{"html": "

Altfel spus, cauzează schimbări permanente asupra resurselor biotice și abiotice sau asupra receptorilor (de ex. distrugerea unui habitat prioritar). Intensitatea impactului ● Mică - atunci când factorul de mediu are o valoare sau/și o sensibilitate redusă. Impactul poate fi prevăzut dar este de obicei la limita detecției și nu conduce la modificări permanente în structurile și funcțiunile receptorului. Altfel spus, efectele manifestării impactului se încadrează în limitele naturale de variabilitate ale receptorului, fără a fi necesară refacerea receptorului. ● Medie - atunci când factorul de mediu are o valoare și/sau o sensibilitate medie. Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate dar structura/funcțiunea de bază nu este afectată.

\n

Altfel spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate ale receptorului, iar timpul de refacere este mediu (< 2 ani) ● Mare - atunci când factorul de mediu are o valoare sau/și o sensibilitate mare (de ex. situri Natura 2000). Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate complet. Pierderea structurilor/funcțiunilor este vizibilă. Altfel spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate, cauzând perturbări ireversibile sau reversibile în perioade lungi de timp (> 2 ani). Magnitudinea impactului este o combinație a tuturor elementelor de caracterizare a unui impact (natura, tipul, reversibilitatea, extinderea, durata, intensitatea) făcută pe baza experienței evaluatorului.

\n

Criteriile de determinare a magnitudinii impactului diferă pentru factorii de mediu fizici, biologici și sociali. Tabelul 9 - Caracterizarea magnitudinii unui impactMagnitudinea impactuluiFactori de mediu fiziciFactori de mediu biologiciFactori de mediu socialiMICĂImpact temporar sau pe termen scurt asupra receptorilor (resurselor) fizici, localizabil și detectabil, care cauzează modificări peste variabilitatea naturală, fără a modifica funcționalitatea sau calitatea receptorului (resursei). Mediul revine la starea dinaintea impactului după încetarea activității care cauzează impactul.Impact asupra unei specii care se manifestă doar la nivelul unui grup de indivizi pe o perioadă scurtă de timp (o generație sau mai puțin), dar nu afectează alte niveluri trofice sau populația speciei respective.Impact asupra unui grup specific/comunitate sau asupra bunurilor materiale (culturale, turism etc.) pe o perioadă scurtă de timp, care însă nu se extinde și nu generează perturbări ale populației sau resurselor.MEDIEImpact temporar sau pe termen scurt asupra receptorilor (resurselor) fizici care se poate extinde peste scara locală și poate produce modificarea calității sau funcționalității receptorului (resursei).

\n

Totuși, nu este afectată integritatea pe termen lung a receptorului (resursei) sau a oricărui receptor dependent. Dacă extinderea impactului este mare, atunci și magnitudinea poate fi mare.Impact asupra unei specii care se manifestă la nivelul unei părți din populație și poate cauza modificări în abundență și/sau o reducere a distribuției de-a lungul uneia sau mai multor generații, dar nu afectează integritatea pe termen lung a populației speciei sau a altor specii dependente. Caracterul cumulativ și mărimea consecințelor sunt importante. Dacă extinderea impactului este mare, atunci și magnitudinea poate fi mare.Impact asupra unui grup specific/comunitate sau asupra bunurilor materiale care poate genera schimbări pe termen lung dar nu afectează stabilitatea generală a grupurilor, comunităților sau a bunurilor materiale.

\n

Dacă extinderea impactului este mare, atunci și magnitudinea poate fi mare.MAREImpact asupra receptorilor (resurselor) care poate provoca modificări ireversibile și peste limitele admise, la scară locală sau mai mare. Modificările pot altera caracterul pe termen lung al receptorului (resursei) și al altor receptori dependenți. Un impact care persistă după încetarea activității care-l produce are o magnitudine mare.Impact asupra unei specii care se manifestă asupra întregii populații și cauzează declin în abundență și/sau schimbări în distribuție peste limita de variație naturală; fără posibilitate de recuperare sau revenire sau care se manifestă de-a lungul mai multor generații.Impact asupra unui grup specific/comunitate sau asupra unuia sau mai multor bunuri materiale care cauzează modificări pe termen lung sau permanent și afectează stabilitatea generală și starea acestora.Senzitivitatea receptorului Semnificația generală a unui impact depinde în egală măsură și de valoarea/senzitivitatea receptorului.

\n

Chiar dacă un impact are o magnitudine mare, semnificația generală a impactului poate fi medie dacă valoarea/senzitivitatea receptorului este mică. De exemplu, în cazul unui parc eolian, impactul de coliziune a paseridelor de palele turbinelor are o magnitudine medie, însă valoarea/senzitivitatea speciei este mică. În consecință, semnificația generală a impactului coliziunii paseridelor de palele turbinei este redusă. Tabelul 10 - Stabilirea senzitivității receptoruluiValoarea/ senzitivitatea receptoruluiFactori de mediu (receptori) fiziciFactori de mediu receptori biologiciFactori de mediu (receptori) socialiMICĂUn receptor/resursă care nu este important pentru funcționarea ecosistemelor sau serviciilor, sau care este important dar rezistent la schimbări (în contextul activităților propuse) și își va reveni rapid pe cale naturală la starea dinaintea impactului odată ce activitatea generatoare de impact se oprește.O specie sau un habitat care nu este protejată sau listată.

\n

Este comună sau abundentă; nu este critică pentru funcțiunile ecosistemului sau a altor ecosisteme (de ex. pradă pentru alte specii sau prădător al speciilor de rozătoare); nu reprezintă elemente cheie pentru stabilitatea ecosistemului.Bunurile materiale și elementele socio-economice afectate nu sunt considerate semnificative din punct de vedere al resurselor, și nu au o valoare mare economică, culturală sau socială.MEDIEUn receptor/resursă care este important pentru funcționarea ecosistemelor/serviciilor. Poate fi mai puțin rezistent la schimbări dar poate fi readus la starea inițială prin acțiuni specifice, sau se poate reface pe cale naturală în timp.O specie sau un habitat care nu este protejat sau listat; este răspândită global dar este rară în zona planului/proiectului.

\n

Este importantă pentru funcționarea și stabilitatea ecosistemului și este amenințată sau populația este în declin.Elementele socio-economice afectate nu sunt semnificative în contextul general al zonei analizate însă au o semnificație locală mare.MAREUn receptor/resursă care este critic pentru ecosisteme/servicii, nu este rezistent la schimbări și nu poate fi readus la starea inițială.O specie sau un habitat care este protejată prin directivele relevante sau convenții internaționale. Este listată ca fiind rară, amenințată sau vulnerabilă (IUCN); este critică pentru stabilitatea și funcționalitatea ecosistemului.Elementele socio-economice afectate sunt protejate în mod specific prin legislația națională sau internațională și sunt semnificative pentru comunitățile din zona proiectului sau la nivel regional/național.Semnificația generală a impactului Pentru determinarea semnificației generale a impactului se au în vedere următoarele elemente cheie: ● Magnitudinea impactului (scară, durată, intensitate etc.) ● Valoarea/senzitivitatea receptorului.

\n

Tabelul 11 - Stabilirea semnificației impactului în funcție de magnitudine și senzitivitatea receptoruluiMagnitudine micăMagnitudine medieMagnitudine mareValoare/senzitivitate micăMinorMinorModeratValoare/senzitivitate medieMinorModeratMajorValoare/senzitivitate mareModeratModeratMajorSemnificația impactuluiFără impact sau nesemnificativImpactul nu generează efecte cuantificabile (vizibile sau măsurabile) în starea naturală a mediului.Semnificație minorăImpactul are magnitudine mică, se încadrează în standarde și/sau este asociat cu receptori cu valoare/senzitivitate mică sau medie. Impact cu magnitudine medie care afectează receptori cu valoare micăSemnificație moderatăImpact care se încadrează în limite, cu magnitudine mică afectând receptori cu valoare mare, sau magnitudine medie afectând receptori cu valoare medie sau magnitudine mare afectând receptori cu valoare medie.Semnificație majorăImpact care depășește limitele și standardele și are o magnitudine mare afectând receptori cu valoare medie sau magnitudine medie afectând receptori cu valoare mare.Tabelul 12 - Descrierea impactelor în funcție de semnificația acestoraSemnificația impactuluiEfecte asupra componentei biotice (biodiversitate)Efecte asupra componentei abiotice (socio-economic)Aria de îngrijorareConsecințe pentru titularul proiectuluiMajor---Degradarea calității sau disponibilității habitatelor și/sau a vieții sălbatice, cu recuperare mai mare de 2 aniExemplu: alterarea sau pierderea unor suprafețe mari de habitate prioritare, modificări majore în starea de conservare a speciilor protejate, fragmentări majore de habitatSchimbări în activitatea comercială care duc la pierderea veniturilor sau a oportunităților peste limita normală de variațieEfecte potențiale pe termen scurt asupra sănătății/calității vieții; risc real de accidentareExemplu: pierderi importante de teren agricol, relocări de locuințe, pericole iminente de accidentareÎngrijorare mare care generează campanii la nivel mare (regional, național)Adoptă măsuri pentru evitarea acestor impacte acolo unde e posibil și monitorizează îndeaproape aria afectată de Impactul rezidual.Moderat--Schimbări în habitate sau specii peste variabilitatea naturală, cu un potențial de recuperare de până la 2 ani.Exemplu: perturbări ale habitatelor și speciilorSchimbări în activitatea comercială care duc la pierderi de venituri sau oportunități în intervalul de variabilitate/risc normal.

\n

Efect posibil însă puțin probabil de afectare a sănătății/calității vieții. Risc redus de accidente Exemplu: ocupare de suprafețe reduse de teren valorosÎngrijorare extinsă, articole de presă, fără campanii susținuteMăsuri de minimizare a extinderii impactelorMinor-Schimbări în habitate sau specii care pot fi observate și măsurate, dar sunt la aceeași scară cu variabilitatea naturalăExemplu: zgomot produs de utilajePerturbare posibilă a altor activități și influență minoră asupra veniturilor și oportunităților. Disconfort în limite acceptabile. Nu sunt efecte asupra sănătății/calității vieții populației Exemplu: blocaje în traficÎngrijorare temporară locală a unor persoane sau grup care resimt disconfortulConștientizează impactul potențial și manageriază activitatea și operațiile în vederea minimizării interacțiunilorNeglijabil~Schimbări în habitate și specii în limitele variabilității naturale - dificil de măsurat sau observat.Exemplu: evitarea structurilor de către păsări.Efecte vizibile însă acceptabile asupra altor activități comerciale (nu creează perturbare).

\n

Efect notabil, însă fără consecințe asupra sănătății și a calității vieții populației Exemplu: creșterea intensității traficuluiEfect conștientizat la nivel local. însă fără motive de îngrijorareNu se impun intervenții, însă titularul trebuie să se asigure că aceste efecte nu cresc în importanțăFără interacțiuni0Fără efecteFără efecteNu sunt îngrijorăriAsigurarea că eventualele modificări ale activității nu schimbă încadrarea de impactPozitiv+++Îmbunătățirea ecosistemelor prin crearea de habitat propice, crearea de condiții pentru mărirea populațiilor și a distribuției acestora -îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilorExemplu: Crearea de habitate noi, reducerea emisiilor de gaze cu efect de serăBeneficii asupra comunității locale, îmbunătățirea stării de sănătate și a calității viețiiExemplu: venituri, locuri de muncă, solicitare și asigurarea de servicii etc.Nu sunt îngrijorăriEforturi pentru maximizarea beneficiilor Așa cum s-a precizat mai sus, aplicarea analizei multi-criteriale se face de către titular prin experții cooptați.

\n

Rezultatul analizei multicriteriale este un set de impacturi care pot fi semnificative și care sunt propuse de titular pentru detalierea în cadrul RIM. ACPM, la rândul ei intră în mai multe detalii față de etapa de încadrare și analizează proiectul mai atent, încercând să evidențieze efectele care pot fi semnificative. Pentru a ușura această etapă, se propun liste de control care sunt structurate astfel: ● Lista de control privind caracteristicile proiectului - de unde rezultă aspectele care pot cauza efecte asupra unor factori de mediu, precum și factorii de mediu potențial afectați. ● Lista de control privind receptorii - de unde rezultă senzitivitatea receptorilor asupra cărora acționează efectele identificate în prima listă.

\n

Astfel, dacă în prima listă se identifică un efect asupra unui factor de mediu, atunci factorul de mediu este analizat în a doua listă. Dacă efectul este semnificativ și valoarea receptorului este mare, atunci semnificația generală a efectului poate fi majoră. Propunerea înaintată de titular împreună cu rezultatul aplicării listelor de control, sunt cumulate de ACPM în vederea identificării efectelor semnificative care să fie detaliate în RIM. Identificarea efectelor semnificative rămâne și în această etapă, elementul subiectiv al evaluării. Este o procedură aparent dificilă, însă se reiterează faptul că la această etapă se utilizează doar informațiile disponibile imediat, fără eforturi mari.

\n

În multe cazuri titularul are acces la expertiză suficientă pentru a furniza o propunere care să sufere foarte puține modificări în urma consultărilor din CAT. Se recomandă ca etapa de definire a domeniului evaluării să fie făcută în principal de titular iar propunerea transmisă de acesta să fie doar ajustată în baza consultărilor cu publicul interesat și cu membrii CAT. ... 4.1.4.2. Pasul 2: Identificarea alternativelor și a măsurilor de atenuare a impactului În pasul 1 s-a efectuat identificarea grosieră a efectelor semnificative asupra mediului. Este un moment oportun să se analizeze diverse alternative la proiect, astfel încât efectele semnificative să dispară sau să fie diminuate. De asemenea, încă din această fază se caută măsuri specifice care să fie aplicate proiectului, astfel încât efectele semnificative să se reducă ca număr sau ca semnificație.

\n

De exemplu s-a identificat în urma analizei multicriteriale că efectul emisiilor în apă generate de un proiect este semnificativ și poate cauza impact asupra receptorului natural (schimbarea stării de calitate a acestuia). Este indicat ca încă din această fază să se caute alternative sau măsuri de atenuare, înainte de analiza detaliată a impactului în RIM. Această anticipare este riscantă, însă în multe cazuri se dovedește că aduce beneficii substanțiale proiectului. Astfel, în etapa de stabilire a domeniului evaluării, se introduce alternativa de recirculare internă a apelor uzate sau se aplică măsura de introducere a unei noi etape de epurare în stația de epurare din proiect. Efectul asupra receptorului poate să scadă în intensitate și să nu mai fie semnificativ prin aplicarea alternativei sau a măsurii și să nu mai fie necesar ca efectul (încadrat inițial ca semnificativ) să fie evaluat în cadrul RIM.

\n

Unul dintre conceptele de bază ale Directivei EIM este analiza alternativelor. Pentru orice efect potențial semnificativ, trebuie concepute și analizate alternative. Îndrumarul va conține sugestii de alternative care să fie analizate în cadrul RIM, precum și sugestii de măsuri de atenuare care să fie detaliate în RIM. Chiar dacă analiza alternativelor se face în detaliu în cadrul RIM, identificarea preliminară a alternativelor în timpul etapei de definire a domeniului evaluării, este considerată o bună practică. În mod ideal, alternativele trebuie identificate încă din primele stadii de dezvoltare ale proiectului, atunci când încă se mai pot face modificări în proiect. Identificarea timpurile a alternativelor permite de asemenea colectarea mai eficientă a datelor necesare.

\n

Diferitele tipuri de alternative care pot fi luate în considerare se evidențiază: ● Strategii alternative, de ex. pentru a gestiona cererea sau a reduce pierderile, în loc să se dezvolte o nouă resursă; ● Amplasamente sau rute alternative pentru întregul proiect sau pentru o parte a acestuia; ● Tehnologii alternative și materii prime, de ex. construirea unei centrale electrice cu turbină cu ciclu combinat, mai degrabă decât o centrală electrică pe bază de cărbune; ● Plan de situație sau arhitectură alternative, de ex. localizarea activităților zgomotoase în afara receptorilor sensibili sau înlocuirea coș de evacuare de mari dimensiuni cu două coșuri mai mici; ● Măsuri alternative de mediu, de ex. construirea unui ecoduct (ecoductul este o amenajare prin care animalele pot traversa în siguranță construcțiile și barierele umane) pentru a asigura trecerea în condiții de siguranță a vieții sălbatice pe o autostradă, mai degrabă decât crearea unui habitat compensatoriu.

\n

Mai jos este redată listă utilă care trebuie avută în vedere atunci când se proiectează diferite tipuri de alternative și măsuri de atenuare. Acestea trebuie luate în considerare încă din faza de stabilire a domeniului evaluării. ● Măsuri de gestionare a cererii de bunuri sau servicii. ● Măsuri de conservare sau reducere a pierderii de resurse. ● Diferite abordări pentru a satisface cererea. ● Locații sau rute. ● Procese sau tehnologii. ● Metode de lucru. ● Planuri de amplasament și arhitectură. ● Proiectarea structurilor. ● Tipuri și surse de materiale. ● Specificațiile produsului. ● Calendarul de construcție, exploatare și dezafectare, inclusiv orice etapă a proiectului. ● Datele de început și de terminare. ● Dimensiunea locației sau a unității. ● Nivelul producției. ● Responsabilități pentru implementare. ● Controlul poluării ● Gestiunea deșeurilor, inclusiv reciclarea, recuperarea, reutilizarea și eliminarea finală. ● Moduri de acces și rute pentru trafic către și de pe site. ● Facilități auxiliare. ● Metode și sisteme de gestionare. ● Responsabilități și proceduri de gestionare a mediului. ● Angajarea și formarea personalului ● Planuri de monitorizare și de urgență. ● Lucrări de dezafectare, restaurarea siturilor și utilizarea ulterioară. ● Scenariu \"Do-nothing\" (alternativa 0) sau alternativa minimă. ... 4.1.4.3.

\n

Pasul 3. Colectarea datelor La realizarea propunerii și a îndrumarului, titularul, experții și ACPM trebuie să fie conștienți de ce date pot fi colectate în mod practic în timpul pregătirii RIM. Datele ar trebui colectate și interpretate de către experții relevanți și, în cazul în care se folosesc date cu caracter tehnic, acestea ar trebui verificate pentru a asigura corectitudinea interpretării și a relevanței. În cazul în care nu există astfel de experți la nivel intern, ar trebui utilizați experți externi. Experții pot fi găsiți și la nivel local deoarece aceștia uneori pot accesa mai ușor informații locale. În general, datele solicitate pentru pregătirea RIM trebuie să poată fi colectate fără eforturi financiare care să depășească beneficiul de mediu.

\n

De exemplu pentru evaluarea impactului emisiilor unui proiect rezidențial asupra aerului înconjurător este necesar să se cunoască calitatea aerului înconjurător înainte de realizarea proiectului. Aceasta se poate alfa prin sesiuni de măsurători ale concentrației diverșilor poluanți în aer. Costurile pentru astfel de măsurători pot fi mari iar rezultatul măsurătorilor nu este cu mult mai precis decât rezultatele monitorizării calității aerului prin stațiile de monitorizare existente. Astfel nu se justifică o solicitare de măsurători speciale pentru proiectul respectiv, atât timp cât există date de monitorizare a calității aerului, care pot fi extrapolate la amplasamentul proiectului. Uneori informațiile necesare pot fi greu de găsit; în unele cazuri, pot fi utilizați indicatori indirecți care pot furniza informații de mediu în mod indirect.

\n

De exemplu, lipsa datelor de monitorizare a calității aerului dintr-o zonă urbană ar putea fi rezolvată dacă există date care evidențiază tendințele fluxurilor/volumelor de trafic în timp sau tendințele emisiilor din surse staționare. Ipotezele privind mediul pot fi generate și alte date disponibile și pot fi utile în determinarea relevanței impactului. Datele pot fi, de asemenea, colectate din surse disponibile în temeiul altor reglementări europene - de exemplu, Directiva privind habitatele, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin sau Directiva-cadru privind apa. Experții ar trebui să fie conștienți de faptul că sursele de date pot diferi de la caz la caz, iar cea mai avansată metodă de colectare a datelor poate să nu fie cea mai bună întotdeauna.

\n

În unele cazuri, cercetarea de birou poate fi mai eficientă decât sondajele pe teren, iar Google Earth poate fi la fel de util ca imaginile din satelit achiziționate special. Unele surse tipice de informații utilizate pentru colectarea datelor în etapa de definire a domeniului evaluării sunt enumerate mai jos. ● Baze de date naționale/regionale ale evaluărilor impactului asupra mediului anterioare; ● Datele colectate în temeiul altei legislații UE (în special Directiva SEA și Directiva INSPIRE); ● Baze de date la nivel european și alte baze de date internaționale; ● Experți la nivel local; și ● Investigații primare efectuate de experți competenți. Exemple de baze de date de mediu sunt: ● Date generale o Comisia Europeană - baza de date Eurostat; o Agenția Europeană de Mediu (inclusiv emisiile naționale, apa, acoperirea terenurilor etc.); o Rețeaua europeană de informare și observare a mediului (EIONET); o Copernicus (anterior, Global Monitoring for Environment and Security); o Infrastructura pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE); o Organizația Națiunilor Unite pentru protecția mediului. ● Date privind biodiversitatea și schimbările climatice o Sistemul de informare a biodiversității pentru Europa (BISE); o Unitatea globală de informare în materie de biodiversitate (GBIF); o Natura 2000 Network Viewer; o Raportarea în temeiul Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările o Baza de date comună privind zonele desemnate la nivel național (CDDA) gestionată de Agenția Europeană de Mediu o Evaluările ecosistemelor (MAES) o Grupul pentru Observarea Pământului - Rețeaua de observare a biodiversității (GEO BON); o EuMon (specii și habitate de interes comunitar); o Centrul de distribuire a datelor IPCC. ● Date privind apele și mediul marin o Sistemul european de informații privind apa (WISE); o Rețeaua europeană de observare a mediului marin (EMODNET); o Sistemul de informații privind mediul marin (EMIS); o Atlasul european al mărilor. ● Date privind chimicalele și industria o Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH); o Sistemul de raportare a accidentelor majore (MARS); o Centrul comunitar de documentare privind riscurile industriale (CDCIR); o Registrul european/național al Poluanților Emiși și Transferați (PRTR). ... 4.1.4.4.

\n

Pasul 4 - Măsuri de monitorizare Mai jos sunt câteva sugestii practice pe care titularii și experții le pot lua în considerare la proiectarea măsurilor de monitorizare și care pot fi deja luate în considerare în timpul stabilirii domeniului evaluării: ● Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite implementarea corectă - parametrii, frecvența, metodele, responsabilitățile și resursele trebuie identificate în avans. ● ACPM trebuie să se asigure că rezultatele monitorizării vor fi evaluate de autoritățile competente, denumind această autoritate dacă este relevant (acest lucru se poate face prin inspecție aleatorie). În loc să efectueze monitorizarea individuală a fiecărui proiect, măsurile ar putea fi coordonate la un nivel mai înalt (depinzând de Proiectele care pot avea loc într-o varietate de foruri diferite, cum ar fi planurile municipale, printr-o SEA sau mai informal).

\n

Aceasta ar putea implica dezvoltarea unei baze de date care să reducă timpul petrecut în sondajele de teren extinse și să faciliteze evaluările de mediu viitoare pentru proiectele similare. O astfel de bază de date ar fi, de asemenea, strâns legată de monitorizarea rezultatelor proiectelor în derulare. ● În măsura în care este rezonabil, măsurile de monitorizare ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte adverse neprevăzute, ceea ce înseamnă că trebuie să ia în considerare starea mediului afectat, precum și impacturile specifice (de exemplu emisiile, utilizarea resurselor) generate de proiect. Rezultatele monitorizării sunt puse la dispoziția autorităților competente și a publicului. ... ... 4.1.5.

\n

Liste de control pentru stabilirea semnificației efectelor în etapa de definire a domeniului evaluării ACPM intră în mai multe detalii față de etapa de încadrare și analizează proiectul mai atent, încercând să evidențieze efectele care pot fi semnificative. Pentru a ușura această etapă, se propun liste de control care sunt structurate astfel: ● Lista de control privind caracteristicile proiectului - de unde rezultă aspectele care pot cauza efecte asupra unor factori de mediu, precum și factorii de mediu potențial afectați. ● Lista de control privind receptorii - de unde rezultă senzitivitatea receptorilor asupra cărora acționează efectele identificate în prima listă. Astfel, dacă în prima listă se identifică un efect asupra unui factor de mediu, atunci factorul de mediu este analizat în a doua listă.

\n

Dacă efectul este semnificativ și valoarea receptorului este mare, atunci semnificația generală a efectului poate fi majoră. Propunerea înaintată de titular împreună cu rezultatul aplicării listelor de control, sunt cumulate de ACPM în vederea identificării efectelor semnificative care să fie detaliate în RIM. Identificarea efectelor semnificative rămâne și în această etapă, elementul subiectiv al evaluării. Tabelul 13 - Lista de control pentru etapa de definire a domeniului evaluării - întrebări privind caracteristicile proiectuluiÎntrebări ce vor fi considerate în etapa de stabilire a domeniului evaluăriiDA/Nu/ ?Care componente de mediu pot fi afectate?Este posibil ca efectul asupra componentei să fie semnificativ? De ce?1.

\n

Construcția, operarea sau dezafectarea Proiectului vor implica acțiuni care vor provoca schimbări fizice ale amplasamentului (topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în corpurile apă, etc.)?1.Schimbarea permanentă sau temporară a folosinței terenului, modului de acoperire sau topografiei, inclusiv creșterea gradului de folosire a terenului? Efecte vizuale2.Eliberarea terenului existent de vegetație și clădiri?3.Creare de noi folosințe a terenului?4.Investigații preliminare fazei de construcție (ex. Teste de sol, foraje)?5.Lucrări de construcții?6.Lucrări de demolare?7.Amplasamente temporare folosite pentru lucrările de construcții sau locuințe pentru constructori?8.Construcții supraterane, structuri sau lucrări de terasament, inclusive excavații?9.Lucrări subterane inclusive mine sau tunele?10.Lucrări de îmbunătățiri funciare?11.Dragare?12.Structuri costiere (ex. diguri maritime)13.Structuri marine?14.Procese de producție și fabricație?15.Construcții pentru depozitarea mărfurilor și materialelor?16.Instalații pentru tratarea sau eliminarea deșeurilor solide sau a efluenților lichizi?17.Construcții pentru adăpostirea muncitorilor pe durate mari de timp?18.Intensificarea traficului de orice fel in timpul etapei de construcție sau funcționare?19.Rute noi sau modificate de drumuri, căi ferate, aeriene, căi de transport pe apă sau alte infrastructuri, inclusiv stații, porturi, aeroporturi etc. ?20.Închiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructura conducând la modificări de trafic ?21.Linii de transport electric sau conducte, noi sau modificate?22.Îndiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schimbări în hidrologia cursurilor de apă sau a acviferelor?23.Traversări de râuri?24.Prelevarea sau transferul apei din subteran sau din ape de suprafață?25.Modificări de cursuri de apă sau de teren afectând drenarea sau scurgerea apei?26.Transport de persoane sau materiale necesare în timpul fazelor de construcție, funcționare sau dezafectare?27.Demontarea sau scoaterea din funcțiune pe perioade mari de timp, sau lucrări de restaurare?28.Activități care continuă pe parcursul scoaterii din funcțiune și care pot avea un impact asupra mediului?29.Aflux permanent sau temporar de populație?30.Introducerea de specii neautohtone?31.Pierderea unor specii native sau a diversității genetice?32.Pierderea ariilor protejate/cu biodiversitate bogată?33.Orice alte acțiuni?2.

\n

Proiectul, în etapa de construcție sau de operare, va folosi resurse naturale ca teren, apă, materiale sau energie, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau există în cantitate mică?1.Terenuri, in special terenuri aflate în stare naturală (virgine) sau terenuri agricole?2.Apă?3,Minerale?4.Agregate/compuși?5.Păduri și material lemnos?6,Energie, inclusiv electricitate și combustibili?7,Orice alte resurse?3. Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populației?1.Proiectul implică folosirea de substanțe sau materiale care sunt riscante sau toxice pentru sănătatea populației sau pentru mediu (flora, fauna, alimentare cu apă)?2.Proiectul va modifica incidența bolilor sau va afecta vectorii de boala (ex. boli generate de insecte sau de ape contaminate sau poluate)?3.Proiectul va afecta bunăstarea populației (ex. prin schimbarea condițiilor de viață)?4.Există grupuri de populație vulnerabile în mod special, care pot fi afectate de proiect (ex. pacienți spitalizați, bătrâni)?5.Orice alte cauze?4.

\n

Proiectul va produce deșeuri solide in timpul construirii, funcționării sau încetării activității? \\1.Materiale excavate, steril sau deșeuri de mină?2.Deșeuri orășenești (menajere si/sau comerciale)?3.Deșeuri periculoase sau toxice (inclusiv deșeuri radioactive)?4.Alte deșeuri din procese industriale?5.Surplus de produse?6.Nămol de canalizare sau din stația de epurare?7.Deșeuri provenite din construcții sau demolări?8.Mașini sau echipamente care nu mai sunt utilizate?9.Soluri sau alte materiale contaminate?10.Deșeuri din agricultură?11.Orice alte deșeuri solide?5. Proiectul va avea ca efect emiterea în aer de poluanți sau orice alte substanțe periculoase, toxice sau nocive?1.Emisii la arderea combustibililor fosili, din surse staționare sau mobile?2.Emisii din procesele de producție?3.Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv depozitarea sau transportul acestora?4.Emisii de activități de construcție, inclusiv din instalații tehnice și echipamente aferente5.Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusiv materiale de construcție, ape uzate și deșeuri?6.Emisii de la incinerarea deșeurilor?7.Emisii din arderea deșeurilor în aer liber (ex. resturi de la operațiunile de tăiere sau din activitatea de construcții)?8.Emisii din orice alte surse?6.

\n

Proiectul va cauza zgomote și vibrații sau va avea ca efect radiație luminoasa, termica sau alte forme de radiații electromagnetice?1.Din exploatarea echipamentelor ca de ex. motoare, instalații tehnice de ventilare, concasoare?2.Din procese industriale sau similare acestora?3.Din construcții sau demolări?4.Din explozii sau din săpături?5.Din traficul generat de lucrările de construcție?6.Din sisteme de iluminare sau răcire?1.Din surse de radiații electromagnetică (considerând efectele asupra populației sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate in apropiere)8.Din orice alte surse?7. Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau în ape de suprafață, ape subterane, ape de coastă sau ape marine?1.Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de materiale periculoase sau toxice?2.De la descărcarea de ape de canalizare sau a altor efluenți (indiferent dacă aceștia sunt sau nu epurați) în ape sau sol? 3.Prin depunerea în ape sau pe sol a altor efluenți (indiferent dacă aceștia sunt sau nu epurați) în ape sau sol?4.Din oricare alte surse?5.Există riscul ca, pe termen lung, poluanții care provin din aceste surse să se acumuleze în mediu?8: Există riscul ca, în timpul construirii sau funcționării proiectului să se producă accidente care pot afecta sănătatea populației sau mediului?1.Din explozii, deversări, incendii, etc., depozitarea, manipularea, folosirea sau producerea de substanțe periculoase sau toxice?2.Din evenimente care se situează în afara condițiilor normale ale protecției mediului (ex. avarierea sistemelor pentru controlul poluării)?3.Din orice alte cauze?4.Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu (ex. inundații, cutremure, alunecări de teren etc.)?9.

\n

Proiectul va conduce la schimbări sociale/impact asupra populației, de exemplu în demografie, stil de viață tradițional, ocuparea forței de muncă?1.Schimbări în structura populației; număr, vârsta, ocupație, grupuri sociale, etc.?2.Prin strămutarea populației sau demolarea de locuințe, localități sau facilități ale localităților? (ex. școli, spitale, instituții sociale)3.Prin migrarea unor locuitori veniți din alte localități sau prin crearea de comunități noi?4.Prin suprasolicitarea utilităților sau serviciilor locale, ca de ex. cele pentru locuire, educație, sănătate?5.Prin crearea de locuri de muncă în timpul fazei de construcție sau funcționare sau, invers, prin reducerea locurilor de muncă disponibile cu efecte asupra șomajului și a economiei?6.Orice alte cauze?10.

\n

Există alți factori care pot fi luați în considerare cum ar fi dezvoltarea consecventă care ar putea conduce la efecte asupra mediului sau la potențialul de impact cumulat cu alte activități existente sau planificate în localitate?1.Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltări ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, ca de ex. mai multe locuințe, drumuri noi, unități industriale suport sau utilități noi, etc.?2.Proiectul va conduce la dezvoltarea facilităților suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltări care ar putea avea un impact asupra mediului ex.:- Infrastructura suport (drumuri, alimentare cu energie, tratarea deșeurilor sau apei uzate etc.)?- Dezvoltarea locuințelor?- Industria extractive?- Industria alimentară- Altele?3.Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioară a amplasamentului astfel încât să existe un impact semnificativ asupra mediului?4.Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare?5.Proiectul va avea efecte cumulative datorită vecinătății cu alte proiecte existente sau planificate și care au efecte similare?6.Proiectul se referă la sistarea definitivă/dezafectarea unor activități? În acest caz, poate exista impact postînchidere? Caracteristicile mediului posibil a fi afectat de proiect Pentru fiecare caracteristică a proiectului identificată în partea 1, se analizează dacă poate fi afectată una sau mai multe componente de mediu din lista de mai jos.

\n

Tabelul 14 - Lista de control pentru etapa de definire a domeniului - caracteristicile mediuluiÎntrebare - Există caracteristici ale mediului local pe sau în jurul locației proiectului care ar putea fi afectate de proiect?• Zone protejate de legislația internațională sau UE, națională sau locală pentru protecția lor ecologică, peisagistică, culturală sau de altă natură, care ar putea fi afectată de Proiect?• Alte zone care sunt importante sau sensibile din motive de ecologie, de ex.o Zonele umede,o cursuri de apă sau alte corpuri apă,o zona de coastă,o munți,o păduri sau terenuri împădurite• Areale folosite de specii de faună sau floră protejate, importante sau sensibile, de ex. pentru reproducere, cuibărit, hrănire, odihnă, iernare, migrație, care ar putea fi afectate de Proiect?• Apele interioare, de coastă, marine sau subterane?• Areale de înaltă calitate peisagistică sau decorative?• Areale importante pentru turism și recreere sau la care publicul are acces larg?• Căi de transport susceptibile de congestionare sau care cauzează probleme de mediu?• Domenii sau caracteristici de importanță istorică sau culturală?Întrebare - Proiectul este într-o locație unde este foarte probabil să fie vizibilă pentru mulți oameni?Întrebare - Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvoltată anterior, unde va cauza pierderea terenurilor verzi?Întrebare - Utilizările terenurilor existente pe sau în jurul amplasamentului proiectului ar putea fi afectate de Proiect?De exemplu:• Case, grădini, alte proprietăți private,• Industrie,• Comerț,• Recreere,• Spații publice deschise,• Obiective sociale• agricultura,• silvicultură,• turism.• exploatări miniere sau cariereÎntrebare - Există planuri pentru utilizarea ulterioară a terenurilor pe sau în jurul locației care ar putea fi afectată de Proiect?Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației care sunt dens populate sau construite, care ar putea să fiți afectați de Proiect?Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației care sunt ocupate de utilizări sensibile ale terenurilor care ar putea fi afectate de Proiect?• spitale,• școli,• obiective de cult,• Obiective socialeÎntrebare - Există zone pe sau în jurul locației care conțin resurse importante, de înaltă calitate sau cu disponibilitate scăzută care ar putea fi afectate de Proiect? De exemplu:• resursele de apă subterană,• apele de suprafață.• silvicultură,• agricultura.• pescuit.• turism• minerale.Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației Proiectului care sunt deja poluate, de ex. acelea în care standardele de calitatea mediului sunt depășite sau acelea în care solul sau/și apele subterane sunt contaminate, care ar putea fi afectate de proiect?Întrebare - Localizarea proiectului este susceptibilă la cutremure, prăbușiri/alunecări de teren, eroziune sau condiții climatice extreme sau adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul și determina astfel efecte asupra mediului?Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze starea fizică a factorilor de mediu?• Mediul atmosferic, inclusiv microclimatul șl condițiile climatice locale și la scară mal largă?• Apă - de ex. cantități, debite sau niveluri ale râurilor, lacurilor, apelor subterane, estuare, ape costiere sau marine?• Solurile - de ex. cantități, adâncimi, umiditate, stabilitate sau erodabilitate a solurilor?• Condiții geologice?Întrebare - S-ar putea ca emisiile Proiectului să aibă efecte asupra calității factorilor de mediu?• Calitatea aerului?• Schimbările climatice și distrugerea stratului de ozon?• Calitatea apei - râuri, lacuri, ape subterane, estuare, ape costiere sau marine?• Starea nutrițională și eutrofizarea apei?• Acidifierea solurilor sau a apei?• Solurile?• Peisaj?• Zgomotul?• Temperatura, radiația luminoasă sau electromagnetică, inclusiv interferențele electrice?• Productivitatea sistemelor naturale sau agricole?Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze disponibilitatea sau deficitul de resurse la nivel local sau global?• Combustibili fosili?• Apa?• Minerale și agregate?• Cherestea?• Alte resurse neregenerabile?• Capacitatea infrastructurii în localitate - apă, canalizare, generare și transmisie de energie electrică, telecomunicații, căi rutiere de transport a deșeurilor, căi feroviare?Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze sănătatea umană sau comunitatea sau bunăstarea comunității?• Calitatea sau toxicitatea aerului, apei, alimentelor și a altor produse consumate de oameni?• Morbiditatea sau mortalitatea persoanelor, comunităților sau populațiilor prin expunerea la poluare?• Apariția sau distribuția vectorilor bolii, inclusiv a insectelor?• Vulnerabilitatea persoanelor, a comunităților sau a populațiilor la boli?• Sentimentul individual al securității personale?• Coeziune și identitate comunitară?• Identitatea și asociațiile culturale?• Drepturile minorităților?• Condiții de locuire?• Ocuparea forței de muncă și calitatea locurilor de muncă?• Condiții economice?• Instituții sociale? ... ...

\n

4.2. ETAPA DE ÎNTOCMIRE A RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI (RIM)4.2.1. Cerințe legislative pentru întocmirea RIM După ce titularul primește îndrumarul rezultat în urma derulării etapei de definire a domeniului, pregătește și transmite raportul privind impactul asupra mediului (RIM), conform Art. 11 - 14 și Anexa 4 din Lege.Conform art. 11 alin. (2) din Lege, RIM trebuie să includă cel puțin:a) o descriere a proiectului, cuprinzând informații referitoare la amplasarea, concepția, dimensiunea și alte caracteristici relevante ale acestuia; ... b) o descriere a eventualelor efecte semnificative ale proiectului asupra mediului; ... c) o descriere a caracteristicilor proiectului și/sau a măsurilor vizate pentru evitarea, prevenirea ori reducerea și, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului; ... d) o descriere a alternativelor rezonabile examinate de titularul proiectului, care sunt relevante pentru proiect și caracteristicile sale specifice precum și o expunere a principalelor motive care stau la baza alegerii sale, ținând seama de efectele proiectului asupra mediului; ... e) un rezumat netehnic al informațiilor prevăzute la lit. a) - d); ... f) orice alte informații suplimentare relevante specificate în anexa nr. 4 în funcție de caracteristicile specifice ale unui anumit proiect sau tip de proiect și de aspectele de mediu care ar putea fi afectate. ... La art. 11, alineatul (5) din Lege se precizează că RIM se bazează pe îndrumar și include informațiile care pot fi solicitate în scopul stabilirii unei concluzii motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului, luând în considerare actualele cunoștințe și metode de evaluare.

\n

Conform art. 5 din Directiva EIM, \"[...] raportul de evaluare a impactului asupra mediului [...] include informații care pot fi solicitate în mod rezonabil [...]\". Astfel, chiar dacă Legea nu precizează acest lucru, se subînțelege că informațiile care trebuie incluse în RIM se solicită în mod rezonabil. Nu trebuie solicitate informații care se colectează foarte greu, necesită investigații foarte complexe sau care sunt disponibile doar la anumiți experți, atât timp cât aceste informații nu ajută în mod determinant procesul de evaluare.Articolul 11 din Lege mai prevede că autoritățile publice care dețin informații relevante pentru evaluarea efectelor proiectului, sunt obligate să pună aceste informații la dispoziția titularului de proiect.

\n

De asemenea, la întocmirea RIM trebuie să se țină seama de rezultatele evaluărilor relevante efectuate în temeiul altor prevederi legale, pentru a se evita suprapunerea evaluărilor.Articolul 12 din Lege conține prevederi pentru asigurarea calității RIM, astfel: ● Titularul de proiect trebuie să se asigure că RIM și celelalte studii solicitate în procedura EIM (EA, SEICA, RS, PPAM) sunt întocmite de experți a căror competență este recunoscută conform legislației specifice în vigoare. Studiile privind impactul asupra sănătății umane, asupra patrimoniului cultural și asupra corpurilor de apă se realizează de experți atestați de către autoritățile cu responsabilități în domeniul respectiv. ● ACPM se asigură că dispune de expertiza necesară sau are acces la aceasta pentru examinarea RIM sau a celorlalte studii (EA, SEICA, RS, PPAM).

\n

Dacă este necesar, ACPM angajează expertiză externă. Dacă este necesar, ACPM solicită titularului informații suplimentare RELEVANTE pentru stabilirea concluziei motivate.Legea prevede la art. 13 că RIM se realizează pe baza informațiilor și concluziilor rezultate din studiile conexe relevante și este însoțit de acestea, precum și de un rezumat netehnic:a) studiul EA întocmit conform conținutului cadru prevăzut în ghidul metodologic privind EA; ... b) SEICA cu conținutul prevăzut de legislația specifică; ... c) PPAM sau RS, pentru acele proiecte care se supun prevederilor Legii nr. 59/2016, cu conținutul prevăzut de legislația specifică; ... d) rezumatul netehnic al informațiilor furnizate în cadrul raportului privind impactul asupra mediului. ... RIM se supune comentariilor și observațiilor publicului, a cărui propuneri/recomandări JUSTIFICATE sunt luate în considerare în etapa de analiză a calității RIM.

\n

De asemenea, RIM este pus la dispoziția membrilor CAT care, împreună cu ACPM analizează calitatea acestuia. ACPM decide, ținând cont de observațiile justificate ale publicului și ale membrilor CAT, acceptarea, completarea sau respingerea motivată a RIM.Directiva EIM prevede că RIM servește la:1. comunicarea rezultatelor evaluării efectelor semnificative ale unui proiect propus asupra mediului; ... 2. să permită ACPM să ajungă la o concluzie rezonabilă cu privire la impactul proiectului propus asupra mediului înconjurător și dacă și cum ar trebui acordată aprobarea de dezvoltare care permite proiectului să fie implementat. Aceste dispoziții sunt prevăzute la articolele 5, 6, 7 și 8 din Directiva EIM. ... Modificări legislative cu referire la întocmirea RIM Un obiectiv-cheie al amendamentelor ia Directiva EIM din 2014 a fost îmbunătățirea calității EIM inclusiv cu privire la colectarea și evaluarea informațiilor de mediu și la conținutul RIM.

\n

Pe scurt, modificările cheie includ: ● Acoperirea aspectelor de mediu solicitate în RIM se extinde odată cu introducerea noilor cerințe legate de schimbările climatice, biodiversitatea, riscul de accidente majore și de dezastre (articolul 3.1 și anexa IV.4, IV.5 și IV.6). Mai mult, RIM va trebui să acopere efectele transfrontiere, iar cerințele pentru evaluarea efectelor cumulate vor fi furnizate în detaliu. ● Evaluarea alternativelor rezonabile se extinde: Alternativele studiate de titular, de ex. alternative de design, tehnologice, amplasament, dimensiune, scară trebuie să fie descrise în RIM și trebuie să se indice principalele motive ale alegerii uneia dintre opțiuni (articolul 5.1 litera (d) și anexa IV punctul 2); ● Au fost introduse dispoziții referitoare la exhaustivitatea și calitatea RIM (articolul 5.3); ● Cerințe de monitorizare pentru Proiectele cu efecte negative semnificative (articolul 8a alineatul (4)); ● Decizia ACPM privind emiterea acordului de mediu trebuie să fie justificată (articolul 8a alineatul (1)) și trebuie să fie eliberată într-un termen rezonabil (articolul 8a alineatul 5).

\n

În plus, această decizie trebuie să includă o serie de elemente, cum ar fi justificarea deciziei și orice condiții de mediu asociate deciziei, cum ar fi măsurile de atenuare, compensare și monitorizare (articolul 8a). Aceste modificări și alte modificări aduse directivei și modul în care acestea ar trebui puse în aplicare în practică sunt prezentate mai detaliat în continuare. ... 4.2.2. Cerințe privind conținutul RIM În Anexa 4 a Legii se furnizează un conținut detaliat al raportului EIM, care respectă cerințele Directivei EIM. Principalele capitole sunt:1. Descrierea proiectului; ... 2. Descriere a alternativelor rezonabile; ... 3. Descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului (scenariul de bază) și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat; ... 4.

\n

Descriere a factorilor de mediu relevanți susceptibili de a fi afectați de proiect; ... 5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului; ... 6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului; ... 7. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse; ... 8. Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză. ... 9.

\n

Un rezumat netehnic al informațiilor furnizate la punctele precedente. ... 10. Listă de referință care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile și evaluările incluse în raport. ... În continuare este detaliat fiecare capitol ai RIM.4.2.2.1. Descrierea proiectului Conform Anexei 4 la Lege, descrierea proiectului trebuie să cuprindă în special:a) amplasamentul proiectului; ... b) caracteristicile fizice ale întregului proiect, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare necesare, precum și cerințele privind utilizarea terenurilor în cursul fazelor de construire și funcționare; ... c) principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului - în special, orice proces de producție - de exemplu, necesarul de energie și energia utilizată, natura și cantitatea materialelor și resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul și biodiversitatea; ... d) o estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate - de exemplu, poluarea apei, aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină, căldură, radiații și altele, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare. ... Informațiile care trebuie incluse în capitolul de descriere a proiectului sunt suficient de detaliate în cadrul Anexei 4.

\n

Principala diferență adusă prin noua Lege EIM este includerea lucrărilor de demolare necesare în timpul etapelor de construcție și de exploatare. În plus, RIM trebuie să conțină: ● o estimare a deșeurilor și a emisiilor în timpul fazei de construcție, spre deosebire de vechea legislație prin care se solicitau date privind emisiile doar pentru faza de exploatare. Această modificare lărgește sfera de cuprindere a descrierii proiectului și urmărește identificarea mai multor potențiale efecte asupra mediului. ● Necesarul de energie și energia utilizată trebuie descrise în contextul fazei de operare; ● Resursele naturale trebuie descrise în contextul fazei de operare; ● Lista cu reziduurile și emisiile preconizate a fi generate nu mai este exhaustivă, iar factorul de mediu subsol a fost adăugat ca factor de mediu.

\n

Acest capitol nu ar trebui să pună probleme experților. Majoritatea informațiilor sunt disponibile în această fază a proiectului. Totuși, există riscul de a furniza prea multe informații irelevante în contextul RIM. Informația trebuie structurată în mod logic și ușor de urmărit și să fie adaptată tipului de proiect și extinderii acestuia. În funcție de specificul proiectului și respectând cerințele Anexei 4, informațiile care pot fi incluse în acest capitol sunt:Amplasamentul proiectului ● Localizarea fiecărei părți din proiect folosind hărți, planuri și diagrame; ● Descrierea amplasamentul proiectului (inclusiv cota terenului, clădiri, structuri, lucrări subterane, lucrări de coastă, instalații de depozitare, ape, spații verzi, coridoare de acces, granițe etc.);Caracteristicile fizice ale întregului proiect Obiectivele și caracteristicile fizice ale proiectului: ● Necesitatea proiectului; ● Programul pentru implementarea proiectului, detaliind durata estimativă, datele de început și de sfârșit ale construcției, funcționării și dezafectării (aceasta trebuie să includă fazele diferitelor activități din cadrul fazelor principale ale proiectului) ● Descrierea componentelor importante ale proiectului ● Pentru lucrările de tip liniar, se descriu traseul, aliniamentele orizontale și verticale, excavațiile și lucrările de terasament; ● Se descriu toate activitățile implicate în construcția proiectului (incluzând cerințele de utilizare a terenului, organizare de șantier) ● Se descriu toate activitățile implicate în funcționarea proiectului (incluzând cerințele de utilizare a terenului și lucrările de demolare) ● Se descriu toate activitățile implicate în dezafectarea proiectului (ex. includerea, demontarea, demolarea, degajarea, refacerea terenului, refolosirea amplasamentului etc.) ● Sunt descrise orice alte servicii adiționale necesare proiectului (ex. căi de acces, canalizare, depozitarea deșeurilor, electricitate, telecomunicații) sau dezvoltări (ex. drumuri, porturi, linii de înaltă tensiune, conducte) ● Sunt descrise orice alte dezvoltări ulterioare posibil să apară ca urmare a proiectului (ex. noi locuințe, drumuri, alimentare cu apă sau canalizare, extragerea agregatelor, alte lucrări de infrastructură) ● Sunt identificate orice alte activități existente care vor fi modificate sau schimbate ca o consecință a proiectului; ● Sunt identificate orice alte dezvoltări existente sau planificate cu care proiectul poate avea efecte cumulative; ● Se descrie întreg proiectul, de ex. inclusiv toate lucrările asociate/auxiliare; ● Se descriu lucrările asociate/auxiliare care sunt excluse de la evaluare și se justifică aceste excluderi;

\n

Mărimea proiectului ● Suprafața de teren ocupată de fiecare dintre componentele permanente ale proiectului este cuantificată și indicate pe o hartă (inclusiv căile de acces asociate, amenajarea teritoriului și facilitățile auxiliare) ● Suprafața de teren cerută temporar pentru construcție este cuantificată și indicate pe o hartă ● Sunt descrise refacerea stării inițiale și folosințele ulterioare ale terenului ocupat temporar cu activitățile implicate de proiect (de exemplu utilizarea terenului pentru minerit sau exploatare) ● Este identificată mărimea oricăror structuri sau altor lucrări de dezvoltate ca parte a proiectului (ex. suprafață și înălțimea construcțiilor, mărimea excavațiilor, suprafața sau înălțimea instalațiilor tehnice, înălțimea unor structuri cum ar fi taluzul, podurile, coșurile de fum, debitul și adâncimea apei) ● Sunt descrise forma și aspectul oricăror structuri sau altor lucrări dezvoltate ca parte a proiectului (ex. tipul, finisajul și culoarea materialelor, arhitectura clădirilor și structurilor, speciile de plante, suprafețele de teren etc.) ● Pentru proiectele de dezvoltare urbană sau altele similare, sunt descrise numărul precum și alte caracteristici ale noii populații sau mediului de afaceri ● Pentru proiectele ce presupun strămutarea populației sau afacerilor acesteia, este descris numărul sau alte caracteristici ale populație strămutate; ● Pentru noile infrastructuri de transport sau proiecte generatoare de trafic intens, sunt descrise tipul, volumul, distribuția temporală și geografică a traficului generat sau diversificat ca o consecință a proiectului Principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului ● Sunt descrise toate procesele implicate în funcționarea proiectului (ex. procese de fabricație, producerea de materii prime de bază, practici agricole și silvice, procese de extracție) ● Sunt descrise tipul și cantitatea de produse finite rezultate din proiect (acestea pot fi produse primare sau fabricate, bunuri cum ar fi energia sau apa, sau servicii cum ar fi locuințe, transport, comerț, recreere, educație, servicii ale municipalității (apă, gunoi etc.) ● Sunt discutate tipurile și cantitățile de materii prime și de energie necesare pentru construcție și funcționare (incluzând apă, sol, teren, biodiversitate) ● Sunt discutate implicațiile extracției de materii prime asupra mediului (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea) ● Este discutată eficiența și sustenabilitatea folosirii energiei și materiilor prime (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea) ● Este identificat și cuantificat orice material periculos folosit, stocat, manevrat sau produs în cadrul proiectului în timpul construcției, funcționării și a dezafectării ● Se prezintă transportul de materii prime, inclusiv resurse naturale (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea) și creșterea traficului implicat (inclusiv transportul auto, feroviar și naval) în timpul construcției, funcționării și a dezafectării ● Sunt prezentate implicațiile sociale și socio-economice relevante din punct de vedere al mediului (de ex. dacă va fi creat sau pierdut un loc de muncă ca rezultat al Proiectului) în timpul construcției, funcționării și a dezafectării ● Sunt estimate planurile de acces și creșterea traficului pentru transportul muncitorilor și vizitatorilor în timpul construcției, funcționării și a dezafectării ● Este discutată cazarea și furnizarea de servicii pentru angajații temporari sau permanenți ai proiectului (relevant pentru proiectele care necesită migrarea unei substanțiale forțe de muncă în zonă în perioada construcției sau pe termen lung).

\n

O estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate ● Sunt identificate tipurile și cantitățile de deșeuri solide generate de proiect (inclusiv deșeuri provenite din construcții și demolare, pierderi suplimentare, deșeuri din procese tehnologice, produse secundare, plus producție sau rebuturi, deșeuri periculoase, deșeuri menajere sau comerciale, deșeuri provenite din curățarea amplasamentului, deșeuri agricole sau forestiere, deșeuri miniere, deșeuri din dezafectare) în timpul construcției, funcționării și a dezafectării ● Este discutată compoziția și toxicitatea sau periculozitatea deșeurilor solide produse de proiect ● Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea, transportul și depozitarea finală a acestor deșeuri ● Sunt prezentate locațiile pentru eliminarea finală a tuturor deșeurilor solide, luând în considerare Planul (planurile) de gestionare a deșeurilor în cauză; ● Sunt identificate tipurile și cantitățile de efluenți lichizi generate de proiect (inclusiv scurgerea și descărcarea, deșeuri din procese tehnologice, ape de răcire, ape uzate, ape uzate epurate), în timpul construcției, funcționării și a dezafectării ● Este discutată compoziția și toxicitatea sau periculozitatea tuturor efluenților lichizi produși de proiect ● Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea, transportul și depozitarea finală a acestor efluenți lichizi ● Este discutat amplasamentul depozitării finale a tuturor efluenților lichizi ● Sunt identificate tipul și cantitățile de emisii de poluanți gazoși și de pulberi generate de proiect (inclusiv emisii din proces, emisii spontane, emisii din arderea combustibililor fosili din surse staționare și mobile, emisii din trafic, praf din materialele manevrate, mirosuri), în timpul construcției, funcționării și a dezafectării ● Este discutată compoziția și toxicitatea sau periculozitatea tuturor emisiilor în atmosferă produse de proiect ● Sunt descrise metodele de colectare, tratare și eliminarea finală a acestor emisii ● Sunt identificate caracteristicile surselor de emisii în atmosferă precum și caracteristicile acestor eliminări (ex. localizarea, înălțimea coșului de evacuare, viteza și temperatura emisiei etc.) ● Sunt descrise metodele de captare, tratare și stocare a acestor emisii ● Sunt identificate locațiile pentru stocarea tuturor emisiilor și sunt identificate caracteristicile unității de stocare (de exemplu, tipul de unitate de stocare, capacitatea de stocare, metodele utilizate) ● Este discutat potențialul de recuperare a resurselor din deșeuri și reziduuri (inclusiv refolosirea, reciclarea sau recuperarea energiei din deșeuri solide sau efluenți lichizi) ● Sunt identificate și cuantificate toate sursele de zgomot, căldură, lumină sau altă formă de radiație electromagnetică provenite din proiect (inclusive echipamente, procese, lucrări de construcții, trafic etc.) ● Sunt discutate metodele de estimare a cantităților și compoziției tuturor reziduurilor și emisiilor identificate (precum și eventualele dificultăți) ● Este discutată incertitudinea legată de estimările reziduurilor și emisiilor ... 4.2.2.2.

\n

Descrierea alternativelor rezonabile Conform Anexei 4 la Lege, descrierea alternativelor rezonabile cuprinde, de exemplu: ● Alternativele de concepție, tehnologie, amplasare, dimensiune și anvergură a proiectului, analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus, ● Caracteristicile specifice ale proiectului și indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii uneia dintre alternative; ● Compararea efectelor alternativelor asupra mediului. Conform Directivei EIM, în contextul procesului EIM, alternativele sunt modalități diferite de a realiza Proiectul pentru a îndeplini obiectivul convenit. Alternativele pot lua diverse forme și pot varia de la ajustări minore ale Proiectului, la o reimaginare completă a Proiectului.Noțiunea de alternativă Identificarea Alternativelor la Proiect reprezintă dintotdeauna o cerință a Directivei EIM, dar este adesea menționată de către experți ca fiind un element dificil al procesului EIM.

\n

Considerarea Alternativelor este un pas important al procesului EIM, care ar trebui să se reflecte în efortul și resursele alocate întocmirii RIM. Identificarea și luarea în considerare a alternativelor poate oferi o oportunitate concretă de a adapta designul proiectului în vederea minimizării impactului asupra mediului și, astfel, a minimizării efectelor semnificative ale proiectului asupra mediului. În plus, identificarea și analizarea adecvată a Alternativelor de la bun început pot reduce întârzierile inutile în procesul EIM, în adoptarea deciziei de emitere a acordului de mediu sau în implementarea Proiectului. Numărul de alternative la un proiect propus este, în teorie, infinit, având în vedere că directiva nu precizează câte alternative trebuie luate în considerare.

\n

Numărul de alternative care trebuie evaluate trebuie să fie luat în considerare împreună cu tipul de alternative, adică \"alternative rezonabile\" la care se face referire în directivă. \"Alternative rezonabile\" trebuie să fie relevante pentru Proiectul propus și caracteristicile sale specifice, iar resursele ar trebui să fie cheltuite numai pentru evaluarea acestor alternative. În plus, selecția alternativelor este limitată în termeni de fezabilitate. Pe de o parte, nu ar trebui exclusă o alternativă pur și simplu pentru că ar cauza costuri inconveniente pentru titular, în același timp, dacă o alternativă este foarte costisitoare sau dificilă din punct de vedere tehnic sau juridic, ar fi nerezonabil să considerăm că este o alternativă fezabilă.

\n

La analiza alternativelor trebuie avute în vedere inclusiv costurile măsurilor de monitorizare propuse pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau eliminarea efectelor adverse semnificative, având în vedere că acestea pot face proiectul nefezabil din punct de vedere economic. În cele din urmă, alternativele trebuie să fie capabile să asigure îndeplinirea obiectivelor Proiectului într-o manieră satisfăcătoare și ar trebui, de asemenea, să fie fezabile în ceea ce privește criteriile tehnice, economice, politice și de altă natură, relevante în contextul proiectului. O alternativă poate fi considerată nerezonabilă/nefezabilă dacă: ● Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei tehnologii impuse pot face ca această alternativă să nu fie o opțiune viabilă sau lipsa cunoștințelor tehnologice poate împiedica analiza anumitor opțiuni; ● Există obstacole bugetare: sunt necesare resurse financiare prea mari pentru a pune în aplicare alternativele de proiect; ● Există opoziție clară din partea anumitor părți interesate pentru anumite alternative; ● Există obstacole juridice sau de reglementare: pot exista instrumente de reglementare care limitează/interzic dezvoltarea unei alternative specifice.

\n

Fezabilitatea alternativelor propuse poate fi determinată de la caz la caz. Setul final de alternative rezonabile identificate va fi apoi supus unei descrieri și evaluări detaliate în RIM. Acest set de alternative poate fi stabilit încă de la faza de definire a domeniului evaluării. Principalele modificări ale Directivei EIM în ceea ce privește alternativele, sunt: ● În art. 5, \"prezentarea principalelor alternative\" a fost înlocuită cu o \"descriere a alternativelor rezonabile\" studiate de inițiatorul proiectului. ● Anexa nr. IV oferă exemple de tipuri de alternative rezonabile (proiectare, tehnologie, locație, dimensiune și scară). Anexa IV prevede, de asemenea, o comparație a efectelor asupra mediului a alternativelor ca justificare pentru selectarea opțiunii alese, în timp ce în vechiul text al directivei era suficient ca aceste efecte să fie \"luate în considerare\".Identificarea alternativelor În această secțiune se detaliază tipurile de Alternative care ar trebui identificate și evaluate în RIM.

\n

Trebuie remarcat faptul că fiecare proiect și fiecare EIM este diferit și nu poate fi prevăzută o listă cu modurile de identificare și evaluare a alternativelor. În unele cazuri, Alternative vor fi dezvoltate în etapa de planificare (de exemplu un plan pentru sectorul de transport, un plan de dezvoltare regională sau un plan de urbanism) sau de către titular în timpul designului inițial al proiectului. În astfel de cazuri, acele Alternative care au fost deja analizate și excluse, nu vor mai fi luate în considerare. În alte cazuri, experții competenți trebuie să identifice/elaboreze Alternative sau variante ale componentelor Proiectului pentru a atenua impacturile semnificative asupra mediului care sunt identificate în timpul evaluării.

\n

Procesul este iterativ și necesită o anumită flexibilitate și o bună comunicare între toate părțile. În funcție de proiectul în cauză, Alternativele care ar trebui luate în considerare se referă la designul fundamental al Proiectului în sine sau se pot referi la detalii mai mici, cum ar fi specificațiile tehnice ale Proiectului. În unele cazuri, trebuie luate în considerare și alternative la tipul de proiect. Ar putea fi chiar cazul în care Alternativele importante nu se încadrează în expertiza sau competența inițiatorului de proiect (adică nu pot fi implementate de către titular). Dacă este cazul, acestea nu trebuie să fie respinse ca fiind nerezonabile de la bun început. Identificarea alternativelor poate fi ușurată de informațiile disponibile la faza de planificare sau a informațiilor primite în urma consultării publice.

\n

Dacă au fost explorate alternative de proiect într-un plan sau program, evaluatorii trebuie să le ia în considerare. Consultările publice pot contribui, de asemenea, la identificarea alternativelor rezonabile. Nu numai că publicul în cauză are cunoștințe locale, care ar trebui să fie utilizate, dar pot da și o indicație a rezonabilității unei alternative. Mutarea unui pod cu 15 km în aval poate crește beneficiile pentru mediul înconjurător, dar dacă titularii trebuie să compenseze sau să lupte cu navetiștii deranjați de creșterea distanței până la locul de muncă, atunci Alternativa poate fi considerată nerezonabilă. Cu toate acestea, alternativele trebuie identificate și evaluate atât de către titular, cât și de ACPM și este foarte important ca identificarea și examinarea alternativelor să nu fie tratate ca o simplă formalitate.

\n

Tipuri de alternative care pot fi luate în considerare Anexa IV la directivă (și la Lege) oferă câteva exemple de tipuri de alternative care trebuie luate în considerare: ● Concepție (design); ● Tehnologie; ● Locație; ● Mărimea; ● Scară. Această listă servește ca sursă de inspirație pentru o multitudine de alte alternative. Exemple de astfel de alternative sunt enumerate mai jos: ● natura proiectului; ● termenele pentru construcție sau durata de viață a Proiectului; ● procesul prin care Proiectul este construit; ● echipamente utilizate fie în construcția, fie în derularea Proiectului; ● planul de amplasament (de exemplu locația clădirilor, eliminarea deșeurilor, drumurile de acces); ● condițiile de funcționare (de exemplu, programul de lucru, calendarul emisiilor); ● aspectul fizic și proiectarea clădirilor, inclusiv materialele utilizate; ● mijloace de acces, inclusiv modul principal de transport care va fi utilizat pentru a avea acces la Proiect.

\n

În general în etapa de definire a domeniului evaluării, ACPM deja identifică principalele alternative care să fie luate în considerare în RIM.Evaluarea alternativelor Metode de evaluare a alternativelorDirectiva EIM prevede ca titularii de proiecte să furnizeze principalele motive pentru selectarea alternativei alese. Aceasta înseamnă că nu trebuie să se furnizeze explicații complicate, care să consume resurse importante; totuși, motivele ar trebui să fie transparente. Metoda de evaluare a alternativelor depinde de tipul alternativelor; singura cerință din Directiva EIM este o comparație a efectelor asupra mediului (anexa IV la Directiva EIM). Cu toate acestea, titularii trebuie să fie flexibili în timpul evaluării alternativelor.

\n

În timpul evaluării, o alternativă preferată poate să fie \"nerezonabilă\"; în alte cazuri, o alternativă poate inspira alte alternative. Nivelul de detaliere privind descrierea efectelor asupra mediului ale alternativelor poate fi mai mic decât pentru opțiunea aleasă. Cu toate acestea, scopul exercițiului este de a oferi o comparație transparentă și bine justificată. Cunoștințele și interesele locale sunt, de asemenea, foarte importante în timpul evaluării alternativelor și, prin urmare, dialogurile cu publicul interesat sunt încurajate acolo unde este cazul. În anumite situații, acest lucru poate fi deja impus de alte procese de autorizare paralele cu EIM (de exemplu, atunci când se decide traseul unei linii de electricitate, legea națională poate impune un dialog cu proprietarii de terenuri, pe lângă organizarea consultărilor publice ca parte a EIM).

\n

În plus, după elaborarea RIM, în timpul consultărilor publice, crește transparența proiectului dacă publicul este conștient de faptul că au fost luate în considerare alternative și că au fost furnizate motive clare pentru alegerea finală. Asigurarea participării publicului în analiza alternativelor reprezintă o bună practică prin care nu numai că se pot economisi resurse, ci se pot reduce întârzierile ca urmare a opoziție publicului sau a altor organizații/autorități. Evaluarea scenariului \"do-nothing\" sau alternativa 0 Scenariul \"Do-nothing\" sau \"fără proiect\" descrie ce s-ar întâmpla dacă proiectul nu va fi implementat deloc. Scenariul \"fără proiect\" nu este cerut în mod concret în Lege, însă reprezintă o bună practică în EIM.

\n

În unele cazuri, scenariul \"do-nothing\" nu poate fi considerat o opțiune politică fezabilă, deoarece unele proiecte sunt foarte clar necesare, fiind impuse prin politici la nivel național, regional sau local: de exemplu, dacă o politică dictează o acțiune, cum ar fi un plan de gestionare a deșeurilor, atunci trebuie construită o nouă instalație de tratare a deșeurilor, așa cum este prevăzut în planul respectiv. Scenariul \"do-nothing\" se bazează puternic pe scenariul de bază.Evaluarea obligatorie a alternativelor - rezumat ● Directiva EIM cere inițiatorilor de proiecte să descrie alternativele rezonabile care au fost identificate și studiate și să compare impactul lor asupra mediului cu cel al opțiunii alese.

\n

Acesta este un aspect important al RIM și unul care adesea provoacă evaluatorii și titularii. Alternativele trebuie să fie \"rezonabile\", ceea ce înseamnă că opțiunile de proiect fezabile duc la îndeplinirea obiectivelor proiectului. ● Amendamentele aduse directivei în 2014 prevăd acum ca RIM să includă o descriere a alternativelor rezonabile (spre deosebire de o \"prezentare\") studiate de titular. De asemenea, sunt sugerate tipuri de Alternative, cum ar fi conceptul, tehnologia, locația, dimensiunea și scara. ● Abordarea pentru identificarea alternativelor este foarte specifică pentru fiecare proiect în parte. Unele alternative sunt importante și pot fi identificate în planuri și programe (de exemplu, planuri de transport sau programe de dezvoltare regională) sau de către autoritatea competentă în etapa de definire a domeniului evaluării.

\n

Altele s-ar putea referi la designul tehnic și sunt identificate de titular. În unele cazuri, evaluatorii pot identifica alternative și le pot propune titularului. Procesul de identificare și evaluare a Alternativelor este iterativ și necesită o anumită flexibilitate și o bună comunicare între toate părțile. ● Consultarea cu publicul este, de obicei, foarte importantă atât pentru identificarea cât și pentru evaluarea alternativelor. O prezentare clară a alternativelor și a modului în care au fost evaluate oferă, de asemenea, transparență procesului și poate îmbunătăți acceptarea și sprijinul public pentru proiecte. ● Evaluarea de mediu a Alternativelor trebuie să fie orientată și concentrată asupra comparării impactului dintre mai multe opțiuni și prezentate ca atare în RIM. ... 4.2.2.3.

\n

Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază Conform Anexei nr. 4 la Lege, în cadrul acestui capitol trebuie furnizate următoarele informații: \"O descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază - și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat, în măsura în care schimbările naturale față de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi acceptabile, pe baza informațiilor privind mediul și a cunoștințelor științifice disponibile\". Această secțiune prezintă scenariul de bază, care este de obicei punctul de plecare al procesului de evaluare. Sunt evidențiate cerințele legale privind scenariul de bază, inclusiv modificările aduse directivei în 2014, precum și unele măsuri practice privind colectarea datelor și aspectele de luat în considerare atunci când se realizează un scenariu de bază.Noțiunea de scenariu de bază Definirea scenariului de bază: o descriere a stării actuale a mediului Scenariul de bază este o descriere a stării actuale a mediului în și în jurul zonei în care va fi localizat proiectul.

\n

Această descriere reprezintă fundamentul pe care se va realiza EIM. În mod specific, descrierea scenariului de bază pentru EIM are ca scop două obiective-cheie: ● oferă o descriere a stării și tendințelor factorilor de mediu față de care se pot compara și evalua efectele semnificative; ● aceasta constituie starea de referință la care se raportează monitorizarea ex-post pentru măsurarea schimbărilor odată ce Proiectul a fost inițiat. Cerințele legale referitoare la scenariul de bază în Directiva EIM Evaluarea situației de mediu existente și viitoare a fost întotdeauna punctul de plecare al procedurii EIM. Cu toate acestea, după revizuirea din 2014 a directivei, descrierea scenariului de bază și a evoluțiilor viitoare probabile este acum cerută în mod special ca parte a RIM.

\n

Referințele exacte sunt prezentate în caseta de mai jos. Este important de reținut faptul că Directiva EIM (și Legea) impune includerea ambelor aspecte: ● o descriere a stării actuale a mediului în RIM și ● o estimare a evoluției stării mediului în cazul în care proiectul nu va fi implementat - așa numitul scenariu \"do-nothing\" sau alternativa \"0\", în măsura în care schimbările naturale față de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi acceptabile, pe baza informațiilor privind mediul și a cunoștințelor științifice disponibile\". Evoluția stării mediului în cazul alternativei \"0\" este dificil de realizat. Totuși, Legea prevede că această analiză se face doar în măsura în care efortul necesar este unul acceptabil iar informațiile și cunoștințele științifice sunt disponibile.

\n

Starea mediului și natura impactului, cum ar fi cantitățile de poluanți sau limitele de emisie, se modifică în timp și acest lucru trebuie luat în considerare în evaluarea scenariului de bază. În plus, scenariul de bază trebuie să ia în considerare proiectele din vecinătate care există și/sau care au fost aprobate. Prin urmare, scenariul de bază trebuie să fie dinamic, depășind o evaluare statică a situației actuale. Acest lucru este important în special în cazul problemelor în care există o mare incertitudine, cum ar fi schimbările climatice sau proiectele de dezvoltare pe termen lung, cum ar fi proiectele de infrastructură de dimensiuni mari. Predicția elementelor incerte poate fi dificilă, în special în ceea ce privește disponibilitatea informațiilor, precum și asigurarea faptului că evaluarea este realizată cu un efort rezonabil.

\n

Sfaturi pentru înțelegerea modului de efectuare a evaluării scenariului de bază sunt furnizate în secțiunile următoare. Mai jos rezumă modificările care decurg din amendamentele aduse în 2014 la Directiva EIM: ● Cerința specifică de includere a scenariului de bază în RIM este o nouă prevedere a Directivei EIM din 2014. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, modificările nu vor avea un efect prea mare asupra celor care efectuează EIM: o EIM realizate înainte de modificarea directivei conțineau un așa zis scenariu de bază ca referință față de care se realiza evaluarea proiectului o Directiva revizuită formalizează acest pas în procesul EIM și urmărește să asigure o anumită coerență între EIM-uri, între practicile din statele membre și dispozițiile privind principiul de bază al Directivei SEA; ● Noile dispoziții ale directivei revizuite necesită luarea în considerare a: o Scenariului \"Do-nothing\": evoluția scenariului de bază, adică modul în care se așteaptă ca situația să se dezvolte în timp (mai degrabă decât o descriere statică a stării mediului în momentul evaluării); o Proporționalitatea eforturilor care urmează a fi depuse, asigurându-se că resursele nu sunt cheltuite inutil pentru colectarea datelor dacă costul depășește beneficiile.Efectuarea scenariului de bază Scenariul de bază reprezintă referința față de care se evaluează alternativele și proiectul în sine.

\n

Astfel, descrierea stării actuale a mediului trebuie să fie suficient de detaliată și exactă pentru a se asigura că efectele, care apar atât pe parcursul dezvoltării proiectului, cât și pe viitor, pot fi evaluate în mod adecvat. În același timp, colectarea de date și evaluarea scenariului de bază trebuie să facă cu eforturi rezonabile. De asemenea, titularii și experții trebuie să determine care sunt aspectele importante și ușor de înțeles și unde pot fi făcute presupuneri sau estimări calificate pentru a asigura finalizarea în timp util a EIM. În esență, realizarea evaluării scenariului de bază implică determinarea a ceea ce este relevant și găsirea datelor și informațiilor necesare stabilirii stării de referință față de care se va efectua evaluarea impactului asupra mediului.

\n

Colectarea informațiilor relevante Dezvoltarea scenariului de bază poate cuprinde adesea cea mai mare parte a procesului EIM și poate ocupa o parte semnificativă din RIM. Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de faptul că eforturile de colectare a datelor se concentrează asupra acelor aspecte ale mediului care sunt cel mai probabil afectate în mod semnificativ și că datele privind mediul și cunoștințele științifice sunt disponibile în mod rezonabil. Directiva EIM cere ca doar \"aspectele relevante\" să fie investigate, iar colectarea excesivă a datelor poate duce la costuri inutile. O analiză detaliată în cadrul etapei de definire a domeniului evaluării, efectuată la începutul Proiectului, va contribui în mare măsură la evitarea acestei probleme.

\n

În unele cazuri, comunicarea cu autoritatea competentă cu privire la amploarea impacturilor semnificative și ceea ce poate fi considerat rezonabil din punctul de vedere al disponibilității datelor este de asemenea foarte utilă. În general, prin stabilirea domeniului de evaluare al Proiectului se va determina ce nivel de detaliere este necesar și cât de departe ar trebui să se extindă scenariul de bază. Un proiect mic va impune probabil doar o acoperire mică, dar natura Proiectului poate însemna că este necesar un nivel înalt de detaliu. Un proiect mare poate necesita o suprafață mai mare, dar efectele asupra mediului pot fi mici și este posibil să fie necesar un nivel de detaliu mai puțin detaliat.

\n

O altă problemă se referă la graficul de timp. Experții vor trebui să decidă cât de departe în viitor se va întinde scenariul de bază. Aceasta se va decide de la caz la caz, dar ar trebui să se facă o proiecție în viitor suficientă pentru a acoperi dezvoltarea Proiectului. Cu toate acestea, un scenariu de bază proiectat pentru 100 de ani în viitor va fi mai puțin exact decât unul cu o proiecție mai scurtă. Utilizarea planurilor și programelor existente, cum ar fi planurile urbanistice și rezultatele evaluărilor strategice de mediu ale acestora poate fi, de asemenea, o modalitate bună de a determina intervalul de timp, având în vedere că proiecțiile în timp pot fi similare, iar datele adecvate ar putea fi deja disponibile.

\n

În funcție de tipul proiectului sau de aspectele specifice ale mediului, experții vor trebui să evalueze doar ceea ce este relevant atunci când se elaborează un scenariu de bază. Ținând cont de acest lucru, mai jos sunt prezentate tipurile de date utilizate în mod obișnuit în dezvoltarea unui scenariu de bază. ● Fizice: topografie, geologie, tipuri de sol și calitatea acestora, calitatea apei de suprafață, subterană și de coastă, nivelurile de poluare, condițiile meteorologice, tendințele climatice etc. ● Biologice: ecosisteme (atât terestre cât și acvatice), floră și faună specifică, habitate, zone protejate (situri Natura 2000), calitatea terenurilor agricole etc. ● Socio-economice: demografie, infrastructură, activități economice (de exemplu pescuitul), utilizatori de agrement din zonă etc. ● Culturale: locația și starea siturilor arheologice, istorice, religioase etc.

\n

Accesarea datelor pentru evaluarea scenariului de bază Dacă etapa de definire a domeniului evaluării s-a efectuat, este posibil ca datele inițiale să fi fost deja colectate și acestea pot fi utilizate pentru dezvoltarea scenariului de bază. În astfel de cazuri, datele ar trebui să fie verificate în ceea ce privește relevanța și precizia și, dacă este necesar, să fie extinse/completate. Datele trebuie colectate și interpretate de către experții competenți (a se vedea secțiunea privind competențele experților). Dacă se utilizează date cu caracter tehnic, datele trebuie verificate pentru corectitudinea interpretării și relevanța acestora. În cazul în care nu sunt disponibili astfel de experți, se recomandă apelarea la experți externi sau la experții locali, având în vedere că aceștia pot avea informații locale care sunt foarte relevante pentru înțelegerea scenariului de bază.

\n

Uneori informațiile necesare pot fi greu de găsit; în unele cazuri, pot fi utilizați indicatori indirecți care pot furniza informații de mediu în mod indirect. De exemplu, lipsa datelor de monitorizare a calității aerului dintr-o zonă urbană ar putea fi rezolvată dacă există date care evidențiază tendințele fluxurilor/volumelor de trafic în timp sau tendințele emisiilor din surse staționare. Ipotezele privind mediul pot fi generate și alte date disponibile și pot fi utile în determinarea relevanței impactului. Experții trebuie să fie conștienți de faptul că sursele de date pot diferi de la caz la caz, iar cea mai avansată metodă de colectare a datelor poate să nu fie cea mai bună. În unele cazuri, cercetarea de birou poate fi mai eficientă decât sondajele pe teren, iar Google Earth poate fi la fel de util ca imaginile din satelit achiziționate special.

\n

Articolul 5 alineatul (4) din Directiva EIM impune statelor membre, dacă este necesar, să se asigure că orice autoritate care deține informații relevante pune aceste informații la dispoziția titularului. Aceasta înseamnă că titularul ar trebui să poată obține cu ușurință informații relevante de la diferitele autorități și să obțină îndrumări în acest sens din partea autorității competente. Unele surse tipice de informații utilizate pentru colectarea datelor în etapa de definire a domeniului evaluării și pentru scenariul de bază sunt enumerate mai jos. ● Baze de date naționale/regionale ale evaluărilor impactului asupra mediului anterioare; ● Datele colectate în temeiul altei legislații UE (în special Directiva SEA și Directiva INSPIRE); ● Baze de date la nivel european și alte baze de date internaționale; ● Experți la nivel local; și ● Investigații primare efectuate de experți competenți.Schimbul de informații în realizarea scenariului de bază Schimbul de rezultate din alte tipuri de proceduri de evaluare a mediului sau din EIM-uri ale proiectelor similare este, de asemenea, important pentru evaluarea scenariului de bază.

\n

De exemplu, dacă pentru scenariul de bază al unui parc eolian s-au colectat date timp de un an, aceste date pot fi utilizate în mare parte pentru un proiect similar amplasat într-o locație similară sau vecină. Astfel se evită consumuri însemnate de resurse (financiare și de timp) prin utilizarea de date relevante deja colectate.Directiva SEA, DCA, DEI și Habitate au ca cerințe elaborarea unei forme de scenariu bază: de exemplu, în temeiul Directivei Habitate, scenariul de bază reprezintă obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000. Dar foarte puține state membre au dispoziții clare despre cum trebuie făcută evaluarea scenariului de bază. În orice caz, experții ar trebui să verifice scenariile de bază, precum și rapoartele de mediu sau alte evaluări relevante privind starea mediului, care au fost întocmite în conformitate cu directivele relevante, dacă acestea sunt în vecinătatea proiectului supus EIM.

\n

Trebuie făcută o verificare dacă datele sunt încă actualizate și relevante, ținând seama de diferențele dintre domeniile de aplicare ale diferitelor instrumente. Informațiile colectate în cadrul celorlalte evaluări de mediu pot reprezenta un punct de plecare pentru o EIM dat fiind faptul că titularii trebuie să furnizeze periodic autorităților, date și informații în diferite aspecte de mediu. Inițiativele la nivelul UE, cum ar fi INSPIRE, oferă colectarea standardizată de date, făcând mai ușoară compararea diferitelor evaluări de mediu. DEI, de exemplu, cere ca titularii să furnizeze informații anuale cu privire la emisiile lor în apă, aer, sol, volumul și cantitatea de materiale gestionate pe amplasament (stocate, depozitate, etc.).

\n

Aceste informații, colectate exclusiv în scopurile DEI, este posibil să nu poată fi transferate direct în RIM, având în vedere că domeniul de aplicare și scopul acestor baze de date pot fi diferite față de cerințele EIM. Cu toate acestea, informațiile raportate anterior se pot dovedi inestimabile pentru stabilirea scenariu de bază și pentru proiectarea unor evoluții în timp.Scenariul de bază - rezumat ● Scenariul de bază este punctul de plecare al evaluării impactului asupra mediului. Scenariul de bază și evaluarea acestuia furnizează o descriere a mediului afectat, așa cum este în prezent, și cum ar fi de așteptat să se dezvolte dacă proiectul nu s-ar realiza; ● În mod obișnuit, un scenariu de bază a fost întotdeauna inclus în EIM, însă modificările din 2014 ale Directivei EIM specifică oficial faptul că scenariul de bază trebuie inclus în RIM și că acesta trebuie să includă situația actuală a mediului, precum și evoluțiile viitoare (scenariul \"do-nothing\"); ● Evaluarea scenariului de bază trebuie să fie suficient de detaliată și de cuprinzătoare pentru a permite înțelegerea gradului de extindere a impactului asupra mediului, dar trebuie să se realizeze într-un interval rezonabil de timp și cu depunerea unui efort rezonabil din partea titularului.

\n

Etapa de definire a domeniului evaluării contribuie la stabilirea extinderii investigațiilor și a gradului de detaliu necesar ● Colectarea datelor relevante este esențială pentru o evaluare robustă a scenariului de bază. Datele trebuie identificate și evaluate de experți calificați; ● Se recomandă colectarea datelor din bazele de date existente, surse gratuite de date și alte evaluări de mediu relevante. Ținând cont de prevederile Anexei 4 a Legii, de prevederile Directivei EIM, precum și de aspectele prezentate mai sus, prezentarea scenariului de bază trebuie să includă următoarele aspecte, în funcție de specificul proiectului:Aspecte ale stării actuale a mediului ● Sunt descrise folosințele existente și împrejurimile terenului ce va fi ocupat de proiect și este identificată populația ce locuiește sau folosește terenul (inclusiv folosirea ca reședințe, spații comerciale, industriale, de recreere și agrement, clădiri structuri sau alte întrebuințări) ● Sunt descrise topografia, geologia, solul și împrejurimile terenului ce va fi ocupat de proiect ● Sunt descrise trăsăturile semnificative ale topografiei și geologiei arealului și sunt descrise starea și folosința terenului (inclusiv calitatea solului, stabilitatea și eroziunea, folosința agricolă și calitatea suprafeței agricole) ● Biodiversitatea terenului/mării potențial afectată precum și habitatele de pe terenurile ce urmează a fi ocupate de proiect și împrejurimile acestuia, sunt descrise și ilustrate pe o hartă corespunzătoare ● Sunt descrise populațiile speciilor și caracteristicile habitatelor care pot afectate de proiect și sunt definite orice specii protejate sau desemnate a fi protejate ● Este descris factorul de mediu apa (inclusiv apele de suprafață curgătoare și stătătoare, apele subterane, delta, ape de coastă și marine), inclusiv scurgerea și drenajul (întrebarea nu este relevantă dacă factorul de mediu apa nu este afectat de proiect) ● Sunt descrise hidrologia, calitatea apei și folosința oricărei surse de apă care poate fi afectată de proiect (inclusiv folosința pentru alimentarea cu apă, piscicultură, pescuit, îmbăiere, agrement, navigație, evacuarea efluentului) ● Sunt descrise condițiile climatice și meteorologice locale precum și calitatea aerului în arealul respectiv (întrebarea nu este relevantă dacă atmosfera nu va fi afectată de proiect) ● Este descrisă situația existentă privind zgomotul (întrebarea nu este relevantă dacă mediul acustic nu va fi afectat de proiect) ● Este descrisă situația existentă privind radiațiile de lumină, căldură și alte forme de radiație electromagnetică (întrebarea nu este relevantă dacă aceste caracteristici ale mediului nu vor fi afectate de proiect) ● Sunt descrise bunurile materiale din arealul respectiv care pot fi afectate de proiect (inclusiv clădiri, alte structuri, resurse minerale, resurse de apă) ● Sunt descrise toate amplasamentele sau caracteristicile siturilor arheologice, istorice, arhitecturale sau cele de importanță culturală din zonele care pot fi afectate de proiect, inclusiv orice alt sit protejat ● Este descris peisajul natural sau urban al arealului ce va fi afectat de proiect, inclusiv orice peisaj protejat ● Sunt descrise condițiile demografice, sociale și socio-economice din arealul respectiv (ex. gradul de ocupare a forței de muncă) ● Sunt descrise toate modificările ulterioare sub toate aspectele referitoare la mediu, care pot apare în absența proiectuluiColectarea datelor și metodele de efectuare a investigărilor ● Mărimea zonei investigată prin studiu este definită suficient de cuprinzător, astfel încât să includă toate suprafețele posibil a fi afectate semnificativ de proiect ● Sunt contactate toate agențiile/autoritățile/instituțiile locale și naționale relevante pentru culegerea datelor de bază privind mediul ● Sursele datelor și informațiilor asupra mediului existent sunt indicate corect în referirile bibliografice ● Sunt descrise metodele folosite, dificultățile întâmpinate și incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au întreprins studii/cercetări pentru caracterizarea stării mediului în situația fără proiect ● Metodele folosite sunt corespunzătoare scopului urmărit ● Existența lipsurilor importante cu privire la datele care descriu starea existentă a mediului; sunt explicate mijloacele folosite în timpul evaluării pentru a suplini aceste lipsuri ● Dacă au fost necesare investigații pentru a descrie starea existentă a mediului, dar ele nu s-au putut efectua, sunt explicate motivele și sunt indicate propunerile pentru a întreprinde aceste anchete la o etapă ulterioară. ... 4.2.2.4.

\n

Descrierea factorilor de mediu relevanți susceptibili de a fi afectați de proiect Conform Anexei nr. 4 a Legii, acest capitol include o descriere a factorilor prevăzuți la art. 7 alin. (2) susceptibili de a fi afectați de proiect: ● populația, ● sănătatea umană, ● biodiversitatea - de exemplu, fauna și flora, ● terenurile - de exemplu, ocuparea terenurilor, ● solul - de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea, ● apa - de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea și calitatea, ● aerul, ● clima - de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare, ● bunurile materiale, ● patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, ● peisajul, ● interacțiunea dintre aceștia.

\n

Printre efectele asupra factorilor de mai sus se numără cele preconizate ca urmare a vulnerabilității proiectelor față de riscul de accidente majore și/sau dezastre, respectiv schimbări climatice, relevante pentru proiectul în cauză. Sănătatea umană este un factor foarte cuprinzător care depinde foarte mult de proiect. Noțiunea de sănătate umană trebuie luată în considerare în contextul celorlalți factori de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva EIM și, prin urmare, în materie de sănătate legate de mediu (cum ar fi efectele asupra sănătății provocate de eliberarea de substanțe toxice în mediul înconjurător, de la pericolele majore asociate cu Proiectul, efectele cauzate de schimbările cauzate de proiect, modificările condițiilor de viață, efectele asupra grupurilor vulnerabile, expunerea la zgomotul traficului sau la poluanții atmosferici) sunt aspecte evidente ale studiului.

\n

În plus, acestea vor viza punerea în funcțiune, operarea și dezafectarea unui proiect în raport cu lucrătorii din Proiect și cu populația învecinată. Prin amendarea Directivei EIM s-au adăugat elemente noi ca răspuns la evoluția înțelegerii interacțiunii dintre proiecte și mediu și la alte acțiuni politice adoptate în lumina acestei evoluții. Aceste elemente sunt: ● Schimbările climatice - atât atenuarea, cât și adaptarea; ● Riscuri de accidente majore și dezastre; ● biodiversitatea; ● Utilizarea resurselor naturale. În continuare sunt detaliați acești factori de mediu.Impactul asociat cu schimbările climatice Cerințe legislative și aspecte cheie Anexa IV la Directiva EIM include trimiterea directă la climă și schimbările climatice în două dispoziții.

\n

Accentul se pune pe două aspecte distincte ale problematicii schimbărilor climatice: ● Atenuarea schimbărilor climatice: aceasta ia în considerare impactul pe care proiectul îl va avea asupra schimbărilor climatice, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră; ● Adaptarea la schimbările climatice: aceasta ține seama de vulnerabilitatea proiectului la schimbările viitoare ale climei și la capacitatea sa de adaptare la impactul schimbărilor climatice, care poate fi incertă. În 2013, Comisia Europeană a emis un ghid privind integrarea schimbărilor climatice și a biodiversității în evaluarea impactului asupra mediului. Acest ghid oferă informații despre aspectele legale ale înțelegerii acestor aspecte în evaluarea impactului asupra mediului, beneficiile și provocările legate de integrarea acestora în procedurile de evaluare și abordările metodologice detaliate pentru efectuarea evaluărilor privind aceste aspecte.

\n

Atenuarea schimbărilor climatice. Impactul proiectului asupra schimbărilor climatice Majoritatea proiectelor vor avea un impact negativ asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu scenariul de bază, prin construirea și funcționarea acestora și prin activitățile indirecte care apar din cauza proiectului. RIM trebuie să includă o evaluare a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră ale proiectului, în cazul în care aceste impacturi sunt considerate semnificative: ● emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de construirea proiectului și de funcționarea acestuia pe durata sa de viață (de exemplu, de la arderea combustibililor fosili pe amplasament sau de la utilizarea de energie) ● emisiile de gaze cu efect de seră generate sau evitate ca urmare a altor activități încurajate de proiect (impact indirect), de exemplu: o Infrastructura de transport: creșterea sau evitarea emisiilor de carbon ca urmare a utilizării energiei pentru funcționarea Proiectului o Dezvoltarea comercială: emisiile de carbon datorate transportului consumatorilor în zona comercială unde se află Proiectul.

\n

Evaluarea trebuie să țină seama de obiectivele relevante de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național, regional și local, acolo unde acestea sunt disponibile. EIM poate, de asemenea, să evalueze măsura în care Proiectele contribuie la aceste obiective prin reducerea emisiilor de GES, precum și să identifice oportunități de reducere a emisiilor de GES prin măsuri alternative. Adaptarea la schimbările climatice: vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice Directiva impune, de asemenea, ca evaluările impactului asupra mediului să ia în considerare impactul pe care schimbările climatice îl pot avea asupra proiectului în sine și măsura în care proiectul se va putea adapta eventualelor schimbări climatice pe parcursul vieții sale.

\n

Acest aspect al problemei schimbărilor climatice poate fi deosebit de provocator deoarece:1. solicită celor care efectuează evaluarea să ia în considerare impactul mediului înconjurător (climatul în acest caz) asupra proiectului, mai degrabă decât invers și ... 2. implică adesea un grad considerabil de incertitudine, având în vedere că prezicerea efectelor schimbărilor climatice reale, în special la nivel local, reprezintă o provocare. În acest scop, analiza EIM ar trebui să ia în considerare tendințele și evaluarea riscurilor. ... În aprilie 2013, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE de adaptare la schimbările climatice (COM (2013) 216 final), care stabilește un cadru pentru pregătirea UE la impactul schimbărilor climatice acum și în viitor.

\n

Unul dintre obiectivele sale principale este legat de promovarea unui proces decizional bazat pe informații relevante - scop în care a fost lansată Platforma europeană de adaptare la climă (CLIMATE-ADAPT), care a fost concepută ca o platformă web pentru a sprijini factorii politici de decizie la nivel european, național, regional și local, la dezvoltarea măsurilor și politicilor de adaptare la schimbările climatice. Strategia cuprinde un set de documente care sunt utile pentru o gamă largă de părți interesate. În vederea includerii măsurilor de adaptare la schimbările climatice în cadrul RIM-urilor, sunt foarte utile o serie de documente disponibile la nivel de UE, cum ar fi: \"Adaptarea infrastructurii la schimbările climatice\" (SWD (2013) 137 final), Ghidul pentru managerii de proiect: Importanța deosebită a investițiilor vulnerabile la schimbările climatice (DG Climate Action).

\n

Integrarea considerentelor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în EIM Evaluarea efectivă a măsurilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în cadrul RIM este puternic dependentă de metodologia utilizată și există deja o serie de metodologii standardizate pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră. Metodologia utilizată în cazului specific în cauză precum și aspecte legate de colectarea datelor, sunt importante. Calculul impactului direct este mai simplu decât calculul impactului indirect - iar evaluările se vor baza pe estimări în unele cazuri. Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice și a biodiversității în EIM identifică principalele surse europene de date, inclusiv arhive de date și baze de date disponibile online, considerate utile atunci când se integrează schimbările climatice în EIM.

\n

Acest ghiduri furnizează, de asemenea, link-uri către softuri de calcul a emisiilor de carbon și către alte metodologii, inclusiv metodologia de calcul a emisiilor absolute și relative de GES promovată de Banca Europeană de Investiții (BEI) (BEI - Metodologie pentru evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a variațiilor emisiilor). La nivel global, în 2011, Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice a emis un document intitulat \"Evaluarea impactului și vulnerabilității schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoștință de cauză\" (CCONUSC, Repere ale contribuției programului de lucru Nairobi. Evaluarea impactului și a vulnerabilității schimbărilor efectelor schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoștință de cauză) care conține secțiunile despre, inter alia, dezvoltarea și diseminarea metodelor și a instrumentelor, furnizarea de date și informații și evaluarea impactului și a vulnerabilității la scări diferite și în diferite sectoare.

\n

Evaluarea ciclului de viață (LCA) poate fi utilizată pentru a lua în considerare echilibrul global al emisiilor de gaze cu efect de seră directe și indirecte ale unui proiect. Integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM După cum să discutat mai sus, integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM este o provocare: necesită o schimbare în gândirea evaluărilor și luarea în considerare a eventualelor riscuri și incertitudini pe termen lung. Îmbunătățirile recente ale bazelor de date pentru a înțelege impactul schimbărilor climatice și riscurile pentru o varietate de sectoare și locații au făcut această provocare mai puțin descurajatoare, însă baza de informații și dobândirea de experiență pe acest subiect este în creștere rapidă.

\n

Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice, cunoscută sub numele de Climate-ADAPT, este un loc bun pentru a găsi instrumente de sprijin și legături către cele mai recente cunoștințe de adaptare, incluzând studii detaliate privind vulnerabilitățile și riscurile. Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice și a biodiversității în EIM reprezintă o altă sursă importantă de informații și idei privind modul de efectuare a evaluării. Acesta oferă exemple de întrebări-cheie pentru a identifica preocupările legate de adaptarea la schimbările climatice: acestea iau în considerare impactul major, cum ar fi valurile de căldură, secetele, precipitațiile extreme, furtunile și vânturile, alunecările de teren, creșterea nivelului mării și altele.

\n

De asemenea, ghidul explică modul în care trebuie luate în considerare tendințele, factorii de influență ai schimbării și abordările de gestionare a riscurilor în EIM. Acesta sugerează abordări pentru construirea capacității de adaptare în Proiecte prin măsuri alternative, cum ar fi schimbarea utilizării materialelor sau a proiectelor de construcție pentru fi mai rezistente la riscurile așteptate. Acesta arată, de asemenea, modul în care EIM pot facilita capacitatea de adaptare și gestionarea proiectelor prin recunoașterea clară a ipotezelor și a incertitudinii lor în ceea ce privește impactul asupra climei și prin propunerea unor măsuri practice de monitorizare pentru a verifica valabilitatea predicțiilor și a răspunsurilor în timp.Impact asociat cu riscul de accidente majore și dezastre Cerințe legislative și aspecte cheie legate de accidente și risc de dezastreDirectiva nr. 2011/92/EU amendată de Directiva nr. 2014/52/EU prevede următoarele: ● Anexa IV, punctul 5 (d) o descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului și care rezultă, inter alia, din: (d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu (de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre); ● Anexa IV, punctul 8 o (8) O descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză. [...] Dacă este cazul, această descriere ar trebui să includă [...] detalii privind gradul de pregătire și reacția propusă în astfel de situații de urgență.

\n

Anexa IV conține referințe directe la riscurile de accidente și dezastre în două secțiuni. Directiva utilizează termenii \"accidente majore\" și \"dezastre\", care sunt legate de noțiunea de efecte semnificative: directiva pune accent pe riscul semnificativ și/sau un risc care ar putea provoca efecte semnificative asupra mediului. Două aspecte-cheie rezultă din cele de mai sus, și anume: ● Potențialul Proiectului de a provoca accidente și dezastre În acest caz, directiva menționează în mod explicit considerații privind sănătatea umană, patrimoniul cultural și mediul. ● Vulnerabilitatea Proiectului la un eventual accident sau dezastru În acest caz, cerința acoperă atât dezastre naturale (de exemplu cutremure), cât și dezastre provocate de om (de exemplu, riscuri tehnologice) care ar putea împiedica în mod semnificativ activitățile și obiectivele proiectului și care ar putea avea efecte adverse.

\n

În Comunicarea din 2009 privind prevenirea, Comisia s-a angajat să integreze preocupările în materie de prevenire a dezastrelor în legislația UE și, în special, în Directiva EIM. Necesitatea de a construi \"reziliența la dezastrele naturale și provocate de om\" și de a investi în prevenirea riscurilor, este prevăzută în mai multe strategii și propuneri ale UE (de exemplu Strategia de securitate internă a UE COM (2010) 673; Propunerea Comisiei privind Fondul de coeziune pentru perioada 2014 - 2020 COM (2011) 612; Comunicarea Comisiei privind prevenirea dezastrelor naturale și provocate de om COM (2009) 82). Unele informații relevante pentru aceste subiecte sunt disponibile și pot fi obținute prin evaluări ale riscurilor în conformitate cu alte acte legislative ale UE, cum ar fi Directiva Seveso III privind controlul pericolelor accidentelor majore care implică substanțe periculoase sau Directiva privind stabilirea unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare.

\n

Alte evaluări relevante, obținute în conformitate cu legislația națională, pot fi, de asemenea, utilizate în acest scop, cu condiția îndeplinirii cerințelor acestor directive. Un exemplu din Irlanda prezentat mai jos, ilustrează necesitatea de a lua în considerare impactul negativ al riscurilor dezastrelor naturale atunci când se implementează un proiect. Evaluarea riscului de dezastre naturale în cadrul unei evaluări a impactului asupra mediului în Irlanda - CJEU, C-215/06, Comisia v. Irlanda În 2008, ECJ a decis că Irlanda nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul mai multor articole din Directiva EIM. Acest caz a vizat construirea celui mai mare parc eolian terestru planificat vreodată în Irlanda și unul dintre cele mai mari din Europa.

\n

Atunci când fazele inițiale pentru acordarea aprobării de dezvoltare au fost acordate în 1998, parcurile eoliene nu au fost incluse în anexa I sau II la directivă și, prin urmare, nu au făcut obiectul unei EIM. Cu toate acestea, construcția parcului eolian a necesitat o serie de lucrări, inclusiv extracția turbei și a mineralelor, altele decât mineralele metalifere și mineralele producătoare de energie, precum și construcția de drumuri, care au fost incluse în anexa II la Directiva EIM și care au necesitat declanșarea etapei de încadrare. Autoritatea competentă din Irlanda a concluzionat că nu este necesar să se realizeze un studiu de impact asupra mediului pentru aceste lucrări suplimentare, dat fiind că impactul acestora nu ar avea un impact semnificativ asupra mediului.

\n

Mai târziu, în octombrie 2003, pe amplasamentul parcului eolian a avut loc o alunecare de teren majoră, despre care Comisia a susținut că a condus la un dezastru ecologic la scară mare, când masa de turbă care a fost dislocată dintr-o zonă în curs de dezvoltare pentru parcul eolian a poluat râul Owendalulleegh, cauzând atât moartea 50.000 de pești și deteriorarea iremediabilă a paturilor de reproducere a peștelui. Irlanda a susținut că alunecările de teren au fost cauzate de metodele de construcție utilizate și că acestea nu s-ar fi produs dacă erau anticipate printr-un studiu de evaluare a impactului asupra mediului, chiar și în conformitate cu cerințele comunitare. ECJ a declarat că proiectele vizate de extracție de turbă și minerale și de construcții rutiere nu au fost nesemnificative și că EIM ar fi trebuit să fie efectuată.

\n

Deoarece EIM nu a fost efectuată, nu s-au ridicat întrebări privind stabilitatea solului și astfel nu s-au putut anticipa problemele de stabilitate. Integrarea aspectelor privind riscurile de accidente/dezastre în EIM Includerea evaluării riscului de dezastru/accident în EIM trebuie să abordeze aspecte precum: ● Ce poate merge prost cu un proiect? ● Ce consecințe negative ar putea să apară asupra sănătății umane și asupra mediului? ● Care este amplitudinea consecințelor negative? ● Cât de importante sunt aceste consecințe? ● Care este nivelul de pregătire al proiectului în caz de accident/dezastru? ● Există un plan pentru situații de urgență? Evaluarea vulnerabilității proiectului la riscurile de dezastru O evaluare integrată a vulnerabilității la riscurile și pericolele dezastrelor urmărește să determine dacă Proiectul este într-adevăr vulnerabil la astfel de evenimente și, dacă da, oferă recomandări pentru a evita/reduce aceste riscuri.

\n

Dacă este cazul, se aplică o abordare de tip \"multi-risc\" prin care se evaluează în același și timp pericolele legate de schimbările climatice, discutate anterior în secțiunea referitoare la schimbările climatice. Studiul EIM și evaluarea riscurilor efectuate în cadrul celui de-al șaselea program-cadru (al șaselea program-cadru acoperă activitățile UE în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și demonstrației) conține informații utile privind evaluarea riscurilor și gestionarea riscurilor, enumeră ghidurile existente în acest domeniu și rezultatele aplicării EIM în ceea ce privește evaluarea riscurilor în mai multe state membre. Sunt evaluate modurile în care și în ce măsură pericolele și riscurile extraordinare sunt tratate în EIM în statele membre ale UE, atât în cadrul specific de reglementare, cât și în practica EIM.

\n

De asemenea, studiul enumeră metode calitative, semi-cantitative și cantitative prin care să se evalueze riscul producerii dezastrelor/accidentelor. Instrumente: prevenirea, monitorizarea și avertizarea timpurie După identificarea și evaluarea riscurilor majore naturale și a celor provocate de om, ar trebui luate măsuri de control și de gestionare a impactului lor semnificativ, de exemplu pentru a asigura respectarea standardelor minime de prevenire existente, a cerințelor de siguranță, a codurilor clădirilor, a planificării îmbunătățite a utilizării terenurilor etc. Acestea ar putea fi integrate într-un plan coerent de gestionare a riscurilor, care include, de asemenea, măsuri suficiente de pregătire și planificare de urgență pentru a asigura un răspuns eficient la dezastre sau la riscurile de accidente (vezi Studiul IA din 2012, pagina 140).Impact asociat cu biodiversitatea Cerințe legislative și aspecte cheie privind biodiversitateaDirectiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU prevede următoarele: ● Articolul 3 o Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează într-o manieră corespunzătoare, în funcție de fiecare caz, efectele semnificative directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori: o (b) biodiversitatea, acordând o atenție specială speciilor și habitatelor protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE; ● Anexa IV, punctul 4: o descriere a factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) susceptibili de a fi afectați de proiect: [...] biodiversitatea (de exemplu, fauna și flora) [...].

\n

Anexa IV (4) se referă la biodiversitate și include, printre altele, fauna și flora. Referința la evaluarea impactului asupra \"biodiversității\" a fost adăugată la directivă prin amendamentele din 2014. Înainte, referințele se limitau la \"faună și floră\". Acest lucru este important: fauna și flora luate individual se referă la viața animalelor și a plantelor într-o anumită zonă sau timp, implică o perspectivă oarecum individuală, în timp ce biodiversitatea se referă la interacțiunile și varietatea acestora și variabilitatea între specii și între ecosisteme: acesta este, prin urmare, un concept mult mai larg decât analiza individuală a impactului asupra faunei și florei. Această schimbare este în conformitate cu unele dintre acțiunile din cadrul Planului de acțiune al UE din 2006 privind biodiversitatea care impune ca \"toate EIM să țină pe deplin seama de preocupările legate de biodiversitate\" (Halting the loss of biodiversity by 2010 - and beyond - Sustaining ecosystem services for human well-being.

\n

SEC(2006)621). Acest aspect este foarte important, având în vedere faptul că UE a ratat obiectivul pentru anul 2010 de stopare a pierderii biodiversității, iar noua Strategie a UE pentru biodiversitate din 2011 reiterează faptul că acest obiectiv trebuie atins până în 2020 (Our life insurance, our natural capital: an EU biodiversity strategy to 2020. COM (2011) 244 final). În plus, articolul 3 alineatul (1) prevede, de asemenea, necesitatea de a evalua atât efectele semnificative directe, cât și indirecte ale Proiectului asupra biodiversității, acordând o atenție deosebită speciilor și habitatelor protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al Directivei privind păsările. Trimiterile la aceste directive au fost adăugate și prin amendamentele din 2014.

\n

Integrarea aspectelor de biodiversitate în EIM O serie de aspecte-cheie trebuie abordate de titulari în legătură cu preocupările legate de biodiversitate. Acestea includ, de exemplu, degradarea serviciilor de ecosistem*1), pierderea și degradarea habitatelor, pierderea diversității speciilor și pierderea diversității genetice. *1) Serviciile de ecosistem reprezintă capacitatea ecosistemului de (i) provizionare, (ii) reglementare, (iii) susținere și (iv) furnizare de beneficii culturale. Aceasta înseamnă, de exemplu, că, dacă se produce o poluare a unui curs de apă, aceasta ar putea duce la degradarea capacității cursului de a (i) furniza apă curată, asigurând astfel că peștii și plantele acvatice sunt (ii) sănătoși și ) înfloritoare, ducând la (iv) deprecierea valorii site-ului pentru pescarii locali.

\n

Comisia Europeană a publicat un ghid privind integrarea biodiversității în EIM în 2013 în cadrul căruia se enumeră preocupările principale și sunt incluse exemple de întrebări cheie care ar trebui adresate, pentru a evalua în mod eficient impactul asupra biodiversității. Există, de asemenea, și alte documente/ghiduri care sunt utile pentru integrarea aspectelor de biodiversitate în EIM. Unele dintre aceste documente sunt enumerate în mai jos. ● CE, Evaluarea planurilor și a proiectelor care afectează în mod semnificativ siturile Natura 2000. Ghiduri metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele. ● Comisia olandeză pentru evaluarea de mediu și CBD-Ramsar-CMS, Ghidul voluntar privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, inclusiv biodiversitate. ● Slootweg, Roel;

\n

Kolhoff, Arend, Abordare generică de integrare a considerațiilor privind biodiversitatea în etapele de încadrare și de definire a domeniului evaluării în cadrul EIM. ● Chartered Institute of Ecology and Environmental Management, Ghiduri pentru evaluarea impactului ecologic terestru, de apă dulce și de coastă în Marea Britanie și Irlanda, Ianuarie 2016. În cazurile în care proiectele pot avea efecte semnificative asupra unui sit protejat în temeiul Directivelor privind habitatele și păsările, evaluarea efectelor biodiversității proiectelor va fi făcută în cadrul unei evaluări adecvate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate. Conform modificărilor din 2014 ale Directivei EIA, această evaluare trebuie să fie efectuată în coordonare cu EIM, în conformitate cu procedurile specificate în Ghidurile Comisiei Europene privind raționalizarea evaluărilor de mediu în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva EIM.

\n

Este important să se înțeleagă că EIM trebuie să evalueze impactul asupra biodiversității chiar și în acele cazuri în care proiectele nu influențează în nici un fel siturile Natura 2000. Integrarea biodiversității marine în EIM În urma adoptării Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin (DCSMM), în 2008, impactul asupra mediului marin trebuie luat în considerare în evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele din zonele marine. Acestea pot fi proiectele din anexa I, cum ar fi porturile comerciale sau proiectele din anexa II, cum ar fi extracția mineralelor prin dragare, fermele eoliene, șantierele navale, lucrările de coastă pentru combaterea eroziunii, de exemplu, digurile și iazurile.

\n

Biodiversitatea terestră a fost acoperită de legislația EU începând cu anii 1980, însă o analiză aprofundată a biodiversității marine a devenit necesară numai odată cu adoptarea DCSMM. Procesul de culegere a datelor și problemele legate de lipsa de date pot fi, prin urmare, mai dificile decât în cazul altor proiecte. Cu toate acestea, sunt disponibile acum o serie de instrumente, baze de date și sisteme de informare ce urmăresc conservarea resurselor naturale și a biodiversității, menținând viabilitatea sectoarelor economice marine. Acestea includ: ● Mai multe instrumente dezvoltate pentru a sprijini evaluarea mediului marin în cadrul DCSMM. Statele membre sunt obligate, în temeiul articolului 8 din DCSMM, să efectueze o evaluare a apelor lor marine la fiecare 6 ani.

\n

Aceasta poate fi considerată o formă de scenariu bază. În plus, în conformitate cu articolul 11 din DCSMM, Statele membre trebuie să elaboreze un program de monitorizare, revizuit la fiecare 6 ani, care ar trebui, de asemenea, să conțină date de caracterizare a stării mediului marin. ● Există, de asemenea, convenții maritime regionale care conțin informații relevante privind biodiversitatea marină și apa de mare, cum ar fi Helcom*2) în regiunea baltică, OSPAR pentru Atlanticul de Nord-Est, Convenția de la Barcelona pentru Mediterana și Convenția de la București pentru Marea Neagră; *2) http://www.helcom.fi/baltic-sea-trends/data-maps/. ● Sistemul Global de Informații Marine a fost dezvoltat de JRC pentru a oferi părților interesate un set adecvat de informații biofizice (funcționalități GIS), care sunt importante în efectuarea evaluărilor calității apei și monitorizarea resurselor în apele costiere și marine; ● Inițiativa privind protecția mediului marin global (GMEP) este un mecanism de partajare a celor mai bune practici, care a fost determinat de mai multe accidente de foraj în largul mării.

\n

GMEP a fost conceput de liderii G20 la Summit-ul de la Toronto din 2010 pentru a proteja mediul marin. În 2014, Comisia a adoptat, de asemenea, o directivă care stabilește un cadru pentru planificarea spațială maritimă*3), care impune statelor membre să înființeze așa-numitele planuri spațiale maritime cu obiectivul general de utilizare durabilă a resurselor marine. Această directivă impune statelor membre să stabilească planurile spațiale maritime cât mai curând posibil și cel mai târziu până la 31 martie 2021. Câteva tipuri de proiecte din cadrul planurilor maritime spațiale, cum ar fi cele privind dezvoltarea energiei regenerabile, explorarea și exploatarea de petrol și gaze, transportul maritim și activitățile de pescuit, conservarea ecosistemului și biodiversității, fac obiectul EIM, iar titularul va trebui să se asigure că acestea sunt în conformitate cu obiectivele planului maritim spațial aplicabil. *3) Directive 2014/89/EU of the European Parliament and of the Council of 23 July 2014 establishing a framework for maritime spațial planning.

", "next": 239582}