{"html": "

Habitatele de zone umede - bălţi permanente, bălţi temporare, stufărişuri - au în prezent o acoperire redusă la nivelul întregului sit. Acest fapt conduce la un suport redus în special pentru speciile care au utilizează aceste habitate pentru cuibărire şi adăpost. Este necesară o creştere a acestor suprafeţe, iar principala măsură prin care acest obiectiv poate fi îndeplinit este aceea de reconstrucţie ecologică prin conversia, în măsura în care acest lucru este posibil, unor suprafeţe de păşune - în principal fostele braţe ale Siretului - în bălţi cu ape temporare şi/sau permanente, prin reconectarea lor hidrologică la cursul râului.

\n

Creşterea suprafeţelor ocupate de pădurile de zăvoi nu se poate realiza decât în detrimentul suprafeţelor agricole. Implementarea unei astfel de măsuri implică în prealabil identificarea disponibilităţii de achiziţie a terenurilor agricole situate în apropierea râului şi a resurselor financiare necesare instalării vegetaţiei arboricole pe aceste suprafeţe.

\n

Pentru identificarea suprafeţelor pretabile pentru reconstrucţie ecologică precum şi a metodelor prin care aceasta se poate realiza este necesară elaborarea unui studiu de identificare a potenţialului de reconstrucţie ecologică la nivelul sitului. Elaborarea studiului a fost prevăzută în acest prim ciclu de implementare a Planului de management, în următorul ciclu fiind necesară cel puţin implementarea unor proiecte pilot.

\n

Considerăm că starea nefavorabilă de conservare identificată pentru cele mai multe specii analizate impune considerarea stopării imediate a degradării habitatelor naturale şi semi-naturale din interiorul sitului. În acest sens, cea mai potrivită măsură de management este aceea de diminuare/stopare a activităţilor generatoare de impact şi de compensare a pierderilor produse asupra habitatelor păsărilor ce fac obiectul conservării în sit.

\n

Obiectivele specifice şi măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor majore ale Planului de management sunt prezentate în Tabelul nr. 9.

\n

Tabelul nr. 9 Obiectivele şi măsurile Planului de management *Font 7* ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Obiectiv major │ Obiectiv specific │ Măsuri │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │1. Asigurarea administrării şi a │1.1 Întărirea capacităţii │1.1.1 Menţinerea şi dezvoltarea structurii proprii de administrare a │ │managementului efectiv al sitului│instituţionale a custodelui│sitului. │ │ │sitului ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.1.2 Asigurarea personalului necesar administrării sitului. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.1.3 Instruirea personalului custodelui pentru acoperirea cerinţelor de │ │ │ │implementare ale măsurilor propuse în Planul de management - utilizarea │ │ │ │GIS, redactarea cererilor de finanţare, management de proiect, gestiunea │ │ │ │ariilor protejate, comunicare, pază şi altele asemenea. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.1.4 Asigurarea managementului participativ prin implicarea factorilor │ │ │ │interesaţi în implementarea măsurilor Planului de management. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.1.5 Participarea în cadrul comisiilor de avizare tehnică, a grupurilor de│ │ │ │lucru sau a altor întâlniri ce dezbat planuri şi proiecte socio-economice │ │ │ │ce privesc sau pot afecta situl. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │1.2 Asigurarea resurselor │1.2.1 Întocmirea planului anual de acţiuni şi a bugetului anual necesar │ │ │financiare necesare │implementării acestora. │ │ │implementării măsurilor ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Planului de management │1.2.2 Atragerea suportului financiar prin proiecte de finanţare şi alte │ │ │ │surse. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.2.3 Realizarea unui studiu privind identificarea posibilităţilor de │ │ │ │autofinanţare prin utilizarea taxelor, a posibilităţii creării şi │ │ │ │utilizării unui brand al sitului, atragerea suportului financiar precum şi │ │ │ │în privinţa altor resurse: cercetare, publicitate, consultanţă şi altele │

\n

│ │ │asemenea, din partea factorilor interesaţi. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │1.3 Creşterea nivelului de │1.3.1 Elaborarea şi întreţinerea unei pagini web a sitului cu resurse, │ │ │conştientizare şi informare│informaţii actualizate, listă de e-mailuri şi forum de discuţii. │ │ │precum şi menţinerea ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │legăturii cu factorii │1.3.2. Realizarea unui studiu pentru identificarea şi promovarea │ │ │interesaţi │activităţilor tradiţionale şi a produselor locale generate de aceste │ │ │ │activităţi. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.3.3 Realizarea unui studiu privind identificarea potenţialului │ │ │ │ecoturistic al sitului precum şi a modalităţilor de valorificare a │ │ │ │acestuia. Studiul trebuie să identifice infrastructura necesară de vizitare│ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.3.4 Realizarea şi instalarea de borne şi indicatoare în teren pentru │ │ │ │materializarea limitelor sitului. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.3.5 Realizarea şi amplasarea la limita sitului şi în localităţile │ │ │ │învecinate de panouri informative privind aria naturală protejată - statut,│ │ │ │specii protejate, activităţi interzise şi altele asemenea. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.3.6 Realizarea de materiale informative privind situl, speciile de păsări│ │ │ │de interes conservativ, valorile culturale şi istorice existente, │ │ │ │oportunităţile de ecoturism - pe suport electronic şi tipărit. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.3.7 Crearea şi amenajarea unor puncte de informare pentru ROSPA0072 Lunca│ │ │ │Siretului Mijlociu. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.3.8. Realizarea unor campanii de informare şi conştientizare privind │ │ │ │valorile sitului şi regulile care trebuie respectate, cu adresabilitate │ │ │ │diferită, funcţie de vârsta şi tipul factorilor interesaţi. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.3.9 Realizarea de evenimente pentru promovarea valorilor sitului şi │ │ │ │atragerea suportului public - activităţi în şcoli, expoziţii de fotografii │ │ │ │şi desen, ziua sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. │

\n

│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │1.4 Monitorizarea stării de│1.4.1 Monitorizarea prezenţei, distribuţiei şi a efectivelor speciilor de │ │ │conservare a speciilor de │păsări. │ │ │păsări ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.4.2 Monitorizarea presiunilor asupra speciilor de păsări şi a habitatelor│ │ │ │acestora de cuibărire, hrănire şi odihnă. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │1.4.3 Monitorizarea gradului de implicare a factorilor interesaţi ca urmare│ │ │ │a derulării campaniilor de informare şi conştientizare. │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │2. Reducerea presiunilor │2.1 Îmbunătăţirea calităţii│2.1.1 Îmbunătăţirea stării ecologice şi chimice a apei râului Siret prin │ │antropice actuale asupra │apei râului Siret │corelarea acţiunilor diferiţilor factori interesaţi. │ │păsărilor şi habitatelor din sit ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │2.2 Asigurarea unui │2.2.1 Interzicerea lucrărilor de exploatare a lemnului prin \"tăieri rase\", │ │ │management forestier │cu excepţia arboretelor de plop euramerican sau alte specii alohtone şi a │ │ │durabil al suprafeţelor │arboretelor exploatate în regimul crângului în condiţiile exploatării pe │ │ │forestiere din interiorul │parchete mari, conform prevederilor legale. Interzicerea împăduririi cu │ │ │sitului în vederea │specii care nu fac parte din compoziţia tipului natural fundamental de │ │ │conservării habitatelor │pădure. Verificarea în teren a respectării acestor măsuri. │ │ │speciilor de păsări ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.2.2 Menţinerea cel puţin a unui număr de 3-6 arbori bătrâni pe hectar - │ │ │ │iescari, arbori groşi, scorburoşi, parţial uscaţi - pentru asigurarea │ │ │ │condiţiilor de habitat ale unor specii de păsări, cu consultarea prealabilă│ │ │ │a custodelui, anterior punerii în valoare a masei lemnoase, şi verificarea │ │ │ │în teren a respectării acestei măsuri. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.2.3 Menţinerea \"lemnului mort\" in situ - în pădure - pentru asigurarea │ │ │ │condiţiilor de habitat pentru speciile de ciocănitori şi verificarea în │ │ │ │teren a respectării acestei măsuri. │

\n

│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.2.4 Interzicerea lucrărilor de exploatare a pădurilor în perioada de │ │ │ │cuibărire, 15 martie - 15 august, cu excepţia situaţiilor prevăzute în │ │ │ │Regulamentul sitului şi a zonelor în care este necesară exploatarea de │ │ │ │vegetaţie cu scopul întreţinerii cursurilor de apă sau cu scopul realizării│ │ │ │unor lucrări hidrotehnice strict necesare pentru protecţia malurilor │ │ │ │împotriva eroziunii şi apărarea împotriva inundaţiilor. Verificarea în │ │ │ │teren a respectării acestei măsuri. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.2.5 a. Interzicerea păşunatului şi a trecerii ierbivorelor domestice prin│ │ │ │interiorul fondului forestier din interiorul sitului de importanţă │ │ │ │comunitară şi verificarea în teren a respectării acestei măsuri. │ │ │ │b. Interzicerea amplasării stânelor şi a locurilor de târlire în interiorul│ │ │ │sitului Natura 2000. Amplasarea stânelor şi locurilor de târlire la limita │ │ │ │sau în exteriorul sitului Natura 2000, se va face cu consultarea custodelui│ │ │ │sitului şi verificarea în teren a respectării acestei măsuri. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.2.6 Limitarea aplicării de tratamente chimice şi verificarea în teren a │ │ │ │respectării acestei măsuri. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.2.7 Interzicerea tăierii sau distrugerea arborilor şi arbuştilor, │ │ │ │solitari sau în grupuri, de pe terenurile agricole sau în terenurile │ │ │ │deschise, cu excepţia speciilor invazive, în scopul protejării cuiburilor │ │ │ │de păsări, şi verificarea în teren a respectării acestei măsuri. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │2.3 Gestionarea durabilă a │2.3.1 Realizarea cotelor de recoltă aprobate pentru fiecare fond cinegetic │ │ │fondurilor de vânătoare şi │ce intersectează limitele sitului pe suprafeţele neincluse în aria │ │ │pescuit │protejată, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Regulamentul sitului, şi │ │ │ │verificarea în teren a respectării acestei măsuri. Propunerile de cote de │ │ │ │recoltă pentru fondurile cinegetice ce se suprapun cu situl vor fi avizate │ │ │ │de către custode. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.3.2 Interzicerea pescuitului comercial pe raza sitului şi permiterea │

\n

│ │ │pescuitului sportiv doar cu undiţe sau lansete fără utilizarea │ │ │ │ambarcaţiunilor. Pescuitul ştiinţific este permis doar în condiţiile │ │ │ │prevăzute de Regulamentul sitului. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.3.3 Instituirea de zone de protecţie pentru fondul piscicol în perioada │ │ │ │de iarnă, 15 noiembrie - 15 martie, pe cursul râului Siret în zona │ │ │ │podurilor rutiere şi feroviare şi a confluenţei cu Râul Moldova, pe lungimi│ │ │ │de 500 m în aval şi amonte faţă de acestea. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │2.4 Reducerea braconajului │2.4.1 Întărirea capacităţii instituţionale a custodelui de a asigura paza │ │ │ │împotriva activităţilor de braconaj. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │2.5 Reducerea riscurilor │2.5.1 Promovarea agriculturii durabile prin elaborarea unui ghid cu privire│ │ │asupra speciilor de păsări │la bunele practici agricole şi de mediu pe terenurile agricole din │ │ │ │interiorul şi vecinătatea sitului şi diseminarea acestuia în rândul │ │ │ │agricultorilor şi autorităţilor publice locale. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.5.2 Promovarea utilizării durabile a pajiştilor/păşunilor prin elaborarea│ │ │ │unui ghid cu privire la bunele practici de administrare a acestora şi │ │ │ │diseminarea acestuia în rândul proprietarilor, utilizatorilor şi │ │ │ │autorităţilor publice locale. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.5.3 Verificarea în teren de către custode a modului de îndeplinire a │ │ │ │cerinţelor din Regulamentul sitului cu privire la respectarea condiţiilor │ │ │ │agricole şi de mediu pentru terenurile arabile şi păşunile din interiorul │ │ │ │sitului. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.5.4 Izolarea liniilor electrice aeriene existente şi creşterea │ │ │ │vizibilităţii acestora, prin balizare de către deţinătorii acestora pentru │ │ │ │reducerea riscurilor de electrocutare şi de coliziune. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.5.5 Montarea de suporturi artificiale pentru instalarea cuiburilor de │ │ │ │barză albă în localităţile din vecinătatea sitului - ~5 suporţi/localitate,│ │ │ │cu sprijinul deţinătorilor liniilor electrice. │

\n

│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.5.6 Elaborarea unui studiu de evaluare a impactului cumulativ generat de │ │ │ │activităţile de exploatare a agregatelor minerale precum şi a altor │ │ │ │presiuni antropice din interiorul sitului. Studiul trebuie să răspundă şi │ │ │ │cerinţelor Ordinului nr. 19/2010 şi să respecte cele mai bune practici │ │ │ │internaţionale de evaluare a impactului cumulativ*1). Studiul trebuie │ │ │ │totodată să identifice măsurile de reducere a impactului şi cele de │ │ │ │compensare, dacă este cazul, măsurile urmând a fi impuse operatorilor │ │ │ │economici prin actele de reglementare. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │2.5.7 Interzicerea extragerii agregatelor minerale precum şi a efectuării │ │ │ │activităţilor conexe precum sortarea şi transportul agregatelor în │ │ │ │perimetrul sitului în intervalul anual corespunzător perioadei de cuibărire│ │ │ │a păsărilor şi de prohibiţie la pescuit, 15 martie - 15 august, cu excepţia│ │ │ │situaţiilor de forţă majoră prevăzute de legislaţia în vigoare, şi │ │ │ │verificarea în teren a respectării acestei măsuri. │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │3. Evitarea apariţiei unor noi │3.1 Menţinerea caracterului│3.1.1 Interzicerea oricăror întreruperi ale conectivităţii longitudinale şi│ │presiuni antropice cu impact │natural al tuturor │laterale a râului Siret, cu excepţia lucrărilor strict necesare pentru │ │semnificativ asupra păsărilor şi │corpurilor de apă din │apărarea împotriva inundaţiilor. │ │habitatelor din sit │interiorul sitului ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │3.1.2 Interzicerea modificării debitului de apă al râului Siret prin │ │ │ │intervenţii antropice directe - în principal prelevări semnificative de │ │ │ │debite din cursul râului Siret. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │3.2 Îmbunătăţirea calităţii│3.2.1 Interzicerea avizării unor activităţi economice ce pot prezenta risc │ │ │apei râului Siret │pentru poluarea accidentală a cursului râului Siret. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │3.3 Menţinerea caracterului│3.3.1 Interzicerea amplasării oricăror noi obiective socio-economice în │ │ │natural al malurilor râului│albia majoră a râului Siret. │

\n

│ │Siret şi a proceselor ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │naturale ce au loc la │3.3.2 Conservarea zonelor de prundiş, importante pentru cuibărirea şi │ │ │nivelul acestora │hrănirea speciilor de păsări, cu excepţia zonelor albie minoră care │ │ │ │necesită lucrări de decolmatare şi regularizare în vederea evitării │ │ │ │pericolului de inundaţii. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │3.4 Asigurarea unui │3.4.1 Adaptarea amenajamentelor silvice prin includerea prevederilor │ │ │management forestier │prezentului Plan de management - măsurile ce vizează habitatele forestiere.│ │ │durabil al suprafeţelor ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │forestiere din interiorul │3.4.2 Creşterea suprafeţelor acoperite cu păduri naturale - conservarea │ │ │sitului │celor existente şi asigurarea regenerării naturale acolo unde este posibil.│ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │3.4.3 Promovarea adoptării certificării forestiere pentru pădurile din │ │ │ │interiorul sitului. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │3.5 Îmbunătăţirea │3.5.1 Interzicerea prevederii în PUG-urile localităţilor a extinderii în │ │ │condiţiilor de habitat ale │interiorul limitelor sitului a zonelor actuale ocupate cu construcţii. │ │ │păsărilor ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │3.5.2 Interzicerea prevederii în planurile de urbanism şi amenajare a │ │ │ │teritoriului a unor noi drumuri în interiorul sitului, în principal a │ │ │ │acelora ce permit accesul auto în imediata vecinătate a râului Siret, cu │ │ │ │excepţia drumurilor necesare pentru lucrările de decolmatare, regularizare │ │ │ │şi amenajare a albiei minore. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │3.6 Evitarea creşterii │3.6.1 Interzicerea amplasării de parcuri eoliene în interiorul sitului şi │ │ │riscului de coliziune al │pe o distanţă de 1 km faţă de limitele acestuia, cu excepţia situaţiilor │ │ │păsărilor cu structurile │în care operatorul poate garanta risc \"0\" de coliziune ca urmare a dotării │ │ │antropice precum şi a │parcului cu sisteme automate de evitare a coliziunilor. │ │ │riscului de electrocutare ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

\n

│ │ │3.6.2 Interzicerea amplasării unor parcuri eoliene la distanţe mai mici de │ │ │ │3 km faţă de limitele sitului în condiţiile în care nu au prevăzute sisteme│ │ │ │automate de evitare a coliziunilor şi de monitorizare pe toată durata │ │ │ │funcţionării a impactului asupra avifaunei. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │3.6.3 Interzicerea avizării parcurilor eoliene care nu respectă distanţe de│ │ │ │minim 500 m între turbinele proprii şi minim 1 km faţă de turbinele │ │ │ │parcurilor eoliene învecinate pentru a evita crearea unor bariere în calea │ │ │ │zborului păsărilor. │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │3.6.4 Construcţia oricărei linii electrice aeriene din interiorul sitului │ │ │ │şi vecinătatea sitului - minim 1 km - se va face cu garantarea de către │ │ │ │deţinător a implementării tuturor măsurilor necesare evitării coliziunii │ │ │ │şi electrocutării păsărilor. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │3.7 Evitarea degradării │3.7.1 Interzicerea amplasării de parcuri fotovoltaice în interiorul şi │ │ │habitatelor păsărilor ce │vecinătatea sitului la distanţe mai mici de 500 m faţă de cursul râului │ │ │fac obiectul protecţiei în │Siret, cu excepţia situaţiilor în care tehnologia utilizată garantează │ │ │sit │lipsa oricărei forme de impact asupra populaţiilor de insecte cu stadii │ │ │ │larvare acvatice şi dacă parcul propus urmează a fi construit exclusiv pe │ │ │ │suprafeţe de teren arabil. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │3.8 Promovarea dezvoltării │3.8.1 Corelarea planurilor şi programelor dezvoltate la nivel naţional, │ │ │durabile a localităţilor al│regional, judeţean sau local, inclusiv a planului de amenajare din punct de│ │ │căror teritoriu │vedere al gospodăririi apelor, cu prevederile Planului de management al │ │ │intersectează limitele │sitului Natura 2000. │ │ │sitului │ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │4. Creşterea capacităţii de │4.1 Creşterea suprafeţelor │4.1.1 Elaborarea unui studiu de evaluare a potenţialului de reconstrucţie │ │suport a sitului pentru │cu luciu permanent sau │ecologică a zonelor umede din interiorul sitului în principal prin │ │menţinerea sustenabilă a │temporar de apă │identificarea suprafeţelor pretabile conversiei în bălţi cu ape permanente │

\n

│populaţiilor de păsări de interes│ │şi temporare - în principal fostele braţe ale Siretului - prin reconectarea│ │comunitar şi naţional │ │lor la cursul râului. Studiul trebuie să includă deopotrivă o analiză a │ │ │ │contribuţiei acestor zone umede la diminuarea efectelor inundaţiilor asupra│ │ │ │patrimoniului economic al comunităţilor locale. │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │4.2 Creşterea capacităţii │4.2.1 Elaborarea unui studiu privind potenţialul de reconstrucţie ecologică│ │ │de suport a pădurilor de │a pădurii de zăvoi native prin identificarea în principal a suprafeţelor │ │ │zăvoi pentru speciile de │de teren pretabile şi disponibile pentru extinderea pădurii de zăvoi având │ │ │păsări forestiere │ca scop ideal refacerea conectivităţii zăvoiului de plop şi salcie pe toată│ │ │ │lungimea sitului. │ └─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Notă ... *1) De exemplu: IFC, 2013, Note de Bune Practici Evaluarea şi Managementul Impactului Cumulativ Ghid pentru Sectorul Privat de pe Pieţele Emergente, http://www1.ifc.org/wps/wcm/connect/c635da004e5fcb908dd3adfce4951bf6/CIA_PNG_ExternalReview.pdf?MOD=AJPERES ...

\n

7.2.

\n

Calendar de implementare Calendarul de implementare a măsurilor prevăzute în Planul de management pentru atingerea obiectivelor propuse este prezentat în Tabelul nr. 10. Textul integral al măsurilor este prezentat în secţiunea anterioară, în acest tabel fiind prezentat pe scurt domeniul de aplicare al măsurii.

\n

În cadrul calendarului de implementare au fost prevăzute două tipuri de perioade pentru realizarea unora dintre măsuri: a) Perioadă pentru realizarea de activităţi pregătitoare pentru implementarea măsurii, activităţi ce pot include: i.

\n

Identificarea de surse de finanţare; ... ii.

\n

Scrierea proiectelor şi a cererilor de finanţare; ... iii.

\n

Identificarea necesarului de materiale şi selecţia furnizorilor; ... ... b) Perioadă pentru implementarea propriu-zisă a măsurii. ...

\n

Tabelul nr. 10 Calendar de implementare a măsurilor prevăzute în Planul de management *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐ │ │ Anul 1 │ Anul 2 │ Anul 3 │ Anul 4 │ Anul 5 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┤ │ Măsura \\ Trimestrul │ I │ II│III│ IV│ I │ II│III│ IV│ I │ II│III│ IV│ I │ II│III│ IV│ I │ II│III│ IV│ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 1.1 Întărirea capacităţii instituţionale a custodelui sitului │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │1.1.1 Menţinerea şi dezvoltarea structurii proprii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administrare a sitului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.1.2 Asigurarea personalului necesar administrării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sitului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.1.3 Instruirea personalului custodelui │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.1.4 Asigurarea managementului participativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.1.5 Participarea în cadrul întâlnirilor ce dezbat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │planuri şi proiecte socio-economice ce privesc sau pot │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │afecta situl │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │Obiectiv specific 1.2 Asigurarea resurselor financiare necesare implementării măsurilor Planului de management │

\n

├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │1.2.1 Întocmirea planului anual de acţiuni şi a bugetului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anual │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.2.2 Atragerea suportului financiar prin proiecte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │finanţare şi alte surse │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.2.3 Studiu privind identificarea posibilităţilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autofinanţare prin utilizarea taxelor, a posibilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │creării şi utilizării unui brand al sitului, atragerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │suportului financiar │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │Obiectiv specific 1.3 Creşterea nivelului de conştientizare şi informare precum şi menţinerea legăturii cu factorii interesaţi │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │1.3.1 Pagină web a sitului │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.3.2. Studiu pentru identificarea şi promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităţilor tradiţionale şi a produselor locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.3.3 Studiu privind identificarea potenţialului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ecoturistic │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.3.4 Borne şi indicatoare în teren │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤

\n

│1.3.5 Panouri informative privind aria naturală protejată│ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.3.6 Materiale informative privind situl │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.3.7 Puncte de informare │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.3.8. Campanii de informare şi conştientizare │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.3.9 Evenimente pentru promovarea valorilor sitului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │atragerea suportului public │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 1.4 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de păsări │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │1.4.1 Monitorizarea speciilor de păsări*) │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.4.2 Monitorizarea presiunilor asupra speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │păsări şi a habitatelor acestora*) │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │1.4.3 Monitorizarea gradului de implicare al factorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │interesaţi ca urmare a derulării campaniilor de informare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi conştientizare │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤

\n

│ Obiectiv specific 2.1 Îmbunătăţirea calităţii apei râului Siret │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │2.1.1 Îmbunătăţirea stării ecologice şi chimice a apei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │râului Siret │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 2.2 Asigurarea unui management forestier durabil al suprafeţelor forestiere din interiorul sitului în vederea │ │ conservării habitatelor speciilor de păsări │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │2.2.1 Interzicerea lucrărilor de exploatare a lemnului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin \"tăieri rase\" │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.2.2 Menţinerea cel puţin a unui număr de 3-6 arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │bătrâni pe hectar │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.2.3 Menţinerea \"lemnului mort\" in situ │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.2.4 Interzicerea lucrările de exploatare a pădurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în perioada de cuibărire │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.2.5 Interzicerea păşunatului în pădure precum şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │amplasării de stâne în interiorul ariei protejate │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.2.6 Limitarea aplicării de tratamente chimice │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │

\n

├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.2.7 Interzicerea tăierii sau distrugerea arborilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │arbuştilor solitari │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 2.3 Gestionarea durabilă a fondurilor de vânătoare şi pescuit │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │2.3.1 Realizarea cotelor de recoltă aprobate pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fiecare fond cinegetic pe suprafeţele neincluse în aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protejată │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.3.2 Pescuit comercial şi pescuit sportiv │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.3.3 Zone de protecţie pentru fondul piscicol │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 2.4 Reducerea braconajului │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │2.4.1 Paza împotriva activităţilor de braconaj │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 2.5 Reducerea riscurilor asupra speciilor de păsări │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │2.5.1 Promovarea agriculturii durabile │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤

\n

│2.5.2 Promovarea utilizării durabile a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pajiştilor/păşunilor │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.5.3 Verificare respectare condiţii agricole şi de mediu│ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.5.4 Izolarea liniilor electrice aeriene existente şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │creşterea vizibilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.5.5 Montarea de suporturi artificiale pentru instalarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cuiburilor de barză albă │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.5.6 Studiu de evaluare a impactului cumulativ generat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de activităţile de exploatare a agregatelor minerale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │precum şi a altor presiuni antropice │ │ │ │ │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │2.5.7 Limitarea extragerii agregatelor minerale şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităţilor conexe în perimetrul sitului în intervalul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anual corespunzător perioadei de cuibărire a păsărilor şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │verificarea în teren a respectării acestei măsuri │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 3.1 Menţinerea caracterului natural al tuturor corpurilor de apă din interiorul sitului │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │3.1.1 Conectivitate longitudinală şi laterală │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │

\n

├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │3.1.2 Evitarea modificării debitului de apă al râului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Siret │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 3.2 Îmbunătăţirea calităţii apei râului Siret │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │3.2.1 Activităţi economice noi cu risc pentru poluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accidentală a Siretului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 3.3 Menţinerea caracterului natural al malurilor râului Siret şi a proceselor naturale ce au loc la nivelul acestora │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │3.3.1 Obiective socio-economice noi în zonele de mal │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │3.3.2 Conservarea zonelor de prundiş │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 3.4 Asigurarea unui management forestier durabil al suprafeţelor forestiere din interiorul sitului │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │3.4.1 Adaptarea amenajamentelor silvice │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │3.4.2 Creşterea suprafeţelor acoperite cu păduri naturale│ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤

\n

│3.4.3 Promovarea adoptării certificării forestiere │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 3.5 Îmbunătăţirea condiţiilor de habitat ale păsărilor │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │3.5.1 Evitarea prevederii în PUG-uri a extinderii zonelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cu construcţii │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │3.5.2 Evitarea prevederii unor noi drumuri în interiorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sitului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 3.6 Evitarea creşterii riscului de coliziune al păsărilor cu structurile antropice precum şi a riscului │ │ de electrocutare │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │3.6.1 Interzicerea amplasării de parcuri eoliene în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │interiorul sitului şi pe o distanţă de 1 km faţă de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │limitele acestuia │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │3.6.2 Evitarea amplasării unor parcuri eoliene la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │distanţe mai mici de 3 km faţă de limitele sitului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │3.6.3 Evitarea avizării parcurilor eoliene ce pot crea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │bariere în zborul păsărilor │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤

\n

│3.6.4 Evitarea electrocutării şi coliziunii păsărilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │linii electrice aeriene │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 3.7 Evitarea degradării habitatelor păsărilor ce fac obiectul protecţiei în sit │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │3.7.1 Evitare amplasare parcuri fotovoltaice │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 3.8 Promovarea dezvoltării durabile a localităţilor al căror teritoriu intersectează limitele sit │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │3.8.1 Corelarea cu alte planuri şi programe │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 4.1 Creşterea suprafeţelor cu luciu permanent sau temporar de apă │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │4.1.1 Studiu de evaluare a potenţialului de reconstrucţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ecologică a zonelor umede interiorul sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ Obiectiv specific 4.2 Creşterea capacităţii de suport a pădurilor de zăvoi pentru speciile de păsări forestiere │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │4.2.1 Studiu privind potenţialul de reconstrucţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ecologică a pădurii de zăvoi native │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ └─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

\n

Legendă: ● Activităţi pregătitoare pentru implementarea măsurii Notă ... v Implementare efectivă a măsurii Notă ... *) Conform protocoalelor, planului de monitorizare şi ghidului de implementare realizate în cadrul activităţii A3 desfăşurată în cadrul contractului de servicii privind \"Realizarea de Studii de specialitate în vederea elaborării Planului de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu\" din cadrul proiectului \"Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu\" - COD SMIS-CSNR 36203 derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial \"Mediu\" 2007-2013. ...

\n

7.3.

\n

Resurse necesare implementării măsurilor de conservare/management Resursele necesare implementării măsurilor prevăzute în Planul de management au fost estimate luând în considerare următoarele categorii: a) Costuri anuale, în cadrul cărora au fost estimate numărul de persoane, numărul de zile necesare implementării măsurii, numărul de deplasări şi costul aferent acestora. Nu au fost incluse în aceste costuri costurile de personal - salarii; ... b) Alte costuri anuale: în cadrul acestei categorii au fost incluse costuri estimative cu consumabile şi echipamente necesare implementării măsurii; ... c) Costuri cu studii: acestea sunt costuri unice, ce au fost estimate pe baza experienţei unor studii similare. La momentul elaborării cererilor de finanţare acestea pot fi actualizate pe baza unor oferte solicitate operatorilor economici/instituţiilor care pot realiza astfel de studii; ... d) Alte costuri unice: în această categorie au fost incluse costuri pentru materiale informative, panouri informative, ghiduri şi altele asemenea. ...

\n

Personalul optim necesar implementării măsurilor propuse pentru managementul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este reprezentat de: a) Secretariat; ... b) Responsabil avizare; ... c) Responsabil biodiversitate/avifaună; ... d) Responsabil comunicare; ... e) Responsabil proiecte/dezvoltare. ... ... ...

\n

8.

\n

FACTORI INTERESAŢI Se consideră factori interesaţi toate acele instituţii, organizaţii, comunităţi sau persoane fizice, ce desfăşoară activităţi în zona Sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în calitate de: a) proprietari ai terenurilor; ... b) administratori ai terenurilor; ... c) gestionari ai resurselor naturale de pe raza sitului; ... d) organizatori ai unor activităţi de orice fel în interiorul sitului sau în imediata apropiere a acestuia; ... e) autorităţi publice centrale, regionale şi locale. ...

\n

În ceea ce priveşte aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, au fost identificaţi următorii factori interesaţi: – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; ... – Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău; ... – Agenţiile pentru Protecţia Mediului Neamţ şi Iaşi; ... – Administraţia Bazinală de Apă Siret, Sistemele de Gospodărirea Apelor Neamţ, Bacău, Iaşi; ... – Garda Naţională de Mediu - Comisariatele Judeţene Bacău, Neamţ, Iaşi; ... – Consiliile Judeţene Bacău, Neamţ şi Iaşi; ... – Primăriile/Consiliile Locale Roman, Mogoşeşti-Siret, Alexandru Ioan Cuza, Hălăuceşti, Mirceşti, Doljeşti, Răchiteni, Butea, Stolniceni-Prăjescu, Icuşeşti, Tămăşeni, Sagna, Gâdinţi, Horia, Ion Creangă, Secuieni, Negri, Damieneşti, Filipeşti; ... – Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţiile Silvice Bacău, Neamţ, Iaşi şi Ocoalele Silvice Roman, Podu Iloaiei, Horia, Paşcani, Fântânele, Traian; ... – Gestionari ai fondurilor de vânătoare; ... – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare; ... – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; ... – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin Centrele Judeţene Bacău, Neamţ, Iaşi; ... – Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - prin filialele judeţene; ... – Centrele Universitare precum: Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară \"Ion Ionescu de la Brad\" Iaşi, Universitatea \"Vasile Alecsandri\" Bacău; ... – Proprietari privaţi/Întreprinzători locali/Agenţi economici din zona sitului Natura 2000; ... – Organizaţii non-guvernamentale. ... ...

\n

9.

\n

BIBLIOGRAFIE 1.

\n

Baltag E. Ş., Pocora V., 2009 - Reţeaua NATURA 2000 în regiunea Moldovei, România. Editura Universităţii \"Alexandru Ioan Cuza\", Iaşi: 162 pp; ...

\n

2.

\n

Botnariuc, N., Tatole, V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România. Muzeul de Istorie Naturală \"Gr. Antipa\", Bucureşti; ...

\n

3.

\n

Ciochia V., 1992 - Păsările Clocitoare din România; ...

\n

4.

\n

Drugescu, C., Geacu, S., 2002 - Drumurile de migraţie a păsărilor, România. Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas Geografic, Ed. Academiei, Bucureşti; ...

\n

5.

\n

Feneru F., 2000 - New data on the distribution of breeding aquatic birds in the middle basin of Siret river, Scientific Studies and Research, Series Biology, University of Bacău, 5: 269- 272; ...

\n

6.

\n

Feneru F., 2002 - The study of the aquatic birds\" fauna from the middle basin of Siret River. Teză de doctorat. Universitatea \"Al.I.Cuza\", Iaşi, România: 213 pp; ...

\n

7.

\n

Gache C., 1994 - Observations avifauniques dans quelques zones humides sur les vallees inferieures des rivieres Prut et Siret. Analele Ştiinţifice ale Universităţii \"Al.I.Cuza\" Iaşi, s. Biologie animală, XL: 39 - 44; ...

\n

8.

\n

Gache C., 2010 - Contribution to the study of birds\" fauna\"s diversity in the natural reserve \"Tălăbasca Marsh\" from the inferior basin of Siret River. Analele Ştiinţifice ale Universităţii \"Al. I. Cuza\" Iaşi, s. Biologie animală, Tom LVI, 2010:147-152; ...

\n

9.

\n

Gache C., Arcan V., 2010 - Rarities birds speciesin the Lower Meadow Siret River SPA, România. Natura Montenegrina, Podagorica, 9:513-524; ...

\n

10.

\n

Gache C., 2012 - Assesment on the present status of bird fauna from the reservoirs Bacău - Galbeni - Răcăciuni. Oltenia. Studii şi Comunicări. Ştiinţele naturii, Muzeul Olteniei, 28: 129- 136; ...

\n

11.

\n

Hagemeijer, M. J. W., Blair J. M., 1997 - The EBCC Atlas of European Breeding Birds, their distributions and abundance. Published for the European Bird Census Council by T&AD POYSER. 903 pp.; ...

\n

12.

\n

Ion, C., E. Baltag, A. Ursu, C. Stoleriu, C. Manzu, A. Ignat, 2011 - Păsările şi habitatele din zonele umede ale Moldovei. Edit. Univ. Al. I Cuza, Iaşi, 248 pp.; ...

\n

13.

\n

Mazilu, I., 2000 - Contribuţii la cunoaşterea ornitofaunei din zona Răduleşti-Bilieşti, Lunca Siretului, Oltenia. Studii şi Comunicări. Ştiinţele naturii, Muzeul Olteniei, 16: 187-190; ...

\n

14.

\n

Mihalciuc M., 1983 - Exemplare deosebite din colecţia ornitologică a Secţiei de Ştiinţele Naturii a Complexului Muzeal Vrancea, Analele Banatului, Ştiinţele Naturii, 1: 239-242; ...

\n

15.

\n

Mihalciuc M. - Observaţii asupra pasajului de toamnă, la păsări pe valea mijlocie a Siretului, manuscris nedatat - nepublicat; ...

\n

16.

\n

Muller, J. W., Gache, C., Ignat, A. E., 2005a - Contribuţii la identificarea unor situri Natura 2000 în judeţele Moldovei. Analele Bucovinei, XII: 553 - 565; ...

\n

17.

\n

Muller J. W., C. Gache, A. E. Ignat, 2005b - Contribuţii la identificarea unor situri Natura 2000 în judeţele Moldovei. Analele Bucovinei. Edit. Academiei. Bucureşti. 12: 553-565; ...

\n

18.

\n

Munteanu D., A. Papadopol, P. Weber, 2002 - Atlasul păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR, ediţia II; ...

\n

19.

\n

Nagler C., E. Boancă, 1969 - Exemplare inelate, existente în muzeul de Ştiinţele Naturii din Focşani. Sesiunea de comunicări ştiinţifice a muzeelor, dec. 1964, Ed. Şt. Bucureşti, 163-164; ...

\n

20.

\n

Onea, N., 2011 - Ornithological observations in Special Protection Area ROSPA0077 Măxineni, Journal of Wetland Biodiversity, 1: 65-96; ...

\n

21.

\n

Papp P. & Fântână C, editors. 2008 - The Important Birds Area in România. 2nd edition. SOR & Milvus Group Publication. Tg. Mureş: 319 pp.; ...

\n

22.

\n

Rang, C., 1968 - Contribuţii la cunoaşterea avifaunei văii mijlocii a Siretului în perioadele de pasaj, Studii şi comunicări. Bacău. 1: 79-90; ...

\n

23.

\n

Rang, C., 1971- Beitrage zur kenntnis der vogelfauna der stanseen Gârleni, Bacău I, Bacău II, auf den Bistriza fluss. Studii şi Comunicări. Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău: 285-300; ...

\n

24.

\n

Rang, V., 1980 - Catalogul colecţiei ornitologice. Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii, Bacău: 28; ...

\n

25.

\n

Rang, C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret incluzând zonele lacurilor de acumulare. Publ. S.O.R., 13, Editura Rissoprint, Cluj- Napoca:249 pp; ...

\n

26.

\n

Rang C. P., F. Feneru, 2006 -The Water Reservoirs of the Confluence of the Bistrita With The Siret River, Eastern România - An Important Bird Area. Nature Conservation: 226-234; ...

\n

27.

\n

Tucker, G., M. Evans., 1997 - Habitats for birds in Europe: A conservation strategy for the wider environment. Vol. 6, BirdLife, 464 pp., UK; ...

\n

28.

\n

Weber, P., D. Munteanu, A. Papadopol, 1994 - Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, 2, Mediaş, 148 pp; ...

\n
29.*** BirdLife Internaţional, 2004 - Birds in the European Union: a status assessment, p. 30-31, Wageningen, The Netherlands: BirdLife Internaţional; ...
\n
30.*** (c)DLR, 2010, Center for Satellite Based Crisis Information; ...
\n
31.*** Natura 2000 Formular Standard: Note explicative; ...
\n
32.*** http://www.iucnredlist.org/. 72 ANEXE ... ...
\n

Anexa nr. 1 la Planul de management Localizarea sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 2 la Planul de management Coordonate în proiecţie WGS 1984 şi Stereo 1970 ale limitei sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ┌─────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐ │ │Coordonate geografice│ │ │Codul│ - WGS 1984 │ Coordonate Stereo 1970 │ │punc-├──────────┬──────────┼──────────────┬─────────────┤ │tului│Coordonata│Coordonata│ X │ Y │ │ │ X │ Y │ │ │ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 1.│47.178658 │26.783944 │635323.019669 │632557.049614│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 2.│47.177824 │26.791049 │635863.531771 │632476.547796│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 3.│47.165348 │26.788206 │635679.527514 │631085.016634│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 4.│47.164158 │26.804855 │636944.555973 │630981.514553│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 5.│47.154762 │26.796955 │636369.542940 │629923.490972│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 6.│47.150751 │26.808652 │637266.562886 │629497.981262│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 7.│47.136090 │26.813164 │637646.071352 │627876.444958│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 8.│47.126071 │26.865940 │641674.999365 │626856.249831│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 9.│47.087115 │26.919998 │645880.811712 │622625.187259│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 10.│47.031097 │26.957571 │648887.375517 │616469.625428│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 11.│47.019575 │26.953087 │648578.312225 │615180.750331│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 12.│47.016329 │26.973016 │650102.000156 │614857.625060│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 13.│46.992131 │26.964195 │649498.374664 │612151.750273│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 14.│46.987907 │26.980841 │650775.937335 │611713.875269│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 15.│46.994271 │26.984635 │651046.687253 │612428.375782│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 16.│46.974757 │26.997324 │652066.375272 │610284.062226│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 17.│46.949693 │26.998949 │652260.499874 │607501.874548│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 18.│46.938565 │26.983756 │651135.374744 │606236.061985│

\n

├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 19.│46.919220 │26.993031 │651895.563717 │604103.937292│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 20.│46.907598 │26.987290 │651490.937083 │602801.437180│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 21.│46.906077 │27.008848 │653137.062258 │602673.937796│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 22.│46.889312 │27.010700 │653325.500585 │600814.375299│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 23.│46.877921 │26.993112 │652017.499578 │599514.625456│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 24.│46.881155 │26.976210 │650720.500004 │599841.688068│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 25.│46.860040 │26.971441 │650415.687192 │597486.062967│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 26.│46.859170 │26.956185 │649255.124214 │597360.562672│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 27.│46.806953 │26.913540 │646144.761291 │591478.131701│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 28.│46.794441 │26.919126 │646604.771575 │590098.101208│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 29.│46.801441 │26.929626 │647387.116584 │590895.463365│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 30.│46.795789 │26.934503 │647774.624271 │590276.437441│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 31.│46.798798 │26.944857 │648556.618205 │590630.263729│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 32.│46.759749 │26.951333 │649157.828757 │586303.016187│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 33.│46.765085 │26.992603 │652294.624680 │586974.562762│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 34.│46.753352 │26.986488 │651860.388906 │585659.002005│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 35.│46.763080 │26.980518 │651377.378359 │586728.525897│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 36.│46.755457 │26.954190 │649387.833899 │585831.505593│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 37.│46.726407 │26.951693 │649276.754532 │582598.607369│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 38.│46.741398 │26.896713 │645035.515787 │584162.355819│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 39.│46.762800 │26.883213 │643947.562410 │586516.000082│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 40.│46.752917 │26.924934 │647160.250721 │585494.437156│

\n

├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 41.│46.761039 │26.938927 │648206.937541 │586423.062826│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 42.│46.773696 │26.937110 │648033.749338 │587826.187705│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 43.│46.773816 │26.921989 │646878.937409 │587811.375261│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 44.│46.798417 │26.889676 │644346.561819 │590485.812525│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 45.│46.839835 │26.902634 │645224.740723 │595112.213086│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 46.│46.844100 │26.913794 │646064.259474 │595606.723944│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 47.│46.852019 │26.904269 │645316.742852 │596469.243316│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 48.│46.855184 │26.913129 │645983.757656 │596837.251471│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 49.│46.862560 │26.909144 │645660.124560 │597649.562064│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 50.│46.862686 │26.945241 │648411.250126 │597730.687300│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 51.│46.868155 │26.954176 │649077.326940 │598355.285694│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 52.│46.883637 │26.950508 │648755.319669 │600068.823769│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 53.│46.883872 │26.967120 │650020.348129 │600126.324965│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 54.│46.898320 │26.961097 │649521.624725 │601720.562211│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 55.│46.920343 │26.974338 │650469.124719 │604192.999835│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 56.│46.923706 │26.985916 │651341.250169 │604588.874996│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 57.│46.958742 │26.976324 │650513.562048 │608464.188059│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 58.│46.963850 │26.987681 │651363.436625 │609053.436999│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 59.│46.991555 │26.958012 │649029.812601 │612075.999603│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 60.│47.013118 │26.960400 │649151.936704 │614476.875125│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 61.│47.041509 │26.922510 │646194.999773 │617561.312514│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 62.│47.049890 │26.925363 │646388.999477 │618498.000391│

\n

├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 63.│47.081717 │26.899658 │644351.312251 │621987.875359│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 64.│47.083732 │26.883729 │643136.687254 │622182.811978│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 65.│47.117520 │26.842513 │639920.186501 │625864.124981│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 66.│47.130945 │26.790977 │635976.438089 │627266.187686│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 67.│47.141598 │26.800032 │636636.186959 │628465.813071│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 68.│47.151477 │26.777526 │634904.749412 │629524.999746│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 69.│47.167825 │26.770443 │634326.937080 │631329.937645│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 70.│47.186139 │26.767553 │634062.249564 │633360.438027│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 71.│47.191849 │26.778934 │634910.311862 │634014.500264│ ├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤ │ 72.│47.178658 │26.783944 │635323.019669 │632557.049614│ └─────┴──────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┘ Anexa nr. 3 la Planul de management Locaţia punctelor din care au fost extrase coordonate în format WGS 1984 şi Stereo 1970 Anexa nr. 4 la Planul de management Lista principalelor acte normative relevante pentru elaborarea şi aplicarea Planului de management ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia; ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate; ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

\n

● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; ● Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu; ● Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional; ● Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate; ● Legea nr. 5/1991, pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice; ● Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna; ● Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro; ● Legea nr. 13/1998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn; ● Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998; ● Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000;

\n

● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

\n

Anexa nr. 5 la Planul de management Harta hipsometrică şi a principalelor unităţi de relief, în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 6 la Planul de management Harta geologică a zonei sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 7 la Planul de management Harta solurilor în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 8 la Planul de management Harta utilizării terenurilor din situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 9 la Planul de management Reţeaua hidrografică în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 10 la Planul de management Apele subterane în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 11 la Planul de management Evoluţia râului Siret în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în perioada 1912-2005 Anexa nr. 12 la Planul de management Peisajul în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 13 la Planul de management Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi în zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 14 la Planul de management Descrierea speciilor de păsări de interes comunitar şi naţional din ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a) Alcedo atthis, Linnaeus, 1758 - pescăraş albastru Pescăraşul albastru are o răspândire largă în toată regiunea Palearctică, de la coastele Atlanticului până în Japonia, în regiunea Indo-Malaeză şi Noua Guinee; lipseşte în Islanda şi în insulele mediteraneene Malta şi Baleare.

\n

Arealul de distribuţie al speciei cuprinde cea mai mare parte a Europei, fiind rezident în Spania, Franţa, Marea Britanie, Europa Centrală şi România şi cuibăritor în Polonia, Ţările Baltice, Ucraina, Rusia şi Republica Moldova.

\n

În România, specia este prezentă în toate regiunile ţării, în lungul râurilor şi canalelor lent curgătoare.

\n

Populaţia europeană totalizează 47000-66000 perechi. Spania are populaţia cu cel mai mare număr de perechi cuibăritoare, de peste 8500, urmată de Polonia, Italia şi Regatul Unit, fiecare cu peste 5500 perechi.

\n

În România efectivul populaţiei de pescăraş albastru este estimat la 2000-4000 de perechi cuibăritoare, dar s-au redus foarte mult şi au o răspândire dispersată.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 40-50 perechi.

\n

La nivel european această specie are un statut de conservare nefavorabil - SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional).

\n

Construirea cuibului este legată de ape cu curs domol şi maluri propice realizării unei galerii. Pentru cuib păsările sapă un tunel de 25-120 cm în malurile abrupte. Intrarea în tunel are un diametru mic de 6-10 cm. La capătul acestui tunel păsările amenajează o cameră de incubaţie largă, iar femela depune 5-7 ouă direct pe sol. Este pasăre sedentară care după terminarea perioadei de reproducere devine eratică; clocitul începe în luna aprilie, iar incubaţia durează 19-21 de zile şi creşterea puilor 23-27 de zile. Uneori pot avea două generaţii de pui într-un sezon reproductiv. Au un teritoriu de hrănire de 2-3 kmp. Se hrăneşte cu larve şi insecte acvatice, cu puiet de peşte şi cu peşti de dimensiuni mici.

\n

Hrana este reprezentată în principal de peşti de talie mică pe care îi prinde folosind ciocul prin scufundări scurte, rapide, apoi se retrage pe crengile copacilor unde înghite peştele întreg. Foloseşte ramurile copacilor şi alte structuri din apropierea apei ca puncte de observaţie.

\n

Regresia efectivului populaţiilor se datorează unor factori limitativi ca regularizarea cursurilor de apă, taluzarea malurilor şi pătrunderii excesive a omului în toate habitatele propice reproducerii şi supravieţuirii acestei specii, poluării apelor. ... b) Anthus campestris, Linnaeus, 1758 - fâsa de câmp Fâsa de câmp este răspândită în toată regiunea Palearctică până în Mongolia şi nordul Africii în Maroc.

\n

La nivel european, specia este cuibăritoare, arealul său este extins dar puternic fragmentat: Peninsula Balcanică, Italică şi Iberică, Europa Centrală şi de Est, Turcia şi Ţările Baltice.

\n

În România, fâsa de câmp este specie clocitoare în zone aride, cu puţină vegetaţie din Dobrogea, Delta Dunării, Lunca Dunării, sudul Moldovei, nord-vestul Transilvaniei.

\n

Populaţia europeană este răspândită în 28 de ţări cu un total de 520000-760000 de perechi; în Spania cuibăresc aproximativ 500000 de perechi, în celelalte ţări efectivele populaţiilor nu depăşesc 5000-10000 de perechi.

\n

Populaţia din România este cuprinsă între 150.000 şi 220.000 de perechi cuibăritoare.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 30-40 perechi.

\n

La nivel european are un statut de conservare nefavorabil, SPEC 3: vulnerabil (conform BirdLife Internaţional).

\n

Hrana este reprezentată în special din insecte, pe care le prinde pe sol, prin vegetaţia scundă.

\n

Este specie migratoare între lunile aprilie şi septembrie, poate fi observată din a doua jumătate a lunii aprilie, dar perioada de cuibărit începe în a doua decadă a lunii mai, deoarece este pasăre insectivoră. Construieşte cuibul în zone nisipoase pietroase cu tufişuri joase şi chiar în vegetaţie, într-o scobitură din sol. Femela depune 4-5 ouă, pe care le cloceşte 12-14 zile. Puii părăsesc cuibul înainte de zbor, părinţii îi mai îngrijesc câteva zile până devin independenţi.

\n

Schimbarea utilizării terenurilor, în special conversia pajiştilor şi păşunilor naturale în suprafeţe agricole reprezintă principala ameninţare a speciei. ... c) Botaurus stellaris, Linnaeus, 1758 - buhai de baltă Buhaiul de baltă este răspândit în cea mai mare parte a regiunii Palearctice, cu excepţia regiunilor nordice şi în sudul Africii. Are areal discontinuu, insular.

\n

În Europa, specia este prezentă la iernare, rezidentă sau la cuibărire, în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. Este o specie cuibăritoare în Europa Centrală şi de Est: Ungaria, Serbia, România, Ucraina, Republica Moldova, Polonia, Ţările Baltice, Rusia.

\n

În România, specia este prezentă în special în Dobrogea, Moldova, Oltenia şi Muntenia în apropierea corpurilor de apă.

\n

Efectivul total al populaţiei europene este de 34000-54000 perechi, iar în Rusia şi Ucraina sunt peste 2/3 din perechile cuibăritoare în Europa.

\n

Efectivul din România este estimat de Munteanu şi col. 2002 la 1000-3000 de perechi, majoritatea în Delta Dunării.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 2-3 perechi.

\n

În Europa are statut de conservare nefavorabil, SPEC 3: vulnerabil (conform BirdLife Internaţional).

\n

Este pasăre migratoare, dar în iernile blânde pot fi văzute exemplare izolate pe bălţile neîngheţate. Preferă stufărişurile dese din zone umede de diferite tipuri precum: lacuri, bălţi, mlaştini, cu apă mică, puţin adâncă. Duce o viaţă ascunsă, perfect camuflat în desişurile de stuf. Perechile cuibăresc izolat. Ponta cu 3-4 ouă este depusă de femelă spre sfârşitul lunii aprilie sau în luna mai. Incubaţia durează 24-26 zile şi începe imediat după depunerea primului ou. Puii părăsesc cuibul după 14 zile şi pot să zboare după două luni de la eclozare.

\n

Se hrănesc cu nevertebrate acvatice şi peşti.

\n

Sunt afectaţi de restrângerea zonelor umede naturale sau degradarea lor, incendierea stufului, vânătoare, distrugerea cuiburilor cu ouă şi pui. ... d) Caprimulgus europaeus, Linnaeus, 1758 - caprimulg Arealul de distribuţie al speciei este extins în cea mai mare parte a Europei, în Asia, specia este prezentă în Orientul Mijlociu şi Apropiat, Federaţia Rusă. Iernează în Sud-Estul şi Vestul Africii. În Europa, specia este prezentă mai ales în Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Turcia, Grecia, România, Ungaria, Italia şi fragmentat în Spania, Franţa, Germania, Europa Centrală şi Marea Britanie.

\n

În România, specia preferă pădurile rare cu poieni şi arbori bătrâni, seculari, perdelele de protecţie din toate regiunile ţării, mai puţin în zonele înalte.

\n

Populaţia totală europeană cuprinde 220000-260000 de perechi cuibăritoare. În Spania, Belarus este cantonat un nucleu cu peste 85% din totalul perechilor cuibăritoare din Europa.

\n

În România efectivul cuibăritor este estimat la 2000-6000 de perechi, conform Munteanu et col., 2002.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 3-6 perechi.

\n

Are un statut de conservare nefavorabil, SPEC 2: declin parţial (conform BirdLife Internaţional).

\n

Adulţii şi puii se hrănesc cu insecte pe care le vânează la crepuscul.

\n

Specie migratoare, care iernează în zonele tropicale şi de est ale Africii. Soseşte în a doua jumătate a lunii aprilie şi pleacă în septembrie-octombrie, în funcţie de condiţiile meteorologice. Migrează noaptea în grupuri mici. Cuibăreşte pe sol, făcându-şi o mică scobitură amplasată în imediata apropiere a unui trunchi de copac căzut la pământ. Preferă p. Femela depune două ouă în prima partea lunii iunie. Clocitul durează 18 zile. Puii părăsesc cuibul după 16-18 zile, devenind total independenţi după 35 de zile de la eclozare.

\n

Populaţiile de caprimulg s-au redus foarte mult fiind afectate de lucrările ce se execută în zonele împădurite, de exploatările forestiere, defrişarea perdelelor de protecţie din zonele agricole, turismul, chimizarea excesivă a agroecosistemelor. ... e) Chlidonias hybridus, Pallas, 18119 - chirighiţă cu obraz alb Chirighiţa cu obraz alb are un areal de reproducere foarte larg şi insular, cuprins între sudul şi estul Europei, centrul şi sudul Asiei, sudul şi estul Africii şi sud-estul Australiei.

\n

În România, chirighiţa cu obraz alb este mai rară şi cuibăreşte în Delta Dunării, anumite zone din Lunca Dunării şi câteva puncte pe râurile afluente cursului inferior al Siretului.

\n

Populaţia europeană totală are între 24000-28000 de perechi cuibăritoare, iar Ucraina, România şi Spania deţin aproape jumătate din populaţia cuibăritoare din Europa.

\n

În România efectivul populaţiei cuibăritoare este estimat la 6000-10000 de perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 34-40 perechi.

\n

Pe plan european are statut de conservare defavorabil, SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional).

\n

Chirighiţa cu obraz alb este migratoare, de origine mediteraneană şi soseşte în teritoriul de reproducere din România în a doua jumătate a lunii aprilie şi pleacă în septembrie. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafaţa apelor puţin adânci, fixându-l pe plantele acvatice din jur sau chiar pe stuf. Acesta are aspectul unei aglomerări de vegetaţie acvatică pe vârful căreia se află cuibarul propriu-zis într-o scobitură mică. Femela depune o pontă formată din 2-4 ouă, la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie, pe care le cloceşte circa 19 zile. După eclozare puii sunt hrăniţi şi îngrijiţi de ambii părinţi.

\n

Se hrăneşte cu nevertebrate acvatice mici, larve şi insecte acvatice, amfibieni.

\n

Dintre factorii limitativi se remarcă modernizarea cursurilor de apă, desecarea zonelor umede din Lunca Dunării, care au determinat o scădere vizibilă a efectivului populaţiei acestei specii în România. ... f) Ciconia ciconia, Linnaeus, 1758 - barză albă Barza este răspândită în regiunea Palearctică. Populaţii restrânse cuibăresc în Asia Mică, Iran, Asia Centrală, estul Chinei. O populaţie cuibăreşte în Africa de Sud, rezidentă aici, dar care vine în contact cu populaţia est-europeană migratoare în Africa de Sud. Specia este prezentă în întreaga Europă, cu distribuţie restrânsă în Italia, Franţa şi lipseşte din zonele înalte.

\n

În România, barza albă este antropifilă, cuibărind exclusiv în localităţi. Preferă satele şi periferiile unor oraşe până la altitudinea de 700-800 m.

\n

Populaţia europeană a suferit un declin rapid în secolul al XX-lea în majoritatea ţărilor, iar din unele a dispărut complet, cu toate acestea efectivul total al populaţiei este estimat la 200000 de perechi, din care un sfert din populaţie este cantonată în Polonia. Efectivul actual a fost estimat de Munteanu şi colaboratorii 2002 la 6000 perechi cuibăritoare.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 30-40 indivizi, iar efectivele de pasaj la peste 1800 indivizi.

\n

Pe plan european are statut de conservare defavorabil, SPEC 2: declin (conform BirdLife Internaţional).

\n

Cuiburile sunt construite pe stâlpii reţelelor de electricitate, hornuri, grajduri, şuri şi foarte puţine în copaci. În apropierea cuiburilor trebuie să fie habitatele convenabile pentru hrănire ca pajiştile umede, smârcuri, mlaştini, terenuri inundate cu ape de adâncime mică. Este oaspete de vară în lunile martie/aprilie până în septembrie. Cuibăreşte din aprilie până în iulie. Ponta conţine 3-5 ouă. În anii cu hrană abundentă unele perechi reuşesc să crească cinci pui.

\n

Berzele se hrănesc cu animale acvatice precum nevertebrate sau vertebrate mici, terestre vânate din pajişti, culturi agricole, mirişti, terenuri proaspăt arate.

\n

Declinul populaţional din ţara noastră a fost provocat de o serie de factori limitativi ca: drenarea şi asanarea zonelor umede, intensificarea agriculturii, înlocuirea practicilor tradiţionale cu metode moderne, care au produs uniformizarea peisajului şi scăderea biodiversităţii; modernizarea satelor; extinderea reţelelor electrice şi electrocutarea păsărilor tinere lipsite de experienţă; distrugerea cuiburilor din localităţi, şi altele asemenea. ... g) Ciconia nigra, Linnaeus, 1758 - barză neagră Larg răspândită în Palearctic, între Atlantic şi Pacific. Pasăre migratoare, iernează în Africa de vest: Senegal şi Mali. O mare parte din păsările tinere rămân în Africa în timpul primului an de viaţă, revenind pentru reproducere în anii următori în zonele natale. Populaţia iberică este numai în parte migratoare. Polonia, Ţările Baltice, ţările din estul Europei sunt principalul centru de reproducere din Europa. În vest barza neagră a fost recolonizată în Germania, Franţa, Benelux, Scandinavia.

\n

În România, specia este prezentă la cuibărire în Banat, Transilvania Sudul Munteniei şi Moldova.

\n

Populaţia cuibăritoare din Europa este estimată între 7.800 şi 12.000 de perechi.

\n

Efectivul din România este estimat la 100-150 de perechi cuibăritoare, conform Munteanu et col., 2002.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj sunt estimate la 30-40 indivizi.

\n

În Europa are statut de conservare nefavorabil, SPEC 2: rară (conform BirdLife Internaţional).

\n

Habitatele de hrănire şi hrana sunt similare berzei albe.

\n

Cuibăreşte în păduri întinse neafectate de prezenţa umană. Este oaspete de vară, aprilie - octombrie, cuibăreşte în lunile mai - iulie şi este observată des în perioadele de pasaj. Barza neagră atinge maturitatea sexuală la 3 ani şi formează cupluri monogame, foarte fidele. Păsări teritoriale păzesc cuibul până când puii ating vârsta de 2 săptămâni. Cuplul apără cuibul de toţi indivizii care se apropie. Zona de căutarea a hranei se întinde pe o rază de 5-10 kmp de jur împrejurul cuibului. Cuibul este voluminos şi poate atinge 1,5 m diametru şi un metru înălţime. De obicei este amplasat la bifurcaţia ramurilor unui arbore mare, la înălţime de 12-25 m. Cuibul este construit de cei 2 parteneri adulţi şi poate fi ocupat de acelaşi cuplu mai mulţi ani, dacă este amplasat într-o zonă liniştită. Femela depune 3-5 ouă, la interval de 2 zile. Cei doi părinţi încep să clocească după depunerea celui de al doilea ou timp de 35-38 de zile. Puii stau în cuib 63-71 de zile, după care părăsesc cuibul şi stau prin preajma lui, mai ales pe sol unde se hrănesc încă 1-2 săptămâni, perfecţionându-şi zborul alături de părinţi. În timpul migraţiei, sfârşitul lunii august şi septembrie pot fi observate grupuri 5- 10 exemplare sau exemplare răzleţe în Lunca Dunării. În anii cu toamne lungi, călduroase pot fi găsite exemplare în migraţie şi în octombrie, conform Ciochia şi col., 2001.

\n

Zgomotul, prin lucrările care se execută în păduri, tăierea copacilor bătrâni şi înalţi, locuri perfecte pentru cuibărit, distrugerea cuiburilor în perioada de reproducere, desecările zonelor şi pajiştilor inundate cu ape mici, bogate în faună de nevertebrate şi vertebrate acvatice, reprezintă factori limitativi pentru populaţia din România. ... h) Crex crex, Linnaeus, 1758 - cârstei de câmp Specia este răspândită în Palearctic. Cuibăreşte în fâşia mijlocie a Europei, se întinde spre est până la Urali şi până în vestul Chinei. În vestul şi centrul Europei arealul este puternic fragmentat. Este prezentă pe întreg teritoriul ţării, mai puţin în zonele montane. Cârsteiul este o specie frecventă în zonele umede din România, preferă pajiştile cu vegetaţie înaltă, mai ales în lunci, caracterizate printr-o uşoară umiditate, culturi agricole de trifoi, lucernă, ierburi cu tufe.

\n

Populaţia europeană este estimată la 1300000-2000000 de perechi, din care 80% din efectiv este cantonat în Belarus, Ţările Baltice, Polonia, Ucraina, Rusia şi România.

\n

Efectivul din România este estimat la circa 20000-22000 de perechi, conform Munteanu, 2009.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 35-45 perechi.

\n

Are un statut de conservare nefavorabil, SPEC 1: vulnerabil (conform BirdLife Internaţional).

\n

Este oaspete de vară în lunile aprilie-septembrie. Are două căi de migraţie cunoscute, una vestică, peste Africa de nord-vest şi alta estică, care este mai importantă şi care conduce păsările prin estul Africii. Cuibăreşte din mai, când depune 8-11 ouă, iar incubaţia durează 15-17 zile; puii sunt nidifugi.

\n

Hrana este alcătuită din insecte, râme, alte nevertebrate.

\n

Principalele ameninţări ale speciei sunt reprezentate de mortalitate ca urmare a lucrărilor agricole mecanizate, schimbarea utilizării terenurilor, cositul timpuriu şi abandonarea practicilor tradiţionale în agricultură. ... i) Dendrocopos leucotos, Bechstein, 1903 - ciocănitoare cu spate alb Specia este răspândită în Europa şi Asia: Albania, Armenia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, China, Croaţia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Japonia, Kazakhstan, Korea, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macedonia, fosta Iugoslavie, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Taiwan, China, Turcia, Ucraina.

\n

În România, specia este prezentă în special în zonele muntoase. Este o specie sedentară ce preferă pădurile întinse de fag şi conifere din Carpaţi, dar în timpul iernii coboară şi la altitudini mai joase.

\n

Populaţia europeană este estimată între 180.000 şi 550.000 de perechi cuibăritoare.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 10-18 perechi.

\n

Are un statut de conservare nefavorabil, populaţia fiind în declin.

\n

Cuibul este construit în trunchiri de arbori în curs de putrezire, la înălţimi variabile. Ponta este formată din 4-5 ouă, iar puii părăsesc cuibul după 14 zile şi devin apţi de zbor după 28 zile. Hrana este formată exclusiv din larve şi adulţi de insecte, conform Ciochia, 1992.

\n

Factorii limitativi ai aceste specii sunt ca şi în cazul altor specii de ciocănitori, utilizarea pe scara largă a chimicalelor în agricultură şi silvicultură precum şi eliminarea arborilor bătrâni din păduri şi restrângerea biotopilor de cuibărit. ... j) Dendrocopos syriacus, Hemprich-Ehrenberg - ciocănitoare pestriţă de grădină Ciocănitoarea de grădină are un areal de reproducere continuu, extins între estul Austriei şi Cehiei, sudul Poloniei, Grecia, partea europeană a Turciei, Ucraina şi centrul şi sudul Rusiei. Este specie sedentară cu o răspândire largă în ţară. Preferă livezile, grădinile, parcuri, păduri de foioase rare, deoarece este o specie antropofilă.

\n

Populaţia europeană cuprinde 130000-250000 de perechi. În România şi Bulgaria se află cantonat nucleul reproductiv principal al acestei specii, de aceea efectivul total estimat pentru ţara noastră este de 20000-40000 de perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 30-45 perechi.

\n

Pe plan european are statut de conservare numai parţial sigur, SPEC 4: sigur-parţial (conform BirdLife Internaţional).

\n

Hrana este formată ouă, larve, pupe şi adulţi de insecte din arbori bătrâni sau uscaţi.

\n

Perioada de cuibărire începe la sfârşitul lunii aprilie, începutul lui mai. Sapă cuibul în arbori de esenţă moale, la înălţimi variabile. Poate să ocupe acelaşi cuib mai mulţi ani. Ponta conţine de obicei 4-7 ouă şi este clocită de cei doi parteneri timp de 10-14 zile. Puii părăsesc cuibul abia când pot zbura.

\n

Factorii limitativi ai aceste specii sunt: utilizarea pe scară largă a chimicalelor în agricultură şi silvicultură precum şi extragerea arborilor bătrâni din păduri şi diminuarea suprafeţelor habitatelor de cuibărit. ... k) Falco peregrinus, Tunstall, 1771- şoim călător Specie cosmopolită, politipică, răspândită pe toate continentele cu excepţia Antarcticii. În Specia este prezentă în cea mai mare parte a Europei.

\n

În România, este o specie nu foarte numeroasă, care odinioară cuibărea în mai multe puncte din ţară, mai ales în ţinuturile carpatine joase. În prezent este o specie predominant montană, poate cuibări şi la câmpie, şi inclusiv în oraşe mari.

\n

Este specie sedentar-eratică. Efectivele din Europa sunt estimate la sub 6.000 perechi cuibăritoare.

\n

Efectivul cuibăritor din România este estimat la sub 20 perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 5-12 indivizi.

\n

În Europa are un statut de conservare favorabil. Ca urmare a redresării recente a populaţiilor sale din Europa, Falco peregrinus este inclus în prezent în categoria Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional).

\n

Cuibul este construit în arbori sau pe stâncării. În perioadele de pasaj sau iarna apare relativ mai des în zona de câmpie, uneori departe de păduri sau pe lângă zone umede. Este o specie sedentară, dar în acelaşi timp şi pasăre de pasaj şi oaspete de iarnă. Ponta este formată din 3-4 ouă, incubaţia durează 28-33 zile, iar puii zboară la vârsta de 5-6 săptămâni.

\n

Se hrăneşte cu păsări relativ mari pe care le prinde în zbor.

\n

Principala cauză a declinului plan mondial a fost persecuţia la care a fost supus şi scăderea fertilităţii ca urmare a ingerării de substanţe organo-clorurate, odată cu animalele-pradă în al căror organism ajungeau asemenea compuşi chimici, conform Munteanu, 2009. ... l) Falco vespertinus, Linnaeus, 1758 - vânturel de seară Are areal discontinuu în Palearctic, destul de vast. În Europa este răspândit în partea central-estică din Slovacia, Ungaria, România, Rusia până în Asia. Iernează în Africa de Sud. În migraţia de toamnă trece peste România, Balcani şi estul Mediteranei, iar primăvara trecerea este prin zona centrală a Mediteranei prin Tunisia şi Italia.

\n

În România este răspândit în Dobrogea, sudul ţării, vestul ţării şi câteva puncte din Transilvania. Coloniile de vînturel sunt legate de coloniile de ciori, deoarece această specie cloceşte în cuiburi vechi de ciori.

\n

Cea mai mare populaţie cuibăritoare este în Rusia, iar restul populaţiei din Europa este stimată la 6000-9000 de perechi. Munteanu şi collaboratorii, 2002 estimează efectivul populaţiei cuibăritoare din România la 800-1200 de perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 3-5 perechi.

\n

Specia este încadrată la categoria SPEC 3: vulnerabilă (conform BirdLife Internaţional), din cauza declinului populaţiilor.

\n

Preferă lizierele pădurilor, perdele forestiere, păduri de luncă, plantaţii de salcâm, arborii înalţi din lungul şoselelor, pâlcuri de copaci în silvostepă, mai ales din ţinuturile însorite şi călduroase. Este oaspete de vară, cuibăreşte în perioada mai - iulie în cuiburi vechi de ciori grive şi depune 4-5 ouă. Se hrăneşte cu insecte, mamifere mici şi reptile.

\n

Defrişările copacilor şi arboretelor din câmpie, monoculturile şi utilizarea pesticidelor şi insecticidelor organo-clorurate, campaniile de distrugere a coloniilor de ciori, considerate încă dăunătoare pentru agricultură, tăierea copacilor din lungul drumurilor şi şoselelor au constituit factori limitativi ai efectivului populaţiei de vânturei de seară din România.

\n

Protejarea coloniilor de ciori de semănătură, a cuiburilor acestora cât şi a arborilor în care sunt construite, ar duce la o stabilizare a declinului populaţiei de vânturei de seară din România. ... m) Ficedula albicollis, Temminck, 1815 - muscar gulerat Arealul speciei se întinde în Europa Centrală, din estul Franţei în sudul Germaniei, Cehia, Slovacia, Austria, Polonia, Ungaria, Ucraina şi sud-vestul Rusiei. Iernează în Zambia, Zimbabwe, Mozambic, Tanzania, Malawi.

\n

În România, se observă în ultimul timp o expansiune din pădurile de foioase colinare spre altitudini mai joase. Preferă pentru cuibărit pădurile masive de foioase, parcurile cu arbori bătrâni, cu scorburi, din apropierea luciurilor de ape.

\n

Populaţia totală europeană este de 390000-615000 perechi.

\n

În România este cantonată o treime din populaţia cuibăritoare. Efectivul estimat de Munteanu et collaboratorii, 2002 este de 50000-100000 de perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 7-10 perechi.

\n

Statutul european de conservare este favorabil, SPEC 4: sigur (conform BirdLife Internaţional).

\n

Muscarul gulerat este migrator, oaspete de vară, care soseşte în aprilie. Multe păsări trec numai în pasaj peste România. Toamna încă din august pot fi observate exemplare aflate în pasaj, care vin din nordul Europei. Uneori ocupă cuiburile vechi de ciocănitori şi pot cuibări în cuiburi artificiale. După construirea cuibului din frunze moarte, fire de iarbă, păr de animale depune o pontă de 5-6 ouă pe care le cloceşte 12-13 zile. Puii stau în cuib încă 14 zile. După părăsirea cuibului mai sunt hrăniţi încă 3-4 zile de părinţi.

\n

Hrana este formată din ouă, larve, nimfe, adulţi de insecte. ... n) Ficedula parva, Bechstein, 1792 - muscar mic Arealul cuprinde zona temperată şi boreală din Eurasia, din Europa Centrală până în Kamciatka şi nord-vestul Chinei. În Europa, specia este prezentă în Europa Centrală şi de Est, ţările fostei Iugoslavii.

\n

În România, specia lipseşte din Dobrogea, Muntenia şi Oltenia.

\n

Populaţia totală europeană este de 315000 - 400000 de perechi. Belarus, Slovacia şi Lituania au peste 70% din efectivul cuibăritor.

\n

Efectivul populaţiei cuibăritoare din România are 20000-40000 de perechi, unde muscarul mic este migrator, oaspete de vară.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 12-20 perechi.

\n

Statutul de conservare este favorabil, SPEC 4: sigur (conform BirdLife Internaţional).

\n

Soseşte la sfârşitul lunii aprilie şi început de mai; pleacă spre cartierele de iernat în septembrie. Toamna pot fi observate până în octombrie grupuri mari de păsări aflate în trecere spre sud. Preferă pentru cuibărit pădurile de foioase extinse din zonele montane până la 900 m altitudine şi pădurile rare de stejari. Dintre muscari este specia cea mai frecvent întâlnită. Îşi instalează cuibul în scorburile arborilor, la locul de bifurcaţie al ramurilor groase. Femela depune 5-6 ouă pe care le cloceşte 13-14 zile. Puii stau în cuib 11-15 zile, după părăsirea lui mai sunt hrăniţi o perioadă scurtă de părinţi până devin independenţi.

\n

Hrana este formată numai din insecte, ouă, larve, adulţi. ... o) Gavia arctica, Linnaeus, 1758 - cufundar polar Cufundarii polari cuibăresc în nordul Europei şi nord-vestul Asiei. Limita sudică a arealului din Europa trece prin Scoţia, sudul Scandinaviei, nordul Poloniei, centrul părţii europene a Rusiei. Pasăre de pasaj şi oaspete de iarnă în ţara noastră.

\n

Populaţia europeană are un efectiv estimat la 19000-26500 perechi. Finlanda, Norvegia şi Suedia deţin peste 90% din populaţia cuibăritoare. Primele exemplare apar în octombrie, excepţional mai devreme. Trecerile maxime ale pasajului sunt în noiembrie. Cufundarii polari care trec prin România sunt originari din nordul Europei şi migrează toamna spre sud-sud est; ei trec mai departe spre cartierele de iernare, care se află probabil în partea sudică a Mării Negre. O parte iernează la noi, chiar pe apele interioare, cât timp acestea nu îngheaţă şi pe mare. Pasajul de primăvară pare a fi orientat spre nord-vest, este incomparabil mai slab şi se desfăşoară mai ales în martie. Unele exemplare au fost semnalate în aprilie şi chiar mai.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 30-40 indivizi.

\n

Statutul de conservare este nefavorabil, SPEC 3: vulnerabilă (conform BirdLife Internaţional). Preferă apele curgătoare şi stătătoare mari, uneori poate fi observată şi pe mare.

\n

Înoată excelent sub apă, acesta este modul obişnuit de a prinde prada. Pe uscat este neajutorat, nu poate face decât câţiva paşi. Zboară repede şi susţinut.

\n

Hrana principală este peştele prins viu, în cantitate mică consumă moluşte, crustacee, insecte acvatice, lipitori, fragmente vegetale, mai rar broaşte, conform Cătuneanu et col., 1974. ... p) Gavia stellata, Pontoppidan, 1763 - cufundar guşă-roşie Arealul de cuibărit al speciei este circumpolar în emisfera nordică. În Europa, limita lui sudică trece prin Irlanda, sudul Scandinaviei, ţările baltice, partea de nord a Uralilor. Cartierele de iernare sunt cantonate în Marea Baltică şi Marea Nordului, neregulat în Marea Neagră şi Marea Mediterană.

\n

Populaţia europeană este estimată la 7000-10000 de perechi cuibăritoare. Statutul de conservare este nefavorabil, SPEC 3: vulnerabilă (conform BirdLife Internaţional). Preferă apele curgătoare şi stătătoare mari, uneori şi pe mare.

\n

În România este o apariţie rară, specie de pasaj şi oaspete de iarnă, observat din octombrie-decembrie-ianuarie.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 20-30 indivizi.

\n

Se hrăneşte cu peşte, broaşte, moluşte, crustacei, insecte de apă. În timpul primăverii consumă şi plante de apă. ... q) Lanius collurio, Linnaeus, 1758 - sfrâncioc roşiatic Specie larg răspândită în regiunea Palearctică, unde cuibăreşte. Iernează în Sudul Africii. În Europa, specia este întâlnită în Europa Centrală, Occidentală şi de Est. Populaţia europeană este estimată la 2600000-3600000 de perechi.

\n

În România, specia este oaspete de vară şi poate fi întâlnit în zonele unde se află trupuri de pădure, hăţişuri, păduri cu poieni şi subarboret bogat, de-a lungul văilor cu vegetaţie arborescentă şi arbustivă dezvoltată.

\n

Efectivul cel mai mare de perechi cuibăritoare din Europa se află în România, iar populaţia este estimată la 400000-800000 perechi, cu abundenţă maximă în regiunea de câmpie şi deal.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 35-40 perechi.

\n

Pe plan european are statut de conservare defavorabil, SPEC 3: declin-parţial (conform BirdLife Internaţional).

\n

Este migrator, soseşte în zonele de cuibărit la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Migraţia de toamnă începe în septembrie şi poate dura până în primele zile ale lui octombrie. Construieşte cuibul în arbuşti de la 60 cm înălţime până la 2 m. Cuibul este construit de femelă din graminee şi alte resturi vegetale, căptuşit cu păr de animale, muşchi, puf de pasăre. Femela depune ponta la începutul lunii iunie, când oferta trofică este mult mai generoasă în insecte. Cele 5-6 ouă sunt clocite 14-16 zile. După ecloziune puii sunt îngrijiţi aproape o lună până devin independenţi.

\n

Sunt păsări insectivore, de aceea hrana este alcătuită din adulţi de insecte, larve, iar în perioadele mai grele pot vâna şoareci, păsărele, şopârle.

\n

Factorii limitativi ai acestei specii sunt reprezentaţi de defrişările arbuştilor din zona de câmpie şi utilizarea insecticidelor. ... r) Lanius minor, Gmelin, 1788 - sfrâncioc cu frunte neagră Sfrânciocul cu frunte neagră este o specie tipică de stepă şi este răspândită în Palearctic, partea sudică din Spania până în Asia Centrală. Iernează în Sudul Africii. Nucleul principal al populaţiei reproducătoare este cantonat în principal în România, Moldova şi Ungaria.

\n

În România, specia este prezentă în păduri, hăţişuri, păduri cu poieni şi subarboret bogat, de-a lungul văilor cu vegetaţie arborescentă şi arbustivă dezvoltată.

\n

Populaţia europeană cuprinde 65000-120000 de perechi cuibăritoare.

\n

Populaţia cuibăritoare din România este cea mai mare din Europa şi cuprinde 60000-100000 de perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 30-40 perechi.

\n

Pe plan european are statut de conservare defavorabil, SPEC 2: declin (conform BirdLife Internaţional).

\n

Este specie migratoare şi soseşte în ţară la sfârşitul lunii aprilie. Toamna pleacă în septembrie, iar adulţii pleacă mai repede decât indivizii imaturi, care pot fi observaţi până spre sfârşitul lunii.

\n

Preferă pădurile rare cu subarboret, crânguri, parcuri mari, grădini, livezi bătrâne, vii, locuri cu arbori izolaţi, tufe de măceş, porumbar, păducel. Cuibul este construit la înălţime în arbori între 2-7 m din ramuri, rădăcini, diferite resturi vegetale, fire de graminee subţiri. O caracteristică distinctă a speciei este aceea că sfrânciocul mic obişnuieşte să folosească la construirea cuibului frunze de plante aromatice, cum ar fi pelinul. Femela depune 5-6 ouă în a doua jumătate a lunii mai pe care le cloceşte 15 zile. Hrana este alcătuită din insecte din diverse grupe, gasteropode mici, şoareci, păsărele. Părţile nedigerate ca chitina, părul, oasele le regurgitează sub formă de ingluvii.

\n

Factorii limitativi ai acestei specii sunt reprezentaţi de defrişările arbuştilor din zona de câmpie şi utilizarea insecticidelor. ... s) Lullula arborea, Linnaeus, 1758 - ciocârlia de pădure Arealul speciei cuprinde Europa, nord-vestul Africii, Iran, Turkmenistan. Cuibăreşte în Europa Centrală şi de Est, Orientul Apropiat şi Europa Occidentală. Iernează în Sudul Europei şi Nordul Africii.

\n

În România preferă locurile deschise, poieni largi cu arbori înalţi, iar de pe crengile uscate de la înălţime îşi delimitează teritoriul prin cântec.

\n

Populaţia totală europeană conţine 1000000-2200000 de perechi cuibăritoare. În Spania şi Portugalia există un nucleu cu peste 75% din totalul perechilor cuibăritoare.

\n

Populaţia din România este estimată de Munteanu et collaboratorii, 2002 la 20000-40000 de perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 15-20 perechi.

\n

La nivel european are statut de conservare nefavorabil, SPEC 2-vulnerabilă (conform BirdLife Internaţional).

\n

Specie migratoare, ajunge în ţară la sfârşitul lunii martie. Construieşte cuibul pe sol, bine camuflat. La începutul lunii aprilie femela depune 4-5 ouă pe care le cloceşte 12-16 zile. După eclozare puii sunt hrăniţi de ambii părinţi încă 14-16 zile, după care părăsesc cuibul fără să zboare. Ei sunt îngrijiţi în continuare de părinţi încă 5-7 zile până devin independenţi.

\n

Hrana este formată din insecte, adulţi şi larve şi seminţe. ... t) Mergus albellus, Linnaeus, 1758 - ferestraş mic Are areal transpalearctic vast. Este pasăre migratoare şi iernează în vestul şi sudul Europei, la Marea Caspică, în sudul Asiei şi Japoniei. Cuibăreşte în zonele nordice ale Europei şi Asiei. În Europa, specia este oaspete de iarnă, fiind prezent în Germania, Franţa, Polonia, Ucraina, Rusia şi România.

\n

În România este frecvent ca oaspete de iarnă în lunile octombrie-martie şi rar este sedentar şi cuibăritor. Preferă zonele umede, întinderi de apă cu stufăriş şi cu sălcii bătrâne şi scorburoase. Existenţa acesteia ca specie clocitoare este incertă, iar Munteanu, 2009 estimează un efectiv de 20 de perechi, în Delta Dunării unde a fost observat, în ultimii ani, cu boboci. Cuibăreşte în scorburi.

\n

Populaţia europeană numără 5000-8500 de perechi cuibăritoare.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 120-250 indivizi.

\n

Statutul de conservare este nefavorabil, SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional).

\n

Hrana conţine nevertebrate acvatice şi peştişori.

\n

Degradarea şi restrângerea habitatelor preferate, zone umede, ape întinse cu arbori bătrâni şi scorburoşi, desecarea şi asanarea bălţilor din Lunca Dunării, au fost cauzele principale ale dispariţiei acestei specii din lunca inundabilă a Dunării, unde era frecventă la începutul secolului al XX-lea. ... u) Nycticorax nycticorax, Linnaeus, 1758 - stârc de noapte Are o răspândire largă în zonele calde din America de Nord, America de Sud, Africa, sudul Europei, sudul Asiei. Populaţia europeană este cuibăritoare, prezentă în Europa Centrală, Occidentală, de Sud şi de Est.

\n

În România răspândirea stârcului de noapte s-a restrâns odată cu distrugerea şi desfiinţarea zonelor umede, în special a celor din Lunca Dunării. Preferă bazine acvatice cu multă vegetaţie, care au în preajmă vegetaţie arborescentă, zăvoaie, păduri de luncă, plantaţii forestiere.

\n

În Europa specia are un efectiv total de 60000-80000 de perechi, cu un efectiv mai mare în Italia, Ucraina, România şi Rusia.

\n

În Delta Dunării cuibăresc 4000-5000 de perechi, iar în restul ţării 1000-2000 de perechi. Oaspete de vară în lunile martie-aprilie şi septembrie-octombrie.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 42-50 perechi.

\n

Are un statut defavorabil şi este încadrată la categoria SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional).

\n

Cuibăreşte în colonii mixte sau monospecifice, cu alţi stârci sau cormorani, în sălcii, salcâmi, arţari, stejari, rar în stufăriş. Femela depune 4-5 ouă în lunile aprilie-iunie.

\n

Se hrăneşte cu nevertebrate acvatice şi peşti de dimensiuni mici.

\n

Degradarea şi distrugerea zonelor umede, defrişarea copacilor de pe lângă ape, distrugerea cuiburilor, intoxicarea cu metale grele şi insecticide-toate reprezintă factori limitativi pentru stârcul de noapte. ... v) Pernis apivorus, Linnaeus, 1758 - viespar Este o specie cu areal vest-palearctic, care cuprinde cea mai mare parte a Europei şi se întinde în continuare spre răsărit până în Asia Centrală, limita nordică fiind apropiată de izoterma de 15°C a lunii iulie.

\n

În România are răspândire discontinuă, cu precădere în zona colinară şi mai rar în cea montană joasă sau de câmpie. Preferă zonele cu păduri de foioase, dar urcă uneori şi în etajul molidului, unde arboretele alternează cu pajişti, goluri de munte şi alte terenuri deschise, cu condiţia existenţei apidelor şi a altor insecte cu care se hrănesc.

\n

Cuibăreşte în toate ţările Europei, efectivul populaţional european totalizând între 110.000-160.000 perechi clocitoare. Efectivul la nivelul României este incert, probabil între 600-1100 perechi clocitoare.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 1-2 perechi, iar efectivele de pasaj la 5-6 indivizi.

\n

La nivel european, populaţia este considerată stabilă.

\n

Este oaspete de vară, calendarul prezenţei sale în ariile de nidificare depinzând de fenologia speciilor de insecte pe care le consumă.

\n

În România este oaspete de vară din aprilie până în septembrie şi specie de pasaj. Cuibăreşte în păduri mari, dar şi în arborete fragmentate. Ponta este formată din 2-3 ouă.

\n

Ca biotop de hrănire preferă terenurile deschise cu vegetaţie ierboasă, unde găsesc insecte terestre mari, mai ales apide în stadii de adulţi, pupe, larve, precum şi vertebrate mici. Factorii limitativi sunt în general comuni cu ai altor specii de păsări răpitoare din ţara noastră, cu impactul cel mai mare fiind combaterea sistematică atât chimică cât şi prin metode indirecte practicate în trecut asupra speciilor de răpitoare. ... w) Phalacrocorax pygmaeus, Pallas, 1773 - cormoran pitic Răspândit în peninsula Balcanică, la Nord şi la Vest de Marea Neagră, zona Mării Caspice şi a Lacului Aral, Asia Mică şi Orientul Apropiat, specie sedentară şi sedentar-migratoare. În prezent cormoranul mic se reproduce în Delta Dunării, dar şi în alte puncte din ţară. În Lunca Dunării o colonie sigură este pe Ostrovul Calnovăţ. Preferă lacurile şi bălţile întinse cu multă vegetaţie, dar şi cu arbori, în care îşi amplasează cuiburile.

\n

Efectivul populaţiei europene ajunge la 27000-37000 de perechi. Aproximativ 75% din arealul speciei se află în Europa şi 2/3 din efectivul populaţiei europene se găseşte în România şi Azerbaidjan.

\n

În România cuibăresc în prezent în Delta Dunării între 10000-13000 de perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 10-15 indivizi.

\n

Deoarece populaţia europeană în această fază nu este ameninţată, ci pare sigură, specia este încadrată de BirdLife Internaţional la categoria SPEC 1: sigură (conform BirdLife Internaţional).

\n

Oaspete de vară, în perioada aprilie-octombrie. Cuibăreşte în colonii mixte împreună cu egrete, ţigănuşi, stârci, cormorani mari, şi altele asemenea. Cuiburile sunt construite adesea în sălcii, mai rar în stuf. Femela depune 4-6 ouă în perioada mai-iunie, pe care le incubează 28 de zile.

\n

Se hrăneşte cu peşte.

\n

Desecările zonelor umede, vânătoarea prin campaniile de combatere, fiind considerată specie dăunătoare, deoarece se hrăneşte cu peşte, distrugerile cuiburilor, tăierile copacilor în care îşi construiesc cuibul, reprezintă factorii limitativi ai efectivului populaţiei din ţara noastră. ... x) Philomachus pugnax, Linnaeus, 1758 - bătăuş Bătăuşii au o răspândire largă în regiunea Palerctică şi cuibăresc în centrul şi nordul Europei. Sunt păsări migratoare care iernează la sud de Sahara sau în sudul Asiei. Nu cuibăresc în România, unde sunt numai pasări de pasaj atât toamna cât şi primăvara.

\n

Populaţia europeană are un total de 100000-130000 de perechi cuibăritoare, iar cea din Rusia, inclusiv estul Siberiei este cea mai mare populaţie, care cuprinde 1000000-10000000 de indivizi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 1000-1500 de indivizi.

\n

La nivel european are un statut de conservare favorabil, SPEC 4: sigur-parţial (conform BirdLife Internaţional).

\n

Toate habitatele pe care le frecventează trebuie să fie în vecinătatea apei. În zonele de reproducere cuibăresc în turbării, sau pe malul apelor cu plaje şi vegetaţie scundă. Femelele sunt foarte sociabile şi se amestecă des cu alte limicole în teritoriile de hrănire. Pasajul are loc în iulie-octombrie toamna, iar primăvara în martie-aprilie. Masculii sunt poligami. În perioada aprilie-mai ei se reunesc în arenele de dans. Cuiburile sunt construite pe sol din resturi vegetale. Ponta conţine 4 ouă, care sunt incubate o perioadă de 20-23 de zile. Femela se ocupă singură de incubaţie şi creşterea puilor. Puii sunt nidifugi, capabili să părăsească cuibul la câteva ore după eclozare, devenind independenţi după 28-30 de zile.

\n

Specia este ameninţată prin dispariţia şi degradarea habitatelor, modificarea practicilor agricole tradiţionale, intensificarea culturilor şi vânătoare.

\n

Dintre toate scolopacidele care migrează prin ţara noastră bătăuşul este cel mai numeros. Încă de la sfârşitul lui iulie se pot observa în bălţile Dunării şi alte zone umede bătăuşi singuratici sau în stoluri. Masculii au în jurul gâtului un guler de pene mici. Numărul lor creşte din august către septembrie când apar în grupuri de 300-400 de exemplare. Dacă toamna este favorabilă cu temperaturi mari, pot rămâne până la începutul lui octombrie. Sosirea lor primăvara are loc în a doua jumătate a lunii martie şi durează până la începutul lunii mai. ... y) Platalea leucorodia, Linnaeus, 1758 - lopătar Lopătarul are un areal vast, dar discontinuu, în sudul regiunii Palearctice. Este mai numeros în Olanda, Spania, Ungaria şi Rusia.

\n

În România este oaspete de vară în lunile aprilie-octombrie. Cuibăreşte în stufărişuri în colonii simple sau mixte în lunile mai-iulie. În zonele unde cloceşte populaţia un depăşeşte 150 de cupluri. Lopătarul cuibăreşte în prezent în Delta Dunării şi punctiform în alte locuri din ţară. De asemenea, este prezent vara, constant, în Lunca Dunării unde au fost observate grupuri de zeci de exemplare, ceea ce sugerează posibilitatea cuibăririi sale în această zonă.

\n

Efectivul european al populaţiei este estimat la 9000-15000 de perechi.

\n

Populaţia din România este estimată la 1100-1500 perechi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 25-60 indivizi. Lopătarul niciodată nu a fost o pasăre numeroasă în fauna noastră.

\n

Statutul de conservare este nefavorabil, SPEC 2: rar (conform BirdLife Internaţional).

\n

Pentru construirea cuibului preferă stuful vechi, iar incendierea trestiei uscate în luna aprilie a dus la distrugerea pontelor păsărilor.

\n

Regresul populaţiei este datorat şi sistematizării şi asanării zonelor umede şi dispariţia stufului, dar şi datorită faptului că din cele 3-4 ouă din pontă, supravieţuiesc foarte puţini pui în primul an de viaţă, supravieţuirea lor depinde de oferta de hrană din teritoriile de hrănire din anul respectiv. ... z) Tringa glareola, Linnaeus, 1758 - fluierar de mlaştină Este o specie cu areal extins în Europa, areal ce reprezintă mai puţin de jumătate din arealul global de reproducere al speciei. Este o specie care cuibăreşte în cea mai mare din regiunile cu latitudini mari ale zonei Palearctice, de la zonele subarctice, la cele arctice sau boreal, temperate ori oceanice. Conform Birdlife Internaţional, specia nu cuibăreşte în România.

\n

Populaţia europeană este mare, se estimează a fi peste 350.000 de perechi însă a suferit o scădere moderată în perioada 1970-1990. Deşi specia a rămas stabilă în perioada 1990-2000, populaţiile cheie din Finlanda şi Rusia au manifestat instabilităţi ceea ce face ca întreaga populaţie europeană să nu fi revenit la nivelul dinainte anilor 1970.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 25-60 indivizi.

\n

Se hrăneşte preponderent cu materie animală, de cele mai multe ori insecte, larve pe care le prinde în nisipul umed de la marginea cursurilor de apă, uneori în apă până la pântece, ceea ce dă impresia că înoată. ... aa) Anas platyrhynchos, Linnaeus, 1758 - raţa mare Este o specie cu areal extins, ce cuprinde Europa, America de Nord, Asia şi Nordul şi Nord-Estul Africii.

\n

În Europa, specia este întâlnită în toate regiunile, în vecinătatea râurilor, lacurilor şi a altor corpuri de apă.

\n

În România, este o specie sedentară ce populează aproape toate cursurile râurilor mari din ţară, fiind cea mai frecvent întâlnită specie de raţă de la noi.

\n

În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 20000-25000 indivizi.

\n

Trăiesc în cârduri, iar în perioada de reproducere în cupluri. Perioada de cuibărit începe în martie sau uneori chiar din februarie. Cuibul este instalat în locuri foarte diverse, de la simple cavităţi în sol căptuşite cu vegetaţie până la scorburi ale arborilor bătrâni sau cuiburi ale altor păsări mai mari, dar întotdeauna bine camuflat. Ponta este formată din 8-12 ouă. Hrana este formată pe lângă vegetaţie şi grăunţe, şi din diferite specii de nevertebrate acvatice pe care le reţin în cioc prin filtrarea apei. Este o specie omnivoră. ... bb) Anas querquedula, Linnaeus, 1758 - raţa cârâitoare Are un areal extins, zona de cuibărire cuprinde cea mai mare parte a Europei şi Asia, exceptând zonele tropicale şi reci iar cartierele de iernare sunt situate în Africa Centrală, de Est şi Vest, India, Sud-Estul Asiei şi Indonezia. În Europa, specia este prezentă doar în timpul perioadei de cuibărire, în Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Ţările Baltice, Polonia şi fragmentat în Germania, Ucraina, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Spania.

\n

Este o specie oaspete de vară ce cuibăreşte în cea mai mare parte a Europei, arealul de răspândire în Europa reprezentând mai puţin de un sfert din arealul global de răspândire al speciei.

", "next": 239275}