite +
\nEspertii, după ce se vor depune juramentu înaintea preşedintelui tribunalului sau a judecătorului cari'i tine loculu, ca 'şi vor îndeplini cu credinţa misiunea, vor procede la divisiunea lucrului de impartela şi formarea loturiloru, cari se vor trage la sorţi în presenta unui membru alu tribunalului. Ori ce alta impartela se va considera ca nelegale +
\nTutorele nu va pute precurma prin transigere pricini atingatore de interesul minorelui, de catu numai cu autorisatiunea consiliului de familia, şi după avisulu a trei juris'consulti arătaţi de procurorulu tribunalului aprobatu de către tribunal după ce va fi ascultat şi conclusiunile procurorelui +
\nTutorele, ce ar ave cuvinte de nemulţumire insemnatore pentru purtarile minorelui, va pute sa arate plângerile sale consiliuluin de familia, şi dacă el va pute fi autorisatu de consiliu va pute cere punerea la poprela a minorelui coformu cu regulile stabilite la titlul IX. Despre puterea parintesca +
\n+
\n+
\nFie cari tutore, afară de tata şi mama, şi aceştia numai pe timpulu catu au usufructu legalu asupra bunuriloru minorelui, este datoru în cursulu tutelei sale a arata în scris la tribunalul tinutal la finele fiecărui anu starea administraţiunei sale, iar tribunalulu la întîmplare candu tutorele este alesu de catra consiliul de familie, va fi dator a impartasi mai anteiu copia intarita de starea acestei administratiuni consiliului de familia, carea avendu a face luari aminte asupra imprejurariloru tutelei, le va adresa tribunalului în termin de cinci supra dece dile, după primirea copiei; trecandu însă acestu terminu, atunci tribunalulu fără a mai aştepta sus disele luari aminte va regula cele de cuviinţă în privirea darei de sema din partea tutorelui +
\nTutorele cari nu va depune în tribunal socotelile pînă în cinci supra dece dile după finitulu anului, va pute fi esecutatu pentru predarea loru de catra tribunalu +
\nLa esirea sa din tutela tutorele este datoru a da socoteli obscesci pentru tota durata tutelei sale; spre acestu sfarsitu elu este datoru a întocmi doue de o potriva esemplare cari trecend prin consiliulu de familia se voru supune tribunalului cu observaţiunile ce va fi facutu, ramaindu tribunalului ale incuviinta sau nu, după împrejurări. Numai după predarea socoteleloru obscesci şi încuviinţarea loru de catra tribunal, se va considera tutorele desfacutu de tutela sa, fără jignirea dreptului reservatu pupilului devenitu majore de a cere seama tutorelui de administrarea tutelei +
\nOri ce convenţiune săvîrşită între tutore şi între pupilulu ajunsu în majoritate, va fi fără tăria, dacă ea va fi fostu facuta înaintea espirarii unei luni de la desfacerea definitivă a tutorelui +
\nDacă, după socoteli, tutorele va remane datoru cu vre o sumă minorelui, acea suma va purta dobinda din dioa chiar a inchierii socoteliloru tutelei.Dobindile pentru sumele cu cari ar remane dator minorele către tutore nu voru curge de cat din dioa după inchierea socotelliloru definitive în cari se va fi făcut somaţiune de plată +
\n+
\n+
\nMinorele chiar necasatoritu, va pute fi emancipat de catra tatalu seu, sau în lipsa tatălui, de catra mama sa cînd va fi indeplinitu optu'spra'dece ani ai virstei sale.Acesta emancipare se va face prin singura declaraţiune a tatălui sau a mamei cari se va publică +
\nMinorele al cărui tata şi mama au încetat din vieta va pute asemine fi emancipatu, inse numai după ce va fi implinitu vîrsta de doue'deci ani, şi dacă consiliulu de familia va găsi de cuviinţă.În acestu casu emancipatiunea va resulta din deliberatiunea consiliului de familia, şi din declaraţiunea ce tribunalul d'împreună cu consiliul de familia va fi făcut în acelasu actu, ca minorele este emancipatu.Încuviinţarea emancipatiunii se va publică +
\nDacă tutorele nu va fi facutu nici o cerere de emancipatiune a minorelui, de cari s'a vorbitu, în art. precedente şi dacă una sau mai multe rude sau cuscri ai acestui minore în gradulu de veru primar, sau în grade mai de aproape, ilu vor găsi destoinicu de a fi emancipatu, vor pute cere de la tribunal de a convoca consiliul de familia ca se deliberede despre acesta emancipare +
\n+
\n+
\nMinorele emancipat nu va pute arenda sau închiria nemiscatorea sa avere mai multu de catu pe cinci ani.Elu 'şi va stringe veniturile, va da chitanţa de a loru primire, şi va face ori ce actu privitor numai la o pura administrare a averei sale, întocmai ca unu majore, fără sa pota ataca aseminea acte în tote casurile în cari, nici majore fiindu, nu le ar putea ataca +
\nNu va pute porni nici unu procesu privitor la vre o avere nemiscatore nici chiar d'a se apera, nici a primi, nici a redica capitaluri, nici a da chitanţa pentru ele fără asistenţa curatorului seu +
\nMinorele emancipat nu se va pute imprumuta sub'nici unu cuventu fără deliberatiune consiliului de familia adeverita de tribunal după ce va da ascultare pe procuroru +
\nNu va pute vinde, nici instraina vre unu lucru ne mişcător, nici a face vre unu alt actu, de cat numai de acele privitore la o simpla administraţiune fără îndeplinirea formeloru prescrise pentru minorii neemancipaţi.Obligaţiunile de dansulu contractate prin cumpărare sau prin alt mod, se voru reduce la preţurile cuvenite candu vor fi peste mesura încărcate. Tribunalele la asemenea împrejurări vor lua în consideratiune averea minorelui, buna sau reua credinţa a personeloru ce vor fi contractatu pe dinsulu, precum şi folosulu sau nefolosulu aceloru cheltuieli +
\nOri cari minore emancipat, ale cărui tocmeli se vor fi scadutu în virtutea art. precedente va perde beneficiulu emancipatiunei cari i se va redica cu padirea aceloruasi forme, cu cari i s'au şi datu +
\nDin dioa în cari se va publică revocarea emancipatiunei minorului, minorele va intra din nou sub tutela, şi nu va mai pute esi, pînă la ajungerea sa la majoritate +
\n+
\n+
\n+
\nMajori se socotescu atatu barbatulu, catu şi femeia cari au îndeplinit doue'deci şi unu ani; la acesta vîrsta fie'cari este capabile a face tite actele privitore la vieta civile, afară de restrictiunile prevedute la titlul căsătoriei +
\n+
\n+
\n+
\nÎn casu de nebunia cu furia, dacă interdictiunea nu este provocată, nici de sotu, nici de rude, ea trebuie să fie provocată de procuroru, cari în casuri de imbecilitate sau de smintire, poate semine a o cere în contra unei persoane, inse numai candu n'are nici sotu, nici sotia, nici rude cunoscute +
\n+
\nFaptele de imbecilitate, de smintire, sau de nebunia cu furia voru fi arătate prin scrisu; cei ce vor cere interdictiunea voru infatisa marturi şi niscrisuri sprijinitore cererii loru +
\nTribunalulu va ordonă ca consiliulu de familia, fomatu după modulu determinat la Secţiunea IV a capitolului alu II de la titlu X. \"despre minoritate, despre tutela şi despre emancipatiune\", sa 'şi dea părerea asupra starei în cari se afla persona, a cariiinterdictiune se cere +
\nAceia cari voru provocat interdictiunea nu vor pute face parte din consiliulu de familia; cu tote acestea, sotulu şi sotiea, şi copiii persoanei, chiar cerendinterdictiunea, voru pute fi admişi în consiliulu familiei, fără a lua parte la votu +
\nDupă ce va primi părerea consiliului de familia, şi opiniunea mediciloru competinti,tribunalulu va face interogatoriu pîrîtului de nu va fi în stare a se infatisa în camera de chibduire, se va face la locuinta, de unulu din judecători, insarcinatu cu acesta, insotitu de grefieru. În tote casurile procurorulu va fi faţă de interogatoriu +
\n+
\n+
\nDe va respinge cererea de interdictiune, tribunalul va pute, după împrejurări, ordonă, ca pîrîtul sa nu mai fie liberu a plada, a se invoi, a se imprumuta, a primi unu capital, nici a da cuitanta de primirea lui, a instreina nici a ipoteca averea sa, fără asistenţa unui consoliu, ce 'i va fi orinduitu prin acea otarire, la cari casu se va face publicaţiune prin Monitorul +
\nÎn casu de apelatiune în contra otarirei de prima în stanta, curtea de apelu va pute, de va găsi de cuviinţă, a supune la unu nuou interogatoriu persona în privinta carii s'a cerutu interdictiunea, sau a orindui unu judecatoru spre a face acelu interogatoriu +
\nOtarirea curţii de apelu sau a tribunalului de prima instanţa cari va pronunţa interdictiune sau numire aunui consiliu, va fi, după staruinta reclamantiloru, scosa afară, comunicată partiloru şi înscrisă în registre. În terminu de dece dile vfi afipta în sala audientei, precum şi publicată prin Monitorul +
\nPronunţarea interdictiunei sau a numirei consiliului, îşi voru ave efectele loru din dioa de candu s'a publicatu otarirea.Tote actele făcute în urma publicaţiunii de interdictiune, sau fără asistenţa consiliului judiciar voru fi de dreptu socotite ca fără fiinta +
\nDupă mortea unei persoane, actele sevirsite de ea nu voru mai pute fi atacate pentru motivu de smintire de minte, de catu în casulu candu interdictiunea acelei persoane va fi fostu pronuntiata sau cerută înaintea morţii sale, afară de casulu candu dovada smintirei morţii resulta chiar din coprinderea actului ce se ataca +
\nDe nu va fi apelu în contra otarirei de interdictiune data de tribunalul de prima instanţa, sau dacă curtea de apelu va confirma acea otarire, se va orindui unu tutore interdisului, potrivitu reguleloru prescrise la titlulu de minoritate, tutela şi emancipatiune; administratorul provisoriu va inceta din functunile sale, şi va da socotela tutorelui, de nu va fi chiaru elu însuşi tutore orinduitu +
\n+
\nFemeia va fi tutrice bărbatului seu interdisu, şi în asemenea casu consiliul de familia va regula forma şi condiţiunele administraţiunei, remaind femeii dreptul a reclama înaintea tribunaleloru, de se va socoti nedreptatita prin regularea consiliului +
\nNimeni, afară de soţi, de ascendenţi şi de descendenţi, nu va fi datoru a tine tutela interdisu mai multu de cinci ani. După acestu terminu, tutorele va pute cere a fi inlocuitu, şi cererea sa trebuie a fi priimita +
\n+
\nVeniturile unui interdisu trebuiescu a fi mai cu osebire întrebuinţate spre a'i îmbunătăţi sorta, şi a'i grăbi vindecarea potrivitu cu caracterulu bolei şi după averea ce va fi avendu. Consiliulu de familia va pute otari ce trebuie să fie ingrijitu în casa sa, sau de trebuie să fie asedat în vr'un stabiliment privat sau în vre unu spital +
\nCînd va sosi timpul de a se căsători copilul unui interdisu, destrea şi tote cele'alte convenţiuni privitore la stabilirea sau căsătoria lui, se vor regula de către consiliul de familia, după încuviinţarea tribunalului cari va asculta conclusiunele procurorului +
\nInterdictiunea inceteda de odată cu causele ce au determinat'o; cu tote acestea nu se va pute pronunţa desfiinţarea ei de catu observându'se formalităţile prescrise pentru a ei pronunţare, şi interdisulu, nu va pute reintra în esercitarea drepturiloru sale de catu după ce se va pronunţa şi publică otarirea pentru a ei desfiinţare +
\n+
\nSe potu opri resipitorii de a plada, a face transactiuni, a se imprumuta, a priimi unulu capitalu şi de a da cuitanta de priimire, de a instreina şi ipoteca averea loru, fără asistenţa unui consiliu oriduitu de tribunal. O asemenea oprire se va publică +
\nOprirea de a lucra fără asistenţa unui consiliu va pute fi provocată de către acei ce au dreptulu de a provoca interdictiunea; cererea loru trebuie a fi cercetata şi judecata tot în acelaşi chipu; acesta oprire nu se va pute desfiinta de cat observându'se acelesi formalităţi +
\nNici o otarire în materia de interdictiune sau de numire de consiliu nu va pute fi data, sau de tribunalulu de prima instanţa sau de curtea de apelu de cat după ce ministeriulu publicu îşi va pronunţa conclusiunile sale + Cartea II DESPRE BUNURI ŞI DESPRE OSEBITELE MODIFICATIUNI ALE PROPRIETĂŢII +
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\nRecoltele cari încă se tinu de rădăcini, şi fructele de pe arbori, neculese încă, sînt asemenea immobili.Îndată ce recoltele se vor tăia şi fructele se vor culege, sînt mobili +
\n+
\n+
\nObiectele ce proprietarul unui fond a pusu pe ele pentru serviciul şi esploatarea acestui fondu sînt immobili prin destinatiune.Ast'fel sînt immobili prin destinatiune cînd ele s'au pusu de proprietarul pentru serviciul şi espolatarea fondului:Animalile afectate la cultura;Instrumentele aratorie;Seminţele date arendasiloru sau coloniloru partiari;Porumbii din porumbaria;Lapinii ţinuţi pe lîngă casa;Stupii cu roii;Pescele din iazu (helestaie);Tescurile, caldarile, alambicurile, ladile şi vasele;Instrumentele necesarie pentru esploatarea ferarieloru, fabriceloru de hârtia şi altor usine;Paele şi gunoiele;Mai sînt immobili prin destinatiune tote efectele mobiliare ce proprietarul a asedat către fond în perpetu +
\nProprietarul se presupune ca a asedat către fond în perpetu efecte mobiliare, cînd aceste sînt întărite cu gipsu, varu sau cimentu, sau cînd ele nu se potu scote fără a se strica sau deteriora sau fără a strica sau deteriora partea fondului către cari sînt asedate.Oglindile unui apartament se presupunu asedate în perpetu, cînd parchetul pe cari ele stau, este una din broaseria camerei.Acesta se aplică şi la tablouri şi la ornamente.Statuele sînt immobili candu ele sînt asedate inadinsu, chiar cînd ele s'ar pute scote fără factura sau deterioratiune +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nSînt mobili prin natura loru corpurile cari se potu transporta de la un locu la altul, atît acele cari se misca de sine precum sînt animalele, precum şi cele cari nu se pot stramuta din locu de cat prin o putere streina pecum sînt lucrurile neinsufletite +
\nSînt mobili prin determinatiunea legii obligaţiunile şi acţiunile cari au de obiectul sume esigibili sau efecte mobiliare acţiunile sau interesele în companii de finance, de comerciu sau de industria, chiar şi cînd capitalul acestor companii consta în immobili.Aceste acţiuni sau interese se socotu ca mobili numai în privinta fie'cărui din asociaţi, şi pe cat timpul tine asociaţiune.Sînt asemenea mobili prin determinatiunea legei veniturile perpetue sau pe viaţa asupra Statului sau asupra particolariloru +
\n+
\nVeri'cine poate dispune liberu de bunurile ce sînt ale lui, cu modificatiunile stabilite. Bunurile cari nu sînt ale particolariloru sînt administrate, şi nu pot fi înstrăinate de cat după regulele şi formele prescrise anume pentru ele +
\nDrumurile mari, drumurile mici şi uliţele cari sînt în sarcina Statului, fluviele navigabili şi plutitore, termurile, adăugirile către malu şi locurile de unde s'a retrasu apa marii, porturile naturali sau artificiali, malurile unde tragu vasele şi în deobste tote părţile din pamentul României cari nu sînt proprietate particulară sau sînt considerate ca dependintie a domeniului publicu +
\n+
\nPorţile, zidurile, şanţurile, întăriturile pieteloru de resbel şi ale fortereteloru, făcut şi ele parte din domeniul publicu.Aceste lucruri reint în comerciul cînd nu mai servescu la usulu publicu +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nProprietatea unui lucru mobile sau immobile da dreptu asupra tot ce produce lucruri şi aspr a tot ce se unesce, ca accesoriu, ca lucrul într'un modu naturale sau artificiale. Acestu dreptu se numesce: dreptu de accesiune +
\n+
\n+
\n+
\nPosesorele nu questiga proprietatea fructeloru de catu candu posede cu buna credinţa; la casulu contrariu elu este datoru de a înapoia productele, împreună cu lucrulu, proprietarului cari 'lu revindica +
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\nProprietarulu poate face asupra pamentului tote plantatiunile şi clădirile ce găseşte de cuviinţă, afară de esceptiunile statornicite de capulu cari trateza despre servitudini +
\nProprietarulu poate face sub faţa pamentului tote constructiunile şi sapaturele ce găseşte de cuviinţă şi trage din ele tote folosele ce acestea aru produce, afară de modificatiunile prescrise de lege şi regulamentele privitore la mine precum şi de legile şi regulamentele politianesci +
\nOri'ce constructiune, plantatiune sau lucru facutu în pamentu sau asupra pamentului, sînt presumpte a fi făcute de către proprietarulu acelui pamentu cu cheltuiala sa şi ca sînt ale lui, pînă ce se dovedesce din contra +
\nProprietarulu pamentului cari a facutu constructiuni, plantatiuni şi lucrări cu materialuri străine, este datoru sa platesca valoarea materialeloru. El mai poate fi osinditu după împrejurări pentru o asemenea urmare şi la plata de daune'interese. Dara proprietarulu materialeloru n'are dreptu ale radica +
\nDacă plantatiunile, constructiunile şi lucrările au fostu făcute da către o a trei persona cu materialurile ei, proprietarulu pamentului are dreptulu de a le tine pentru dinsulu, seu de a indatora pe acea persona să le redice.Dacă proprietarulu pamentului cere redicarea plantatiuniloru şi a constructiuniloru, redicare va urma cu cheltuiala celui ce le a facutu, ele poate chiaru după împrejurări fi condemnatu la daune'interesse pentru prejudiciele sau vatemarile ce a pututu suferii proprietarulu locului. Dacă proprietarulu voiesce a păstra pentru densulu acele plantatiuni şi clădiri elu este datoru a plati valoruea materialuriloru şi pretulu muncei, fără ca să se iea în consideratiune sporirea valoruei fondului, ocasionata prin facere unor asemeni plantatiuni şi constructiuni. Cu tote acestea, dacă plantatiunile, clădirile şi operele au fostu făcute de o a treia persona de buna credinţa, proprietarulu pamentului nu va pute cere redicarea susu diseloru plantatiuni, clădiri şi lucrări, dara va ave dreptulu sau de a înapoia valoruea materialuriloru şi pretulu muncei, sau de a plati o sumă de bani egale cu aceea a crescerii valoruei fondului +
\nCrescerile de pamentu ce se făcut succesivu şi pe nesimtite la malurile fluviului şi a riuriloru, se numesce aluviune. Aluviunea este în folosulu proprietarului riveranu candu e vorba de unu fluviu sau riu navigabile, plutitoru sau neplutitoru, cu îndatorire inse pentru proprietaru de a lasă, pe pamentulu seu, drumului trebuitoru pentru conducerea vaseloru +
\nTotu ale proprietarului riveranu sînt şi pamenturile lăsate de apele curgătoare, candu ele se retragu pe nesimtite de la unulu din termuri şi se indrepta către celu'altu termu; proprietarulu termului de unde apa s'a retrasu, profita de aluviune, fără ca proprietarulu termului opusu, sa pota reclama pamentulu celu perdutu.Acestu dreotu nu are locu în privirea pamenturiloru părăsite de apa marii +
\nAluviunea nu are locu în privirea lacuriloru, elesteuriloru şi a iazuriloru; proprietarulu conserva totu d'auna pamentulu acoperitu de apa, candu ea este la înălţimea scugerei elesteului, iazului, chiaru dacă câtimea apei aru scade în urma: şi vice'versa, proprietarulu iazului nu questiga nici unu dreptu asupra pamentului riveranu, ce se acopere de apa iazului candu urmeda versaturi estraordinarie +
\nDacă unu fluviu sau unu riu navigabile seu nu, rupe d'o dată o parte mare, şi cari se poate recunosce, de pamentu, şi o lipesce la pamantulu unui altu proprietaru, acea parte remane a cui a fostu pamentulu de la cari s'a ruptu; însă dacă se va reclama în terminu unu anu +
\n+
\nInsulele şi prunturile cari se formează în riurile, nenavigabili şi neplutitore, sînt ale proprietarului termului pe cari ele s'au formatu; dacă insula formată trece peste jumetatea riului, atunci fie cari proprietaru riveranu are dreptulu de proprietate asupra părţii de insula ce se întinde spre elu, pornindu de la jumetatea riului +
\nDacă unu riu sau fluviu formandu'şi unu bratu nou, taie şi 'nconjura pamentulu unui proprietaru riveranu, şi face prin acestu chipu o insula proprietarulu nu perde pamentulu ce s'a trnsformatu în insula, chiar dacă elu s'a facutu de unu fluviu sau de unu riu navigabile sau plutitoriu +
\n+
\nOri ce animali sau sburatore sălbatice trecu în coprinsulu nostru se făcut ale nostre, pe catu timpul remanu la noi, afară numai dacă asemenea trecere s'a ocasionatu prin fraude sau prin artificie +
\n+
\nDacă doue lucruri a doui deosebiţi stăpâni s'au unitu împreună incatu amendoue forma unu singuru totu, dara se potu despărţi şi conserva fie'cari în parte după despartire, atunci totulu formatu este alu proprietarului lucrului cari constitue partea principale, remaindu elu datoru a plati celui altu proprietaru, pretulu lucrului ce a fostu unitu cu principalulu +
\n+
\nCînd inse lucrulu unitu este multu mai de pretu de catu lucrulu principale şi candu elu s'a unitu fără scirea proprietarului, acesta poate cere despartire asi restituirea lucrului unitu, chiaru dacă aru resulta din despartire ore'cari vatemare lucrului către cari elu a fostu unitu +
\nDacă, din cele doue lucruri unite pentru a forma unu singuru totu, nici unulu nu poate fi privitu ca accesoriu al celui altu, atunci acela este consideratu ca principale cari nu va mai mare în valorue. Dacă valoruea amboru lucruriloru aru fi mai totu aceeaşi, atunci lucrulu celu mai mare în volume va fi consideratu ca principale +
\nDacă unu mesteru sau altu cineva a intrebuintatu materia cari nu era a sa şi a facutu unu lucru nou, atunci proprietarulu materiei întrebuinţate are dreptulu d'a reclama lucrulu formatu din ea, platindu pretulu muncei, atatu candu acelu obiectul aru pute catu şi candu elu n'aru pute reveni în starea primitiva +
\nDacă însă manopera aru fi atatu de importante, în catu aru întrece cu multu valoruea materiei întrebuinţate, atunci munca lucrătorului va fi considerată ca parte principale, şi lucratorulu va ave dreptulu de a retine lucrulu formatu platindu proprietarului pretulu materiei +
\nCandu cineva a intrebuintatu în parte materia cari era a sa şi în parte materia streina, pentru a forma unu lucru nou, fără ca nici o parte din materia sa 'şi fi perdutu cu totulu fiinta şi dacă acele materii nu se mai potu despărţi fără vatemare sau paguba, atunci lucrulu formatu se cuvine amboru proprietariloru, celui anteiu în proportiune cu materia ce era a sa, şi celui altu în proportiune cu materia sa şi cu pretulu muncei sale +
\nCandu unu lucru s'a formatu din amestecarea mai multoru materia cu diferiţi stăpâni din cari nici unu nu poate fi considerată ca materia principale, atunci proprietarulu, în nesciinta cărui a urmatu amestecarea, poate cere desfacerea loru, dacă ea este cu putinta a se desface.Dacă materiele amestecate nu se mai potu despărţi fără vatemare sau paguba, atunci lucrulu formatu se cuvine tutuloru stapaniloru, fie cărui însă în proportiune cu câtimea, calitatea şi valoruea materielolru lui, întrebuinţate la facerea acelui lucru +
\nDacă materia unui din proprietari aru covirsi pe cea alta materia prin valorue şi cantitate, atunci proprietarul materiei mai cu pretu va pute cere lucrul formatu prin amestecare, platindu însă celui altu proprietaru pretulu materiei sale +
\n+
\nÎn tote casurilein cari proprietarulu materiei, întrebuinţate fără scirea lui la formarea unui lucru nou, este în dreptu d'a cere în locu de lucrulu formatu, elu are şi voia d'a cere în locu de lucrulu formatu o materia de aceiaşi natura, catime, greutate, mărime şi calitate sau valoruea aceleiaşi materie +
\nVeri'cari va fi intrebuintatu materii streine fără scirea proprietarului loru, voru pute după împrejurări fi osinditi şi la plata de dăuna'interese, şi acesta fără prejuditiulu urmaririloru prin canalu estraordinaru +
\n+
\n+
\n+
\nUsufructulu este dreptulu d'a se bucura cineva de lucrurile ce sînt proprietatea altui, întocmai ca însuşi proprietarulu loru, însă cu îndatorire de a le conserva substanţa +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nUsufructuarulu are dreptu d'a se bucura de totu lelulu de fructe ce poate produce obiectulu asupra cărui are usufructu, fie naturali, fie industriali, fie civili +
\nFructele naturali sînt acelea ce pamentulu produce de la sine; productiunea şi prasila (sporul animaliloru) sînt asemenea fructe naturali. Fructele industriali ale unui fondu sînt acelea ce se dobindescu prin cultura +
\n+
\nFructele naturali şi industriali neculese în momentulu candu se deschide dreptulu de usufructu, sînt ale usufructuarului. Acelea ce se gasescu în aceeaşi stare candu se sfirsesce dreptulu de usufructu sînt ale proprietarului fără d'a pute pretinde unulu arature şi semenature. Drepturile colonului partiar ce vor fi esistutu la inceputulu, sau finele usufructului nu potu fi vatemate la dispositiunea precedente +
\nFructele civili se socotescu dobîndite di cu di, şi se cuvinu usufructuarului în proportiune cu durata usufructului seu. Acesta regula se aplică la arendi şi la chiriele caseloru şi la alte fructe civili +
\nDacă usufructulu coprinde lucruri cu cari nu se poate cineva servi fără ale consume, precumu bani, grane, beuturi, usufructuarulu are dreptulu de a dispune de ele, însă cu îndatorire de ale înapoia în aceeaşi cantitate, cualitate şi valorue, sau pretulu la sfarsitulu usufructului +
\nUsufructulu unei rendte pe vieta da usufructuarului pe durata usufructului seu, dreptulu d'a percepe veniturile fără d'a fi obligatu la nici unu felu de restitutiune +
\nDacă usufructulu coprinde lucruri cari fără a se consume îndată se strica după vreme prin întrebuinţarea loru, precum rufele, mobilile casei, usufructuarulu are dreptulu d'a se sluji cu dinsele pentru întrebuinţarea la cari ele sînt destinate, şi nu este obligatu d'a le înapoia la sfarsitulu usufructului, de catu în starea ce se voru afla însă nestricate din dolu sau culpa +
\nDacă usufructulu coprinde păduri destinate de proprietarulu loru la tăieri periodice, usufructuarulu este datoru a păstra ordinea şi catatimea tăierii în conformitate cu regulele stabilite de proprietaru sau cu usulu locului, fără a pute pretinde o despăgubire usufructuarulu, nici moştenitorii sei, pentru părţile lăsate netăiate în timpulu usufructului seu.Arborii cari se potu scotu dintr'unu seminariu de pomi fără degradatiunea acestui, nu voru face parte din usufructu, de catu cu îndatorire, pentru usufructuaru, d'a se conformă obiceiului locale în privirea inlocuirei loru +
\nUsufructuarulu se mai bucura, conformându'se cu epocele şi usulu vechiu alu proprietarulu, de părţile de păduri înalte cari au fostu puse în taiare regulată, sau ca aceste taiari se făcut periodice pe o întindere de pamentu determinata, sau ca se făcut numai d'o catime ore'cari de arbori aleşi pe tota supra'fatia domenului +
\nÎn tote cele'l'alte casuri usufructuarulu nu se poate atinge de arborii înalţi; va pute însă întrebuinţa, spre a face reparaţiunile la cari este obligatu, arborii desradecinati sau sfaramati din accidente; poate chiar a teia pentru acestu sfarsitu arborii trebuinciosi cu îndatorire însă a constata în fiinta priprietarului aceasta trebuinta +
\nUsufructuarulu poate lua din păduri araci pentru vii, poate asemenea lua de pe pomi producte anuali seu periodice, însă tote acestea după obiceiulu locului şi alu proprietarului +
\n+
\nUsufructuarulu se poate bucura elu însuşi, sau închiria altuia sau cede esercitiulu dreptului seu. De va închiria urmeda a se conformă, pentru epocile candu se preinoiescu contractele şi pentru durata loru, reguleloru întocmite pentru barbatu, în privinta averii femeii sale la titlulu \"despre Contractului de căsătoria\" +
\n+
\nElu se folosesce de drepturile de servitudine şi în genere de tote drepturile de cari se poate folosi proprietarulu, şi se folosesce întocmai ca însuşi proprietarulu +
\nUsufructuarulu se folosesce asemenea întocmai ca proprietarulu de minele, petrariele şi nisipurile ce sînt în esplotatiune la deschiderea dreptului de usufructu.Dacă se însă se atinge de o esplotatiune, cari nu s'ar pute face fără o concesiune, usufructuarulu nu se va pute bucura de ea fără a dobîndi mai anteiu învoirea gubernului +
\nUsufructuarulu n'are nici unu dreptu asupra mineloru şi petrarieloru nedeschise, încă nici asupra nisipuriloru a caroru esplotatiune nu e încă începută, nici asupra comorei cari s'ar pute găsi în cursulu usufructului seu +
\nProprietariulu nu poate prin faptulu seu nici cu ori ce chipu vatema drepturile usufructuarului.Usufructuarulu nu poate la încetarea usufructului, cere vre'o despăgubire pentru îmbunătăţirea ce aru pretinde ca a facutu, chiar candu printr'însele aru fi sporitu valoruea lucrului. Elu seu moştenitorii sei potu însă redica oglindi, tablouri, şi alte ornamente, pe cari le aru fi asedatu, cu îndatorire de a arestabili localulu în starea ce a fostu mai 'nainte +
\n+
\nUsufructuarulu ia lucrurile în starea în cari se afla; elu inse nu poate intră în folosinţă loru, de catu după ce se face în presenta proprietarului, sau după ce îl va chiama formalu, inventariu lucruriloru miscatore şi constatara stării în cari se voru afla cele nemiscatore supuse usufructului +
\nEste datoru a da cauţiune, ca se va folosi ca unu bonu părinte de familia, de nu va fi scutitu prin actulu constitutivu alu usufructului; cu tote acestea tatii, mamele ce voru ave usufructu legale alu averii copiiloru loru, vendatorulu sau donatorulu cari 'şi au reservatu usufructulu, nu sînt obligaţi a da cauţiune +
\nDacă usufructuarulu nu găseşte cauţiune, nemiscatorele se dau cu arenda, sumele de bani coprinse în usufructu se ponu la dobinda, productele se vândă, şi ptrtulu loru se pune asemenea la dobinda; dodindile acestor sume şi pretulu arendaloru se cuvinu usufructuarului + Articolul 543în lipsa de cauţiune din partea usufructuarului proprietarulu poate cere ca mobilile supuse periciunei prin întrebuinţare să se venda spre a se pune pretulu la dobinda, şi usufructuarulu se folosesce de dobîndi în cursulu usufructului: cu tote cesate usufructuarulu va pute cere, şi judecătorii voru pute ordina după împrejurări, ca o parte din lucrurile miscatore necesarie pentru propriele sale trebuinţe sa i se lase sub simpla sa depunere de juramentu, şi cu îndatorire de a le preda la curmarea usufructului. +
\nIntardiarea de a da cauţiune nu redica usufructuarului dreptul de a se folosi de fructele la cari elu ave dreptu; ele i se cuvinu din momentulu de candu s'a deschisu usufructulu +
\nUsufructuarulu nu este obligatu de catu la reparaţiunile de întreţinere. Reparaţiunile cele mari remanu în sarcina proprietarului; afară numai dacă aceste s'aru fi causatu din lipsa reparatiuniloru de întreţinere de la deschiderea usufructului, în cari casu usufructuarulu este obligatu a le face şi pe aceste +
\nReparaţiunile cele mari sînt acelea ale ziduriloru, celoru mari şi ale bolteloru, restabilirea grinzilor şi acoperişului întreg, acelea ale zagazelor şi ale zidurilor de sprijinire şi de împrejmuire în total; toate cele'l'alte reparaţiuni sînt de întreţinere +
\n+
\nUsufrfuctuarulu nu este obligatu în cursulu folosinţei sale, la tote sarcinele anuali ale fondului, precum contribuţiunile şi altele ce după obiceiu sînt considerate ca sarcine ale fructelor +
\nÎn privinta sarcineloru ce potu fi impuse pe proprietate în cursulu usufructului, proprietarulu şi usufructuarulu contribuescu după modulu urmatoru: propreitarulu este obligatu ale plati şi usufructuarulu a respunde dobindile, iar dacă usufructuarulu le a platitu, elu are dreptulu a cere capetele plătite de la proprietaru la espirarea usufructului +
\nAcelu ce questiga cu titlu gratuitu un usufructu universale sau cu titlu universale este datoru a aquita în proportiune cu folosinţă sa, şi fără nici un dreptu de repetitiune, legăturile, pensiunile alimentarie şi veniturile renditeloru perpetue sau pe vieta cari privescu asupra patrimoniului +
\nUsufructuarulu cu titlu particularu nu se obliga la plata datorieloru pentru cari fondulu este ipotecatu, şi de vba fi silitu să le plasca, cari acţiune în contra proprietarului +
\nUsufructuarulu fie universale, fie cu titlu universale, trebusa contribueasca împreună cu proprietarulu la plata datorieloru, după cumu urmeza: se pretuiesce valoruea fondului supusu usufructului, se defige în urma câtimea cucare urmeza a a contribui la plata datorieloru în proportiune cu valoruea disului fondu. Dacă usufructuarulu voiesce sa avanseza suma pentru cari trebuie să contribuie, capitalulu i se înapoiază la sfarsitulu usufructulu fără nici o dobinda. Iar de nu va voi usufructuarulu a face acestu avansu, proprietarulu poate,după a sa voinţa sau sa platesca dinsul acea suma şi atunci usufructuarulu îi platesce dobindile în totu cursu usufructului, sau sa pună în vendare o parte din averea supusă usufructului pînă se va dobîndi unu pretiu analogu sumei datorite +
\n+
\nDacă în cursulu usufructului, o a treia persona face vre o usurpatiune asupra fondului, sau vre o alta încercare spre a calca drepturile proprietarului, usufructuarulu este ţinut a 'lu denunta proprietarului, căci la din contra usufructuarulu remane respundetoru pentru tote daunele ce ar pute resulta pentru proprietaru, precum aru fi respundetoru pentru ori ce stricăciune s'aru face de elu însuşi +
\nDacă usufructulu are de obiectul unu animale şi dacă acesta va peri fără culpa usufructuarului elu nu este obligatu a da proprietarului alte animale în locu, nici de a'i plati pretiulu +
\nDacă turma pe cari unu usufructu a fostu constituitu, din întîmplare sau din bola, va peri cu totulu şi fără culpa usufructuarului, acesta nu este obligatu de catu a 'i da seama de pei sau de valoruea loru.Dacă turma nu va peri cu totulu, usufructuarulu este datoru de a înlocui numerul viteloru perdute, prin vitele ceda sporulu +
\n+
\nUsufructulu se stinge prin mortea usufructurului, prin espiratiunea terminului pentru cari usufructulu a fostu acordatulu prin consolidarea sau întrunirea asupra aceleiaşi persoane a ambeloru calitatiloru de proprietaru şi de usufructuaru;Prin neusulu dreptului de usufructuaru în cursu de trei'deci ani;Prin totală desfiinţare a lucrului asupra cărui usufructulu era constituitu +
\nUsufrfuctulu poate inceta asemenea prin abusulu ce face usufructuarulu de folosinţă sa, sau aducendu tricaciuni fondului, sau lasandu'lu să se degrade din lipsa de întreţinere. ' Creditorii usufructuarului potu interveni în contestaţiunile pornite în contra'i pentru conservarea drepturiloru loru, ei potu propune repararea degradatiuniloru făcute şi a da garanţii pentru viitoru.Judicatorii potu, după gravitatea imprejurariloru, sau a otari stingerea usufructului, au a lasă pe poriprietar să se bucure de fructele obiectului supus la usufructu, cu îndatorire de a plati pe fie cari anu usufructuarului sau celoru ce presinta drepturile sale, o sumă otarita pînă în diua cînd usufructulu urma sa înceteze +
\n+
\n+
\nVendare alucrului supusu lausufructu nu aduce nici o scambare dreptului usufructuarulu; elu continue a se folosi de usufructulu seu, de nu arenuntatu la densulu în modu formale +
\n+
\n+
\nDe va fi usufructulu constituitu numai asupra uinei caldiri, şi aceasta clădire va arde sau se va distrui din alta intemplare, sau se va darama de vechime, usufructuaru nu va ave dreptu a se folosi de pementulu pe cari a fostui clădirea, nici de materialurile remase. ' Dacă usufructulu s'ar afla constituitu asupra unui domenu din cari face parte şi clădirea, usufructuarulu se va folosi de pamentulu +
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\nCelu ce are usulu unui locu, nu poate pretinde mai multe fructe din acestu locu de catu se cuvine pentru trebuinţele sale şi ale familiei sale.Poate pretinde şi pentru trebuinţele copiiloru ce va ave în urma constituirii dreptulu de usu +
\n+
\nCelu ce are unu dreptu de abitatiune pe o casa, poate sedea într'însă cu familia sa chiaru de n'aru fi fostu insuratu la epoca candu i s'a datu acestu dreptu.Celu ce are dreptulu de abitatiune poate închiria partea casei ce nu locuesce +
\n+
\nDacă usuariulu absoarbe tote fructele fondului, sau dacă ocupa tota casa, e datoru să facă cheltuelele de cultura, reparaţiunile de întreţinere şi sa platesca contribuţiunile ca şi usufructuarulu. Dacă nu ia de catu o parte din fructe, sau dacă nu ocupa de catu o parte din casa, elu contribuesce în proportiune cu lucrulu de cari se folosesce +
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\nLocurile inferiorii sînt supuse a primi apele ce curgu firesce din locurile superiorii fără ca mana omului sa fi contribuitu la acesta.Proprietarulu inferiore nu poate redica stavili ca sa opresca acesta scurgere.Proprietarulu superioare nu poate face nici o lucrare spre agravarea servitudinii fondului inferiore +
\nCelu ce are unu isvoru pe proprietatea sa poate face ori ce întrebuinţare cu dinsulu fără inse a vatema dreptulu ce proprietarulu fondului inferiore are dobinditu sau prin vre unu titlu sau prin prescripţiunile asupra acelui isvoru +
\nÎn acestu casu prescripţiunea nu se poate dobîndi de catu prin o folosinţă neîntreruptă în timpul de trei'deci ani, socotiţi din diua candu proprietarulu fondului inferiore a facutu şi a savarsitu lucrări aparenti destinate a înlesni trecerea şi scurgerea apei în proprietatea sa +
\n+
\nAcela, a cărui proprietate este pe marginea unei ape curgatore afară de apele cari sînt declarate dependinti de domeniulu publicu prin art. 476 la titlu \"despre distinctiunea bunuriloru\", poate lua apa pentru irigaiunea proprietăţiloru sale, fără însă a o abate de totu.Acela prin alu cărui fondu trece apa o poate chiar întrebuinţa în tota întinderea prin cari aru ave curgere, cu îndatorire numai a 'i lasă cursulu firescu la esirea din proprietatea sa +
\nDe se redica vre o contestatiune între proprietarii caroru aceste ape potu fi trebuinciose, tribunalele, la darea otaririi sînt datore sa caute a împacă interesula agriculturei cu respectulu cuvenitu proprietăţii, observându în tote d'auna reglementele particularie şi locali asupra curgerei şi usului apeloru +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nAcele stabilite pentru utilitatea publică sau comunale, au de obiectul cararea sau poteca pe lîngă marginea riuriloru navigabili sau flotabili, constructiunea sau reparaţiunea drumuriloru sau alte lucrări publice sau comunali.Totu ce privesce acestu felu de servitudini, se determina de către legile sau regulamentele particularie +
\n+
\nParte din acete obligaţiuni e regulată de către legile asupra poliţiei rurali.Cele'lalte sînt relative la zidulu sau la sentulu comun între vecini, la casulu candu se poate înaltă unu contra'zidu, la privirea asupra proprietăţii vecinului, la scurgerea stresineloru, la drumului de trecere +
\n+
\nÎn oraşe şi la tera ori ce zidu cari servesce de despartire între clădiri, sau între curte şi gradina, şi între ograde la tera, se socotesce comune, dacă nu esiste titlu sau semnu cari aru proba contrariulu +
\nEste semnu de necomunitate candu culmea zidului este dreapta şi perpendiculara despre peretele de o parte, iar despre cea altă parte infatiseza unu planu inclinatu: în acestu casu zidulu se presupune ca aparţine esclusivu proprietarului despre cari esiste planulu inclinatu +
\n+
\nCu tote acestea fie'cari coproprietaru alu unui zidu comun poate fi aperatu de a contribui la reparaţiuni şi reclădiri, renuntiandu la dreptulu seu, dacă însă zidulu comunu nu a sprijini o clădire a sa +
\nFie'cari coproprietaru poate se zidescu în contra unui zidu comunu şi sa bage grindi sau legături în tota grosimea zidului lasandu cinci'deci şi patru milimentre despre vecinu, fără prejuditiulu dreptului ce are vecinulu casa scurtede acele grindi pînă în jumătatea zidului, în casu candu şi elu ar voi a pune grindi totu în acele locuri, sau a lipi unu cosu +
\nOri ce coproprietaru poate să înalte zidulu comunu, dar e datoru a face singuru cheltueala înălţării, reparaţiunile de întreţinere pentru partea inaltata şi totu odată pagubirile pentru sarcina causata zidului comunu în proportiune cu înălţimea +
\nDacă sidulu comune nu e în stare a purta greutatea înaltă cel ce vrea sa 'lu înalte e datoru a'lu face din intregu din temelia cu cheltuieala sa, şi ori ce adaosu în grosime sa'lu facă pe loculu seu +
\nVecinulu cari n'a contribuitu la înălţare, poate questiga dreptulu de comunitate platindu cheltuiala jumetate, precum şi pretulu de jumetate alu locului, ce s'aru inrebuintatu pentru ingrosirea zidului +
\nOri ce vecinu alu unui zidu poate să 'lu facă comun în parte sau totu platindu stapanului zidului jumetate din valoruea sa, sau jumetate din valoarea partei ce vrea să facă comune, precumu şi jumetate din valoruea locului pe cari este claditu zidulu +
\nUnulu din vecini nu poate găuri zidulu comunu nici sa alăture sau sa sprijine pe dinsulu vre o lucrare fără consimtimentulu celui altu.În casu de împotrivire elu nu poate face acesta fără a regula mai anteiu prin esperti mijlocele necesarie pentru ca acea lucrare sa nu vateme drepturile celui'l'altu +
\nFie'cari poate în oraşe şi suburbie a indatora pe vecinulu sau a contribui la clădirea şi repararea ingradirei ce desparte casele curţile şi gradinele loru; înălţimea îngrădirii se va otari după reglementele particularie, sau după obiceiulubstescu şi în lipsa de reglemente şi de obiceiu înălţimea zidului va fi celu multu ddoua metre socotindu'se şi coma +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nOri ce gardu cari desparte doue proprietăţi se socotesce comunu, afară dacă numai una singura din doue proprietăţi va fi îngrădit, sau de nu va fi unu titlu sau posesiune indestulatore cari să constate din contra +
\nNu e iertatu a sadi arbori cari crescu înalţi de catu în depărtarea otarita de reglementele particularie, sau de obiceiurile constanti şi recunoscute, şi în lipsa de reglemente şi de obiceiuri, în depărtare de doue metre de la linia despartitore a celoru doue proprietăţi pentru arborii înalţi şi de o jumetate metru pentru cele'l'alte plantatiuni şi garduri vii +
\nVecinulu poate cere ca arborii şi gardurile vii puşi la o distanta mai mica să se scota.Acela a cărui proprietate se intindu cracile arboriloru vecinului poate să'lu indatorede a le tăia.Dacă radecinile se intindu pe pamentulu seare dreptu a le tăia singuru +
\n+
\n+
\nCelu ce face unu putu sau o privată lîngă unu zidu fie comunu sau nu;Celu ce vrea sa cladesca unu caminu sau vatra, o feraria, unu coptoru sau soba, sa'i alăture unu ocolu de vite, sau celu ce vre asa puie lîngă zidu unu magazin de sare sau gramedi de materii corosive;E indatoratu sa lase depărtarea prescrisă de reglemente şi obiceiurile particularie asupra unoru asemenea obiecte, sau să facă lucrările prescrise de aceleasu legi şi reglemente spre a nu aduce vatemare vecinului +
\n+
\n+
\nNimeni nu poate ave vedere sau ferestre spre vedere, nici balcone sau alte asemenea asupra proprietăţii îngrădite sau ne îngrădite a vecinului seu, de nu va fi o distanta de noue'spre'dece decimetre între zidulu pe cari se deschidu aceste vederi şi proprietatea vecina +
\n+
\nDistanta de cari este vorba în cele doue articole precedenti se socotesce de la fatada zidului pe cari s'a deschisu vederea şi. de va fi balcone sau alte asemenea de la linia loru cea din afară pînă la linia de despartire a celoru doue proprietăţi +
\n+
\nTotu proprietarului este dator a 'şi face strasina casei sale astu felu în catu apele din ploi să se scurgă pe teremulu seu, sau pe ulite era nu pe loculu vecinului seu +
\n+
\nProprietarulu al cărui locu este infundatu, cari nu are nici o esire la calea publică, poate reclama o trecere pe loculu vecinului sau pentru esploatarea fondului cu îndatorire de a 'lu despăgubi în proporune cu pagubele ce s'aru pute ocasiona +
\n+
\n+
\nAcţiunea de despăgubire în casulu prevedutu prin art. 616 este prescriptibile: iara trecerea trebuie să meze după prescripţiune, de şi acţiunea de indemnitate nu s'aru mai pute admite +
\n+
\n+
\nEste iertatu proprietariloru a stabili pe proprietăţile lloru, sau în folosulu proprietăţiloru loru, verice servitute voru găsi de cuviinţă pe catu timpul aceste servituţi nu voru impune persoane proprietarului fondului serviente obligaţiunea unui faptu personale şi pe catu timpul aceste servituţi nu voru fi contrarie ordinei publice.Usulu şi întinderea servitudiniloru stabilite astufeliu se reguleza prin titlulu ce le constitue şi în lipsa de titlu, după regulele urmatore +
\nServituţile sînt stabilite sau în folosul cladiriloru, sau în folosul pamentului. 'Cele de felulu d'anteiu se numescu urbane, chiaru candu clădirile pentru cari servituţile sînt instituite se vor afla nu numai în orasu dara şi la tera; cele d'alu douilea felu se numescu rurali +
\nServituţile sînt sau continue sau necontinue. Servituţile sînt acelea alu caroru esercitiu este sau poate fi continu, fără să aibă trebuinta de faptulu actuale alu omului; astu felu sînt apaducere, scursurele apeloru, ferestrele şi altele asemenea. Servituţile necontinue sînt acelea cari au trebuinta de faptulu actuale ale omului spre a fi esecitate, astu felu este dreptulu de trecere, de a lua apa din fontana, de a pasce vite şi alte asemenea.Servituţile sînt aparinti sau neaparinti. Servituţile aparinti sînt acelea cari se cunoscu prin lucrări esteriori precum: o usia, o ferestra, o apaducere; servituţile neaparinti sînt acelea ce n'au semnu esteriore de esistenta loru precum spre esemplu proibitiunea zidi pe unu fondu de a nu zidi de catu pînă la o înălţime determinata +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nNu poate fi destinatiune a proprietarului de catu numai candu se va dovedi ca cele doue fonduri acumu despărţite au fostu averea aceluiasu proprietariu şi ca prin tr'insulu s'au pusu lucrurile în starea din cari a resultatu servitutea +
\nDacă proprietarulu a doue proprietăţi, între cari esiste unu semnu vedutu de servitute, instreineza una din proprietăţi, fără ca contractului sa conţină nici o coventiune atingatore de servitute, ea urmează de a esiste într'unu modu activu sau pasivu în favorea fondului instreinatu, sau asupra fondului neinstrainatu +
\nTitlulu constitutivu alu servituţii: în privinta servitutiloru ce nu se potu dobîndi prin prescripţiune nu poate fi inlocuitu de cat prin unu titlu de recunoscerea servituţii şi datu din partea proprietarului locului servitu +
\nCandu se stabilesce o servitute se înţelege ca se acordă totu de'o'data şi tote mijlocele spre întrebuinţarea ei. Astu'feliu servitutea de a lua apa din fontana altui trege cu sine şi dreptulu de trecere +
\n+
\n+
\nAceste lucrări se făcut cu cheltuiala sa iara nu cu cheltuiala proprietarului fondului supusu, afară numai candu se va stabilia altu'felu în titlu de stabilirea servituţii +
\nÎn casulu chiaru unde proprietariulu, fondului supusu este insarcinatu prin titlu a face cu cheltuiala sa lucrările trebuinciose pentru a se servi de servitute sau a o păstra, elu poate totu deuna a se scuti de aceasta sarcina, lasandu fondulu supusu în dispositiunea proprietarului fondului cărui se cuvine servitutea +
\nDacă proprietatea pentru cari s'a stabilitu s'ar împărţi, servitutea rămîne totu aceeasu pentru fie cari parte, fără ca fondulu supusu să se ingreuneze. Astu'felu de va fi unu dreptu de trecere toţi devălmăşii vor fi îndatoraţi a'lu esercita prin acelasu locu +
\nProprietarulu fondului supusu servituţii nu poate face nimicu spre a'i scădea inrebuintarea sau a'io ingreuna. Astu'felu nu poate scamba starea locuriloru, nici stramuta esercitarea servituţii dintr'unu locu într'altulu, de catu acela unde servitutea a fostu din inceputu stabilită; cu tote acea stabilire primitiva a devenitu mai impovaratore proprietarului fondului supusu, sau dacă ilu opresce a 'şi face pe dinsulu reparaţiuni folositore, va pute oferi proprietarului celui'l'altu fondu unu locu ce ar ave aceeasu înlesnire pentru esercitarea drepturiloru sale şi acesta nu va pute refuza +
\nÎnsă şi acela ce are unu dreptu de servitute nu 'lu poate întrebuinţa de cat după coprinderea titlului seu, fără a pute face nici în fondulu supusu servituţii, nici în fondulu pentru cari servitutea este înfiinţată, vre o scambare impovaratore celui d'anteiu fondu +
\n+
\n+
\nEle renascu dacă lucrurile sînt restabilite tr'unu chipu în catu servituţile să se pota esercita, afară numai de nu aru fi trecutu unu spaţiu de timpul indestulatoriu spre a se pute presupune ca s'a desfiintatu servitutea, după cumu se dice la art. 640 +
\n+
\n+
\nAceşti trei'deci de ani se numera după osebite feluri de servituţi sau din diua de candu a incetatu de a se folosi de dinsa, candu este vorba de servituţi ne continue, sau din diua de candu s'a facutu unu actu contrariu servituţii continue +
\n+
\nDacă proprietate în folosulu cari s'a stabilitu servitutea este a mai multoru coproprietari, întrebuinţarea din partea unui popresce prescripţiunea în privinta celoru'l'alţi +
\nDacă dintre coproprietari se găseşte unulu în contra cărui prescripţiunea nu s'a pututu aplica, precumu un minore, acela păstrează dreptulu tuturoru celoru'l'alţi coproprietari + Cartea III DESPRE DIFERITELE MODURI PRIN CARI SE DOBINDESCE PROPRIETATEA +
\n+
\n+
\n+
\n+
\n+
\nProprietatea unui tesauru este a acelui ce l'a gasitu în propriulu seu fondu; deca tesaurulu este gasitu în fondu streinu se împarte pe din doue între celu ce ilu a descopetu şi între proprietarulu fondului.Tesaurulu este ori'ce lucru ascunsu sau ingropatu pe cari nimeni nu poate justifica ca este proprietaru şi cari este descoperitu printr'unu puru efectu alu asardului +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nLegea reguleza ordinea succesiuniloru între moştenitorii legitimi.Copiii naturalu în privintia succesiunii mamei loru şi a colateraliloru sei, sînt asimilaţi copiiloru legitimi şi vice'versa. În lipsa de moştenitori legitimi sau naturali, bunurile se mostenescu de sotiulu supra'vietuitoru. În lipsa de sotiu, Statului devine mostenitoru +
\nDescendintii şi ascendintii au de dreptu posesiunea succesiunii din momentulu morţii defunctului.Cei'l'alţi moştenitori intră în posesiunea succesiunii cu permisiunea justiţiei +
\n+
\nPentru a succede trebuie neapărat ca persona ce succede sa esiste în momentulu deschiderii succesiunei.Copilulu conceputu este consideratu ca esiste.Copilulu nascutu mortu este consideratu că nu esiste +
\nSînt nedemni de a succede şi prin urmare escusi de la succesiune:1) Condemnatulu pentru ca a omaritu sau a incercatu sa omore pe defunctu.2) Acela cari a facutu în contra defunctului o acusatiune capitale, declarata de judecată calomniosa.3) Mostenitorulu majore cari, avendu cunoscinta de omorulu defunctului, n'a denuntiatu acesta justiţiei +
\nLipsa de denuntiare nu poate vatema în drepturile loru pe ascendenţii şi descendenţii omoritorului, pe afinii sei de acelasu gradu pe sotiul sau sotia, pe fraţii sau surorile sale, pe unchii sau matusile sale, pe nepoţii sau nepotele sale +
\nMostenitorulu departatu de la succesiune ca nedemnu, este obligatu a intorce tote fructele şi veniturile a caroru folosinţă a avut'o de la deschiderea succesiunii +
\nCopiii nedemnului viindu la succesiune, în virtutea dreptului loru propriu, fără ajutorulu representatiunii nu sînt departati pentru greşeală tatălui loru; acestainsa nu poate nici într'unu casu, reclama usufructulu bunuriloru succesiunei, pe cari legea 'lu acorda tatiloru şi mameloru asupra bunuriloru copiiloru loru +
\n+
\n+
\nSuccesiunile sînt deferite copiiloru şi descendentiloru defunctului, ascendentiloru şi rudeloru sale colaterali, în ordinea şi după regulele mai josu determinate +
\n+
\nSirulu gradeloru formează linia: se numesce linia dprepta sirulu gradeloru între persoanele ce se coboru una dintr'alta; linia colaterale sirulu gradeloru între persoanele ce nu se coboru unele din altele dera cari se coboru dintr'un autore comunu.Linia dreapta se împarte în linia dreapta descendente şi în linia dreapta ascendente.Anteia este acea ce leagă pe capulu nemului cu acei ce se coboru de la elu; a doua este aceea ce lega o persona cu acei din cari ea se cobora +
\nÎn linia dreapta se numera atâtea graduri câte sînt şi generatiuni între persoane; astu'felu fiului este către tatalu seu în celu d'inteiu gradu; nepotulu de fiu în celu d'alu doilea, şi vice'versa, tatalu şi bunulu către fiii loru şi nepoţii loru de fiu +
\nÎn linia colaterale gradurile se numera după generatiuni, incependu de la una din rude pînă la autorele comunu şi de la acesta pînă la cea'l'alta ruda.Fraţii dara sînt în gradulu alu douilea; unchiulu şi nepotulu în alu treilea, verii primari în alu patrle s.c.l +
\n+
\n+
\nRepresentatiunea se întinde nemarginitu în linia directa descendente.Ea este admisă în tote casurile, concure copiii defunctului cu descendenţii unui copilu mortu mai d'înainte, intimple se ca toţi copiii defunctului fiindu morţi înaintea lui, descendenţii disiloru copii să se gasesca între ei în graduri egali sau neegali +
\nÎn linia colaterale representatiunea este admisă, în privinta copiiloru şi descendentiloru fratiloru seu suroriloru defunctului, vie ei la succesiunea sa în concursu cu unchi sau matuse, intamplese ca toţi fraţii şi surorele defunctului, fiindu morţi mai d'înainte, succesiunea să se gasesca trecută la descendenţii loru, în graduri egali sau neegali +
\nÎn tote casurile în cari representatiunea este admisă, partagiulu se face pe tulpina (souche) deca aceeaşi tulpina a produsu mai multe ramuri, sub divisia se face erasi pe tuplina în fie'cari ramura şi membrii aceiasu ramuri se impartu egalu între dinsii +
\n+
\n+
\nCopiii sau descendenţii loru succedu tatălui, mamei, mosiloru, moseloru şi veri'cărui altu ascendente, fără deosebier de secsu şi chiaru de aru fi născuţi din deosebite căsătorii. Ei succedu în părţi egali candu se gasescu toţi în gradulu d'inteiu şi sînt chiamati după propriulu loru dreptu; ei succedu pe tulpina candu sînt chiamati toţi sau unul din ei prin representatiune +
\n+
\nDacă defunctulu n'a lăsat posteritate, nici frate, nici susore, nici descendinti dintr'aceştia, succesiunea se cuvine ascendentiloru din gradulu de rudenia celu mai aproape.Ascendenţii de acelaşi gradu mostenescu părţi egali +
\nDacă tatalu şi mama unei persoane morte fără descendenţi, 'i'au supravetuitu, lasandu acea persona fraţi, surori, sau descendenţi ai acestora, succesiunea se divide în doue porţiuni egali, din cari jumetate numai se cuvine tatălui şi mamei şi se împarte de o potriva între dinsii +
\n+
\nÎn casu de a muri mai d'înainte tatalu şi mama unei persoane morte fără posteritate, fraţii, surorile sau descendenţii loru sînt chiamati la succesiune departandu pa ascendenţi şi pe cei'lalti colaterali. Ei succedu sau după propriulu loru dreptu, sau prin representatiune în modulu regulatu în Secţiunea II a acestui capu +
\nDacă tatalu şi mama persoanei morte fără posteritate 'i'au supravietuitu, fraţii, surorile sau representantii loru iea jumetate succesiunea. Dacă numai tatalu sau numai mama 'i'a supravietuitu, fraţii, surorile sau representantii loru iea trei pătrimi ale succesiunei +
\nPartagiulu jumetatii sau celoru trei pătrimi cuvenite fratiloru sau suroriloru, după continerea art. precedinte, se face între ei în porţiuni egali, dacă sînt toţi dintr'aceiasu căsătoria; de sînt din căsătorii diferite, divisiunea se face pe jumetate între cele doue linii paterna şi maternă a defunctului; fraţii primari ieau parte în amendoue liniile, uterini sau consangenii fie cari în linia sa numai. Dacă sînt fraţi sau surori dintr'o linia, ei succedu în totalu escludendu pe tote rudele din cea'alta linia +
\nÎn lipsa de fraţi sau sorori sau descendenţi dintr'înşii şi în lipsa de ascendenţi, succesiunea se da rudeloru colaterali din gradulu de rudenia celu mai apro'piatu.Candu sînt mai multe rude colaterali în acelasu gradu, succesiunea se împarte egale între dinsele +
\n+
\n+
\n+
\nCopiii naturali chiaru candu căsătoria ar fi proibita între mama şi tatalu loru, succedu mamei loru, ascendentiloru şi colateraliloru mamei, ca şi copiii legitimi +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nSotiulu în vieta şi Statului cari ceru succesiunea sînt obligaţi a face să se pună peceţi, a pretinde să se facă inventariu, după formele prescrise pentru acceptarea succesiuniloru sub beneficiu de inventariu +
\nSotiulu în vieta este încă datoru a transforma în numerariu lucrurile miscatore sau a da cauţiune solvabile pentru restituirea succesiunei în casu candu s'ar presenta moştenitori ai defunctului în terminu de trei ani. După acestu terminu cauţiunea este liberată +
\nSotulu în vieta sau Statului, cari n'au indeplinitu formalităţile la cari sînt respective îndatoraţi, potu se fie supuşi la daune'interese către moştenitorii ce s'aru arata +
\n+
\nCandu barbatulu more şi veduva sa n'are avere, densa ie o porţiune virila, în usufructu, din succesiunea bărbatului, dacă acesta are descendenţi.Cînd barbatulu lasă un singuru descendinte, porţiunea femeii în succesiune va fi numai de a treia parte. Acestu dreptu începe de la epoca încetării usufructului legale.Candu barbatulu lasă rude de susu sau de alături, atunci femeia succede la o pătrime în plină proprietate din averea mortului +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nFemeile maritate nu potu face valabile acceptatiunea unei succesiuni de catu cu autorisatiunea bărbatului sau a justiţiei.Minorii şi interdisii nu potu face valabile acceptatiunea unei moşteniri de catu conformu dispositiuniloru titlului de la minoritate, tutela şi emancipatiune +
\n+
\nAcceptatiunea poate fi sau espresa sau tacită. Este espresa candu se insusesce titlul sau cualitatea de erede într'unu actu autenticu sau privatu; este tacită candu eredele face unu actu, pe cari n'ar pute sa'lu facă de catu în cualitatea sa erede şi cari lasă a se presupune neaparatu intenţiunea sa de acceptare +
\nActele curatu conservatorie de îngrijire şi de administraţiune profisoria nu sînt acte de primirea moştenirii, dacă celu ce le a facutu n'a luatu titlu sau cualitate de erede +
\nDonatiunea, vinderea sau transportul drepturiloru succesive, făcute de unu erede, trage după sine acceptatiunea succesiunei.Tot asemenea se intempla:1) Candu unulu din eredi renunţa chiaru gratuitu în folosulu unui sau mai mulţi din coeredi.2) Candu renuntiarea se face în folosulu totuloru coerediloru fără deosebire şi se primesce de renuntiatore pretiulu renuntarei +
\nCandu acela cărui se cuvine o succesiune a muritu fără să se fi lepadatu de dinsa, sau fără sa o fi acceptatu esprese sau tacite, eredii sei potu d'a dreptulu sa accepteze sau să se lapede de dinsa +
\n+
\nMajorele nu poate să'şi atace acceptatiunea espresa sau tacită a unei succesiuni de catu în casulu cînd acesta acceptatiune a fostu urmarea unei vicleni ce s'a intrebuintatu în privinta'i. elu nu poate reclama în contra acceptiunei pentru cuvinte de vatemare, decatu în casulu în cari succesiune aru fi absorbită sau micşorată cu mai multu de jumătate, prin descoperirea unui testamentu necunoscutu în momentulu acceptatiunei +
\n+
\nRenunţarea la succesiune nu se presupune: ea nu poate face de catu la grefa tribunalului de prima instanţa a districtului în cari succesiunea s'a deschisu, şi pe unu registru tinutu anume pentru acesta +
\n+
\n+
\nEredele renuntiatoriu nu poate fi representatu nici odată: dacă renuntiatorele este singuru în gradulu seu, sau dacă toţi coeredii sei renuntia, copiii loru, vinu la succesiune, în virtutea propriului loru dreptu pentru părţi egali +
\nCreditorii acelui ce renunţa la paguba loru potu se iea autorisatiune justiţiei ca se accepte succesiunea pentru debitorele loru, în loculu şi rindulu seu.Într'acestu casu renuntiarea este anulată numai în favorulu creditoriloru şi numai pînă în concurenta creanteloru loru. Acceptarea nu se face în folosulu eredelui cari a renuntiat +
\nFacultatea de a accepta, sau de a se lapeda de o succesiune se prescrie prin acelasu timpul ce se cere pentru prescripţiunea cea mai lungă a drepturiloru immobiliare +
\nÎn totu timpului în cari prescripţiunea dreptului de a accepta nu este dobendita în contra erediloru ce au renuntatu, ei au încă facultatea de a accepta succesiunea, dacă succesiunea nu este deja acceptată de alţi eredi. ' Nu se potu vatema însă drepturile cari aru fi dobendite de alte persoane asupra bunuriloru succesiunei, sau prin prescritiune, sau prin acte valabili, făcute de curatorele succesiunei vacanti +
\nNici chiar prin contractului căsătoriei nu se poate renunţa la succesiunea unui omu în vieta, nici se potu instreina drepturile eventuali ce s'ar pute dobendi asupra succesiunei +
\nEredii cari a datu la o parte, sau au ascunsu lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se lepada de densa; cu tota renunciara loru, ei remanu eredi şi nu potu lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse +
\n+
\nDeclaraţiunea unui erede ca iea acesta cualitate sub beneficiu de inventariu, trebuie să fie facuta la grefa tribunalului de prima instanţa a districtului i cari succesiunea este deschisă: ea trebuie să fie înscrisă pe registru destinatu pentru trecerea acteloru de renuntiare +
\nAcesta declaraţiune n'are efectu de cat fiind preceduta sau urmată de un inventariu fidelu şi esactu a bunuriloru succesiunei, facutu după formele cerute după legile de procedura şi în terminele mai josu otarite +
\nSe da eredului din diua deschiderei succesiunei trei luni pentru facerea inventariului:I se mai acorda pentru a delibera asupra acceptării sau repudiarii succesiunii, unu terminu de patru'deci dile cari va începe a curge di espirarii aceloru trei luni date pentru inventariu, sau din diua inchierei inventarlui, dacă s'a terminat mai 'nainte de espirarea celoru trei luni +
\nDacă cu tote acestea sînt în succesiune obiecte supuse stricaciunei, sau obiecte a caroru conservare ar costa mult, eredele poate în cualitatea sa de persona în dreptu a succede, şi fără să se pota dice ca s'a făcut acceptatiune din partea'i, sa iea autorisarea justiţiei ca să se venda acele obiecte.Acesta vendare trebuie să se facă cu forma vedariloru publice +
\nÎn timpul termineloru pentru facerea inventariului şi pentru deliberare, eredele nu ote fi silitu a se pronuntia, şi nu se poate obţine o condemnatiune în contra'i. Dacă el renunţa după espirarea termineloru, sau înaintea espirarei loru, cheltuelele ce legiuitu s'a făcut de densul pînă la acea epoca privescu succesiunea +
\nDupă espirarea temineloru aretate, eredele urmaritu poate cere unu nou terminu, pe cari tribunalulu ce se afla în cercetarea urmăririi îl acorda sau în refusa după circumstanţă +
\nCheltuelile urmăririi în casurile articoliloru precedenti, privescu succesiunea dacă eredele justifica, sau n'a cunoscutu evenimentulu morţii sau ca terminile 'i au fostu neindestulatorie, din causa situaţiunii bunuriloru, sa din causa contestatiuniloru ivite. Dacă el nu poate justifica, cheltuelile îl privescu +
\nEredele conserva cu poate acestea, după espirarea termineloru acordate de art. 706 chiar după espirarea termineloru date de judecător, conformu art. 709, facultatea de a face încă inventariu şi de a se declara erede beneficiariu; acesta însă în casu cînd dinsul n'a făcut acte de erede sau în casu cînd nu este datu în contra'i o otarire judecatoresca deseversita cari sa'l condamne ca erede curatu şi simplu +
\nEredele cari a ascunsu obiecte sau ale succesiunei, sau cari cu sciinta şi rea credinţa n'a trecutu în inventariu efectele dintr'ensa, nu sepote folosi de beneficiu de inventariu +
\nBeneficiulu de inventariu da eredelui avantagiul:1) De a plati datoriele succesiunei numai pînă în concurenta valoruei bunuriloru ce el a primit; de a se scuti chiar de plată datorieloru predand tote bunurile succesiunei creditoriloru şi legatariloru.2) De a nu se amesteca bunurile sale proprie cu acelea ale succesiunei şi de a conserva în contra succesiunei dreptului de a cere plata creanteloru sale +
\nEredele beneficiaru administra bunurile succesiunei şi este datoru sa dea socotela de administraţiunea sa creditoriloru şi legatariloru. ' Elu nu devine respundetoru cu bunurile sale proprie, de cat după ce i se va fi cerut darea socoteliloru şi el nu va fi indestulatu aceasta îndatorire.După lămurirea socoteleloru, el nu poate fi respundetoriu cu bunurile sale proprie, de catu pînă la concurenta sumeloru ce remane datoru +
\n+
\nElu nu poate vinde obiectel mobili ale succesiunei de catu prin formele legiuite pentru venderile publice.Dacă el represinta în natura obiectele miscatore nu respunde de catu de depretiarea sau deteriorarea loru causata din negligenta sa +
\n+
\nElu este dator, dacă creditorii sau alte persoane interesate o ceru, sa dea cauţiune solvabile pentru pretiul miscatoreloru cuprinse în inventariu şi pentru porţiunea pretiului immobileloru nedelegate creditoriloru ipotecari.De nu se va da acesta cauţiune, se vor vinde miscatorele, şi pretiulu loru se va depune ca şi porţiunea nedelegata din pretiul immobileloru spre a se întrebuinţa la desfacerea sarcineloru succesiunei +
\nDacă unii din creditori se opunu eredele beneficiariu nu poate plati de cat după ordinea şi chipulu regulat de hudecatoru.Dacă creditorii nu se opunu, eredele platesce creditoriloru şi legatariloru, după rândul cererii +
\nCreditorii ce nu se opunu şi cari se presinta. după lămurirea socoteleloru şi plata reliquateloru, nu au recursu de catu în contra legatariloru; aceia carii se presinta înaintea lămuririi socoteleloru şi plăţii reliquateloru vor ave recursu şi în contra creditoriloru plătiţi înaintea loru +
\n+
\nÎn tote casurile prevedute la art. 719 şi 720 recursulu se presccrie după espirarea terminului de trei ani, cari începe din diua lămuririi socoteleloru şi a plăţii reliquatului +
\n+
\n+
\nDacă după espirarea termineloru pentru facerea inventariului şi pentru deliberatiune, nu se presinta nimeni ca sa reclame succesiunea, şi dacă nu este nici unu erede counoscutu, sau dacă eredii conuscuti sau lepadat de succesiune, succesiunea este privită ca vacante +
\nTribunalulu de anteia instanţa din districtulu în cari succesiunea este descisa, numesce unu curatore după cererea personeloru interesate, sau după aceia a procurorului +
\nCuratorele unei succesiuni vacanti, trebuie înainte de tote să constate printr'un inventariu, succesiunea; elu esercita şi urmaresce drepturile ei; răspunde la cererile făcute în contra'i; administrează sub îndatorire de a versa numerarul succesiunei, ca şi sumele adunate din vendarea mobileloru, şi imobileloru, în casa de consemnaţiuni şi deposite, şi în fine sub aceea de a da socoteli +
\nDispositiunile secţiunii III. din acestu capu asupra formeloru cerute pentru facerea inventariului, asupra modului de administraţiune şi asupra socoteliloru ce eredele beneficiariu este dator sa dea sînt indatoritore şi pentru curatorii succesiuniloru vacanti +
\n+
\n+