-plantaţii forestiere, constituite în zone de protecţie şi consolidare, cu speciile prezentate în anexa nr. 2;
\n
-regularizarea scurgerilor pe versanţi;
\n
-stabilizarea terenurilor cu alunecări;
\n
-eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coastă de colectare a precipitaţiilor şi conducerea acestora în emisării naturali;
\n
-amenajarea văilor şi ravenelor prin realizarea unor construcţii hidrotehnice adecvate.
\n
5.CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale
\n
-Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnică şi funcţională a proiectelor prin memoriu justificativ şi studiu de fezabilitate.
\n
-La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale conforme cu legislaţia Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi, respectiv, ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare.
\n
-Proiectul trebuie să se încadreze în priorităţile propuse prin PUG - Planul de urbanism general şi planurile de amenajare a teritoriului.
\n
-Regimul juridic al terenului pe care se execută lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică.
\n
Specifice 1. Infrastructură tehnico-edilitară
\n
-Beneficiarul proiectului se angajează să elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului.
\n
-Hotărârea consiliului comunei beneficiare privind necesitatea investiţiei
\n
-Hotărârea consiliului local de a suporta cheltuielile de întreţinere Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale
\n
-Proiectele realizate în cadrul acestei submăsuri să nu permită construirea drumurilor de pământ.
\n
-Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum şi a studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu cele din legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată şi completată de Directiva 97/11/CE.
\n
-Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale normelor tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice în vigoare.
\n
-Proiectele trebuie să includă amenajarea, prin îmbrăcăminţi adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ.
\n
-Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal şi o structură a sistemului rutier, corespunzător categoriei funcţionale şi clasei tehnice respective.
\n
-Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă ca după aplicarea stratului de piatră operaţiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislaţia naţională.
\n
-Proiectele trebuie să prevadă că realizarea colectării apelor provenite din precipitaţii se va face prin rigole, şanţuri şi podeţe de descărcare.
\n
Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale:
\n
-Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenţa sursei de apă în cantitate suficientă pentru investiţii noi şi extindere, iar pentru modernizări existenţa sursei de apă se justifică numai prin memoriu justificativ.
\n
-Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum şi a studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată şi completată de Directiva 97/11/CE.
\n
-Înmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise.
\n
-Pomparea în reţeaua publică a apei din fântânile existente în vatra satului să nu fie permisă fără a fi trecută prin staţia de tratare.
\n
-Să se folosească numai aducţiuni închise.
\n
-Pentru toate tipurile de captare (subterană, izvoare, de suprafaţă) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecţie sanitară, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.
\n
-Populaţia deservită să fie de minimum 500 de locuitori.
\n
Pentru submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale:
\n
-Sunt permise numai proiectele care rezolvă evacuarea substanţelor reţinute în reţeaua de canalizare şi/sau evacuarea nămolului rezultat din staţiile de tratare a apei.
\n
-Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum şi a studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată şi completată de Directiva 97/11/CE.
\n
-Populaţia deservită: minimum 500 de locuitori.
\n
2.Infrastructură de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor
\n
-Să fie respectate prevederile şi standardele legale privind studiul de impact asupra mediului.
\n
-Să existe proiectul tehnic.
\n
Investiţiile eligibile sunt:
\n
-toate investiţiile prevăzute la pct. 4 \"Câmpul de acţiune al măsurii\";
\n
-achiziţii de mijloace informatice şi software pentru monitorizarea proceselor de exploatare şi controlul calităţii acestora;
\n
-acea parte din costuri, cum ar fi plata arhitecţilor, inginerilor şi a consultanţilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziţii de patente şi licenţe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea unui proiect, direct legate de măsură, care să nu depăşească 12% din costul total eligibil al proiectului.
\n
Instalaţiile şi echipamentele trebuie să fie noi şi trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările candidate [conform pct. 8, art. 14 paragraful 2.6 din secţiunea F din MAFA] şi în conformitate cu normele Uniunii Europene, inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi a deşeurilor toxice.
\n
Investiţiile eligibile sunt specificate mai sus, precum şi în ordinul pentru implementarea măsurii.
\n
Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin dacă ele întrunesc cerinţele stipulate în art. 4 secţiunea B din MAFA.
\n
Numai cheltuielile plătite de Agenţie de la data deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenţiei pentru această măsură sau de la data (datele) specificată(e) vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.
\n
Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din ţările menţionate la art. 14 pct. 2.7 secţiunea A din MAFA; în aceste condiţii, beneficiarul final trebuie să fie capabil să confirme provenienţa inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenţă admisibile.
\n
Nu sunt eligibile:
\n
-ansamblul cheltuielilor prevăzute la art. 4 \"Eligibilitatea cheltuielilor\" paragraful 2 din secţiunea B \"Managementul, monitorizarea şi evaluarea Programului\" din anexa la MAFA, la care se adaugă:
\n
-achiziţionarea de mijloace de transport.
\n
6.CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii:
\n
1.Infrastructură tehnico-edilitară Generale ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ │ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │ Punctaj │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiecte amplasate în zone defavorizate │ │ │ (anexa nr. 3) │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiecte având o valoare totală mai mare de │ │ │ 250.000 de euro │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiectele sunt amplasate │ Max. 15 │ │ - în zonele prioritare în care se aplică una │ │ │ din măsurile 1.1, 3.1, 3.4 şi 3.5 10 │ │ │ - în zonele prioritare în care se aplică una │ │ │ din măsurile 1.1, 3.1, 3.4 şi 3.5 şi care │ │ │ deservesc în zona rurală obiective culturale │ │ │ şi turistice conform Legii nr. 5/2000 privind │ │ │ aprobarea Planului de amenajare a teritoriului │ │ │ naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate │ │ │ amplasate de-a lungul traseului │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Existenţa unei donaţii financiare private │ │ │ pentru acoperirea parţială a cheltuielilor │ │ │ neeligibile: │ Max. 10 │ │ - 5%-10% din valoarea eligibilă a proiectului │ 5 │ │ - mai mult de 10% din valoarea eligibilă │ │ │ a proiectului │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Numărul de localităţi care beneficiază de │ │ │ proiect: │ Max. 15 │ │2 localităţi │ 5 │ │3 localităţi │ 10 │ │4 sau mai multe │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiecte care au proiectul tehnic întocmit şi │ │ │ pot începe imediat după semnarea contractului │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │TOTAL (maxim) │ 70 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ Specifice Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ │ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │ Punctaj │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiecte care asigură legătura cu drumurile │ │ │ judeţene, cu cele naţionale şi cu reţeaua de │ │ │ căi ferate sau cu cele executate în cadrul altor │ │ │ proiecte cu ISPA, Banca Mondială şi altele │ │ │ asemenea │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiectele pentru drumurile existente care │ │ │ sunt în proporţie de minimum 80% din pământ │ │
\n
│ şi proiectele pentru drumuri pe noi amplasamente │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Drumurile care facilitează accesul sau │ │ │ deservesc obiective turistice naţionale - Legea │ │ │ nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de │ │ │ amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea │ │ │ a III-a - zone protejate amplasate de-a │ │ │ lungul traseului │ 5 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │TOTAL SUBMĂSURĂ │ 30 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ │ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │ Punctaj │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiecte în zone în care sursele de apă │ │ │ tradiţionale (fântâni, puţuri) sunt: │ Max. 15 │ │- insuficiente sau suficiente şi poluate │ 10 │ │- poluate şi insuficiente │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiecte care deservesc o populaţie mai │ │ │ mare de 2.500 de locuitori │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │TOTAL SUBMĂSURĂ │ 30 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ Pentru submăsura Canalizare în zonele rurale ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ │ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │ Punctaj │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiecte care cuprind reţea de canalizare: │ Max. 15 │ │- mixtă (pluvială şi menajeră) │ 10 │ │- reţele separate (pluviale şi menajere) │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │- Proiecte care deservesc o populaţie mai │ │ │ mare de 2.500 locuitori │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │TOTAL SUBMĂSURĂ │ 30 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ NOTĂ:
\n
Criteriile de selecţie nu se aplică în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16 secţiunea A din MAFA.
\n
7.BENEFICIARI 1. Infrastructură tehnico-edilitară Consiliile locale comunale Asociaţii cu statut juridic între consiliile locale comunale Beneficiarii publici se vor angaja să realizeze lucrările în conformitate cu MAFA.
\n
2.Infrastructură de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Lista actelor normative în vigoare referitoare la măsura şi submăsurile în cauză este prezentată în capitolul \"Anexe legislaţie\" din Planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală (PNADR).
\n
9.DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele publice sunt proiecte de infrastructură care nu generează venituri substanţiale, în consecinţă, aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructură care nu sunt de natură să genereze venituri substanţiale sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului veniturilor viitoare, mai puţin costurile de exploatare, are ca rezultat o valoare mai mică de 25% din costul total al investiţiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcţionarea investiţiei, inclusiv costurile de întreţinere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuţia publică este de 100% din costul total eligibil.
\n
În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte pentru infrastructură tehnico-edilitară a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100.000 de euro şi 1.000.000 de euro.
\n
Un beneficiar poate primi ajutor pe perioada derulării programului SAPARD de maximum două ori, în limita sumei maxime eligibile a măsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundaţii în perioada aprilie- septembrie 2005.
\n
Prioritizarea proiectelor de infrastructură tehnico-edilitară:
\n
1.se vor selecta şi contracta proiectele aflate în lista de aşteptare a Agenţiei SAPARD, eligibile şi selectate, fără finanţare, amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75;
\n
2.în limita fondurilor disponibile, se vor selecta şi contracta proiecte noi care sunt amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75.
\n
În cazul în care există mai mult de un sat implicat într-un proiect, toate satele trebuie să fie localizate în zona afectată pentru a se putea plăti o contribuţie comunitară mai mare.
\n
Planul financiar şi sursele de finanţare totale alocate acestei măsuri sunt prezentate în cap. VI \"Alocările financiare pentru măsurile SAPARD\" (pagina 357):
\n
În completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga sumă a dobânzii provenită din conturile euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri, în concordanţă cu prevederile art. 10 paragraful 3 din secţiunea A din MAFA.
\n
Comitetul de monitorizare şi Comisia vor fi informate regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanţate din dobândă vor fi distinct evidenţiate şi vor primi cofinanţare comunitară numai din această dobândă.
\n
Bugetul indicativ pe submăsuri ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────┐ │ SUBMĂSURA │ % din măsură │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Drumuri în zonele rurale │ 50 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Alimentare cu apă │ 35 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Canalizare în zonele rurale │ 9,6 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Infrastructura de prevenire şi de protecţie │ │ │împotriva inundaţiilor │ 5,4 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │TOTAL │ 100 │ └────────────────────────────────────────────┴───────────────┘ Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează:
\n
-minimum 25% contribuţie naţională (bugetul naţional sau local);
\n
-până la 75% contribuţie comunitară.
\n
Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanţiale.
\n
Activităţile eligibile ale proiectului se vor desfăşura după semnarea contractului, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi tehnice, în limita procentului aprobat în măsură.
\n
Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze că plăţile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar.
\n
Luându-se în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum 5 tranşe.
\n
Prevederile art. 16(1) şi 16(1)(a) secţiunea A din MAFA se vor aplica numai pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară şi numai pentru cele amplasate în satele incluse în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75.
\n
Prevederile art. 16(1) şi 16(1)(a) secţiunea A din MAFA nu se aplică pentru proiectele din cadrul submăsurii Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor.
\n
Pentru proiectele de investiţii la care se aplică art. 16(1) şi 16(1)(a) secţiunea A din MAFA, rata de intervenţie este:
\n
-85% contribuţia UE;
\n
-15% contribuţie buget naţional.
\n
Aceste dispoziţii se vor aplica pentru proiectele aprobate până la data de 31 decembrie 2006.
\n
10.ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul de infrastructură tehnico-edilitară va fi amplasat în spaţiul rural definit conform legii. În cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit oraşe, se acceptă proiectele cu condiţia ca această schimbare să fi survenit după semnarea contractului de finanţare.
\n
Proiectele de infrastructură tehnico-edilitară la care se aplică art. 16(1) şi 16(1)(a) secţiunea A din MAFA sunt amplasate în satele prezentate în cap. VIII din anexa nr. 75 din PNADR.
\n
Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
\n
11.PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin:
\n
-anunţ public, prin mijloacele mass-media;
\n
-distribuirea de broşuri de informare;
\n
-seminarii;
\n
-întâlniri cu potenţialii beneficiari.
\n
12.INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali:
\n
Număr de proiecte: 724 Număr de locuitori: 342.000 Număr de comune: 880 Drumuri în spaţiul rural:
\n
Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1.500 Număr de comune: 380 Apă potabilă Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370 Număr de km de conducte: 3.100 Număr de staţii de pompare: 500 Număr de rezervoare apă potabilă: 500 Apă reziduală în spaţiul rural:
\n
Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130 Număr de km de conducte: 1.300 Număr de staţii de pompare: 300 Număr de staţii de epurare: 100 Infrastructură de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor Număr de proiecte: 24 Număr km reconstrucţie dig: 0,5 Număr km protecţie mal: 2,3 Număr km restabilire mal: 1,7 Număr km reprofilare dig: 14,5 Suprafaţa (ha) cu lucrări de prevenire a inundaţiilor: 2.685 Suprafaţa (ha) cu lucrări de prevenire a inundaţiilor pe terenuri în pantă: 800 Număr de km de reabilitare şi consolidare ravene şi văi: 101 Indicatori de rezultat
\n
-Procentul de exploataţii/gospodării/afaceri care au acces la infrastructură, beneficiind de asistenţă (%): creşte cu 50%
\n
-Creşterea frecvenţei turistice în zonele rurale (număr de turişti şi durata sejururilor) Protecţia mediului
\n
-Produsele reziduale/canalizare de apă reziduală/tratarea apelor uzate în staţii de tratare ca rezultat al acţiunilor asistate (creşterea procentului volumului apei tratate şi creşterea numărului de exploataţii/gospodării deservite) Indicatori de impact Menţinerea populaţiei în zonele rurale
\n
-Evoluţia numărului de locuitori Locurile de muncă şi impactul social
\n
-Numărul de locuri de muncă create:
\n
-în perioada execuţiei proiectului: 14.400;
\n
-locuri de muncă permanente: 1.400.
\n
Indicatorii de impact şi rezultat vor fi îmbunătăţiţi substanţial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene.
\n
13.DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente:
\n
-studiul de fezabilitate întocmit conform Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare;
\n
-pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiţiei;
\n
-pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară, decizia consiliului local care să ateste că lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiţiei. Respectiva decizie a consiliului local va trebui să menţioneze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către primărie;
\n
-certificatul de urbanism conţinând lista avizelor necesare pentru demararea investiţiei;
\n
-fişa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţie a mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia Uniunii Europene;
\n
-declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază pentru acelaşi proiect şi de o altă finanţare naţională sau comunitară;
\n
-avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate, care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională - numai pentru proiectele de apă şi canalizare;
\n
-pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreţinere;
\n
-pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însuşire a unui proiect tehnic deja întocmit;
\n
-pentru proiectele de infrastructură de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor trebuie proiectul tehnic aprobat.
\n
14.CONDIŢII DE FINANŢARE
\n
-beneficiarii trebuie să menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiunile privitoare la respectiva investiţie;
\n
-la momentul depunerii cererii de finanţare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA;
\n
-un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submăsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005;
\n
-beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior;
\n
-beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, ai Agenţiei SAPARD, ai Comisiei Uniunii Europene sau de alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului;
\n
-sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe).
\n
15.AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE
\n
-Agenţia SAPARD reprezintă în România autoritatea de implementare.
\n
-Serviciile tehnice de verificare pe teren plăţi sunt unităţile specializate din cadrul Agenţiei SAPARD.
\n
Anexa 1 ─────── la fişa tehnică pentru măsura 2.1 ───────────────────────────────── Situaţia zonelor defavorizate ┌────┬────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────────┐ │Nr. │ Zona │ Judeţul │ Act normativ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 1. │Zona minieră Brad │Hunedoara │ H.G. nr. 991/1998 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 2. │Zona minieră Valea Jiului │Hunedoara │ H.G. nr. 992/1998 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 3. │Zona minieră Balan │Harghita │ H.G. nr. 993/1998 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 4. │Zona minieră Albeni │Gorj │ H.G. nr. 191/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 5. │Zona minieră Schela │Gorj │ H.G. nr. 192/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 6. │Zona minieră Motru-Rovinari │Gorj │ H.G. nr. 193/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 7. │Zona minieră Stei-Nucet │Bihor │ H.G. nr. 194/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 8. │Zona minieră Şuncuiuş- Dobreşti- │Bihor │ H.G. nr. 195/1999 │ │ │Vadu Crişului │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │ 9. │Zona minieră Popeşti-Derna-Alesd │Bihor │ H.G. nr. 196/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │10. │Zona minieră Rusca Montana │Caraş-Severin │ H.G. nr. 197/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │11. │Zona minieră Bocşa │Caraş-Severin │ H.G. nr. 198/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │12. │Zona minieră Moldova Nouă-Anina │Caraş-Severin │ H.G. nr. 199/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │13. │Zona minieră Ip │Sălaj │ H.G. nr. 200/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │14. │Zona minieră Hida-Surduc-Jibou │Sălaj │ H.G. nr. 201/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │15. │Zona minieră Sărmăşag-Chiejd Bobota │Sălaj │ H.G. nr. 202/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │16. │Zona minieră Baia Mare │Maramureş │ H.G. nr. 203/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤
\n
│17. │Zona minieră Borşa-Vişeu │Maramureş │ H.G. nr. 204/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │18. │Zona minieră Filipeşti │Prahova │ H.G. nr. 205/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │19. │Zona minieră Ceptura │Prahova │ H.G. nr. 206/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │20. │Zona minieră Comăneşti │Bacău │ H.G. nr. 207/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │21. │Zona minieră Bucovina │Suceava │ H.G. nr. 208/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │22. │Zona minieră Baraolt │Covasna │ H.G. nr. 209/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │23. │Zona minieră Altan Tepe │Tulcea │ H.G. nr. 210/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │24. │Zona minieră Rodna │Bistriţa-Năsăud│ H.G. nr. 640/1999 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┤ │25. │Zona minieră Apuseni │Alba │ H.G. nr. 813/1999 │ └────┴────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────────┘ Anexa 2 ─────── la fişa tehnică pentru măsura 2.1 ───────────────────────────────── Lista arborilor şi arbuştilor utilizaţi pentru consolidarea malurilor şi a digurilor 1. Acer tataricum 2. Taxodium distichum 3. Hippophae rhamnoides 4. Tamarix ramosissima 5. Morus alba (nigra) 6. Fraxinus excelsior 7. Fraxinus americana 8. Fraxinus pennsylvanica 9. Fraxinus angustifolia 10. Fraxinus pallissae 11. Gleditsia triacanthos 12. Acer campestre 13. Populus alba 14. Populus euramericana 15. Populus canescens 16. Pirus pyraster 17. Salix alba 18. Robinia pseudacacia 19. Elae agnus angustifolia 20. Quercus robur 21. Quercus pedunculiflora 22. Ulmus minor 23. Ulmus pumila 24. Ulmus laevis Anexa 3 ─────── la fişa tehnică pentru măsura 2.1 ───────────────────────────────── Lista proiectelor propuse să fie finanţate în cadrul submăsurii \"Infrastructură de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor\" ┌────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Denumirea proiectului │ │crt.│ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.│Reabilitarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor la Dunăre, în│ │ │incinta Olteniţa-Surlai-Dorobanţu, km 422-426, judeţul Călăraşi │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
\n
│ 2.│Consolidarea braţului Macin/Dunăre şi combaterea eroziunii de mal, │ │ │km 83+650, judeţul Constanţa │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.│Consolidare de mal Borcea/Dunăre în zona Luciu-Giugeni, judeţul │ │ │Ialomiţa │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4.│Reabilitarea lucrărilor de apărare în zona Breţcu-Ojdula, judeţul │ │ │Covasna │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.│Consolidare şi reabilitare supratraversare (estacada) rau Buzău, jud. │ │ │Buzău │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.│Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Somuz I, judeţul │ │ │Suceava │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.│Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în zona │ │ │Păuşeşti-Maglas primul nivel, judeţul Vâlcea │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8.│Lucrări de consolidare a zonelor cu alunecări şi reabilitarea │ │ │amenajărilor existente pentru regularizarea scurgerilor de apa pe │ │ │versanţi în Bistriţa, subzona Români, zona Orbic-Buhuşi, jud. Bacău │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9.│Protecţia digului incintei Insula Mare a Brăilei împotriva eroziunilor │ │ │de mal în zona Salcia Gradina, pe braţul Macin, judeţul Brăila │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 10.│Reabilitarea complexului hidrotehnic Acumularea Granicesti, judeţul │ │ │Suceava │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 11.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii şi regularizarea │ │ │scurgerilor de apa pe versanţi în bazinul hidrografic Ampoi, zona │ │ │Pătrunjeni, oraşul Zlatna, judeţul Alba │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 12.│Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în bazinul │ │ │hidrografic Someşul Mic, subbazin Bonţida, judeţul Cluj │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 13.│Amenajarea terenurilor alunecate în zona localităţii Brateş-Bala, │ │ │judeţul Mehedinţi │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 14.│Prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren şi a excesului de │ │ │umiditate în bazinul hidrografic Topolniţa, zona Gornoviţa Costeşti, │ │ │judeţul Mehedinţi │
\n
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 15.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii în subbazinul Valea │ │ │Târsei, mal stâng, zona Breaza, judeţul Prahova │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 16.│Completarea şi extinderea lucrărilor de amenajare a terenurilor în │ │ │pantă afectate de alunecări, din zona de nord a municipiului Mediaş, │ │ │judeţul Sibiu │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 17.│Lucrări de consolidare şi amenajare a torentului Vutcani, │ │ │judeţul Vaslui │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 18.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii în bazinul hidrografic │ │ │Sitna, subbazinul Burla, perimetrul V-Suliţa, judeţul Botoşani │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 19.│Amenajarea terenurilor afectate de alunecări în zona Sudiţi - oraşul │ │ │Fieni, judeţul Dâmboviţa │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 20.│Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în zona │ │ │Rediu-Aldei, judeţul Vaslui │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 21.│Amenajarea terenurilor alunecate şi eliminarea excesului de umiditate │ │ │în zona localităţilor Poiana Măgura-Câmpia, judeţul Sălaj │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 22.│Reabilitarea lucrărilor de prevenire a inundaţiilor şi regularizarea │ │ │scurgerilor pe versanţi în bazinul Curciu-Dârlos, judeţul Sibiu │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 23.│Reabilitarea şi completarea lucrării de prevenire a inundaţiilor pe │ │ │torentul Dodeşti, sistemul hidroameliorativ Elan, judeţul Vaslui │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 24.│Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren din zona │ │ │bazinului hidrografic Prut, subbazinul Valea lui Ivan, judeţul Vaslui │ └────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ -------- Anexa 3 a fost înlocuită cu anexa 2 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din acelaşi act normativ.
\n
Anexa 4 FIŞA TEHNICĂ pentru măsura 3.1 \"Investiţii în exploataţiile agricole\"
\n
1.MOTIVAŢIE Prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-au pus bazele proprietăţii private şi ale generalizării proprietăţii private în agricultură. Astfel, dacă prin Legea nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa maximă restituită era de 10 ha, prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa care se restituie este de maximum 50 ha. De asemenea, prin Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, persoanele fizice şi juridice puteau dobândi/achiziţiona până la maximum 200 ha teren agricol, în echivalent arabil, de familie. În prezent, sunt aplicabile prevederile titlului X \"Circulaţia juridică a terenurilor\" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.
\n
Exploataţiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confruntă cu o dotare insuficientă, formată în principal din tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole cu un grad ridicat de uzură fizică şi morală.
\n
Patrimoniul pomiviticol actual, deşi este apropiat ca suprafaţă celui existent în 1990, prezintă fenomenul de îmbătrânire a unor plantaţii, precum şi pe cel de distrugere, datorate atât calamităţilor naturale din ultimii ani, cât şi modului defectuos de cultivare a plantaţiilor de vii şi pomi. În 1996, din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu viţă-de-vie nobilă, iar diferenţa de 117,7 ha era cultivată cu diferiţi hibrizi productivi.
\n
La unele plante tehnice şi culturi tradiţionale (sfeclă de zahăr, rapiţă, ricin, în, cânepă, tutun, plante furajere, plante medicinale şi aromatice etc.) se constată o reducere a suprafeţelor de cultură şi a producţiilor obţinute, precum şi reducerea suprafeţei totale de sere încălzite de la 1.656 ha în 1990 la 957 ha în 1999, din care 282 ha aparţin sectorului privat.
\n
Transferarea animalelor slab performante de la fostele cooperative agricole de producţie în sectorul privat conduce la necesitatea achiziţionării unor efective matcă performante, precum şi a asigurării condiţiilor pentru aplicarea unor tehnologii performante de creştere şi de întreţinere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condiţiile de protecţie a mediului ambiant şi a cadrului natural.
\n
Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătăţirea şeptelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juninci cu înalt potenţial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD).
\n
NOTĂ:
\n
În România sunt 6 centre aparţinând Societăţii Comerciale \"SEMTEST\" pentru testarea taurilor, în funcţie de performanţe şi pedigri, în ceea ce priveşte reproducţia şi materialul seminal.
\n
Însămânţarea artificială se face prin Asociaţia Crescătorilor de Taurine din România. Agenţia Naţională pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigură prin unităţile sale teritoriale reproducţia naturală şi respectarea Planului de îmbunătăţire la nivel naţional.
\n
Circa 20% din totalul fermierilor au vârsta mai mare de 65 de ani. În acelaşi timp, foarte puţini tineri au condiţii reale să se stabilească în mediul rural şi să devină managerii unor exploataţii agricole.
\n
Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potenţialului producţiei vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia.
\n
În strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă şi calitativă a producţiilor vegetale şi animale, în vederea ameliorării exploataţiilor agricole şi refacerii potenţialului producţiei vegetale şi animale (îmbunătăţirea calităţii, igienei, creşterea condiţiilor de bunăstare a animalelor, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi a condiţiilor de mediu), diversificarea producţiilor atât în sectorul vegetal, cât şi în cel al creşterii animalelor, în vederea utilizării mai bune a potenţialului existent şi a creşterii veniturilor producătorilor agricoli.
\n
Investiţiile în exploataţiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea şi reînnoirea parcului de tractoare şi utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele care au un potenţial genetic ridicat, modernizarea şi reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor şi fermelor de creştere a animalelor existente.
\n
În anul 2005, în România au avut loc cele mai severe inundaţii din ultimii 20 de ani, care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 şi trebuie subliniat faptul că au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori.
\n
Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).
\n
Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din MAFA, autorităţile române au decis ca lista localităţilor (satelor) afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005 , cu modificările ulterioare.
\n
Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fişă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructură rurală (35 de puncte), suprafaţă agricolă şi forestieră (20 de puncte), obiective socio-economice (10 puncte), infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte).
\n
Din datele existente a rezultat că au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradele de afectare următoare: ┌──────────────────────────────────────┬──────────────┐ │ Gradul de afectare │ % │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 5%-10% │ 27,1 │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 10%-30% │ 29,6 │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────┤ │mai mare de 30% │ 3,1 │ └──────────────────────────────────────┴──────────────┘ Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate, se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influenţe substanţial negative asupra desfăşurării activităţii economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.
\n
În situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte dintre elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă.
\n
În situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte dintre elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.
\n
Prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77.
\n
Prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de comitetul*) local pentru situaţii de urgenţă, la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76. __________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.
\n
2.OBIECTIVE Obiective generale În baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul financiar pentru investiţii în exploataţii agricole private, vegetale şi de creştere a animalelor, asigurând raţionalizarea şi reorientarea producţiei pentru creşterea calităţii produselor obţinute prin aplicarea unor tehnologii competitive şi care ar putea limita poluarea mediului înconjurător.
\n
Această măsură va contribui la îmbunătăţirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activităţile agricole prin îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi muncă, precum şi la asigurarea condiţiilor de igienă şi bunăstare a animalelor.
\n
Implementarea măsurii se va face respectând prevederile art. 2 din Regulamentul nr. 2.759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi va asigura condiţiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploataţiile agricole.
\n
Obiective specifice:
\n
-să modernizeze tehnologiile de cultură şi să reducă costurile de producţie;
\n
-să diversifice producţia şi să îmbunătăţească calitatea produselor agricole româneşti;
\n
-să asigure îmbunătăţirea raselor, respectarea condiţiilor de igienă şi de întreţinere a animalelor;
\n
-să reducă pierderile de producţie şi să crească eficienţa exploataţiilor agricole;
\n
-să promoveze diversificarea activităţilor agricole pentru a asigura o mai bună utilizare a forţei de muncă în agricultură;
\n
-să asigure o mai bună valorificare a potenţialului agricol al fiecărei zone;
\n
-să faciliteze transferul exploataţiilor agricole către tineri;
\n
-să protejeze, să conserve şi să îmbunătăţească mediul înconjurător natural, să asigure refacerea şi conservarea calităţii solului;
\n
-să stimuleze concurenţa.
\n
Obiective operaţionale:
\n
-promovarea investiţiilor în sectorul animalier şi vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătăţirea construcţiilor fermei (pentru sectorul vegetal şi animalier), investiţii în maşini noi şi/sau în animale cu valoare genetică ridicată, refacerea şi ameliorarea plantaţiilor de pomi şi viţă-de-vie.
\n
3.CORELAREA CU ALTE MĂSURI Această măsură trebuie să se coreleze cu următoarele măsuri:
\n
-îmbunătăţirea structurilor pentru calitate, control sanitar-veterinar, fitosanitar şi al calităţii produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor;
\n
-îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;
\n
-metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural;
\n
-constituirea grupurilor de producători;
\n
-managementul resurselor de apă pentru agricultură;
\n
-dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
\n
-îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
\n
-asistenţă tehnică.
\n
4.CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Proiectele eligibile trebuie să se refere la:
\n
Ferme de producţie vegetală Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin:
\n
-achiziţia de echipament necesar pentru modernizarea exploataţiilor de sectorul vegetal prin dotarea acestora cu: tractoare, combine, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente agricole, inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condiţionarea şi depozitarea produselor agricole obţinute şi prelucrate în cadrul fermei, instalaţii de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale;
\n
-reabilitarea plantaţiilor pomicole (cu schimbarea structurii pomilor fructiferi) prin achiziţionarea de material săditor, precum şi lucrări executate de terţi pentru desţelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia îngrăşării solului;
\n
-reabilitarea plantaţiilor viticole (reconversie, înlocuirea viţei-de-vie îmbătrânite şi/sau slab productive, precum şi a hibrizilor de viţă-de-vie numai cu soiuri nobile) pe suprafeţele existente, fără creşterea suprafeţei totale cultivate cu viţă-de-vie, prin achiziţionarea de material săditor, înfiinţarea de şcoli de viţă-de-vie (complex de depozitare la frig şi de forţare la cald, hală de altoire, maşini şi utilaje agricole, magazie şi depozit de materiale), precum şi lucrări executate de terţi pentru desţelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia îngrăşării solului;
\n
-investiţii în ferme vegetale prin modernizarea şi extinderea clădirilor şi utilităţilor (alimentare cu apă, energie electrică, energie termică, evacuarea deşeurilor, canalizare şi altele asemenea) şi completarea cu o serie de construcţii necesare pentru producţia agricolă (spaţii de sortare şi depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, împrejmuiri şi altele asemenea);
\n
-modernizarea şi construirea de sere noi, realizate din structuri metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de irigat, inclusiv asigurarea utilităţilor: alimentare cu apă, energie electrică, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate şi altele asemenea, pentru a respecta condiţiile de protecţie a mediului înconjurător.
\n
Ferme pentru creşterea animalelor şi păsărilor Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile pentru creşterea animalelor şi a păsărilor, prin:
\n
-achiziţionarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potenţial genetic, cu menţionarea originii (pedigri), a provenienţei şi înregistrarea la unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie*1) (cu excepţia păsărilor), precum şi achiziţionarea de material seminal de calitate; ___________ *1) Agenţia Naţională pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigură prin unităţile teritoriale reproducţia naturală şi respectarea Planului de ameliorare la nivel naţional.
\n
-dotarea cu tractoare, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente pentru efectuarea activităţilor din fermele de creştere a animalelor;
\n
-înfiinţarea fermelor de creştere a animalelor şi păsărilor, modernizarea celor existente, precum şi completarea cu alte construcţii şi utilităţi: padocuri, fânare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejecţii, staţii de epurare, instalaţii pentru producerea şi dozarea furajelor complexe, săli de muls şi de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalaţii de alimentare cu apă, reţele de canalizare, instalaţii electrice, împrejmuiri etc.
\n
5.CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale
\n
-Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, cu excepţia modernizărilor de sere, care se pot amplasa şi în mediul urban, dacă au asigurate sursele de încălzire.
\n
-Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a fermei*). __________ *) Prin viabilitate economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea să operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic, şi că generează un venit net semnificativ (nu mai puţin de 5%).
\n
-Înaintea începerii investiţiei, fermele trebuie să fie în acord cu standardele naţionale, iar la finalizarea investiţiei, pentru proiectele a căror valoare este:
\n
-≤ 500.000 de euro, investiţia trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă şi bunăstare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene;
\n
-> 500.000 de euro, ferma trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă şi bunăstare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene.
\n
-Sprijinul financiar cu o valoare > 500.000 de euro se acordă numai proiectelor al căror obiectiv este implementarea acquis-ului comunitar în fermele de creştere a animalelor şi păsărilor.
\n
-Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare ori arendare pentru teren pe o perioadă de minimum 10 ani sau de minimum 5 ani în cazul altor tipuri de investiţii care nu prevăd construcţii.
\n
-Proiectul trebuie să prevadă distinct cantităţile destinate comercializării şi să conţină date privind piaţa şi potenţialii clienţi.
\n
-Existenţa cofinanţării trebuie certificată.
\n
-Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente, care să certifice faptul că beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.
\n
-Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi obligaţii restante faţă de bugetul de stat, faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii eliberate de autorităţile fiscale.
\n
-În satele cu grad de afectare mai mare de 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77) vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii:
\n
-investiţii de modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri.
\n
-În satele cu grad de afectare între 10% şi 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76) vor aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii:
\n
-investiţii de modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri, care depun un document ce demonstrează că au fost afectaţi de inundaţii. Documentul va fi emis de comitetul local pentru situaţii de urgenţă, la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă demonstrează că potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundaţiilor din perioada aprilie-septembrie 2005.
\n
Specifice
\n
-Plantaţiile viticole se realizează pe suprafeţe existente, fără creşterea acestora, înlocuind viţa-de-vie îmbătrânită sau slab productivă şi hibrizii de viţă-de-vie numai cu soiuri nobile.
\n
-Şcolile de viţă-de-vie vor avea o suprafaţă minimă de 1 ha cu 160.000 butaşi altoiţi şi 48.000 viţe altoite.
\n
-Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi şi de viţă-de-vie care sunt:
\n
-înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale;
\n
-înregistrate în cataloagele Comunităţii Europene;
\n
-prevăzute în listele furnizorilor din ţările comunitare, în care soiurile au o denumire clară şi o descriere suficient de amănunţită, şi provin dintr-un stat membru al Comunităţii Europene;
\n
-materialul să corespundă condiţiei de \"calitate CE\" sau normelor române în vigoare.
\n
-Pentru achiziţiile de animale care reprezintă nuclee de reproducţie cu valoare genetică ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte certificate de origine şi productivitate.
\n
-Achiziţia iniţială de vaci/bivoliţe cu o înaltă valoare potenţială va fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a ţării de origine, şi va fi limitată la:
\n
-pentru producători agricoli individuali: 6 capete;
\n
-pentru asociaţiile familiale: 20 capete;
\n
-pentru companiile agricole/comerciale: 35 capete.
\n
-Achiziţia iniţială de scroafe cu o înaltă valoare genetică va fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a ţării de origine, şi va fi limitată la:
\n
-pentru producători agricoli individuali: 20 capete;
\n
-pentru asociaţiile familiale: 50 capete;
\n
-pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete.
\n
-Achiziţia iniţială de oi/capre cu o înaltă valoare potenţială va fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a ţării de origine, şi va fi limitată la:
\n
-pentru producători agricoli individuali: 200 capete;
\n
-pentru asociaţiile familiale: 300 capete;
\n
-pentru companiile agricole/comerciale: 1.400 capete.
\n
-Achiziţia de animale cu valoare genetică ridicată nu va depăşi numărul total pe perioada implementării programului:
\n
-vaci/bivoliţe: 15.000 capete;
\n
-oi/capre: 50.000 capete;
\n
-scroafe: 23.000 capete.
\n
-Pentru creşterea animalelor, beneficiarul trebuie să demonstreze că are în exploatare suprafaţa de bază furajeră minimă (în funcţie de zona de cultură), necesară întreţinerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanţă):
\n
-vaci de lapte 0,6 ha/cap;
\n
-taurine la îngrăşat 0,3 ha/cap;
\n
-oi sau capre 0,06 ha/cap;
\n
-berbecuţi la îngrăşat 0,04 ha/cap.
\n
-Pentru achiziţiile de animale, prin proiect, trebuie să se dovedească faptul că există sau sunt propuse să se construiască adăposturi corespunzătoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere şi care vor respecta condiţiile veterinare, de bunăstare a animalelor şi de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar şi acord de mediu care să respecte prevederile NTPA 001 cu privire la conţinutul de poluanţi al apelor uzate deversate în sursele de apă.
\n
Investiţiile eligibile sunt:
\n
-toate investiţiile prevăzute la pct. 4 \"Câmpul de acţiune al măsurii\".
\n
Pot fi cheltuieli eligibile:
\n
a)construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente; ...
\n
b)utilaje şi echipamente noi, softuri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; ...
\n
c)acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente, pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcţii, când acestea nu vor depăşi 3%; ...
\n
d)achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriul justificativ. ...
\n
Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4 secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare.
\n
Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură sau de la data (datele) specificată (specificate) în această privinţă vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.
\n
Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate la art. 4 secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare.
\n
Nu sunt eligibile:
\n
-investiţiile eligibile şi neeligibile sunt conforme cu prevederile art. 4 secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt detaliate în Ghidul solicitantului;
\n
-investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4.
\n
6.CRITERII DE SELECŢIE Proiectul va fi selectat şi evaluat în funcţie de următoarele criterii:
\n
Generale ┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │Nr. │ CRITERII DE SELECŢIE │ Scor │ │crt.│ │(dacă da)│ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 1.│Proiecte a căror valoare totala eligibilă este intre 10.000 │ 20 │ │ │şi 300.000 Euro; │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 2.│Proiecte care sunt susţinute de tineri fermieri (maximum 40 │ 10 │ │ │ani); │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 3.│Proiecte prezentate de grupuri de producători, sau membrii │ 15 │ │ │acestora │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 4.│Proiectul aplica tehnologii \"prietenoase cu mediul\"*) │ 15 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 5.│Proiectul asigura diversificarea producţiei, mai mult de 30% │ 10 │ │ │din venituri să se obţină din diversificare. │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 6.│Proiecte*) care se încadrează în dimensiunile recomandate în │ 10 │ │ │anexele nr. 1 şi 2 │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 7.│Proiecte*) ale căror amplasamente sunt situate în zonele cu │max. 15 │ │ │potenţial productiv conform anexei nr. 3 B: │ │ │ │a) potenţial ridicat │ 15 │ │ │b) potenţial mediu │ 10 │ │ │c) potenţial scăzut │ 5 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 8.│Proiecte*) care au construcţii existente şi/sau animale cu │ 5 │ │ │înalt potenţial genetic, şi/sau utilaje achiziţionate cu cel │ │ │ │mult 5 ani înainte şi care pot fi utilizate în fluxul │ │ │ │tehnologic │ │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ │TOTAL │ 100 │ └────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘ ________ *) Se vor promova atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru cel animalier investiţii şi tehnologii \"prietenoase cu mediul\" care au un impact redus asupra mediului (zero sau pozitiv).
\n
NOTĂ:
\n
Criteriile de selecţie nu se aplică în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare prevăzute la art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA.
\n
Aceste tehnologii se definesc prin trei direcţii:
\n
1.Intrări în fermă:
\n
a)apă - sisteme de irigaţii cu consum redus de apă (de exemplu: prin irigaţii prin picurare); ...
\n
-sisteme de adăpare a animalelor cu raţionalizarea consumului de apă şi minimalizarea pierderilor de apă (de exemplu: adăpători cu nivel constant);
\n
b)sol - tehnologii de creştere şi menţinere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionale, înierbări etc.); ...
\n
c)energie - investiţii în echipamente pentru utilizarea energiilor regenerabile (biogaz, solară, eoliană, geotermală etc.); ...
\n
d)investiţii în conservarea resurselor genetice locale (vegetale şi animale); ...
\n
e)investiţii în echipamente care să asigure igiena şi bunăstarea animalelor în fermă; ...
\n
f)investiţii în proiectarea ergonomico-ecologică a fermelor. ...
\n
2.Procese în fermă:
\n
a)investiţii în echipamente specifice agroecologice (echipament pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor şi dăunătorilor); ...
\n
b)investiţii în echipamente de conservare a produselor din fermă. ...
\n
3.Ieşiri din fermă:
\n
a)investiţii în echipamente care asigură managementul deşeurilor organice din fermă (bazine de stocare a purinului, platforme de compostare a gunoiului de grajd); ...
\n
b)echipamente pentru încărcat, transport şi împrăştiat gunoiul de grajd pe câmp; ...
\n
c)instalaţii de epurare a apelor uzate şi de reciclare a apei epurate; ...
\n
d)instalaţii pentru producerea biogazului. ...
\n
7.BENEFICIARI Beneficiarii vor fi:
\n
-producătorii agricoli individuali;
\n
-asociaţiile agricole familiale;
\n
-societăţile agricole private/asociaţiile agricole cu personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare;
\n
-societăţile comerciale agricole cu capital privat de cel puţin egal sau mai mare de 75%, constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare;
\n
-grupuri de producători.
\n
8.LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţională în vigoare sunt prezentate în capitolul \"Anexe legislaţie\" din PNADR.
\n
9.DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de venituri.
\n
În cadrul acestui program vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000-500.000 euro.
\n
Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000 euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis-ului comunitar în fermele de creştere a animalelor şi păsărilor, după realizarea investiţiei.
\n
Valoarea totală eligibilă poate, de asemenea, să ajungă la 1.000.000 euro doar pentru proiectele de reabilitare a plantaţiilor viticole (reconversie, înlocuirea viţei-de-vie îmbătrânite şi/sau slab productive, precum şi a hibrizilor de viţă-de-vie numai cu soiuri nobile) la care valoarea utilajelor achiziţionate nu va depăşi 10% din valoarea totală eligibilă.
\n
Gradul de intervenţie este:
\n
-pentru proiectele din celelalte zone decât zona montană:
\n
50% contribuţie privată;
\n
50% contribuţie publică;
\n
-pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 de ani din celelalte zone decât zona montană:
\n
45% contribuţie privată;
\n
55% contribuţie publică;
\n
-pentru proiectele din zona montană:
\n
40% contribuţie privată;
\n
60% contribuţie publică;
\n
-pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 de ani din zona montană:
\n
35% contribuţie privată;
\n
65% contribuţie publică.
\n
Contribuţia publică se suportă astfel:
\n
-75% contribuţie SAPARD;
\n
-25% buget naţional.
\n
În cadrul acestei măsuri beneficiarul poate să primească până la de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maximă stabilită în dispoziţiile financiare ale măsurii.
\n
Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, se găseşte în cap. VI \"Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD\" din PNADR.
\n
Buget indicativ pe submăsuri ┌─────────────────────────────────┬──────┬───────────────────────────────────┐ │ │ │ din care: │ │ │ ├───────┬─────────┬───────┬─────────┤ │ │ │ % în │din care:│ % în │din care:│ │ │% din │ alte ├─────────┤ zona ├─────────┤ │ SUBMĂSURI │măsura│ zone │ % │montana│ % │ │ │ │ decât │realizate│ │realizate│ │ │ │ zona │de tineri│ │de tineri│ │ │ │montana│ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Culturi de câmp │ 19 │ 17,2 │ 1,8 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Horticultura (din care din │ 8 │ 6,4 │ 1,6 │ - │ - │ │floricultura 1,5%) │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Viticultura │ 8 │ 6,4 │ 1,6 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Pomicultura │ 8 │ 5,12 │ 1,28 │ 1,28 │ 0,32 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Sere │ 4 │ 3,2 │ 0,8 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de vaci de lapte/bivoliţe │ 14 │ 7,84 │ 1,96 │ 3,36 │ 0,84 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Creştere şi îngrăşare de taurine │ 14 │ 7,84 │ 1,96 │ 3,36 │ 0,84 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de oi/capre │ 3 │ 1,2 │ 0,3 │ 1,2 │ 0,3 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Îngrăşătorii de berbecuţi │ 3 │ 2,4 │ 0,6 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de porci │ 10 │ 8 │ 2 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de păsări │ 5 │ 4 │ 1 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Alte ferme vegetale şi de │ 4 │ 2,56 │ 0,64 │ 0,64 │ 0,16 │ │creştere a animalelor şi │ │ │ │ │ │ │păsărilor specializate în │ │ │ │ │ │ │obţinerea de produse pentru │ │ │ │ │ │ │consumul uman. │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤ │TOTAL │ 100 │ 72,16 │ 15,54 │ 9,84 │ 2,46 │ └─────────────────────────────────┴──────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘ Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic, în limita aprobată pentru această măsură.
\n
Plata sprijinului financiar se va face pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luându-se în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum 5 tranşe.
\n
Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este:
\n
-25% contribuţie privată;
\n
-75% contribuţie publică.
\n
Pentru contribuţia publică rata de intervenţie este:
\n
-85% contribuţie UE;
\n
-15% contribuţie buget naţional.
\n
Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 31 decembrie 2006.
\n
10.ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural al României, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare, cu excepţia modernizării serelor amplasate în zona urbană.
\n
Amplasarea proiectelor din zona montană va fi în acord cu legislaţia naţională în vigoare*1). ____________ *1) Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 19 august 2004, în baza criteriilor de delimitare a zonei montane, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 949/2002: a) zone cu condiţii climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste 600 m; b) pante de peste 20°; c) combinaţia dintre a) şi b).
\n
Proiectele pentru care se aplică prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundaţii, în conformitate cu cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77.
\n
Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
\n
11.PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin:
\n
-anunţ public în mass-media;
\n
-distribuirea de broşuri de informare;
\n
-seminarii locale;
\n
-întâlniri cu potenţialii beneficiari.
\n
12.INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali Număr de proiecte 11.000 din care ponderea \"investiţiilor verzi\"*) 20% Număr de beneficiari 11.000 din care număr de tineri agricultori sprijiniţi 2.400 Repartizare geografică Număr de proiecte în zone defavorizate definite în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare 2.400 Repartizare pe sectoare de producţie - număr de proiecte Producţia vegetală Culturi de câmp 2.300 Horticultură 900 Viticultură 800 Pomicultură 800 Sere 100 Ferme de creştere a animalelor şi păsărilor Animale pentru lapte 1.500 Creştere şi îngrăşare taurine 1.500 Creştere oi/capre 400 Îngrăşare berbecuţi 400 Porcine 1.100 Păsări 600 Alte tipuri de ferme vegetale, de animale şi păsări 600 Repartizare pe tipuri de investiţii Construcţii
\n
-grajduri pentru vaci/bivoliţe 1.000 bucăţi
\n
-îngrăşătorii porci 400 bucăţi
\n
-alte grajduri 800 bucăţi
\n
-sere şi echipamente adecvate 280 bucăţi
\n
-alte construcţii în fermă 600 bucăţi Utilaje şi echipamente independente:
\n
-tractoare 8.000 bucăţi
\n
-combine 600 bucăţi
\n
-alte utilaje 2.000 bucăţi Achiziţii de animale cu valoare genetică ridicată:
\n
-vaci de lapte/bivoliţe 15.000 capete
\n
-porci 23.000 capete
\n
-oi/capre 50.000 capete Plantaţii agricole:
\n
-pomicole 1.300 ha
\n
-viticole 1.700 ha Şcoli de viţă-de-vie 100 ha Sere:
\n
-suprafaţă nou-construită 60 ha
\n
-suprafaţă modernizată 200 ha __________ *) \"Investiţiile verzi\" sunt investiţiile care au ca scop protecţia şi îmbunătăţirea mediului, precum şi a igienei şi bunăstării animalelor.
\n
Indicatori de rezultat
\n
-Mai bună utilizare a factorilor de producţie în ferme.
\n
-Raportul dintre \"producţie\" şi \"total intrări\" în fermele asistate este estimat să înregistreze o creştere cu 20%.
\n
-Scăderea costului unitar pe produsul vândut (euro/unitatea de măsură) în ferme care au beneficiat de asistenţă, cu cel puţin 10%.
\n
-Raportul dintre cheltuieli şi cifra de afaceri în ferme care au beneficiat de asistenţă este estimat să fie mai mic cu 10%.
\n
Îmbunătăţirea calităţii produselor de fermă Raportul dintre preţul produselor de bază îmbunătăţite calitativ ca urmare a asistenţei şi preţul mediu al produselor respective este estimat să fie > 1 şi în creştere.
\n
Facilitarea metodelor agricole \"prietenoase faţă de mediu\"
\n
-Procentul fermelor beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 10% din totalul cofinanţării investiţiilor pentru îmbunătăţirea mediului să fie mai mare de 30%, comparat cu totalul fermelor asistate, din care:
\n
-referitoare la gunoi şi exces de îngrăşământ (%);
\n
-referitoare la managementul apei în fermă (%);
\n
-alte practici agricole/sisteme \"neprietenoase cu mediul\" (%).
\n
-Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţă şi care îmbunătăţesc capacitatea de depozitare şi împrăştierea pe teren a îngrăşământului (%) este estimat să fie mai mare de 30%, din care:
\n
-depozitare (%);
\n
-împrăştierea îngrăşământului pe teren (%).
\n
-Raportul dintre capacităţile de depozitare a gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistenţă şi totalul cantităţii de gunoi obţinute în fermele asistate să fie > 0,8.
\n
-Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţă, aliniate standardelor în ceea ce priveşte gunoiul de fermă, este estimat să fie > 30%.
\n
-Să se înregistreze reducerea expunerii la: substanţe toxice, substanţe rău mirositoare, praf, condiţii climatice extreme, ridicarea de încărcături grele, program exagerat de lucru.
\n
-Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţă, aliniate la noile standarde de bunăstare a animalelor, este estimat să fie mai mare de 90%.
\n
-Procentul de animale adăpostite în condiţii care întrunesc standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistenţă este estimat să fie mai mare de 90%.
\n
Indicatori de impact
\n
-Creşterea veniturilor \"Venitul brut al fermei\" în cadrul fermelor care au beneficiat de asistenţă (euro) este estimat să fie mai mare cu 20%.
\n
-Crearea de locuri de muncă şi impactul social Număr de locuri de muncă echivalente normei întregi menţinute 16.800 Număr de locuri de muncă echivalente normei întregi nou-create 3.200 Creşterea numărului tinerilor stabiliţi în mediul rural 2.400
\n
-din care, proprietari de ferme 600 Indicatorii de rezultat şi de impact vor fi îmbunătăţiţi ulterior în colaborare cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene.
\n
13.DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente:
\n
-memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate (numai pentru proiecte care includ lucrări de construcţii) întocmit conform Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2002 , cu completările ulterioare;
\n
-copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare contractul de concesiune sau orice alt document care să certifice dreptul de folosinţă a terenului şi actul de proprietate sau cel de atribuire în folosinţă gratuită, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 387/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare;
\n
-certificatul de urbanism, după caz;
\n
-fişa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţie a mediului, necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia Uniunii Europene;
\n
-certificatul de înregistrare a comerciantului (copie), după caz;
\n
-dovada din partea direcţiei generale pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene că suprafaţa de viţă-de-vie ce urmează să fie reabilitată este evidenţiată în Registrul plantaţiilor viticole, conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice nr. 64/144/2003 pentru aprobarea modelului Registrului plantaţiilor viticole şi implementarea acestuia în teritoriu, cu modificările ulterioare, care confirmă existenţa unei suprafeţe iniţiale (viţă-de-vie îmbătrânită şi/sau hibridă), şi cu menţiunea că această suprafaţă nu va fi crescută prin proiect;
\n
-planul de afaceri este necesar demonstrării viabilităţii fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 euro;
\n
-după caz, un bilanţ din ultimii 3 ani precedenţi anului depunerii proiectului, în care producţia nu a fost calamitată. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens eliberat de autoritatea fiscală;
\n
-după caz, certificatele care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare;
\n
-declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;
\n
-certificat care să ateste că beneficiarul proiectului nu are cazier judiciar;
\n
-existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate, care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia;
\n
-pentru achiziţia de animale se va prezenta pedigri sau certificat de origine şi productivitate;
\n
-pregătire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii ori certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul tehnic de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului;
\n
-după caz, avizul sanitar veterinar şi/sau fitosanitar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că investiţia este în conformitate cu normele de igienă şi bunăstare a animalelor ale Uniunii Europene;
\n
-după caz, documente justificative pentru desfacerea a 70% din volumul producţiei realizate în cadrul proiectului;
\n
-pentru potenţialii beneficiari cu vârsta sub 40 de ani, o copie legalizată după certificatul de naştere;
\n
-potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de comitetul local pentru situaţii de urgenţă*) de la nivel de comună, care atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76. ____________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.
\n
14.CONDIŢII DE FINANŢARE
\n
-Beneficiarul poate solicita sprijin financiar pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior.
\n
-Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului.
\n
-Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani de la încheierea proiectului (data ultimei tranşe).
\n
-În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori.
\n
15.AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE
\n
-Agenţia SAPARD care reprezintă în România autoritatea de implementare
\n
-Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Anexa 1 ------- la fisa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- Principalele tipuri de ferme, pe dimensiuni, recomandate pentru sectorul vegetal ┌───────────────────────────────────┬────────────────────────-┬──────────────┐ │ BENEFICIARI │ TIPURI DE FERME │ DIMENSIUNEA │ │ │ │ FERMEI (ha) │ ├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤ │Producători agricoli individuali │CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE│ │ │ │Zona de câmpie │ 10 - 50 │ │ │Zona de deal │ 5 - 30 │ │ │Zona de munte │ 5 - 15 │ │ │LEGUMICOLE │ 1 - 20 │ │ │POMICOLE │ 5 - 30 │ │ │VITICOLE │ 5 - 25 │ │ │SERE │ 0,2 - 1,5 │ ├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤ │Asociaţii familiale │CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE│ │ │ │Zona de câmpie │ 50 - 200 │ │ │Zona de deal │ 30 - 150 │ │ │LEGUMICOLE │ 4 - 40 │ │ │POMICOLE │ 25 - 60 │ │ │VITICOLE │ 25 - 50 │ │ │SERE │ 1,5 - 3 │ ├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤ │Asociaţii agricole, societăţi │CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE│ │ │agricole, societăţi comerciale din │Zona de câmpie │ 200 - 1.000 │ │sectorul privat │Zona de deal │ 150 - 500 │ │ │LEGUMICOLE │ 10 - 110 │ │ │POMICOLE │ 80 - 150 │ │ │VITICOLE │ 50 - 250 │ │ │SERE │ 10 - 20 │ └───────────────────────────────────┴────────────────────────-┴──────────────┘ Anexa 2 ------- la fisa tehnica pentru măsura 3.1 ---------------------------------- PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL ANIMAL ┌────────────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │BENEFICIARI │ TIPURI DE FERME │DIMENSIUNILE FERMEI │ │ │ │ (capete) │ ├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │Producători │- Ferme vaci de lapte/bivoliţe │ 12 - 25 (6 - 10) │ │agricoli │(pentru zona montana) │ │ │individuali │- Ferme taurine la îngrăşat (pentru zona │ 50 - 100 (25 - 50) │ │ │montana) │ │ │ │- Ferme oi/sau capre │ 150 - 300 │ │ │- Ferme miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi │ 300 - 1.000 │ │ │reforma pentru recondiţionare │ │ │ │- Ferme pentru scroafe matca şi │ 30 - 50 │ │ │categoriile aferente în circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru porci la îngrăşat în │ 200 - 1.000 │ │ │circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru găini outoare │ 1.000 - 2.000 │ │ │- Ferme pentru pui broiler │ 5.000 - 15.000 │ ├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │Asociaţii │- Ferme vaci de lapte/bivoliţe (pentru │ 25 - 50 (20 - 40) │
\n
│familiale │zona montana) │ │ │ │- Ferme taurine la îngrăşat (pentru zona │100 - 200 (50 - 100)│ │ │montana) │ │ │ │- Ferme oi/sau capre │ 300 - 500 │ │ │- Ferme miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi │ 500 - 1.500 │ │ │reforma pentru recondiţionare │ │ │ │- Ferme pentru scroafe matca şi │ 50 - 100 │ │ │categoriile aferente în circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru porci la îngrăşat în │ 1.000 - 3.000 │ │ │circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru găini outoare │ 2.000 - 10.000 │ │ │- Ferme pentru pui broiler │ 15.000 - 30.000 │ ├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │Asociaţii │- Ferme vaci de lapte/bivoliţe │ 50 - 150 │ │agricole, │- Ferme taurine la îngrăşat │ 200 - 500 │ │societăţi │- Ferme oi/sau capre │ 500 - 1.500 │ │agricole, │- Ferme miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi │ 1.500 - 7.500 │ │societăţi │reforma pentru recondiţionare │ │ │comerciale │- Ferme pentru scroafe matca şi │ 100 - 200 │ │din sectorul│categoriile aferente în circuit închis │ │ │privat │- Ferme pentru porci la îngrăşat în │ 3.000 - 10.000 │ │ │circuit închis │ │ │ │- Ferme pentru găini outoare │ 10.000 - 20.000 │ │ │- Ferme pentru pui broiler │ 30.000 - 60.000 │ └────────────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────┘ Anexa 3 ------- la fisa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- Zonarea amplasării principalelor investiţii în ferme A) Mecanizare, modernizări şi/sau construcţii noi în ferme vegetale ...
\n
Cultura cerealelor:
\n
a)cu potenţial ridicat: Timiş, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, Mureş, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Botoşani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Vâlcea, Covasna, Dâmboviţa, Iaşi, Mehedinţi, Sălaj. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Caras-Severin, Suceava, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Gorj, Sibiu, Braşov, Maramureş, Harghita. ...
\n
Plante tehnice-floarea soarelui:
\n
a)cu potenţial ridicat: Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Satu Mare, Vaslui, Dolj, Botoşani, Iaşi, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Argeş, Caras-Severin, Dâmboviţa, Mehedinţi, Neamţ, Timiş, Vaslui. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Sălaj, Cluj, Bacău, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Vâlcea. ...
\n
Soia:
\n
a)cu potenţial ridicat: Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, Iaşi, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Dolj, Botoşani, Constanţa, Neamţ, Argeş, Bihor, Buzău, Dâmboviţa, Mehedinţi, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea. ...
\n
În pentru ulei:
\n
a)cu potenţial ridicat: Iaşi, Bacău, Vaslui, Tulcea, Constanţa, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Olt, Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Sălaj, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Botoşani, Brăila, Buzău, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Vrancea. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava. ...
\n
In şi cânepă pentru fibra:
\n
a)cu potenţial ridicat: Satu Mare, Suceava, Neamţ, Bacău, Buzău, Braşov, Sălaj, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Alba, Arad, Argeş, Botoşani, Brăila, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Covasna, Harghita, Iaşi, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Bistriţa-Năsăud, Caras-Severin, Gorj, Tulcea, Vâlcea. ...
\n
Sfecla de zahar:
\n
a)cu potenţial ridicat: Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, Iaşi, Galaţi, Covasna, Arad, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Bihor, Braşov, Vaslui, Bacău, Alba, Brăila, Cluj, Constanţa, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vrancea. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Harghita, Hunedoara, Prahova, Bistriţa-Năsăud, Caras-Severin, Gorj, Maramureş. ...
\n
Legumicultura:
\n
a)cu potenţial ridicat: Galaţi, Olt, Arad, Dolj, Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Botoşani, Vrancea, Satu Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanţa, Alba, Argeş, Bacău, Cluj, Dâmboviţa, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Hunedoara, Sălaj, Caras-Severin, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, Vâlcea. ...
\n
Cartofi:
\n
a)cu potenţial ridicat: Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Cluj, Hunedoara, Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caras-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzău, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Vrancea. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Argeş, Vâlcea, Prahova, Constanţa, Gorj, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, Iaşi. ...
\n
Pomicultura:
\n
a)cu potenţial ridicat: Dâmboviţa, Vâlcea, Iaşi, Sălaj, Timiş, Constanţa, Neamţ, Vrancea, Vaslui. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Bistriţa-Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Argeş, Botoşani, Bacău, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Mun. Bucureşti. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Harghita, Braşov. ...
\n
Viticultura:
\n
a)cu potenţial ridicat: Vrancea, Galaţi, Constanţa, Buzău, Vaslui, Prahova, Iaşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Caras-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Botoşani, Bistriţa-Năsăud, Gorj, Hunedoara, Braşov, Covasna, Harghita, Maramureş, Sibiu, Suceava, Vâlcea. ...
\n
Tutun:
\n
a)cu potenţial ridicat: Ilfov, Giurgiu, Olt, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Arad, Argeş, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Caras-Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea. ...
\n
Orez:
\n
a)cu potenţial ridicat: (în lunca Dunării) Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj. ...
\n
B) Achiziţii de animale, modernizări şi/sau construcţii noi de grajduri şi ferme. ...
\n
Bovine:
\n
a)cu potenţial ridicat: Suceava, Iaşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Arad, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Vrancea, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Hunedoara, Alba, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Braşov, Harghita, Caras-Severin, Sibiu, Mehedinţi, Gorj, Tulcea, Vâlcea, Vaslui. ...
\n
Porcine:
\n
a)cu potenţial ridicat: Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călăraşi, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botoşani, Buzău, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Vrancea, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Argeş, Iaşi, Maramureş, Braşov, Alba, Caras-Severin, Harghita, Mehedinţi, Sibiu, Tulcea, Vaslui. ...
\n
c)cu potenţial scăzut: Bistriţa-Năsăud, Hunedoara. ...
\n
Ovine şi caprine:
\n
a)cu potenţial ridicat: toate judeţele. ...
\n
Păsări:
\n
a)cu potenţial ridicat: Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi, Constanţa, Călăraşi, Botoşani, Alba, Iaşi, Bihor, Arad, Brăila, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Neamţ, Timiş, Mun. Bucureşti. ...
\n
b)cu potenţial mediu: Prahova, Braşov, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Caras-Severin, Cluj, Harghita, Maramureş, Mehedinţi, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui. ...
\n
Anexa 4 ------- la fisa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR DE SERE ÎN 1999 ┌──────────────────────┬────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ │ SUPRAFAŢA DE │ SUPRAFAŢA DE SERE ÎN EXPLOATARE │ │ JUDEŢ │ SERE ├──────────────┬─────────────────────┤ │ │ CONSTRUITĂ │ TOTAL │ din care: │ │ │ - Ha - │ - Ha - │ sistem încălzit │ │ │ │ │ - Ha - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │ALBA │ 8 │ 3 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │ARAD │ 119 │ 89 │ 10 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │ARGEŞ │ 32 │ 2 │ 2 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BACĂU │ 36 │ 28 │ 6 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BIHOR │ 104 │ 90 │ 50 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BISTRIŢA-NĂSĂUD │ 4 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BOTOŞANI │ 4 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BRAŞOV │ 96 │ 83 │ 71 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BRĂILA │ 46 │ 46 │ 46 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │BUZĂU │ 12 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │CARAS-SEVERIN │ 11 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │CĂLĂRAŞI │ 15 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │CLUJ │ 33 │ 33 │ 33 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │CONSTANŢA │ 57 │ 57 │ 20 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │COVASNA │ 3 │ 3 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │DÂMBOVIŢA │ 34 │ 16 │ 8 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │DOLJ │ 220 │ 113 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │GALAŢI │ 42 │ 42 │ 8 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │GIURGIU │ 5 │ 4 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │HARGHITA │ 15 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
\n
│HUNEDOARA │ 14 │ 13 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │IALOMIŢA │ 4 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │IAŞI │ 44 │ 32 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │MARAMUREŞ │ 8 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │MEHEDINŢI │ 9 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │MUREŞ │ 39 │ 39 │ 24 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │NEAMŢ │ 30 │ 12 │ 4 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │OLT │ 20 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │PRAHOVA │ 207 │ 105 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │SATU-MARE │ 10 │ 2 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │SĂLAJ │ 3 │ 3 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │SIBIU │ 51 │ 1 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │SUCEAVA │ 15 │ 6 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │TELEORMAN │ 22 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │TIMIŞ │ 45 │ 9 │ 2 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │TULCEA │ 8 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │VASLUI │ 15 │ 7 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │VÂLCEA │ 6 │ 1 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │VRANCEA │ 9 │ 4 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │ILFOV │ 23 │ 20 │ 5 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │MUNICIPIUL BUCUREŞTI │ 222 │ 122 │ 122 │ ├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤ │TOTAL │ 1.656 │ 957 │ 373 │ └──────────────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────────────┘ Anexa 5 ------- la fisa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- Repartizarea zonelor tradiţionale ale podgoriilor 1. Regiunea de nord-est Cotnari, Iaşi, Huşi, Răcăciuni 2. Regiunea de sud-est Nicoresti, Panciu, Odobeşti, Coteşti, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murflatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculiţel
\n
3.Regiunea de sud a Munteniei Dealu Mare, Pietroasa, Valea Calugarească, Ştefăneşti 4. Regiune de sud-vest a Olteniei Sâmbureşti, Drăgăşani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat 5. Regiunea de vest Buziaş, Dealurile Tirolului, Moldova Noua, Teremia, Minis Maderat, Recas, Silagiu 6. Regiunea de nord-vest Diosig, Valea lui Mihai, Silvana, Lechinţa 7. Regiunea Centrala Târnave, Alba, Sebes, Apold, Aiud.
\n
Anexa 6 ------- la fisa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- CELE MAI BUNE SOIURI DE VITA-DE-VIE CULTIVATE ┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │Ozana │Muscadelle 1 Is │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Aromat de Iaşi │Mustoasa de Maderat 79 Mn │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Oporto │Novac │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Pinot gris 13 Mf │Pandur │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Pinot gris 34 Bl │Raluca │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Pinot noire │Rosioara 8 Tb │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Pinot noire 5 IV │Sangiovese (selecţii) │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Alb aromat │Sauvignon gros 9 Bl │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Busuioaca de Bohotin │Sauvignon petit 62 Dg │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Donaris │Selena │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Ezerfurtu (selecţii) │Sarba │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Feteasca alba │Traminer roz 60 Bl │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Feteasca neagră │Unirea │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Muscat Ottonel │Zghihara │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Muscat Ottonel 12 Bl │Astra │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Negru de Drăgăşani │Balada │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Neuburger 10 Bl │Cabernet Sauvignon 4 Is │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Neurburger │Cabernet Sauvignon 7 Dg │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Tămâioasă românească │Carbernet Sauvignon 33 VI │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Tămâioasă românească 5 t │Codana │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Tămâioasă românească 36 Pt │Feteasca regala │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
\n
│Tămâioasă românească 104 Dg │Feteasca regala 21 Bl │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Zweigelt (selecţii) │Francusa Furmint │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Aligote │Furmint de Minis │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Arcas │Galbena de Odobeşti 33 Od │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Blasius │Galbena de Odobeşti 50 Od │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Burgund Mare │Iordana │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Chardonay │Negru aromat │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Columna │Plavaie 16 Od │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Cramposie selecţionată │Riesling italian │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Creata │Riesling italian 3 Bl │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Cristina │Riesling de Rin │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Grasa de Cotnari │Rikatiteli (selecţii) │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Grasa de Cotnari 4 Pt │Roz de Minis │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Grasa de Cotnari 45 Pt │Saint Emilion │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Haiduc │Steinschiller │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Mamaia │Amurg │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Majarca │Băbească gri │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Merlot │Băbească neagră 94 Pt │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Merlot 8 VI │Cadarca 123 Mn │ ├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Merlot 17 Od │Miorita │ └────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ -------- Anexa 4 a fost înlocuită cu anexa 3 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din acelaşi act normativ.
\n
Anexa 5 FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.2.
\n
CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI 1. MOTIVAŢIE
\n
-Chiar dacă agricultura a fost primul sector al economiei naţionale în care s-au pus bazele proprietăţii private (Legea nr. 18/1991), se constata, totuşi, o profunda criza, care afectează toate elementele sistemului agricol: -- structurile de organizare economico-socială a proprietarilor şi producătorilor agricoli; -- structurile de producţie; -- randamentul de conversie şi nivelurile producţiei; -- managementul agricol etc.
\n
-Agricultura privată este caracterizată în prezent printr-o fărâmiţare excesivă a sistemului de producţie agricolă. Piaţa pământului nu este operaţională.
\n
-Tendinţa de cooperare în activităţi de comercializare şi chiar de producţie este scăzută afectând veniturile gospodăriilor ţărăneşti.
\n
-Organizarea eficienta în grupuri de producători depinde în principal de amplasarea în spaţiul geografic a exploataţiei agricole, materializată în structuri şi ponderi diferite ale culturilor agricole, precum şi de dotarea cu mijloace de producţie.
\n
-Necesitatea organizării producătorilor agricoli în scopuri economice în vederea mai bunei gestionari a capitalului şi a forţei de muncă, protejarea intereselor producătorilor pe piaţa şi în relaţiile cu statul.
\n
-Situaţia în sectoarele considerate ca fiind prioritare în aplicarea prezentei măsuri este: -- Suprafaţa cultivată cu cereale în anul 2002 a fost de 6.038.077 ha, din care 5.826.061 ha (96%) în sectorul privat. Asociaţiile private ocupa suprafaţa de 1.314.387 ha reprezentând 22%. Gradul de asociere este redus faţă de posibilităţile reale de asociere, de aceea se impune cu stringentă constituirea grupurilor de producători; -- Plantele medicinale s-au cultivat pe o suprafaţa de 10,6 mii ha, din care în sector privat 8,3 mii ha (78,3%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 5,4 mii tone, din care 3,9 mii tone în sectorul privat (72,2%); -- În anul 2002 suprafaţa cultivată cu tutun a fost de 9,1 mii ha, din care 8,9 mii ha (97,8%) în sectorul privat. Producţia totală de tutun obţinută în anul 2002 a fost de 16,0 mii tone, din care 15,8 mii tone (98,8%) în sectorul privat. Pentru o buna valorificare a producţiei este necesară organizarea producătorilor de tutun din sectorul privat în grupuri de producători; -- Suprafaţa totală cultivată cu hamei în anul 2002 a fost de 196 ha, întreaga suprafaţa aflându-se în sectorul privat. Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 142 tone (date operative MAPDR); -- Suprafaţa cultivată cu legume în anul 2002 a fost de 235,3 mii ha din care sectorul privat ocupa 233,6 mii ha (99,2%). Asociaţiile reprezintă 3% din totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Caracteristic pentru legumicultura actuala este cultura pe loturi mici, cantităţile obţinute fiind scăzute. Este necesar să se organizeze grupuri de producători, care să cultive o suprafaţa diferenţiată, în funcţie de structura şi destinaţia producţiei; -- Cultura cartofului ocupa o suprafaţa de 282,4 mii ha, din care 280,3 mii ha (99,9%) reprezintă sectorul privat. Asociaţiile private reprezintă 4% din totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Gradul de asociere fiind foarte redus, este necesară constituirea de grupuri de producători; -- Livezile ocupa o suprafaţa de 203 mii ha din care 180,6 mii ha (88%) reprezintă sectorul privat. În acest sector forma asociativă este nesemnificativă, fiind necesar, pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi eficientizarea sectorului să se organizeze grupuri de producători; -- Cultura viţei de vie ocupa o suprafaţa de 233,1 mii ha, din care 90% în sectorul privat. Este necesară constituirea grupurilor de producători în scopul obţinerii unei producţii stabile din punct de vedere cantitativ şi calitativ. În 2002 din totalul patrimoniului viticol, 116,6 mii ha sunt reprezentate de varietăţi de Vitis vinifaera şi diferenţa de 116,5 mii ha sunt reprezentate de varietăţi de hibrizi interspecifici, la care se adauga 30,0 mii ha hibrizi direct producători;
\n
-- Florile şi plantele ornamentale cultivate în: --- câmp: suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 158 ha, din care 99 ha în sectorul privat (62,6%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 17.376 mii fire, din care în sectorul privat 6.581 mii fire (37,9%); --- sera: suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 160 ha, iar producţia totală realizată a fost de 70.013 mii fire (date operative MAPDR); -- Lapte: în 2002 efectivul de vaci de lapte a fost de 1.627 mii capete din care sectorul privat a deţinut 1.616 mii capete ceea ce reprezintă 99,3% din total. Producţia de lapte obţinută în 2002 a fost de 52.761 mii hi din care peste 99% în sectorul privat. Ca urmare, este necesară organizarea crescătorilor de taurine în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute; -- Organizarea în grupuri a producătorilor de carne va avea ca rezultat îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei animale, în prezent, structura efectivelor de animale destinate producţiei de carne este următoarea: ┌──────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐ │ │ Număr capete │Tone carne greutate vie│ │ Tipul de animale ├──────────┬──────────┼───────────┬───────────┤ │ │ Total │ Privat │ Total │ Privat │ ├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │Bovine │ 2.878.000│ 2.847.000│ 318.600 │ 314.800 │ ├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │Păsări │77.379.000│76.547.000│ 431.600 │ 425.700 │ ├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │Ovine şi caprine │ 7.945.000│ 7.898.000│ 118.300 │ 117.600 │ ├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │Porcine │ 5.058.000│ 4.876.000│ 634.900 │ 613.400 │ └──────────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴───────────┘ (Anuarul statistic al României 2003) -- Oua de consum: în anul 2002 numărul total de păsări ouătoare a fost de 44.667 mii capete, din care în sectorul privat 44.399 mii capete. Producţia totală de oua obţinută în anul 2002 a fost de 6.432 mii. bucăţi, din care 6.360 mii. bucăţi (98,9%) în sectorul privat. Ca urmare este necesară organizarea crescătorilor de păsări ouătoare în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute; -- În anul 2002 numărul total de familii de albine a fost de 781 mii familii din care sectorul privat a deţinut 775 mii familii. Producţia totală de miere obţinută în anul 2002 a fost de 13.434 tone, din care 13.398 tone (99,7%) în sectorul privat. În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de valorificare a producţiei obţinute este necesară organizarea în acest sector a grupurilor de producători;
\n
-- În prezent în România se poate practica piscicultura pe cca. 100 mii ha amenajări piscicole, din care 40 mii ha în Delta Dunării. De asemenea se poate practica pescuitul în scop comercial pe 300 mii ha bălţi, lacuri naturale şi de acumulare şi 1.075 km² zona economică exclusiva a Marii Negre. Aceste suprafeţe date în concesiune pentru administrare şi exploatare privată, au furnizat în anul 2002 o producţie de 16.227,5 tone peste; din care acvacultura 9.248 tone (57%). În acest sector se impune constituirea de grupuri de producători, pentru îmbunătăţirea indicilor cantitativi şi calitativi ai producţiei piscicole;
\n
-Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6,4 milioane ha, din care 1,8 milioane ha (28% din total) se afla în proprietate privată individuală sau obştească. Pentru cca. 600 mii ha au fost înfiinţate asociaţii pentru gospodărirea în regim silvic, prin ocoale silvice private. Producţia medie anuala de masa lemnoasă, recoltata de pe aceste suprafeţe este de 16-17 milioane mc., adică de 2.7 mc./an/ha. Producţia silvică nelemnoasă este variabila, atât ca structura, cât şi cantitativ, valoarea să fiind de cca. 1,5% din valoarea produselor lemnoase. Valorificarea produselor forestiere (aşa cum sunt definite în Legea Codului silvic nr. 26/1996) lemnoase şi nelemnoase, se face greoi, fără a exista o politica de grup, fapt care generează obţinerea de venituri mici, insuficiente pentru acoperirea fondurilor necesare unui act de administrare durabilă a pădurilor private. Se impune constituirea de grupuri de producători pentru valorificarea produselor lemnoase şi nelemnoase şi pentru îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei forestiere.
\n
Având în vedere necesitatea diversificării activităţilor şi faptul ca, în sectoarele menţionate ponderea este deţinuta de producătorii privaţi, pentru o mai buna valorificare a producţiei şi creşterea veniturilor este necesară organizarea lor în grupuri de producători.
\n
Constituirea grupurilor de producători va contribui la creşterea eficientei economice a exploataţiilor agricole, piscicole şi silvice, având un rol important în îmbunătăţirea calităţii produselor, a protecţiei mediului, a reţelelor de aprovizionare şi desfacere, precum şi în stabilirea unui echilibru între cerere şi oferta.
\n
Constituirea grupurilor de producători în vederea comercializării în comun, în conformitate cu anumite reguli de producţie, va asigura creşterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători şi menţinerea sau crearea de locuri de muncă în spaţiul rural şi îmbunătăţirea calitativă a produselor oferite pieţei.
\n
2.OBIECTIVE Obiectiv general Sprijinirea financiară a constituirii în grupuri de producători a producătorilor agricoli, silvici şi piscicoli, prin asociere la libera iniţiativă.
\n
Obiective specifice
\n
-Concentrarea, specializarea şi eficientizarea comercializării produselor agricole, silvice şi piscicole, atât din punct de vedere economic, cât şi al calităţii produselor oferite pieţei;
\n
-Promovarea transparenţei pe piaţa;
\n
-Adoptarea standardelor specifice produselor;
\n
-Adaptarea de comun acord a unor reguli unitare privind producţia, pregătirea şi distribuirea acesteia pe piaţa, precum şi a unor reguli privind protecţia mediului în zonele rurale.
\n
Obiective operaţionale
\n
-Stimularea constituirii grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole, prin susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi funcţionare.
\n
3.CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura va fi aplicată în paralel cu următoarele măsuri SAPARD:
\n
-1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;
\n
-3.1 Investiţii în exploataţiile agricole;
\n
-3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative;
\n
-3.5 Silvicultura;
\n
-4.2 Asistenţă tehnica;
\n
-2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
\n
-4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale.
\n
4.CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII
\n
-Stimularea constituirii grupurilor de producători prin acordarea unui ajutor financiar în suma fixa, destinat susţinerii activităţii de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor recunoscute conform legislaţiei naţionale.
\n
5.CRITERII DE ELIGIBILITATE
\n
a)Condiţii de recunoaştere: ...
\n
-Să se constituie la libera iniţiativă a producătorilor interesaţi pentru o activitate comercială comuna;
\n
-Să aibă personalitate juridică şi statut propriu, unanim adoptat de membri grupului;
\n
-Să adapteze producţia şi output-urile membrilor grupului, la cerinţele cantitative, calitative, de prezentare şi preţ ale pieţei, pe baza unor reguli comune de informare asupra producţiei, nivelului stocurilor şi evoluţiei pieţei;
\n
-Să aibă reguli comune pentru realizarea producţiei, cu referire la practicile de obţinere a acesteia, prin care să se asigure pe lângă un nivel calitativ corespunzător şi protecţia mediului;
\n
-Să aibă reguli comune de marketing şi de gestionare interna a producţiei, destinate comercializării;
\n
-Numărul producătorilor privaţi, persoane fizice şi/sau juridice, cuprinşi într-un grup de producători să fie de cel puţin 30 membri, pentru produsele agricole şi silvice şi de cel puţin 7 membri, pentru produsele pescăreşti;
\n
-Grupul de producători să aibă o cifra de afaceri anuala de cel puţin 150.000 Euro; sau
\n
-Grupul de producători să deţină, în proprietate sau administrare privată o baza de producţie; sau
\n
-Grupul de producători să realizeze o producţie marfa anuala, cel puţin la nivelul baremurilor din tabelul de mai jos: ┌──────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Produs │ Producţie marfă sau Baza de producţie│ │crt. │ │ minimă minimă │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┬───────────────────┤ │1. │PRODUSE VEGETALE │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.1. │Cereale şi plante tehnice │1000 t materie │300 ha │ │ │ │prima/an │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.2. │Plante medicinale şi aromatice│75 t/an │25 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.3. │Culturi specializate: tutun │20 t/an │15 ha │ │ │hamei (uscate) │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.4. │Legume şi cartofi │600 t/an │45 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.5. │Fructe, inclusiv struguri de │400 t/an │40 ha │ │ │masa │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.6. │Struguri de vin │580 t struguri/an │50 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.7. │Ciuperci de cultura │120 t/an │0.6 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │1.8. │Flori şi plante ornamentale │530 mii fire/an │8 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2. │PRODUSE ANIMALIERE │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.1. │Lapte │11.900 hl/an │350 capete │ │ │ │(1.225 t/an) │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2. │Carne de: │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.1.│- vacă │110 t viu/an │275 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.2.│- porc │150 t viu/an │1.500 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.3.│- oaie şi capra │150 t viu/an │6.300 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.4.│- pasare │145 t viu/an │72.500 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┴───────────────────┤ │2.2.5.│- amestec de specii │ În acest caz grupul de producători │ │ │ │ trebuie să aibă o cifra de afaceri │
\n
│ │ │ anuala de cel puţin 150.000 Euro │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┬───────────────────┤ │2.3. │Oua consum │2.350 mii/an │18.300 capete │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.4. │Miere de albine şi produse │74 tone/an │4.100 fam. albine │ │ │apicole │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │3. │PRODUSE PESCĂREŞTI │600 t/an │600 ha │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │4. │PRODUSE SILVICE │ │ │ ├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │4.1. │- lemnoase şi nelemnoase (cel │echivalent a 7.300│2.700 ha │ │ │puţin 1% din cifra de afaceri)│mc lemn brut/an │ │ └──────┴──────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘
\n
-Recunoaşterea unui grup de producători poate fi retrasă dacă: -- nu mai are dimensiunea şi nu mai sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere; -- avizul de recunoaştere a fost obţinut prin prezentarea de date neconforme realităţii; -- în activitatea să, grupul de producători nu respecta dimensiunile şi criteriile care au stat la baza eliberării avizului de recunoaştere. b. Condiţii pentru acordarea ajutorului
\n
-Grupul de producători este eligibil pentru acordarea ajutorului doar dacă a fost recunoscut de către MAPDR începând cu 1 ianuarie 2004;
\n
-La data solicitării ajutorului şi pe toată durata acordării acestuia, grupul de producători respecta condiţiile de recunoaştere;
\n
-Să aibă un program de comercializare în comun a produselor pentru o perioada de 5 ani, fundamentat pe un plan de producţie al membrilor grupului de producători, conform cerinţelor cantitative şi calitative ale pieţei, care conferă siguranţa realizării unei cifre de afaceri anuale, de cel puţin 150.000 Euro;
\n
-Responsabilul grupului de producători trebuie să aibă pregătire de specialitate, superioară sau cel puţin medie, în domeniul activităţii grupului de producători, sau să prezinte o declaraţie pe propria să răspundere, ca până la prima plata a ajutorului va urma şi absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform legislaţiei naţionale.
\n
6.PROCEDURI DE RECUNOAŞTERE