{"html": "<div class=\"lf-doc\"><p class=\"lf-p\">│ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,8 │ 1,5 │ 1,1 │ │ Vitraj │2 foi de │ ≤ 0,2 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ triplu │sticla │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,4 │ 1,2 │ 0,9 │ │ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,2 │ 1,0 │ 0,8 │ │ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,7 │ 1,3 │ 1,0 │ │ │ 2 foi de │ ≤ 0,1 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ sticla │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,3 │ 1,0 │ 0,8 │ │ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,1 │ 0,9 │ 0,6 │ │ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,6 │ 1,3 │ 0,9 │ │ │ 2 foi de │ ≤ 0,05 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │sticla │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,2 │ 0,9 │ 0,7 │ │ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,0 │ 0,8 │ 0,5 │ └─────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ I.9.4.6.</p>\n<p class=\"lf-p\">Transmitanta termica a ferestrelor/usilor cu obloane ...</p>\n<p class=\"lf-p\">In cazul in care ferestrele/usile sunt prevazute cu obloane, acestea introduc o rezistenta termica suplimentara rezultata din rezistenta termica a stratului de aer inchis intre oblon si fereastra/usa si rezistenta termica a oblonului insusi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Transmitanta termica a ferestrei/usii cu oblon se calculeaza cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">1 U(ws) = ────────────────── [W/mpK] (9.4.7) 1/U(w) + Delta R unde:</p>\n<p class=\"lf-p\">U(ws) - este transmitanta termica a ferestrei/usii cu oblon, in W/(mpK);</p>\n<p class=\"lf-p\">U(w) - este transmitanta termica a ferestrei/usii, in W/(mpK);</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta R - este rezistenta termica suplimentara datorita stratului de aer inchis intre oblon si fereastra/usa si a oblonului inchis insusi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Rezistenta termica suplimentara data de prezenta unui oblon inchis depinde de permeabilitatea la aer a acestuia. Sunt definite 5 categorii de permeabilitati la aer ale obloanelor in functie de rostul total dintre oblon si mediul inconjurator, b(sh), conform tabelului 9.4.4 de mai jos.</p>\n<p class=\"lf-p\">Lungimea rostului total, b(sh) se calculeaza cu relatia: b(sh) = b1 + b2 + b3 (9.4.8) unde b1, b2 si b3 sunt dimensiunile medii ale rosturilor de la partea inferioara, superioara si laterala dinspre oblon (conform fig. 9.4.6). b3 se considera numai pentru una din laturi, deoarece rosturile laterale influenteaza permeabilitatea mai putin decat rosturile de la partea superioara si inferioara.</p>\n<p class=\"lf-p\">Legenda 1 - oblon a - interior b - exterior Tabelul 9.4.4 - Relatii intre permeabilitate si rostul total dintre oblon si mediul inconjurator ┌─────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐ │ Clasa │ Permeabilitatea oblonului │ b(sh) (mm) │ ├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ 1 │ Permeabilitate foarte mare │ b(sh) &gt; 35 │ ├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ 2 │ Permeabilitate la aer mare │ 15 ≤ b(sh) &lt; 35 │ ├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ 3 │ Permeabilitate la aer medie │ 8 ≤ b(sh) &lt; 15 │ ├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ 4 │ Permeabilitate la aer scazuta │ b(sh) ≤ 8 │ ├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ 5 │ Impermeabila │ b(sh) ≤ 3 si b1 + b3 = 0 │ │ │ │ sau b2 + b3 = 0 │ ├─────────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │NOTA 1 - Pentru clasele de permeabilitate 2 si mai mari, nu trebuie sa existe│ │ deschideri in interiorul oblonului insusi. │ │NOTA 2 - Obloanele sunt de clasa de permeabilitate 5 daca sunt indeplinite │ │ urmatoarele conditii: │ │a) Obloane rulante │ │Rosturile laterale si inferioare sunt considerate egale cu 0 daca garniturile│ │ sub forma de banda acopera dispozitivele de ghidare si respectiv rigla │ │finala. Rostul superior este considerat egal cu 0, daca accesul la cuti │ │a oblonului rulant este prevazut cu garnituri de etansare tip bordura sau tip│ │ perie pe ambele fete ale perdelei sau daca capatul perdelei este presat cu │ │un dispozitiv (arc) pe un material de etansare la suprafata interioara a │ │fetei exterioare a cutiei oblonului rulant. │ │b) Alte obloane │ │Existenta efectiva a garniturilor sub forma de banda pe trei parti si pe a │ │patra parte rostul mai mic de 3 mm. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Rezistentele termice suplimentare date de prezenta unui oblon inchis pot fi calculate, in functie de clasa de permeabilitate la aer a oblonului, cu relatiile: – obloane cu permeabilitate foarte mare la aer: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta R = 0,08 mpK/W (9.4.9) – obloane cu permeabilitate mare la aer: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta R = 0,25 R(sh) + 0,09 mpK/W (9.4.10) – obloane cu permeabilitate medie la aer (de exemplu obloane mobile masive, obloane venetiene din lemn cu voleti suprapusi masivi, obloane rulante din lemn, material plastic sau metal, cu voleti legati): ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta R = 0,55 R(sh) + 0,11 mpK/W (9.4.11) – obloane cu permeabilitate scazuta la aer: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta R = 0,80 R(sh) + 0,14 mpK/W (9.4.12) – obloane etanse ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta R = 0,95 R(sh) + 0,17 mpK/W (9.4.13) unde R(sh) este rezistenta termica a oblonului insusi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Relatiile de mai sus sunt valabile pentru R(sh) &lt; 0,3 mpȚK/W. Daca nu sunt disponibile valori masurate sau calculate pentru R(sh), pot fi utilizate valorile orientative date in tabelul 9.4.5. Pentru storurile exterioare sau interioare se utilizeaza relatiile de mai sus cu R(sh) = 0.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 9.4.5 - Rezistenta termica suplimentara, Delta R, pentru ferestre/usi cu obloane inchise *Font 9* ┌────────────────────────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────┐ │ │ Rezistenta │Rezistente termice suplimentare in functie de│ │ │ termica │ permeabilitatea la aer a obloanelor*1) │ │ Tip de oblon │caracteristica│ Delta R │ │ │ a oblonului │ mp*K/W │ │ │ R(sh), │Permeabilitate │Permeabilitate│Permeabilitate│ │ │ mp*K/W │la aer ridicata│la aer medie │la aer scazuta│ ├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤ │Obloane rulante din aluminiu │ 0,01 │ 0,09 │ 0,12 │ 0,15 │ ├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤ │Obloane rulante din lemn si │ │ │ │ │ │material plastic fara umplutura │ 0,10 │ 0,12 │ 0,16 │ 0,22 │ │spumata │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤ │Obloane rulante de material │ 0,15 │ 0,13 │ 0,19 │ 0,26 │ │plastic cu umplutura spumata │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤ │Obloane din lemn cu grosimi de │ 0,20 │ 0,14 │ 0,22 │ 0,30 │ │la 25 mm pana la 30 mm │ │ │ │ │ └────────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┴──────────────┘ I.9.4.7.</p>\n<p class=\"lf-p\">Valori orientative pentru rezistenta termica si transmitanta termica a unor elemente de constructie vitrate ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru elementele vitrate traditionale, rezistenta termica a tamplariei exterioare (ferestre si usi vitrate) din lemn, a luminatoarelor si a peretilor exteriori vitrati poate fi considerata conform tabelului 9.4.6.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 9.4.6 - Rezistente termice pentru elemente de constructie vitrate ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┬───────┐ │ ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE VITRAT │ R' │ U(w) │ │ │mpK/W│W/(mpK)│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤ │ TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN │ │ │ │- simpla, cu o foaie de geam │ 0,19│ 5,26 │ │ ├─────┼───────┤ │- simpla, cu un geam termoizolant │ 0,33│ 3,03 │ │ ├─────┼───────┤ │- simpla, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm │ 0,31│ 3,23 │ │ ├─────┼───────┤ │- simpla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la distanta│ 0,44│ 2,27 │ │ de 2 ... 4 cm ├─────┼───────┤ │- cuplata, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm │ 0,39│ 2,56 │ │ ├─────┼───────┤ │- cuplata, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la │ 0,51│ 1,96 │ │ distanta de 2 ... 4 cm ├─────┼───────┤ │- dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 cm │ 0,43│ 2,33 │ │ ├─────┼───────┤ │- dubla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la distanta │ 0,55│ 1,82 │ │ de 8 ... 12 cm ├─────┼───────┤ │- tripla, cu trei foi de geam │ 0,57│ 1,75 │ │ ├─────┼───────┤ │- tripla, cu doua foi de geam si un geam termoizolant │ 0,69│ 1,45 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤ │ LUMINATOARE │ │ │ │- cu o foaie de geam │ 0,18│ 5,56 │ │ ├─────┼───────┤ │- cu un geam termoizolant │ 0,29│ 3,45 │ │ ├─────┼───────┤ │- cu doua foi de geam la distanta de 1 ... 3 cm │ 0,27│ 3,70 │ │- din placi PAS │ │ │ │ ├─────┼───────┤ │ - simple │ 0,18│ 5,56 │ │ ├─────┼───────┤ │ - duble │ 0,34│ 2,94 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤ │ PERETI EXTERIORI VITRATI │ │ │ │- geam profilit tip U, montat simplu │ 0,17│ 5,88 │ │ ├─────┼───────┤ │- geam profilit tip U, montat dublu │ 0,27│ 3,70 │ │ ├─────┼───────┤ │- geam profilit tubular │ 0,30│ 3,33 │ │ ├─────┼───────┤ │- placi PAS, montate simplu │ 0,18│ 5,56 │ │ ├─────┼───────┤ │- placi presate dm sticla, tip S (Nevada): │ │ │ │ - pereti simpli │ 0,22│ 4,55 │ │ ├─────┼───────┤ │ - pereti dubli │ 0,42│ 2,22 │ │ ├─────┼───────┤ │- caramizi presate din sticla cu goluri, de 80 mm grosime │ 0,31│ 3,23 │ │ ├─────┼───────┤ │- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam │ 0,18│ 5,56 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┴───────┘ Pentru tamplariile metalice simple, realizate din profile din otel se pot considera urmatoarele rezistente termice: – 0,17 mpK/W pentru tamplaria cu o foaie de geam simplu ... – 0,28 mpK/W, pentru tamplaria cu un geam termoizolant.</p>\n<p class=\"lf-p\">...</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru ferestre moderne, pot fi utilizate valorile orientative date in tabelele 9.4.7 si 9.4.8 de mai jos, in functie de procentul de arie a ramei, de tipul de vitraj, transmitanta termica a vitrajului si a ramei.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 9.4.7 - Transmitante termice pentru ferestre, U(w) [W/(mpK)], cu procentul de arie a ramei de 30% din intreaga arie a ferestrei *Font 9* U(w) [W/(mpK)] ┌────────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ U(f) │ │ Tip │ U(g) │ W/(mp*K) │ │ de vitraj │W/(mp*K)│ aria ramei 30% │ │ │ │ 1,0 │ 1,4 │ 1,8 │ 2,2 │ 2,6 │ 3,0 │ 3,4 │ 3,8 │ 7,0 │ ├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ Simplu │ 5,7 │ 4,3 │ 4,4 │ 4,5 │ 4,6 │ 4,8 │ 4,9 │ 5,0 │ 5,1 │ 6,1 │ ├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 3,3 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,4 │ 3,5 │ 3,6 │ 4,4 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 3,1 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,5 │ 4,3 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,9 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 4,1 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,7 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 4,0 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,5 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,9 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,8 │ │ Dublu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,1 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,6 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 3,5 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 3,3 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,2 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 3,1 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,9 │ ├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,3 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,7 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ 2,1 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,8 │ 3,6 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,9 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,4 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 3,3 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,2 │ │ Triplu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 3,1 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,9 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 0,9 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,0 │ 2,8 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 0,7 │ 0,9 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,6 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 0,5 │ 0,8 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,6 │ 1,7 │ 2,5 │ └────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘ Tabelul 9.4.8 - Transmitante termice pentru ferestre, U(w) [W/(mpK)], cu procentul de arie a ramei de 20% din intreaga arie a ferestrei *Font 9* U(w) [W/(mpK)] ┌────────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ U(f) │ │ Tip │ U(g) │ W/(mp*K) │ │ de vitraj │W/(mp*K)│ aria ramei 20% │ │ │ │ 1,0 │ 1,4 │ 1,8 │ 2,2 │ 2,6 │ 3,0 │ 3,4 │ 3,8 │ 7,0 │ ├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ Simplu │ 5,7 │ 4,8 │ 4,8 │ 4,9 │ 5,0 │ 5,1 │ 5,2 │ 5,2 │ 5,3 │ 5,9 │ ├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 5,3 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,4 │ 3,4 │ 3,5 │ 4,0 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 3,1 │ 2,8 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,4 │ 3,9 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,9 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,7 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,7 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,0 │ 3,6 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ 2,5 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,4 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,7 │ 3,3 │ │ Dublu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,1 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,1 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,0 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,7 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,8 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,6 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,5 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,3 │ ├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,6 │ 2,7 │ 3,2 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 2,1 │ 2,0 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,1 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,9 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,8 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,6 │ │ Triplu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,5 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,3 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 0,9 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,6 │ 2,2 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ 0,7 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 2,0 │ │ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ 0,5 │ 0,7 │ 0,8 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,8 │ └────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘ I.9.5.</p>\n<p class=\"lf-p\">Calculul indicatorilor globali: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">I.9.5.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Rezistenta termica/transmitanta termica medie a anvelopei cladirii ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Rezistenta termica corectata medie (R'm) a unui element de constructie al anvelopei cladirii/transmitanta termica corectata medie a unui element de constructie al anvelopei cladirii, se calculeaza cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">1 Σ[A(j)] R'(m) = ────── = ─────────────── [mpK/W] (9.5.1a) U'(m) Σ[A(j) * U'(j)] in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">U'(j) - transmitante termice corectate [W/(mpK)] aferente suprafetelor A(j).</p>\n<p class=\"lf-p\">Relatia (9.5.1) este valabila si pentru determinarea rezistentelor termice medii ale unor elemente de constructie alcatuite din doua sau din mai multe zone cu alcatuire omogena; in aceasta situatie in relatia (9.5.1) in loc de U'(j) se introduce transmitanta termica unidirectionala U(j), obtinandu-se rezistenta termica medie R(m) = 1/U(m).</p>\n<p class=\"lf-p\">Rezistenta termica corectata medie a anvelopei cladirii [(R'(M)]/transmitanta termica medie a anvelopei cladirii [U'(cladire)] se calculeaza cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">1 Σ[A(k)] R'(M) = ──────────── = ─────────────── [mpK/W] (9.5.1b) U'(cladire) Σ[A(k) * U'(k)] Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de constructie se calculeaza cu relatia generala:</p>\n<p class=\"lf-p\">A(j) L(j) = A(j) * U'(j) = ────── [W/K] (9.5.2) R'(j) in care indicele j se poate referi la o suprafata a elementului de constructie, la o incapere, la un nivel sau la ansamblul cladirii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru ansamblul mai multor elemente de constructie, valorile L se pot insuma.</p>\n<p class=\"lf-p\">Fluxul termic Φ aferent unui element de constructie se calculeaza cu relatia generala:</p>\n<p class=\"lf-p\">Φ = L(j) * Delta θ [W] (9.5.3) In cazul elementelor de constructie care separa spatiul interior incalzit de un spatiu neincalzit, in locul valorii Delta θ = θ(i) - θ(e) se utilizeaza diferenta de temperatura [θ(i) - θ(u) in care θ(u) reprezinta temperatura din spatiul neincalzit, determinata pe baza unui calcul de bilant termic.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru ansamblul mai multor elemente de constructie, valorile Φ se pot insuma.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.9.6.</p>\n<p class=\"lf-p\">Evaluarea aporturilor solare datorate elementelor de constructie vitrate ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru evaluarea aporturilor solare datorate elementelor de constructie vitrate se ia in considerare influenta elementelor arhitecturale cu care se realizeaza sisteme solare pasive si sistemele de protectie solara, cu considerarea conditiilor de amplasament al cladirilor, conform prevederilor din capitolul 7. De asemenea, se tine seama de efectele de umbrire date de vecinatatile naturale si construite etc.</p>\n<p class=\"lf-p\">Trebuie avute in vedere si prevederile din capitolul 12, precum si cele din Partea a II-a a Metodologiei.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.9.6.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Metoda simplificata de evaluare a aporturilor solare ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Aportul de caldura al radiatiei solare [Q(s)] se considera ca se realizeaza numai prin suprafetele vitrate (ferestre si usi exterioare, prevazute cu geamuri). Nu se tine seama de aportul de caldura al radiatiei solare prin suprafetele opace.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aportul de caldura utila specific al radiatiei solare se calculeaza cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">A(Fij) Q(s) = 0,40 *Σ I(Gj) * g(i)* ──────── [kWh/mp*an] (9.6.1) ij A(u) in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">Q(s) - cantitatea de caldura datorata radiatiei solare, receptionata de o cladire, pe durata sezonului de incalzire, pe un mc volum incalzit;</p>\n<p class=\"lf-p\">I(Gj) - radiatia solara corespunzatoare unei orientari cardinale \"j\" [kWh/mp*an]; g(i) - factor de transmisie a energiei solare totale prin geamurile \"i\" ale tamplariei exterioare;</p>\n<p class=\"lf-p\">A(Fij) - aria tamplariei exterioare prevazuta cu geamuri clare de tipul \"i\" si dispusa dupa orientarea cardinala \"j\" [mp];</p>\n<p class=\"lf-p\">A(u) - aria suprafetei utile, incalzite - direct sau indirect - a cladirii, [mp].</p>\n<p class=\"lf-p\">Radiatia solara disponibila se determina cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">24 I(Gj) = ────── D12 * I(Tj) [kWh/mp*an] (9.6.2) 1.000 in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">D(12) - durata conventionala a perioadei de incalzire, corespunzatoare temperaturii exterioare care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii θ(eo) = +12°C [zile];</p>\n<p class=\"lf-p\">I(Tj) - intensitatea radiatiei solare totale, cu valori in functie de orientarea cardinala \"j\" si de localitatea in care este amplasata cladirea [W/mp].</p>\n<p class=\"lf-p\">Duratele conventionale ale perioadei de incalzire D(12), valorile medii ale intensitatii radiatiei solare totale [I(Tj)], pe un plan vertical cu orientarea \"j\", precum si pe un plan orizontal se vor considera utilizand valorile prevazute in reglementarile tehnice in vigoare, precum si tabelelor din Anexa 9.6. Pentru cladiri amplasate in localitati care nu sunt cuprinse in tabele, valorile intensitatilor radiatiei solare totale I(Gj) se pot determina prin medierea valorilor corespunzatoare pentru cele mai apropiate 3 localitati.</p>\n<p class=\"lf-p\">Suprafetele avand o inclinare fata de orizontala, egala sau mai mare de 30° vor fi considerate suprafete verticale, iar cele cu o inclinare mai mica de 30° - suprafete orizontale.</p>\n<p class=\"lf-p\">Orientarea \"j\" este definita de directia pe care o are o dreapta perpendiculara pe suprafata geamului, in cadrul sectoarelor care delimiteaza, cu o abatere de ±22,5°, directiile cardinale N, NE, E, SE, S, SV, V si NV. In pozitiile limita dintre sectoare, se va considera valoarea cea mai mica dintre cele 2 valori I(Tj) adiacente.</p>\n<p class=\"lf-p\">Factorul de transmisie a energiei solare totale [g(i)] prin geamurile clare ale tamplariei exterioare se va considera astfel:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>geamuri duble (2 geamuri simple, sau un geam termoizolant dublu) .......... g = 0,75</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>geamuri triple (3 geamuri simple, sau un geam simplu + un geam termoizolant dublu, sau un geam termoizolant triplu) ................................... g = 0,65</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>geam termoizolant dublu, avand o suprafata tratata cu un strat reflectant al razelor infrarosii ..................................................... g = 0,50</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu sau un geam termoizolant triplu), avand o suprafata tratata cu un strat reflectant al razelor infrarosii ........................................................ g = 0,45</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>geam termoizolant triplu, avand 2 suprafete tratate cu straturi reflectante ale razelor infrarosii .................................................... g = 0,40 La tamplariile cu suprafetele inclinate, in calcule se vor considera ariile lor nominale, masurate in planul lor.</div>\n<p class=\"lf-p\">La tamplariile exterioare la care aria libera a geamurilor [A(g)] este mai mica decat 60% din aria tamplariei respective [A(F)], aria acesteia se va considera in calcule:</p>\n<p class=\"lf-p\">A(F) = 1,5 A(g) [mp] (9.6.3) Daca aria tamplariei exterioare [A(Fj)] este mai mare decat dublul ariei partii opace [A(Pj)] a respectivului perete, aria tamplariei exterioare care se va considera in calcule, se va limita la valoarea:</p>\n<p class=\"lf-p\">A(Fj) = 2/3 [A(Fj) + A(Pj)] [mp] (9.6.4) Aportul de caldura solara Q(s) nu se va considera in calcule la determinarea necesarului anual de caldura la cladirile industriale de productie incalzite la o temperatura interioara medie mai mica de 18°C [theta(i) &lt; 18°C].</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru a se tine seama de prevederea unor dispozitive de protectie solara se vor avea in vedere prevederile de la 9.4.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.9.7.</p>\n<p class=\"lf-p\">Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei cladirii ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei cladirii (document recomandat SR EN ISO 13790:2004) sunt exprimate prin coeficientul de pierderi termice datorate improspatarii aerului/prin ventilare, calculat cu relatia: .</p>\n<p class=\"lf-p\">H(nu) = rho(a) * c(a) * V (9.7.1) in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">H(nu) - este coeficientul de pierderi termice datorate improspatarii aerului/prin ventilare, in W/K; rho(a) * c(a) - este capacitatea termica volumica; rho(a) * c(a) = 1200 J/(mcK) sau rho(a) * c(a) = 0,34 Wh/(mcK); .</p>\n<p class=\"lf-p\">V - este debitul mediu volumic de aer proaspat, in mc/s sau mc/h. sau cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">H(nu) = rho(a) * c(a) * n(a) * V (9.7.2) in care: rho(a) * c(a) - este capacitatea termica volumica; rho(a) * c(a) = 1200 J/(mcK) sau rho(a) * c(a) = 0,34 Wh/(mcK); n(a) - este numarul mediu de schimburi de aer pe ora, in h^-1;</p>\n<p class=\"lf-p\">V - este volumul incalzit, in mc.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru cladirile de locuit si asimilate acestora, numarul mediu de schimburi de aer pe ora poate fi evaluat, in functie de: – categoria de cladire; ... – clasa de adapostire a cladirii; ... – clasa de permeabilitate la aer a cladirii, ... utilizand datele din tabelul 9.7.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 9.7.1 - Numarul de schimburi de aer, n(a), pentru cladiri de locuit si asimilate acestora *Font 9* ┌───────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────────────┐ │ │ Clasa de │ Clasa de permeabilitate la aer │ │ Categoria cladirii │ adapostire ├────────────┬──────────┬──────────┤ │ │ │ ridicata │ medie │ scazuta │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ │ neadapostite │ 1,5 │ 0,8 │ 0,5 │ │ Cladiri individuale ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ (case unifamiliale, cuplate sau │ moderat adapostite │ 1,1 │ 0,6 │ 0,5 │ │ insiruite s.a.) ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ │ adapostite │ 0,7 │ 0,5 │ 0,5 │ ├────────────────────┬──────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ │ │ neadapostite │ 1,2 │ 0,7 │ 0,5 │ │ │ dubla ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ │ expunere │ moderat adapostite │ 0,9 │ 0,6 │ 0,5 │ │ Cladiri cu mai │ ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ multe apartamente, │ │ adapostite │ 0,6 │ 0,5 │ 0,5 │ │ camine, internate, ├──────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ s.a. │ │ neadapostite │ 1,0 │ 0,6 │ 0,5 │ │ │ simpla ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ │ expunere │ moderat adapostite │ 0,7 │ 0,5 │ 0,5 │ │ │ ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤ │ │ │ adapostite │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ └────────────────────┴──────────────┴──────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────┘ Incadrarea cladirilor in clasele de adapostire se face conform tabelului 9.7.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 9.7.2 - Incadrarea cladirilor in clasa de adapostire *Font 9* ┌───────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Clasa de adapostire │ Tip de cladire │ ├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ neadapostite │cladiri foarte inalte, cladiri la periferia oraselor si in piete, │ │ │cladiri la ses │ ├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ moderat adapostite │cladiri in interiorul oraselor, cu minim 3 cladiri in apropiere, │ │ │cladiri la ses protejate de arbori │ ├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ adapostite │cladiri din centrul oraselor, cladiri in paduri │ └───────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Incadrarea cladirilor in clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 9.7.3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelului 9.7.3 - Incadrarea cladirilor in clasele de permeabilitate la aer *Font 9* ┌───────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Clasa de permeabilitate│ Tip de cladire │ │ la aer │ │ ├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ ridicata │cladiri cu tamplarie exterioara fara masuri de etansare │ ├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ medie │cladiri cu tamplarie exterioara cu garnituri de etansare │ ├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ scazuta │cladiri cu ventilare controlata si cu tamplarie exterioara cu masuri │ │ │de etansare speciale │ └───────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Numarul de schimburi de aer poate fi determinat si in functie de tipul si starea ferestrelor/usilor si lungimea rosturilor ferestrelor si usilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). In acest caz pot fi utilizate urmatoarele valori pentru coeficientul de infiltratie prin rosturi: i(1) = 0,04 - pentru ferestre si usi in stare buna, cu etansare speciala; i(2) = 0,14 - pentru ferestre si usi in stare buna dar fara etansare speciala; i(3) = 0,20 - pentru ferestre si usi in stare deteriorata (neetanse), rezultand urmatoarele relatii pentru calculul numarului de schimburi de aer: n(a1) = 0,52 * V/L (h^-1) (9.7.3) n(a2) = 1,82 * V/L (h^-1) (9.7.4) n(a3) = 2,60 * V/L (h^-1) (9.7.5) in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">L - este lungimea rosturilor, in m;</p>\n<p class=\"lf-p\">V - este volumul incalzit, in mc.</p>\n<p class=\"lf-p\">Daca, din calcule, va rezulta o valoare n(a) ≤ 0,5 h^-1, se va considera un numar de 0,5 schimburi de aer pe ora.</p>\n<p class=\"lf-p\">De exemplu:</p>\n<p class=\"lf-p\">Daca V = 50 mc si L = 16 m, rezulta: n(a1) = 0,17 (h^-1) - se va considera n(a1) = 0,5 (h^-1) n(a2) = 0,58 (h^-1) n(a1) = 0,83 (h^-1) I.9.8.</p>\n<p class=\"lf-p\">Determinarea ratei de ventilare a unui spatiu ocupat, cu conditia de mentinere a confortului fiziologic ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Conditia de mentinere a confortului fiziologic este ca valorile concentratiilor apartinand CO(2) si vaporilor de apa sa nu depaseasca valorile (document recomandat NP 008-97): – 1600 mg/mc (cca. 0,05%) pentru CO(2); ... – 15.400 mg/mc, in regim de vara, respectiv 9.450 mg/mc in regim de iarna, pentru continutul de vapori de apa in aer. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Verificarea valorii ratei de ventilare necesara, exprimata prin numarul necesar de schimburi de aer intre interior si exterior se face cu relatiile:</p>\n<p class=\"lf-p\">N(pers) * g ┌ ┐ C(ex)+C(0)*exp[-n(a)t(f)]+ ────────────────│1 - exp[-n(a)t(f)]│=C(max) (9.7.6) n(a)*V(a)*rho(a)└ ┘ in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">C(0) - concentratia de noxe minima ca urmare a ventilarii naturale a incintei;</p>\n<p class=\"lf-p\">C(ex) - concentratia de noxe caracteristica mediului exterior natural;</p>\n<p class=\"lf-p\">C(max) - concentratia maxima de noxe din spatiu ocupat, la finele intervalului de timp t(f);</p>\n<p class=\"lf-p\">C(L) - concentratia de noxe maxim admisa in spatiul ocupat, document recomandat NP 008-97;</p>\n<p class=\"lf-p\">N(pers) - numarul de persoane din incinta; g - debitul de noxe degajat de o persoana;</p>\n<p class=\"lf-p\">V(a) - volumul de aer din incinta, in mc; n(a) - rata de ventilare, in s^-1; t(f) - timpul la care se incheie activitatea din spatiul ocupat, in s; rho(a) - densitatea aerului, in kg/mp.</p>\n<p class=\"lf-p\">C(max) &lt; C(L) (9.7.7) In cazul unor activitati organizate care se desfasoara in timp finit este necesar ca la momentul t(f) (de incheiere a activitatilor) si sa se respecte inegalitatea din relatia (9.7.7). Este cazul in special al spatiilor in care se desfasoara activitati didactice, iar t(f) este reprezentat de durata orei de curs.</p>\n<p class=\"lf-p\">In cazul ventilarii spatiului cu un debit constant de aer proaspat, rata de ventilare minima admisa se determina cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">N(pers) * g n(a) = ──────────────────────── [s^-1] (9.7.8) [C(L)-C(ex)]*V(a)*rho(a) I.9.9.</p>\n<p class=\"lf-p\">Verificarea riscului de condens superficial si din interiorul elementelor opace de anvelopa ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Verificarea elementelor de constructie componente ale anvelopei cladirii la riscul de condens superficial si interstitial este obligatorie in etapa de audit energetic in care se face analiza solutiilor de imbunatatire a performantei termo-energetice a cladirii, pentru fiecare solutie selectata. (documente recomandate: SR EN 13788: \"Performanta higrotermica a componentelor si elementelor de constructie - Temperatura superficiala interioara pentru evitarea umiditatii superficiale critice si condensului interior - Metoda de calcul\" - atunci cand sunt disponibile date climatice medii lunare (temperaturi si umiditati relative)).</p>\n<p class=\"lf-p\">I.10.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanta termica a elementelor de anvelopa aflate in contact cu solul. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Document recomandat: SR EN ISO 13370: \"Performanta termica a cladirilor - Transferul termic prin sol - Metode de calcul.\"</p>\n<p class=\"lf-p\">Documentul recomandat SR EN ISO 13789, accepta, pentru elementele de constructie in contact cu solul, ipoteza utilizarii conditiilor de calcul in regim termic stationar.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru realizarea unui calcul considerand regimul termic nestationar se tine seama de prevederile de la 10.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru calculul numeric se pot utiliza prevederile din Anexa 9.3.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.10.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Parametri de performanta termica a elementelor de anvelopa in contact cu solul și temperaturi ale spatiilor subzonelor secundare ale cladirilor ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Spatiile ocupate și spatiile neocupate ale caror elemente de constructie perimetrale sunt amplasate sub CTS sunt caracterizate de flux termic disipat catre mediul natural exterior sau de flux termic receptionat dinspre mediul natural exterior prin intermediul solului și al straturilor de material care constituie elementele perimetrale amplasate sub CTS. Influenta unor spatii aflate in apropiere, caracterizate de temperaturi diferite de cele ale mediului exterior natural poate fi neglijata. Capacitatea termica semnificativa a solului asociata variatiei aleatoare a principalilor parametri climatici cu pondere importanta in bilantul termic al spatiilor ocupate și neocupate din cladiri, determina caracterul putemic nestationar al transferului de caldura care genereaza atat fluxurile termice cat și nivelul de temperatura din spatiile construite.</p>\n<p class=\"lf-p\">Relatiile de bilant termic utilizeaza temperaturi exterioare modificate care includ efectele defazajului și amortizarii undelor termice caracteristice elementelor de constructie cu masivitate foarte ridicata. (in cazul de fata solul este asimilat unui material de constructie).</p>\n<p class=\"lf-p\">In toate cazurile se determina fluxurile termice generate de transferul de caldura dintre spatiile construite ocupate sau neocupate și aerul exterior, precum și fluxurile termice generate de prezenta panzei de apa freatica din sol.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se au in vedere urmatoarele cazuri:</p>\n<p class=\"lf-p\">1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Spatiu (ocupat sau neocupat) caracterizat de temperatura θ(s) (constants sau variabila in functie de bilantul termic al spatiului), caracterizat de pereti verticali neizolati termic adiacenti solului cu inaltimea h(s) sub CTS (cota terenului sistematizat), precum și de pardoseala neizolata termic; ...</p>\n<p class=\"lf-p\">2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Caz similar cu cel anterior cu deosebirea faptului ca atat peretii verticali cat și pardoseala sunt termoizolati; ...</p>\n<p class=\"lf-p\">3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Combinatii intre situatiile specifice cazurilor 1 și 2 cu referire la starea peretilor verticali și a pardoselii din punct de vedere al dotarii cu izolatie termica; ...</p>\n<p class=\"lf-p\">4.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cladire plasata pe un soclu cu inaltimea h(sc) deasupra CTS, cu subcazurile: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">4.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Soclul fara termoizolare și parsoseala cladirii neizolata termic; ...</p>\n<p class=\"lf-p\">4.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Soclul și pardoseala izolate termic; ...</p>\n<p class=\"lf-p\">4.3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Combinatii intre starea soclului și pardoselii din punct de vedere al dotarii cu izolatie termica. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Relatiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul elementelor de constructie perimetrale mentionate, in cazul incintelor subterane, sunt:</p>\n<p class=\"lf-p\">Q(ve(k)) = A(lat){[a(1)h(s)^2 + a(2)h(s) + a(3)] * θ(s) + + b(1k)h(s)^2 + b(2k)h(s) + b(3k)} (10.1) Q(pard,e(k)) = A(pard){[C(1)h(s)^2 + C(2)h(s) + C(3)] * θ(s) + + d(1k)h(s)^3 + d(2k)h(s)^2 + b(4k) (10.2) θ(s) - θ(a) ┌ f(2) ┐ θ(s) - θ(a) Q(f(k)) = A(lat) ─────────── * In│1 + ─────h(s) │ + A(pard) ─────────── (10.3) └ f(1) ┘ f(1) in care: θ(s) - temperatura interioara constanta sau variabila a spatiului ocupat sau neocupat, in °C; θ(a) - temperatura panzei de apa freatica, egala cu temperatura exterioara medie anuala a localitatii in care este amplasata cladirea, in °C; h(s) - adancimea la care se afla amplasata pardoseala, sub CTS, in m; h(a) - adancimea panzei de apa freatica, sub CTS, in m;</p>\n<p class=\"lf-p\">A(laf) - suprafata laterala a elementelor de constructie verticale amplasate sub CTS, in mp;</p>\n<p class=\"lf-p\">A(pard) - suprafata pardoselii, in mp. h(a)-h(s) f(1) = 0,17 + 2,2δ(iz)+ ───────── [mpK/W] lambda(s) pi f(2) = 0,50 ──────── [mpK/W] lambda(s) δ(iz) - simbolul Weierstass-Kronecker; δ(iz) = 1 - element dotat cu izolatie termica δ(iz) = 0 - element fara izolatie termica – conductivitatea termica a solului (considerat mediu izotrop), in W/(mK). ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Coeficientii a1, a2, a3, c1, c2, c3 se prezinta in tabelele A.10.1.1.a și A.10.1.1.b (Anexa A.10.1) iar coeficientii b(1k), b(2k), b(3k) d(1k), d(2k), d(3k) și d(4k) se prezinta in tabelele A. 10.1.2.a și A.10.1.2.b (Anexa A.10.1) cu valori distincte pentru fiecare luna a anului caracterizata de indicativul (k).</p>\n<p class=\"lf-p\">Relatiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul soclului cladirilor amplasate la inaltimea h(sc) fata de CTS și a fluxului termic la nivelul pardoselii, sunt urmatoarele:</p>\n<p class=\"lf-p\">Q(sc(k)) = A(lat(sc)){[a(1)h(sc)^2 + a(2)h(sc) = a(3)] * θ(s) + + b(2k)h(sc)^2 + b(2k)h(sc) + b(3k)} (10.4) Q(pard,sc,e(l)) = [A(pard) - A(lat,sc) + 4h(sc)^2] * * {[C(1)h(sc)^2 + C(2)h(sc) + c(3)] * θ(s) + d(1k)h(sc)^3 + + d(2k)h(sc)^2 + d(3k)h(sc) + b(4k)} (10.5) θ(s) + θ(s) Q(pard,sc,f} = A(pard) ─────────── (10.6) f(f) Relatiile (10.1) ... (10.6) determina:</p>\n<p class=\"lf-p\">Q(ve(k)), - fluxul termic mediu disipat/patruns catre/dinspre mediul exterior natural prin pereti verticali subterani, in luna k, in W;</p>\n<p class=\"lf-p\">Q(pard,e(k)) - fluxul termic mediu disipat/patruns catre/dinspre mediul exterior natural prin pardoseala incintei, in luna k, in W Q(f(k)) - fluxul termic disipat catre panza de apa freatica, in W;</p>\n<p class=\"lf-p\">Q(sc(k)) - fluxul termic mediu disipat/patruns catre/dinspre mediul exterior prin soclul cladirii, in luna k, in W;</p>\n<p class=\"lf-p\">Q(pard,sc,f) - fluxul termic disipat catre panza de apa freatica, in W;</p>\n<p class=\"lf-p\">SC - indice cu semnificatia de \"soclu\"</p>\n<p class=\"lf-p\">Pe baza relatiilor (10.1) ... (10.6) se determina parametrii termodinamici și marimile geometrice și termice care intra in bilantul termic global al spatiilor subterane. Rezulta: _ A(lat) + A(pard) R(e) = ───────────────── (10.7) A(lat) A(pard) ────── + ─────── R(ve) R(pde) A(lat A(pard) ──── θ(ev(k) + ────── θ(pd(k) _ R(ve) R(pde) θ(e(R(k) = ───────────────────────────── (10.8) A(lat + A(pard) ─────────────── _ R(e) in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">R(ve) = [a(1)h(s)^2 + a(2)h(s) + a(3)]^-1 (10.9) R(pde) = [C(1)h(s)^2 + C(2)h(s) + C(3)]^1 (10.10) θ(ev(k)) = -R(ve)[B(1k)h(s)^2 + b(2k)h(s) + b(3k)] (10.11) θ(pd(k)) = -R(pde)[d(1k)h(s)^3 + d(2k)h(s)^2 + d(3k)h(s) + d(4k)] (10.12) _ A(lat) + A(pard) R(f) = ──────────────── (10.13) A(lat) A(pard) ───── + ───── R(vf) R(pdf) in care: f(2)h(s) R(vf)= ─────────────── (10.14) f(2) In[1+ ────h(s)] f(2) R(pdf) = f(1) (10.15) Relatiile pentru determinarea fluxurilor termice, in cazul incintelor subterane devin:</p>\n<p class=\"lf-p\">A(lat) + A(pard) _ Q(e(k)) = ──────────────── [θ(s)-θ(eR(k))] (10.16) _ R(e) A(lat + A(pard) Q(f(k)) = ──────────────── [θ(s)-θ(a)] (10.17) _ R(f) In cazul cladirii amplasate pe un soclu de pamant, rezulta: _ A(pard) + 4h(sc)^2 R(esc) = ───────────────────────────────── (10.18) A(lat A(pard) - A(lat) 4h(sc)^2 ───── + ───────────────────────── R(esc) R(pdsc) A(lat) A(pard) - A(lat) + 4h(sc)^2 ────── θ(esc(k)) + ─────────────────────────── θ(pdsc(k)) _ R(esc) R(pdsc) θ(esc(k)) = ──────────────────────────────────────────────────────── (10.19) A(lat) A(pard) - A(lat) + 4h(sc)^2 ────── + ──────────────────────────── R(esc) R(pdsc in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">R(esc) = [a(1)h(sc)^2 + a(2)h(sc) + a(3)]^-1 (10.20) R(pdsc) = [C(1)h(sc)^2 + C(2)h(sc) + C(3)]^-1 (10.21) θ(esc(k)) = -R(esc)[b(1k)h(sc)^2 + b(2k)h(sc) +b(3k)] (10.22) θ(pdsc(k)) = -R(pdsc) [d(1k)h(sc)^3 + d(2k)h(sc)^2 + d(3k)h(sc) +d(4k)] (10.23) R(psc = f(1) (10.24) Fluxurile termice se determina cu relatiile:</p>\n<p class=\"lf-p\">A(pard) + 4h(sc)^2 _ Q(sce) = ────────────────── [θ(s) - θ(esc(k))] (10.25) _ R(esc) A(pard Q(fsg(k)) = ──────[θ(s)-θ(a)] (10.26) R(fsc) In relatiile de calcul specifice incintelor subterane, A(lat) se refera la pereti verticali aflati in imediata apropiere a mediului exterior natural.</p>\n<p class=\"lf-p\">Valoarea h(s) ≤ 2,8 m.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperaturile spatiilor θ(s) pot fi cunoscute din conditiile de confort termic și fiziologic, caz in care: θ(s) = θ(i(o); θ(i(o) - temperatura interioara conventionale de calcul, document recomandat: SR 1907/2, in functie de tipul de incinta sau variaza in functie de bilantul termic al spatiilor, caz in care: θ(s)=θ(s(k) Temperaturile spatiilor neocupate variaza in functie de variatia parametrilor climatici exteriori și in functie de fluxurile termice caracteristice echipamentelor precum și elementelor de constructie adiacente spatiilor neocupate. Se disting urmatoarele cazuri:</p>\n<p class=\"lf-p\">1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subsolul neincalzit ocupa in totalitate spatiul de sub planșeul spatiilor ocupate. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Ecuatia de bilant termic care este o ecuatie algebrica liniara avand ca necunoscuta temperatura θ(s(k) este urmatoarea:</p>\n<p class=\"lf-p\">A(PL) ─────[θ(i(o)) - θ(s(k))]+2piAδ(a)[θ(apa-θ(s(k)]-Q(e(k)-Q(f(k)- R(PL) A(Pesb)</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>0,33n(asb)V(sb)[θ(s(k))-θ(e(k))]- ───────[θ(s(k))-θ(e(k))] = 0 (10.27) R(Pesb) in care fluxurile termice Q(e(k)) și Q(f(k)) se expliciteaza sub forma relatiilor (10.16) și (10.17). Celelalte notatii au urmatoarea semnificatie:</div>\n<p class=\"lf-p\">A(PL) - suprafata de transfer de caldura a planșeului adiacent spatiilor ocupate sau neocupate adiacente, in mp;</p>\n<p class=\"lf-p\">A(Pesb) - suprafata de transfer de caldura prin elementele de constructie supraterane ale subsolului, in mp;</p>\n<p class=\"lf-p\">R(PL) - rezistenta termica a planșeului, in mpK/W;</p>\n<p class=\"lf-p\">R(Pesb) - rezistenta termica a elementelor de constructie supraterane ale subsolului, in mpK/W; δ(a) - simbolul Weierstrass-Kronecker δ(a) = 1 - subsol cu instalatii termice δ(a) = 0 - subsol fara instalatii termice A.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>coeficient de transfer de caldura caracteristic echipamentelor termice din subsol determinat cu relatia: ...</div>\n<p class=\"lf-p\">L(j) A = Σ ────────────────────────────────────── 1 δ(iz(j)) 0,33 j ──────── In(1+2─────────── + ───── lambda(iz) d(c(j)) d(e(j)) L(j) - lungimea tronsoanelor \"j\", in m; d(e(j)) - diametrul exterior al tronsonului \"j\" (inclusiv termoizolatia), in m; d(c(j)) - diametrul conductei \"j\" netermoizolata, in m; δ(iz(j)) - grosimea termoizolatiei aferenta tronsonului \"j\" in m: lambda(iz) - conductivitatea termica a izolatiei, in W/(mK); θ(apa) - temperatura apei vehiculata prin instalatiile termice din subsol, determinata in functie de temperatura exterioara medie lunara specifica localitatii in care se afla cladirea: θ(apa) = 0,50(45 + m * θ(e) + n) Coeficientii \"m\" și \"n\" se determina in functie de zona climatica de iarna in care se afla localitatea, conform tabelului 10.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 10.1 - Valorile coeficientilor \"m\" și \"n\" ┌───────────────────────┬─────────────┬──────────────┐ │Zona climatica │ m │ n │ ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤ │ I │ -1,067 │ 52,67 │ ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤ │ II │ -1,034 │ 51,33 │ ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤ │ II │ -0,934 │ 49,33 │ ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤ │ IV │ -0,934 │ 49,33 │ └───────────────────────┴─────────────┴──────────────┘ 2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subsolul neincalzit ocupa partial spatiul de sub planseul partrului. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Se utilizeaza ecuatia (10.27) in care se modifica A(PL) prin adaugarea suprafetei adiacenta unui spatiu ocupat partial amplasat sub cota CTS. Transferul de caldura prin pardoseala acestui spatiu catre subsolul neocupat se neglijeaza.</p>\n<p class=\"lf-p\">3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subsolul este incalzit la temperatura θ(i(o). ...</p>\n<p class=\"lf-p\">În acest caz fluxurile termice disipate catre mediul exterior natural se determina cu relatiile (10.16) și (10.17) in care θ(s) = θ(i(o).</p>\n<p class=\"lf-p\">Fluxurile termice disipate dinspre spatiul ocupat al unei cladiri amplasate pe sol la cota h(sc) deasupra CTS se determina cu relatiile (10.25) și (10.26). Vatoarea h(sc)≥0.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se face mentiunea ca in toate cazurile:</p>\n<p class=\"lf-p\">Q &gt; 0 semnifica flux termic disipat Q &lt; 0 semnifica flux termic patruns.</p>\n<p class=\"lf-p\">In cazul in care sob subsolul neocupat se invecineaza cu un spatiu a carui temperatura este necunoscuta, determninarea temperaturilor ambelor spatii se face prin rezolvarea sistemului de ecuatii de bilant termic liniare caracteristice fiecarui spatiu in parte. O solutie simplificata este prezentata pentru cazul a trei clase de spatii neocupate (de exemplu subsol, casa scarilor si pod).</p>\n<p class=\"lf-p\">1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ecuatia de bilant termic a subsolului este ecuatia (10.27) care include un termne suplimentar datorat transferului de caldura dintre subsol și spatiul neocupat adiacent subsolului si spatiilor ocupate. Rezulta ecuatia: ... ┌ ┐ A(PL) A(s(1)) │ │ ─────[θ(i(o))-θ(s(k))]+ ─────── │E(1)θ(i(o))+[E(2)-1]θ(s(k))+E(3)│+ R(PL) R(s(1)) └ ┘ +2piAδ(a)[θ(apa)-θ(s(k))]-Q(e(k))-Q(f(k))-0,33n(asb)V(sb * A(Pesb) *[θ(s(k))-θ(e(k))]- ───────[θ(s(k))-θ(e(k))]= 0 (10.28) R(Pesb) care se rezolva in raport cu temperatura θ(s(k)).</p>\n<p class=\"lf-p\">S-a notat:</p>\n<p class=\"lf-p\">A(s(1)) - suprafata de transfer de caldura dintre spatiul neocopat l și spatiul subsololui neocupat, in mp;</p>\n<p class=\"lf-p\">R(s(1)) - rezistenta termica a elementelor de construtie care sunt adiacente atat subsolului cat și spatiului l, in mp K/W.</p>\n<p class=\"lf-p\">2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura spatiului l neocupat se determina cu relatia: ... θ(1(k) = E(1)θ(i(o)+E(2)θ(s(k)+E(3) (10.29) 3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura celui de al doilea spatiu neocupat, 2, se determina cu relatia: ... θ(2(k) = B(2)θ(i(o)+B(3)θ(s(k)+B(4) (10.30) Coeficientii B si E sunt continuti in Anexa A. 10.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">In Anexa A.10.3 se prezinta succesiunea etapelor de calcul privind transferul de caldura prin sol și cel caracteristic spatiilor neocupate invecinate cu solul.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru calcule economice aferente realizarii auditului energetic al cladirilor existente se va considera grosimea izolatiei termice aferente subsolului (pereti/pardoseala) de 0,10 m echivalent polistiren expandat.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.11.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cerinte de performanta și niveluri de performanta termica, energetica și de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei cladirilor și pentru ansamblul acesteia Se prevad valori, diferentiate pe de o parte pentru diferite tipuri de cladiri, pe de alta parte pentru cladiri noi și pentru cele existente care se reabiliteaza/modernizeaza, pentru urmatoarele cerinte de performanta (conditii tehnice de performanta): – rezistente termice corectate minime admisibile/normate/de referinta - din conditii de igiena și confort termic in spatiile locuite/ocupate; transmitante termice corectate maxime admisibile/normate/de referinta - din conditii de igiena și confort termic in spatiile locuite/ocupate; ... – rezistente termice corectate minime admisibile/normate/de referinta - din conditii de economie de energie, transmitante termice corectate maxime admisibile/normate/de referinta ... – din conditii de economic de energie. ... – temperaturi superficiale minime pentru evitarea riscului de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirilor, ... – debite minime de aer proaspat etc. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Rezistentele termice, pentru cladirile noi, sunt normate astfel: – pe considerente de confort higrotermic, in mod indirect, prin limitarea diferentelor de temperaturi intre temperatura aerului interior și temperatura superficiala interioara, medie, aferenta fiecarei incaperi in parte și fiecarui tip de element de constructie: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta θ(imax)=θ(i) - θ(si m) [K] (11.1) – pe considerente termoenergetice, in mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'(min) ale rezistentelor termice corectate, medii pe cladire, pentru fiecare tip de element de constructie. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">La proiectarea clădirilor noi, precum și la renovarea clădirilor existente, se respectă cerințele minime de performanță energetică prevăzute în anexa A15. (la 11-04-2017, Punctul I.11 din metodologie a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 2.641 din 4 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 11 aprilie 2017 ) ... (la 11-04-2017, Punctul I.11.1 din metodologie a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 2.641 din 4 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 11 aprilie 2017 ) (la 11-04-2017, Punctul I.11.2 din metodologie a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 2.641 din 4 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 11 aprilie 2017 ) I.11.3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperaturi superficiale normate ...</p>\n<p class=\"lf-p\">I.11.3.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Verificari generale ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperaturile superficiale se limiteaza inferior astfel incat sa nu apara fenomenul de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie: θ(si,min) ≥ θ(r) [°C] (11.11) in care θ(r), este temperatura punctului de roua.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru cladiri de locuit, in conditiile unei temperaturi interioare de calcul θ(i) = +20°C și a unei umiditati relative a aerului umed interior phi = 60%, temperatura punctului de roua este θ(r) = 12°C.</p>\n<p class=\"lf-p\">Valorile temperaturilor superficiale medii pe incapere [θ(si min)] se limiteaza indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic PMV și PPD, precum și a indicatorilor specifici disconfortului local: – temperatura suprafetei pardoselii; ... – variatia pe verticala a temperaturii aerului; ... – asimetria temperaturii radiante. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperaturile de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie, atat in camp curent, cat și in dreptul tuturor puntilor termice, trebuie sa fie mai mari decat temperatura punctului de roua θ(r): θ(si)[θ(si min), θ(si colt)] ≥ θ(r) [°C] (11.12) Temperatura punctului de roua θ(r) se poate determina din anexa A11, in functie de temperatura interioara conventionala de calcul θ(i) și de umiditatea relativa a aerului interior [phi(i)]. Pentru alte valori θ(i) și [phi(i)] decat cele din anexa A11, temperatura punctului de roua poate fi determinata, aproximativ, prin interpolare liniara. Mai exact, temperatura punctului de roua se calculeaza astfel: – se determina presiunea partiala a vaporilor de apa la interior, cu relatia: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">P(s) * phi(i) P(vi) = ────────────── [Pa] (11.13) 100 in care :</p>\n<p class=\"lf-p\">P(s) presiunea de saturatie corespunzatoare temperaturii aerului interior, in pascali; phi(i) umiditatea relativa a aerului umed interior, in procente. – se determina temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor de apa, calculate cu relatia (11.13), devine presiune de saturatie; aceasta valoare a temperaturii este temperatura punctului de roua θ(r). ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura pe suprafata interioara a elementelor de constructie fara punti termice (sau in campul curent al elementelor de constructie cu punti termice) se determina cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta (θ) θ(si) = θ(i) - ───────── [°C] (11.14) h(i)*R La elementele de constructie adiacente spatiilor neincalzite in locul valorii Delta (θ) = θ(i) - θ(e), in relatia de calcul (11.14), se introduce diferenta de temperatura [θ(i) - θ(u)].</p>\n<p class=\"lf-p\">În zona puntilor termice, temperaturile θ(si) se determina printr-un calcul automat al campului de temperaturi. In mod curent, pentru determinarea temperaturilor minime θ(si min) este suficient a se face calculul campului plan, bidimensional, de temperaturi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru cazurile si detaliile curente, temperaturile superficiale minime θ(si min) se dau in tabelele cuprinse in cataloage de valori precalculate pentru punti termice uzuale. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climatica și pentru o temperatura interioara θ(i) = + 20°C. Pentru alte conditii de temperatura [θ'(e) și θ'(i)], temperatura minima [θ'(si min)] se poate determina cu relatia: θ'(i) - θ'(e) θ'(si min) = θ'(i) - ───────────── [T(i)-T(si min)] [°C] (11.15) θ(i)-θ(e) in care : θ(i) = + 20 °C θ(e) = - 15 °C θ(i)-T(e) = 35 K La colturile ieșinde de la intersectia a doi pereti exteriori cu un planșeu (la tavan sau la pardoseala), temperatura minima se poate determina numai pe baza unui calcul automat al campului spatial, tridimensional, de temperaturi.</p>\n<p class=\"lf-p\">In cazul in care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea: θ(si colt) = 1,3 θ(si min) - 0,3θ(i) [°C] (11.16) in care : θ(si min) temperatura superficiala minima, determinata pe baza campului plan de temperaturi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura superficiala medie, aferenta unui element de constructie, se poate determina cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta θ θ(si m) = θ(i) - ───────── [°C] (11.17) h(i) * R' in care :</p>\n<p class=\"lf-p\">R' rezistenta termica specifica corectata, aferenta, dupa necesitati, fie une incaperi, fie ansamblului cladirii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pe baza temperaturii superficiale minime θ(i min), se poate calcula valoarea maxima a raportului ecartului de temperatura superficiala Dzeta(max), sau factorul de temperatura al unei punti termice liniare 2D f(Rsi) (document recomandat SR EN ISO 10211-2).</p>\n<p class=\"lf-p\">Daca intervin numai doua medii, temperaturile superficiale pot fi exprimate sub forma adimensionala printr-una din relatiile (11.18) sau (11.19): θ(i) - θ(si min) Dzeta(max) = ──────────────── [-] (11.18) Delta θ sau 2D θ(si min) - θ(e) f(Rsi) = ──────────────── [-] (11.19) Delta θ unde:</p>\n<p class=\"lf-p\">Dzeta(Rsi)(x,y) este raportul diferentelor de temperatura pentru suprafata interioara, intr-un anumit punct; f(Rsi)(x,y) este factorul de temperatura pentru suprafata interioara, intr-un anumit Pe baza temperaturii superficiale medii θ(si m), se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperatura superficiala, folosind relatia: θ(i) - θ(si m) R(si) Dzeta(m) = ────────────── = ───────── [-] (11.20) Delta θ R' Raportul diferentelor de temperatura sau factorul de temperatura trebuie sa fie calculat cu o eroare mai mica de 0,005.</p>\n<p class=\"lf-p\">La elementele de constructie adiacente spatiilor neincalzite, in locul valorii Delta θ9 din relatiile (11.17), (11.18), (11.19), se introduce diferenta de temperatura [θ(i) - θ(u)].</p>\n<p class=\"lf-p\">Utilizand calculul numeric se poate determina limita inferioara a temperaturilor superficiale minime.</p>\n<p class=\"lf-p\">Daca intervin trei temperaturi la limita, trebuie utilizati factorii de ponderare a temperaturii g.</p>\n<p class=\"lf-p\">Acești factori permit, pentru toate valorile temperaturilor la limita, sa se calculeze temperatura intr-un punct oarecare al suprafetei interioare cu coordonate (x,y), ca functie liniara de aceste temperaturi la limita, oricare ar fi ele.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura in punctul de coordonate (x,y) se determina cu relatia: θ(si)(x,y) g(1)(x,y)θ(1) + g(2)(x,y)θ(2) + g(3)(x,y)θ(3) (11.21) cu: g(1)(x,y) + g(2)(x,y) + g(3)(x,y) 1 (11.22) Calculul factorilor de ponderare a temperaturii g in punctul considerat se poate efectua utilizand prevederile cuprinse in anexa A din documentul recomandat SR EN ISO 10211-2.</p>\n<p class=\"lf-p\">In mod normal punctul de interes este cel avand temperatura superficiala interioara cea mai joasa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Acest punct se poate deplasa daca temperaturile la limita se schimba.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se calculeaza temperatura superficiaia interioara θ(si), in punctul considerat, inlocuind in relatia (11.21) valorile calculate pentru g(1), g(2) și g(3) și valorile efective ale temperaturilor la limita θ(1), θ(2) și θ(3).</p>\n<p class=\"lf-p\">Factorul de temperatura calculat este utilizat pentru evaluarea riscului de condens superficial și de dezvoltare a mucegaiului (document recomandat SR EN ISO 10211-1).</p>\n<p class=\"lf-p\">La intersectia a doua punti termice liniare (de exemplu intersectia unui stalp cu o centura de planșeu) sau la intersectia a trei punti termice liniare (de exemplu imbinarea a doi pereti exteriori cu acoperisul), factorul minim de temperatura 3D f Rsi calculat cu un model geometric 3-D, este mai mic decat oricare dintre puntile termice liniare, considerate izolat (a se vedea figura 11.3.1).</p>\n<p class=\"lf-p\">In consecinta, factorii de temperatura 2D f Rsi calculati cu modelul geometric 2-D, nu furnizeaza valori sigure pentru estimarea fenomenului de condens superficial intr-o incapere.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.11.3.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Metoda simplificata de calcul pentru intersectia de punti termice liniare ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru a se obtine valori sigure ale factorului minim de temperatura la intersectia a doua sau trei punti termice liniare, se utilizeaza o metoda simplificata de calcul, pentru o estimare preliminara. Aceasta metoda simplificata cuprinde relatii pentru calculul celei mai mici valori limita la aceste intersectii, atunci cand nu sunt disponibile rezultate ale unui calcul 3-D. Daca aceste valori limita indica un risc de condens superficial sau nu satisfac valorile limita prescrise, se poate obtine un rezultat mai exact printr-un calcul 3-D (document recomandat SR EN ISO 10211-1).</p>\n<p class=\"lf-p\">Metoda de calcul simplificat nu poate fi utilizata pentru calculul factorului de temperatura la punti termice punctuale izolate. Aceste cazuri pot fi calculate utilizand alte metode (document recomandat SR EN ISO 10211-1).</p>\n<p class=\"lf-p\">Valoarea limita inferioara pentru 3D f Rsi poate fi calculate pornind de la factorii minimi de temperatura 2D f Rsi ai puntilor termice liniare care se intersecteaza, in urmatoarele conditii: a) puntea termica 3-D este rezultatul a doua sau trei punti termice liniare care se intersecteaza (a se vedea figura 11.3.1); ... b) daca mai mult de doua punti termice liniare fac parte din acelasi plan, sunt luate in considerare numai cele doua punti termice care au valorile cele mai scazute pentru ...</p>\n<p class=\"lf-p\">2D f Rsi (a se vedea figura 11.3.2); c) raportul dintre valorile maxime și minime ale coeficientului de transfer termic al oricarei parti a anvelopei adiacente puntilor termice liniare considerate sa nu depaseasca 1,5. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Daca nu este satisfacuta conditia c), valoarea calculata 3D f Rsi poate totusi sa fie utilizata ca valoare indicativa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se iau in considerare numai cele doua punti termice liniare avand factorii de temperatura cei mai mici La intersectia a trei punti termice liniare, limita inferioara pentru 3D f Rsi se determina cu:</p>\n<p class=\"lf-p\">3D 1 f = ────────────────────────────────── (11.23) Rsi 1 1 1 2 ───── + ───── + ────── - ──── 2D,x 2D,y 2D,z 1D f f f f Rsi Rsi Rsi Rsi unde:</p>\n<p class=\"lf-p\">3D f Rsi este valoarea limita inferioara a factorului minim de temperatura al puntii termice 3-D, calculate cu valoarea Rsi utilizata;</p>\n<p class=\"lf-p\">2D f Rsi este factorul minim de temperatura al puntilor termice liniare orientate in directia axei x, calculate cu aceeași valoare Rsi (la fel pentru axa y și axa z);</p>\n<p class=\"lf-p\">1D f Rsi este media aritmetica a factorilor de temperatura ai partilor de anvelopa omogene termic, adiacente puntilor termice liniare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Daca se intersecteaza numai doua punti termice liniare, ecuatia (11.23) devine:</p>\n<p class=\"lf-p\">3D 1 f = ────────────────────────── (11.23) Rsi 1 1 1 ───── + ───── - ───── 2D,x 2D,y 1D f f f Rsi Rsi Rsi Factorii de temperatura ai partilor de anvelopa omogena termic se determina cu:</p>\n<p class=\"lf-p\">1D R(t) + R(se) f = ────────────────────── (11.25) Rsi R(t) + R(se) + R(si) In final, trebuie prezentate urmatoarele rezultate, ca valori care sunt independente de temperaturile la limite: – coeficientul de cuplaj termic L intre mediul interior și cel exterior; ... – coeficientul de transfer termic liniar Psi al puntii termice liniare; ... – factorii de temperatura f(Rsi) sau raporturile diferentelor de temperatura Dzeta(Rsi) pentru punctele cu temperaturile superficial cele mai scazute din fiecare incapere considerate (inclusiv amplasamentul acestor puncte); daca sunt utilizate trei temperaturi la limita, trebuie specificati factorii de ponderare a temperaturii. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura superficiala interioara cea mai scazuta din fiecare incapere care face parte din mediul interior, este temperatura minima calculate cu ajutorul relatiei (11.19).</p>\n<p class=\"lf-p\">I.12.</p>\n<p class=\"lf-p\">Evaluarea influentei sistemelor solare pasive și a sistemelor de protectie solara asupra performantei energetice a cladirii ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Documente recomandate: – SR EN 13363-1: \"Dispozitive de protectie solara aplicata vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara și luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata\" ... – SR EN 410: \"Sticla pentru constructii. Determinarea caracteristicilor luminoase și solare ale vitrajelor\" ... – SR EN 673: \"Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul.\" ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Se va tine cont de conditiile de amplasament ale cladirilor conform specificatiilor din cap. 7.</p>\n<p class=\"lf-p\">Elemente de calcul a eficientei energetice și economice a sistemelor arhitectural constructive de control solar pasiv, a sistemelor pasive de captare a radiatiei solare de tipul Spatiu Solar ventilat/neventilat sunt prezentate in Partea a II-a a metodologiei In Anexa 12 se prezinta o metoda simplificata pentru estimarea transmisiei totale a energiei solare a unui dispozitiv de protectie solara aplicat unui vitraj, care se bazeaza atat pe coeficientul de transfer termic și pe cel de transmisie a energiei solare totale a vitrajului, cat și pe factorul de transmisie luminoasa și pe factorul de reflexie al dispozitivului de protectie solara. Dispozitivele de protectie solara sunt montate in paralel cu vitrajul, la exterior, la interior sau integrate și pot fi: storuri, jaluzele și transperante. Metoda este aplicabila atunci cand factorul de transmisie a energiei solare totale a vitrajului este cuprins intre 0,15 și 0,85. Jaluzelele sau storurile trebuie sa poata fi reglate astfel incat sa nu existe transmisie solara directa. Se presupune ca pentru dispozitivele de protectie solara montate la exterior și dispozitivele de protectie solara integrate, spatiul dintre dispozitivele de protectie solara și vitraj nu este ventilat, iar pentru dispozitivele de protectie solara montate la interior acest spatiu este ventilat. Se face referire la valoarea transmitantei termice a elementelor transparente, U pentru care se prezinta, de asemenea, metoda de determinare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Recomandari privind utilizarea eficienta a diferitelor tipuri de protectii solare (de la plantatii pana la cele mai noi sisteme tehnologice precum și prezentarea caracteristicilor constructive și criteriilor de performanta termica a elementelor componente (vitraj, element de acumulare a caldurii, rezistenta termica minima a elementului de acumulare a caldurii, amplasarea fantelor de circulatie a aerului și debitele recomandate de aer proaspat introdus in spatiul ocupat adiacent) sunt facute in capitolul 7.</p>\n<p class=\"lf-p\">X Eficienta utilizarii sistemului pasiv de captare a radiatiei solare este determinata de caracteristicile constructive și functionale ale sistemului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se are in vedere sistemul format dintr-un perete captator vertical acoperit la exterior cu vopsea absorbanta in spectrul radiatiilor scurte [α(abs)] = 0,90), confectionat din beton masiv cu grosime de 0,20 m, aplicat peste structura termoizolanta a cladirii [R(c) ≥ 1,40 mp K/W], la exteriorul acesteia. Exterior peretelui de beton se amplaseaza un vitraj (simplu sau dublu) cu proprietati selective sau neselective. Fantele practicate la partea superioara și inferioara a peretelui captator precum și la partile superioara și inferioara a vitrajului, permit orientarea aerului cald catre spatiul interior (in sezonul rece) sau catre exterior (in sezonul cald). Prezenta spatiului solar contribuie la reducerea consumului de caldura al cladirii. Pentru evaluarea efectului energetic al spatiului solar se utilizeaza metoda directa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Performanta energetica a spatiului solar (zona climatica II) pentru spatiu solar fara vehicularea aerului intre spatiul solar și spatiile ocupate se determina din graficul din fig. 12.1. Pentru celelalte zone climatice (mediul urban) se utilizeaza urmatorii coeficienti de corectie: ┌──────────────────┬──────────────────┐ │ Zona climatica │ Coeficient de │ │ de iarna │ corectie │ ├──────────────────┼──────────────────┤ │ I │ 1,08 │ ├──────────────────┼──────────────────┤ │ III │ 0,91 │ ├──────────────────┼──────────────────┤ │ IV │ 0,79 │ └──────────────────┴──────────────────┘ Valorile din graficul din figura 12.1 reprezinta cantitatea de energie neta caracteristica sistemului de tip spatiu solar, raportata la suprafata de captare a radiatiei solare cu orientare Sud.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru orientarile SE, SV se introduc coeficientii de corectie:</p>\n<p class=\"lf-p\">C(SE) = 0,81 C(SV) = 0,88 În cazul vehicularii aerului preluat din exterior și introdus ca aer preincalzit in spatiul locuit/ocupat, pentru capacitatea termica de 1 W/mp, Performanta Energetica este prezentata in graficul din figura 12.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Coeficientii de corectie sunt cei mentionati anterior.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.</p>\n<p class=\"lf-p\">Conditii de climat interior și de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic și vizual ...</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Parametri de climat interior ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Principalii parametri definitorii pentru aerul interior (documente recomandate: SR ISO 7730 \"Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV și PPD și specificarea conditiilor de confort termic\" și SR EN 27726 \"Ambiante termice. Aparate și metode de masurare a marimilor fizice\") și care influenteaza confortul uman din punct de vedere higrotermic sunt: – temperatura aerului; ... – temperatura medie de radiatie; ... – asimetria temperaturii de radiatie; ... – temperatura interioara; ... – temperatura conventională; ... – umiditatea absoluta/umiditatea relativa; ... – viteza aerului. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.1.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura aerului ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura aerului este temperatura data de termometrul uscat, masurata la o anumita inaltime. Aceasta inaltime poate sa difere, in functie de destinatia incaperii: – la nivelul capului: ... – 1,1 m, pentru pozitia așezat; ... – 1,7 m pentru pozitia in picioare ... – la nivelul abdomenului: ... – 0,6 m, pentru pozitia așezat; ... – 1,1 m pentru pozitia in picioare ... – la nivelul gleznelor: 0,1 m, pentru pozitia așezat și in picioare; ...</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.1.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura medie de radiatie ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura medie de radiatie este temperatura peretilor unei incinte virtuale pentru care temperatura peretilor este uniforma și schimburile de radiatie intre aceasta incinta și om sunt egale cu schimburile de caldura prin radiatie in incinta reala.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura de radiatie poate fi stabilita pe baza temperaturii masurate cu termometrul globului negru și a temperaturii și vitezei aerului din jurul termometrului cu glob negru.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ea poate fi calculata, pe baza datelor privind temperaturile peretilor inconjuratori, forma acestor pereti și pozitia lor in raport cu omul.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.1.3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Asimetria temperaturii de radiatie ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Asimetria temperaturii de radiatie se definește prin diferenta dintre temperatura de radiatie plana de pe doua fete opuse ale unui mic element (temperatura de radiatie plana fiind temperatura uniforma a unei incinte pentru care radiatia pe una din fetele unui mic element plan este aceeași ca in mediul real neuniform).</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.1.4.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura interioara ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura interioara este media aritmetica a temperaturii aerului și a temperaturii medii de radiatie considerate in centrul incaperii (sau a zonei ocupate).</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.1.5.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura interioara conventionala ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura interioara conventionala este temperatura interioara stabilita printr-un sistem de reglare in regim normal de incalzire.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura interioara conventionala se va considera, in functie de destinatia diferitelor spatii, (document recomandat: SR 1907/2).</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.1.6.</p>\n<p class=\"lf-p\">Umiditatea absoluta și umiditatea relativa ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Umiditatea absoluta a aerului este cantitatea de vapori de apa continuti in aer, exprimata in mod curent prin presiunea partiala a vaporilor de apa (presiunea partiala a vaporilor de apa dintr-un amestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apa continuti in acest amestec daca ei ar ocupa singuri volumul pe care il ocupa aerul umed la aceeași temperatura) și prin raportul de umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apa a unui eșantion de aer umed și masa aerului uscat din același eșantion).</p>\n<p class=\"lf-p\">Relatia dintre cele doua marimi este:</p>\n<p class=\"lf-p\">P(a) W(g) = 0,61298 ────── (13.1) P-P(a) in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">W(g) este raportul de umiditate;</p>\n<p class=\"lf-p\">P(a) este presiunea partiala a vaporilor de apa, in P(a); p este presiunea atmosferica totala, in P(a).</p>\n<p class=\"lf-p\">Umiditatea relativa a aerului este cantitatea de vapori de apa din aer in raport cu cantitatea maxima pe care el o poate contine la o anumita temperatura și se calculeaza cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">P(a) phi = ──────── (13.2) P(a,sat) in care: phi este umiditatea relativa a aerului;</p>\n<p class=\"lf-p\">P(a) este presiunea partiala a vaporilor de apa, in P(a);</p>\n<p class=\"lf-p\">P(a,sat) este presiunea de saturatie a vaporilor de apa, in P(a);</p>\n<p class=\"lf-p\">Umiditatea relativa poate fi exprimata și in procente I.13.1.7.</p>\n<p class=\"lf-p\">Viteza aerului ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Viteza aerului se definește prin modul și directie. Pentru mediul interior marimea ce trebuie avuta in vedere este modulul vectorului viteza. Ea este utilizata la evaluarea confortului termic și a disconfortului local produs de curentii de aer.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Parametri de confort termic ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Senzatia termica resimtita de om este reprezentata de senzatia termica a corpului sau, in ansamblu. Acesta senzatie este influentata nu numai de parametrii de mediu (temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, umiditatea și viteza aerului) ci și de imbracaminte și de activitatea pe care o desfașoara in mediul termic respectiv.</p>\n<p class=\"lf-p\">Senzatia termica a omului este o marime subiectiva și se definește prin indicele PMV (votul mediu previzibil) sau indicele PPD (procentul previzibil de nemultumiti).</p>\n<p class=\"lf-p\">Indicele PMV reprezinta opinia medie a unui grup important de persoane care iși exprima votul privind senzatia termica in raport cu mediul termic inconjurator, pe o scara cu 7 niveluri caracterizate astfel: ┌────────┬─────────────────────┐ │ Nivel │ Senzatie resimtita │ ├────────┼─────────────────────┤ │ +3 │foarte cald │ ├────────┼─────────────────────┤ │ +2 │cald │ ├────────┼─────────────────────┤ │ +1 │caldut │ ├────────┼─────────────────────┤ │ 0 │neutru │ ├────────┼─────────────────────┤ │ -1 │racoros │ ├────────┼─────────────────────┤ │ -2 │rece │ ├────────┼─────────────────────┤ │ -3 │foarte rece │ └────────┴─────────────────────┘ Indicele PMV se determina prin calcul din ecuatia de bilant termic al corpului uman, pe baza datelor privind parametrii de mediu (temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, viteza relativa a aerului, presiunea partiala a vaporilor de apa), activitatea (productia de energie metabolica) și rezistenta termica a imbracamintii sau utilizind valori tabelate in functie de nivelul de activitate, rezistenta termica a imbracamintii, viteza relativa a aerului și temperatura operativa (document recomandat: SR ISO 7730) Indicele PPD reprezinta procentul de persoane susceptibile de a avea senzatia de prea rece sau prea cald in raport cu mediul ambiant și furnizeaza informatii privind disconfortul termic.</p>\n<p class=\"lf-p\">Temperatura operativa este temperatura uniforma a unei incinte radiante negre, in care un ocupant schimba aceeași cantitate de caldura prin radiatie și prin convectie ca intr-o ambianta neuniforma reala. Temperatura operativa se poate calcula cu relatia: _ θ(o) = A * θ(a) + (1-A)θ(r) (13.3) in care: θ(o) este temperatura operativa, in °C; θ(a) este temperatura aerului, in °C; _ θ(r) este temperatura medie de radiatie, in °C;</p>\n<p class=\"lf-p\">A este un factor de corectie, dat in functie de viteza aerului, astfel: ┌────────────┬───────┬───────────────────────┬─────────────────────┐ │V(a)in m/s │ &lt; 0,2 │ de la 0,2 pana la 0,6 │de la 0,7 pana la 1,0│ ├────────────┼───────┼───────────────────────┼─────────────────────┤ │ A │ 0,5 │ 0,6 │ 0,7 │ └────────────┴───────┴───────────────────────┴─────────────────────┘ Pentru medii in care viteza aerului este mai mica de 0,2 m/s sau daca diferenta dintre temperatura aerului și temperatura medie de radiatie este mai mica de 4°C, temperatura operativa se poate considera ca fiind media dintre temperatura aerului și temperatura medie de radiatie (in acest caz temperatura operativa este identica cu temperatura interioara, pct. 13.1.4).</p>\n<p class=\"lf-p\">Se poate considera ca acceptabil pentru confortul uman o ambianta caracterizata de un indice PPD mai mic de 10%, ceea ce corespunde unui indice PMV cuprins in domeniul:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>0,5 &lt; PMV &lt; + 0,5 I.13.3.</div>\n<p class=\"lf-p\">Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala, generala și de detaliu, care influenteaza performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi și al iluminatului natural. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Calitatea aerului interior depinde de calitatea aerului care patrunde din exterior și de factorii de contaminare ai aerului din interiorul incaperilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Atunci cand niciunul dintre acești factori nu influenteaza in vre-un fel luarea unei decizii, putem considera limitele normative de ventilare naturala, drept igienice; acestea se raporteaza la numarul de indivizi utilizatori in același moment ai spatiului respectiv, la volumul de aer și la poluantii prezenti in interior datorati diferitelor produse industriale sau materiale de constructie, punerii acestora in lucru sau diferitelor mirosuri.</p>\n<p class=\"lf-p\">Asigurarea normelor de igiena pentru locuintele colective prevad: – insorirea minima de 1 ½ ore la 21 decembrie pentru cel putin o camera, pentru apartamentele de 2 camere și pentru cel putin 2 camere pentru apartamentele de 3 sau 4 camere; ... – in cadrul ansamblului urbanistic se admit maxim 5% apartamente neinsorite; ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Respectarea normelor de igiena in cazurile de mai sus este foarte importanta datorita diferentei ce apare intre durata teoretica și cea reala de insorire.</p>\n<p class=\"lf-p\">Oboseala, lipsa de concentrare, iritarea mucoasei nazale și lacramarea, dificultatea in respiratie, frisoanele, reumatismul, toate acestea cunoscute ca simptom SBS (Sick Building Syndrome) sunt tributare nerespectarii normelor de confort ale spatiilor interioare.</p>\n<p class=\"lf-p\">I.13.4.</p>\n<p class=\"lf-p\">Definirea parametrilor de iluminat natural și niveluri de performanta pentru asigurarea confortului vizual. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Confortul vizual este o stare subiectiva, care difera de la om la om, dar și de la o activitate la alta. Pentru obtinerea confortului vizual, aspectele cantitative, specifice pentru fiecare functiune, trebuie corelate cu aspectele calitative ale mediului luminos.</p>\n<p class=\"lf-p\">Principalii parametrii ai iluminatului natural sunt nivelul de iluminare și uniformitatea in planul util, ambii parametri fiind dependenti de cerintele functionale ale spatiului studiat.</p>\n<p class=\"lf-p\">Nivelul de iluminare trebuie sa fie in concordanta cu specificul activitatii desfașurate in incapere; el trebuie sa fie asigurat pe suprafata de referinta - planul util - care poate fi orizontala (masa, birouri), verticals (raft, oglinda) sau inclinata (pupitru, planșeta). In functie de specificul incaperilor, se recomanda realizarea nivelurilor de iluminare prezentate in ANEXA 13.1, unde, pentru comparatie, sunt incluse și nivelurile de lumina realizate natural.</p>\n<p class=\"lf-p\">Uniformitatea in planul util. Factorul de uniformitate este determinat de raportul dintre nivelul de iluminare recomandat in planul util specific fiecarei functiuni (Anexa A 13.2) și iluminarea minima simultana din incaperea respectiva.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se recomanda pentru cladiri de locuit, realizarea unei iluminari avind un factor de uniformitate de minimum 1/10. Pentru celelalte cladiri, in functie de felul cum se desfașoara activitatea: – pentru munci cu caracter static, lumina fiind necesar sa fie primita in general dintr-o singura directie, factorul de uniformitate va fi de 1/4... 1/6; ... – pentru munca in mișcare, lumina fiind necesar sa fie primita din mai multe directii, factorul de uniformitate va fi de 1/2... 1/3. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru incaperile de invatamant, clase, auditorii, laboratoare, ateliere, se recomanda factorul de uniformitate de 1/3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Factorul de lumina naturala In calculele de iluminat natural, se ia in considerare lumina difuza a zilei, nu și lumina directa a soarelui, tocmai datorita variatiilor sale foarte mari (aceasta face obiectul studiilor de insorire). Cantitatea de lumina naturala a unui spatiu interior este determinata de intensitatea luminii naturale la un moment dat, de caracteristicile suprafetelor vitrate (dimensiuni, pozitionare, proprietatile sticlei), de eventualele protectii solare sau obstacole exterioare (constructii, vegetatie).</p>\n<p class=\"lf-p\">Factorul de lumina naturala DP (Daylight Factor) este elementul determinant de evaluare a luminii naturale disponibile in interiorul cladirilor (document recomandat metoda CIE). El depinde de conditiile meteo, dar metoda de calcul ia in considerare conditii de cer acoperit. Factorul de lumina naturala este asociat unui punct din spatiul interior, fiind independent de momentul zilei sau anotimp și se exprima prin formula:</p>\n<p class=\"lf-p\">DF = (EHint/EHext)x 100 unde EHint - iluminarea punctului interior EHext - iluminarea punctului fara obturari Factorul de lumina naturala are trei componente, corespunzatoare celor trei cai prin care lumina naturala ajunge in spatiul interior: – componenta cerului ... – componenta reflectata externa ... – componenta reflactata interna ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Fiecare din aceste componente se calculeaza prin metode specifice.</p>\n<p class=\"lf-p\">O formula de calcul foarte simpla considera ca valoarea minima a factorului de lumina naturala intr-o incapere este egala cu o zecime din aria ferestrelor, exprimata ca procent din aria pardoselii:</p>\n<p class=\"lf-p\">DF = 1/10(Af/Ad) * 100 unde Af - suprafata ferestrelor Ad - suprafata pardoselii Avantajul metodei consta in faptul ca modelul distributiei luminii naturale in incapere poate fi calculat o singura data; acest model nu se schimba in timp. Cunoscand distributia factorului de lumina naturala, nivelul iluminarii naturale in spatiul interior se obtine prin multiplicarea acestuia cu iluminarea exterioara disponibila la un moment dat. Se determina astfel valorile minima, medie și maxima ale conditiilor de lumina naturala in incaperea respectiva sau in spatii interioare similare. Dezavantajul metodei este faptul ca permite calculul doar pentru cer acoperit uniform și nu poate analiza diferitele situatii variabile determinate de mișcarea soarelui, de nori și de componenta directa a razelor de soare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Concluziile determinarilor facute pe baza metodei: – pentru incaperi cu DF mai mare de 5 %, iluminatul artificial nu este necesar pe intreaga perioada a programului de lucru; interiorul este luminos, odihnitor, cu iluminat natural generos ... – pentru DF cuprins intre 2 - 5%, iluminatul artificial va fi conceput pentru a suplimenta lumina naturala ... – pentru DF mai mic de 2%, lumina artificiala va functiona pe toata perioada de lucru ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Metoda descrisa mai sus este un instrument de lucru deosebit de simplu și eficace. In faza de proiectare a unei constructii noi, se poate optimiza consumul energetic pentru utilitati - iluminat electric, incalzire, climatizare, ventilatie - prin corelarea aportului de lumina naturala cu dimensiunile suprafetelor vitrate (avand in vedere și alte aspecte, in special schimburile termice). Pentru o cladire existenta, cu suprafetele vitrate cunoscute, se pot intocmi calcule economice de optimizare a consumului de energie prin corelarea programului de lucru cu iluminatul natural disponibil.</p>\n<p class=\"lf-p\">Factorul de lumina naturala este un element care intervine in ecuatia pentru determinarea consumului de energie electrica necesar pentru iluminatul artificial (v. Metodologie, Partea a 2-a -capitolul Iluminat artificial).</p>\n<p class=\"lf-p\">I.14.</p>\n<p class=\"lf-p\">Particulantati de aplicare a metodologiei pentru cladirile existente care urmeaza a fi modernizate termic și energetic ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru cladirile existente rezistentele termice unidirectionale ale elementelor de constructie perimetrale, se determina, de regula, cu aceleași metode ca și pentru cladirile noi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Conductivitatea termica de calcul a materialului termoizolant se stabilește in functie de: – felul, sortul și caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevazut in proiectul initial; ... – deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului, produsa in timp, ca urmare a diferitilor factori, dar in principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltratii și/sau condens interior. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Conductivitatea termica se stabilește concret prin: – examinarea proiectului initial; ... – identificarea materialului prin sondaje și/sau decopertari locale; ... – determinari de laborator ale unor probe extrase \"in situ\"; ... – examinarea starii in care se afla materialul (in stare uscata, afectat de condens, igrasie sau infiltratii de apa, etc.) ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru a tine seama de efectul negativ al umezirii, imbatranirii și deteriorarii in timp a materialelor care intra in alcatuirea elementelor de constructie și, in special, a materialelor termoizolante, asupra conductivitatii termice, valorile normate ale acestora vor fi corectate prin multiplicarea cu coeficientii de majorare \"a\", care se dau - orientativ - la pct 5.3: lambda = α x lambda(normat) [W/(m.K)] (14.1) Coeficientul de majorare aferent unui material de constructii se obtine prin multiplicarea coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare din coeficientii care depind de starea materialului (condens, igrasie, infiltratii). – La determinarea rezistentelor termice unidirectionale ale placilor pe sol, in cazul cand pamantul și umplutura de peste CTS sunt nisipuri și pietrișuri cu umiditate ridicata, conductivitatea termica de calcul a pamantului pe adancimea de 3,0 m sub CTS se va considera lambda(p1) =2,5 W/(mK) in loc de 2,0 W/(mK). ... – Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate și intabelate, relatia de calcul a rezistentelor termice unidirectionale pentru toate elementele de constructie cu exceptia placii pe sol și a tamplariei exterioare, se poate scrie sub forma: ... _ d R = R + ────── [mpK/W] (14.2) lambda in care: _ R rezistenta termica a tuturor straturilor, cu exceptia stratului termoizolant, la care se adauga rezistentele la transfer termic superficial interior și exterior [mp K/ W]: _ d(j) R = R(si) + R(se) + Σ(─────────) lambda(j) d - grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] lambda - conductivitatea termica de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)] – Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate și intabelate, relatia de calcul a rezistentelor termice unidirectionale pentru placile pe sol poate fi scrisa sub forma: ... d R(1) = 2,72 + 0,5h + ────── [mpK/W] (14.3) lambda in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">R(1) - rezistenta termica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota ± 0,00 și cota stratului invariabil (CSI), la care se adauga rezistenta la transfer termic superficial interior [mpK/W] h - inaltimea masurata intre nivelul pamantului din exteriorul cladirii (CTS) și fata superioara a placii din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al șapei [m] d - grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] lambda - conductivitatea termica de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)] – Grosimea stratului termoizolant este cea efectiva, existenta la data analizei termice și energetice, cu luarea in consideratie atat a tasarii initiate, cat și a celei produse in timp. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Grosimea \"d\" se poate stabili fie pe baza datelor existente in proiect, confirmate prin 1-2 sondaje, fie exclusiv pe baza catorva sondaje sau/și decopertari locale.</p>\n<p class=\"lf-p\">La terasele fara beton de panta, cu stratul termoizolant de grosime variabila, se considera grosimea medie, ponderata cu suprafetele. – Pentru elementele de constructie vitrate (tamplarie exterioara și pereti exteriori vitrati), rezistentele termice unidirectionale (R), egale cu rezistentele termice corectate (R'), se considera - de regula - cu valorile considerate pentru cladirile noi. Daca starea tamplariei de lemn nu este corespunzatoare (tocul și/sau cercevelele sunt umezite, putrezite, fisurate, degradate) rezistentele termice se vor reduce cu pana la 15 %, in functie de amploarea și natura defectelor. ... – Rezistentele termice corectate (R') ale elementelor de constructie neomogene și cu punti termice, cu exceptia placilor pe sol, se determina pe baza relatiilor de calcul: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">1 R' = ─────────────────────────────────────────── [mpK/W] (14.4) [1-Σ(p(i)] Σ[Psi(j)*1(j)] ────────── + Σ[p(i)*U(i)] + ─────────────── R A in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">R - rezistenta termica unidirectionala din camp curent [mpK/W];</p>\n<p class=\"lf-p\">A - suprafata pentru care se face calculul [mp]; l(j) - lungimile puntilor termice liniare de același fel(j), din cadrul suprafetei A[m] Psi(j) - transmitantele termice liniare aferente puntilor termice de același fel (j),[W/(mK)];</p>\n<p class=\"lf-p\">P(i) - ponderea zonelor neizolate sau mai putin izolate termic decat zona de camp curent [-];</p>\n<p class=\"lf-p\">U(i) - transmitantele termice prin suprafata, unidirectionale, aferente zonelor (i)[W/(mpK)] Rezistentele termice corectate ale placilor pe sol, in ipoteza acceptarii calculului in regim stationar, se determina pe baza relatiei:</p>\n<p class=\"lf-p\">1 R' = ─────────────────────────────────────────────────── [mpK/W] (14.5) ┌ ┐ │(1-Σ(pi) │ Delta θ(p) Σ[Psi(j)*l(j)] │──────── + Σ[p(i)*U(i)│* ───────── + ───────────── │ R(1) │ Delta θ A │ │ └ ┘ in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta θ(p) - diferenta dintre temperatura interioara și temperatura pamantului la cota stratului invariabil (CSI) [K]:</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta θ(p) = θ(i)- θ(p) A9 Delta θ - diferenta dintre temperatura interioara și temperatura exterioara conventionalade calcul [K]:</p>\n<p class=\"lf-p\">Delta θ = θ(i) - θ(e) R(1) - rezistenta termica unidirectionala din camp curent [(mpK/W];</p>\n<p class=\"lf-p\">A, l(j), Psi(j), P(i), U(i) - cu aceleași semnificatii ca mai sus.</p>\n<p class=\"lf-p\">Coeficientii de reducere a rezistentelor termice unidirectionale \"r\" ale tuturor elementelor de constructie, cu exceptia placilor pe sol, se pot determina cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">R' 1 r = ─── = ─────────────────────────────────── [-] (14.6) R _ ___ 1 (l-p) + U * p * R + R * Psi *(───) A in care: p - ponderea insumata a tuturor zonelor neizolate sau mai putin izolate termic [-]; l - lungimea insumata a tuturor puntilor termice liniare [m];</p>\n<p class=\"lf-p\">A - aria totala a elementului de constructie, caracterizata prin aceiași rezistenta termica unidirectionala [mp]; _ U - transmitanta termica unidirectionala, medie, ponderata, aferenta ariei totale a zonelor neizolate sau mai putin izolate termic [W/(mpK)]; ___ Psi - transmitanta termica liniara, medie, ponderata, aferenta lungimii insumate a tuturor puntilor termice liniare [W/(mK)].</p>\n<p class=\"lf-p\">Coeficientul de reducere a rezistentei termice unidirectionale \"r\" ale placilor pe sol, se pot determina cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">R' 3,5 r = ───── = ──────────────────────────────────────────── [-] (14.7) R(1) _ ___ 1 (l-p)+ U * p * R(1)+3,5 * R(1) * Psi * (───) S in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">R(1) - rezistenta termica unidirectionala, din camp curent, a tuturor straturilor cuprinse intre cota ±0,00 și CSI, la care se adauga rezistenta la transfer termic superficial interior R(si), [mpK/W]. _ ___ p, U, Psi, l, A, - cu aceleași semnificatii ca mai sus Determinarea simplificata a rezistentelor termice corectate, cu ajutorul coeficientilor de reducere Rezistentele termice corectate ale tuturor elementelor de constructie, cu exceptia suprafetelor vitrate, se pot determina in mod simplificat, cu suficienta exactitate, dar mai operativ, cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">R' = r * R = r(1) * r(2) * R [mpK/W] (14.8) in care: r(1) - coeficientul de reducere a rezistentelor termice unidirectionale din camp curent, care tine seama de influenta puntilor termice liniare [-]; r(2) - coeficientul de reducere a rezistentelor termice unidirectionale din camp curent, care tine seama de prezenta, in cadrul ariei elementului de constructie perimetral, a unor zone neizolate sau mai putin izolate termic [-].</p>\n<p class=\"lf-p\">La placa pe sol, in loc de R se considera rezistenta termica R(1).</p>\n<p class=\"lf-p\">Coeficientii de reducere \"r(1)\" și \"r(2)\" se determina cu urmatoarele relatii: – la toate elementele de constructie, cu exceptia placilor pe sol: ...</p>\n<p class=\"lf-p\">1 r(1) = ───────────────── [-] (14.9) 1 1+R * Psi * (──) A 1 r(2) = ────────────────── [-] (14.10) _ (l-p) + U * p * R la placile pe sol:</p>\n<p class=\"lf-p\">3,5 r(1) = ────────────────────────── [-] (14.11) ___ 1 1+3,5 * R(1) * Psi * (───) A 1 0,95 ≤ r(2) = ─────────────────── ≤ 1,10 [-] (14.12) _ (l-p)+ U * p * R(1) ___ _ in care p, l, A, Psi și U au aceleași semnificatii ca mai sus.</p>\n<p class=\"lf-p\">Coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat, se calculeaza cu relatia: ___ Σ(psi(j) * l(j) Psi = ─────────────── [W/(mK)] (14.13) 1 in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">Psi(j) - transmitantele termice liniare aferente diferitelor detalii caracteristice din cadrul ariei A [W/(m.K)]; i(j) - lungimile corespunzatoare valorilor Psi(i), definite mai sus [m]; l - lungimea insumata a tuturor puntilor termice liniare [m]: l = Σl(j) Ponderea insumata a tuturor zonelor neizolate sau mai putin izolate termic, existente in cadrul ariei elementului de constructie considerat, se calculeaza cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">A' ΣA'(i) p = Σp(i) = ──── = ────── [-] (14.14) A A in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">A'(i) - ariile zonelor neizolate termic sau mai putin termoizolate, existente in cadrul ariei totale a elementului de constructie [mp];</p>\n<p class=\"lf-p\">A'- aria insumata a tuturor zonelor neizolate termic și a celor mai putin termoizolate [mp];</p>\n<p class=\"lf-p\">A' = ΣA'(i) P(i)- ponderile ariilor A'(i) din totalul ariei A [-]:</p>\n<p class=\"lf-p\">A'(i) p'(i) = ───── A Coeficientul de transfer termic unidirectional, mediu, ponderat, aferent ariei A', se determina cu relatia: _ Σ[U(i) * A'(i)] Σ[U(i) * p(i)] U = ─────────────── = ─────────────── [W/(mpK)] (14.15) A' p in care: _ U(i) - coeficientii de transfer termic aferenti diferitelor zone neizolate sau mai putin izolate termic [W/(mpK)].</p>\n<p class=\"lf-p\">Coeficientii liniari de transfer termic Psi(j) se pot lua din cataloagele special intocmite cu valori precalculate.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru detalii importante care nu se gasesc in aceste acte normative, coeficientii Psi(j) se pot determina pe baza unui calcul numeric automat al campului de temperaturi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Transmitantele termice unidirectionale U(i) aferente zonelor neizolate sau mai putin termoizolate, se calculeaza cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">1 U(i) = ──── [W/(mpK)] (14.16) R(i) in care:</p>\n<p class=\"lf-p\">R(i) - rezistentele termice unidirectionale ale zonelor \"i\", neizolate sau mai putin termoizolate [(mpK/W] O serie de valori aproximative U(i) se dau in Tabelul 14.1 Zonele neizolate termic care se iau in considerare la determinarea parametrilor _ \"p\" și \"U\" sunt, in principal, urmatoarele: – la planșeele de terasa și de pod: chepenguri, ventilatii, coșuri de fum, strapungeri de instalatii, recipienti de scurgere ș.a; ... – la planșeul peste subsolul neincalzit și la placa pe sol, in situatia in care stratul termoizolant este amplasat sub pardoseala: suprafetele din dreptul peretilor structurali și nestructurali (care intrerup continuitatea stratului termoizolant), precum și toate zonele la care nu s-a prevazut strat termoizolant (de ex. zona casei scarii, a holului de intrare in cladire ș.a.); ... – la planșeul peste subsolul neincalzit și la placa pe sol, in situatia in care stratul termoizolant este amplasat sub placa: suprafetele din dreptul peretilor structurali și a grinzilor din beton armat (care intrerup continuitatea stratului termoizolant), precum și toate zonele la care nu s-a prevazut strat termoizolant, ș.a.; ... – la peretii exteriori: zonele de punti termice strapunse, de latime relativ mare, pentru care nu se introduc in calcule coeficienti liniari de transfer termic: stalpi, bulbi, talpi și grinzi din beton armat monolit etc; ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Zonele mai putin izolate termic care se iau in considerare, de regula, la determinarea parametrilor _ \"p\" și \"U \" sunt, in principal, zonele de punti termice nestrapunse ale peretilor exteriori, pentru care nu se introduc in calcule coeficienti Psi(i): stalpi, bulbi, talpi și grinzi din beton armat monolit, toate protejate la exterior cu un strat termoizolant subtire, ș.a.</p>\n<p class=\"lf-p\">Puntile termice liniare care trebuie in mod obligatoriu sa fie luate in considerare la determinarea parametrilor ___ \"l\" și \"Psi\" sunt, in principal, urmatoarele: – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul de terasa (in zona aticului sau a cornișei); ... – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul de pod (in zona streșinii); ... – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul peste subsolul neincalzit (in zona soclului); ... – intersectia dintre peretii exteriori și placa pe sol (in zona soclului); ... – colturile verticale (ieșinde și intrande) formate la intersectia dintre doi pereti exteriori ortogonali; ... – puntile termice verticale de la intersectia peretilor exteriori cu peretii interiori structurali (de ex. stalpișori din beton armat monolit protejati sau neprotejati, peretii din beton armat adiacenti logiilor, ș.a); ... – intersectia peretilor exteriori cu planșeele intermediare (in zona centurilor și a consolelor din beton armat monolit, ș.a.) ... – placile continue din beton armat care traverseaza peretii exteriori la balcoane și logii; ... – conturul tamplariei exterioare (la buiandrugi, solbancuri și glafuri verticale). ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Ariile elementelor de constructie perimetrale (A) se masoara in conformitate cu prevederile de la pct. 5.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Lungimile puntilor termice liniare (l) se masoara in functie de lungimile lor reale, existente in cadrul ariilor A.</p>\n<p class=\"lf-p\">TABELUL 14.1 TRANSMITANTELE TERMICE [U(i)] CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUTIN TERMOIZOLATE ┌───┬─────────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────┐ │Nr.│ │Grosimea │ U(i) │ │crt│ ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE │peretelui├──────────┬──────────────────┤ │ │ │ │ zone │ zone mai putin │ │ │ │ │neizolate │ termoizolate │ │ │ │ │ termic │ │ │ │ ├─────────┼──────────┴──────────────────┤ │ │ │ mm │ W/(mpK) │ ├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┬──────────────────┤ │ 1 │PLANSEE SUB TERASA │ - │ 2,25 │ - │ ├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │ 2 │PLANSEE SUB POD NEINCALZIT │ - │ 3,25 │ - │ ├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │ 3 │PLANSEE PESTE SUBSOL NEINCALZIT │ - │ 2,75 │ - │ ├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │ 4 │PLACI PE SOL │ - │ 0,35 │ - │ ├───┼───┬──────────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │ 5 │ │ │ │ 220 │ 3,40 │ - │ ├───┤ │ Panouri mari │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │ 6 │ │ prefabricate │ │ 270 │ 3,10 │ - │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │ 7 │ │ │ │ 320 │ 2,85 │ - │ ├───┤ ├──────────────┤ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │ 8 │ │ │ │ 150 │ 3,30 │ - │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │ 9 │ │ │ │ 200 │ 3,00 │ - │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │10 │ │ │Zone de punti │ 250 │ 2,75 │ - │ ├───┤ │ │termice ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │11 │ │ Zidarii si │strapunse din │ 300 │ 2,55 │ - │ ├───┤ │ solutii │beton armat ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │12 │ │ monolit │ │ 350 │ 2,40 │ - │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │13 │ │ │ │ 400 │ 2,20 │ - │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │14 │ │ │ │ 450 │ 2,10 │ - │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │15 │ │ │ │ 500 │ 2,00 │ - │ ├───┤ ├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │16 │ │ │ │ 325 │ - │ 2,05 │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │17 │ P │ │Zone de punti │ 375 │ - │ 1,95 │ ├───┤ E │ │termice din ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │18 │ R │ │beton armat, │ 425 │ - │ 1,85 │ ├───┤ E │ │protejate cu ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │19 │ T │ │zidarie din │ 475 │ - │ 1,75 │ ├───┤ I │ │caramizi pline├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │20 │ I │ │125 mm │ 525 │ - │ 1,65 │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │21 │ E │ │ │ 575 │ - │ 1,55 │</p>\n<p class=\"lf-p\">├───┤ X │ ├──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │22 │ T │ │Zone de punti │ 350 │ - │ 1,00 │ ├───┤ E │ │termice din ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │23 │ R │ │beton armat, │ 400 │ - │ 1,00 │ ├───┤ I │ │protejate cu ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │24 │ O │ │polistiren │ 450 │ - │ 1,00 │ ├───┤ R │ │celular 25 mm ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │25 │ I │ │+ zidarie din │ 500 │ - │ 0,95 │ ├───┤ │ │caramizi pline├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │26 │ │ │125 mm │ 550 │ - │ 0,95 │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │27 │ │ │ │ 600 │ - │ 0,90 │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │26 │ │ │ │ 550 │ - │ 0,90 │ ├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │27 │ │ │ │ 600 │ - │ 0,90 │ ├───┤ │ ├──────────┬───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │28 │ │Zidarii si │ │ │ 200 │ - │ 1,70 │ ├───┤ │solutii │ ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │29 │ │monolit │ │ 75│ 250 │ - │ 1,60 │ ├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │30 │ │ │ │ │ 300 │ - │ 1,55 │ ├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │31 │ │ │ │ │ 350 │ - │ 1,50 │ ├───┤ │ │ ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │32 │ │ │Zone de │ │ 250 │ - │ 1,25 │ ├───┤ │ │punti │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │33 │ │ │termice │100│ 300 │ - │ 1,35 │ ├───┤ │ │din beton │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │34 │ │ │armat, │ │ 350 │ - │ 1,30 │ ├───┤ │ │protejate ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │35 │ │ │cu placi │ │ 250 │ - │ 1,25 │ ├───┤ │ │sau fasii │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │36 │ │ │BCA GBN 35│125│ 300 │ - │ 1,20 │ ├───┤ │ │cu grosi- │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │37 │ │ │mea in │ │ 350 │ - │ 1,15 │ ├───┤ │ │mm de: ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤ │38 │ │ │ │ │ 250 │ - │ 1,15 │ ├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │39 │ │ │ │150│ 300 │ - │ 1,10 │ ├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤ │40 │ │ │ │ │ 350 │ - │ 1,05 │ └───┴───┴──────────────┴──────────┴───┴─────────┴──────────┴──────────────────┘ Elementele de constructie orizontale (planșeele de terasa și de pod, planșeul peste subsolul neincalzit și placa pe sol) prezinta urmatoarele particularitati: – exista, de regula, un unic tip de zona diferita (in ceea ce privește alcatuirea și gradul de izolare termica) de zona de camp, și anume zona neizolata termic; ... – cea mai semnificativa punte termica liniara este, de departe, intersectia suprafetelor orizontale cu peretii exteriori ai cladirii.</p>\n<p class=\"lf-p\">... __ _ In aceste conditii, coeficientii de transfer termic Psi și U nu mai trebuie sa fie ponderati, iar in locul lungimii totale \"l\" se considera perimetrul \"P\", masurat pe conturul fetei interioare a peretilor exteriori de la ultimul nivel (la planșeele de terasa și de pod), respectiv de la parter (la planșeul peste subsolul neincalzit și la placa pe sol).</p>\n<p class=\"lf-p\">Aria elementului de constructie orizontal (A) este aria suprafetei marginita pe contur de perimetrul (P) deinit mai sus.</p>\n<p class=\"lf-p\">In Tabelele A 14.1 ... A 14.4 din Anexa A 14.1 se dau valorile coeficientilor de reducere \"r(1), determinate in functie de parametrii ___ R[R(1)], 1/A și Psi, iar in Tabelele A 14.5 ...A 14.8 - valorile coeficientilor de reducere \"r(2)\", determinate in functie de parametrii _ R[R(1)]p și U.</p>\n<p class=\"lf-p\">In Tabelele A 14.1, A 14.2 și A 14.3, in locul lungimii \"l\" se considera, in general, perimetrul \"P\".</p>\n<p class=\"lf-p\">In Tabelele A14.5, A14.6 și A14.7, pe langa coeficientii \"r(2)\" aferenti diferitelor valori _ U, s-au calculat și coeficientii \"r(2)\" corespunzatori transmitantelor termice _ U(i) ale zonelor neizolate termic, care sunt: _ U = 2,25 W/(mpK) - pentru planșeele de terasa _ U = 3,25 W/(mpK) - pentru planșeele de pod _ U = 2,75 W/(mpK) - pentru planșeele peste subsolul neincalzit _ U = 0,35 W/(mpK) - pentru placa pe sol La determinarea rezistentelor termice corectate R' cu ajutorul coeficientilor de reducere \"r(1)\" și \"r(2)\", se vor avea in vedere urmatoarele: – pentru alte valori ... ___ _ R[R(1)], p, 1/A, Psi și U decat cele din tabelele A 14.1... A 14.8, valorile coeficientilor \"r(1)\" și \"r(2)\" se pot determina prin interpolare; – la peretii exteriori, in situatia in care, pentru unele punti termice, cu exceptia puntilor termice geometrice (de la colturi și de pe conturul tamplariei exterioare), nu exista valori precalculate pentru coeficientii ... ___ \"Psi\" puntile termice respective vor putea fi considerate \"zone neizolate sau mai putin termoizolate\"; in aceste cazuri valorile _ \"U\" aferente acestor zone vor fi majorate cu 10...30%, in functie de latimea zonei, majorarea fiind cu atat mai mare cu cat latimea puntii termice este mai mica; – avand in vedere ca, de regula, colturile intrande ale peretilor exteriori au valori negative, influenta acestor punti termice poate fi, acoperitor, neglijata in calcule; ... – in situatia in care, in Tabelele din Anexa A14 nu se gasesc valorile necesare pentru parametrii ... _ ___ p, 1/A, U și Psi, coeficientii \"r1\" și \"r2\" pot fi determinati pe baza altor valori ai acestor parametri, alese astfel incat produsul _ ____ \"p* U\", respectiv \"Psii * (1/S)\" sa fie egal cu cel al parametrilor cautati.</p>\n<p class=\"lf-p\">Daca la o cladire exista doua sau mai multe alcatuiri diferite la același element de constructie (de exemplu o zona cu pereti exteriori nestructurali și alta zona cu pereti structurali din beton armat monolit cu strat termoizolant la exterior), calculele se vor face, de regula, separat pentru fiecare alcatuire in parte, determinand valorile R, r(1), r(2) și R' distincte. In aceasta situatie, rezistenta termica medie a elementului de constructie se determina in final cu relatia:</p>\n<p class=\"lf-p\">1 ΣA(j) R'(m) = ───── = ─────────────── [mpK/W] (14.17) U'(m) Σ[A(j) * U'(j)] in care :</p>\n<p class=\"lf-p\">U'(j) transmitantele termice corectate [W/(mpK)] aferente suprafetelor A(j).</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru calcule aproximative la fazele preliminare de proiectare, in locul produsului \"r(1) x r(2)\" din relatia (14.8), se poate aprecia un coeficient global de reducere \"r\".</p>\n<p class=\"lf-p\">Valorile coeficientilor globali de reducere a rezistentelor termice unidirectionale \"r\" sunt cu atat mai mici, cu cat urmatorii parametri sunt mai mari: – rezistenta termica unidirectionala din camp curent (R); ... – lungimea puntilor termice raportata la aria elementului de constructie considerat (l/A, P/A); ... – aria zonelor neizolate sau mai putin termoizolate, raportata la aria elementului de constructie considerat (p); ... – valorile coeficientilor liniari de transfer termic (Psi); coeficientii Psi sunt cu atat mai mari cu cat puntile termice au o latime mai mare și sunt mai putin protejate (de exemplu punti termice strapunse); ... – valorile transmitantelor termice aferente zonelor neizolate sau mai putin termoizolate (U) coeficientii U sunt cu atat mai mari cu cat zonele respective se caracterizeaza prin rezistente termice mai mici (de ex.zonele neizolate termic). ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Anexa A5 (la cap. 5) Anexa A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE ┌───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┐ │Nr.│ │Densitatea│Conducti-│Coeficientul│ Factorul │ │crt│ Denumirea │aparenta │vitatea │de asimilare│rezistentei la│ │ │ materialului │ p │termica │termica │permeabilitate│ │ │ │ kg/mc │de calcul│ delta │la vapori │ │ │ │ │ lamda │W/(mpK) │ l/KD │ │ │ │ │ W/(mk) │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ I. Produse pe baza de azbest │ │ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │ 1 │Placi si foi de │ 1900 │ 0,35 │ 6,35 │ 24,3 │ │ │azbociment │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │ 2 │Placi │ 500 │ 0,13 │ 1,99 │ 1,6 │ │ │termoizolante de │ │ │ │ │ │ │azbest │ 300 │ 0,09 │ 1,28 │ 1,6 │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ II. Materiale asfaltice si bituminoase │ │ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │ 3 │Mortar asfaltic │ 1800 │ 0,75 │ 9,05 │ 85,0 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │ 4 │Beton asfaltic │ 2100 │ 1,04 │ 11,51 │ 85,0 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │ 5 │Bitum │ 1100 │ 0,17 │ 3,37 │ *) │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ III. Betoane │ │ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │ 6 │Beton armat │ 2600 │ 2,03 │ 17,90 │ 24,3 │ │ │ │ 2500 │ 1,74 │ 16,25 │ 21,3 │ │ │ │ 2400 │ 1,62 │ 15,36 │ 21,3 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │ 7 │Beton simplu cu │ 2400 │ 1,62 │ 15,36 │ 21,3 │ │ │agregate naturale │ 2200 │ 1,39 │ 13,62 │ 14,9 │ │ │de natura sedimen-│ 2000 │ 1,16 │ 11,86 │ 12,1 │ │ │tara sau amorfa │ 1800 │ 0,93 │ 10,08 │ 8,5 │ │ │(pietris, tuf │ 1600 │ 0,75 │ 8,53 │ 7,1 │ │ │calcaros, diatomit│ 1400 │ 0,58 │ 7,02 │ 4,7 │ │ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 4,3 │ │ │ │ 1000 │ 0,37 │ 4,74 │ 3,9 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │ 8 │Beton cu zgura de │ 1800 │ 0,87 │ 9,75 │ 8,5 │ │ │cazan │ 1600 │ 0,75 │ 8,53 │ 7,7 │ │ │ │ 1400 │ 0,64 │ 7,37 │ 7,1 │ │ │ │ 1200 │ 0,52 │ 6,15 │ 6,1 │ │ │ │ 1000 │ 0,41 │ 4,99 │ 4,7 │</p>\n<p class=\"lf-p\">├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │ 9 │Beton cu zgura │ 1800 │ 0,64 │ 8,36 │ 7,7 │ │ │granulata │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 7,1 │ │ │ │ 1400 │ 0,52 │ 6,65 │ 6,6 │ │ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 6,1 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │10 │Beton cu zgura │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 7,1 │ │ │expandata │ 1400 │ 0,46 │ 6,25 │ 6,5 │ │ │ │ 1200 │ 0,41 │ 5,46 │ 6,0 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │11 │Beton cu perlit │ 1200 │ 0,41 │ 5,46 │ 4,3 │ │ │ │ 1000 │ 0,33 │ 4,47 │ 3,4 │ │ │ │ 800 │ 0,26 │ 3,55 │ 2,4 │ │ │ │ 600 │ 0,17 │ 2,49 │ 2,1 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │12 │Beton cu granulit │ 1800 │ 0,81 │ 9,41 │ 7,1 │ │ │ │ 1700 │ 0,76 │ 8,85 │ 7,0 │ │ │ │ 1600 │ 0,70 │ 8,24 │ 6,9 │ │ │ │ 1500 │ 0,64 │ 7,63 │ 6,8 │ │ │ │ 1400 │ 0,58 │ 7,02 │ 6,5 │ │ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 6,1 │ │ │ │ 1000 │ 0,35 │ 4,61 │ 4,7 │ │ │ │ 800 │ 0,29 │ 3,75 │ 3,4 │ │ │ │ 600 │ 0,23 │ 2,89 │ 2,4 │ │ │ │ 400 │ 0,17 │ 2,03 │ 1,9 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │13 │Beton celular │ │ │ │ │ │ │autoclavizat │ │ │ │ │ │ │(gazbeton): │ 750 │ 0,28 │ 3,57 │ 4,2 │ │ │- tip GBC - 50 │ 700 │ 0,27 │ 3,39 │ 4,2 │ │ │- tip GBN - 50 │ 600 │ 0,24 │ 2,96 │ 3,7 │ │ │- tip GBN - 35 │ 550 │ 0,22 │ 2,71 │ 3,5 │ │ │- tip GBN - T; │ │ │ │ │ │ │ GBC - T │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │14 │Produse rigide │ 500 │ 0,20 │ 2,46 │ 3,1 │ │ │spumat din cednusa│ 400 │ 0,16 │ 1,97 │ 2,6 │ │ │de termocentrala │ │ │ │ │ │ │liata cu ciment │ │ │ │ │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ IV. Mortare │ │ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │15 │Mortar de ciment │ 1800 │ 0,93 │ 10,08 │ 7,1 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │16 │Mortar de ciment │ 1700 │ 0,87 │ 9,47 │ 8,5 │ │ │si var │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │17 │Mortar de var │ 1600 │ 0,70 │ 8,24 │ 5,3 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │18 │Mortar de zgura cu│ 1400 │ 0,64 │ 7,37 │ 5,7 │ │ │ciment │ 1200 │ 0,52 │ 6,15 │ 4,7 │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ V. Vata minerala si produse din vata minerala │ │ Capacitate calorica masica c = 750 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│19 │Vata minerala: │ │ │ │ │ │ │ - tip 60 │ 60 │ 0,042 │ 0,37 │ 1,1 │ │ │ - tip 70 │ 70 │ 0,045 │ 0,41 │ 1,1 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │20 │Saltele din vata │ │ │ │ │ │ │minerala │ │ │ │ │ │ │ - tip SCI 60, │ │ │ │ │ │ │SCO 60,SPS 60 │100...130 │ 0,040 │ 0,50 │ 1,3 │ │ │ - tip SPS 70 │120...150 │ 0,045 │ 0,59 │ 1,3 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │21 │Pasla minerala: │ │ │ │ │ │ │ - tip P 40 │ 40 │ 0,043 │ 0,31 │ 1,1 │ │ │ - tip P 60 │ 60 │ 0,040 │ 0,36 │ 1,6 │ │ │ - tip P 90 │ 90 │ 0,040 │ 0,44 │ 2,0 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │22 │Placi din vata │ │ │ │ │ │ │minerala: │ │ │ │ │ │ │ - tip G 100 │ 100 │ 0,048 │ 0,51 │ 2,1 │ │ │ - tip G 140 │ 140 │ 0,040 │ 0,55 │ 2,4 │ │ │ - tip AP 140 │120...140 │ 0,044 │ 0,56 │ 2,4 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │23 │Placi rigide din │ │ │ │ │ │ │fibre de bazalt │ │ │ │ │ │ │tip PB 160 │ 160 │ 0,050 │ 0,66 │ 2,5 │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ VI. Sticla si produse pe baza de sticla │ │ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │24 │Sticla │ 2500 │ 0,75 │ 10,67 │ ∞ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │25 │Sticla spongioasa │ 400 │ 0,14 │ 1,84 │ 28,3 │ │ │ │ 300 │ 0,12 │ 1,48 │ 28,3 │ │ │ │ 140 │ 0,075 │ 0,80 │ 28,3 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │26 │Vata de sticla: │ │ │ │ │ │ │- cal. I │ 80 │ 0,036 │ 0,42 │ 1,1 │ │ │- cal. II │ 100 │ 0,041 │ 0,50 │ 1,2 │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ VII. Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit │ │ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │27 │Placi de ipsos │ 1100 │ 0,41 │ 5,23 │ 6,1 │ │ │ │ 1000 │ 0,37 │ 4,47 │ 6,5 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │28 │Placi de ipsos cu │ │ │ │ │ │ │umplutura organica│ 700 │ 0,23 │ 3,13 │ 3,4 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │29 │Ipsos celular │ 500 │ 0,18 │ 2,34 │ 1,7 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │30 │Sapa de ipsos │ 1600 │ 1,03 │ 10,00 │ 11,2 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │31 │Produse termoizo- │ 600 │ 0,22 │ 2,83 │ - │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │lante din diatomit│ 500 │ 0,19 │ 2,40 │ - │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │32 │Placi termoizo- │ 270 │ 0,16 │ 162 │ 1,9 │ │ │lante din perlit │ │ │ │ │ │ │liate cu ciment │ │ │ │ │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ VIII. Pamanturi si umpluturi │ │ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │33 │Pamant vegetal in │ 1800 │ 1,16 │ 11,28 │ - │ │ │stare umeda │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │34 │Umplutura din │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 3,9 │ │ │nisip │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │35 │Umplutura din │ 1800 │ 0,70 │ 8,74 │ 2,4 │ │ │pietris │ │ │ │ │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ IX. Lemn si produse din lemn │ │ Capacitate calorica masica c = 2510 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │36 │Pin si brad │ │ │ │ │ │ │- perpendicular pe│ 550 │ 0,17 │ 4,12 │ 10,4 │ │ │ fibre │ │ │ │ │ │ │- in lungul │ 550 │ 0,35 │ 5,91 │ 2,0 │ │ │ fibrelor │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │37 │Stejar si fag │ │ │ │ │ │ │- perpendicular pe│ 800 │ 0,23 │ 5,78 │ 11,3 │ │ │ fibre │ │ │ │ │ │ │- in lungul │ 800 │ 0,41 │ 7,71 │ 2,1 │ │ │ fibrelor │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │38 │Placaj incleiat │ 600 │ 0,17 │ 4,30 │ 28,3 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │39 │Rumegus │ 250 │ 0,09 │ 2,02 │ 2,4 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │40 │Placi termoizo- │ 400 │ 0,14 │ 3,19 │ 2,4 │ │ │lante din talas, │ 300 │ 0,13 │ 2,66 │ 2,1 │ │ │tip STABILIT │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │41 │Beton cu agregate │ 800 │ 0,21 │ 5,52 │ 5,3 │ │ │vegetale (talas, │ 600 │ 0,16 │ 4,17 │ 5,0 │ │ │rumegus, puzderie)│ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │42 │Placi termoizo- │ │ │ │ │ │ │lante din coaja │ │ │ │ │ │ │de rasinoase │ │ │ │ │ │ │- tip PACOSIP │ 750 │ 0,215 │ 5,42 │ 5,3 │ │ │- tip IZOTER │ 350 │ 0,125 │ 2,82 │ 2,4 │ │ │ │ 270 │ 0,116 │ 2,38 │ 2,1 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │43 │Placi din fibre de│ │ │ │ │ │ │lemn, tip PFL │ │ │ │ │ │ │(placi moi) │ │ │ │ │ │ │- placi S │220...350 │ 0,084 │ 2,08 │ 2,7 │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │- placi B si BA │230...400 │ 0,094 │ 2,32 │ 3,7 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │44 │Placi aglomerate │ 300 │ 0,084 │ 2,14 │ 2,7 │ │ │fibrolemnoase, tip│ │ │ │ │ │ │PAF │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │45 │Placi din aschii │ │ │ │ │ │ │de lemn, tip PAL; │ │ │ │ │ │ │- termoizolante │ 350 │ 0,101 │ 2,53 │ 2,8 │ │ │- stratificate │ 650 │ 0,204 │ 1,90 │ 7,1 │ │ │ │ 550 │ 0,180 │ 4,24 │ 4,3 │ │ │- omogene pline │ 700 │ 0,264 │ 5,79 │ 8,5 │ │ │ │ 600 │ 0,216 │ 4,85 │ 7,1 │ │ │ │ 500 │ 0,168 │ 3,90 │ 3,4 │ │ │- omogene cu │ 450 │ 0,156 │ 3,57 │ 2,8 │ │ │ goluri │ │ │ │ │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ X. Produse termoizolante fibroase de natura organica │ │ Capacitate calorica masica c = 1670 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │46 │Placi aglomerate │ 300 │ 0,101 │ 1,91 │ 3,5 │ │ │din puzderie, tip │ 200 │ 0,086 │ 1,44 │ 3,0 │ │ │PAP │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │47 │Stufit │ │ │ │ │ │ │- presat manual │ 250 │ 0,09 │ 1,65 │ 1,3 │ │ │- presat cu masina│ 400 │ 0,14 │ 2,60 │ 1,4 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │48 │Placi din paie │ 250 │ 0,14 │ 2,05 │ 1,4 │ │ │ │ 120 │ 0,05 │ 0,85 │ 1,3 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │49 │Saltele din │ 100 │ 0,045 │ 0,74 │ 1,1 │ │ │deseuri textile │ │ │ │ │ │ │sintetice, tip │ │ │ │ │ │ │vata de tapiterie │ │ │ │ │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ XI. Umpluturi termoizolante │ │ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │50 │Zgura de cazan │ 1000 │ 0,35 │ 4,61 │ 3,3 │ │ │ │ 700 │ 0,26 │ 3,32 │ 2,9 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │51 │Zgura granulata, │ 1100 │ 0,36 │ 4,90 │ 3,4 │ │ │zgura expandata │ 900 │ 0,31 │ 4,11 │ 3,1 │ │ │ │ 500 │ 0,19 │ 2,40 │ 2,7 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │52 │Cenusa si zgura de│ 650 │ 0,29 │ 3,38 │ 3,0 │ │ │termocentrala │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │53 │Granulit │ 900 │ 0,49 │ 5,17 │ 3,0 │ │ │ │ 500 │ 0,25 │ 2,75 │ 2,1 │ │ │ │ 300 │ 0,18 │ 1,81 │ 1,7 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │54 │Perlit │ 200 │ 0,088 │ 1,03 │ 1,7 │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ │ 100 │ 0,083 │ 0,71 │ 0,9 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │55 │Diatomit │ 700 │ 0,25 │ 3,26 │ - │ │ │ │ 500 │ 0,20 │ 2,46 │ - │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ XII. Pietre naturale si zidarie din piatra naturala │ │ Capacitate calorica masica c = 920 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │56 │Scoric bazaltica │ 1000 │ 0,26 │ 4,15 │ - │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │57 │Marmura, granit, │ 2800 │ 3,48 │ 25,45 │ 56,7 │ │ │bazalt │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │58 │Gresie si cuartite│ 2400 │ 2,03 │ 17,99 │ 17,0 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │59 │Pietre calcaroase │ 2000 │ 1,16 │ 12,42 │ 10,6 │ │ │ │ 1700 │ 0,93 │ 10,25 │ 8,5 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │60 │Tuf clacaros │ 1300 │ 0,52 │ 6,70 │ 4,3 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │61 │Zidarie din pietre│ │ │ │ │ │ │de forma nere- │ │ │ │ │ │ │gulata, cu densi- │ │ │ │ │ │ │tate aparenta a │ │ │ │ │ │ │pietrei de: │ │ │ │ │ │ │- 2800 kg/mc │ 2680 │ 3,19 │ 23,89 │ 30,4 │ │ │- 2000 kg/mc │ 1960 │ 1,13 │ 12,13 │ 9,9 │ │ │- 1200 kg/mc │ 1260 │ 0,51 │ 6,54 │ 4,9 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │62 │Zidarie din pietre│ │ │ │ │ │ │de forma nere- │ │ │ │ │ │ │gulata, cu densi- │ │ │ │ │ │ │tatea aparenta a │ │ │ │ │ │ │pietrei de: │ │ │ │ │ │ │- 2800 kg/mc │ 2420 │ 2,55 │ 20,30 │ 15,5 │ │ │- 2000 kg/mc │ 1900 │ 1,06 │ 11,57 │ 8,7 │ │ │- 1200 kg/mc │ 1380 │ 0,60 │ 7,42 │ 5,3 │ ├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤ │ XIII. Zidarie din caramizi, blocuri mici si produse din │ │ beton celular autoclavizat │ │ Capacitate calorica masica c = 870 J/(kgK) │ ├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤ │63 │Zidarie din │ 1800 │ 0,80 │ 9,51 │ 6,1 │ │ │caramizi pline │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │64 │Zidarie din │ │ │ │ │ │ │caramizi cu gauri │ │ │ │ │ │ │verticale, tip GVP│ │ │ │ │ │ │cu densitatea │ │ │ │ │ │ │aparenta a cara- │ │ │ │ │ │ │mizilor de: │ │ │ │ │ │ │- 1675 kg/mc │ 1700 │ 0,75 │ 8,95 │ 5,3 │ │ │- 1475 kg/mc │ 1550 │ 0,70 │ 8,26 │ 5,0 │ │ │- 1325 kg/mc │ 1450 │ 0,64 │ 7,64 │ 4,7 │ │ │- 1200 kg/mc │ 1350 │ 0,58 │ 7,02 │ 4,5 │ │ │- 1075 kg/mc │ 1250 │ 0,55 │ 6,57 │ 4,3 │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │- 950 kg/mc │ 1150 │ 0,46 │ 5,77 │ 4,1 │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │65 │Zidarie din │ 1200 │ 0,52 │ 6,26 │ 3,4 │ │ │caramizi de │ │ │ │ │ │ │diatomit, cu │ │ │ │ │ │ │densitatea │ │ │ │ │ │ │aparenta a cara- │ │ │ │ │ │ │mizilor de │ │ │ │ │ │ │1000 kg/mc │ │ │ │ │ ├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤ │66 │Zidarie din │ │ │ │ │ │ │blocuri mici pline│ │ │ │ │ │ │din beton cu │ │ │ │ │ │ │agregate usoare, │ │ │ │ │ │ │cu densitatea │ │ │ │ │ │ │aparenta a blocu- │ │ │ │ │ │ │rilor de: │ │ │ │ │ │ │- 2000 kg/mc │ 1980 │ 1,16 │ 12,02 │ 10,6 │ │ │- 1800 kg/mc │ 1800 │ 0,93 │ 10,26 │ 8,5 │ │ │- 1600 kg/mc │ 1620 │ 0,75 │ 8,72 │ 7,1 │ │ │- 1400 kg/mc │ 1440 │ 0,61 │ 7,43 │ 4,7 │ │ │- 1200 kg/mc │ 1260 │ 0,50 │ 6,29 │ 4,3 │ │ │- 1000 kg/mc │ 1080 │ 0,42 │ 5,34 │ 3,9 │</p></div>", "next": 239954}