În scopul de a reglementa raporturile dintre producătorii de materii prime agricole-vegetale sau animale-de o parte şi industriile ce transforma aceste materii de altă parte, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi Ministerul Industriei şi Comerţului vor institui-pe baza legii de faţa-comisiuni speciale, pe categorii de industrii, prezidate de un consilier dela Curtea de Apel din Bucureşti, tras la sorţi, şi avînd fiecare din ele câte 6 membri, dintre care 5 reprezentanţi ai producătorilor şi 5 reprezentanţi ai fabricilor de categoria respectiva, aleşi de fiecare din ministerele de mai sus, din câte o lista de 10 persoane, recomandate deosebit de către Uniunea Centrala a sindicatelor agricole şi de către Uniunea generală a industriasilor din România; iar al saselea membru va fi preşedintele Uniunii Camerelor de Agricultura, sau un delegat al său şi preşedintele Uniunii Camerelor de Industrie şi Comerţ, sau un delegat al ei.Directorul agriculturii din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi Directorul industriei din Ministerul Industriei şi Comerţului, fac parte din aceste comisiuni.Mandatul preşedintelui şi al membrilor ce alcatuesc comisiunile e pe termen de trei ani.Pentru fiecare dintre membrii comisiunii se va desemna în acelaşi mod câte un supleant.Constituirea fiecărei comisiuni se face prin Înalt Decret Regal, la propunerea ministrilor de agricultura şi domenii, de industrie şi comerţ şi ele vor funcţiona pe lîngă Ministerul de Industrie şi Comerţ.Aceste comisiuni vor stabili convenţiile anuale şi contractele-tip, fixând: condiţiunile de cultura plantelor; modalitatea de predare a producţiei brute către fabrica respectiva; preţul pentru producţia bruta, ţinînd seama de cheltuielile efective de fabricaţie şi de preţul de vânzare al produsului fabricat; modalitatea de plată către producători; sancţiunile de aplicat părţii în culpa, faţa cu obligaţiunile contractuale şi tot ceea ce se va mai găsi necesar, pentru armonizarea intereselor dintre producători şi fabricantii respectivi.Comisiunile vor stabili şi preţul produselor fabricate.Toate lucrările acestor comisiuni, în ceea ce priveşte fixarea definitivă a preţului, atît a materiilor prime cat şi a produselor fabricate, au caracterul de avize consultative Ele urmează a fi supuse aprobării Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministrilor de Agricultura şi Domenii şi de Industrie şi Comerţ. Deciziunea Consiliului de Miniştri, data pe baza propunerii departamentelor de mai sus, este definitivă şi obligatorie.Nerespectarea acestor preţuri, astfel fixate, atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute în art. 7 din legea pentru infranarea şi reprimarea speculei ilicite. Deosebit de aceste atributiuni generale, fiecare comisiune se va pronunţa şi va da avize motivate, în toate chestiunile ce i se vor supune de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, de Ministerul de Industrie şi Comerţ, precum şi de organizaţiunile profesionale ale producătorilor sau industriasilor.
\nOrice neintelegeri derivând din convenţiile sau contractele-tip de mai sus, se vor judeca în prima şi ultima instanţa de comisiunile speciale instituite prin alineatul 1-iu al acestui articol.Normele de funcţionare ale acestor comisiuni, procedura şi termenele de judecată, se vor fixa prin regulamentul legii de faţa.Hotărîrile acestor comisiuni, în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor, vor putea fi atacate cu recurs la Curtea de Apel din Bucureşti, de către partea interesată, în termen de 15 zile dela pronunţare.În caz de casare Curtea evoca şi judeca fondul.Hotărîrile comisiunilor rămase definitive, precum şi deciziunile Curţii de Apel date în recurs, se vor investi cu formula executorie de către instanţa în drept, la cererea părţii, procedându-se la executare după dreptul comun. +
\nFabricile intrand în prevederile articolului precedent şi care în raporturile lor cu producătorii de materie prima nu vor respecta, în totalitatea lor, hotărîrile comisiunilor speciale instituite pe baza articolului precedent, vor fi condamnate, pe lîngă plata daunelor cauzate producătorilor, în raport cu convenţiile şi contractele-tip şi la o amenda pînă la un milion lei în folosul Ministerului de Agricultura şi Domenii şi al Camerei de Agricultura din judeţul unde îşi are sediul fabrica, pe jumătate pentru fiecare. În caz de recidiva comisiunile speciale vor sesiza Ministerul de Industrie şi Comerţ, pentru a se retrage fabricii în culpa toate avantajele de care s'ar bucura pe baza legilor în vigoare.Producătorii, care în raporturile lor cu fabricile nu vor respecta în totalitatea lor hotărîrile comisiunilor speciale instituite conform articolului precedent, vor fi condamnaţi pe lîngă plata pagubelor cauzate fabricilor şi la o amenda de 100-1.000 lei de fiecare hectar contractat, iar în caz de recidiva vor fi eliminati dela cultura pe timp de 1-3 ani.Pentru produsele categoriilor de industrii, cărora li se aplică dispoziţiunile legii de faţa, la licitatiunile pentru furnituri publice, nu pot fi admise decât fabricile care au cumpărat materia prima indigena pe baza convenţiilor speciale.De asemenea, atît la furniturile pe bază de licitaţie, cat şi la contractările prin buna învoiala cu institutiunile de Stat, judeţ sau comuna, se va tine seama, la calculul preţului fabricatelor furnisate, de acest preţ de cumpărare a materiei prime.Un jurnal al Consiliului de Miniştri, în urma propunerii Ministerului de Agricultura, va stabili categoria produselor agricole, vegetale sau animale, asupra cărora urmează să se aplice dispoziţiunile articolului precedent şi ale acestui articol.Tot printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri, se vor putea delimita şi suprafeţele obligatorii de cultura, pentru fiecare dintre fabricile care utilizează produse agricole.Dispoziţiunile legii pentru infranarea şi reprimarea speculei ilicite, se aplică şi în aceasta materie +
\nÎn termen de cinci ani dela data publicării legii de faţa, primăriile municipiilor şi cele ale comunelor urbane sînt obligate sa înfiinţeze: a) Oboare de cereale şi târguri de vite, înzestrate cu cele necesare pentru cantarirea cerealelor şi pentru adăpostirea, hranirea şi cantarirea vitelor şi care vor fi puse sub administrarea Camerelor de comerţ şi de industrie şi sub controlul Camerelor de agricultura; ... b) Brutarii mecanice şi instalaţii pentru colectarea şi distribuirea laptelui; ... c) Antrepozite frigorifere şi hale de desfacere pentru produsele agricole, înzestrate cu instalaţii de sortare, depozitare şi păstrare şi conduse de titrati, specializaţi în tehnica industrializarii şi comercializării agricole. ... În acest scop, Ministerul de Interne va înscrie din oficiu - în bugetul municipiilor şi al comunelor urbane - o cota de 2 la suta, din totalul veniturilor ordinare ale bugetului respectiv.Aceasta reţinere va servi la constituirea unui fond numit \"Fondul antrepozitelor frigorifere şi al halelor de desfacere\" al comunei respective Acest fond va fi depus la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi va servi numai la aceasta destinaţie, orice alta întrebuinţare decât aceasta fiind socotită ca deturnare de fonduri.Antrepozitele şi halele de desfacere comunale vor fi puse, de preferinta, la dispoziţiunea producătorilor sau organizaţiunilor acestora, în schimbul unor taxe, fixate printr-un tarif aprobat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.Dacă primăriile municipiilor şi cele ale comunelor urbane nu vor înfiinţa, în termenul prevăzut, târgurile de vite şi antrepozitele frigorifere şi halele de desfacere, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor le va putea înfiinţa în contul primăriilor. + Partea XIII Măsuri de poliţie agricolă +
\n+
\nPoliţia agricolă cuprinde totalitatea măsurilor cu caracter administrativ, poliţienesc, sau judiciar, luate de organele legale, cu privire la paza şi supravegherea bunurilor agricole de pe teritoriul comunelor rurale, suburbane, urbane şi municipiilor.Ea se exercită de organele prevăzute în legea de faţa.Pentru bunurile agricole aflate înăuntrul satelor cum şi înăuntrul zonei locuite a comunelor suburbane, urbane şi municipiilor, dispoziţiile din aceasta parte a legii de faţă se vor aplica de organele poliţieneşti obişnuite +
\nPrin bunuri agricole, în sensul legii de faţa, se înţeleg: terenurile de toate categoriile, în afară de cele acoperite cu păduri supuse regimului silvic; construcţiile, imprejmuirile şi fantanele; semănăturile de orice fel; viile; livezile de pomi; pepinierele de vita, de pomi, sau de arbori; serele; plantatiunile, parcurile, perdelele şi sadirile nesupuse regimului silvic; grădinile de legume sau de plante horticole; fanetele şi păşunile, afară de golurile de munti şi păşunile împădurite; iazurile şi baltile; drumurile de exploatare de orice fel; produsele neinmagazinate ale oricăruia din aceste bunuri; vitele aflate la lucru sau în stare de libertate, ingaduita de lege; stupinele şi crescatoriile de gandaci de mătase; maşinile, sculele şi materialele agricole aflate pe camp; precum şi orice fel de obiecte necesare muncii, productiunii şi gospodăriei agricole, cînd se găsesc pe camp sau în afară de adapostul lor firesc +
\n+
\nPaza şi supravegherea bunurilor agricole se va face: a) Prin paznicii agricoli publici, numiţi şi plătiţi de comuna, dintr'un fond special, alimentat printr'o taxa pe hectar, ce se va stabili anual de consiliul comunal, cu avizul Camerei de Agricultura şi aprobarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, potrivit cu necesităţile locale şi scăzând terenurile imprejmuite şi suprafeţele pentru care funcţionează paznici agricoli particulari autorizaţi; ... b) Prin paznici agricoli particulari, autorizaţi de Pretura şi angajaţi şi plătiţi de proprietari sau de arendaşii respectivi. ... Recrutarea paznicilor agricoli, publici sau particulari, se va face numai dintre acei care ştiu a scrie şi a citi, cu respectarea condiţiunilor de admitere ce se vor fixa prin regulamentul legii de faţa.Numirea şi îndepărtarea din serviciu a paznicilor publici, precum şi confirmarea şi retragerea autorizaţiei celor particulari se vor face potrivit normelor ce se vor stabili prin regulamentul legii de faţa.Înainte de intrarea în serviciu, paznicii agricoli - publici sau autorizaţi - trebuie să depună jurământul de credinţa în faţa preotului şi a primarului, rostind formula următoare:\"Jur, în faţa lui Dumnezeu, ca voiu îndeplini cu credinţa şi nepartinire slujba de gardian ce mi s'a încredinţat şi ca voiu urma întocmai după îndatoririle impuse de lege, dând ascultare şi supunere autorităţilor în drept Asa să-mi ajute Dumnezeu\".Depunerea jurămîntului se va constata prin foaia de jurământ, semnată de primar, de preot şi de paznic.Îndată după depunerea jurămîntului, primarul va preda paznicului respectiv insigna şi cartea de paznic. +
\nPaznicii agricoli publici sînt puşi sub autoritatea agronomului comunal sau în lipsa a şefului circumscripţiei agricole.Paznicii agricoli autorizaţi sînt puşi sub controlul şefului de circumscripţie agricolă.În caz de abateri dela îndatoririle lor, paznicii sînt pasibili de pedepsele disciplinare ce se vor stabili şi se vor aplica potrivit dispoziţiunilor din regulamentul legii de faţa.În afară de pedeapsa disciplinară, paznicii răspund - faţă de proprietarii bunurilor agricole ce au sub paza - pentru toată paguba pricinuită din vina lor.Ei vor fi pedepsiţi cu amendă dela 200-1.000 lei, în cazul cînd pleacă din serviciu fără concediu sau fără motiv legal, înainte de termenul pentru care şi-au primit salariul, sau în cazul cînd părăsesc serviciul fără a anunta în scris primăria sau pe proprietarul respectiv, cu 15 zile înainte. ART.142Paznicii agricoli - publici sau autorizaţi - vor purta arma asupra lor, cu autorizarea data în conformitate cu legea port-armelor, fiind însă scutiţi de orice taxa pentru obţinerea acestei autorizaţii +
\n+
\nSe înţelege prin stricăciune - în sensul legii de faţa - orice vătămare, paguba sau distrugere, parţială ori totală, adusă bunurilor agricole şi care este sancţionată prin legea de faţa.Stricăciunile pricinuite bunurilor agricole dau drept celor pagubiti sa ceara organelor în drept, prevăzute în aceasta parte a legii de faţă, constatarea stricaciunilor şi - pe baza procesului-verbal încheiat - sa introducă acţiune, sau sa stea în justiţie, formuland cerere de daune pentru pagubele ce vor fi suferit şi cerând cheltuielile de judecată ce au avut de suportat.Cei care - personal, ori prin membrii familiilor lor, cum şi prin animalele sau păsările lor - pricinuesc stricăciuni în bunurile agricole ale altora, răspund - faţă de aceştia - pentru toată paguba constatată.Pentru pagubele pricinuite de cei puşi sub tutela sau curatela, răspund tutorii sau curatorii lor +
\nConstatarea stricaciunilor se face de paznicii agricoli - publici sau autorizaţi - iar preţuirea pagubelor pricinuite se face de primar sau de consilierul desemnat de consiliul comunal, în comunele rurale şi de organul poliţienesc respectiv în comunele suburbane, urbane şi municipii, care vor verifica şi stricăciunile.Constatarea şi preţuirea se va face din oficiu, încheindu-se procese-verbale, semnate de cei prezenţi, paznicul avînd îndatorirea sa avizeze agentul agricol pentru a face preţuirea.Dacă pagubasul sau infractorul nu se prezintă, sau refuza semnarea, se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal, care, în acest din urmă caz, se va lipi pe usa locuinţei celui absent.În caz de flagrant-delict şi dacă infractorul nu poate fi identificat, paznicul are dreptul sa retina şi sa predea pe faptas autorităţii poliţieneşti sau administrative locale, care e obligată sa încheie acte de darea în judecata a infractorului, potrivit dispoziţiunilor legii de faţa +
\nÎn cazul cînd constatarea stricaciunilor şi evaluarea pagubei n'a fost facuta din oficiu, ea poate fi cerută organelor în drept de către cei pagubiti, fie direct, fie prin primăria sau circumscripţia politieneasca locală.Nesatisfacerea cererii celui pagubit în cel mult 24 ore dela formularea sau depunerea ei, va fi socotită ca refuz de serviciu legalmente datorit şi se va pedepsi potrivit dispoziţiunilor din codul penal +
\nProprietarii şi arendaşii de bunuri agricole, membrii familiilor lor, cum şi împuterniciţii şi paznicii lor sînt în drept - fără a se expune la nicio despăgubire pentru aceasta şi cu facultatea de a cere daune în justiţie pentru paguba ce li s'a pricinuit - sa ucida pisicile, cainii, păsările de curte, porumbeii şi porcii străini gasiti pe bunul lor agricol, sub condiţiunea de a vesti apoi despre acest lucru în cel mult 24 ore, primăria sau organul poliţienesc local, care va proceda în asemenea cazuri, potrivit dispoziţiunilor ce se vor stabili prin regulamentul de aplicare al legii de faţa.Acelaşi drept îl au şi paznicii agricoli - publici sau particulari - în raza teritoriului încredinţat pazei şi supravegherii lor.Paznicii agricoli - publici sau particulari - proprietarii de bunuri agricole, arendaşii acestora, cum şi oricare dintre membrii familiilor lor, prepuşii sau servitorii lor, sînt în drept sa predea autorităţii competente locale, pe cei prinsi asupra faptului de furt sau de distrugere, sau zalogul luat dela cei ce vor săvârşi asemenea fapte.Ei pot sa ridice - personal, prin prepuşii lor, sau prin paznicii agricoli, publici ori autorizaţi - şi sa ducă la oborul de gloaba animalele găsite pe bunurile lor.În cazul cînd faptul se pedepseşte numai cu amendă fără despăgubiri, sau cînd pagubasul renunţa la despăgubiri, declaraţia celui pagubit, sau a mandatarului sau - data sub prestare de jurământ, în faţa instanţelor judecătoreşti, prevăzute de legea de faţa - face dovada deplina pînă la proba contrarie, în care caz cel ce a depus jurământul e pasibil de pedeapsa prevăzută de codul penal pentru mărturie mincinoasă +
\nPredarea animalelor şi a obiectelor, cum şi a faptuitorilor, pentru cazul prevăzut la articolul precedent, se va face încheindu-se de autoritatea către care s'a făcut predarea, un proces-verbal semnat de: cel ce face predarea; de cel pagubit, dacă acesta este de faţa şi de infractor, iar dacă el refuza, autoritatea va face menţiune despre aceasta.În asemenea cazuri autoritatea respectiva va elibera celui ce face predarea, celui pagubit sau infractorului câte o copie de pe procesul-verbal încheiat.În cazul cînd faptasul a fost prins în flagrant delict, procesul-verbal încheiat se va inainta de către autoritatea respectiva, în cel mult 24 ore, judecătorului de ocol, care se va pronunţa asupra liberării faptasului, în cel mult două zile dela primirea actelor.În celelalte cazuri, procesul-verbal încheiat va fi înaintat de către autoritatea respectiva, în cel mult 24 ore, primăriei, pentru a se urma apoi potrivit dispoziţiunilor de mai jos +
\nPreţuirea pagubelor pricinuite bunurilor agricole se va face de organele în drept, în cel mult 48 ore dela constatarea stricăciunii, înscriindu-se evaluarea în procesul-verbal respectiv, care se va depune, în cel mult 24 ore, la primăria locală în comunele rurale şi la circumscripţia politieneasca respectiva în comunele suburbane şi municipii.Primind procesul-verbal, primarul sau şeful circumscripţiei poliţieneşti, va înştiinţa - în cel mult 24 ore - atît pe pagubas, cat şi pe faptas, dacă nu au fost de faţa, pentru a lua cunoştinţa de cuprinsul procesului-verbal.În cazul cînd pagubasul sau faptasul nu sînt multumiti cu preţuirea facuta, oricare dintre ei are dreptul sa ceara a doua preţuire.Cererea pentru aceasta noua preţuire se va face de partea interesată, pretorului în comunele rurale şi chestorului de poliţie în comunele suburbane, urbane şi municipii, în termen de 2 zile libere dela data cînd cel care cere preţuirea a semnat sau a luat cunoştinţa de procesul-verbal menţionat mai sus.Primind cererea părţii nemultumite, aceştia vor numi un expert care să facă preţuirea, partea interesată fiind indatorata sa achite taxa expertului şi să-i pună la dispoziţie mijloacele de transport.Preţuirea facuta de expert se va consemna într'un proces-verbal şi se va anexa la dosarul pricinii.Preţuirea e definitivă şi executorie, dacă valoarea ei nu trece de 1.000 lei, iar în cazul cînd valoarea trece de această sumă, partea nemultumita poate face apel la judecătorie, în termen de trei zile libere, dela data cînd a luat cunoştinţa de aceasta a doua preţuire.Dacă faptasul achită, împreună cu amendă minima prevăzută de lege şi valoarea pagubei, şi dacă şi pagubasul e multumit cu despăgubirea, atunci primarul sau şeful circumscripţiei poliţieneşti va încheia proces-verbal cu aceasta arătare, fără sa mai dea alt curs lucrărilor, iar procesul-verbal încheiat se va depune la arhiva primăriei.În caz contrariu, sau în cazul cînd părţile nu se prezintă, primarul sau şeful circumscripţiei poliţieneşti va inainta judecătoriei de ocol, a doua zi după expirarea termenului de doua zile, prevăzut la alineatul 4 de mai sus, întreg dosarul pricinei spre judecare.În cazul cînd una din părţi cere judecătorului o noua preţuire, judecătorul va putea numi, în aceeaşi zi, un expert, care va face evaluarea şi va depune jurământul, odată cu depunerea expertizei.În cazul cînd faptul săvârşit se pedepseşte numai cu amendă şi dacă faptasul prezintă, la primul termen de judecată, chitanţa casieriei comunale, doveditoare ca a plătit minimum de amenda prevăzută de lege, pentru faptul săvârşit, precum şi chitanţa doveditoare ca a depus - cu titlu de cauţiune - la primăria respectiva, în contul celui pagubit, suma reprezentând valoarea pagubei - asa cum ea a fost evaluată de expert, potrivit dispoziţiunilor de mai sus - judecătorul va clasa afacerea penală, rămînînd a judeca numai în ce priveşte daunele datorate pentru stricăciunile făcute.Preţuirea facuta, conform procedurii de mai sus, constituie baza de apreciere a judecătorului, în privinta acordării daunelor către cel pagubit, dacă n'a avut loc expertiza prevăzută la alineatul 10 din acest articol.Dacă între vitele prinse pe locuri străine vor fi fost şi ale agronomului comunal, preţuirea se va face de organele prevăzute la alineatul doi al articolului 144 de mai sus
\n+
\nPrimăriile vor tine un registru de evidenta celor condamnaţi pentru infracţiuni săvîrşite la aceasta parte a legii de faţă şi vor afişa lista condamnaţilor la usa primăriei.Primăriile vor vărsa, la sfîrşitul fiecărei luni, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, amenzile încasate, potrivit alineatului 11 dela articolul precedent, retinand jumătate din sumele încasate +
\n+
\nFiecare comuna va avea, după necesitate, unul sau mai multe oboare de gloaba pentru închiderea animalelor prinse pe bunurile agricole.Administrarea oboarelor se va face de primăria comunei, sub supravegherea şi controlul pretorului.Comunele suburbane, urbane şi municipiile pot înfiinţa o administraţie separată a oborului sau oboarelor de gloaba, pusă sub directa supraveghere a primăriei +
\nPrimăria sau administraţia oborului de gloaba, e indatorata a vesti în cel mult 24 ore, pe proprietarii animalelor închise şi pe cei pagubiti, dacă aceştia sînt cunoscuţi.Dacă cel pagubit nu se prezintă pînă în seara zilei următoare înştiinţării, să-şi arate pretentiunile de despăgubire, animalele se eliberează - la cerere - stapanului lor sau împuternicitului acestuia.Liberarea se va face numai după ce se va fi încheiat actele prevăzute la art. 144 şi numai după ce proprietarul animalelor sau împuternicitul lui va fi achitat taxa de gloaba şi costul întreţinerii animalelor.Taxa de gloaba se va fixa de consiliul comunal respectiv.Paznicii agricoli - publici sau autorizaţi - au dreptul la a 10-a parte din taxa de gloaba încasată, pentru toate vitele aduse de ei în oborul comunal +
\n+
\nDacă stapanul animalului globit nu se prezintă timp de 8 zile dela închiderea animalului, cum şi dacă nu achită înăuntrul acestui termen taxa de gloaba şi valoarea întreţinerii, animalul se va declara de pripas, printr'un proces-verbal încheiat de primar, asistat de notar sau secretar, în comunele rurale, şi de administraţia oborului de gloaba respectiv, în comunele suburbane, urbane şi municipii.Odată cu declararea de pripas se va fixa prin acelaşi proces-verbal ziua şi ora licitaţiei, pentru vînzarea animalului.Licitaţia se va tine de primărie sau de administraţia oborului de gloaba.Termenul licitaţiei va fi de cel puţin 20 zile libere, dela data procesului-verbal.Copie de pe procesul-verbal încheiat se va inainta prefecturii de judeţ, iar din partea municipiilor se va inainta o copie şi prefecturii de poliţie.Ziua de licitaţie se va anunta prin afişare la primărie şi la secţiile poliţieneşti locale, cum şi la primăriile comunale din aceeaşi plasa, şi din vecinătate pe o raza de 20 km, dresandu-se proces-verbal de afişare.Data licitaţiei se va publică şi în Monitorul judeţului +
\nAnimalele închise în oborul de gloaba şi cele declarate de pripas se hranesc şi se întreţin de comuna dintr'un fond special, prevăzut în bugetul anual, sau se dau - spre întreţinere - în seama unui locuitor din comuna +
\nStapanul animalelor declarate de pripas va putea sa şi le rascumpere oricînd, înainte de vînzarea lor, făcînd dovada identităţii sale şi a dreptului de proprietate asupra lor şi achitand taxa de gloaba, amenda, valoarea stricaciunilor, precum şi costul întreţinerii animalelor şi al cheltuielilor făcute cu publicitatea.În cazul cînd stapanul nu se prezintă să-şi rascumpere animalele, din preţul rezultat la vînzarea lor, se vor acoperi toate taxele, legale în ordinea următoare: taxa de gloaba, costul întreţinerii, cheltuielile de publicitate, valoarea stricaciunilor şi amenda.Restul se va repartiza şi vărsa: 50 la suta la casa comunei; iar diferenţa de 50 la suta se va depune în termen de 5 zile prin perceptia respectiva, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru mărirea fondului de încurajarea agriculturii. Stapanul animalelor vândute în conformitate cu dispoziţiunile de mai sus, poate cere primăriei respective şi Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, în termen de trei luni dela data vânzării, sa i se restitue cotele vărsate +
\nÎn cazul cînd animalele mor după închiderea în oborul de gloaba, sau după declararea lor de pripas, primarul sau administraţia oborului de gloaba va constata moartea lor, încheind un proces-verbal semnat de doi martori şi de medicul sau agentul veterinar, dacă aceştia se găsesc în localitate.Un exemplar din procesul-verbal se va inainta prefecturii de judeţ, iar altul prefecturii de poliţie locală +
\nObiectele luate dela faptas se vor restitui acestuia, la prezentare, după constatarea faptului.Cele neridicate în termen de o luna, dela rămânerea definitivă a condamnării, se vor vinde la licitaţie, de către primărie, în urma unei afiseri pe usa primăriei, facuta cu 5 zile înainte de termenul vânzării.Pentru suma rezultată la licitaţie, se vor urma în totul dispoziţiunile din art. 154 +
\n+ Partea I Fondul pentru încurajarea agriculturii şi gestiunea lui +
\nSe înfiinţează la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor un fond special numit \"Fondul pentru încurajarea agriculturii\" şi care se va alimenta cu:1. Toate amenzile şi sumele rezultând: din aplicarea legii de faţa; din infracţiunile prevăzute la art. 378, 593, 594, 595, punctele 1, 2, 7 şi 9, şi art. 596 din codul penal; din aplicarea legii de poliţie sanitară-veterinara şi din aplicarea legii pentru apărarea viticulturii, toate aceste amenzi şi sume urmând a fi încasate de administraţiile financiare ale Statului şi vărsate la Banca Naţionala, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.2. Sumele reprezentând fondul zootehnic central, existent la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor la data publicării legii de faţa, în baza legii pentru creşterea, îmbunătăţirea şi apărarea sănătăţii animalelor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 3 din 3 Ianuarie 1926 şi a modificărilor ei ulterioare.3 Un adiţional al impozitului agricol de 1 la suta asupra venitului agricol, conform legii contributiunilor directe şi care se va incasa şi vărsa de administraţiile financiare ale Statului la Banca Naţionala, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. 4. O taxa de 0,50 lei la suta la beneficiile constatate de organele fiscale prin bilanţul anual al întreprinderilor industriale care beneficiază de avantajele legii pentru încurajarea industriei naţionale.5. O taxa de 3 lei la hectar pentru copiile de planuri şi o taxa de 100 lei pentru orice copii de pe orice alte scripte eliberate de Direcţiunea Cadastrului, comasarilor şi ameliorării terenurilor agricole din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. 6.
\nO contributiune anuală din bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. +
\nSumele realizate la punctul 5 al articolului precedent vor fi întrebuinţate exclusiv pentru lucrările prevăzute de legea pentru organizarea cadastrului funciar şi introducerea cărţilor funduare în Vechiul Regat şi Basarabia, lege promulgată cu Inaltul Decret Regal Nr. 1.110 din 1933 şi publicată în Monitorul Oficial din 20 Aprilie 1933.Celelalte sume vor servi numai la:1. Înfiinţarea, organizarea şi inzestrarea centrelor agricole, prevăzute de legea de faţa.2. Crearea şi inzestrarea institutelor, staţiunilor şi laboratoarelor necesare în interiorul tarii, precum şi la punctele de frontieră, în vederea aplicării dispoziţiunilor cuprinse în legea de faţa.3. Organizarea şi susţinerea luptei împotriva dusmanilor vegetali sau animali şi a diverselor boale ce ar ameninta producţia agricolă a tarii.4 Pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiunilor cuprinse în capitolul V din Legea pentru încurajarea şi apărarea viticulturii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 73 din 27 Martie 1936.5. Aplicarea măsurilor de poliţie sanitară veterinara.6. Cercetări, studii, publicaţii, premii şi lucrări în legătură cu agricultura şi propaganda agricolă. 7. Plata despăgubirilor, primelor, incurajarilor şi premiilor necesare sau impuse Ministerului Agriculturii şi Domeniilor prin legea de faţa.Se vor acorda premii celor mai bune gospodării din fiecare comuna rurală, ţinându-se seama de ordinea materială şi morala a gospodăriei, de igiena, de creşterea vitelor şi de cea mai mare productiune agricolă.Aceste premii se vor da din fondul pentru încurajarea agriculturii, prevăzut mai sus, din fondurile Camerelor de Agricultura, sau din bugetele judeţelor sau ale comunelor.Se vor acorda de asemenea alte premii după expozitia agricolă ce se va face în fiecare capitala de judeţ odată pe an, celor mai bune gospodării premiate în comunele rurale, conform unui regulament ce se va întocmi. +
\nFondul pentru încurajarea agriculturii va figura în bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, atît la venituri, cat şi la cheltuieli şi va fi depus la Banca Naţionala.Administrarea lui, se va face de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor potrivit normelor ce se vor fixa prin regulamentul de aplicare al legii de faţa şi potrivit hotărîrilor luate de Consiliul Superior al Agriculturii.Pe baza acestui fond şi cu autorizaţia data prin jurnalul Consiliului de Miniştri, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va putea să se imprumute, fie la Cassa de Depuneri, fie la Cassa Naţionala de Economii şi Cecuri Poştale, fie la Banca Centrala Cooperativa, cu sumele necesare, în scopul de a împlini nevoile agricole de ordin imediat şi a căror satisfacere e impusa prin legea de faţa.Sumele necesare pentru restituirea împrumuturilor se vor înscrie în bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, potrivit condiţiunilor fixate la contractarea împrumuturilor + Partea II Organe de aplicare +
\nAplicarea legii de faţa e încredinţată Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, potrivit dispoziţiunilor din decretul-lege Nr. 1.986 din 29 August 1936, publicat în Monitorul Oficial Nr. 255 din 2 Noemvrie 1936 şi ratificat prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 20 din 26 Ianuarie 1937, cu modificările aduse acestui decret prin legea de faţa +
\nAplicarea dispoziţiunilor de sub titlul I al legii de faţa revine Directiunii reformei agrare.În ce priveşte aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în părţile I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII şi X de sub titlul II al legii de faţa, aceasta se va face astfel:1. Cele cuprinse în părţile: I, II, III, VII şi X, de către Direcţiunea agriculturii.2. Cele cuprinse în partea V, de către Direcţiunea viticulturii şi horticulturii.3. Cele cuprinse în VI, de către Serviciul de protecţia plantelor.4. Cele cuprinse în partea VIII, de către Direcţiunea zootehnica.5. Dispoziţiunile cuprinse în partea IV de sub titlul II al legii de faţa, se vor aplica de către Direcţiunea agriculturii şi Direcţia ameliorării şi a pădurilor particulare, administrate de Stat +
\nDispoziţiunile cuprinse în partea XI şi XIII de sub titlul II al legii de faţa vor fi aplicate de Direcţiunea agriculturii, în care scop - la aceasta directiune - se va crea în plus, pe baza acestui text, un serviciu numit: \"Serviciul Invoielilor, Muncii şi Poliţiei Agricole\".Acest serviciu va fi condus de un şef de serviciu tehnic cu gradul de inginer agronom inspector general, şi va cuprinde:1. Biroul invoielilor agricole, condus de un şef de birou tehnic cu gradul de inginer agronom inspector şi care se ocupa cu lucrările privitoare la invoielile agricole.2. Biroul muncii şi poliţiei agricole, condus de un şef de birou tehnic, cu gradul de inginer agronom inspector şi care se ocupa cu lucrările privitoare la organizarea muncii agricole de toate categoriile şi cu lucrările privitoare la poliţia agricolă.Personalul cu care se va încadra acest serviciu - repartizat pe unităţi - va fi următorul:1. Şef de serviciu tehnic, inginer agronom inspector general.I. Biroul invoielilor agricole:1 şef de birou tehnic, inginer agronom inspector.1 referent, inginer agronom şef.1 impiegat.1 dactilografa.II. Biroul muncii şi poliţiei agricole1 şef de birou tehnic, inginer agronom inspector.1 referent, inginer agronom şef.1 impiegat.1 dactilografa.În limitele posibilităţii se va utiliza personalul existent +
\nPentru aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în partea IX de sub titlul II al legii de faţa, se va înfiinţa şi va funcţiona pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor \"Consiliul superior de clasarea produselor agricole\", compus din:1. Preşedintele Uniunii Camerelor de agricultura sau delegatul sau.2. Delegatul Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie.3. Preşedintele Consiliului tehnic agronomic, din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.4. Preşedintele Consiliului zootehnic, din acelaşi minister.5. Directorul Institutului de cercetări agronomice al României.6. Directorul Institutului naţional zootehnic.7. Directorul Institutului naţional de export.8. Directorul general al C.F.R., sau delegatul sau.9 Directorul general al porturilor, sau delegatul sau.10. Delegatul Centralei cooperative de producţie, aprovizionare şi valorificarea agricolă.Consiliul superior de clasarea produselor agricole are sediul în Bucureşti şi va fi constituit prin Înalt Decret Regal, la propunerea ministrului agriculturii şi domeniilor.Consiliul va avea un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi prin Înalt Decret Regal dintre membrii consiliului, pe termen de cinci ani, după propunerea ministrului agriculturii şi domeniilor.Atribuţiunile şi normele de funcţionare ale consiliului se vor preciza printr'un regulament special.Membrii consiliului nu pot exercita - nici direct şi nici prin interpusi-comerţ de produse agricole, nu pot figura ca membri în consiliul de administraţie al niciunei instituţiuni publice sau private care face astfel de comerţ şi nu pot lucra nici direct, nici indirect, în niciuna din întreprinderile de transport, de inmagazinare, sau manipulare de asemenea produse.
\nSe exceptează delegatul prevăzut la punctul Nr. 10.Retribuţiunea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a celorlalţi membri ai consiliului se va stabili printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri, pe baza propunerii ministrului agriculturii şi domeniilor.Consiliul va avea un secretariat, condus de un secretar cu gradul de inginer agronom inspector şi va fi încadrat cu numărul de funcţionari tehnici şi administrativi ce Consiliul de Miniştri va socoti necesar şi care vor fi prevăzuţi în bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. +
\nPentru celelalte dispoziţiuni din legea de faţa necuprinse în repartizarea arătată în articolul 161, 162 şi 163 de mai sus, se vor da deciziuni potrivit atributiunilor fixate prin decretul-lege Nr. 1.986 din 29 August 1936, menţionat la art. 160 +
\nInstitutul de Cercetări Agronomice al României, Institutul Naţional Zootehnic şi Institutul de Cercetări şi Experimentari Forestiere, au rolul de a studia şi rezolva problemele ştiinţifice, fixate prin programul general de îndrumare şi prin planul de lucru prevăzut la art. 12 al legii de faţa, potrivit normelor din art. 105 +
\nCade în atributiunea serviciilor agricole judeţene aplicarea dispoziţiunilor cuprinse sub titlul I, precum şi a celor cuprinse în părţile I, II, III, IV, V, VI, VII, X, XI şi XIII de sub titlul II, al legii de faţa, asa cum aceasta atributiune va fi oranduita prin regulamentul de aplicare al legii şi prin deciziunile ministrului agriculturii şi domeniilor.În exercitarea atributiunilor lor, serviciile agricole judeţene au ca organe ajutatoare şefii de circumscripţie agricolă la plasa şi agronomi comunali la comuna.Agronomii comunali sînt organe de execuţie locală şi funcţionează sub autoritatea, supravegherea şi controlul direct al sefilor de circumscripţie agricolă.Agronomii comunali se vor recruta dintre inginerii agronomi sau absolvenţii scoalelor de agricultura, horticultura şi viticultura, de gradul al II-lea.Agronomii comunali au însărcinarea de a îngriji de administrarea şi exploatarea raţională a pasunilor puse sub regimul legii de faţa, afară de păşunile împădurite şi golurile de munti, de care se ocupa organele silvice, şi de a aduce la îndeplinire pe teritoriul aflat în seama lor a tuturor măsurilor de îndrumare, luate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, de Camera de agricultura, de Serviciul agricol judeţean, sau de oricare alte organe legale pentru îndrumarea şi îmbunătăţirea agriculturii cu toate ramurile ei, şi pentru paza şi supravegherea bunurilor agricole.Agronomii comunali vor fi numiţi de Camera de agricultura şi vor fi confirmati de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor Ei vor funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi ceilalţi funcţionari ai Camerei.Plata lor se va face de Camera de agricultura, dintr'un fond, alimentat printr'o taxa pe hectar, pusă cu autorizaţia adunării generale a Camerei şi cu aprobarea Ministerului de Agricultura şi Domenii.Aceasta taxa nu va putea trece în niciun caz peste 1% din venitul agricol înscris în rolul perceptiei şi se va raporta numai la terenul arabil, pasunea, faneata, viile şi livezile de pomi.Cade în atributiunea serviciilor veterinare judeţene aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în partea VIII-a de sub titlul II al legii de faţa, asa cum aceasta atributiune va fi oranduita prin regulamentul de aplicare al legii şi prin deciziunile ministrului agriculturii şi domeniilor.În ceea ce priveşte dispoziţiunile art. 86, alineatele a, b, şi c, acestea cad şi în atributiunea serviciilor agricole judeţene.Cade în atributiunea serviciilor silvice aplicarea dispoziţiunilor respective din partea IV-a şi a VI-a de sub titlul II al legii de faţa, asa cum aceasta atributiune va fi oranduita prin regulamentul de aplicare al legii şi prin deciziunile ministrului agriculturii şi domeniilor.
\n+
\nMinisterul Agriculturii şi Domeniilor - pentru întreaga ţara sau parte din ea - şi prefectii de judeţ şi de poliţie, pentru judeţele sau municipiile respective, sînt autorizaţi ca - pe cale de ordonanţa - sa ia toate măsurile necesare pentru aplicarea dispoziţiunilor din prezenta lege şi regulamentul ei, precum şi pentru asigurarea pazei şi supravegherii bunurilor agricole.Prefectii - ca organe ale guvernului - administraţiile judeţene şi administraţiile comunale au obligaţia să asigure aplicarea dispoziţiunilor din legea de faţa, dând întreg concursul lor serviciilor tehnice exterioare ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru a-şi putea îndeplini atribuţiunile fixate de lege + Partea III Sancţiuni +
\n+
\nObligaţiunile impuse funcţionarilor publici şi primarilor, prin sau pe baza legii de faţa, sînt socotite ca servicii legalmente datorate şi neexecutarea lor va fi pedepsita ca atare, conform codului penal +
\nSe considera ca săvârşind delict de înşelăciune şi se pedepseşte ca atare, conform prevederilor codului penal:1. Acela care vinde cu titlul de \"originala\", \"anunţată la înscriere\", sau \"recunoscută\", samanta care n'a fost înscrisă, anunţată sau recunoscută ca atare, potrivit legii de faţa, precum şi acela care face asemenea operaţiune, după ce i se va fi retras calificativul respectiv.2. Acela care pune în vânzare produse necorespunzătoare cu arătările buletinului de analiza respectiv, sau cu numirea, specia, varietatea, calitatea şi cu orice alte indicatiuni înscrise pe reclame, prospectele, etichetele, notele, sau facturile sale;3. Acela care pune în vânzare produse vegetale declarate de organele prevăzute în legea de faţa ca infectate ori purtătoare de boale, de insecte, sau de paraziti potrivit dispoziţiunilor art. 66-68 de mai sus;4 Acela care contravine dispoziţiunilor art. 79, art. 95 sau art. 96;5. Acela care vinde unelte, maşini, combustibil sau uleiuri, neintrunind condiţiunile prezentei legi;6. Acela care foloseşte o marca ce nu i s'a conferit, potrivit art. 134, sau care aparţine altuia;7. Acela care se angajează ca mecanic agricol sau ca lucrator agricol calificat, fără să aibă cartea respectiva.Condamnarea pe baza dispoziţiunilor acestui articol atrage după sine şi retragerea tuturor autorizatiunilor pe care cel condamnat le-ar avea în baza legii de faţa, materialele respective urmând a fi confiscate, distruse sau denaturate, în cazul cînd sînt oprite dela răspîndire sau înmulţire, sau cînd sînt infectate, ori ar putea să contribuie la răspândirea infectiunii; +
\nSe considera ca săvârşind delict de stricăciune şi se pedepseşte conform art. 559 din codul penal: a) Acela care pune orice substanţe vătămătoare viermilor de mătase, pe frunza duzilor de pe proprietatea altuia, de pe zona soselelor, de pe hotare sau din locurile publice; ... b) Acela care opareste sau întrebuinţează diferite substanţe, în scopul de a face să se usuce arborii, pomii roditori, aparţinînd altuia, sau plantatia de pe drumurile ori din locurile publice; ... c) Acela care - personal, sau prin oamenii săi - arunca fire sau samanta de cuscuta în lucerniera ori trifoistea altuia, sau pune substanţe toxice în lucerniera, fanul, nutreţul, productele ori paiele altuia; ... d) Acela care - personal sau prin oamenii săi - arunca pe proprietatea în crescatoria, în fântâna altuia, sau în fantanile publice orice fel de obiecte sau de resturi care ar putea pricinui îmbolnăvirea sau infectarea pasunii, fanetei, semanaturii, vietatilor, sau plantaţiei de orice fel a altuia. ... e) Acela care ia franghia sau galetile fantanilor din camp, sau le pune în orice chip în stare de a nu mai putea servi scopului lor public +
\nSe pedepseşte conform art. 595 din codul penal:1. Acela care fără învoire trece - cu piciorul, călare sau cu orice fel de vehicul - pe proprietatea altuia, pe un drum public oprit de autoritatea în drept sau pe un drum particular interzis;2. Acela care curata frunza de pe copacii altuia, sau foloseşte - fără voia celui în drept - maşinile ori uneltele agricole ale altuia, aflate în camp liber;3. Acela care - fără autorizaţia celui în drept - face arie, săpături ori gropi, sau arunca ori depozitează materiale sau resturi de materiale pe proprietatea altuia;4. Acela care scoate sau liberează, fără drept, din oboarele de gloaba vitele sale sau ale altuia;5. Acela care arunca sau seamana pe locul altuia, seminţe de orice fel de plante vătămătoare culturilor +
\nSe pedepseşte:1. Cu amenda dela 100-500 lei, iar în caz de recidiva, cu amendă indoita: a) Cultivatorul care contravine la dispoziţiunile art. 59; ... b) Acela care întrebuinţează reproducatorii lui pentru monta publică, fără a avea certificatul prevăzut la art. 87 de mai sus. ... 2. Cu amenda dela 250-500 lei, iar în caz de recidiva, cu retragerea cărţii prevăzută la art. 85, alin. 2, mecanicul agricol care pricinueste din vina sa stricăciuni maşinilor şi uneltelor avute în seama.3. Cu amenda dela 250-500 lei, iar în caz de recidiva cu amendă indoita; acela care contravine dispoziţiunilor art. 52, alin. 1 induce în eroare comisiunea de expertiza, cu acte false privitoare la ascendenta reproducatorilor masculi, prezentaţi pentru obţinerea certificatului prevăzut la art. 87, precum şi acela care contravine la dispoziţiunile art. 26, alin. 5, art. 30, alin. 1, sau art. 58, punctele b, c sau d.4 Cu amenda dela 500-5.000 lei, iar în caz de recidiva cu retragerea autorizaţiei de funcţionare data pe baza legii de faţa, acela care contravine dispoziţiunilor art. 34, punctele a sau c; art. 35, punctul b, alin. 5 sau 6; art. 36, art. 58, punctul a, precum şi comerciantul care împiedica pe cumpărător sa ia şi sa inchida probe, potrivit dispoziţiunilor art. 34, alin. 7, din lege.5. Cu amenda dela 500-5.000 lei, iar în caz de recidiva cu amendă indoita acela care exercită comerţ de seminţe, tine pepiniera, ori pune în vânzare produsele la care se referă art. 78, fără a avea autorizaţia respectiva prevăzută de legea de faţa.6. Cu amenda dela 2.500-5.000 lei, iar în caz de recidiva cu amendă indoita, acela care contravine la dispoziţiunile art. 104. +
\nSe pedepseşte cu amendă dela 500-5.000 lei, iar în caz de recidiva sau opunere cu violenta, cu închisoare dela 5 zile pînă la 30 zile, refuzul sau împiedicarea organelor autorizate de a controla, a lua probe, a inspecta pepinierele, depozitele publice ori particulare, de seminţe sau de materiale supuse legii de faţa şi destinate comercializării şi a adresa actele ce intră în cadrul competentei lor legale +
\nSe pedepseşte: Cu amenda dela 500-5.000 lei, precum şi cu confiscarea şi distrugerea materialului respectiv, iar în caz de recidiva cu retragerea autorizaţiei de funcţionare data pe baza legii de faţa, pepinieristul sau comerciantul care vinde sau înstrăinează, cu orice titlu, vite fără plumbul de verificare prevăzut de art. 57, alin. 2, sau pomi neintrunind condiţiunile prevăzute de prezenta lege.2. Cu amenda dela 2.500-10.000 lei şi cu confiscarea semintei sau materialului respectiv, iar în caz de recidiva şi cu retragerea autorizaţiei de funcţionare, data pe baza legii de faţa, infracţiunile la art. 34, punctul b, sau art. 35, punctele a sau c, sau alin. 7.3. Cu amenda dela 2.500-10.000 lei şi cu confiscarea şi distrugerea semintei sau materialului respectiv, iar în caz de recidiva şi cu retragerea autorizaţiei de funcţionare data pe baza legii de faţa, infracţiunile la art. 35, alin. ultim, art. 55, alin. 2, sau art. 56, alin. ultim, precum şi acelea privitoare la transportul produselor prevăzute la art. 66 şi 68 +
\nVa fi oprit pe cale administrativă şi amendat cu 500-1.000 lei de fiecare hectar, iar în caz de recidiva cu amendă indoita şi cu confiscarea în folosul comunei a recoltei respective, acela care - avînd în folosinţă o porţiune din pasunea comunală, sau din cea în devălmăşie - contravine dispoziţiunilor art. 47 +
\nSe pedepsesc cu amendă dela 250-1.000 lei, în caz de recidiva cu amendă indoita:1. Persoanele însărcinate cu administrarea pasunilor supuse regimului legii de faţa şi: care permit sau tolereaza intrarea vitelor la pasune fără sa încheie în prealabil contracte; care schimba ori tolereaza să se schimbe destinaţia pasunii, incalcand dispoziţiunile art. 47, sau ingadue culturi de plante ilicite; care - în urma înştiinţării în scris din partea celui în drept - refuza participarea lor la facerea amenajamentului sau a planului de exploatare al pasunii; sau care împiedica ori întârzie cu intenţie executarea lucrărilor prevăzute în amenajamentul sau în planul de exploatare al pasunii.2. Acela care contravine la dispoziţiunile art. 71, alin. 1, art. 82, alin. 2, 3 sau 4, art. 108, alin. 2, sau art. 109 din lege +
\nSe considera contraventiuni speciale şi se pedepsesc cu amendă dela 25-300 lei, aplicată pe baza ordonanţelor ce se vor întocmi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor:1. Infracţiunile săvîrşite de proprietarii sau deţinătorii de orice titlu, cultivatori de pămînt, la dispoziţiunile prevăzute în titlul II, partea I, capitolul II al legii de faţa.2. Infracţiunile săvîrşite faţă de măsurile luate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, pe cale de regulament sau ordonanţa, de prefectii de judeţ şi de municipii pe cale de ordonanţa, în baza art. 72, punctul a; art. 73, art. 138 şi 167 din lege şi care nu sînt sancţionate prin art. 168-176 inclusiv, de mai sus.Ordonanţele date de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, în baza dispoziţiunilor de mai sus, vor fi publicate în Monitorul Oficial, iar cele date de către prefecţi vor fi publicate în organele de publicitate locală.În municipii şi comunele urbane, ordonanţele vor fi afişate la toate circumscripţiile poliţieneşti şi pe străzi; iar în comunele suburbane şi rurale, ordonanţele vor fi afişate la primărie, biserici, scoale şi orice alte localuri publice, aducandu-se la cunoştinţa publică şi prin bataie de toba.Constatarea acestei afisari se va face prin procese-verbale încheiate de organele poliţieneşti în municipii şi comunele urbane, de secretari în comunele suburbane şi de notari în comunele rurale.Neîndeplinirea acestei obligaţiuni e considerată ca refuz de serviciu legalmente şi se pedepseşte ca atare conform prevederilor codului penal.Ordonanţele de mai sus intră în vigoare după publicarea lor, începînd cu a patrusprezecea zi, dela data procesului-verbal de afişare în localitatea respectiva +
\nInfracţiunile săvîrşite noaptea, în timp de foc sau de alte asemenea întâmplări, cum şi cele săvîrşite de unul dintre cei chemaţi a păzi, a inlatura, a reprima sau a apara de asemenea fapte, vor fi pedepsite totdeauna cu maximum de pedeapsa +
\nÎn cazul condamnării unui cultivator de pămînt la oricare din pedepsele prevăzute în legea de faţa, instanţa de fond, prin însăşi hotărîrea condamnatoare, va putea suspenda executarea pedepsei pronunţate pe timp de un an, dacă condamnatului nu i s'a aplicat mai înainte vreo alta pedeapsa pentru acelaşi fapt. Suspendarea executării pedepselor atrage de drept pe timpul suspendării şi suspendarea incapacitatilor, decaderilor şi interdictiilor, care decurg din condamnare, dar nu poate împiedica celelalte măsuri de siguranţă impuse de legea de faţa.Condamnarea se considera inexistenta dacă în timp de un an dela pronunţarea ei, condamnatul nu cade în aceeaşi vina.Condamnatul care, înainte de expirarea termenului de un an, a comis acelaşi fapt pentru care fusese pedepsit, va fi supus şi la executarea pedepsei care fusese suspendată şi care nu se va putea contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.În toate cazurile prevăzute de legea de faţa se poate aplica dispoziţiunile art. 157 şi urm. din codul penal +
\n+
\nInfracţiunile la legea de faţa se vor constata şi deferi justiţiei, în afară de organele prevăzute de codul de procedura penală, după cum urmează:1. Cele pedepsite în baza art. 168 de către organele competente prevăzute de legi sau de organele autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.2. Cele referitoare la partea II-a şi III-a de sub titlul II, de către directorii serviciilor agricole judeţene, şefii circumscriptiilor agricole şi agronomii comunali sau orice alte persoane oficiale, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.3. Cele referitoare la partea IV-a de sub titlul II, de către primării sau administratorii pasunilor respective şi de către directorii serviciilor agricole judeţene, şefii circumscriptiilor agricole, agronomii comunali, sau orice alte persoane oficiale autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor sau de Ministerul de Interne, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.4 Cele referitoare la părţile V, VI, VII şi XI, de sub titlul II, de către directorii serviciilor agricole judeţene, şefii circumscriptiilor agricole, agronomii comunali sau orice alte persoane oficiale autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.5. Cele referitoare la partea VIII-a de sub titlul II, de către medicii veterinari, sau de orice alţi agenţi oficiali autorizaţi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.6. Cele referitoare la partea XIII-a de sub titlul II, de către organele prevăzute la art. 144, sau de orice alţi agenţi oficiali autorizaţi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor sau de Ministerul de Interne, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.7.
\nCele pedepsite în baza art. 173 de către organul legal, faţă de care se produce împiedicarea.8. Cele pedepsite în baza art. 177 de către organele autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.9. Cele pedepsite în baza art. 170 şi 171, de către organele competente, precum şi de către agronomii comunali şi paznicii agricoli publici sau particulari, care sînt în drept să constate şi infracţiunile la art. 590, p. 1, 2 şi 3; art. 595, p. 1, 7, 8, 9, 10 şi 11, şi art. 596 din codul penal. +
\nInfracţiunile se vor constata prin încheiere de proces-verbal, dresat de agentul respectiv şi semnat de infractor.În cazul cînd infractorul lipseşte, sau refuza semnarea, procesul-verbal va fi contrasemnat de doi martori, care pot fi şi funcţionari publici.Procesele-verbale încheiate de agenţii constatatori în baza legii de faţa, se vor inainta în cel mult 5 zile libere la instanţa respectiva.Cu privire la infracţiunile referitoare la partea XIII de sub titlul II, se vor aplica dispoziţiunile cuprinse în acea parte a legii, plângerea şi urmărirea pentru pagubele avute în aceste cazuri prescriindu-se, dacă ele nu sînt reclamate într'o luna dela infaptuire +
\nProcesele-verbale încheiate de agenţii împuterniciţi prin legea de faţa, fac dovada deplina în justiţie pînă la înscrierea în fals, atunci cînd ele sînt dresate de procuror, judecător, chestor de poliţie, precum şi ingineri agronomi, medici veterinari, ingineri silvici, dacă sînt funcţionari publici.Celelalte procese-verbale fac dovada numai pînă la proba contrarie.În toate cazurile în care e necesară facerea unor analize, agenţii constatatori vor lua şi sigila probe duble, din care una va fi trimeasa institutului, staţiunii sau laboratorului care urmează să facă analiza, iar cealaltă proba va rămîne în primirea presupusului infractor, care va putea cere, în faţa instanţelor de judecată, o contra-analiza a probei rămasă în păstrarea lui +
\n+
\nToate infracţiunile cu caracter de contravenţie la dispoziţiunile legii de faţa, se vor judeca în prima şi ultima instanţa, de judecătoriile de ocol, cu drept de opoziţie pentru cei lipsa şi cu drept de recurs la tribunal.Celelalte infracţiuni se vor judeca după natura lor, în conformitate cu dispoziţiunile codului de procedura penală.Atît judecătoria de ocol, cat şi tribunalele, vor judeca de urgenta şi cu precădere, înaintea altor procese, infracţiunile pedepsite de legea de faţa +
\nTermenul de recurs este de 10 zile dela pronunţare, pentru partea care a fost de faţa, iar pentru absenţi, dela comunicare.Recursul trebuie motivat cel mai târziu la primul termen de înfăţişare, recurentul fiind obligat să facă alegere de domiciliu în circumscripţia tribunalului.În caz de casare, tribunalul evoca şi judeca fondul +
\nAgenţii instrumentatori nu pot fi citaţi ca martori sau ca informatori înaintea justiţiei, pentru a confirma constatările consemnate în actele dresate de dânşii.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va fi citat în toate procesele, prin serviciile judeţene respective, indicate în procesele-verbale de constatarea infracţiunilor, delegatul serviciului judeţean respectiv avînd dreptul ca - fără alta delegaţie - sa reprezinte ministerul cu depline puteri +
\nEste recidiva - în sensul legii de faţa - dacă n'a trecut un an dela ultima condamnare definitivă, pînă la săvîrşirea unui nou fapt pedepsit pe baza aceluiaşi text din legea de faţa +
\nAmenzile prevăzute în legea de faţa, afară de cele achitate potrivit art. 148, alin. 11, au caracter penal şi se vor incasa pe baza legii de urmărirea şi perceperea veniturilor publice, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. În cazul de insolvabilitate, amenda se transforma de drept în zile de închisoare sau de prestaţie, pe care instanţa le va preciza odată cu amendă, prin sentinta ce va pronunţa.Transformarea în zile de închisoare se va face conform dispoziţiunilor codului şi procedurii penale, iar transformarea în zile de prestaţie se va face potrivit normelor din regulamentul legii de faţa + Partea IV Dispoziţiuni finale şi dispoziţiuni transitorii +
\nToate expertizele ordonate de organele judecătoreşti, în virtutea legii de faţa, vor fi făcute, de preferinta, după natura expertizei, de către membrii Corpului agronomic, ai Corpului veterinar şi ai Corpului silvic şi de către profesorii de specialitate din învăţămîntul superior +
\nÎncepînd dela data publicării legii de faţa, fiecare tipografie e obligată sa trimeata Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru biblioteca sa, câte doua exemplare din orice fel de publicaţie sau tiparitura cu caracter agricol, ce editează sau tipareste, contravenienţii la aceasta dispoziţiune urmând a fi pedepsiţi cu amendă dela 500-1.500 lei +
\nÎn Bucovina şi Basarabia, în cel mult un an dela publicarea legii de faţa, o comisiune alcătuită din delegatul serviciului agricol judeţean, delegatul prefecturii şi delegatul comunei respective vor delimita - din toloaca comunală - teritoriul necesar comunei pentru vatra de sat şi în care vor fi cuprinse toate terenurile cutropite (uzurpele).Terenul delimitat astfel va putea fi întrebuinţat de comuna potrivit intereselor sale, cu respectarea dispoziţiunilor din legea administrativă.Pasunea comunală, rămasă după delimitarea de mai sus, intra sub dispoziţiunile părţii IV din legea de faţa +
\nJumătate din taxele încasate de Camerele de comerţ şi industrie dela oboarele de cereale şi târgurile de vite vor fi vărsate Camerelor de Agricultura; toate taxele încasate astfel, atît de Camera de Comerţ cat şi de aceea de Agricultura, vor fi întrebuinţate numai la întreţinerea şi inzestrarea oboarelor de cereale şi targurilor de vite +
\nArticolele 9, 11, alin. 2; 12, 14, alin. 3; 15; 17, alin. 3; 126, alin. 1; 158 şi 160 din decretul lege Nr. 1.986 din 29 August 1936, ratificat prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 20 din 26 Ianuarie 1937, se modifica astfel:\"Art. 9 - Consiliul superior al agriculturii va funcţiona pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, avînd următoarea compunere:A) Membrii de drept:1. Ministru şi subsecretarii de Stat ai Ministerului de Agricultura.2. Ultimul ministru dela Departamentul Agriculturii şi Domeniilor.3. Ultimii subsecretari de Stat dela Departamentul Agriculturii şi Domeniilor.4. Preşedinţii: Uniunii Camerelor de Agricultura, Uniunii Sindicatelor Agricole, Uniunii Sindicatelor Viticole şi al Federaţiei sindicatelor zootehnice.5 Guvernatorul Băncii Naţionale a României.6. Preşedintele Casei Centrale a Cooperaţiei.7. Preşedintele consiliului centralei cooperativelor de producţie şi valorificare agricolă. (C. E. C. O. P. A. V. A.).8. Directorul general al căilor ferate române.9. Directorii: Institutului de cercetări agronomice al României, Institutul naţional zootehnic, Institutului de cercetări şi experimentari forestiere şi al Institutului meteorologic central.10. Preşedinţii: consiliului tehnic agronomic, al consiliului zootehnic şi sanitar veterinar şi al consiliului tehnic al pădurilor.B) Membrii numiţi:5 agricultori, 2 viticultori, 2 pomicultori, 3 crescatori de animale, 2 proprietari de păduri, toţi numiţi pe 5 ani, dintr'o lista cu un număr indoit de persoane, întocmită de Uniunea Camerelor de Agricultura.Consiliul se va constitui prin jurnalul Consiliului de Miniştri, dat pe baza propunerii făcute de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.Art. 11, alin. 2. - Consiliul lucrează valabil cu jumătate din numărul total al membrilor ce-l compun şi dă aviz cu majoritatea celor de faţa.Art. 12. - Se adauga alin. al cincilea cu următorul cuprins: Se va respecta însă, din punct de vedere al salarizarii plafonul fixat prin legea cumulului.Art. 14, alin. 3. - Avizele consiliului au caracter consultativ, afară de cazul cînd legea, pe baza căreia îşi da avizul, dispune altfel.Art. 15. - Se adauga al saselea alineat cu următorul cuprins: Se va respecta însă, din punct de vedere al salarizarii, plafonul fixat prin legea cumulului la art. 13.Art. 17, alin. 3. - Avizele consiliului au caracter consultativ, afară de cazul cînd legea, pe baza căreia îşi da avizul, dispune altfel.Art. 126, alin. 1. - Serviciul agricol judeţean e condus de un director cu gradul de inginer agronom şef cl.
\nI şi ajutat de un subdirector cu gradul de inginer agronom şef cl. II, recrutati dintre inginerii agronomi cu practica agricolă de cel puţin trei ani.Art. 158 se adauga ca alin. nou: Fac excepţie dela aceasta dispoziţiune, funcţionarii care - în momentul publicării acestei legi - se vor găsi detasati din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor la Casa Centrala a Cooperaţiei. Toţi aceştia rămîn şi mai departe funcţionari în Administraţia Centrala a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pastrandu-şi gradul şi salariul ce au ca funcţionari ai acestui minister.Art. 160, se adauga al cincilea alineat cu următorul cuprins: Se exceptează detasarile făcute pînă la publicarea legii de faţa, care vor putea sa dureze şi peste acest termen.\" +
\nSe institue un Comitet Naţional al Vinului, compus din 25 persoane, în care vor figura reprezentanţi ai viticultorilor, ai comerţului de vin, medici, specialişti în oenologie, cum şi persoane care prin activitatea lor pot aduce servicii viticulturii, prin restabilirea reputaţiei vinului din podgoriile de seama ale tarii.Numirile se vor face prin Înalt Decret Regal, după propunerea ministrului agriculturii şi domeniilor, pe timp de cinci ani şi sînt onorifice.Comitetul Naţional al Vinului se convoacă de ministrul agriculturii şi domeniilor ori de câte ori e nevoie, iar de doua ori pe an obligatoriu. El serveşte ca organ consultativ al ministrului pentru toate problemele referitoare la producţia şi valorificarea vinului: concursuri, expoziţii şi târguri în ţara şi străinătate; standarde pentru export, instalatiuni de vinificat şi de industrializat produsele şi subprodusele viei; organizarea cazierelor vinicole pe regiuni; propaganda pentru respectarea denumirii de origine, educarea consumatorilor şi dezvoltarea consumului de calitate.Normele de funcţionare şi modalitatea aplicării atributiunilor de mai sus se vor desvolta prin regulament +
\nDeosebit de serviciile centrale independente, prevăzute la cap. II, partea I-a, titlul II, din decretul-lege Nr. 1.986 din 29 August 1936, ratificat prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 20 din 26 Ianuarie 1937, se înfiinţează - în administraţia centrala a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor - un serviciu independent numit \"Serviciul Industriilor Agricole şi Alimentare\", ale cărui atributiuni şi al cărui personal se vor fixa prin regulamentul legii de faţa +
\nSe desfiinţează, pe data infiintarii Consiliului zootehnic şi sanitar veterinar, comisiunea zootehnica şi comisiunea sanitară veterinara, atribuţiunile acestora trecând asupra Consiliului zootehnic şi sanitar-veterinar +
\nÎn conflictele dintre proprietari sau arendasi şi personalul angajat în exploatările agricole, care nu au caracter industrial, nu se aplică legea contractelor de muncă +
\nTerenurile dobândite în condiţiuni legale, dela emigrantii din Dobrogea noua, prin acte de cumpărare voluntare, vor putea fi comasate în condiţiunile şi după procedura prevăzută la articolul 9 din prezenta lege.Aceste dispoziţii nu privesc terenurile colonistilor +
\nGuvernul este autorizat, ca pe cale de Decret Regal, dat în baza unui jurnal al Consiliului de Miniştri, sa ia măsurile administrative, economice şi fiscale necesare pentru organizarea asigurărilor agricole, fie în forma de serviciu public, fie în forma de regie mixtă +
\nGospodăriile agricole mici, mijlocii şi mari pot fi recunoscute de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cu avizul Consiliului Superior al Agriculturii, ca gospodării model, dacă poseda inventarul şi capitalul necesar.Recunoaşterea se face pe specialităţi: agricultura, crescatorii şi ingrasatorii de vite şi păsări, viticultura, pomicultura, horticultura, pepiniere etc. O exploatare model poate să cuprindă una sau mai multe din aceste specialităţi.Produsele acestor gospodării model sînt recunoscute ca produse de calitate.Aceste gospodării model se vor putea bucura de aceleaşi avantaje acordate prin art. 131, alineatul prim +
\nPrezenta lege se aplică în tot cuprinsul tarii dela data publicării ei.Pe aceeaşi dată se abroga:1. Orice dispoziţiuni contrare legii de faţa, precum şi:2. Legea pentru comerţul cu seminţe de plante de nutret, promulgată prin Inaltul Decret Regal Nr. 1.431 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 89 din 22 Aprilie 1924, cu regulamentul ei de aplicare, publicat prin Inaltul Decret Regal Nr. 318 din 28 Ianuarie 1925, publicat în Monitorul Oficial Nr. 19 din 3 Martie 1925 şi modificat prin Inaltul Decret Regal Nr. 3.161 din 3 Noemvrie 1927, publicat în Monitorul Oficial Nr. 247 din 6 Noemvrie 1923 şi I. D. R. Nr. 4.074 din 13 Decemvrie 1930.3. Legea pentru creşterea, îmbunătăţirea şi apărarea sănătăţii animalelor, sancţionată prin Inaltul Decret Regal Nr. 3.921 din 23 Decemvrie 1925 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 3 din 3 Ianuarie 1926, cu regulamentul ei de aplicare, aprobat prin Inaltul Decret Regal Nr. 1.137 din 19 Martie 1926 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 70 din 25 Martie 1926, cu excepţia art. 11, care rămîne încă în vigoare.4 Legea pentru regulamentarea circulaţiei pământurilor dobândite prin legile de improprietarire, promulgată prin I. D. R. Nr. 2.714 din 29 Iulie 1929 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 183, partea I, din 20 August 1929.5. Legea pentru oprirea plantarii viilor cu producători direcţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 141, partea I, din 28 Iunie 1930, împreună cu regulamentul ei de aplicare, publicat în Monitorul Oficial Nr. 55, partea I, din 7 Martie 1931.6. Legea relativă la combaterea filoxerei, publicată în Monitorul Oficial Nr. 76 din 7 Iulie 1891, cu modificările publicate în Monitorul Oficial Nr. 285 din 28 Martie 1899 şi cu regulamentul ei de aplicare, publicat în Monitorul Oficial Nr. 111 din 18 August 1899.7.
\nLegea poliţiei rurale a Vechiului Regat din 25 Decemvrie 1868.8. Legea XII-a din 1894, asupra economiei agricole şi poliţiei de camp, aplicată în Banat, Transilvania, Maramures şi Crisana.9. Legea din 16 Iunie 1872, publicată în Reichs Gesetz Blatt Nr. 84, privitoare la situaţiunea oficială a personalului de paza, pentru paza diverselor ramuri agricole din Bucovina, precum şi legea din 5 August 1875, publicată în Landes Gesetz Blatt, privitoare la paza câmpului (Schutz des Feldsgutes) din Bucovina.10. Regulamentul sancţionat prin inaltul decret regal Nr. 2.707 din 2 Noemvrie 1933 şi publicat în Monitorul Oficial, partea I, Nr. 262 din 13 Noemvrie 1933 şi Nr. 269 din 20 Noemvrie 1933.11. Legea invoielilor agricole, promulgată prin I.
\nD. R. Nr. 4.153 din 23 Decemvrie 1907 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 213 din 23 Decemvrie 1907, cu modificările ei din 22 Aprilie 1908 şi 28 Martie 1909.Toate lichidarile neefectuate pînă la publicarea prezentei legi, cu privire la constituirea de păşuni comunale după legea menţionată la punctul de faţa, şi aflate înaintea instanţelor judecătoreşti - la data publicării acestei legi - se vor rezolva conform dispoziţiunilor din legea invoielilor agricole menţionată mai sus, dispoziţiuni care mai rămîn în vigoare numai pînă la lichidarea acestor diferende. +
\nUn regulament de aplicare, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, va dezvolta şi preciza în amănunt dispoziţiunile din legea de faţa.Această lege s'a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 10 Martie, anul 1937 şi s'a adoptat cu majoritate de unasuta şaptezeci şi doua voturi, contra unu.Vicepreşedinte, P. GHIATA.(L.S.A.D.).Secretar, Traian Berberian.Această lege s'a votat de Senat în şedinţa dela 13 Martie, anul 1937 şi s'a adoptat cu unanimitate de una suta cinci voturi.Vicepreşedinte, C. ALIMANESTIANU.(L.S.S.).Secretar, Matei Vasiliu.Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.Dat în Bucureşti la 19 Martie 1937.(L.S.St.). CAROLMinistrul justiţiei şi ad-interimla Ministerul Agriculturii şiDomeniilor,V.P. Sassu Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
\nPentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
\nCopyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții | Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile ×Inchide Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect.
\nInchide mesajul de atentionare ×Inchide Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect!
\nCe browser sa aleg?
\nGoogle Chrome Descarca Browser Mozilla Firefox Descarca Browser Descarca Browser Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul?
\nBrowserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate.
\nAceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web.
\nInchide mesajul de atentionare