● Stabilirea și implementarea unui sistem de standardizare a competențelor pe domenii strategice de desfășurare a activităților în administrație (politici publice, elaborarea reglementărilor, resurse umane, management financiar și audit intern, management de proiect, reprezentare instituțională în cadrul activității de relații internaționale etc.), pentru diferitele categorii de funcții Prin similitudine cu sistemul specific pieței muncii, ulterior identificării celei mai bune variante de definire și elaborare a unui sistem de standardizare*19), vor fi identificate sau, acolo unde este cazul, actualizate, cerințele standard privind competențele necesare ocupării posturilor în administrația publică și desfășurării în condiții optime a activităților asociate acestora. În stabilirea ordinii de prioritate și a unora dintre elementele de fond privind acest sistem de standardizare, un rol major îl va avea structura nou-înființată, din specialiști în domeniul resurselor umane. În subsidiar, pentru acele categorii de funcții pentru care există deja standarde ocupaționale aprobate, va fi inițiat de către instituțiile competente un proces de analiză și, acolo unde se dovedește necesar, de actualizare a respectivelor standarde.
\nPe termen mediu și lung, o atare abordare va genera creșterea atractivității pentru ocuparea de funcții în administrație, în primul rând prin creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor cu privire la ocupare. De asemenea, tot pe termen mediu și lung și în corelare cu măsuri precum creșterea gradului de informatizare, clarificarea rolurilor și responsabilităților, adecvarea reglementărilor, etc., o astfel de standardizare va diminua semnificativ posibilitățile de intervenție arbitrară în procesele de ocupare a posturilor și dezvoltare a carierelor, răspunzând într-o oarecare măsură inclusiv problemelor privind politizarea.
\nNotă ... *19) La momentul actual pot fi avute în vedere cel puțin 3 variante distincte - condiții reglementate de ocupare, cadre de competențe comune sau standarde ocupaționale -, însă identificarea soluției celei mai bune pentru stadiul actual și nevoile curente ale administrației nu poate fi făcută fără o analiză prealabilă detaliată ● Evaluarea actualelor sisteme de recrutare în vederea introducerii de modificări care să faciliteze existența unui mai mare grad de corelare între nevoile de personal ale sistemului și ale instituțiilor și abilitățile, cunoștințele și competențele persoanelor interesate de dezvoltarea unei cariere în administrație, concomitent cu punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a personalului bazat pe criterii care urmăresc competența, randamentul și conduita Aria de intervenție prioritară urmărește generarea unei creșteri sustenabile a capacității administrației de a face față provocărilor generate de principalele probleme identificate, inclusiv cele legate de structura actuală a funcției publice și a corpului funcționarilor publici La implementarea acestei măsuri se vor avea în vedere, pe lângă analiza situației curente din punct de vedere al aplicării normelor în vigoare și al estimărilor privind introducerea de cadre de competențe comune, și o evaluare a impactului programelor tip Young Professional Scheme (Programul tinerilor profesioniști din administrația publică) și Bursa Specială Guvernul României - BSGR, care au introdus modalități specifice de recrutare, dar și rezultatele implementării sistemului analitic pilot de dezvoltare a carierei în funcția publică, Componenta \"C2.- Indicatori de performanță - compatibilitate \"funcționar - post\", instrumente moderne în gestiunea resurselor umane\", din cadrul proiectului \"Creșterea capacității administrației publice de a gestiona procesele de recrutare, selecție și evaluare a funcționarilor publici în contextul creșterii gradului de responsabilizare a administrației publice privind gestionarea funcției publice\", cod SMIS 35032.
\nMai mult, în cadrul modificărilor preconizate se va urmări și facilitarea definirii de politici de ocupare incluzive la nivelul administrației publice, care să asigure continuitatea serviciului public nu doar într-o structură de carieră echilibrată în care sunt încadrați profesioniști, dar și cu valorificarea oportunităților oferite de apartenenții la grupurile vulnerabile prin raportare la modalitatea de cunoaștere de către aceștia a unor problematici specifice, respectiv cu respectarea obligațiilor asumate la nivel național față de aceste categorii.
\nÎn ceea ce privește sistemele de evaluare, intervenția va urmări într-o primă fază modificarea acestora inclusiv în vederea compatibilizării criteriilor și procedurilor cu noile abordări în materie de management al organizațiilor și serviciilor publice (flexibilizare, cadre de competențe comune, politici de ocupare incluzive etc.) și, ulterior, acordarea de suport și coordonare metodologică pentru aplicarea corespunzătoare a noilor proceduri. ● Creșterea gradului de transparență cu privire la recrutare, promovare și exercitarea funcțiilor Aria de intervenție prioritară va răspunde nevoilor de informare a publicului, în sens larg, cu privire la organizarea și desfășurarea activităților administrative asociate recrutărilor și promovărilor de personal, respectiv exercitării diferitelor categorii de funcții. Dincolo de latura specifică domeniilor comunicare și relații publice, în general, și domeniilor publicitatea concursurilor și liberul acces la informațiile de interes public, în particular, acțiunile în legătură cu creșterea gradului de transparență vor viza în egală măsură și: – definirea clară a funcțiilor de management, concomitent cu modul în care se face delegarea competențelor decizionale; ... – definirea unor mecanisme noi cu privire la mobilitate și sancțiune, având la bază inclusiv criterii de performanță obiective și posibilitatea contestării deciziilor pe cale administrativă și la instanțe/organisme specializate. ...
\nConcomitent, vor fi planificate, organizate și implementate activitățile privind crearea și administrarea unei evidențe unitare, informatizate, a tuturor categoriilor de funcții aparținând administrației publice, respectiv cele privind introducerea graduală a informatizării concursurilor în domeniul administrației publice, în forma și la termenele detaliate în cadrul obiectivului specific II.2.1.
\nUrmare a măsurilor menționate, este de așteptat ca atractivitatea opțiunilor de dezvoltare a unei cariere în administrație să crească, în principal urmare a creșterii gradului de acces la informații și predictibilității privind parcursul profesional, iar odată cu evoluția atractivității, este de așteptat să se consolideze și așa-numitul esprit de corps (\"spirit de corp\"). ...
\nII.2.3.
\nRevizuirea politicilor motivaționale în domeniul resurselor umane din administrația publică, inclusiv din perspectiva oportunităților de carieră și a salarizării orientate către performanță Din analiza rezultatelor diferitelor studii efectuate în rândul/cu participarea persoanelor direct vizate, concluzia generală desprinsă a fost aceea că, cel puțin în ceea ce privește administrația românească, cel mai des indicate elemente motivaționale sunt cele în legătură cu remunerarea muncii și oportunitățile de carieră. De asemenea, cel mai des indicate elemente de demotivare sunt cele în legătură cu nivelul de salarizare și cu recompensarea/recunoașterea performanțelor, în cadrul celor din urmă menționate intrând atât aspectele de natură financiară, cât și cele non-financiare. În egală măsură, însă, posibilitățile administrației ca și angajator rămân, din această perspectivă, unele limitate, măsurile pe termen mediu și lung fiind necesar a răspunde nu doar nevoilor/solicitărilor resurselor umane implicate, dar și constrângerilor specifice sistemului. De aceea, măsurile propuse în ceea ce privește revizuirea politicilor motivaționale vor viza cu prioritate, în lipsa unor resurse suplimentare: ● Facilitarea implementării Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice Corelativ cu inițiativa Ministerului Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Vârstnice de actualizare a Legii nr. 284/2010, prin prezenta strategie se propune și o revizuire punctuală a cadrului normativ pe probleme ce țin de plata muncii prestate și recompensarea performanțelor: reintroducerea unor elemente salariale care să recompenseze performanța individuală, cu posibilă soluție de finanțare a noilor măsuri, pentru neafectarea limitelor acceptate pentru cheltuieli salariale, realizarea de economii la fondul de salarii de către ordonatorii de credite și acordarea posibilității acestora de a utiliza respectivele sume în scopul menționat anterior.
\nÎn vederea stimulării performanței resurselor umane cu atribuții în domeniul managementului fondurilor nerambursabile acordate de UE, este în curs de elaborare și urmează să fie finalizat și pregătit pentru implementare până la finalul anului 2014, un sistem coerent de recrutare. Totodată, până la sfârșitul anului 2014, va fi dezvoltată o metodologie de evaluare a performanțelor personalului din sistemul de gestiune a fondurilor structurale și de investiții, pe baza criteriilor de performanță prevăzute de legislația națională. ● Evaluarea implementării programelor tip Young Professional Scheme (Programul tinerilor profesioniști din administrația publică) și Bursa Specială Guvernul României - BSGR și integrarea aspectelor/rezultatelor pozitive printr-o nouă abordare a dezvoltării carierei în funcția publică Așa cum s-a menționat anterior, o atare evaluare va fi avută în vedere în cadrul proceselor de actualizare a sistemelor de recrutare, selecție și evaluare în vederea introducerii de modificări care să faciliteze existența unui mai mare grad de corelare între nevoile de personal ale sistemului și ale instituțiilor și abilitățile, cunoștințele și competențele persoanelor interesate de dezvoltarea unei cariere în administrație. Întrucât programe de tipul celor menționate și-au dovedit deja, în timp, capacitatea de a genera valoare adăugată pentru sistem, rezultatele lor fiind apreciate inclusiv de partenerii externi, însă și potențialul de a genera probleme grave în aplicare datorită în primul rând creării unui statut special și în cea de-al doilea, intervenției directe în autonomia decizională a autorităților și instituțiilor publice cu privire la gestiunea necesarului de resurse umane, opțiunea logică este aceea de integrare a lecțiilor învățate.
\nIar modalitatea cea mai simplă și imediată de integrare a aspectelor/rezultatelor pozitive constă în asigurarea finanțării de către stat a organizării și desfășurării de programe de formare specializată pentru persoanele cu potențial, din sistem sau din afara acestuia, pe modelele deja consacrate. Astfel se va putea răspunde, pe termen mediu și lung, inclusiv nevoilor administrației de personal dotat cu abilități de management al calității serviciilor, respectiv cu competențe avansate de planificare strategică, cu capacitate și interes pentru inițiativă și cu o cât mai mare deschidere la schimbare. ● Dezvoltarea unui sistem de pensii ocupaționale pentru personalul din administrația publică Măsura se dorește a fi atât una de motivare a personalului din administrația publică (o schemă de pensii ocupaționale în sistem contributiv permite să se acumuleze în contul individual al angajatului, odată cu vechimea în domeniul de activitate, sume consistente de bani), cât și de asigurare a unui comportament etic și integru și de prevenire a corupției (sistemul urmând a avea în vedere mecanisme de sancționare a personalului condamnat pentru activități de corupție, dimensiunea sancțiunilor putând merge până la pierderea totală a resurselor financiare din contul individual de pensii ocupaționale). ...
\nII.2.4.
\nAbordarea integrată a dezvoltării de competențe pentru administrația publică La fel ca și celelalte elemente componente ale managementului resurselor umane din administrația publică, dezvoltarea de competențe este supusă aceluiași efect de fragmentare, cu suprapunere de competențe și lipsă de claritate cu privire la exercitarea competențelor instituționale. În consecință, o abordare integrată a domeniului va presupune o viziune strategică axată pe necesarul de competențe și, respectiv, necesarul de intervenție pentru dezvoltarea acestor competențe, pornind mai puțin de la regimul juridic aplicabil categoriilor de persoane vizate, și mai mult de la nevoile instituționale. Astfel, în ceea ce privește domeniul supus discuției, pentru perioada următoare se vor avea în vedere cu prioritate: ● Redefinirea sistemului de formare profesională (cadru strategic, normativ, metodologic și instituțional) și dezvoltare de competențe pentru administrația publică Prioritatea strategică va avea în vedere crearea unui sistem de formare profesională pentru resursele umane din administrație, care să se bazeze pe cele 3 componente urmărite în procesul de evaluare (competență, randament și conduită). La fundamentarea procesului de modificare a sistemului actual se vor avea în vedere cu prioritate: sustenabilitatea cadrului instituțional, cerința de respectare a regulilor concurențiale, diversificarea metodelor de dezvoltare de competențe (cu accent pe o mai bună valorificare a schimburilor de experiență și mobilității în scopul învățării, a învățării aplicate și pe bază de experiențe practice, precum și a utilizării TIC în cadrul proceselor de instruire), introducerea de mecanisme care să asigure participarea obligatorie la instruiri conform rezultatelor evaluării și planificării activităților pe perioadele următoare, dezvoltarea unui sistem de asigurare a calității proceselor de formare pentru administrația publică și crearea premiselor pentru trecerea treptată la utilizarea exclusivă de cadre de competențe și de pregătire standardizate. Totodată, în procesul de redefinire a sistemului de formare profesională se vor identifica și se vor avea în vedere și nevoile specifice de formare existente în domenii precum: planificare teritorială, urbanism, administrare aplicații IT&C, etc.
\nDe asemenea, o componentă importantă și distinctă a procesului menționat va fi dedicată dezvoltării unui sistem de formare \"in house\", cu rețea internă de traineri și mentori susținută de o infrastructură și resurse adecvate. În atingerea rezultatelor estimate, un rol major îl va avea în primul rând structura nou-înființată, din specialiști în domeniul resurselor umane, iar în al doilea, societatea civilă și mediul academic, esențială în acest domeniu fiind considerată o abordare participativă a procesului de fundamentare, definire și promovare a unui nou sistem. ● Stabilirea și implementarea principiilor pentru asigurarea calității în domeniul formării profesionale pentru administrația publică În cadrul activităților de redefinire a sistemului de formare profesională și dezvoltare de competențe pentru administrația publică, una dintre direcțiile strategice urmărite va avea ca obiect alinierea graduală a acestui sistem la sistemul național de dezvoltare și recunoaștere a competențelor, inclusiv în ceea ce privește instrumentele de control al calității. În fapt, aceasta va presupune crearea unor mecanisme de colaborare permanentă între instituții cu diferite competențe pe domeniul supus discuției, o mai bună orientare a proceselor de standardizare pe domeniul formării, dezvoltării și recunoașterii de competențe în administrația publică spre îndeplinirea cerințelor specifice privind asigurarea calității, precum și o consolidare a rolului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în acest domeniu, instituția menționată urmând: ● a stabili prioritățile și a elabora sau, după caz, aviza strategiile și politicile naționale în domeniul formării profesionale pentru administrația publică, în corelare cu politicile naționale/europene în domeniul formării profesionale, însă pornind de la necesitățile administrației; ● a stabili competențele necesare și relevante pentru exercitarea diferitelor categorii de funcții ori, acolo unde este cazul, a diferitelor categorii de activități specifice exercitării de prerogative de putere publică, în corelare cu sistemele naționale de inventariere și descriere a respectivelor competențe, însă pornind de la necesitățile direct rezultate din arhitectura sistemelor de recrutare și selecție în funcția publică, respectiv a celor de dezvoltare a carierei în funcția publică; ● a defini modalitățile de recunoaștere a competențelor rezultate din activitățile de învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul exercitării funcției sale, corespunzător modului în care această învățare a fost realizată - în contexte formale, nonformale sau informale;
\n● a-și redefini obiectivele instituționale și prioritățile astfel încât activitățile/atribuțiile specifice statutului de furnizor de formare să facă obiectul unor politici de promovare de sine-stătătoare similare activităților de branding, rebrandig și marketing de produs; ● a-și defini o structură instituțională adecvată noilor obiective, inclusiv pe baza resurselor suplimentare alocate Tot cu titlu de măsură distinctă destinată asigurării calității în formarea pentru administrația publică, în scopul abordării unitare și sustenabile a dezvoltării de competențe pentru exercitarea anumitor categorii de funcții, pentru programele de formare specializată definite prin lege ca obligatorii pentru ocuparea unor categorii funcții publice (cum ar fi, spre exemplu, înalții funcționari publici) sau stabilite la nivel național ca fiind destinate unor grupuri-țintă strategice (cum ar fi, spre exemplu, funcționarii de conducere, secretarii unităților administrativ-teritoriale, prefecții și subprefecții, în special în ipoteza modificării statutului acestora, personalul unităților de politici publice, personalul departamentelor de resurse umane etc.), Agenția Națională a Funcționarilor Publici va continua organizarea și desfășurarea de instruiri dedicate. Se va analiza posibilitatea înființării unei entități cu atribuții în domeniul formării profesionale a personalului din administrația publică. ● Profesionalizarea activităților de consiliere din cadrul cabinetelor demnitarilor Această măsură nu își propune nici condiționarea ocupării funcțiilor de existența unei formări inițiale sau continue dedicate, și nici nu își propune crearea unui filtru între opțiunea demnitarilor privind acordarea încrederii, respectiv componența cabinetului, și ocuparea respectivelor funcții. Privită ca o direcție de intervenție complementară celei privind clarificarea rolurilor și responsabilităților asociate fiecărei categorii de personal din administrație, și constituind particularitate specifică revizuirii politicilor motivaționale în domeniul resurselor umane din administrația publică, inclusiv din perspectiva oportunităților de carieră pe de o parte, și a relaționării palierului administrativ cu cel politic, pe de altă parte, profesionalizarea activităților de consiliere în cadrul cabinetelor demnitarilor este considerată drept susceptibil a produce schimbări majore în eficiența organizațiilor, dar și în ceea ce privește interferența factorilor politici în decizia administrativă.
\nAltfel spus, profesionalizând această categorie de angajați, ca urmare a participării la o serie de cursuri/sesiuni de instruire cu privire la specificul domeniului/activității pentru care aceștia sunt angajați ca și consilieri, este de așteptat ca factorul politic, independent de pregătirea sa inițială, să fie mai bine informat cu privire la rolul său, la obligațiile asumate odată cu preluarea conducerii unei instituții cu rol, obiective, și de cele mai multe ori, direcții de acțiune predefinite, la modalitățile practice pe care le are la dispoziție pentru a interveni și la limitele intervențiilor sale.
\nDe asemenea, în cadrul priorității strategice se va avea în vedere și soluționarea aspectelor procedurale legate de posibila constituire a persoanelor care ocupă funcții politice sau funcții în legătură cu exercitarea funcțiilor politice (cum este cazul anumitor categorii de personal din cadrul cabinetului demnitarului) în grupuri-țintă pentru activități de instruire finanțate din fonduri publice.
\nPe termen mediu și lung, se așteaptă ca această abordare să fie complementară celorlalte măsuri orientate spre o mai clară delimitare a palierului politic de cel administrativ și să răspundă, fie și doar parțial, necesității de intervenție în vederea reducerii așa-zisei politizări a administrației. ...
\nObiectiv specific II.3: Promovarea eticii și integrității în administrația publică și continuarea măsurilor privind reducerea și prevenirea corupției și sprijinirea implementării recomandărilor aferente formulate în cadrul Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) II.3.1.
\nPromovarea eticii și integrității în administrația publică Promovarea eticii și integrității în administrația publică este realizată prin intermediul Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2012-2015, un document cu o viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acțiune în sprijinul promovării integrității și a bunei guvernări la nivelul tuturor instituțiilor publice. Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice care reprezintă puterea executivă, legislativă și sistemul judiciar, autoritățile publice locale, mediul de afaceri și societatea civilă.
\nScopul SNA este de a reduce și a preveni fenomenul corupției, printr-o aplicare riguroasă a cadrului legal și instituțional deja existente. Prin urmare, SNA pune un accent pe respectarea standardelor de integritate și implementarea efectivă a măsurilor în vigoare (cum ar fi declarațiile de avere, gestionarea conflictelor de interese și a incompatibilităților, protecția avertizorilor de integritate, consilierul de etică, declararea cadourilor, dar și transparența în procesul decizional și accesul la informațiile de interes public, abordate în alte secțiuni ale prezentei Strategii). Mai mult decât atât, SNA include domeniile identificate ca priorități la nivelul Uniunii Europene de către Comunicarea Anticorupție a Comisiei Europene, cum ar fi recuperarea produselor infracțiunii și protecția intereselor financiare ale UE, dar și alte zone/sectoare vulnerabile la corupție.
\nDe la adoptarea SNA, toate instituțiile participante pe platformele de cooperare specifice, inclusiv instituțiile independente de aplicare a legii, au continuat să implementeze măsuri de prevenire și combatere a corupției, fiind menținută o tendință pozitivă în ceea ce privește complexitatea cazurilor și gama de persoane cercetate. Totodată, la nivelul a peste 2400 de instituții publice au fost desemnați coordonatori de planuri sectoriale anticorupție și periodic, prin intermediul platformelor de cooperare și al Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, se evaluează gradul de implementare a măsurilor preventive. O contribuție importantă la asigurarea implementării SNA este adusă de către Secretariatul tehnic al SNA, asigurat de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției (MJ).
\nDezvoltat ca structură interinstituțională cu activitate permanentă, Secretariatul a fost constituit la nivelul MJ pentru sprijinirea procesului de monitorizare și este gândit ca un centru de expertiză anticorupție pus la dispoziția instituțiilor publice. Secretariatul joacă un rol pivotal în implementarea strategiei, având ca principale atribuții elaborarea rapoartelor de monitorizare semestriale și anuale; centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupție, în baza rapoartelor de autoevaluare; organizarea reuniunilor de monitorizare la nivel de platforme, ale comisiei la nivel înalt și conferinței anuale; documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate; realizarea unor sondaje de opinie; orice alte informări privind stadiul implementării SNA.
\nÎn cadrul acestei structuri sunt cooptați experți din cadrul MJ care asigură și reprezentarea României în cadrul mecanismelor de cooperare internațională anticorupție, dar și reprezentanți ai altor instituții publice și private. În cadrul Secretariatului activează un expert delegat din cadrul Direcției Generale Anticorupție și un expert în administrație publică locală delegat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
\nIntervențiile propuse în prezenta strategie, din perspectiva resurselor umane din administrație, au un caracter complementar în raport cu SNA și sunt orientate pe următoarele cinci paliere: ● Continuarea dezvoltării și a implementării planurilor de acțiune sectoriale de la nivelul tuturor autorităților publice, bazate pe evaluarea riscurilor și o implementare eficientă a măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare prevăzuți în Anexa II la SNA; ● Sprijinirea autorităților administrației publice locale/centrale în vederea implementării măsurilor de prevenire a corupției prin dezvoltarea, promovarea și utilizarea de instrumente specifice (ghiduri, metodologii, proceduri, instruiri etc.); ● Dezvoltarea și utilizarea de mecanisme instituționale și interinstituționale, în parteneriat cu societatea civilă și/sau autoritățile administrației publice locale, care vizează implementarea și monitorizarea măsurilor cuprinse în documentele programatice în domeniul prevenirii corupției; ● Implementarea măsurilor de prevenire a corupției la nivelul administrației publice locale, prin: organizarea de campanii de informare/conștientizare a cetățenilor și funcționarilor publici, organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor; elaborarea de studii privind fenomenul corupției din administrația publică locală; dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acțiune Anticorupție; ● Creșterea capacității Secretariatului tehnic al Ministerului Justiției de a asigura o implementare coordonată a planurilor sectoriale, a măsurilor preventive și de a derula programe de formare profesională anticorupție pentru angajați (module de e-learning, e-SNA, e-monitorizare).
\nTotodată, este necesară întărirea capacității operaționale pentru prevenirea și combaterea faptelor de corupție a instituțiilor de aplicare a legii din cadrul puterii executive, în condițiile legii.
\nÎn ceea ce privește promovarea eticii, integrității și conduitei corespunzătoare la nivelul personalului din administrația publică, prezenta Strategie propune o abordare bazată atât pe promovarea conceptelor și instrumentelor de natură să le asigure implementarea, cât și pe măsuri concrete, de îmbunătățire a cadrului instituțional și legislativ: ● Actualizarea cadrului general de stabilire și monitorizare a respectării normelor de conduită, precum și a mecanismelor instituționale actuale de implementare a prevederilor legale privind conduita personalului din administrația publică; ● Formarea și informarea consilierilor de etică din autorități și instituții publice; ● Introducerea de măsuri specifice, necesare dezvoltării unei culturi organizaționale caracterizate prin etică și integritate în ceea ce privește definirea și aplicarea de politici/strategii de resurse umane la nivel sectorial/instituțional.
\nRealizarea măsurilor și atingerea rezultatelor preconizate va fi asigurată și prin finalizarea implementării documentului de politică publică intitulat \"Dezvoltarea de standarde etice în administrația publică\", inițiativă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici corespondentă inclusiv obligațiilor asumate prin Strategia Națională Anticorupție 2012-2015*20), aflată deja într-un stadiu avansat de adoptare/aprobare formală și pentru care parte din activitățile planificate au fost deja realizate.
\nNotă ... *20) În speță, obligațiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015, la Obiectivul specific 1. Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive, măsura 5. Consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică. ...
\nII.3.2.
\nMăsuri privind reducerea și prevenirea corupției și sprijinirea implementării recomandărilor aferente formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV);
\nSprijinirea implementării măsurilor cuprinse în Strategia Națională Anticorupție. ...
\nObiectiv specific II.4: Soluții IT pentru eficientizarea administrației publice Pentru dezvoltarea unei administrații publice moderne, eficiente, transparentă și deschisă în relația cu cetățenii și mediul de afaceri, tehnologia informației și comunicațiilor are un rol foarte important, acela de a fundamenta soluția tehnică aferentă preluării, procesării și stocării, după caz, a datelor relevante pentru problemele ridicate de cetățeni/mediu de afaceri.
\nStrategia creează cadrul de coordonare pentru întreaga administrație pentru a se ajunge la: ● Identificarea problemelor curente ridicate de cetățeni/mediu de afaceri (evenimente de viață); ● Tratarea unitară din punct de vedere procedural a evenimentelor în cauză, cu luarea în considerare a tuturor situațiilor în care legea prevede acordarea unor avize din partea unor terțe instituții; ● Stabilirea cerințelor operaționale care derivă din procedurile de tratare a evenimentelor de viață, de natură să conducă la identificarea unor limite de timp admisibile precum și la un nivel de performanță tehnică din domeniul ITC; ● Identificarea și implementarea soluțiilor ITC avizate de instituțiile abilitate potrivit legii, de natură să îndeplinească cerințele operaționale identificate.
\nPrin măsurile cuprinse în prezenta Strategie, autoritățile competente vor identifica nevoile de reforme organizaționale, procedurale și legislative pentru instituțiile din administrația publică, sub coordonarea Comitetului Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei și având ca responsabili MDRAP și CPM, în colaborare cu fiecare minister de linie pentru domeniul de competență și cu sprijinul MSI pentru aspectele incidente domeniului ITC.
\nMăsurile de reformă a căror necesitate a fost identificată vor preceda orice proiect de investiție în infrastructura de ITC pe baza rezultatelor provenite din analizele efectuate.
\nPreluarea documentelor și datelor în format electronic de la cetățeni/mediu de afaceri:
\nÎn relația cu administrație publică centrală și locală cetățenii și mediul de afaceri vor putea să aleagă între două modalități: ● Predarea directă (înmânarea) a documentelor și a datelor care vor fi procesate cu mijloace electronice de către funcționarul abilitat în acest sens, caz în care definim că cetățeanul/mediul de afaceri s-a adresat direct ghișeului unic fizic constituit la nivelul administrației publice locale (primărie și consiliu județean);
\nÎn această situație responsabilitatea procesării electronice a documentelor și datelor primite, precum și autentificarea rezultatelor procesării revine exclusiv funcționarului care efectuează respectiva procesare. ● Predarea on-line a documentelor în format electronic, cu eventuala completare a formularelor electronice disponibile, caz în care definim că cetățeanul/mediul de afaceri s-a adresat ghișeului unic virtual, constituit și funcționând pe paginile de internet alocate în acest sens de către autoritățile abilitate.
\nÎn această situație, cetățeanul/mediul de afaceri trebuie să dețină un mijloc de autentificare și semnătură electronică, iar responsabilitatea asupra documentelor și datelor procesate și autentificate/semnate revine petentului.
\nObiectiv specific II.5: Îmbunătățirea proceselor interne la nivelul instituțiilor publice Pentru ca instituțiile și autoritățile publice să fie în măsură să își îndeplinească rolul în condiții de calitate și eficiență este esențial ca structura organizatorică și procesele interne să fie dimensionate și definite de o manieră corespunzătoare, care să asigure atât unitatea de abordare pe categorii de instituții, cât și flexibilitatea și adaptarea la situații noi. În acest context, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe creșterea gradului de implementare a standardelor de management în administrația publică și creșterea capacității structurilor de audit intern din cadrul instituțiilor și autorităților publice.
\nII.5.1.
\nCreșterea gradului de utilizare a sistemului de control intern/managerial (standardelor de management) în administrația publică În ceea ce privește creșterea gradului de utilizare a standardelor de management sau a sistemului de control intern/managerial în administrația publică, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe direcții de acțiune care vor viza realizarea de analize referitoare la valorificarea, în prezent, a acestor sisteme și instrumente, identificarea priorităților pentru implementarea standardelor de management într-o manieră coerentă, coordonată și etapizată, precum și promovarea, monitorizarea și evaluarea impactului implementării standardelor de management/a sistemului de control intern/managerial, respectiv: ● Elaborarea unei analize cu privire la stadiul implementării sistemului de control intern/managerial la nivelul entităților publice centrale și locale și a nevoilor de training pentru personalul cheie implicat în implementarea SCI/M; ● Reevaluarea și regruparea standardelor de management, conform celor de la nivelul Comisiei Europene, astfel încât să se ajungă la reducerea numărului de standarde de la 25 la 16; ● Dinamizarea procesului de implementare a SCI/M, inclusiv creșterea gradului de implicare reală a tuturor factorilor de conducere și a celor din departamentele de audit din cadrul entităților publice, în implementarea standardelor de management. ...
\nII.5.2.
\nÎntărirea capacității auditului intern la nivelul structurilor din administrația publică centrală și locală În ceea ce privește consolidarea funcției de audit intern în administrația publică din România, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe direcții de acțiune care să influențeze funcționarea optimă a auditului intern pe termen scurt și mediu, în special pentru structurile de audit responsabile cu gestionarea programelor și proiectelor finanțate din fonduri europene la nivel național, regional și local/sectorial. Având în vedere că auditul intern are o deosebită importanță în creșterea performanței în cadrul instituțiilor publice, limitarea risipei de resurse și posibilităților de fraudă și corupție, detectarea din timp a disfuncționalităților, suprapunerilor de competență și a neregulilor, este necesar a se implementa metode mai eficiente de asigurare obiectivă și consiliere, în scopul îmbunătățirii sistemelor și activităților instituțiilor, sprijinirea îndeplinirii obiectivelor instituției printr-o abordare sistematică și metodică prin care se evaluează și se îmbunătățesc eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor administrării, prin cel puțin: ● Realizarea de metodologii privind creșterea calității și eficienței activității de audit intern și implementarea acestor metodologii în managementul structurilor de audit intern din instituțiile publice; ● Dezvoltarea de sisteme și instrumente moderne de management pentru creșterea performanței auditorilor interni din instituțiile publice implicate în implementarea programelor și proiectelor finanțate din fonduri europene; ● Dezvoltarea de ghiduri, manuale și metodologii cu privire la auditul performanței, cu accent pe achiziții publice, eficacitatea utilizării cheltuielilor publice, evaluarea proiectelor finanțate din fonduri europene; ● Dezvoltarea pe baze moderne a managementului riscurilor în cadrul misiunilor de audit intern; ● Armonizarea legislației privind gestionarea fondurilor europene în raport cu importanța activităților realizate efectiv de personalul implicat în activități de audit intern și directivele Uniunii Europene și cu Standardele Internaționale; ● Crearea și implementarea unei baze de date care să cuprindă informații necesare desfășurării activității de audit intern. ...
\nObiectiv specific II.6: Calitate, cercetare și inovare în administrația publică În contextul în care cerințele beneficiarilor/clienților serviciilor publice sunt tot mai numeroase și mai diversificate, administrația publică trebuie să se adapteze în permanență pentru a răspunde prompt și eficient nevoilor părților interesate, prin identificarea permanentă de surse/resurse noi care să contribuie la o mai bună furnizare a serviciilor oferite de administrație beneficiarilor.
\nActivitățile de cercetare, utilizarea managementului calității, a bunelor practici și a inovării reprezintă instrumente și practici de natură să contribuie la modernizarea și eficientizarea autorităților și instituțiilor publice și să aducă un plus de valoare în activitatea acestora, cu efecte pozitive pe termen lung asupra gradului de satisfacție a cetățeanului.
\nII.6.1.
\nPromovarea bunelor practici și a inovării în administrația publică și încurajarea schimbului de experiență și a networking-ului între instituțiile și autoritățile publice În ceea ce privește promovarea bunelor practici și a inovării în administrația publică, precum și încurajarea schimbului de experiență și networking-ului între instituțiile și autoritățile publice, pe plan intern și extern, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe patru direcții de acțiune care vor viza: introducerea de mecanisme moderne de comparare a performanței în administrație și de acordare de sprijin reciproc pentru învățarea din bune practici, colaborarea cu mediul academic și de cercetare pentru identificarea de concepte și metode inovative aplicabile administrației publice, organizarea de acțiuni de promovare a bunelor practici, a inovării și networking-ului în administrația publică, precum și elaborarea de materiale suport pentru promovarea bunelor practici și a inovării în administrația publică. ● Instituirea de mecanisme de benchmarking, bench doing și bench-learning în administrația publică Această abordare strategică presupune atât dezvoltarea și implementarea unor mecanisme prin care să se realizeze compararea și ierarhizarea performanței obținute de autoritățile și instituțiile publice în realizarea activităților și în furnizarea anumitor servicii publice, cât și încurajarea autorităților și instituțiilor publice de a realiza parteneriate pentru a identifica/aplica soluții comune în ceea ce privește problemele cu care se confruntă.
\nPrincipalele instrumente vizate prin Strategie pentru realizarea aspectelor mai sus-menționate sunt următoarele:
\nBenchmarking - mecanism prin care instituții publice cu activități sau preocupări similare își compară periodic performanța/activitatea, pentru a identifica existența decalajelor sau a ariilor deficitare;
\nBench-learning - mecanism de învățare din experiența altora, utilizat în scopul preluării și adaptării, în cadrul propriei instituții, a unor bune practici/soluții de îmbunătățire;
\nBench doing - implementarea unor măsuri inovative sau a unor bune practici în mai multe instituții sau autorități publice în același timp, permițând astfel ca acestea să învețe și să dezvolte împreună.
\nPentru realizarea acestei direcții de acțiune vor fi identificate o serie de domenii/arii prioritare (de exemplu tipuri de activități sau tipuri de servicii) pentru care autoritățile și instituțiile publice vor fi încurajate să deruleze acțiuni de bench-learning, benchmarking și bench doing. În acest scop, vor fi elaborate materiale suport (ghiduri, metodologii și manuale) care să faciliteze înțelegerea și aplicarea acestor concepte de către autoritățile și instituțiile publice.
\nStrategia vizează îndeosebi utilizarea unor astfel de instrumente de către instituțiile de la nivel central, în special în raport cu structurile deconcentrate ale acestora, pentru a încuraja evaluarea performanței și schimbul de experiență, în vederea creșterii calității serviciilor oferite, fiind avute în vedere pentru perioada 2014-2020 ministerele prioritare menționate în Acordul de Parteneriat. Astfel de mecanisme bine aplicate pot constitui un factor important în scopul dezvoltării prin adaptarea și implementarea unor bune practici și prin învățarea din experiența altora. Totodată strategia își propune să încurajeze și autoritățile locale și structurile cu atribuții de reglementare și monitorizare a serviciilor publice, dar nu numai, să implementeze astfel de instrumente, în special pentru domeniile pentru care se pot utiliza indicatori de performanță comuni. ● Colaborarea cu mediul academic și de cercetare pentru identificarea și implementarea de concepte și metode inovative în domeniul administrației publice Această direcție de acțiune are în vedere dezvoltarea unor parteneriate, proiecte, colaborări între administrația publică și mediul academic și de cercetare în scopul: – identificării unor teme de interes comun și realizării unor studii/analize/cercetări cu privire la anumite aspecte ale administrației publice; ... – identificării unor concepte și măsuri inovatoare care să sprijine creșterea calității activităților administrației publice și a serviciilor furnizate de aceasta; ... – furnizării de expertiză de specialitate/de formare adaptată noilor provocări cu care se confruntă administrația publică. ... ● Elaborarea de ghiduri, manuale, metodologii pentru promovarea inovării și bunelor practici în administrația publică Această direcție de acțiune are în vedere sprijinirea instituțiilor și autorităților publice în procesul de îmbunătățire a activităților proprii, prin facilitarea accesului acestora la informații privind soluțiile identificate și implementate de alte instituții, din țară sau străinătate, pentru rezolvarea unor probleme similare.
\nÎn prima etapă, Comitetul Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei (CNCISCAP) va asigura crearea unui cadru general de promovare a bunelor practici și a inovării și va identifica o serie de instituții cu atribuții și preocupări în domeniu, care să asigure o abordare unitară/la nivel strategic în realizarea și promovarea unor metodologii/ghiduri și manuale în domeniu. La rândul lor, instituțiile și autoritățile publice, după caz, vor identifica și promova propriile bune practici. ● Organizarea de acțiuni de promovare și diseminare a bunelor practici, inovării și networking-ului în administrația publică Pentru a asigura diseminarea bunelor practici identificate și a încuraja comunicarea și sprijinul reciproc, cu privire la implementarea acestora, între instituțiile și autoritățile publice vor fi realizate evenimente (sesiuni de prezentare, conferințe naționale și internaționale), va fi încurajată crearea de rețele specializate pe sectoare de activitate sau tematici și vor fi identificate mijloace de comunicare dedicate (site-uri, buletine informative, grupuri de e-mail etc.). De asemenea, la nivelul Comitetului Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei vor fi identificate instituții care vor avea rolul de a promova, la nivel internațional, bunele practici din România și de a facilita participarea instituțiilor și autorităților publice din România la rețele în domeniu. ...
\nII.6.2.
\nCreșterea gradului de utilizare a sistemelor și instrumentelor de management al calității în administrația publică În ceea ce privește creșterea gradului de utilizare a sistemelor și instrumentelor de management al calității în administrația publică, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe direcții de acțiune care vor viza realizarea de analize referitoare la valorificarea, în prezent, a acestor sisteme și instrumente, identificarea priorităților pentru implementarea managementului calității într-o manieră coerentă, coordonată și etapizată, promovarea, monitorizarea și evaluarea impactului implementării sistemelor și instrumentelor de management al calității. ● Realizarea unei analize a situației actuale în ceea ce privește evaluarea nevoilor părților interesate și utilizarea sistemelor și instrumentelor de management al calității în autoritățile și instituțiile publice din România. Realizarea analizei presupune aplicarea unui chestionar pentru colectarea de informații relevante de la autoritățile și instituțiile publice cu privire la evaluarea nevoilor părților interesate și la utilizarea sistemelor și instrumentelor de management al calității, cu accent pe nevoile și obiectivele de dezvoltare în domeniu. ● Identificarea și asumarea priorităților în vederea implementării managementului calității la nivelul administrației publice centrale și locale, într-o manieră coerentă, coordonată și etapizată. Realizarea acestei căi de acțiune se referă la stabilirea de către Comitetul Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei a obiectivelor în domeniul managementului calității pentru perioada 2015 - 2020, la elaborarea unui plan de acțiune pentru prioritizarea și etapizarea implementării managementului calității, pe tipuri de instituții (ministere, instituții subordonate/în coordonare, structuri deconcentrate ale acestora, județe, municipii, orașe, comune), precum și la stabilirea și implementarea acțiunilor necesare pentru consolidarea cadrului legislativ pentru implementarea managementului calității la nivelul administrației publice, cu accent pe un sistem unitar și recunoscut la nivel național și/sau european, spre exemplu ISO, CAF, BSC*21).
\nNotă ... *21) Prin intermediul Balanced Scorecard (BSC), instituțiile administrației publice vor putea să-și planifice, coordoneze și monitorizeze performanța organizațională. BSC privește strategia instituției din patru perspective - perspectiva financiară, perspectiva beneficiarilor, procesele interne, învățare și dezvoltare și permite transpunerea obiectivelor strategice în obiective, acțiuni, indicatori și ținte operaționale (targets) până la ultimul nivel organizațional. ● Implementarea și monitorizarea Planului de acțiune etapizat pentru implementarea managementului calității. Această etapă vizează implementarea efectivă a măsurilor și acțiunilor de sprijin pentru implementarea managementului calității, precum și monitorizarea sistematică a acestora. În cadrul acestei etape Comitetul Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei: – va sprijini instituțiile responsabile pentru implementarea acțiunilor prevăzute în Planul de acțiune etapizat pentru implementarea managementului calității (prin asigurarea unui consens politic, asigurarea eligibilității finanțării din POCA a proiectelor pentru implementarea sistemelor și instrumentelor de management al calității etc.); ... – va elabora un mecanism de monitorizare a Planului de acțiune etapizat pentru implementarea managementului calității; ... – va monitoriza periodic Planul de acțiune etapizat pentru implementarea managementului calității. ... ● Derularea de acțiuni de informare, promovare și formare privind sistemele și instrumentele de management al calității. Realizarea acestei căi de acțiune vizează promovarea managementului calității prin realizarea și transmiterea de documente de informare/promovare către instituții și autorități publice și organizarea unor seminarii/ateliere de lucru destinate instituțiilor și autorităților publice pentru informarea/formarea reprezentanților acestora privind managementul calității, precum și pentru prezentarea bunelor practici identificate, la nivel național și/sau internațional, în acest domeniu. ● Realizarea și implementarea unui mecanism de monitorizare a utilizării sistemelor și instrumentelor de management al calității în administrația publică. Realizarea acestei căi de acțiune vizează elaborarea unui mecanism de monitorizare a utilizării managementului calității în administrația publică pentru a avea o imagine a gradului de utilizare a acestuia la nivelul întregii țări. Colectarea de informații privind utilizarea managementului calității se va realiza anual de către autoritățile și instituțiile publice competente și datele obținute vor fi utilizate în monitorizarea gradului de atingere a obiectivelor/țintelor stabilite.
\n● Evaluarea impactului implementării sistemelor și instrumentelor de management al calității în administrația publică. Realizarea acestei căi de acțiune vizează evaluarea impactului obținut la nivelul autorităților și instituțiilor publice în ceea ce privește îmbunătățirea modului de realizare a activităților și de prestare a serviciilor publice. În acest sens, va fi dezvoltată o metodologie de evaluare și colectare de informații care va fi realizată etapizat de către autoritățile și instituțiile competente, în funcție de realizarea principalelor măsuri de dezvoltare a utilizării managementului calității. ...
\nObiectiv specific II.7: Îmbunătățirea managementului resurselor materiale la nivelul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central Resursele materiale (imobile, vehicule, mobilier, echipamente, produse consumabile) utilizate în administrația publică trebuie gestionate corespunzător pentru creșterea eficienței activităților. Este important ca resursele materiale utilizate să fie de calitate și să aibă o durată de utilizare îndelungată și, din această perspectivă, este necesar ca, la momentul achiziționării de produse/servicii/lucrări, accentul să fie pus pe calitatea produselor/serviciilor/lucrărilor și nu pe prețul cel mai scăzut la care acestea pot fi achiziționate.
\nÎn ceea ce privește managementul resurselor materiale, prezenta Strategie propune pentru autoritățile și instituțiile publice de la nivel central o direcție de acțiune bazată pe necesitatea implementării de măsuri în vederea modernizării și gestionării corespunzătoare a resurselor materiale, respectiv: ● Realizarea de analize în ceea ce privește nevoile de modernizare a imobilelor, cu accent pe necesitatea organizării ergonomice a spațiilor de lucru (birouri, săli de reuniuni), cât și a dotării corespunzătoare cu echipamente necesare desfășurării activității; ● Realizarea de planuri multianuale de investiții pentru modernizarea imobilelor, a mobilierului și a echipamentelor; ● Monitorizarea planurilor multianuale de investiții pentru modernizarea imobilelor, a mobilierului și a echipamentelor; ● Consolidarea capacității de a derula acțiuni de colectare și valorificare a materialelor reciclabile (hârtie și alte produse consumabile) rezultate din activitatea administrației publice; ● Consolidarea capacității de a asigura servicii de întreținere și reparații ale echipamentelor după expirarea perioadelor de garanție.
\nObiectiv general III: Debirocratizare și simplificare pentru cetățeni, mediul de afaceri și administrație Obiectiv specific III.1: Reducerea birocrației pentru cetățeni În ceea ce privește reducerea barierelor birocratice, în sensul simplificării procedurilor administrative care generează un impact negativ asupra cetățenilor (în termeni de costuri de informare, timp de reacție etc.), prezenta Strategie propune o abordare bazată pe patru direcții de acțiune care vor viza o analizare a nevoilor și obiectivelor în termeni de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative pentru cetățeni, realizarea unui plan integrat pentru simplificarea acestora, precum și implementarea și monitorizarea planului integrat de simplificare, respectiv evaluarea periodică a impactului măsurilor adoptate.
\nIII.1.1.
\nAnalizarea nevoilor și obiectivelor în termeni de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative pentru cetățeni Această abordare strategică presupune, într-o primă etapă, identificarea și analizarea nevoilor reale cu privire la simplificarea și raționalizarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, cuprinzând o serie de măsuri concrete referitoare la: ● inventarierea domeniilor de activitate cu impact major asupra cetățenilor, cu accent pe principalele \"evenimente de viață\". În scopul evidențierii principalelor \"evenimente de viață\", ministerele și alte autorități centrale competente vor analiza, pe baza unei metodologii agreate de Comitetul Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei și în corelare cu prevederile Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România, cel puțin următoarele domenii: evidența persoanelor și acte de stare civilă, înmatricularea vehiculelor, munca și prestațiile sociale, sănătatea, educația, plata taxelor și impozitelor, locuințele și aspectele colaterale acestora etc.; ● identificarea principalelor probleme cu care se confruntă cetățenii în relația cu administrația publică. În funcție de evenimentele de viață identificate anterior, utilizând instrumente specifice cercetării sociologice (chestionare/sondaje de opinie ș.a.), precum și prin organizarea de grupuri de lucru/mese rotunde/sesiuni de dezbatere vor fi identificate principalele probleme cu care se confruntă cetățenii în relația cu autoritățile și instituțiile publice. Categoriile de probleme vizate se referă, în principal, la costurile impuse cetățenilor, timpul alocat, precum și gradul de satisfacție al acestora, în cadrul interacțiunii cu administrația publică; ● pe baza principalelor probleme identificate conform celor arătate mai sus, se vor stabili obiectivele generale în materie de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative cu impact asupra cetățenilor. ...
\nIII.1.2.
\nRealizarea unui plan integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor Cea de-a doua etapă a procesului de reducere a birocrației pentru cetățeni presupune o planificare integrată a măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor.
\nElementele minimale ale planificării vor fi reprezentate de: ● identificarea domeniilor prioritare de simplificare, pe baza analizei nevoilor și a obiectivelor; în funcție de rezultatele interpretării rapoartelor de cercetare sociologică și a concluziilor grupurilor de lucru/meselor rotunde/sesiunilor de dezbatere organizate se vor identifica domeniile care prezintă cele mai multe deficiențe din punctul de vedere al relației cetățeni-administrație publică; ● stabilirea țintelor/obiectivelor specifice de simplificare pentru fiecare domeniu prioritar; CNCISCAP va stabili metodologia pe baza căreia vor fi stabilite țintele de simplificare; ● identificarea măsurilor de simplificare pentru fiecare domeniu prioritar (cu indicarea responsabililor, termenelor și a bugetului). Astfel, în funcție de particularitățile fiecărui domeniu și de stadiul existent în materie de simplificare, măsurile vor viza, într-o manieră integrată, cel puțin următoarele dimensiuni: organizațională, procedurală, legislativă, financiară și de infrastructură.
\nComplementar realizării măsurilor cuprinse în această etapă se va elabora un registru/nomenclator/inventar al procedurilor administrative cu impact major asupra cetățenilor, instrument care va prezenta într-o manieră sintetică și comprehensivă, cele mai importante elemente ale procedurilor administrative aferente principalelor \"evenimente de viață\". ...
\nIII.1.3.
\nImplementarea și monitorizarea Planului integrat de simplificare a procedurilor aplicabile cetățenilor:
\nAceastă etapă vizează implementarea efectivă a măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, precum și monitorizarea sistematică a acestora.
\nÎn cadrul acestei etape CNCISCAP: ● va sprijini instituțiile responsabile pentru implementarea măsurilor de simplificare (prin asigurarea unui consens politic, asigurarea eligibilității finanțării din POCA a proiectelor pentru implementarea măsurilor de simplificare etc.); ● va elabora și implementa un mecanism de monitorizare a Planului integrat de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor; ● va monitoriza periodic Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor. ...
\nIII.1.4.
\nEvaluarea periodică a impactului măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor:
\nÎn vederea evaluării impactului măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor: ● CNCISCAP va elabora un mecanism pentru evaluarea impactului măsurilor de simplificare. Mecanismul implică măsurarea regulată a sarcinilor administrative generate de procedurile administrative aplicabile cetățenilor; ● Se va evalua periodic impactul măsurilor de simplificare; fiecare autoritate sau instituție publică competentă va aplica mecanismul de evaluare a măsurilor de simplificare și va propune CNCISCAP eventuale acțiuni corective; ● Stabilirea de acțiuni corective a măsurilor de simplificare. Pe baza propunerilor autorităților și instituțiilor publice competente, CNCISCAP va stabili acțiunile corective ale măsurilor de simplificare. ...
\nObiectiv specific III.2: Reducerea birocrației pentru mediul de afaceri Reducerea birocrației pentru mediul de afaceri reprezintă un pilon esențial al Strategiei pentru o Mai Bună Reglementare 2014-2020, măsurile aferente fiind inițiate în contextul acesteia, în perioada anterioară de implementare. Prin urmare, aceasta va include toate detaliile cu privire la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute pe termen scurt și mediu, ținând cont de necesitatea îndeplinirii criteriilor din condiționalitatea ex-ante aferentă obiectivului tematic \"Consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă\" pe acest subiect. Mai jos, sunt prezentate principalele acțiuni ce sunt avute în vedere pentru orizontul de timp menționat și care vor fi detaliate în cadrul Strategiei pentru o Mai Bună Reglementare 2014-2020:
\nIII.2.1.
\nFinalizarea procesului de măsurare a costurilor administrative și inițierea procesului de reducere a sarcinilor administrative pe baza unei metodologii comune - formularea și implementarea planurilor de simplificare la nivelul ministerelor; ...
\nIII.2.2.
\nDezvoltarea unui proiect de tip \"burdens' hunting\" în coordonarea Centrului Guvernului în colaborare cu partenerii instituționali din cadrul Strategiei Smart Regulation; ...
\nIII.2.3.
\nMăsurarea și reducerea costurilor de conformare ale operatorilor economici; ...
\nIII.2.4.
\nImplementarea unor soluții IT pentru simplificarea unor proceduri orizontale, trans-sectoriale pentru mediul de afaceri (pe modelul ghișeului unic); ...
\nIII.2.5.
\nFixarea unor ținte de atins pentru următoarea perioadă în ceea ce privește simplificarea procedurilor pentru companii. ...
\nObiectiv specific III.3: Reducerea birocrației inter și intra-instituționale Procedurile de avizare a documentelor din cadrul instituțiilor administrației publice centrale, precum și circuitul acestora intra și inter-instituțional îngreunează mult procesul de luare a deciziilor dar și comunicarea între actorii instituționali implicați în elaborarea și implementarea politicilor publice. Astfel, este esențial ca Guvernul să pună în aplicare o serie de măsuri care să simplifice procedurile de avizare menționate și, mai ales, să eficientizeze circuitul documentelor în administrație. Pentru aceasta sunt avute în vedere următoarele masuri punctuale:
\nIII.3.1.
\nElaborarea unei analize cu privire la procedurile care îngreunează inutil activitatea instituțiilor publice și comunicarea acestora cu instituțiile guvernamentale și neguvernamentale din exterior; ...
\nIII.3.2.
\nElaborarea și implementarea unor propuneri de simplificare a acestora; ...
\nIII.3.3.
\nExtinderea utilizării instrumentelor IT&C în comunicarea inter și intra-instituțională; ...
\nIII.3.4.
\nIdentificarea, de către Ministerul Fondurilor Europene, în parteneriat cu Cancelaria Primului-ministru, a modalităților de reducere a complexității procedurilor corespunzătoare inițierii, derulării (raportare), controlului și verificării implementării proiectelor finanțate din fonduri structurale (ținte reprezentate de valori ai unor indicatori cum ar fi: număr de proceduri de control respectate, număr de zile pentru depunere, număr de controale efectuate/perioadă de timp, număr de instituții cu atribuții de control, unificarea procedurilor de control și verificare). Această etapă va fi urmată și de un plan de simplificare a acestor proceduri. ...
\nObiectiv general IV: Consolidarea capacității administrației publice de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice Obiectiv specific IV.1: Creșterea calității și accesului la serviciile publice prin eficientizarea costurilor și reducerea timpilor de furnizare a serviciilor publice Eficientizarea costurilor și reducerea timpilor de furnizare a serviciilor publice reprezintă o condiție esențială atât pentru funcționalitatea administrației publice ca sistem, cât și pentru transpunerea în practică a misiunii de bază a acesteia - furnizarea serviciilor publice în condiții optime de calitate și eficiență pentru a răspunde cât mai pertinent și anticipativ nevoilor beneficiarilor finali. În acest sens, prezenta Strategie propune o abordare care vizează patru domenii majore de intervenție: stabilirea standardelor de cost și calitate pentru servicii publice, încurajarea asocierilor în vederea promovării economiilor de scară, dezvoltarea culturii manageriale în instituțiile și autoritățile care furnizează servicii publice și îmbunătățirea accesului la serviciile publice.
\nIV.1.1.
\nStabilirea standardelor de calitate și de cost Această abordare strategică are în vedere acțiuni concertate la nivelul tuturor palierelor administrative, vizând eficientizarea și reducerea discrepanțelor de cost și calitate în furnizarea serviciilor publice și asigurarea unui nivel minim de calitate al prestației pentru fiecare beneficiar, indiferent de locația geografică sau de furnizorul de servicii, respectiv: ● stabilirea standardelor de calitate și de cost pentru serviciile publice. În coordonarea Comitetului Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei, ministerele de linie vor actualiza standardele deja elaborate și vor elabora standarde pentru serviciile publice prestate la nivel central și local; ● elaborarea pachetului minim de servicii publice, necesar și obligatoriu a fi prestate la fiecare nivel administrativ-teritorial identificat, precum și a pachetului opțional. Având în vedere fragmentarea administrativ-teritorială și diferențele de capacitate administrativă la nivelul unităților administrativ-teritoriale, este necesară o abordare diferențiată, pentru a se asigura, pe de o parte, respectarea unor condiții minime de calitate și eficiență la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, iar pe de altă parte, pentru a se permite și stimula, acolo unde se poate, o prestație la nivel superior.
\nÎn acest sens, într-o primă etapă se va identifica un pachet minim de servicii publice, necesar și obligatoriu a fi prestate la fiecare nivel administrativ-teritorial, corespunzător populației deservite. Spre exemplificare, la nivelul administrației publice locale acestea pot fi: evidența persoanelor, amenajarea teritoriului și urbanism, situații de urgență, învățământ și servicii auxiliare pentru educație, sănătate, cultură, asistență socială, servicii comunitare de utilități publice etc. Suplimentar pachetului minim de servicii publice, necesare și obligatorii, se va identifica un pachet opțional de servicii publice, pentru care se vor stabili standarde de calitate și de cost, astfel încât unitățile administrativ-teritoriale mai dezvoltate să poată asigura servicii suplimentare, cu respectarea unor condiții minime de cost și calitate care să asigure un tratament unitar și nediscriminatoriu beneficiarilor. ● elaborarea cadrului legislativ pentru asigurarea implementării standardelor de calitate și de cost la nivel local și corelării acestora cu alocările financiare de la bugetul de stat. Ulterior elaborării celor două pachete pentru fiecare dintre tipurile de servicii publice identificate și se vor defini indicatori clari, ușor de cuantificat, pe baza cărora să se poată măsura gradul de atingere a standardelor. Totodată, se va elabora un mecanism de monitorizare a modului în care sunt prestate serviciile publice la costurile și calitatea standardizate, care să asigure cheltuirea corectă și eficientă a fondurilor publice, precum și un sistem de corecție în cazul în care indicatorii corespunzători standardelor nu au fost atinși, respectiv un sistem de stimulare, în cazul în care, din venituri proprii, s-a crescut calitatea prestării serviciilor sau au fost finanțate servicii noi identificate ca fiind necesare comunității. Toate aceste aspecte vor fi reglementate prin măsuri legislative corespunzătoare. De asemenea, se are în vedere realizarea de analize și studii de impact, care să permită ajustarea permanentă a standardelor de calitate și de cost la nevoile curente, la situațiile de criză sau alte situații economice neprevăzute, asigurându-se astfel un management de risc pentru serviciile publice. ● întărirea capacității autorităților administrației publice locale pentru furnizarea serviciilor publice la standardele de calitate și de cost stabilite. Autoritățile locale vor elabora studii, analize, mecanisme și proceduri care să asigure implementarea standardelor și vor asigura formarea personalului implicat în acest sens.
\n...
\nIV.1.2.
\nÎncurajarea asocierii unităților administrativ-teritoriale, în vederea furnizării de servicii publice mai eficiente Această abordare strategică are în vedere două dimensiuni: o dimensiune teoretică, de orientare metodologică, care să ofere instrumentele necesare pentru ca unitățile administrativ-teritoriale să poată lua cele mai bune decizii în materie de asociere și furnizare a serviciilor publice și o dimensiune practică, de suport și sprijin efectiv pentru unitățile administrativ-teritoriale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară, respectiv: ● identificarea unei liste a serviciilor publice care pot fi furnizate cel mai bine în colaborare între mai multe unități administrativ-teritoriale. Pe baza analizării situației actuale, atât din perspectivă legislativă, cât și din perspectivă organizațională și a resurselor necesare (financiare, umane, materiale), coroborat cu exemplele de bună practică în domeniu identificate la nivel național și internațional, se va elabora o listă a serviciilor publice care pot fi furnizate mai eficient prin colaborarea dintre mai multe unități administrativ-teritoriale, cu evidențierea avantajelor și dezavantajelor și indicarea principalelor demersuri în vederea transpunerii în practică; ● dezvoltarea mecanismelor de prestare a serviciilor publice în sistem asociativ/partenerial între unitățile administrativ-teritoriale. Se va avea în vedere identificarea, la nivel național și internațional, de metode și modele de prestare a serviciilor publice în sistem asociativ/partenerial și promovarea acestora la nivelul unităților administrativ-teritoriale și autorităților cu atribuții de reglementare în domeniul serviciilor publice; ● elaborarea unui sistem de încurajare/stimulare a unităților administrativ-teritoriale în scopul prestării în comun a unor servicii. Se va avea în vedere elaborarea unui mecanism de prioritizare a accesului în cadrul unor programe și proiecte naționale de dezvoltare locală a proiectelor depuse în asociere sau de către asociații de dezvoltare intercomunitară, precum și identificarea altor mecanisme de stimulare și încurajare; ● instituirea unui program național de sprijinire a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, care să contribuie la creșterea capacității administrative a asociațiilor existente și să stimuleze asocierea unităților administrativ-teritoriale în asociații de dezvoltare intercomunitară. ...
\nIV.1.3.
\nDezvoltarea culturii manageriale în instituțiile și autoritățile care furnizează servicii publice Această abordare strategică are în vedere instituirea unui management modern în instituțiile și autoritățile care furnizează servicii publice, din mai multe perspective: corelarea planificării strategice cu bugetul și resursele umane; eficiența cheltuirii fondurilor publice și gestionarea responsabilă a bunurilor; urmărirea asigurării calității; deschidere, promptitudine și anticipativitate în relația cu clienții; responsabilizare atât pentru acțiunile întreprinse cât și pentru inacțiuni. Pentru realizarea acestui deziderat se au în vedere, pe de o parte, acțiuni coordonate de formare în domeniul managementului serviciilor publice pentru decidenții din instituțiile și autoritățile care furnizează servicii publice și schimburi de experiență între instituții cu profil similar, elaborarea de manuale pentru managerii de servicii publice și, pe de altă parte, măsuri legislative și procedurale care să conducă la respectarea obiectivelor instituționale sau a angajamentelor asumate prin contractele de management.
\nDe asemenea, se va continua promovarea funcției de administrator public la nivelul autorităților locale, ca resursă specializată în aspecte tehnice și manageriale în sprijinul primarilor și președinților consiliilor județene, care și-a dovedit utilitatea în ultimii ani. ...
\nIV.1.4.
\nÎmbunătățirea accesului beneficiarilor la serviciile publice Această abordare strategică este circumscrisă necesității de apropiere a administrației de cetățeni și are în vedere elaborarea și punerea la dispoziția cetățenilor a unor instrumente și facilități care să contribuie la îmbunătățirea accesului la serviciile publice și la conștientizarea drepturilor și obligațiilor aferente furnizării serviciilor publice. Implementarea instrumentelor propuse va genera creșterea gradului de deschidere și de responsabilizare a administrației față de clienții săi. Astfel, avem în vedere: ● stabilirea listei serviciilor publice și prezentarea acestora sub o interfață accesibilă. Vor fi identificate serviciile publice furnizate la toate nivelurile administrativ-teritoriale, autoritățile și instituțiile publice responsabile cu furnizarea acestora, procedurile, actele și operațiunile necesare pentru ca cetățenii și agenții economici să beneficieze de acestea și va fi realizată o interfață online (pagină web) în care să se regăsească toate aceste informații într-o formă clară și ușor de urmărit; ● eficientizarea activităților de relații cu publicul și apropierea de cetățean - se au în vedere: implementarea de sisteme tip tel-verde; crearea de pagini web de către autorități și instituții care să prezinte în mod clar serviciile publice pe care le furnizează și demersurile necesare pentru a beneficia de acestea; crearea de ghișee unice fizice pentru anumite categorii de servicii furnizate într-un anumit areal; crearea de puncte mobile de colectare a documentelor; asigurarea, la sediul primăriilor din mediul rural, de puncte de contact telefonic direct cu consiliul județean și instituția prefectului pentru facilitarea accesului cetățenilor la informațiile necesare; instruirea corespunzătoare a personalului cu atribuții în domeniul relații cu publicul etc.; ● dezvoltarea de instrumente în vederea creșterii asumării responsabilității la nivelul instituțiilor publice care furnizează serviciile publice - autoritățile de reglementare în domeniul serviciilor publice vor elabora manuale/ghiduri privind serviciile publice pe care le furnizează pentru cetățeni și agenții economici, carte ale serviciilor publice prin care se fac publici indicatorii de performanță și parametrii de calitate la care instituțiile publice își asumă furnizarea serviciilor etc. ...
\nObiectiv specific IV.2: Consolidarea capacității financiare a autorităților administrației publice locale Autonomia financiară a autorităților administrației publice locale este o premisă și o condiție esențială atât pentru furnizarea unor servicii publice de calitate la nivel local, cât și pentru creșterea capacității de a răspunde necesităților punctuale ale cetățenilor aflați în aria de competență geografică a acestora.
\nÎn vederea consolidării autonomiei financiare a autorităților administrației publice locale, Strategia propune o abordare integrată, care vizează atât cadrul legislativ și mecanismul de alocare a resurselor de la bugetul de stat, cât și întărirea capacității autorităților administrației publice locale de a-și gestiona eficient resursele și de a genera venituri proprii, creând, totodată, pârghiile necesare pentru fundamentarea deciziilor în domeniu, asigurarea stabilității și predictibilității surselor de venit pentru unitățile administrativ-teritoriale, cheltuirea eficientă și responsabilă a fondurilor publice și prioritizarea investițiilor.
\nÎn acest sens, direcțiile de acțiune ale Strategiei au în vedere:
\nIV.2.1.
\nCrearea cadrului și mecanismelor necesare asigurării stabilității și predictibilității surselor de venit pentru unitățile administrativ-teritoriale Direcția de acțiune vizează reglementarea unitară a aspectelor financiar-bugetare locale, astfel încât să se sistematizeze legislația vastă și în continuă modificare din domeniul politicilor fiscale și bugetare locale și să se adapteze realităților din administrația publică locală. Totodată se va avea în vedere alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale pe baza standardelor de cost obligatorii, elaborate în corelație cu standardele de calitate, pentru serviciile de bază, cu posibilitatea de a ajusta aceste alocări în funcție de rezultatul monitorizării modului în care au fost respectate aceste standarde. ...
\nIV.2.2.
\nÎntărirea rolului Comitetului pentru Finanțe Publice Locale Prin măsurile din Strategie se dorește întărirea rolului acestui comitet, prin impunerea obligativității obținerii avizului Comitetului pentru Finanțe Publice Locale pentru măsurile care au un impact major asupra bugetelor locale - stabilirea sumelor pentru echilibrare alocate anual bugetelor locale de la bugetul de stat, proiectele de acte normative cu caracter financiar și fiscal privind unitățile administrativ-teritoriale etc. Autoritățile administrației publice locale își vor putea susține poziția mult mai ferm în cazul unor proiecte legislative care pot avea drept efect diminuarea majoră a veniturilor sau creșterea majoră a cheltuielilor bugetare. ...
\nIV.2.3.
\nElaborarea unor analize cu privire la inventarierea, prioritizarea și corelarea necesarului de investiții locale, prin prisma sumelor ce pot fi disponibile în acest sens, de la bugetul de stat, prin programe naționale gestionate de ministere și pentru identificarea altor surse de finanțare care să asigure realizarea investițiilor ...
\nIV.2.4.
\nElaborarea unor mecanisme pentru asigurarea predictibilității alocării sumelor de la bugetul de stat în vederea finalizării investițiilor locale Această direcție de acțiune presupune elaborarea de analize și studii privind: identificarea programelor naționale gestionate prin autoritățile administrației publice centrale (ministere) ale căror beneficiari sunt autoritățile administrației publice locale și corelarea acestor programe în vederea sprijinirii dezvoltării locale durabile. Se vor identifica și centraliza nevoile de finanțare pentru investițiile locale și vor fi corelate cu disponibilitățile financiare de la bugetul de stat pentru finanțarea și finalizarea investiților locale.
\nAvând în vedere faptul că alocările de la bugetul de stat nu vor putea acoperi necesarul de finanțare a investițiilor locale se impune definirea unor criterii clare de prioritizare a investițiilor locale. Totodată se vor elabora analize în scopul identificării unor surse suplimentare la bugetul de stat pentru realizarea investițiilor propuse, analize privind alocări de la bugetul de stat pentru investiții locale și simulări în acest sens.
\nUn element important al dezvoltării durabile din punct de vedere al sustenabilității proiectelor de investiții îl reprezintă strategiile de dezvoltare locală, corelarea lor, în vederea unor prioritizări a investițiilor cu costuri optimizate și reducerea timpului de realizare a investițiilor. În acest sens se va urmări analizarea programelor naționale prin care se finanțează investiții locale, în vederea corelării lor cu prioritizarea nevoilor de investiții din local, cuprinse în strategiile de dezvoltare locală pe termen mediu și lung.
\nElaborarea strategiilor de dezvoltare locală, în baza prioritizării nevoilor de investiții locale și a disponibilităților existente la bugetul de stat pentru finanțarea lor, vor permite autorităților administrației o bugetare sustenabilă multianuală și un efort cuantificabil multianual de la bugetul de stat. ...
\nIV.2.5.
\nPromovarea unor măsuri de natură să stimuleze unitățile administrativ-teritoriale pentru identificarea și exploatarea de surse alternative generatoare de venituri proprii sau modalități alternative de diminuare a cheltuielilor bugetare (proiecte cu finanțare nerambursabilă, diferite mecanisme de colaborare/parteneriat, apelarea la voluntariat, sponsorizări etc.) ...
\nIV.2.6.
\nAsigurarea de asistență tehnică pentru elaborarea planurilor de redresare financiară Elaborarea unor serii de măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esențiale de către autoritățile administrației publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară, măsuri de îmbunătățire a managementului financiar și a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizării serviciilor publice esențiale și măsuri de creștere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum și de generare de venituri suplimentare și măsuri pentru reducerea cheltuielilor. ...
\nIV.2.7.
\nPromovarea de măsuri care care să asigure creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale. Prin Strategie se vor avea în vedere măsuri legislative care să contribuie la extinderea bazei de impozitare (cu accent pe măsuri care să genereze dezvoltarea economică locală), precum și măsuri pentru creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale. ...
\nIV.2.8.
\nDezvoltarea unor mecanisme eficiente de gestiune a execuției bugetare, cu accent pe calitatea și eficiența cheltuielilor publice și corelarea planificării strategice cu resursele financiare, care să eficientizeze managementul la nivelul instituțiilor publice ...
\nObiectiv specific IV.3: Dezvoltarea de mecanisme de monitorizare și evaluare a serviciilor publice Serviciile publice de calitate și accesibile reprezintă atât un drept al cetățenilor, cât și o obligație și responsabilitate a autorităților și instituțiilor publice pe care prezenta Strategie își propune să le asigure prin dezvoltarea și aplicarea la scară largă a unor sisteme și proceduri de măsurare, monitorizare și evaluare a performanței autorităților administrației publice cu privire la furnizarea serviciilor publice a cărui coordonare să revină Comitetului Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei. În acest sens, prezenta Strategie propune o abordare care vizează trei domenii majore de intervenție: elaborarea metodologiei cadru pentru monitorizarea și evaluarea integrată a performanței în furnizarea serviciilor publice, elaborarea de metodologii sectoriale pentru detalierea și adaptarea metodologiei cadru pentru fiecare sector, precum și elaborarea unei analize integrate a performanței autorităților administrației publice cu privire la furnizarea serviciilor publice care ulterior să fie replicată periodic.
\nIV.3.1.
\nElaborarea metodologiei-cadru pentru monitorizarea și evaluarea integrată a performanței în furnizarea serviciilor publice Această abordare strategică presupune crearea premiselor metodologice pentru realizarea de monitorizări și evaluări integrate a performanței autorităților publice situate pe toate nivelurile administrativ-teritoriale în ceea ce privește responsabilitatea lor de a furniza servicii publice în toate sectoarele de competență. Măsurile concrete necesare pentru elaborarea unei metodologii-cadru de monitorizare și evaluare integrată au în vedere: ● identificarea și analizarea metodologiilor de monitorizare și evaluare a serviciilor publice utilizate în prezent atât la nivel central - sectorial, cât și la nivel local - cu acoperirea întregii sfere de competențe privind furnizarea serviciilor publice. De asemenea, vor fi identificate cele mai bune practici privind astfel de sisteme de monitorizare și evaluare care pot fi armonizate și replicate în sistem; ● elaborarea unui set de indicatori agregați relevanți pentru monitorizarea și evaluarea performanței sistemului administrației publice în furnizarea serviciilor publice care să asigure o mai bună corelare a politicilor sectoriale; ● pe baza modelelor de metodologii și practici de monitorizare și evaluare a serviciilor publice identificate și în scopul colectării datelor și informațiilor necesare generării indicatorilor agregați, sub coordonarea Comitetului Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei va fi elaborată metodologia-cadru pentru monitorizarea și evaluarea integrată a performanței în furnizarea serviciilor publice. ...
\nIV.3.2.
\nElaborarea de metodologii sectoriale pentru detalierea și adaptarea metodologiei cadru pentru fiecare sector Pe baza metodologiei-cadru pentru monitorizarea și evaluarea integrată a performanței în furnizarea serviciilor publice, ministerele, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale și structurile asociative ale acestora, vor elabora metodologii sectoriale de monitorizare și evaluare în care vor identifica indicatorii specifici sectorului, tipurile de date și informații necesare, precum și mecanismele specifice de colectare și raportare. Metodologiile sectoriale vor avea în vedere atât necesitatea colectării de date/indicatori agregați la nivelul autorităților centrale responsabile, cât și la nivelul palierelor administrativ-teritoriale (comune/orașe/municipii și județe) și vor avea atât o componentă internă (din perspectiva entităților care asigură managementul și/sau furnizarea de servicii publice), cât și o componentă externă (din perspectiva cetățenilor, beneficiari ai serviciilor publice). ...
\nIV.3.3.
\nElaborarea de analize integrate a performanței autorităților administrației publice cu privire la furnizarea serviciilor publice Pe baza metodologiei-cadru și în urma realizării monitorizărilor și evaluărilor sectoriale se va elabora o analiză integrată a performanței autorităților administrației publice cu privire la furnizarea serviciilor publice prin care vor fi identificate valorile de bază; acestea vor reprezenta sistemul de referință pentru evaluările ulterioare care vor avea un caracter periodic.
\nÎn vederea elaborării analizelor integrate și valorificării lor în procesul decizional guvernamental, până la finalul anului 2015 se va constitui o structură în subordinea Primului-Ministru cu atribuții privind monitorizarea și evaluarea performanței în furnizarea serviciilor publice, precum și cu atribuții în ceea ce privește alte aspecte referitoare la calitatea în administrația publică. ... ...
\nVII.
\nRezultatele politicilor publice și indicatorii aferenți Pentru a măsura rezultatele obținute prin implementarea măsurilor aferente strategiei au fost stabiliți o serie de indicatori, ce vor fi urmăriți prin procesul de monitorizare, indicatori care se regăsesc în tabelul de mai jos.
\nLa stabilirea indicatorilor s-a avut în vedere corelarea acestora cu informații/ținte/indicatori asumate și prin alte strategii cu impact asupra domeniului precum Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020, Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020, Strategia Națională Anticorupție 2012-2015, precum și de alte strategii sectoriale aflate în implementare sau în curs de elaborare. Astfel, o serie de indicatori specifici urmăriți prin acestea vor fi avuți în vedere și în rapoartele de monitorizare periodice, în baza metodologiei de monitorizare descrise la capitolul XII. Proceduri de monitorizare și evaluare.
\nPentru obiectivele generale I și II. Adaptarea structurii și mandatului administrației la nevoile cetățenilor și la posibilitățile reale de finanțare și Implementarea unui management performant în administrația publică *Font 7* ┌────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐ │ Rezultate așteptate/ținte │ Indicatori │ Valori de bază │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Reducerea cu 10% a ponderii ordonanțelor│Ponderea ordonanțelor de urgență în totalul actelor │41,42% (legislatura anterioară│ │de urgență în totalul actelor normative │normative primare în fiecare legislatură │2008-2012) │ │primare adoptate în fiecare legislatură │(Indicatorul se monitorizează anual. Nu se iau în │38,46% (pentru anul 2013) │ │ │considerare legile de aprobare sau respingere │ │ │ │a OUG)*22) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Creșterea anuală a numărului proiectelor│Ponderea actelor normative și fundamentate conform │Indicatorul anual va fi │ │de acte normative cu impact mediu și │procedurilor, în totalul actelor normative cu impact │calculat și monitorizat │ │major însoțite de un instrument de │mediu și major. │începând cu anul 2015 │ │prezentare și motivare fundamentat, │În anul 2015 va intra în vigoare o nouă reglementare cu│ │ │conform noilor proceduri │privire la evaluarea preliminară a impactului. Din acel│ │ │ │moment se va monitoriza calitatea notelor de │ │ │ │fundamentare care însoțesc proiectele de acte normative│ │ │ │cu impact mediu și major. Definirea impactului mediu și│ │ │ │major va fi inclusă în noua reglementare. │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual și se detaliază pe │ │ │ │instituții inițiatoare)*23) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Sistematizarea progresivă a masei │Nr. de acte normative sistematizate anual, pe │Indicatorul de bază va fi │ │legislative │autorități de reglementare │calculat începând cu anul 2014│ │ │(Indicatorul se monitorizează anual, pe autorități de │ │ │ │reglementare)*24) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Nr. de acte normative eliminate (abrogate) anual din │80 (pentru anul 2012) │ │ │masa legislativă │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*25) │ │
\n├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Reducerea politizării administrației │Indicele încrederii în clasa politică │Scor 2,3 (din maxim 7) - locul│ │publice │(Indicatorul se monitorizează anual)*26) │109/148 (Raportul 2014-2015) │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Indicele vizând favoritismul în luarea deciziilor de │Scor 2,5 (din maxim 7) - locul│ │ │către guvern │115/148 (Raportul 2014-2015) │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*27) │ │ │ │Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele │ │ │ │Competitivității Globale │ │ │ │http://www.weforum.org/reports/ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Indicele transparenței în elaborarea politicilor │Scor 3,8 (din maxim 7) - locul│ │ │guvernamentale │86/148 (Raportul 2014-2015) │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*28) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Creșterea nivelului de dezvoltare la │Indicele pentru măsurarea dezvoltării locale │Indicatorul de bază va fi │ │nivel local │(Indicatorul va fi calculat pentru fiecare u.a.t și va │calculat începând cu anul 2017│ │ │fi monitorizat la 4 ani. Ca excepție, prima │ │ │ │monitorizare a indicelui va fi realizată în ultimul an │ │ │ │de implementare a Strategiei - 2020)*29) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Reducerea numărului actelor de corupție,│Numărul de aleși/demnitari ale căror mandate încetează │Indicatorul de bază va fi │ │a incompatibilităților și conflictelor │din cauza unor acte de corupție, incompatibilități sau │calculat începând cu anul 2014│ │de interese în administrația publică │conflicte de interese în fiecare ciclu electoral │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual și se detaliază pe │ │ │ │categorii de aleși/demnitari)*30) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Numărul de incidente de integritate înregistrate la │Indicatorul de bază va fi │ │ │nivelul autorităților și instituțiilor publice, │calculat începând cu anul 2014│ │ │reflectat în cazuri de corupție, de nerespectare a │ │ │ │regimului incompatibilităților și a conflictelor de │ │ │ │interese și de nerespectare a normelor de conduită. │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual și se detaliază pe │ │
\n│ │categorii de funcționari publici și personal │ │ │ │contractual)*31) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Indicele de percepție a corupției │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*32) │43 (pentru anul 2013) │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Creșterea eficienței alocării și │Indicele deturnării fondurilor publice │Scor 3,0 (din maxim 7) - locul│ │cheltuirii fondurilor publice │(Indicatorul se monitorizează anual)*33) │82/148) (Raportul 2014-2015) │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Indicele risipei cheltuielilor guvernamentale │Scor 2,5 (din maxim 7) - locul│ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*34) │116/148 (Raportul 2014-2015) │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Creșterea transparenței și calității │Număr mediu de consultări organizate anual de către │Indicatorul de bază va fi │ │procesului decizional │ministere │calculat începând cu anul 2016│ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*35) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Numărul mediu de consultări organizate anual la nivelul│Indicatorul de bază va fi │ │ │județelor, municipiilor și orașelor cu privire la │calculat începând cu anul 2016│ │ │adoptarea unor hotărâri ale consiliilor județene/locale│ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*36) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Creșterea implicării palierului local în│Nr. de acte normative și de politici publice inițiate │Indicatorul de bază va fi │ │promovarea intereselor proprii │la propunerea palierului local (inclusiv a structurilor│calculat începând cu anul 2015│ │ │asociative a acestora) │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*37) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Dezvoltarea unei abordări unitare și │Structură specializată care să coordoneze realizarea │ │ │eficiente a managementului resurselor │gestiunii unitare a resurselor umane din administrația │ │ │umane și politicilor de personal din │publică funcțională │0 │ │administrația publică (cadru ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
\n│instituțional și legislativ aferent │Numărul de categorii de personal din administrația │1 │ │consolidat) │publică incluse în sistemul național unic de evidență a│(funcția publică din cadrul │ │ │ocupării în administrația publică; │sistemului de evidență │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*38) │organizat și gestionat de │ │ │ │ANFP) │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Număr de instrumente specifice de gestiune unitară a │ │ │ │personalului din administrația publică implementate, │ │ │ │pe categorii: │ │ │ │- instrumente normative/cu caracter normativ ce au ca │ │ │ │obiect modificarea și completarea cadrului normativ │ │ │ │actual; │ │ │ │- instrumente normative/cu caracter normativ noi; │ │ │ │- instrumente - suport (tip ghiduri, metodologii etc.).│ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*39) │0 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Număr anual de modificări ale structurilor │Indicatorul de bază va fi │ │ │organizatorice ale autorităților și instituțiilor │calculat începând cu anul 2016│ │ │publice │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*40) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Creșterea profesionalismului │Număr de persoane formate anual pe domenii cheie, pe │Indicatorul de bază va fi │ │personalului din administrația publică │categorii de funcții și categorii de instruiri │calculat începând cu anul 2016│ │ │Lista domeniilor cheie va fi stabilită anual de │ │ │ │structura specializată care coordonează realizarea │ │ │ │gestiunii unitare a resurselor umane din administrația │ │ │ │publică, în baza analizei nevoilor de formare │ │ │ │prioritare; principalele criterii utilizate în │ │ │ │delimitarea categoriilor vor fi: pentru categoriile de │ │ │ │funcții - nivelul funcției, pentru categoriile de │ │ │ │instruiri - apartenența activităților educaționale la │ │ │ │contextul de învățare, conform art. 330 din Legea │ │ │ │educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și │ │ │ │completările ulterioare │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*41) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Număr de cadre de competență/standarde ocupaționale │Indicatorul de bază va fi │ │ │definite sau, după caz, actualizate │calculat începând cu anul 2015│ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*42) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
\n│ │Număr de absolvenți ai programelor de formare │Indicatorul de bază va fi │ │ │specializată, pe categorii de grupuri-țintă vizate │calculat începând cu anul 2016│ │ │Programele de formare specializată avute în vedere sunt│ │ │ │cele organizate și desfășurate în aplicarea legii, la │ │ │ │care se adaugă cele nereglementate în prezent și care │ │ │ │vor fi stabilite ca necesare pentru anumite categorii │ │ │ │de funcții-cheie prin Strategia de formare profesională│ │ │ │pentru administrația publică, subsecventă prezentului │ │ │ │document strategic │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*43) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Creșterea atractivității sistemului │Număr persoane nou-intrate în sistemul administrației │Indicatorul de bază poate fi │ │pentru personalul calificat │publice, pe categorii de funcții │deocamdată calculat doar │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*44) │pentru funcția publică │ │ │ │Indicatorul de bază va fi │ │ │ │calculat pentru ansamblul │ │ │ │personalului din administrația│ │ │ │publică începând cu anul 2016 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Număr de persoane care părăsesc voluntar sistemul │Indicatorul de bază va fi │ │ │Pentru calcularea valorilor asociate acestui indicator │calculat începând cu anul 2016│ │ │prin \"părăsire voluntară\" se înțelege încetarea │ │ │ │raporturilor de serviciu sau, după caz, de muncă, fie │ │ │ │la inițiativa persoanei, fie cu acordul părților │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*45) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Număr de persoane care părăsesc sistemul din inițiativa│Indicatorul de bază va fi │ │ │autorităților și instituțiilor publice, dintre care: │calculat începând cu anul 2016│ │ │- din motive ce țin de culpa persoanei (disciplinare, │ │ │ │incompetență profesională etc.); │ │ │ │- din motive ce nu țin de culpa persoanei (inclusiv, │ │ │ │în cazul funcției publice, persoanele nou-intrate în │ │ │ │corpul de rezervă). │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*46) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Număr de persoane specializate angajate în domeniile │Indicatorul de bază va fi │ │ │deficitare │calculat începând cu anul 2016│ │ │Lista domeniilor deficitare va fi stabilită anual de │ │ │ │structura specializată care coordonează realizarea │ │
\n│ │gestiunii unitare a resurselor umane din administrația │ │ │ │publică │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*47) │ │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │Creșterea gradului de implementare a │Număr de instituții care implementează instrumente și │Indicatorul de bază va fi │ │instrumentelor și standardelor de │sisteme ale managementului calității │calculat începând cu anul 2015│ │management și a metodelor inovative în │(Indicatorul se monitorizează, la doi ani, pe tipuri │ │ │administrație │de instituții)*48) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Ponderea instituțiilor și autorităților publice care │Indicatorul de bază va fi │ │ │implementează corespunzător SCI/M în totalul │calculat începând cu anul 2017│ │ │instituțiilor și autorităților publice │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează, la doi ani, pe tipuri de│ │ │ │instituții)*49) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Ponderea instituțiilor și autorităților publice care nu│Indicatorul de bază va fi │ │ │implementează deloc SCI/M în totalul instituțiilor și │calculat începând cu anul 2017│ │ │autorităților publice │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează, la doi ani, pe tipuri │ │ │ │de instituții)*50) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤ │ │Numărul de ministere care utilizează la nivelul │Indicatorul de bază va fi │ │ │aparatului central/structurilor deconcentrate mecanisme│calculat începând cu anul 2018│ │ │de benchmarking, bench-learning, bench-doing sau alte │ │ │ │mecanisme inovative │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează, la doi ani, pe tipuri de│ │ │ │mecanisme)*51) │ │ └────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘ Notă ... *22) Sursa: calculat pe baza Rapoartelor anuale ale Consiliului Legislativ, Monitorul Oficial, http://www.clr.ro/binform.htm#b1_14, http://www.clr.ro/Statistici/Statistici.aspx *23) Sursa: Analiza anuală CPM/SGG *24) Sursa: Raportări anuale ale autorităților de reglementare, Rapoartele anuale al Consiliului Legislativ http://www.clr.ro/binform.htm#b1_14 *25) Sursa: Rapoartele anuale al Consiliului Legislativ, http://www.clr.ro/binform.htm#b1_14 *26) Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivității Globale http://www.weforum.org/reports/ *27) Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivității Globale, http://www.weforum.org/reports/
\n*28) Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivității Globale, http://www.weforum.org/reports/ *29) Sursa: MDRAP *30) Sursa: Rapoarte ale Agenției Naționale de Integritate, Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatului General al Guvernului *31) Sursa: Rapoarte ale Agenției Naționale de Integritate, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici *32) Sursa: Transparency Internațional România, http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/index.html *33) Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivității Globale, http://www.weforum.org/reports/ *34) Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivității Globale, http://www.weforum.org/reports/ *35) Sursa: Rapoarte anuale ale Secretariatului General al Guvernului *36) Sursa: Rapoarte anuale ale MDRAP *37) Sursa: MDRAP *38) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *39) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *40) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *41) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *42) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *43) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *44) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *45) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *46) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *47) Sursa: Rapoarte anuale ale ANFP *48) Sursa: Analize ale MDRAP/CPM *49) Sursa: Analize ale MFP - UCAAPI *50) Sursa: Analize ale MFP - UCAAPI *51) Sursa: Analize ale CPM/MDRAP Pentru obiectivul general III. Debirocratizare și simplificare pentru cetățeni, mediul de afaceri și administrație *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Rezultate așteptate/ținte │ Indicatori │ Valori de bază │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Simplificarea procedurilor administrative│Scorurile înregistrate pentru cele 10 elemente avute în│Locul 60/189(demararea unei afaceri)│ │pentru mediul de afaceri și cetățeni │vedere pentru stabilirea clasamentului Doing Business │Locul 136/189 (obținerea │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*52) │autorizației de construcție) │ │ │ │Locul 174/189 (conectarea la rețeaua│ │ │ │electrică) │ │ │ │Locul 70/189 (Înregistrarea │ │ │ │proprietății) │ │ │ │Locul 13/189 (obținerea unui credit)│ │ │ │Locul 52/189 (protejarea │ │ │ │investitorilor) │ │ │ │Locul 134/189 (plata taxelor) │ │ │ │Locul 76/189 (comerț exterior) │ │ │ │Locul 53/189(aplicarea contractelor)│ │ │ │Locul 99/189 │ │ │ │(procedura de insolvență) │ │ │ │(iunie 2013) │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
\n│ │Număr de evenimente de viață pentru care procedurile │Indicatorul de bază va fi calculat │ │ │reglementate au fost simplificate │începând cu anul 2016 │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*53) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ │Indicele sarcinilor administrative generate de │Scor 3,2 (din maxim 7) - locul │ │ │reglementări │94/148 (Raportul 2014-2015) │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*54) │ │ │ │Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele │ │ │ │Competitivității Globale │ │ │ │http://www.weforum.org/reports/ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Reducerea birocrației inter și │Număr de planuri de simplificare a procedurilor │Indicatorul de bază va fi calculat │ │intra-instituționale │administrative în implementare sau finalizate, pe │începând cu anul 2015 │ │ │domenii cheie │ │ │ │Lista domeniilor cheie va fi stabilită de CNCISCAP │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*55) │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘ Notă ... *52) Sursă: http://www.doingbusiness.org/rankings *53) Sursa: Analiza MDRAP/CPM *54) Sursa: Forumul Economic Mondial, Rapoartele Competitivității Globale, http://www.weforum.org/reports/ *55) Sursa: Rapoarte anuale ale CNCISCAP Pentru obiectivul general IV. Consolidarea capacității autorităților administrației publice de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Rezultate așteptate/ținte │ Indicatori │ Valori de bază │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Standardizarea serviciilor publice │Numărul de standarde de calitate și cost elaborate │Indicatorul de bază va fi calculat │ │prestate de administrația publică, din │(Indicatorul se monitorizează anual)*56) │începând cu anul 2016 │ │perspectiva calității și costurilor │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ │Număr de servicii/domenii de reglementare pentru care │Indicatorul de bază va fi calculat │ │ │au fost elaborate integral standarde de calitate și │începând cu anul 2016 │ │ │cost │ │ │ │Lista serviciilor/domeniilor de reglementare va fi │ │
\n│ │stabilită de CNCISCAP │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*57) │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Creșterea numărului de ADI - uri și │Numărul de ADI-uri funcționale │433 (pentru anul 2011) │ │extinderea numărului de servicii publice │(Indicatorul se monitorizează anual pe categorii de │ │ │prestate prin intermediul acestora │servicii prestate)*58) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ │Numărul de unități administrativ-teritoriale care fac │ │ │ │parte din cel puțin o asociație de dezvoltare │ │ │ │intercomunitară │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*59) │2695 (pentru anul 2011) │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Îmbunătățirea managementului serviciilor │Numărul de manageri/conducători de servicii publice │Indicatorul de bază va fi calculat │ │publice │formați în domeniul managementului │începând cu anul 2015 │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual pe categorii de │ │ │ │servicii prestate)*60) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ │Numărul de administratori publici │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*61) │133 (pentru anul 2012) │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ │Indicatorii de performanță agregați identificați prin │Indicatorul de bază va fi calculat │ │ │metodologia-cadru pentru monitorizarea și evaluarea │începând cu anul 2017 │ │ │serviciilor publice │ │ │ │(Indicatorii se monitorizează periodic, conform │ │ │ │metodologiei-cadru care va fi dezvoltată)*62) │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Creșterea accesibilității și │Numărul de ministere și autorități de reglementare a │Indicatorul de bază va fi calculat │ │transparenței serviciilor publice │serviciilor publice care au postate pe site informații │începând cu anul 2015 │ │ │actualizate, în format deschis și într-un limbaj │ │ │ │accesibil publicului larg cu privire la drepturile │ │ │ │beneficiarilor și căile de urmat în relația cu │ │ │ │administrația │ │ │ │Lista ministere și autorități de reglementare a │ │ │ │serviciilor publice monitorizate va fi stabilită de │ │ │ │CNCISCAP │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*63) │ │
\n│ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ │Număr de evenimente de viață pentru care sunt │Indicatorul de bază va fi calculat │ │ │reglementate ghișee unice fizice │începând cu anul 2016 │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual, pe baza │ │ │ │metodologiei și planurilor de simplificare care vor fi │ │ │ │dezvoltată)*64) │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ │Număr de evenimente de viață pentru care sunt │Indicatorul de bază va fi calculat │ │ │înființate ghișee unice online │începând cu anul 2017 │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*65) │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Creșterea gradului de autofinanțare a │Gradul de autofinanțare a administrației publice locale│ │ │administrației publice locale │(venituri proprii (impozite și taxe locale)/venituri │ │ │ │totale*100) │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*66) │18,06% (pentru anul 2013) │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Creșterea capacității de investire a │Capacitatea de investire a u.a.t-urilor (cheltuieli de │ │ │u.a.t-urilor │capital/total cheltuieli*100) │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*67) │13,57% (pentru anul 2013) │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Creșterea capacității administrației │Capacitatea administrației publice locale de a genera │ │ │publice locale de a genera venituri │venituri ((venituri proprii + cote din impozitul pe │ │ │ │venit colectate la nivelul u.a.t)/total venituri*100) │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*68) │42,13% (pentru anul 2013) │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Scăderea rigidității cheltuielilor u.a.t.│Rigiditatea cheltuielilor u.a.t. (cheltuieli de │ │ │ │personal/total cheltuieli * 100) │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*69) │28,64% (pentru anul 2013) │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Creșterea gradului de autonomie │Gradul de autonomie decizională în repartizarea │ │ │decizională în repartizarea cheltuielilor│cheltuielilor (venituri depersonalizate*70) / │ │
\n│ │total venituri * 100) │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*71) │52,75% (pentru anul 2013) │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │Creșterea gradului de colectare a │Gradul de colectare a veniturilor proprii (execuția │ │ │veniturilor proprii │veniturilor proprii/buget aprobat * 100) │ │ │ │(Indicatorul se monitorizează anual)*72) │85,38% (pentru anul 2013) │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘ Notă ... *56) Sursa: MDRAP, în baza rapoartelor ministerelor de linie *57) Sursa: MDRAP, în baza rapoartelor ministerelor de linie *58) Sursa: MDRAP, MFP *59) Sursa: MDRAP *60) Sursa: ANFP și ministere de linie *61) Sursa: MDRAP *62) Sursa: CNCISCAP, CPM - prin structura nou creată pentru monitorizare *63) Sursa: CNCISCAP și secretariatul tehnic *64) Sursa: Rapoartele CNCISCAP, MDRAP/CPM *65) Sursa: MSI *66) Sursa: MDRAP *67) Sursa: MDRAP *68) Sursa: MDRAP *69) Sursa: MDRAP *70) Venituri depersonalizate = impozite, taxe locale, cote și sume din impozitul de venit, sume de echilibrare *71) Sursa: MDRAP *72) Sursa: MDRAP ...
\nVIII.
\nRezultatele direcțiilor de acțiune Rezultatele direcțiilor de acțiune sunt prezentate în Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 - Anexa nr. 2. ...
\nIX.
\nImplicații pentru buget Bugetul total estimat pentru îndeplinirea obiectivelor și direcțiilor de acțiune propuse prin prezenta Strategie este de cca. 4.008.936 mii lei. Sursele aferente efortului financiar necesar implementării acestora sunt: fondurile alocate de la bugetul de stat și bugetele locale, precum și fonduri europene.
\nFinanțarea de la bugetul de stat și de la bugetele locale este estimată la cca. 25% din bugetul total estimat al Strategiei și implică, în general, activități care pot fi realizate în limita cheltuielilor cu salariile adoptate anual prin Legea bugetului de stat. De asemenea, din aceste bugete vor fi acoperite cheltuielile aferente co-finanțării necesare pentru activitățile realizate prin proiecte finanțate din fonduri structurale.
\nFinanțarea din fonduri europene este estimată la cca. 75% din bugetul total estimat al Strategiei și constă în alocări, în special, din Programul Operațional pentru Capacitate Administrativă 2014-2020 (cca. 50% din bugetul total estimat), dar și din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 și Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020. Această valoare nu reflectă integral fondurile cu finanțare externă nerambursabilă ce pot fi accesate pe acest domeniu, având în vedere faptul că la data elaborării prezentului document alocările financiare pentru aceste instrumente nu erau definitivate în sensul unor date certe și a unor priorități de finanțare ferme care să confere informațiile precise necesare pentru prognoză. ...
\nX.
\nImplicații juridice Măsurile prevăzute de prezenta strategie implică următoarele modificări legislative:
\nObiectivul general I - Adaptarea structurii și mandatului administrației la nevoile cetățenilor și la posibilitățile reale de finanțare presupune, din perspectiva asigurării cadrului optim pentru repartizarea competențelor între administrația publică centrală și administrația publică locală și și reorganizării administrativ-teritorială, fundamentarea și inițierea demersurilor legale necesare demarării procesului de revizuire a Constituției, în condițiile legii, în vederea reglementării statutului de unitate administrativ-teritorială al regiunilor, precum și elaborarea de proiecte de acte normative de către ministere pentru modificarea și/sau completarea următoarelor legi: Legea privind organizarea teritorială a României nr. 2/1968, cu modificările și completările ulterioare, Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind statutul aleșilor locali nr. 393/2004, cu modificările și completările ulterioare, Legea dezvoltării regionale nr. 315/2004, cu modificările și completările ulterioare, Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind Codul Fiscal nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare.
\nOdată cu derularea proceselor de regionalizare și descentralizare, pentru numeroase acte normative sectoriale va fi necesar un proces de modificare sau de completare astfel încât întregul cadru legislativ privind administrația publică să fie coerent și unitar, iar autoritățile publice de la toate nivelurile să-și desfășoare activitatea în mod eficient.
\nObiectivul general II - Implementarea unui management performant în administrația publică implică modificări legislative în ceea ce privește mecanismele de planificare strategică (ex. planurile strategice instituționale), procesele de management, sistemele de monitorizare și evaluare.
\nMăsurile referitoare la îmbunătățirea procesului de evaluare a impactului reglementărilor, a procesului de consultare publică, concomitent cu sistematizarea și simplificarea legislației generează o serie de intervenții legislative asupra actelor normative ce privesc procesul de elaborare a reglementărilor și de formulare a politicilor publice: Legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative nr. 24/2000, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind transparența decizională în administrația publică nr. 52/2003, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării nr. 561/2009, Hotărârea Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, Hotărârea Guvernului cu privire la conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului nr. 1361/2006, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central nr. 775/2005, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale nr. 870/2006 etc.
\nDe asemenea, obiectivul implică elaborarea Codului Administrativ și a Codului de Procedură Administrativă, precum și a unor coduri sectoriale.
\nMăsurile referitoare la eficientizarea resurselor umane din administrația publică își pot atinge finalitatea și rezultatele prin elaborarea unor proiecte de acte normative pentru modificarea și completarea reglementărilor privind funcția publică și personalul contractual din cadrul autorităților publice: Legea privind statutul funcționarului public nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici nr. 341/2007, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici nr. 611/2008, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind Codul de conduită a funcționarilor publici nr. 7/2004, republicată, Legea privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice nr. 477/2004, Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare etc.
\nObiectivul general III - Debirocratizare și simplificare pentru cetățeni, mediul de afaceri și administrație implică intervenții legislative asupra actelor normative care reglementează proceduri administrative aplicabile cetățenilor și/sau mediului de afaceri, identificate pe baza analizelor propuse prin strategie, și care vor fi supuse procesului de simplificare.
\nObiectivul general IV - Consolidarea capacității administrației publice de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice presupune, din perspectiva consolidării capacității financiare a autorităților administrației publice locale, realizarea de intervenții legislative cu privire la: Legea finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind Codul Fiscal nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare; un act normativ inovativ și util ce trebuie elaborat și adoptat este Codul finanțelor publice locale.
\nDin perspectiva măsurilor privind creșterea calității și accesului la serviciile publice este necesară elaborarea unor proiecte de acte normative pentru modificarea sau completarea actelor normative care privesc competențele exercitate și serviciile publice furnizate la toate nivelurile administrativ-teritoriale din România: Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, precum și acte normative sectoriale în domeniul educației naționale, sănătății publice, serviciilor comunitare de utilități publice (Legea nr. 51/2006) etc. ...
\nXI.
\nCadrul instituțional necesar implementării strategiei