{"html": "<div class=\"lf-doc\"><p class=\"lf-p\">.2.2 Pe cât posibil, pompele de santină acționate mecanic, trebuie să fie amplasate în compartimente etanșe separate, și instalate sau dispuse astfel încât aceste compartimente să nu fie inundate de aceeași avarie. Dacă mașinile principale de propulsie, mașinile auxiliare și căldările se află în două sau mai multe compartimente etanșe, pompele destinate deservirii santinei trebuie repartizate pe cât posibil în aceste compartimente. .2.3 Cu excepția pompelor suplimentare care pot fi prevăzute numai pentru picuri, fiecare pompă de santină cerută trebuie să fie instalată astfel încât să aspire apa din orice spațiu necesar a fi drenat conform punctului .1.1. .2.4 Fiecare pompă de santină acționată mecanic, trebuie să poată pompa apa prin tubulatura principală de santină cu o viteză de cel puțin 2m/sec. Pompele de santină independente acționate mecanic, situate în încăperile de mașini trebuie să aspire direct din aceste încăperi, cu excepția cazului când nu sunt cerute mai mult de două aspirații în fiecare încăpere. Dacă sunt prevăzute două sau mai multe aspirații, cel puțin una trebuie să fie în fiecare bord. Aspirațiile directe trebuie să fie amplasate corespunzător iar cele din încăperea de mașini trebuie să aibă diametrul cel puțin egal cu cel cerut pentru tubulatura principală de santină. .2.5 Suplimentar față de aspirația sau de aspirațiile directe din santină cerute la punctul .2.4, o aspirație directă de santină de avarie, prevăzută cu o valvulă cu reținere, trebuie să fie adusă de la cea mai mare pompă independentă acționată mecanic, disponibilă la nivelul santinei din încăperea de mașini; diametrul tubului de aspirație trebuie să fie egal cu diametrul nominal al aspirației de la pompele utilizate. .2.6 Tijele de acționare ale organelor de închidere ale aspirației directe și ale prizei de apă de mare trebuie extinse la o înălțime suficientă deasupra platformei din compartimentul mașinilor. .2.7 Toată tubulatura de aspirație din santină până la racordarea la pompe trebuie să fie independentă de o altă tubulatură. .2.8 Diametrul \"d\" al tubulaturii principale sau al ramificațiilor de aspirație din santină trebuie calculat conform formulei de mai jos. Totuși diametrul interior real al tubulaturii principale de santină poate fi rotunjit la cea mai apropiată dimensiune standardizată acceptabilă pentru administrația statului pavilionului: tubulatura principală de aspirație din santină: tubulatura ramificațiilor de aspirație din santină dintre puțurile de colectare și aspirație:</p>\n<p class=\"lf-p\">unde: d diametrul interior al tubulaturii principale (mm) L și B lungimea și lățimea navei (m) L(1) lungimea compartimentului, și D este înălțimea de calcul a navei până la puntea pereților etanși (m), cu condiția ca în cazul unei nave care are un spațiu de marfă închis pe puntea pereților etanși ce este drenat în interior în conformitate cu prevederile punctului 1.6.2. și care se întinde pe toată lungimea navei, D să se măsoare până la următoarea punte deasupra punții pereților etanși. În cazul în care spațiile de marfă închise acoperă o lungime mai mică, D trebuie să se considere ca înălțimea de calcul până la puntea pereților etanși plus l●h / L, unde l și h sunt lungimea totală și respectiv înălțimea spațiilor de marfă închise. .2.9 Trebuie luate măsuri de prevenire a inundării compartimentului deservit de o tubulatură de aspirație din santină în cazul când tubulatura din oricare alt compartiment s-ar sparge sau deteriora la coliziune sau eșuare. În acest scop, tubulatura care trece printr-un punct situat la o distanță de bordaj mai mică de 1/5 din lățimea navei (măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare), precum și tubulaturile care trec prin chile cheson, trebuie să aibă o valvulă cu reținere în compartimentul care conține aspirația. .2.10 Casetele de distribuție, robinetele și valvulele racordate la instalația de santină trebuie dispuse astfel încât, în caz de inundare, una din pompele de santină să poată evacua apa din orice compartiment; în plus, deteriorarea unei pompe sau a racordului său la tubulatura principală de santină situată în afara unei linii trasate la o distanță de 1/5 din lățimea navei nu trebuie să scoată din funcțiune instalația de santină. Dacă există numai o singură tubulatură comună tuturor pompelor, valvulele necesare pentru manevrarea aspirațiilor din santină trebuie să poată fi comandate dintr-un punct situat deasupra punții pereților etanși. Dacă în completarea instalației principale de santină este prevăzută o instalație de santină de avarie, aceasta trebuie să fie independentă de instalația principală și amplasată astfel încât o pompă să poată evacua apa din orice compartiment în condițiile de inundare specificate la punctul .2.1; în acest caz, numai valvulele necesare pentru comanda instalației de avarie trebuie să aibă posibilitatea de a fi acționate dintr-un punct aflat deasupra punții pereților etanși. .2.11 Toate robinetele și valvulele menționate la punctul .2.10, care pot fi comandate dintr-un punct aflat deasupra punții pereților etanși, trebuie să aibă comenzile însemnate clar la locul lor de acționare și să fie prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt deschise sau închise.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.</p>\n<p class=\"lf-p\">Numărul și tipul pompelor de santină (R 21) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: până la 250 de pasageri: o pompă acționată de motorul principal și o pompă independentă acționată mecanic, situată și alimentată în afara compartimentului de mașini. peste 250 de pasageri: o pompă acționată de motorul principal și două pompe independente acționate mecanic, una dintre ele trebuind să fie situată și alimentată în afara compartimentului de mașini.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pompa acționată de motorul principal poate fi înlocuită cu o pompă independentă acționată mecanic.</p>\n<p class=\"lf-p\">Drenajul compartimentelor de dimensiuni foarte mici poate fi efectuat cu pompe manuale portabile.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.</p>\n<p class=\"lf-p\">Mersul înapoi (R 28) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Navele trebuie să aibă suficientă putere la mersul înapoi pentru a asigura manevra navei în toate condițiile normale. .2 Capacitatea instalației de propulsie de a inversa sensul împingerii elicei într-un timp suficient, și în felul acesta de a stopa nava aflată la viteza de serviciu maximă la mers înainte, în limitele unei distanțe rezonabile, trebuie să fie demonstrată și înregistrată. .3 Timpii de oprire, traseul navei și distanțele înregistrate la probe împreună cu rezultatele probelor pentru determinarea capacității navei cu mai multe elice de a naviga și a face manevre cu una sau mai multe elice care nu funcționează, trebuie să fie disponibile la bord pentru a fi utilizate de către comandantul navei sau personalul indicat pentru aceasta.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.</p>\n<p class=\"lf-p\">Instalația de guvernare (R 29) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Fiecare navă trebuie prevăzută cu o instalație principală și auxiliară de guvernare eficiente. Instalația de guvernare principală și instalația de guvernare auxiliară trebuie dispuse astfel încât defectarea uneia dintre ele să nu determine nefuncționarea celeilalte. .2 Instalația de guvernare principală și axul cârmei dacă este prevăzut trebuie: .2.1 să fie de o rezistență adecvată și să poată guverna nava la viteza maximă de serviciu de marș înainte, și să fie proiectate astfel încât să nu fie distruse la viteza maximă de serviciu de marș înapoi; .2.2 să fie capabilă să aducă cârma de la 35° dintr-un bord la 35° în celălalt bord cu nava la pescajul maxim și viteza maximă de serviciu de marș înainte și, în aceleași condiții, de la 35° dintr-un bord la 30° în celălalt bord în cel mult 28 de secunde. Atunci când este prea dificil să se demonstreze conformitatea cu această cerință în timpul probelor de mare cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție, navele, indiferent de data construcției lor, pot demonstra conformitatea cu această cerință prin una dintre metodele următoare: .1 în timpul probelor de mare, nava se află pe chilă dreaptă, iar cârma este complet scufundată în timpul marșului înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție; sau .2 dacă, în timpul probelor de mare, nu se poate ajunge la imersiunea completă a cârmei, se calculează o viteză de marș înainte corespunzătoare, utilizând zona scufundată a penei cârmei în starea de încărcare propusă pentru proba de mare. Viteza de marș înainte calculată duce la aplicarea unei forțe și a unui cuplu de torsiune mașinii de cârmă principale care sunt cel puțin la fel de mari ca și în cazul în care încercarea s-ar fi efectuat cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție; sau .3 forța și cuplul de torsiune ale cârmei în starea de încărcare pentru proba de mare au fost prevăzute în mod fiabil și extrapolate la starea de încărcare maximă. Viteza navei corespunde numărului de turații continue maxime ale motorului principal și pasului maxim de construcție al elicei;; (la 16-08-2017, Regula II-1/C/6.2.2.2 din Partea C , Capitolul II - 1 , Anexa nr. 1 a fost modificat de Litera b), Punctul 1, ANEXĂ din ORDINUL nr. 1.203 din 27 iulie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 667 din 16 august 2017</p>\n<p class=\"lf-p\">) .2.3 să fie acționată de o sursă de energie în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea cerințelor punctului .2.2.2 și, în orice caz când un ax de cârmă cu un diametru mai mare de 120 mm la zona echei, excluzând întărirea pentru navigația printre ghețuri, este cerut pentru a se respecta prevederile punctului .2.2.1. .3 Dacă este prevăzută, instalația de guvernare auxiliară trebuie: .1 să aibă o rezistență adecvată și să poată guverna nava la viteza de navigabilitate și să poată fi pusă rapid în funcțiune în caz de avarie; .2 să fie capabilă să aducă cârma de la 15° dintr-un bord la 15° în celălalt bord în maximum 60 de secunde cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza maximă de serviciu de marș înainte sau cu 7 noduri, reținându-se valoarea cea mai mare. Atunci când este prea dificil să se demonstreze conformitatea cu această cerință în timpul probelor de mare cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție sau cu 7 noduri, reținându-se valoarea cea mai mare, navele, indiferent de data construcției lor, pot demonstra conformitatea cu această cerință prin una dintre metodele următoare: .1 în timpul probelor de mare, nava se află pe chilă dreaptă, iar cârma este complet scufundată în timpul marșului înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție sau cu 7 noduri, reținându-se valoarea cea mai mare; sau .2 dacă, în timpul probelor de mare, nu se poate ajunge la imersiunea completă a cârmei, se calculează o viteză de marș înainte corespunzătoare utilizând zona scufundată a penei cârmei în starea de încărcare propusă pentru proba de mare. Viteza de marș înainte calculată duce la aplicarea unei forțe și a unui cuplu de torsiune mașinii de cârmă auxiliare care sunt cel puțin la fel de mari ca și în cazul în care încercarea s-ar fi efectuat cu nava la pescajul maxim și în marș înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turații continue maxime ale motorului principal și la pasul maxim de construcție sau cu 7 noduri, reținându-se valoarea cea mai mare; sau .3 forța și cuplul de torsiune ale cârmei în starea de încărcare pentru proba de mare au fost prevăzute în mod fiabil și extrapolate la starea de încărcare maximă;; (la 16-08-2017, Regula II-1/C/6.3.2 , Partea C, Capitolul II - 1 , Anexa nr. 1 a fost modificată de Litera c), Punctul 1, ANEXĂ din ORDINUL nr. 1.203 din 27 iulie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 667 din 16 august 2017</p>\n<p class=\"lf-p\">) .3 să fie acționată de o sursă de energie în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea cerințelor alin. .3.2 și, în oricare caz când axul cârmei are un diametru mai mare de 230 mm la zona echei, excluzând întărirea în cazul navigației printre ghețuri.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ȘI D: .4 Agregatele de forță ale instalației de guvernare trebuie: .1 să fie dispuse astfel încât să pornească din nou automat atunci când este restabilită alimentarea cu energie după o avarie; și .2 să poată fi puse în funcțiune dintr-un loc aflat pe puntea de navigație. În cazul unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie a oricărui agregat de forță al instalației de guvernare, trebuie să dea o alarmă sonoră și vizuală pe puntea de navigație.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .5 Dacă instalația de guvernare principală cuprinde două sau mai multe agregate de forță identice, nu este necesară să fie prevăzută o instalație de guvernare auxiliară, cu condiția ca: .1 instalația de guvernare principală să poată acționa cârma conform alin. .2.2, în timp ce oricare dintre agregatele de forță este scos din funcțiune; .2 instalația de guvernare principală să fie dispusă astfel încât după o singură avariere a tubulaturii sale sau a unuia dintre agregatele de forță, defectul să poată fi izolat astfel încât capacitatea de guvernare să fie menținută sau redobândită rapid.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .6 Comanda instalației de guvernare trebuie prevăzută: .1 pentru instalația de guvernare principală, atât pe puntea de navigație cât și în compartimentul mașinii de cârmă; .2 dacă instalația de guvernare principală este amplasată în conformitate cu punctul .4, cu două sisteme independente de comandă, ambele fiind acționate de pe puntea de navigație. Aceasta nu cere dublarea timonei sau a manetei de guvernare. Dacă sistemul de comandă constă dintr-un servomotor hidraulic, nu este necesară prevederea unui al doilea sistem independent; .3 pentru instalația de guvernare auxiliară, în compartimentul mașinii cârmei și, dacă este acționată de o sursă de energie, trebuie de asemenea acționată de pe puntea de navigație și trebuie să fie independentă de sistemul de comandă pentru instalația de guvernare principală. .7 Fiecare sistem de comandă pentru instalația principală și auxiliară de guvernare acționat de pe puntea de navigație trebuie să respecte următoarele: .1 dacă este electric, trebuie deservit de propriul său circuit alimentat separat de la circuitul de forță a instalației de guvernare, dintr-un loc din interiorul compartimentului mașinii cârmei, sau direct de la barele tabloului de distribuție care alimentează acel circuit de forță al instalației de guvernare, într-un punct de pe tabloul de distribuție adiacent alimentării circuitului de forță al instalației de guvernare; .2 în compartimentul mașinii cârmei trebuie să se prevadă mijloace pentru deconectarea de la instalație de guvernare pe care o deservește a oricărui sistem de comandă acționat de pe puntea de navigație; .3 sistemul trebuie să poată fi pus în funcțiune dintr-un loc de pe puntea de navigație; .4 în cazul unei avarii a alimentării cu energie electrică a sistemului de comandă, trebuie să se dea pe puntea de navigație o alarmă vizuală și sonoră; și .5 trebuie să se prevadă protecția împotriva scurtcircuitului numai pentru circuitele de alimentare a sistemului de comandă a instalației de guvernare. .8 Circuitele electrice de forță și sistemele de comandă ale instalației de guvernare cu componentele lor, cablurile și tubulaturile prevăzute de această regulă și de regula 7 trebuie separate, în măsura în care este posibil, pe toată lungimea lor. .9 Trebuie să se prevadă un mijloc de comunicare între puntea de navigație și compartimentul mașinii cârmei sau posturile de guvernare alternative. .10 Poziția unghiulară a cârmei trebuie: .1 indicată pe puntea de navigație, dacă instalația de guvernare este acționată mecanic. Indicarea unghiului cârmei trebuie să fie independentă de sistemul de comandă a instalației de guvernare;</p>\n<p class=\"lf-p\">.2 reprodusă în compartimentul mașinii cârmei. .11 Instalația de guvernare acționată hidraulic trebuie prevăzută cu: .1 mijloace pentru menținerea purității fluidului hidraulic, având în considerare tipul și construcția instalației hidraulice; .2 o alarmă pentru nivel scăzut pentru fiecare rezervor de fluid hidraulic în vederea indicării din timp a scurgerilor de fluid hidraulic. Trebuie să se prevadă alarme sonore și vizuale pe puntea de navigație și în compartimentul de mașini, unde pot fi imediat observate și .3 un tanc fix de depozitare având capacitate suficientă pentru a reîncărca cel puțin un sistem de acționare de forță, inclusiv rezervorul, când se cere ca instalația principală de guvernare să fie acționată de o sursă de energie. Tancul de depozitare trebuie permanent conectat la tubulatură în așa fel încât instalațiile hidraulice să poată fi imediat reîncărcate de la un punct din compartimentul mașinii cârmei și trebuie prevăzut cu dispozitive de măsurare a conținutului. .12 Compartimentele pentru instalația de guvernare trebuie să fie: .1 ușor accesibile și, pe cât posibil, separate de spațiile de mașini; și .2 prevăzute cu amenajări corespunzătoare care să asigure accesul pentru lucru la mașina cârmei și la comenzi. Aceste amenajări trebuie să includă balustrade și grătare sau alte suprafețe antiderapante care să asigure condiții de lucru adecvate în eventualitatea scurgerilor de fluid hidraulic. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">7.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cerințele suplimentare pentru instalația de guvernare electrică și electrohidraulică (R 30) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Pe puntea de navigație și în poziția corespunzătoare de la comanda mașinii principale trebuie să se monteze dispozitive pentru indicarea funcționării motoarelor instalației de guvernare electrice și electrohidraulice.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .2 Fiecare instalație de guvernare electrică sau electrohidraulică care cuprinde unul sau mai multe agregate de forță trebuie deservită de cel puțin două circuite alimentate separat direct de la tabloul principal de distribuție; totuși, unul dintre circuite poate fi alimentat de la tabloul de distribuție de avarie. O instalație auxiliară de guvernare electrică sau electrohidraulică, asociată cu o instalație principală de guvernare electrică sau electrohidraulică, poate fi conectată la unul din circuitele care alimentează această instalație de guvernare principală. Circuitele care alimentează o instalație de guvernare electrică sau electrohidraulică trebuie să aibă un regim nominal adecvat pentru alimentarea tuturor motoarelor care pot fi conectate simultan la aceste circuite și pot fi solicitate să funcționeze simultan.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .3 Trebuie să se prevadă protecții împotriva scurtcircuitului și o alarmă de suprasarcină pentru circuitele instalației de guvernare electrică și electrohidraulice și motoare. Protecția la supracurent, inclusiv la curentul de pornire, dacă este prevăzută, trebuie să fie pentru nu mai puțin de două ori curentul la sarcina maximă a motorului sau a circuitului astfel protejat și trebuie astfel dispusă încât să permită trecerea curenților de pornire corespunzători.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:</p>\n<p class=\"lf-p\">Alarmele prevăzute la acest punct trebuie să fie atât acustice cât și optice și trebuie montate într-un loc vizibil în spațiul mașinii principale sau în postul de comandă de unde sunt supravegheate în mod normal mașinile principale, după cum este cerut de regula 6 din partea E a acestui capitol. .4 Dacă o instalație de guvernare auxiliară, prevăzută de regula II-1/6.3.3, care urmează să fie acționată de o sursă de energie nu este acționată electric sau este acționată de un motor electric destinat în primul rând pentru alte servicii, instalația de guvernare principală poate fi alimentată de un circuit din tabloul principal de distribuție. Dacă un astfel de motor electric destinat în primul rând pentru alte servicii este prevăzut să acționeze o astfel de instalație de guvernare auxiliară, ADMINISTRAȚIA STATULUI PAVILIONULUI poate renunța la cerințele punctului 3, dacă este satisfăcută de măsurile de protecție împreună cu cerințele regulii 6.4.1. și .4.2. aplicabile la instalațiile de guvernare auxiliare.</p>\n<p class=\"lf-p\">8.</p>\n<p class=\"lf-p\">Instalații de ventilație în încăperile de mașini (R 35) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:</p>\n<p class=\"lf-p\">Încăperile de mașini de categoria A trebuie ventilate în mod corespunzător astfel încât să asigure că atunci când mașinile sau căldările aflate înăuntru funcționează la capacitatea maximă în orice condiții atmosferice, inclusiv pe vreme rea, este menținută alimentarea adecvată cu aer în încăperi pentru siguranța și confortul personalului și pentru funcționarea mașinilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">9.</p>\n<p class=\"lf-p\">Comunicarea dintre puntea de navigație și încăperea de mașini (R 37) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:</p>\n<p class=\"lf-p\">Trebuie prevăzute cel puțin două mijloace independente de comunicare pentru transmiterea ordinelor de la puntea de navigație la postul local de comandă din încăperea de mașini sau la postul central de comandă de la care sunt comandate în mod normal viteza și direcția de împingere a elicelor: unul dintre acestea va fi un transmițător de tip telegraf mașini care va indica vizual comenzile și răspunsurile atât în încăperea de mașini cât și pe puntea de navigație. Trebuie prevăzute mijloace corespunzătoare de comunicație la oricare altă poziție din care pot fi comandate viteza și direcția de împingere a elicelor.</p>\n<p class=\"lf-p\">10.</p>\n<p class=\"lf-p\">Alarma mecanicilor (R 38) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:</p>\n<p class=\"lf-p\">Trebuie prevăzută o alarmă pentru mecanici acționată din postul central de comandă mașini sau de la platforma de manevră, după cum este cazul, și care va fi clar audibilă în cabinele mecanicilor și / sau corespunzător pe puntea de navigație.</p>\n<p class=\"lf-p\">11.</p>\n<p class=\"lf-p\">Amplasarea instalațiilor de avarie (R 39) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:</p>\n<p class=\"lf-p\">Sursele de energie electrică de avarie, pompele de incendiu, pompele de santină cu excepția acelora care servesc în mod special spațiile din prova peretelui de coliziune, și instalația fixă de stins incendiul, cerută de capitolul II-2, și alte instalații de avarie care sunt esențiale pentru siguranța navei, exceptând vinciurile de ancorare, nu trebuie instalate în prova peretelui de coliziune.</p>\n<p class=\"lf-p\">12.</p>\n<p class=\"lf-p\">Comenzile mașinilor (R 31) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .1 Mașinile principale și auxiliare esențiale pentru propulsia și siguranța navei trebuie prevăzute cu mijloace eficiente pentru funcționarea și comanda lor. .2 Dacă este prevăzută comanda de la distanță a mașinilor de pe puntea de navigație și se intenționează dotarea cu personal a încăperilor de mașini, se vor aplica următoarele: .1 viteza, direcția de împingere și, dacă este posibil, pasul elicei, trebuie integral controlate de pe puntea de navigație în toate condițiile de navigație, inclusiv de manevră; .2 comanda de la distanță trebuie efectuată, pentru fiecare elice independentă, printr-un dispozitiv de comandă astfel conceput și construit încât funcționarea sa să nu necesite o atenție specială pentru funcționarea părților mecanismului. Dacă mai multe elice sunt concepute să funcționeze simultan, ele pot fi comandate de un dispozitiv de comandă; .3 mașina principală de propulsie trebuie prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie situat pe puntea de navigație care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigație; .4 comenzile mașinii de propulsie de pe puntea de navigație trebuie indicate în postul central de comandă a mașinii principale sau la postul de manevră, după cum este oportun; .5 comanda de la distanță a mașinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziții de comandă interconectate. În fiecare post trebuie să existe un indicator care să arate din care post este comandată mașina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigație și încăperile de mașini trebuie să fie posibil numai în încăperea de mașini sau în postul central de comandă a mașinii principale. Acest sistem va include dispozitive de prevenire a unei modificări importante a împingerii elicei atunci când are loc transferul comenzii de la un loc la altul; .6 trebuie să existe posibilitatea de a comanda local mașina de propulsie chiar și în cazul unei defecțiuni în orice parte a sistemului de comandă de la distanță; .7 sistemul de comandă de la distanță trebuie astfel conceput încât în cazul defectării sale să fie dată o alarmă. Turația prestabilită și sensul de rotație al elicei trebuie să fie menținute până când comanda locală va intră în funcțiune; .8 se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigație pentru: .1 turația elicei și sensul de rotație în cazul elicei cu pas fix; .2 turația elicei și poziția pasului în cazul elicelor cu pas reglabil; .9 trebuie prevăzută o alarmă pe puntea de navigație și în încăperea de mașini pentru a indica presiunea minimă a aerului de pornire care trebuie reglată la un nivel care să permită operațiunile de pornire ulterioară a mașinii principale. Dacă sistemul de comandă de la distanță al instalației de propulsie este proiectat pentru pornire automată, trebuie limitat numărul de încărcări consecutive automate care nu reușesc să producă pornirea în vederea asigurării unei presiuni suficiente a aerului de pornire pentru pornirea locală.</p>\n<p class=\"lf-p\">.3 Dacă mașina principală de propulsie și instalațiile aferente, inclusiv sursele electrice principale de alimentare, sunt prevăzute cu diferite nivele de comandă automată sau de comandă de la distanță și se află sub supraveghere manuală continuă de la un post central de comandă, instalațiile și comenzile trebuie proiectate, dotate și montate astfel încât funcționarea mașinii să fie cât mai sigură și eficientă, ca și cum ar fi sub supraveghere directă; în acest scop regulile de la II-1/E/1 până la II-1/E/5 se vor aplica corespunzător. Trebuie acordată o atenție specială protejării unor astfel de spații împotriva incendiului și inundării. .4 În general, pornirea automată, sistemele de acționare și comandă vor include prevederi pentru scurtcircuitarea prin comandă manuală a comenzilor automate. Defectarea oricărei părți a acestor sisteme nu trebuie să împiedice scurtcircuitarea manuală.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .5 Mașinile principale și auxiliare esențiale pentru propulsia, comanda și siguranța navei trebuie prevăzute cu mijloace eficiente pentru funcționarea și comanda lor. Toate instalațiile de comandă esențiale pentru propulsia, comanda și siguranța navei trebuie independente sau concepute astfel încât o defecțiune într-o instalație să nu afecteze funcționarea altei instalații. .6 Dacă este prevăzută comanda de la distanță a mașinilor de pe puntea de navigație și se intenționează dotarea cu personal a încăperilor de mașini, se vor aplica următoarele: .1 viteza, direcția de împingere și, dacă este posibil, pasul elicei, trebuie integral controlate de pe puntea de navigație în toate condițiile de navigație, inclusiv de manevră; .2 comanda trebuie efectuată printr-un singur dispozitiv de comandă pentru fiecare elice independentă cu îndeplinirea automată a tuturor funcțiilor asociate incluzând, unde este necesar, mijloace pentru prevenirea supra-încărcării mașinilor de propulsie. Dacă mai multe elice sunt concepute să funcționeze simultan, ele pot fi comandate de un dispozitiv de comandă; .3 mașina principală de propulsie trebuie prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie situat pe puntea de navigație care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigație; .4 comenzile mașinilor de propulsie de pe puntea de navigație trebuie indicate în postul principal de comandă mașini și la postul manevră; .5 comanda de la distanță a mașinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziții de comandă interconectate. În fiecare post trebuie să existe un indicator care să arate din care post este comandată mașina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigație și încăperile de mașini trebuie să fie posibil numai în încăperea de mașini sau în postul central de comandă a mașinii principale. Acest sistem va include dispozitive de prevenire a unei modificări importante a împingerii elicei atunci când are loc transferul comenzii de la un loc la altul; .6 trebuie să existe posibilitatea de a comanda local mașina de propulsie chiar și în cazul unei defecțiuni în orice parte a sistemului de comandă de la distanță. Trebuie de asemenea să existe posibilitatea de a comanda mașinile auxiliare, esențiale pentru propulsia și siguranța navei, la sau în apropierea mașinilor respective; .7 sistemul de comandă de la distanță trebuie astfel conceput încât în cazul defectării sale să fie dată o alarmă. Turația prestabilită și sensul de rotație al elicei trebuie să fie menținute până când comanda locală va intră în funcțiune;</p>\n<p class=\"lf-p\">.8 se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigație, în postul principal de comandă mașini și la postul manevră pentru: .1 turația elicei și sensul de rotație în cazul elicei cu pas fix; .2 turația elicei și poziția pasului în cazul elicelor cu pas reglabil; .9 trebuie prevăzută o alarmă pe puntea de navigație și în încăperea de mașini pentru a indica presiunea minimă a aerului de pornire care trebuie reglată la un nivel care să permită operațiunile de pornire ulterioară a mașinii principale. Dacă sistemul de comandă de la distanță al instalației de propulsie este proiectat pentru pornire automată, trebuie limitat numărul de încărcări consecutive automate care nu reușesc să producă pornirea în vederea asigurării unei presiuni suficiente a aerului de pornire pentru pornirea locală. .7 Dacă mașinile pentru propulsie principale și auxiliare, inclusiv sursele de alimentare cu energie electrică principale, sunt prevăzute cu diferite grade de comandă automată și la distanță și sunt controlate continuu manual dintr-o cameră de control, sistemele și comenzile trebuie astfel proiectate, echipate și instalate încât funcționarea mașinilor să fie la fel de sigură și de eficientă ca și când s-ar afla sub control direct; în acest scop, se aplică, după caz, regulile II-1/E/1 - II-1/E/5. O atenție deosebită trebuie acordată protejării spațiilor de acest tip împotriva incendiilor și inundării. .8 În general, sistemele de pornire, acționare și control automate trebuie să includă prevederi de suprareglare manuală a comenzilor automate. Defectarea oricărei părți a respectivelor sisteme nu trebuie să împiedice folosirea suprareglării manuale.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CU O LUNGIME DE CEL PUȚIN 24 DE METRI CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .9 La navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, sistemele automatizate trebuie concepute astfel încât, în caz de încetinire sau de oprire iminentă a sistemului de propulsie, ofițerului de cart să îi fie dat la timp un semnal de alarmă pentru a putea evalua condițiile de navigație în caz de urgență. În special, sistemele trebuie să dețină o funcție de control, de monitorizare, de raportare și de alertare și, din motive de securitate, acestea trebuie să încetinească sau să oprească propulsia, oferindu-i totodată ofițerului de cart posibilitatea de a interveni manual, cu excepția cazurilor în care intervenția manuală s-ar solda cu defectarea totală, la scurt timp, a motorului și/sau a echipamentului de propulsie, de exemplu în cazul unei viteze excesive.</p>\n<p class=\"lf-p\">13.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tubulatura de abur (R 33) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .1 Fiecare tubulatură de abur și fiecare armătură conectată la aceasta prin care poate circula aburul trebuie proiectată, construită și instalată astfel încât să reziste la eforturile maxime de lucru la care pot fi supuse. .2 Se vor prevedea dispozitive pentru drenarea fiecărei tubulaturi de abur în care s-ar putea produce o \"lovitură de berbec\" periculoasă. .3 Dacă o tubulatură de abur sau armatură poate primi abur de la orice sursă la o presiune mai mare decât aceea pentru care este proiectată, trebuie prevăzute o supapă corespunzătoare de reducere, o supapă de siguranță și un indicator de presiune.</p>\n<p class=\"lf-p\">14.</p>\n<p class=\"lf-p\">Instalații de aer comprimat (R 34) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .1 Trebuie prevăzute dispozitive care să prevină suprapresiunea în orice parte a instalațiilor de aer comprimat și oriunde mantalele sau corpurile compresoarelor și răcitoarelor pot fi supuse unei suprapresiuni periculoase datorită pătrunderii în ele a aerului comprimat. Pentru toate instalațiile trebuie prevăzute dispozitive de siguranță corespunzătoare pentru evacuarea presiunii. .2 Instalația principală de aer de pornire pentru motoarele principale de propulsie cu combustie internă trebuie protejată în mod corespunzător împotriva efectelor întoarcerii flăcării și a exploziei interne în tubulaturile de aer de pornire. .3 Toate tubulaturile de refulare de la compresoarele de aer de pornire vor conduce direct la rezervoarele de aer de pornire și toate tubulaturile de pornire de la rezervoarele de aer la motoarele principale sau auxiliare trebuie complet separate de tubulatura de refulare a compresorului. .4 Trebuie luate măsuri pentru reducerea la minimum a intrării combustibilului în instalațiile de aer comprimat și de drenare a acestor instalații.</p>\n<p class=\"lf-p\">15.</p>\n<p class=\"lf-p\">Protecția împotriva zgomotului (R 36) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D - NAVE NEACOPERITE DE REGULA II-1/A-1/4; (la 16-08-2017, Subtitlul regulei II-1/C/15, Partea C, Capitolul II - 1, Anexa nr. 1 a fost modificat de Litera d), Punctul 1, ANEXĂ din ORDINUL nr. 1.203 din 27 iulie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 667 din 16 august 2017 ) Trebuie luate măsuri pentru reducerea zgomotului în încăperile de mașini la nivele acceptabile, avându-se în vedere \"Codul pentru nivelele de zgomote la bordul navei\", adoptat prin Rezoluția OMI A.468(XII). Dacă acest zgomot nu poate fi redus suficient, sursa de zgomot excesiv trebuie izolată sau separată în mod corespunzător, sau trebuie prevăzută o incintă de protecție împotriva zgomotului dacă se cere ca încăperea să fie prevăzută cu personal. Trebuie prevăzute mijloace de protecție a auzului pentru personalul care intră în astfel de încăperi.</p>\n<p class=\"lf-p\">16.</p>\n<p class=\"lf-p\">Lifturi ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D: .1 Lifturile pentru pasageri și mărfuri trebuie să respecte, în ceea ce privește dimensionarea, construcția, numărul de pasageri și/sau cantitatea de mărfuri, prevederile stabilite de către administrația statului pavilionului în fiecare caz în parte sau pentru fiecare tip de instalație. .2 Planurile de instalații și instrucțiunile de întreținere, inclusiv prevederile vizând inspecțiile periodice, trebuie să fie aprobate de către administrația statului pavilionului, care va inspecta și aproba instalația înainte ca aceasta să fie dată în exploatare. .3 În urma aprobării administrația statului pavilionului va emite un certificat care trebuie păstrat la bordul navei. .4 Inspecțiile periodice trebuie efectuate de către un inspector al autorității statului pavilionului sau al unei organizații recunoscute.</p>\n<p class=\"lf-p\">Partea D INSTALAȚII ELECTRICE 1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Generalități (R 40) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Instalațiile electrice trebuie să fie astfel încât: .1 toate serviciile electrice auxiliare necesare pentru menținerea navei în condiții normale de exploatare și de viață la bord să fie asigurate fără a se recurge la sursa de energie electrică de avarie; .2 serviciile electrice esențiale pentru siguranță să fie asigurate în diferite condiții de avarie; și .3 securitatea pasagerilor, echipajului și a navei să fie asigurată împotriva riscurilor de natură electrică. .2 Administrația statului pavilionului va lua măsuri corespunzătoare pentru a asigura uniformitatea implementării și aplicării prevederilor acestei părți în privința instalațiilor electrice, având în vedere recomandările publicate de Comisia internațională pentru electrotehnică și, în special, seria 60092 - Instalații electrice la nave.</p>\n<p class=\"lf-p\">2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sursa principală de energie electrică și instalații de iluminat (R 41) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Navele noi din clasele C și D la care energia electrică reprezintă singura energie de menținere a serviciilor auxiliare esențiale pentru siguranța navei, și navele noi și existente din clasa B la care energia electrică este singura sursă de energie pentru menținerea serviciilor auxiliare esențiale pentru siguranța și propulsia navei, trebuie prevăzute cu două sau mai multe sisteme principale de generare a energiei electrice astfel încât serviciile mai sus menționate să poate să rămână funcționale când unul dintre grupurile generatoare se defectează.</p>\n<p class=\"lf-p\">La navele noi din clasele C și D cu lungimea mai mică de 24 metri, unul dintre sistemele principale de generare a energiei electrice poate fi acționat de mașina principală de propulsie, cu condiția să existe suficientă putere astfel încât serviciile menționate anterior să fie asigurate când oricare alt grup generator se defectează. .2.1 O instalație electrică de iluminat principală care asigură iluminarea acelor părți ale navei accesibile în mod normal și utilizate de pasageri sau de echipaj trebuie să fie alimentată de la sursa principală de energie electrică. .2.2 Amplasarea instalației electrice de iluminat principale va fi astfel încât un incendiu sau un alt accident în spațiile în care se află sursa principală de energie electrică, echipamentul de transformare aferent, dacă există., tabloul principal de distribuție și tabloul principal de distribuție pentru iluminat, nu vor face ca instalația de iluminat de avarie prevăzută de regula 3 să devină inoperantă. .2.3 Amplasarea instalației de iluminat de avarie trebuie să fie făcută astfel încât un incendiu sau un alt accident în spațiile în care se află sursa de energie electrică de avarie, echipamentul de transformare aferent, dacă există, tabloul de distribuție de avarie și tabloul de iluminat de avarie nu vor face ca instalația electrică de iluminat principală prevăzută de aceasta regulă să devină inoperantă. .3 Tabloul principal de distribuție trebuie să fie în așa fel amplasat în raport cu un grup generator principal încât, în măsura în care este posibil, integritatea alimentării normale cu energie electrică să poată fi afectată numai de un incendiu sau alt accident în spațiul în care se află instalate generatorul și tabloul de distribuție.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .4 La navele noi din clasele B, C și D construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, toate cabinele trebuie să fie prevăzute cu surse suplimentare de iluminat care să indice în mod clar ieșirea, astfel încât pasagerii să își poată găsi drumul către ușă. Aceste surse de iluminat, care pot fi conectate la o sursă de energie electrică de rezervă sau care pot fi echipate cu o sursă de energie electrică autonomă în fiecare cabină, trebuie să se aprindă în mod automat în caz de până în alimentarea electrică normală a cabinei și să rămână aprinse timp de minimum 30 de minute.</p>\n<p class=\"lf-p\">3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sursa de energie electrică de avarie (R 42) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Orice navă trebuie prevăzută cu o sursă autonomă de energie electrică de avarie cu tablou de distribuție de avarie amplasat deasupra punții pereților etanși, într-un spațiu ușor accesibil, care nu va fi adiacent încăperilor de mașini de categoria A sau acelor spații în care se află sursa principală de energie electrică sau tabloul principal de distribuție. .1 Cerința de la primul alineat nu este obligatorie, cu condiția ca navele să fie echipate cu două încăperi de mașini perfect echivalente, separate prin cel puțin un compartiment etanș și ignifug și doi pereți etanși sau printr-o construcție alternativă care să ofere același nivel de siguranță, și să existe cel puțin un generator echipat cu un tablou de distribuție asociat etc., în fiecare încăpere a mașinilor. .2 Sursa de energie electrică de avarie poate să fie ori o baterie de acumulatoare care să respecte prevederile punctului .5, fără să fie reîncărcate sau să sufere o cădere excesivă de tensiune, ori un generator care să respecte prevederile punctului .5, acționat de un motor cu combustie internă cu alimentare independentă cu combustibil având temperatura de aprindere nu mai mică de 430 C, cu sistem automat de pornire la navele noi și cu sisteme de pornire aprobate la navele existente, și prevăzute cu o sursă electrică de avarie tranzitorie, în conformitate cu punctul .6, cu excepția noilor nave din clasele C și D cu lungimea mai mică de 24 metri unde o baterie de acumulatoare amplasată corespunzător este prevăzută pentru acel consumator particular pentru o perioadă de timp cerută de aceste reguli. .3 Sursa electrică de avarie trebuie amplasată astfel încât să poată funcționa eficient când nava este înclinată transversal la un unghi de înclinare de până la 22,50 și când nava este înclinată longitudinal până la 100 spre prova sau pupa. Grupul (grupurile) de generatoare de avarie trebuie să poată fi pornit(e) imediat în orice condiții de temperaturi joase care pot apare și, la navele noi, să se poată porni automat. .4 Tabloul de distribuție de avarie trebuie amplasat cât mai aproape posibil de sursa de energie de avarie. .5 Sursa de energie de avarie prevăzută la punctul .1 trebuie: .1 să poată funcționa, în general, pentru o perioadă de: – 12 ore pentru nave din clasa B (noi sau existente) ... – 6 ore pentru nave din clasa C (noi) ... – 3 ore pentru nave din clasa D (noi) ... .2 în mod special, să poată alimenta simultan următoarele servicii, în intervalele indicate mai sus în funcție de clasa navei:</p>\n<p class=\"lf-p\">(a) pompa de santină de avarie și una din pompele de incendiu; (b) iluminatul de avarie: .1 la fiecare post de adunare și îmbarcare și de-a lungul bordajelor exterioare; .2 în toate coridoarele, casele scărilor și ieșirile care asigură accesul la posturile de adunare sau îmbarcare; .3 în încăperile de mașini și în locul în care se află generatorul de avarie; .4 în posturile de comandă unde sunt amplasate echipamentul radio și echipamentul de navigație principal; .5 în conformitate cu regulile II-2/B/16 .1.3.7 și II-2/B/6 .1.7; .6 în toate posturile de depozitare a echipamentului de pompieri; .7 la pompa de santină de avarie și la una din pompele de incendiu, la care s-a făcut referire în sub-punctul (a) și la posturile de pornire a motoarelor lor. (c) luminile de navigație ale navei; (d) 1. tot echipamentul de comunicații, 2. instalația de alarmă generală, ...</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>instalația de detectare a incendiilor, și ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4.</span>toate semnalizările care pot fi solicitate în caz de avarie dacă ele sunt acționate electric de la generatoarele principale ale navei; ... (e) pompa instalației de sprinklere a navei, dacă există și dacă este acționată electric; și (f) lampa de semnalizare de zi a navei, dacă este acționată de către sursa principală de energie electrică a navei. .3 să poată pune în funcțiune, pentru o jumătate de oră, ușile etanșe acționate electric, împreună cu sistemul de comandă aferent, circuitele de indicare și alarmă . .6 Sursa de energie electrică de avarie tranzitorie prevăzută la punctul 2 va consta dintr-o baterie de acumulatoare amplasată corespunzător pentru a fi utilizată în caz de avarie, care va funcționa fără reîncărcare sau fără să sufere o cădere de tensiune excesivă timp de o jumătate de oră: (a) iluminatul prevăzut la punctul .2.(b).1 al prezentei reguli, (b) ușile etanșe, după cum se prevede în alin. .7.2 și .7.2 ale regulii II-1/B/13, dar nu neapărat toate simultan, în cazul în care nu se prevede o sursă temporară de energie acumulată; și (c) circuitele de comandă, indicare și alarmă după cum se prevede la punctul .7.2 al regulii II-1/B/13. .7 NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:</div>\n<p class=\"lf-p\">Acolo unde energia electrică este necesară pentru repornirea propulsiei, capacitatea trebuie să fie suficientă pentru repornirea propulsiei navei în legătură cu alte mașini, după caz, din starea de navă lipsită de energie în timp de 30 minute după oprirea alimentării cu energie.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.</p>\n<p class=\"lf-p\">Iluminatul suplimentar în caz de avarie pentru navele Ro-Ro (R 42-1) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B :</p>\n<p class=\"lf-p\">În plus față de iluminatul în caz de avarie cerut de regula II-1/D/3.5.2(b), pe fiecare navă cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială: .1 toate încăperile sociale pentru pasageri și coridoarele de trecere se vor prevedea cu iluminat electric suplimentar ce poate funcționa cel puțin trei ore când toate celelalte surse de energie electrică s-au defectat și în orice condiții de înclinare transversală. Iluminatul trebuie astfel asigurat încât să se poată imediat observa accesul la mijloacele de evacuare. Sursa de energie pentru iluminatul suplimentar va consta din baterii de acumulatoare amplasate în cadrul instalațiilor de iluminat ce trebuie încărcate în mod continuu, când acest lucru este practicabil, de la tabloul de distribuție de avarie. Alternativ, administrația statului pavilionului poate accepta orice alte mijloace de iluminat care sunt cel puțin tot atât de eficiente. Iluminatul suplimentar va fi astfel încât orice defecțiune a lămpii să devină imediat aparentă. Orice baterie de acumulatoare prevăzută trebuie înlocuită la intervale ce țin cont de durata de viață specificată în condițiile ambiante în care trebuie să funcționeze; și .2 o lampă portabilă cu acumulator reîncărcabil trebuie prevăzută în fiecare coridor al spațiului destinat echipajului, spațiului pentru activități recreative și în fiecare spațiu de lucru ce este în mod normal ocupat, dacă nu este prevăzut iluminatul suplimentar în caz de avarie așa cum se cere în subpunctul .1.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.</p>\n<p class=\"lf-p\">Măsuri împotriva electrocutării, incendiului și altor accidente de origine electrică (R 45) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Părțile metalice expuse ale mașinilor electrice sau echipamentului electric care nu trebuie să se afle sub tensiune dar care se pot afla astfel datorită unor defecțiuni trebuie legate la masă dacă mașinile sau echipamentele nu sunt : .1 alimentate la o tensiune care nu depășește 50 V curent continuu sau 50 V, valoarea medie pătratică între conductori; nu trebuie utilizate autotransformatoare în scopul realizării acestei tensiuni; sau .2 alimentate la o tensiune ce nu depășește 250 V, prin transformatoare de izolație care alimentează un singur consumator; sau .3 construite în conformitate cu principiul izolației duble. .2 Toate aparatele electrice trebuie construite și instalate astfel încât să nu producă accidente atunci când sunt manipulate sau atinse în mod normal. .3 Părțile laterale și posterioare și, dacă este necesar, cele frontale ale tablourilor de distribuție trebuie corespunzător protejate. Părțile sub tensiune expuse, cu tensiuni față de masă ce depășesc tensiunea specificată la punctul .1.1, nu trebuie montate pe partea din față a acestor tablouri de distribuție. Dacă este necesar, trebuie să se prevadă covoare sau grătare din materiale izolante în fața și în spatele tabloului de distribuție. .4 În sistemele de distribuție fără conectare la masă, trebuie să se prevadă un dispozitiv care să monitorizeze nivelul rezistenței de izolație față de pământ și care să emită semnale audio și vizuale în cazurile apariției de scăderi sub limita normală a nivelului de izolație. .5.1 Toate învelișurile și tresele metalice ale cablurilor trebuie continue din punct de vedere electric și legate la masă. .5.2. Toate cablurile și rețelele electrice exterioare echipamentului trebuie să fie cel puțin de tipul cu întârziere la propagarea flăcării și să fie instalate astfel încât să nu diminueze proprietățile lor inițiale de întârziere a propagării flăcării. Dacă este necesar pentru aplicații particulare, administrația statului pavilionului poate permite utilizarea tipurilor speciale de cabluri ca de exemplu cabluri de radiofrecvență care nu corespund celor menționate mai sus.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .5.3 Cablurile și rețelele care deservesc consumatorii de putere esențiali sau de avarie, iluminatul, comunicațiile interioare sau semnalizările trebuie să fie pe cât posibil pozate în afara bucătăriilor, spălătoriilor, încăperilor de mașini de categoria A și puțurilor acestora, precum și altor zone cu risc mare de incendiu. La navele Ro-Ro pasager noi și existente, traseele de cabluri ale sistemelor de alarmă în caz de urgență și dispozitivelor de comunicare cu publicul care sunt instalate pe navă la sau după 1 iulie 1998, trebuie aprobate de administrația statului pavilionului ținând cont de recomandările OMI. Cablurile care leagă pompele de incendiu de tablourile de distribuție de avarie trebuie de un tip rezistent la foc dacă trec prin zone cu risc mare de incendiu. Dacă este posibil, toate aceste cabluri trebuie dirijate astfel încât să excludă situația în care să devină ne-operabile prin încălzirea pereților datorită unui incendiu produs într-un spațiu alăturat. .6 Cablurile și rețelele trebuie fixate și susținute în așa fel încât să evite frecarea sau alte avarii. Terminațiile și conexiunile tuturor conductorilor trebuie făcute astfel încât să se mențină proprietățile originale electrice, mecanice de întârziere a propagării flăcării și, dacă este necesar, de rezistența la foc.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .7.1 Fiecare circuit separat trebuie protejat împotriva scurtcircuitului și supraîncărcării, exceptând cele permise prin regulile II-1/C/6 și II-1/C/7 NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .7.2 Corpurile de iluminat trebuie amplasate astfel încât să prevină creșterea temperaturii care ar putea duce la defectarea cablurilor și conductorilor și să prevină supraîncălzirea materialelor înconjurătoare. .8.1 Bateriile de acumulatoare trebuie corespunzător depozitate și compartimentele folosite special pentru amplasarea lor trebuie să fie corespunzător construite și eficient ventilate. .8.2 Echipamentul electric sau alt echipament care poate constitui o sursă de aprindere a vaporilor inflamabili nu trebuie permis în aceste compartimente. .9 Sistemele de distribuție trebuie instalate astfel încât incendiul în orice zonă principală verticală, conform definiției din regula II-2/A/2.9, să nu interfereze cu serviciile esențiale pentru siguranță din oricare astfel de zonă. Această cerință va fi îndeplinită dacă fiderele principale și de avarie care trec prin oricare dintre astfel de zone sunt separate atât vertical cât și orizontal, cât mai depărtate posibil unul de celalalt.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .10 Nu trebuie să se instaleze niciun echipament electric în spațiile unde există posibilitatea colectării de amestecuri inflamabile, de exemplu în compartimente destinate în principal bateriilor de acumulator, în magaziile cu vopsele, în spațiile de depozitare a acetilenei și în alte spații asemănătoare, cu excepția cazului în care administrația consideră că un astfel de echipament: .1 este esențial în ceea ce privește exploatarea; .2 aparține unui tip de echipament care nu poate provoca explozia amestecului în cauză; .3 este adecvat pentru spațiul avut în vedere; precum și .4 este omologat pentru utilizarea în condiții de siguranță, într-o atmosferă de praf, vapori sau gaze susceptibile a se acumula.</p>\n<p class=\"lf-p\">Partea E CERINȚE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCĂPERILE DE MAȘINI PERIODIC NESUPRAVEGHEATE Considerente speciale (R 54) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:</p>\n<p class=\"lf-p\">Toatele navele noi din clasele B, C și D și cele existente din clasa B trebuie examinate special de către administrația statului pavilionului pentru a constata dacă încăperile lor de mașini pot sau nu să fie periodic nesupravegheate și în caz că pot dacă sunt necesare cerințe suplimentare la cele prevăzute în aceste reguli pentru a atinge o siguranță echivalentă cu cea a încăperilor de mașini care în mod normal sunt supravegheate.</p>\n<p class=\"lf-p\">1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Generalități (R 46) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Amenajările prevăzute trebuie să fie astfel încât să asigure că siguranța navei în toate condițiile de navigație, inclusiv de manevră, este echivalentă cu acea a unei nave ale cărei încăperi de mașini sunt supravegheate. .2 Trebuie luate măsuri care să garanteze funcționarea sigură a echipamentului și pentru aceasta se adoptă reglementări satisfăcătoare în legătură cu inspecțiile regulate și testele de rutină în vederea unei funcționări continue sigure. .3 Fiecare navă trebuie prevăzută cu documente de evidență privind calitatea de a funcționa cu încăperi de mașini periodic nesupravegheate.</p>\n<p class=\"lf-p\">2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Măsuri de protecție împotriva incendiului (R 47) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .1 Trebuie prevăzute mijloace de detectare și alarmare în caz de incendiu, în stadiu incipient: .1 în coloanele de alimentare cu aer și de evacuare a gazelor (conducte) de la căldări; și .2 în conductele de aer de baleiaj ale mașinii principale de propulsie, dacă nu se consideră că nu sunt necesare într-un anumit caz. .2 Motoarele cu combustie internă de 2250 kW și mai mult sau care au cilindrii cu un diametru interior mai mare de 300 mm trebuie prevăzute cu detectori de ceață de ulei în carter sau aparate pentru controlul temperaturii lagărului motorului sau dispozitive echivalente.</p>\n<p class=\"lf-p\">3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Protecția împotriva inundării (R 48) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B : .1 Puțurile de santină din încăperile de mașini periodic nesupravegheate trebuie amplasate și supravegheate astfel încât acumularea lichidelor să fie detectată la unghiuri normale de asietă și înclinare transversală și trebuie să fie suficient de încăpătoare pentru a primi cu ușurință scurgerile normale din timpul perioadei nesupravegheate. .2 Dacă pompele de santină pot fi pornite automat, se vor prevedea dispozitive care să indice dacă afluxul de lichid este mai mare decât capacitatea pompei sau dacă pompa este în funcțiune mai frecvent decât ar fi normal. În aceste cazuri pot fi admise puțuri de santină mai reduse care să acopere o perioadă rezonabilă de timp. Dacă sunt prevăzute pompe de santină comandate automat, trebuie acordată o atenție deosebită cerințelor referitoare la prevenirea poluării cu hidrocarburi. .3 Amplasarea comenzilor oricărei valvule care servește la aspirația apei de mare, la descărcarea sub linia de plutire sau instalației de pompare a santinei trebuie să fie astfel situată încât să ofere un timp adecvat pentru intervenția în cazul scurgerii apei în compartiment, având în vedere timpul necesar pentru a ajunge la ele și a acționa aceste comenzi. Dacă nivelul la care compartimentul ar putea fi inundat în condițiile în care nava este complet încărcată cere astfel, se vor lua măsuri pentru acționarea comenzilor dintr-o poziție aflată peste acest nivel.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.</p>\n<p class=\"lf-p\">Comanda mașinii de propulsie de pe puntea de navigație (R 49) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .1 În toate condițiile de navigație, inclusiv cele de manevră, turația, direcția de împingere și, dacă este cazul, pasul elicei trebuie complet comandate de pe puntea de navigație. .1 Această comandă de la distanță trebuie realizată printr-un singur dispozitiv de comandă pentru fiecare elice independentă, cu funcționarea automată a tuturor serviciilor aferente, inclusiv, dacă este necesar, a dispozitivelor de prevenire a supraîncărcării mașinilor de propulsie. .2 Mașinile principale de propulsie trebuie prevăzute cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie, aflat pe puntea de navigație, care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigație. .2 Comenzile mașinilor de propulsie de pe puntea de navigație trebuie indicate în postul central de comandă a mașinii principale sau la postul local de comandă al mașinilor de propulsie, după cum este oportun. .3 Comanda de la distanță a mașinilor de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziții de comandă interconectate. În fiecare post va fi un indicator care să arate din ce post se comandă mașinile de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigație și încăperile de mașini va fi posibil numai în încăperea de mașini principale sau în postul central de comandă a mașinilor principale. Instalația va cuprinde mijloace de prevenire a modificării importante a împingerii elicei în timpul transferului comenzii dintr-un post în altul. .4 Trebuie ca toate mașinile esențiale pentru funcționarea în siguranță a navei să poată fi comandate de la un post local, chiar și în cazul defectării oricărei părți a sistemelor de comandă automată sau de la distanță. .5 Sistemul de comandă automată de la distanță trebuie conceput astfel încât în cazul defectării sale trebuie dată o alarmă. Dacă nu se consideră că este imposibil, turația și sensul de rotație a elicei prestabilite trebuie menținute până când comanda locală va intră în funcțiune. .6 Trebuie prevăzute indicatoare pe puntea de navigație pentru: .1 turația și sensul de rotație ale elicei în cazul elicelor cu pas fix; sau .2 turația și poziția pasului elicei în cazul elicelor cu pas reglabil. .7 Trebuie limitat numărul lansărilor automate consecutive care nu reușesc să producă pornirea pentru a menține o presiune suficientă a aerului de pornire. Trebuie prevăzută o alarmă care să indice limita inferioară a presiunii aerului de pornire la un nivel care permite încă operațiunile de pornire ale mașinii de propulsie.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.</p>\n<p class=\"lf-p\">Comunicații (R 50) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASA B ȘI NAVE NOI DIN CLASELE C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:</p>\n<p class=\"lf-p\">Trebuie prevăzut un dispozitiv sigur de comunicare vocală între postul central de comandă a mașinii principale sau postul central de comandă al mașinilor de propulsie, după cum este oportun, puntea de navigație și amenajările de locuit ale ofițerilor de mașini.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.</p>\n<p class=\"lf-p\">Instalația de alarmă (R 51) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Trebuie prevăzută o instalație de alarmă care să indice orice defecțiune ce necesită asistență și care: .1 trebuie să poată da o alarmă sonoră în postul central de comandă a mașinilor principale sau la postul local de comandă a mașinilor de propulsie și să indice vizual separat funcția fiecărei alarme într-o poziție corespunzătoare; .2 trebuie să aibă o legătură cu încăperile sociale ale mecanicilor și cu fiecare din cabinele mecanicilor printr-un comutator selectiv, în vederea asigurării legăturii cu cel puțin una din aceste cabine. Se pot permite măsuri alternative dacă acestea se consideră echivalente; .3 trebuie să pună în funcțiune o alarmă acustică și optică pe puntea de navigație pentru orice situație care cere intervenția sau atenția ofițerului de cart; .4 să fie proiectată, pe cât posibil, pe baza principiului securității pozitive; și .5 să pună în funcțiune alarma pentru mecanici prevăzută de regula II-1/C/10, dacă funcția de alarmă nu a fost recepționată local într-un timp limitat. .2.1. Instalația de alarmă trebuie alimentată continuu și trebuie să aibă posibilitatea trecerii automate la alimentarea de la sursa de rezervă în cazul pierderii alimentării normale. .2.2 Defecțiunea sursei normale de alimentare a instalației de alarmă trebuie indicată printr-o alarmă. .3.1 Instalația de alarmă trebuie să poată indica în același timp mai mult de o defecțiune și receptarea oricărei alarme nu trebuie să oprească altă alarmă. .3.2 Recepționarea oricărei condiții de alarmă la poziția la care se referă punctul .1, trebuie i indicată la pozițiile în care a apărut. Alarmele trebuie menținute până când trebuie să fie recepționate, iar indicatoarele optice ale alarmelor individuale se vor menține până la înlăturarea defecțiunii, când instalația de alarmă va fi automat pusă din nou în condiția de funcționare normală.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sisteme de siguranță (R 52) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:</p>\n<p class=\"lf-p\">Trebuie prevăzut un sistem de siguranță care în cazul funcționării defectuoase majore a mașinilor sau căldării, care prezintă pericol imediat, să asigure scoaterea automată din funcțiune a acelei părți a instalației și care să dea o alarmă. Scoaterea din funcțiune a instalației de propulsie nu trebuie să se facă automat, cu excepția cazurilor care pot conduce la defecțiuni grave, scoaterea completă din funcțiune sau explozii. Când sunt prevăzute dispozitive de supraveghere a scoaterii din funcțiune a mașinii principale de propulsie, acestea trebuie să excludă acționarea inadvertentă. Trebuie prevăzute dispozitive optice care să indice când supravegherea a fost activată. Sistemul de control automat de siguranță al mașinilor de scoatere din funcțiune și reducere a vitezei trebuie să fie separat de instalația de alarmă.</p>\n<p class=\"lf-p\">8.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cerințe speciale pentru instalațiile de mașini, de căldări și electrice (R 53) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Sursa principală de energie electrică trebuie să îndeplinească următoarele : .1 Dacă energia electrică poate să fie furnizată în mod normal de un generator, se vor prevedea măsuri corespunzătoare distribuire a sarcinii, care să asigure integritatea alimentărilor serviciilor necesare pentru propulsie și guvernare, precum și pentru siguranța navei. În cazul defectării generatorului în funcționare, trebuie prevăzute măsuri adecvate pentru pornirea automată și conectarea la tabloul principal de distribuție a unui generator de rezervă, cu o capacitate suficientă pentru a permite propulsia și guvernarea și pentru a asigura securitatea navei prin repornirea automată a instalațiilor auxiliare esențiale incluzând, dacă este necesar, funcționări secvențiale. .2 Dacă energia electrică este furnizată în mod normal de mai mult de un grup generator funcționând simultan în paralel, trebuie luate măsuri, ca de exemplu distribuirea sarcinii, în vederea asigurării că în cazul defectării unuia din aceste grupuri generatoare, cel care rămâne să funcționeze fără a fi supraîncărcat pentru a permite propulsia și guvernarea și pentru a garanta siguranța navei. .2 Dacă sunt solicitate mașini de rezervă pentru alte mașini auxiliare esențiale pentru propulsie, trebuie să se prevadă comutatoare automate.</p>\n<p class=\"lf-p\">9.</p>\n<p class=\"lf-p\">Comanda automată și instalația de alarmă ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Instalația de comandă trebuie să fie astfel încât serviciile necesare pentru funcționarea mașinii principale de propulsie și auxiliarele sale, să fie asigurate prin dispozitivele automate necesare. .2 Trebuie să se dea o alarmă la comutarea automată. .3 Trebuie să se prevadă o instalație de alarmă conform regulii 6 pentru toate valorile importante ale presiunilor, temperaturilor și nivelurile lichidelor precum și pentru alți parametri importanți. .4 Trebuie să se prevadă un punct de comandă centralizată cu panourile de alarmă necesare și aparate care să indice orice alarmă. .5 Trebuie să se prevadă dispozitive pentru menținerea presiunii aerului de pornire la nivelul necesar dacă pentru propulsia principală sunt utilizate motoare cu combustie internă pornite cu aer comprimat.</p>\n<h3 class=\"lf-part\">Capitolul II-2</h3>\n<p class=\"lf-p\">PROTECȚIA CONTRA INCENDIULUI, DETECTAREA INCENDIULUI ȘI STINGEREA INCENDIULUI Partea A GENERALITĂȚI 1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Principii de bază (R 2) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Obiectivele protecției contra incendiului din acest capitol sunt de: .1 prevenire a apariției incendiului și exploziei; .2 reducere a riscurilor cauzate de incendiu pentru viața umană; .3 reducere a riscurilor de avariere a navei, încărcăturii sau mediului înconjurător datorită incendiului; .4 localizare, control și de lichidare a incendiului și exploziei în compartimentul în care au apărut; și .5 asigurare a unor mijloace adecvate și disponibile imediat pentru evacuarea pasagerilor și echipajului. .2 În vederea atingerii obiectivelor referitoare la incendiu prezentate la punctul .1, următoarele principii fundamentale stau la baza regulilor din prezentul capitol și sunt incluse în ele după caz, ținându-se seama de tipul navelor și de riscurile eventuale de incendiu: .1 împărțirea navei în zone verticale principale contra incendiului prin elemente structurale izolate termic; .2 separarea spațiilor de locuit de celelalte spații ale navei prin elemente structurale izolate termic; .3 utilizarea restrânsă a materialelor combustibile; .4 detectarea oricărui incendiu în zona unde a luat naștere; .5 localizarea și stingerea oricărui incendiu în locul unde a luat naștere; .6 protecția căilor de evacuare sau de acces pentru combaterea incendiului; .7 posibilitatea utilizării rapide a mijloacelor de combatere a incendiului; .8 reducerea posibilităților de aprindere a vaporilor încărcăturii inflamabile. .3 Obiectivele protecției contra incendiului prezentate la punctul .1 de mai sus pot fi atinse prin asigurarea conformității cu regulile obligatorii specificate în acest capitol sau printr-o concepție și dotări alternative în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al SOLAS 1974, care se aplică navelor construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată.</p>\n<p class=\"lf-p\">O navă trebuie considerată că respectă cerințele funcționale prezentate la punctul .2 și că îndeplinește obiectivele protecției contra incendiului dacă: .1 fie concepția navei și a dotărilor, ca un întreg, respectă regulile prescriptive specificate în acest capitol; .2 fie concepția navei și a dotărilor, ca un întreg, au fost revăzute și aprobate în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al SOLAS 1974, care se aplică navelor construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată; .3 fie concepția navei și a dotărilor au fost parțial revizuite și aprobate în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al Convenției SOLAS 1974 și părțile rămase sunt în conformitate cu regulile obligatorii specificate în acest capitol. .4 Toate navele care sunt supuse reparațiilor, transformărilor și modificărilor de importanță majoră și dotările legate de acestea trebuie să corespundă cel puțin cerințelor aplicabile anterior acestor nave.</p>\n<p class=\"lf-p\">Reparațiile, transformările și modificările de importanță majoră și dotările legate de acestea care afectează substanțial dimensiunile navei sau spațiile destinate pasagerilor, sau cresc substanțial durata de serviciu a navei și a dotărilor legate de aceasta trebuie să corespundă celor mai recente cerințe aplicabile navelor noi în măsura în care administrația statului pavilionului consideră că este rezonabil și posibil.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .5 Prin derogare de la prevederile punctului .4, navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri când sunt supuse unor reparații, înlocuiri, modificări și dotările care se referă la acestea, trebuie să corespundă următoarelor : .1 toate materialele introduse pe aceste nave vor corespunde cerințelor cu privire la materialele folosibile pe navele noi din clasa B; și .2 toate reparațiile, înlocuirile, modificările și dotările care se referă la acestea și care implică înlocuirea de materiale în greutate de 50 tone sau mai mult, altele decât cele cerute de regula II-2/B/16, vor corespunde cerințelor aplicabile navelor noi din clasa B.</p>\n<p class=\"lf-p\">2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Definiții (R 2) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Material incombustibil este un material care nu arde și nici nu emite vapori inflamabili în cantitate suficientă pentru a se autoaprinde când i se ridică temperatura la aproximativ 750°C, această proprietate fiind determinată printr-o încercare a rezistenței la foc în conformitate cu Rezoluția OMI A.799(19) \"Recomandarea revizuită privind metodele de încercare a incombustibilității materialelor pentru construcții navale maritime\". Orice alt material este considerat un material combustibil. .1a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA SAU DUPĂ 1 IANUARIE 2003:</p>\n<p class=\"lf-p\">Material incombustibil este un material care nu arde și nici nu emite vapori inflamabili în cantitate suficientă pentru a se autoaprinde când i se ridică temperatura la aproximativ 750°C, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) al Organizației Maritime Internaționale (OMI). Orice alt material este considerat un material combustibil. .2 Încercare standard a rezistenței la foc este cea la care eșantioanele prelevate din pereți sau punți sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi care corespund cu aproximație curbei standard de temperatură-timp. Eșantioanele trebuie să aibă o suprafață expusă de cel puțin 4,65 mý și înălțimea (sau lungimea în cazul punților) de cel puțin 2,44 metri, fiind cât mai asemănătoare construcției prevăzute și având, unde este cazul, cel puțin o îmbinare. Curba standard de temperaturătimp este o curbă continuă dusă prin următoarele puncte de temperatură a cuptorului: ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┐ │temperatura internă inițială a cuptorului│ 20° C │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │la sfârșitul primelor 5 minute │ 576° C │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │la sfârșitul a 10 minute │ 679° C │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │la sfârșitul a 15 minute │ 738° C │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │la sfârșitul a 30 minute │ 841° C │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │la sfârșitul a 60 minute │ 945° C │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────┘ .2a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:</p>\n<p class=\"lf-p\">Încercare standard a rezistenței la foc este cea la care eșantioanele prelevate din pereți sau punți sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi care corespund cu aproximație curbei standard de temperatură-timp. Aceste metode de încercare trebuie să fie în conformitate cu Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP). .3 Construcții de tip \"A\" sunt acele construcții formate din pereți și punți care îndeplinesc următoarele cerințe: .1 sunt construite din oțel sau alt material echivalent; .2 sunt suficient de rigide; .3 sunt executate astfel încât să nu permită trecerea fumului și a flăcării până la terminarea încercării standard de o oră a rezistenței la foc; .4 sunt izolate cu materiale incombustibile aprobate astfel încât temperatura medie pe suprafața ne-expusă să nu crească mai mult de 140°C peste temperatura inițială și nici temperatura din orice punct, inclusiv la orice îmbinare, nu va crește mai mult de 180°C peste temperatura inițială, în timpul specificat mai jos: ┌────────────────┬───────────────┐ │Clasa \"A-60\" │ 60 minute │ ├────────────────┼───────────────┤ │Clasa \"A-30\" │ 30 minute │ ├────────────────┼───────────────┤ │Clasa \"A-15\" │ 15 minute │ ├────────────────┼───────────────┤ │Clasa \"A-0\" │ 0 minute │ └────────────────┴───────────────┘ .5 Administrația statului pavilionului trebuie să ceară o încercare a peretelui sau a punții prototip, spre a se asigura că sunt îndeplinite cerințele de mai sus în ceea ce privește integritatea construcției și creșterea temperaturii în conformitate cu Rezoluția OMI A.754(18).</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru navele din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată \"Rezoluția OMI A.754(18)\" trebuie citită \"Codul FTP\". .4 Construcții de tip \"B\" sunt acele construcții formate din pereți, punți, plafoane sau căptușeli, care îndeplinesc următoarele condiții: .1 trebuie să fie executate astfel încât să nu permită trecerea flăcărilor până la sfârșitul primei jumătăți de oră din timpul încercării standard a rezistenței la foc; .2 trebuie să aibă un grad de izolare astfel încât temperatura medie de pe suprafața neexpusă să nu crească cu mai mult de 140°C peste temperatura inițială și în nici un punct, inclusiv la orice îmbinare, temperatura nu trebuie să crească cu mai mult de 225°C peste cea inițială, în decursul următoarelor intervale : ┌────────────────┬───────────────┐ │Clasa \"B-15\" │ 15 minute │ ├────────────────┼───────────────┤ │Clasa \"B-0\" │ 0 minute │ └────────────────┴───────────────┘ .3 trebuie să fie realizate din materiale incombustibile aprobate și toate materialele servind la construcția și fixarea construcțiilor de tip \"B\" să fie incombustibile, exceptând cazul când poate fi permis furnir combustibil care îndeplinește alte cerințe ale acestui capitol; .4 administrația statului pavilionului va cere încercarea unei construcții prototip pentru a se convinge că ea corespunde cerințelor de mai sus în ce privește integritatea și creșterea temperaturii în conformitate cu rezoluția OMI A.754(18).</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru navele din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată \"Rezoluția OMI A.754(18)\" trebuie citită \"Codul FTP\". .5 Construcții de tip \"C\" sunt acele construcții realizate din materiale incombustibile aprobate. Ele nu trebuie să respecte cerințele privitoare la trecerea fumului și a flăcării și nici pe cele cu privire la limita de creștere a temperaturii. Este permis furnir combustibil care îndeplinește alte cerințe ale acestui capitol. .6 Plafoane sau căptușeli continue de tip \"B\" sunt acele plafoane sau căptușeli de tip \"B\" care se termină numai în dreptul unei construcții de tip \"A\" sau \"B\". .7 Oțel sau alt material echivalent. Ori de câte ori apar cuvintele \"oțel sau alt material echivalent\", prin \"material echivalent\" trebuie înțeles orice material incombustibil care, el însuși sau prin izolația prevăzută, posedă proprietăți echivalente cu cele ale oțelului sub aspectul integrității și rezistenței mecanice la sfârșitul încercării standard a rezistenței la foc (de exemplu un aliaj de aluminiu izolat corespunzător). .8 Propagare lentă a flăcării înseamnă că suprafața în cauză limitează în mod corespunzător propagarea flăcării, aceasta fiind determinată prin metoda de încercare la foc conform Rezoluției OMI A.653(16) referitoare la materialele de finisare a pereților, plafoanelor și a punților. .8a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:</p>\n<p class=\"lf-p\">Propagare lentă a flăcării înseamnă că suprafața în cauză limitează adecvat propagarea flăcării, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP. .9 Zone verticale principale sunt acele secțiuni în care sunt împărțite prin construcții de tip \"A\" corpul, suprastructura și rufurile; lungimea medie și lățimea fiecăreia dintre aceste zone deasupra oricărei punți nu trebuie să depășească în general 40 metri. .10 Încăperi de locuit sunt acele spații folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, camere de recreere, frizerii, oficii care nu conțin instalații de gătit și spații similare. .11 Încăperi sociale sunt acele părți din încăperile de locuit care sunt folosite ca vestibuluri, săli de mese, saloane și alte spații similare permanent închise. .12 Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătării, oficii care conțin instalații de gătit, dulapuri de serviciu, încăperi pentru poștă și valori, spații de depozitare, ateliere, altele decât acelea care intră în componența încăperilor de mașini, încăperi similare și puțurile aferente acestora. .13 Încăperi de marfă sunt toate încăperile folosite pentru marfă (inclusiv tancurile pentru mărfuri lichide) și puțurile aferente acestor spații. .13-1 Încăperi pentru vehicule sunt încăperile de marfă folosite pentru transportul vehiculelor cu motor cu combustibil în rezervoarele lor pentru propria lor propulsie. .14 Încăperi de marfă Ro-Ro sunt încăperi care nu sunt în mod normal împărțite în orice direcție și care se extind fie pe o lungime considerabilă fie pe întreaga lungime a navei, în care vehiculele cu motor cu combustibil în rezervoarele lor pentru propria lor propulsie și/sau mărfurile (ambalate sau în vrac, încărcate în sau pe remorci auto sau vagoane de cale ferată, vehicule (inclusiv cisterne auto sau de cale ferată), trailere, containere, palete, rezervoare mobile în sau pe mijloace similare de depozitare sau alte recipiente) pot fi încărcate și descărcate normal pe direcție orizontală. .15 Încăperi de marfă Ro-Ro deschise sunt încăperi de marfă Ro-Ro fie deschise la ambele capete, sau deschise la un capăt și prevăzute cu ventilație naturală adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în bordajul exterior sau plafon, sau deschise deasupra și pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată având o suprafață totală de cel puțin 10% din aria totală a părților laterale. .15-1 Încăperi pentru vehicule deschise sunt acele încăperi pentru vehicule fie deschise la ambele capete, sau deschise la un capăt și prevăzute cu ventilație naturală adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în bordajul exterior sau plafon, sau deschise deasupra și pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată având o suprafață totală de cel puțin 10% din aria totală a părților laterale.</p>\n<p class=\"lf-p\">.16 Încăperi de marfă Ro-Ro închise sunt încăperi de marfă Ro-Ro care nu sunt nici încăperi de marfă Ro-Ro deschise nici punți expuse. .16-1 Încăperi pentru vehicule închise sunt încăperi pentru vehicule care nu sunt nici încăperi pentru vehicule deschise nici punți expuse. .17 Punte expusă este o punte expusă complet condițiilor atmosferice în partea de sus și cel puțin două direcții laterale. .18 Încăperi de categorie specială sunt acele încăperi pentru vehicule închise situate deasupra sau dedesubtul punții pereților etanși în care și din care astfel de vehicule pot fi conduse și la care pasagerii au acces. Încăperile de categorie specială se pot extinde pe mai mult de o punte cu condiția ca înălțimea liberă maximă pentru vehicule să nu depășească 10 metri. .19-1 Încăperi de mașini de categoria \"A\" sunt acele încăperi și puțurile aferente acestor încăperi care conțin: .1 motoare cu ardere internă folosite pentru propulsia principală; sau .2 motoare cu ardere internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală dacă puterea lor totală este cel puțin 375 kW; sau .3 orice căldare cu combustibil lichid sau instalație de combustibil. .19 -2 Încăperi de mașini cuprind toate încăperile de mașini de categoria \"A\" și toate celelalte încăperi care conțin mașini de propulsie, căldări, instalații de combustibil, mașini cu aburi și motoare cu ardere internă, generatoare și motoare electrice importante, stații de încărcare a combustibilului, instalații frigorifice, instalații stabilizatoare, instalații de ventilație și instalații de aer condiționat, și alte încăperi similare, împreună cu puțurile aferente acestor spații. .20 Unitate de combustibil greu este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului greu în vederea alimentării unei căldări cu combustibil lichid, sau echipamentul folosit pentru preîncălzirea combustibilului destinat unui motor cu combustie internă, cuprinzând orice pompe, filtre și încălzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 N/mmý. .21 Posturi de comandă sunt acele încăperi în care se găsesc echipamente radio, sau echipamente principale de navigație, sau sursa de energie pentru avarie sau este centralizat echipamentul de detectare a incendiului sau de comandă pentru instalațiile de stingere a incendiului. .21-1 Post central de comandă este un post de comandă în care sunt centralizate funcțiile de control și semnalizare aferente următoarelor: .1 instalații fixe de detectare și de alarmă de incendiu; .2 instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalații de detectare și alarmă de incendiu;</p>\n<p class=\"lf-p\">.3 tablouri de semnalizare a ușilor antifoc; .4 închiderea ușilor antifoc; .5 tablouri de semnalizare a ușilor etanșe la apă; .6 închiderea ușilor etanșe la apă; .7 ventilatoare; .8 alarmă generală / de incendiu; .9 instalații de comunicare incluzând telefoane; și .10 microfoanele pentru instalațiile de comunicare cu publicul. .21-2 Post central de comandă supravegheat continuu este un post central de comandă care este supravegheat în permanență de un membru responsabil al echipajului. .22 Încăperi care conțin mobilier și elemente de decorațiuni interioare cu pericol limitat de incendiu sunt, conform Regulii II-2/B/2, acele încăperi care conțin mobilier și elemente de decorațiuni interioare cu pericol limitat de incendiu (cum ar fi cabine de locuit, încăperi sociale, oficii sau alte tipuri de încăperi de locuit) în care: .1 tot mobilierul voluminos precum pupitre, dulapuri pentru îmbrăcăminte, toalete, birouri, comode, este executat în întregime din materiale incombustibile aprobate, exceptând faptul că pe suprafața lor de lucru se poate aplica un strat de furnir din material combustibil nu mai gros de 2 mm; .2 tot mobilierul ușor precum scaune, canapele, mese, care este construit pe schelet din materiale incombustibile; .3 toate draperiile, perdelele și alte materiale textile suspendate au caracteristici de rezistență la propagarea flăcării care nu sunt inferioare acelora corespunzătoare produselor din lână având greutatea de 0,8 kg/mý, în conformitate cu Rezoluția OMI A.471(XII), astfel cum a fost amendată Pentru navele din clasele B, C ȘI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată \"Rezoluția OMI A.471(XII) astfel cum a fost amendată trebuie citită \"Codul FTP\". .4 toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de rezistență la propagarea flăcării care nu sunt inferioare acelora corespunzătoare unui material similar din lână folosit în același scop;</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru navele din clasele B, C ȘI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată acest alineat trebuie citit: toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de propagare lentă a flăcării; .5 toate suprafețele expuse ale pereților, căptușelilor și plafoanelor au proprietăți de propagare lentă a flăcării; și .6 întreg mobilierul tapițat este rezistent la ardere și are caracteristica de propagare lentă a flăcării în conformitate cu \"Metodele de încercare la foc a mobilierului tapițat\" din Rezoluția OMI A.652(16).</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru navele din clasele B, C ȘI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată \"Rezoluția OMI A.652(16)\" trebuie să se citească \"Codul FTP\".</p>\n<p class=\"lf-p\">PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .7 toate așternuturile au calități de rezistență la aprindere și la propagarea incendiului, acestea fiind determinate în conformitate cu Codul FTP. .23 Navă Ro-Ro pasager este o navă de pasageri cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială așa cum sunt definite în această regulă. .24 Codul pentru metodele de încercare la foc este Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, așa cum a fost adoptat de Comitetul Securității Maritime al Organizației Maritime Internaționale (OMI) prin Rezoluția MSC. 61(67), așa cum a fost amendat OMI, denumit în continuare Codul FTP, acceptat de România prin OG nr. 32/2001 aprobată prin Legea nr. 33/2002. .25 Codul pentru sistemele de protecție contra incendiului este Codul internațional pentru sistemele de protecție contra incendiului, așa cum a fost adoptat de Comitetul Securității Maritime al Organizației Maritime Internaționale (OMI) prin Rezoluția MSC. 98(73), așa cum a fost amendat, acceptat de România prin Legea nr. 624/2002, denumit în continuare Codul FSS. .26 Punct de aprindere este în grade Celsius (proba în creuzet închis) la care un produs emană o cantitate suficientă de vapori inflamabili care trebuie să se aprindă, așa cum s-a determinat cu un aparat aprobat pentru măsurarea punctului de aprindere (inflamabilitate). .27 Reguli prescriptive însemnă caracteristici constructive, care limitează dimensiunile sau sistemele de protecție contra incendiului specificate în acest capitol. .28 Clapet antifoc înseamnă, în scopul punerii în aplicare a regulii II-2/B/9a, un dispozitiv instalat într-o conductă de ventilație care rămâne deschis în condiții normale, permițând curgerea în conductă, și este închis în timpul unui incendiu, împiedicând curgerea în conductă pentru a limita trecerea focului. Atunci când se utilizează definiția de mai sus pot fi asociați următorii termeni: .1 clapet antifoc automat înseamnă un clapet antifoc care se închide în mod independent ca reacție la expunerea la produse de combustie; .2 clapet antifoc manual înseamnă un clapet antifoc care trebuie deschis sau închis manual de echipaj direct la clapet; și .3 clapet antifoc acționat de la distanță înseamnă un clapet antifoc închis de echipaj prin intermediul unui post de comandă situat la distanță de clapetul controlat. (la 16-08-2017, Punctul 2. din Partea A , Capitolul II-2 , Anexa nr. 1 a fost completat de Litera a), Punctul 2, ANEXĂ din ORDINUL nr. 1.203 din 27 iulie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 667 din 16 august 2017</p>\n<p class=\"lf-p\">) .29 Clapet de protecție împotriva fumului înseamnă, în scopul punerii în aplicare a regulii II-2/B/9a, un dispozitiv instalat într-o conductă de ventilație care rămâne deschis în condiții normale, permițând curgerea în conductă, și este închis în timpul unui incendiu, împiedicând curgerea în conductă pentru a limita trecerea fumului și a gazelor fierbinți. Nu se preconizează că un clapet de protecție împotriva fumului va contribui la integritatea unei separații cu rezistență la foc perforată de o conductă de ventilație. Atunci când este utilizată definiția de mai sus pot fi asociați următorii termeni: .1 clapet automat de protecție împotriva fumului înseamnă un clapet de protecție împotriva fumului care se închide în mod independent ca reacție la expunerea la fum sau gaze fierbinți; .2 clapet manual de protecție împotriva fumului înseamnă un clapet de protecție împotriva fumului care trebuie deschis sau închis manual de echipaj direct la clapet; și .3 clapet de protecție împotriva fumului acționat de la distanță înseamnă un clapet de protecție împotriva fumului închis de echipaj prin intermediul unui post de comandă situat la distanță de clapetul controlat.; (la 16-08-2017, Punctul 2. din Partea A , Capitolul II-2 , Anexa nr. 1 a fost completat de Litera a), Punctul 2, ANEXĂ din ORDINUL nr. 1.203 din 27 iulie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 667 din 16 august 2017 ) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranți, furtunuri și ajutaje (R 4) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASA B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1.1 Fiecare navă trebuie să fie prevăzută cu pompe de incendiu, tubulaturi de incendiu, hidranți, furtunuri și țevi de refulare în conformitate cu cerințele aplicabile din prezenta regulă.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003: .1.2 Atunci când se cere mai mult de o singură pompă de incendiu independentă, valvulele de închidere care separă tubulatura de incendiu din cadrul încăperii de mașini ce conține pompa principală de incendiu sau pompele de restul tubulaturii de incendiu trebuie să fie amplasate în poziții ușor accesibile și protejate, în afara încăperii de mașini. Tubulatura de incendiu trebuie dispusă astfel încât atunci când valvulele de închidere sunt închise toți hidranții de la bord, cu excepția celor din spațiul de mașini menționat mai sus, să poată fi alimentați cu apă de la o pompă de incendiu care nu este situată în această încăpere de mașini printr-o tubulatură care nu trece prin această încăpere. În mod excepțional, porțiuni scurte din tubulatura de aspirație și de refulare a pompei de incendiu de avarie pot trece prin încăperea de mașini dacă nu este posibilă alegerea unui alt traseu prin exteriorul acestei încăperi, cu condiția ca integritatea acestei tubulaturi de incendiu să fie asigurată prin înconjurarea tubulaturii cu apărători metalice întărite.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .1.3 Valvulele de închidere care separă un tronson al tubulaturii principale (magistralei) de incendiu din interiorul încăperii de mașini în care se află pompa principală de incendiu sau pompele de restul tubulaturii principale de incendiu trebuie să fie dispuse într-o poziție ușor accesibilă și de protejat în afara încăperilor de mașini. Tubulatura principală de incendiu trebuie astfel dispusă încât atunci când valvulele de izolare sunt închise toți hidranții de pe navă, cu excepția din încăperea de mașini menționată mai sus, să poată fi alimentați cu apă de către o altă pompă sau de o pompă de incendiu de avarie. Pompa de incendiu de avarie, priza și tubulatura sa de aspirație a apei de mare și tubulatura de refulare și valvulele de izolare trebuie amplasate în afara încăperii de mașini. Dacă această amenajare nu poate fi realizată, priza de apă de mare poate fi prevăzută în încăperea de mașini dacă valvula este acționată de la distanță dintr-o poziție situată în același compartiment ca și pompa de incendiu de avarie și tubulatura de aspirație este cât mai scurtă posibil. Porțiuni scurte din tubulatura de sucțiune și de refulare pot penetra încăperea de mașini, cu condiția ca ele să fie închise într-o structură rezistentă din oțel sau sunt izolate de tip A-60. Țevile trebuie să aibă o grosime a pereților corespunzătoare, dar în nici un caz mai mici de 11 mm și să fie sudate cu excepția îmbinărilor cu flanșă de la priza de aspirație a apei de mare.</p>\n<p class=\"lf-p\">TOATE NAVELE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASA B ȘI NAVELE NOI DIN CLASELE C ȘI D, CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: .2 Debitul pompelor de incendiu .1 Pompele de incendiu prevăzute trebuie să fie capabile să furnizeze în scopul stingerii incendiului o cantitate de apă, la presiunea indicată la punctul 4.2, nu mai mică de două treimi din cantitatea cerută să fie refulată de pompele de santină când sunt folosite la golirea santinei. .2 Pe fiecare navă, pentru care regula cere să fie prevăzută cu mai mult de o pompă acționată mecanic, fiecare dintre pompele de incendiu cerute trebuie să aibă o capacitate nu mai mică de 80% din capacitatea totală necesară împărțită la numărul minim de pompe de incendiu necesare, dar nu mai puțin de 25 mc/h și fiecare dintre aceste pompe trebuie ca în orice situație să fie capabilă să furnizeze cel puțin două jeturi de apă. Aceste pompe de incendiu trebuie să poată asigura pomparea apei în tubulatura de incendiu în condițiile cerute. .3 Pe navele construite după 1 ianuarie 2003, când se instalează mai multe pompe decât numărul minim de pompe cerut, aceste pompe suplimentare trebuie să un debit de cel puțin 25 mc/h și trebuie să fie capabile să asigure cel puțin cele două jeturi de apă cerute la punctul .5 al acestei reguli. .3 Amplasarea pompelor de incendiu, a tubulaturii de incendiu și disponibilitatea imediată a alimentării cu apă .1 Navele trebuie prevăzute cu pompe de incendiu acționate mecanic după cum urmează: .1 navele autorizate să transporte mai mult de 500 de pasageri: cel puțin trei pompe din care una poate fi acționată de motorul principal; .2 navele autorizate să transporte 500 de pasageri sau mai puțin: cel puțin două pompe, din care una poate fi acționată de motorul principal. .2 Pompele sanitare, pompele de balast, de santină sau pentru servicii generale pot fi acceptate ca pompe de incendiu cu condiția ca ele să nu fie utilizate în mod normal pentru pomparea hidrocarburilor, iar dacă în mod ocazional sunt folosite pentru transferul sau pomparea combustibilului, să fie dotate cu dispozitive de comutare corespunzătoare. .3 Dispunerea prizelor de apă de mare, a pompelor de incendiu și a surselor lor de energie trebuie să fie astfel încât să se asigure că la navele autorizate să transporte mai mult de 250 pasageri, în cazul unui incendiu în oricare din încăperi, nu trebuie să fie scoase din funcțiune toate pompele de incendiu.</p>\n<p class=\"lf-p\">În cazul navelor noi din clasa B autorizate să transporte 250 de pasageri sau mai puțin, dacă un incendiu produs în oricare compartiment ar putea scoate din funcțiune toate pompele, trebuie să existe dispozitive alternative de furnizare a apei pentru stingerea incendiului constând dintr-o pompă de incendiu de avarie alimentată de o sursă de energie acționată independent și având sursa sa de energie și prizele sale de apă de mare dispuse în afara încăperii de mașini. O astfel de pompă cu acționare independentă trebuie să fie în conformitate cu prevederile din \"Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului\" pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată. .4 În cazul navelor noi din clasa B autorizate să transporte mai mult de 250 de pasageri, sistemele de alimentare cu apă trebuie să fie, pentru furnizarea imediată a apei, astfel alese încât cel puțin un jet eficient de apă să fie imediat debitat de la orice hidrant din interior și să se asigure astfel continuitatea debitării apei prin pornirea automată a pompei de incendiu prevăzută. .5 În cazul navelor cu încăperea de mașini periodic nesupravegheată sau cu o singură persoană pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apă trebuie făcută imediat de la tubulatura principală de incendiu la presiunea corespunzătoare, fie prin pornirea de la distanță a uneia dintre pompele de incendiu cu pornire de la distanță de pe puntea de navigație și din postul de comandă în caz de incendiu, dacă există, fie prin menținerea sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu. .6 Valvulele de refulare ale fiecărei pompe de incendiu trebuie să fie prevăzute cu clapeți de reținere. .4 Diametrul și presiunea tubulaturilor de incendiu .1 Diametrul tubulaturii principale de incendiu și al ramificațiilor sale trebuie să fie suficient pentru a asigura distribuția eficientă a debitului maxim cerut pentru două pompe de incendiu funcționând simultan. .2 Cu două pompe refulând simultan prin țevile de refulare specificate la punctul .8 și cu un număr suficient de hidranți astfel încât să se asigure cantitatea de apă specificată la punctul .4.1, următoarele presiuni minime trebuie să fie menținute la toți hidranții: ┌──────────────────────────────────────────┬──────────┬─────────────┐ │Nave din clasa B autorizate să transporte:│ Noi │ Existente │ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┤ │mai mult de 500 de pasageri │ 0,4 N/mmý│ 0,3 N/mmý │ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│500 de pasageri sau mai puțin │ 0,3 N/mmý│ 0,2 N/mmý │ └──────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────┘ .3 Presiunea maximă la orice hidrant nu trebuie să depășească pe aceea la care controlul efectiv al unui furtun de incendiu poate fi demonstrat. .5 Numărul și amplasarea hidranților .1 Numărul și amplasarea hidranților trebuie să fie astfel încât cel puțin două jeturi de apă ce nu pleacă din același hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singură bucată, să poată fi dirijate în orice punct al navei normal accesibil pasagerilor sau echipajului în timpul navigației și în orice punct al oricărei încăperi de marfă, când aceasta este goală, oricărei încăperi de marfă Ro-Ro sau al oricărei încăperi de categorie specială, în acest ultim caz cele două jeturi trebuind să atingă orice punct al acestei încăperi, fiecare jet provenind de la un furtun dintr-o singură bucată. Mai mult, astfel de hidranți trebuie amplasați lângă căile de acces în încăperile protejate. .2 În încăperile de locuit, de serviciu și de mașini, numărul și amplasarea hidranților trebuie să fie astfel încât cerințele cuprinse la punctul .5.1 să poată fi îndeplinite când toate ușile etanșe și toate ușile din pereții zonelor verticale principale sunt închise. .3 Dacă este prevăzut accesul într-o încăpere de mașini la un nivel inferior dintr-un tunel al liniei de axe adiacent, se vor prevedea doi hidranți în exterior, dar lângă intrarea în acea încăpere de mașini. Dacă un astfel de acces este prevăzut din alte încăperi, într-una din acele încăperi trebuie prevăzuți doi hidranți lângă intrarea în încăperea de mașini. O astfel de prevedere nu este necesară dacă tunelul sau încăperile adiacente nu fac parte din calea de evacuare. .6 Tubulatură și hidranți .1 Materialele ale căror proprietăți sunt ușor influențate de căldură nu trebuie utilizate pentru tubulatura de incendiu și hidranți, dacă nu sunt protejate în mod corespunzător. Tubulatura și hidranții trebuie amplasați astfel încât furtunurile de incendiu să poată fi ușor cuplate la ei. Amplasarea tubulaturii și hidranților trebuie făcută astfel încât să se evite posibilitatea de înghețare. La navele care pot transporta mărfuri pe punte, pozițiile hidranților trebuie să fie astfel încât aceștia să fie întotdeauna ușor accesibili și tubulatura trebuie montată pe cât posibil astfel încât să evite riscul unei deteriorări cauzate de astfel de mărfuri. .2 Trebuie prevăzută o valvulă pentru fiecare furtun de incendiu, astfel încât orice furtun de incendiu să poată fi îndepărtat în timp ce pompele de incendiu sunt în funcțiune.</p>\n<p class=\"lf-p\">.3 Pe navele construite după 1 ianuarie 2003 trebuie prevăzute valvule de izolare pentru toate ramificațiile principale de incendiu de pe punțile deschise care sunt utilizate în alte scopuri decât stingerea incendiului. .7 Furtunuri de incendiu .1 Furtunurile de incendiu trebuie să fie fabricate din materiale nedegradabile aprobate de administrația statului pavilionului și trebuie să aibă o lungime suficientă pentru a putea proiecta un jet de apă în oricare din spațiile în care ar fi necesar să fie utilizate. Fiecare furtun trebuie prevăzut cu o țeavă de refulare și cuplajele necesare. Ele trebuie să fie complet interschimbabile la cuplajele dintre furtunuri și țevile de refulare. Furtunurile specificate în acest capitol ca \"furtunuri de incendiu\" împreună cu toate sculele și accesoriile necesare trebuie să fie menținute gata de utilizare și ținute la vedere, în apropierea hidranților sau racordurilor de incendiu. În plus, în spațiile interioare ale navelor care transportă mai mult de 36 de pasageri, furtunurile de incendiu trebuie să fie în permanență conectate la hidranți. .2 Trebuie prevăzut cel puțin un furtun de incendiu pentru fiecare din hidranții ceruți de punctul .5. Lungimea unui furtun de incendiu trebuie limitată la cel mult 20 metri pe punte și în suprastructuri și la 15 metri în încăperile de mașini și pe navele mai mici la respectiv 15 metri și 10 metri. .8 Ajutaj .1.1 În sensul prezentului capitol, diametrele standardizate ale ajutajelor sunt de 12 mm, 16 mm și 19 mm sau cât mai aproape posibil de aceste dimensiuni. În cazul folosirii altor sisteme, precum sistemele cu ceață, se admite utilizarea și a altor diametre. .1.2 Toate ajutajele trebuie să fie de tip mixt aprobat (de exemplu pulverizare/jet) și prevăzute cu un dispozitiv de închidere. .2 Pentru încăperile de locuit și de serviciu nu este necesară folosirea ajutajelor cu un diametru mai mare de 12 mm. .3 Pentru încăperile de mașini și spațiile deschise, diametrul ajutajului trebuie să fie astfel încât să se obțină debitul maxim posibil de la două jeturi produse la presiunea menționată la punctul .4 de către pompa cea mai mică, fără a fi însă necesară folosirea ajutajelor cu diametrul mai mare de 19 mm.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI: .9 Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranți, furtunuri, ajutaje și disponibilitatea imediată a alimentării cu apă .1 Este necesară o pompă de incendiu independentă, care să fie capabilă să furnizeze în scopul stingerii incendiilor cel puțin un jet de apă de la oricare hidrant, la presiunea specificată mai jos. Cantitatea de apă astfel furnizată nu trebuie să fie mai mică decât două treimi din cantitatea cerută pentru pompele de santină când sunt folosite la pomparea apei din santină. O astfel de pompă trebuie să fie capabilă, când descarcă cantitatea maximă de lichid mai sus menționată prin intermediul hidranților cu ajutaje de 12 sau 16 sau 19 mm, să mențină la orice hidrant presiunea minimă cerută navelor din clasa B. .2 Fiecare navă care transportă mai mult de 250 de pasageri trebuie prevăzută cu o pompă suplimentară de incendiu care trebuie permanent conectată la tubulatura de incendiu. O astfel de pompă trebuie acționată mecanic. O astfel de pompă și sursa ei de energie nu trebuie amplasate în același compartiment cu pompa de incendiu cerută de punctul .9.1 și trebuie să aibă o priză permanentă de apă de mare situată în afara încăperii de mașini. O astfel de pompă trebuie să poată debita cel puțin un jet de apă la oricare hidrant de pe navă menținând o presiune de cel puțin 0,3 N/mmý. .3 Pompele sanitare, de balast, de santină sau pentru servicii generale pot fi acceptate ca pompe de incendiu. .4 Fiecare navă trebuie dotată cu o tubulatură de incendiu având un diametru suficient pentru a asigura distribuția efectivă a debitului maxim menționat mai sus. Numărul și amplasarea hidranților trebuie stabilite astfel încât să se asigure cel puțin un jet de apă care să fie dirijat în orice punct al navei utilizând un singur furtun cu lungimea maximă indicată pentru navele din clasa B la punctul .7.2. .5 Fiecare navă trebuie dotată cu cel puțin un furtun de incendiu pentru fiecare hidrant montat. .6 La navele cu încăperea de mașini periodic nesupravegheată sau cu o singură persoană pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apă trebuie făcută imediat de la tubulatura de incendiu la presiunea corespunzătoare, fie prin pornirea de la distanță a uneia din pompele principale de incendiu cu pornire de la distanță de pe puntea de navigație și din postul de comandă în caz de incendiu, dacă există, fie prin menținerea permanentă sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu.</p>\n<p class=\"lf-p\">.7 Valvulele de refulare de la fiecare pompă de incendiu trebuie prevăzute cu clapeți de reținere.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.</p>\n<p class=\"lf-p\">Instalații fixe de stingere a incendiului (R 5+8+9+10) ... .1 Instalații fixe de stingere a incendiului cu gaz: Generalități (R 5.1) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Tubulatura necesară pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului în încăperile protejate trebuie prevăzută cu valvule de comandă marcate astfel încât să indice clar încăperea spre care merge tubulatura. Trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni intrarea accidentală a gazului în oricare încăpere. .2 Tubulatura pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului trebuie să fie instalată și ajutajele de refulare dispuse astfel încât să se obțină o distribuire uniformă a agentului. .3 Trebuie prevăzute dispozitive de închidere din exterior a tuturor deschiderilor care pot permite pătrunderea aerului în încăperea protejată sau scăpările de gaz din aceasta. .4 Trebuie prevăzute dispozitive automate de semnalizare sonoră pentru avertizarea lansării agentului de stingere a incendiului în orice încăpere în care în mod normal lucrează personalul sau în care acesta are acces. Alarma trebuie să funcționeze pe o durată corespunzătoare de timp înainte de lansarea agentului. .5 Dispozitivele de comandă ale oricărei instalații fixe de stingere a incendiului cu gaz trebuie să fie ușor accesibile și ușor de manevrat și trebuie grupate pe cât posibil în cât mai puține locuri în poziții în care să nu existe riscul de a fi făcute inoperante de un incendiu ce s-ar declanșa într-o încăpere protejată. În fiecare loc trebuie să se prevadă instrucțiuni clare referitoare la funcționarea instalației luând în considerație siguranța personalului. .6 Eliberarea automată a agentului de stingere a incendiului nu trebuie permisă, cu excepția cazurilor permise pentru unitățile locale acționate automat prevăzute suplimentar și independent de orice instalație fixă de stins incendiul cerută, în încăperile de mașini deasupra echipamentului cu un risc mare de incendiu sau în zonele închise cu risc mare de incendiu din interiorul încăperii de mașini. .7 Atunci când cantitatea de agent de stingere este cerută pentru a proteja mai mult de o încăpere, cantitatea de agent disponibil nu este necesar să fie mai mare decât cea mai mare cantitate cerută pentru orice încăpere astfel protejată. .8 În afară de cazurile permise, recipientele sub presiune necesare depozitării agentului de stingere a incendiului, trebuie amplasate în afara spațiilor protejate în conformitate cu punctul .1.11.</p>\n<p class=\"lf-p\">.9 Pentru echipaj sau pentru personalul de la mal se vor prevedea dispozitive de verificare sigură a cantității de agent din recipiente. .10 Recipientele pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului și componentele sub presiune aferente trebuie proiectate conform unor norme de presiune considerate satisfăcătoare, luând în considerație amplasarea lor și temperaturile maxime ale mediului înconjurător din timpul funcționării. .11 Când agentul de stingere a incendiului este depozitat în afara unui spațiu protejat, acesta va trebui să fie depozitat într-o încăpere ce trebuie situată într-o poziție sigură și ușor accesibilă și care trebuie ventilată eficient. Orice intrare într-o asemenea cameră de depozitare trebuie făcută de preferință de pe o punte deschisă și în orice caz trebuie să fie independentă de spațiul protejat.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ușile de acces se vor deschide înspre afară, iar pereții și punțile inclusiv ușile și alte mijloace de închidere a oricărei deschideri din acestea, care formează delimitările între asemenea încăperi și spațiile închise adiacente trebuie să fie etanșe la gaze. În scopul aplicării tabelelor referitoare la rezistența la foc a pereților și punților din regulile II-2/B/4 și II-2/B/5, după caz, aceste încăperi de depozitare trebuie considerate ca posturi de comandă. .12 Utilizare unor agenți de stingere care emană fie spontan fie în condițiile prevăzute de utilizare, gaze toxice în cantități care constituie un pericol pentru persoanele aflate la bord sau produc gaze nocive pentru mediu nu este permisă în instalațiile de stingere a incendiului de la bordul navelor noi sau în astfel de noi instalații de la bordul navelor existente.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .13 Instalațiile de stingere a incendiului cu gaz fixe trebuie să fie în conformitate cu prevederile din \"Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului\". .14 Trebuie prevăzute mijloace de închidere din exteriorul spațiului protejat a tuturor deschiderilor care pot permite intrarea aerului sau ieșirea gazului din spațiul protejat. .15 Atunci când mediul de stingere a incendiului este depozitat în afara spațiului protejat, acesta trebuie să fie depozitat într-o încăpere care este amplasată în pupa peretelui de coliziune și care nu este utilizată în alte scopuri. Orice intrare într-o astfel de încăpere de depozitare este de preferat să fie de pe o punte deschisă și trebuie să fie independentă de spațiul protejat. Dacă locul de depozitare este amplasat sub puntea pereților etanși, acesta nu va fi situat la mai mult de o punte sub puntea deschisă și trebuie să fie accesibilă direct de pe puntea deschisă printr-o scară înclinată sau verticală.</p>\n<p class=\"lf-p\">Spațiile care sunt amplasate sub punte sau spațiile care nu sunt prevăzute cu acces de pe puntea deschisă trebuie prevăzute cu o instalație de ventilație mecanică concepută să extragă aerul de la nivelul pardoselii și dimensionată să asigure cel puțin 6 schimburi de aer pe oră. Ușile de acces se vor deschide în exterior și pereții și punțile inclusiv ușile și orice mijloace de închidere a oricărei deschideri în acestea, care formează separațiile dintre astfel de încăperi și spațiile adiacente închise, trebuie să fie etanșe la gaze. În scopul aplicării tabelelor 4.1, 4.2, 5.1 și 5.2 aceste încăperi de depozitare trebuie considerate ca posturi de comandă în caz de incendiu.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .16 Când volumul de aer liber aflat în recipientele de aer din oricare încăpere este astfel încât, dacă ar fi eliberat în acea încăpere în caz de incendiu, ar afecta grav eficiența instalației fixe de stingere a incendiului, trebuie prevăzută o cantitate suplimentară de agent de stingere a incendiului. .17 Furnizorii de instalații fixe de stingere a incendiului vor prevedea instalațiile cu o descriere a acesteia, inclusiv o listă a verificărilor de întreținere, în limba engleză și în limba română. .18 Cantitatea de agent de stingere a incendiului trebuie verificată cel puțin odată pe an fie de un expert autorizat de administrația statului pavilionului, fie de furnizorul instalației sau de o organizație recunoscută. .19 Verificările periodice care sunt efectuate de șeful mecanic al navei sau sunt organizate de conducerea navei trebuie înregistrate în jurnalul de bord, menționându-se scopul și timpul unei astfel de verificări. .20 Echipamentul de stingere a incendiului suplimentar cerințelor care este instalat de exemplu în magazii trebuie să corespundă, în ceea ce privește construcția și dimensionarea sa, prevederilor prezentei reguli pentru tipul de instalație respectiv. .21 Toate ușile spațiilor protejate cu instalație de CO(2) trebuie să poarte inscripția \"Acest spațiu este protejat cu instalație de CO(2) și trebuie evacuat atunci când alarma echipamentului intră în funcțiune!\". .2 Instalații cu dioxid de carbon (R 5.2) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1.1 Cantitatea de dioxid de carbon disponibilă pentru încăperile de marfă trebuie să fie, dacă nu se prevede altfel, suficientă pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 30% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfă astfel protejată de pe navă.</p>\n<p class=\"lf-p\">Dacă există o legătură prin conductele de ventilație între două sau mai multe încăperi de marfă, acestea se vor considera ca o singură încăpere. La navele destinate transportului de vehicule, cantitatea necesară de CO(2) trebuie calcula ca 45% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfă. .1.2 Pentru încăperile de mașini, cantitatea de dioxid de carbon transportată trebuie să fie suficientă pentru a furniza volumul minim de gaz liber egal cu cel mai mare dintre volumele de mai jos: .1 40% din volumul brut al celei mai mari încăperi de mașini astfel protejată, volumul excluzând acea parte a șahtului situată deasupra nivelului la care aria orizontală a acestuia este de 40% sau mai puțin din aria orizontală a încăperii considerate măsurată la jumătatea distanței dintre plafonul dublului fund și partea inferioară a șahtului; sau .2 35% din volumul brut al celei mai mari încăperi de mașini protejate inclusiv șahtul; cu condiția ca, dacă două sau mai multe încăperi de mașini nu sunt complet separate, ele să fie considerate ca alcătuind o singură încăpere. .2 În sensul acestui punct, volumul de dioxid de carbon liber trebuie calculat la 0,56 mc/kg. .3 Instalația fixă de tubulaturi va fi astfel încât 85% din cantitatea de gaz să fie descărcată în încăpere în timp de 2 min. .4 Mecanismul de eliberare a dioxidului de carbon: .1 Trebuie prevăzute două comenzi independente pentru eliberarea dioxidului de carbon într-un spațiu protejat și pentru a asigura declanșarea alarmei. Una dintre comenzi trebuie utilizată pentru descărcarea gazului din recipientele de depozitare. A doua comandă trebuie utilizată pentru deschiderea valvulei tubulaturii prin care este dirijat gazul în spațiul protejat. .2 Cele două comenzi trebuie amplasate în interiorul unei cutii de declanșare pe care este indicat clar spațiul pe care-l deservește. Dacă cutia ce conține comenzile trebuie încuiată, cheia trebuie păstrată într-un cofret de sticlă care poate fi spartă, amplasată într-un loc vizibil lângă cutie. .5 administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că spațiile în care sunt situate buteliile de CO(2) sunt amenajate corespunzător în ceea ce privește accesul, ventilația și echipamentul de comunicație. Trebuie luate măsurile de siguranță necesare referitoare la construcția, instalarea, marcarea, umplerea și verificarea buteliilor de CO(2), tubulaturii și armăturilor și pentru echipamentul de comandă și de alarmă ale unei astfel de instalații.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .6 Instalațiile cu dioxid de carbon trebuie să fie în conformitate cu prevederile din \"Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului\". .7 administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că spațiile în care sunt situate buteliile de CO(2) sunt amenajate corespunzător în ceea ce privește accesul, ventilația și echipamentul de comunicație. Trebuie să ia măsurile de siguranță necesare referitoare la construcția, instalarea, marcarea, umplerea și verificarea buteliilor de CO(2), tubulaturii și armăturilor și pentru echipamentul de comandă și de alarmă ale unei astfel de instalații. .3 Instalații fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mic de spumare în încăperi de mașini (R 8) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Dacă într-o încăpere de mașini este prevăzută o instalație fixă de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient redus de spumare, suplimentar față de cerințele regulii 6, această instalație trebuie să poată asigura descărcarea prin orificii de descărcare fixe într-un timp de cel mult 5 minute a unei cantități de spumă suficientă să acopere cu un strat gros de 150 mm aria izolată cea mai întinsă pe care ar putea să se răspândească combustibilul. Instalația trebuie să poată genera spumă corespunzătoare stingerii incendiilor produse de hidrocarburi. Se vor prevedea dispozitive pentru distribuirea eficientă a spumei printr-o instalație fixă de tubulatură cu valvule sau robineți de comandă către punctele de evacuare corespunzătoare și pentru dirijarea spumei în mod eficace prin intermediul pulverizatoarelor fixe spre locurile cu riscuri majore de incendiu ale încăperilor protejate. Coeficientul de spumare nu trebuie să depășească raportul 12:1. .2 Dispozitivele de comandă ale oricărei dintre aceste instalații trebuie să fie ușor accesibile și simplu de manevrat și trebuie grupate în cât mai puține locuri posibil în poziții unde nu există riscul de a fi făcute inoperante de un incendiu care s-ar declanșa în încăperea protejată.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .3 Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient redus de spumare din încăperile de mașini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din \"Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului\". .4 Instalații fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mare de spumare în încăperile de mașini (R 9) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Orice instalație fixă cu spumă cu coeficient mare de spumare cerută în încăperile de mașini trebuie să aibă capacitatea de a debita rapid, prin orificii de descărcare fixe, o cantitate de spumă suficientă pentru a umple cel mai mare spațiu protejat cu o rată de cel puțin 1 metru grosime pe minut. Cantitatea de lichid spumogen disponibil trebuie să fie suficientă pentru a produce un volum de spumă egal cu de cinci ori volumul celei mai mari încăperi de protejat. Coeficientul de spumare nu trebuie să depășească raportul 1000:1. .2 Tubulaturile de alimentare cu spumă, prizele de aer ale generatorului de spumă și numărul unităților de preparare a spumei trebuie alese astfel încât ele să asigure producerea și distribuirea eficientă a spumei. .3 Amplasarea tubulaturii de refulare a spumei din generator trebuie să fie astfel încât un incendiu în încăperea protejată să nu afecteze echipamentul de generare a spumei. .4 Generatorul de spumă, sursele sale de energie, lichidul spumogen și dispozitivele de comandă ale instalației trebuie amplasate astfel încât să fie permanent accesibile și să funcționeze simplu și trebuie grupate pe cât posibil în cât mai puține locuri care să nu prezinte riscul să fie făcute inoperante în cazul unui incendiu declanșat în încăperea protejată.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .5 Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mare de spumare din încăperile de mașini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din \"Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului\". .5 Instalații fixe de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune în încăperi de mașini (R 10) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Orice instalație fixă de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune cerută în încăperile de mașini trebuie să fie dotată cu pulverizatoare de un tip aprobat. .2 Numărul și amplasarea pulverizatoarelor trebuie să fie astfel încât să asigure un debit efectiv de apă de 5 l/min pe fiecare metru pătrat din încăperea protejată. Dacă este necesar, pot fi luate în considerație și debite mai mari în anumite zone cu pericol special. Pulverizatoarele trebuie să fie amplasate deasupra santinelor, deasupra tancurilor și în alte locuri în care s-ar putea răspândi combustibilul precum și deasupra locurilor din încăperile de mașini care prezintă surse de incendiu deosebite. .3 Instalația poate fi împărțită în secții, ale căror valvule de închidere trebuie acționate din locuri ușor accesibile situate în afara încăperilor care trebuie protejate și nu prezintă riscul să fie făcute inoperante în caz de incendiu în încăperea protejată. .4 Instalația trebuie să fie menținută încărcată la presiunea necesară și pompa care alimentează instalația cu apă trebuie să între automat în funcțiune la scăderea presiunii din instalație. .5 Pompa trebuie să fie capabilă să alimenteze simultan, la presiunea necesară, toate ramificațiile instalației în orice încăpere protejată. Pompa și comenzile ei trebuie să fie instalate în afara încăperii sau încăperilor protejate. Nu trebuie să existe posibilitatea ca un incendiu declanșat în încăperea sau încăperile protejate de instalația cu apă pulverizată să scoată instalația din funcțiune. .6 Se vor lua măsuri pentru a preveni astuparea pulverizatoarelor cu impurități din apă sau din coroziunea tubulaturilor, pulverizatoarelor, valvulelor și pompei.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003: .7 Pompa poate fi acționată de un motor cu ardere internă independent însă, dacă pompa depinde de energia furnizată de un generator de avarie prevăzut conform prevederilor din Partea D din Capitolul II-1, acel generator trebuie amplasat astfel încât să între în funcțiune automat în caz de defectare a sursei principale de energie, astfel încât energia necesară pompei conform alin. .5 să devină imediat disponibilă.</p>\n<p class=\"lf-p\">Când pompa este acționată de un motor cu ardere internă independent, acesta trebuie situat în așa fel încât un incendiu produs în încăperea protejată să nu afecteze alimentarea cu aer a motorului.</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .8 Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune din încăperile de mașini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din \"Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului\".</p>\n<p class=\"lf-p\">5.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stingătoare de incendiu portabile (R 6) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Toate stingătoarele de incendiu trebuie să fie de tipuri și construcții aprobate.</p></div>", "next": 239667}