NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000

(1)Cheltuielile pentru serviciile destinate fiecărui domeniu al asistenţei medicale se detaliază pe subcapitole de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, la propunerile caselor de asigurări de sănătate şi reprezintă cote procentuale asupra cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical aprobate în bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate şi se aproba prin ordin comun al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Preşedintelui Colegiului Medicilor din România, cu avizul Ministerului Sănătăţii. În caz de neînţelegere în legătură cu procentele de alocare a sumelor pentru serviciile destinate fiecărui domeniu de activitate al asistenţei medicale, decizia finala se ia, pe baza propunerii Ministerului Sănătăţii, după consultarea scrisă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Colegiului Medicilor din România. În cazul neincadrarii la nivel naţional în cotele procentuale stabilite, Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România vor conveni de comun acord, realocarea acestora. ...

(2)Cotele procentuale prezentate mai jos au un caracter orientativ la nivel naţional: ...

1. a)asistenţa medicală primara 14,5-15%
2. b)asistenţa medicală de specialitate ambulatorie (cu excepţia serviciilor medicale paraclinice) 6%
3. c)servicii medicale paraclinice 2,75%
4. d)servicii medicale spitaliceşti 59%-61%
5. e)dispozitive medicale 1%
6. f)asistenţa cu medicamente în tratamentul ambulatoriu 10%-11%
7. g)servicii medicale de urgenta prespitalicesti 3%-4%
8. h)asistenţa medicală ambulatorie stomatologica 2,5%-3%
9. i)servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii 1%
10. j)programe de sănătate altele decât cele ale Ministerului Sănătăţii 0,1%-1%

(3)Execuţia bugetară la nivelul caselor de asigurări de sănătate pe fiecare segment de asistenţa medicală se raportează la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, şi în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru se face publică instituţiilor interesate. ... Articolul 3 Decontarea cheltuielilor aferente îngrijirii sănătăţii persoanelor asigurate se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice, din fondul asigurărilor sociale de sănătate şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 4 Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România elaborează modele de contracte pentru furnizarea de servicii medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice prevăzute în Anexele nr. 1a - 1l la prezentele norme. Încheierea contractelor pentru furnizarea de servicii medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice se face începând cu luna iulie

1. Articolul 5 Nerespectarea obligaţiilor contractuale de către oricare dintre părţi conduce la aplicarea clauzelor prevăzute în contracte, mergand până la rezilierea contractului. Neplata în termen de maximum 30 de zile de la depunerea documentelor justificative, a sumelor datorate aferente serviciilor medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice, prevăzute în contractele de furnizare, obliga casele de asigurări de sănătate la plata unor majorări de întârziere egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării impozitelor către stat şi care vor fi stipulate în mod obligatoriu, în contractele de furnizare de servicii medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice. Articolul 6 Din sumele contractate de furnizorii de servicii medicale se pot prevedea cheltuieli pentru educaţia medicală continua ce urmează să se efectueze de către furnizorii de servicii medicale. Articolul 7 Calitatea de asigurat se dovedeşte cu carnetul de asigurări sociale pentru sănătate. Până la apariţia carnetului de asigurat rămân valabile prevederile punctului 9 din Normele privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul nr. 74/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288/22.VI.
2. Articolul 8 În cazul colectării sub nivelul sumei aprobate în Bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical, valorile definitive ale punctelor din asistenţa medicală primara şi asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu se regularizează prin negociere cu Colegiul Medicilor din România şi se pun în aplicare printr-un ordin comun al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Preşedintelui Colegiului Medicilor din România, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Capitolul 2 ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARA Articolul 9

(1)Reprezentantul legal al cabinetului medical din asistenţa medicală primara, organizat conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv reprezentantul legal al unităţii sanitare cu personalitate juridică în cazul cabinetelor care funcţionează în structura acestor unităţi, încheie contract de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, în conformitate cu prevederile art. 36

(2)din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2000. ...

(2)În vederea încheierii contractului, reprezentantul legal trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale sau, după caz, actul de înfiinţare, autorizaţia sanitară pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, cont deschis la Trezoreria Statului, codul fiscal şi dovada de acreditare pentru fiecare medic de familie pe care îl reprezintă. ... Articolul 10

(1)Programul de activitate al fiecărui medic de familie este zilnic, în medie 35 de ore pe săptămâna, de luni până vineri, în cabinetul medical sau la domiciliul asiguratului, organizat în funcţie de condiţiile specifice de zona. ...

(2)Asistenţa medicală permanenta, în afară orelor de program, în timpul nopţii, sambata, duminica şi sarbatori legale, se organizează de către casele de asigurări de sănătate, la solicitarea direcţiilor de sănătate publică, cu avizul colegiului medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti. Permanenta se organizează pe zone, cu participarea medicilor din cel puţin 4 cabinete medicale, în fiecare zi a săptămânii, de luni până vineri, între orele 20.00 - 8.00 iar în zilele de sambata, duminica şi sarbatori legale, se asigura permanenta de 24 de ore. ...

(3)Medicii de familie au obligaţia să-şi stabilească programul de activitate, inclusiv modul de organizare a permanentei, acolo unde este cazul şi să le aducă la cunoştinţa asiguraţilor, casei de asigurări de sănătate şi direcţiei de sănătate publică. ... Articolul 11

(1)Modalităţile de plată a furnizorilor de servicii medicale primare sunt plata "per-capita" conform listei proprii de asiguraţi şi tarif pe serviciu. ...

(2)Plata "per capita" se realizează prin înmulţirea numărului de puncte rezultat în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârsta a asiguraţilor înscrişi pe lista medicului de familie conform lit. a), ajustat în funcţie de condiţiile prevăzute la lit. b), cu valoarea stabilită pentru un punct. ...

1. a)Numărul de puncte acordat în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârsta a asiguraţilor, se stabileşte astfel: ... 1) - numărul de puncte, acordat pe o persoană înscrisă pe lista, în raport cu vârsta asiguratului: ┌───────────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┐ │ Grupa de vârsta │ Sub 1 an │ 1 - 59 ani │ 60 şi peste │ │ │ │ │ 60 ani │ ├───────────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ Nr. puncte/ │ 14,5 │ 10 │ 12,5 │ │ Persoana/an │ │ │ │ └───────────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┘ La stabilirea numărului de puncte în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârsta a asiguraţilor înscrişi pe lista proprie a medicului de familie, pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de pensionare şi care au fost pensionate din motive de boala, în locul punctajului aferent grupei de vârsta în care acestea se încadrează, se acordă 12,5 puncte/persoana/an. 2) - în situaţia în care pe lista medicului de familie sunt înscrişi copii încredinţaţi sau dati în plasament, potrivit legii, unui serviciu public specializat ori unui organism privat autorizat, numărul de puncte aferent acestora, este de 18,5 pentru grupa de vârsta sub 1 an, respectiv de 13, pentru grupa de vârsta 1-59 ani. În acest sens medicii de familie depun la casa de asigurări de sănătate, împreună cu lista de asiguraţi, actele doveditoare care atesta aceasta calitate pentru aceşti copii înscrişi pe lista proprie. 3) - în situaţia în care numărul total de puncte rezultat în raport cu numărul de asiguraţi de pe lista fiecărui medic de familie şi structura acestora pe grupe de vârsta este mai mare de 22.000/an, punctele ce depăşesc acest nivel, se reduc cu 75%, dacă numărul de asiguraţi înscrişi pe lista proprie este mai mare de 2.000. Aceasta corectie nu se aplică medicilor de familie care îşi desfăşoară activitatea în localităţile în care numărul de medici de familie existent este sub numărul optim de posturi de medici de familie stabilit conform normativelor în vigoare şi neocupate, considerat a fi necesar pentru localităţile respective. Aceste situaţii speciale se stabilesc de către casele de asigurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu avizul direcţiilor de sănătate publică
2. b)Numărul total de puncte rezultat potrivit lit.
3. a)se majorează şi/sau se diminuează în următoarele situaţii: ... 1) - în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea; criteriile de încadrare a cabinetului medical în una din cele 3 condiţii se asimilează cu cele prevăzute de art. 8 lit
4. d)şi punctul 4 din nota de la Anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările şi completările ulterioare: - pentru zone izolate cu 20%; - pentru condiţii grele cu 40%; - pentru condiţii foarte grele cu 60%. Lista cabinetelor medicale din asistenţa medicală primara la care se aplică majorările prevăzute la pct. 1), se aproba anual de către casele de asigurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu avizul direcţiilor de sănătate publică. 2) - în raport cu gradul profesional; valoarea de referinţa a prestaţiei medicale este cea a medicului specialist. Pentru prestaţia medicului primar, numărul total de puncte se majorează cu 20% iar pentru cei care nu au promovat un examen de specialitate se depuncteaza cu 10%; 3) - cu până la 100% pentru medicii care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate, cu condiţii grele sau condiţii foarte grele cu un număr mic de locuitori, pentru care casele de asigurări de sănătate împreună cu colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti au stabilit ca necesară menţinerea unui post de medic sau în cabinetele din localităţile deficitare din punct de vedere al prezentei medicului de familie, cauzată de nivelul socio-economic şi educaţional al populaţiei, pe baza unor criterii stabilite de casele de asigurări de sănătate împreună cu colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu avizul direcţiilor de sănătate publică. Aceste situaţii se reevalueaza permanent. 4) - pentru condiţiile enumerate la pct. 1) şi pct. 3), medicii pot primi stimulente de la consiliile locale şi din alte surse legale de venituri decât din fondul de asigurări sociale de sănătate aferent asistenţei medicale primare.

(3)Numărul de puncte per serviciu acordat pentru serviciile medicale realizate de medicul de familie este: ... Serviciul Numar puncte per serviciu

1. a)imunizari conform programului 4 puncte/inoculare naţional de imunizari: sau doza orala 1) antituberculoasa - vaccin BCG; 2) revaccinare BCG, inclusiv pentru verificarea cicatricei post primo vaccinare; 3) testarea PPD; 4) antihepatita B; 5) antipoliomielitica - VPO; 6) împotriva difteriei, tetanos şi tuse convulsiva - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este contraindicata); 7) antirujeolic; 8) împotriva difteriei şi tetanos - DT (revaccinare); 9) împotriva difteriei şi tetanos - dT (revaccinare); 10) împotriva tetanos - dT sau VTA; 11) alte vaccinari în caz de necesitate, impuse de Ministerul Sănătăţii. Casele de asigurări de sănătate decontează imunizarile efectuate de medicii de familie şi pentru asiguraţii care nu sunt înscrişi pe listele proprii ale acestora. Direcţiile de sănătate publică vor întocmi liste cu medicii de familie care efectuează imunizarile pentru persoanele neînscrise pe listele proprii ale medicilor de familie, în vederea organizării acestei activităţi, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportarii bolilor şi a efectuării vaccinarilor. Medicii de familie au obligaţia să raporteze, pe grupe de vârsta, către direcţiile de sănătate publică, vaccinarile efectuate. Pentru medicii de familie care realizează peste 90% din totalul imunizarilor catagrafiate decontarea imunizarilor realizate peste acest nivel se face la punctaj dublu. Toate imunizarile efectuate de către medicii de familie trebuie avizate de direcţiile de sănătate publică, în vederea decontării.
2. b)examen de bilanţ: 1) copii - la externarea din maternitate ....... 12 puncte 2) la 1 luna ................................... 12 puncte 3) la 2 luni ................................... 8 puncte 4) la 4 luni ................................... 8 puncte 5) la 6 luni ................................... 8 puncte 6) la 9 luni ................................... 8 puncte 7) la 12 luni .................................. 8 puncte 8) la 15 luni .................................. 6 puncte 9) la 18 luni .................................. 6 puncte 10) de la 2 ani până la 7 ani, anual ............ 6 puncte 11) de la 7 - 30 ani - o dată la 2 ani un examen 6 puncte medical complet (inclusiv cu depistare plus 20 puncte/ oncologica clinica) caz oncologic trimis la medicul de specialitate şi confirmat de acesta 12) peste 30 ani - anual un examen medical complet 6 puncte (inclusiv cu depistare oncologica clinica) plus 20 puncte/ caz oncologic trimis la medicul de specialitate şi confirmat de acesta
3. c)control profilactic TBC şi boli venerice 1) bolnav TBC nou descoperit 20 puncte/caz TBC trimis la medicul de specialitate şi confirmat de acesta 2) urmărirea tratamentului specific până la scoaterea din evidenta 4 puncte/luna 3) bolnav sau contact bolnav veneric descoperit 20 puncte/caz trimis la medicul de specialitate şi confirmat de acesta
4. d)supravegherea gravidei 1) luarea în evidenta 10 puncte 2) supravegherea, lunar din luna a 3-a până în luna a 9-a 8 puncte 3) urmărirea lehuzei la ieşirea din maternitate şi la 4 săptămâni 8 puncte
5. e)asistenţa medicală la domiciliul pacientului pentru situaţiile prevăzute cu aceasta destinaţie la art. 30 - litera c, pct. 8: 1) între orele 8,00 - 20,00 30 puncte/ (în afară programului de 7 ore/zi şi în afară solicitare programului de asigurare a permanentei) 2) între orele 20,00 - 8,00 50 puncte/ (în afară programului de 7 ore/zi şi în afară solicitare programului de asigurare a permanentei)
6. f)continuitatea acordării asistenţei medicale - în centre de permanenta, organizate conform art. 10 alin.

(2)şi alin.

(3): 1) în zilele lucrătoare între orele 20.00 - 8.00 5 puncte/ ora 2) în zilele de sambata, duminica şi sarbatori legale 10 puncte/ ora Articolul 12

(1)La calculul numărului lunar de puncte, conform art. 11 se iau în considerare asiguraţii înscrişi pe lista medicului de familie, existenţi în ultima zi a lunii precedente. ...

(2)Miscarea asiguraţilor dintr-o grupa de vârsta în alta se face astfel: pentru asiguraţii din grupa de vârsta 0 - 1 an - trecerea în grupa de vârsta următoare se face în luna următoare implinirii vârstei de 1 an; pentru asiguraţii din grupele de vârsta 1-59 ani, 60 şi peste 60 ani, înscrierea în grupele de vârsta respective se face în funcţie de vârsta împlinită la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ... Articolul 13

(1)Pentru perioade de absenta, medicul de familie organizează preluarea activităţii medicale de către un alt medic de familie acreditat sau în cazurile în care acest lucru nu este posibil, casele de asigurări de sănătate numesc un înlocuitor. În ambele situaţii, medicul înlocuitor trebuie să aibă licenta de înlocuire temporară. Licenta de înlocuire temporară se acordă de către colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu avizul casei de asigurări de sănătate. ... Perioadele de absenta se referă la: incapacitate temporară de muncă, concediu de sarcina/lauzie, concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la 2 ani, vacanta pentru o perioadă de maximum 30 de zile lucrătoare pe an, studii medicale de specialitate - pentru o perioadă de maximum 2 luni pe an. Pentru perioade de absenta mai mici de 30 de zile calendaristice pe an, înlocuirea medicului absent se poate face pe bază de reciprocitate între medici.

(2)Venitul "per capita", per serviciu şi bugetul de practica medicală aferente perioadei de absenta se virează de către casa de asigurări de sănătate în contul titularului contractului, urmând ca în convenţia de înlocuire să se stipuleze în mod obligatoriu condiţiile de plată a medicului înlocuitor. ... Articolul 14

(1)Reprezentantul legal încheie o convenţie cu medicul înlocuitor, avizată de casa de asigurări de sănătate, prin care se stabilesc condiţiile de înlocuire referitoare la drepturile şi obligaţiile medicului înlocuitor. Convenţia de înlocuire, cuprinsă în Anexa nr. 1j la prezentele norme, devine anexa la contractul de furnizare de servicii medicale al reprezentantului legal al cabinetului medical. ...

(2)Excepţie fac situaţiile în care reprezentantul legal se afla în imposibilitate de a participa la încheierea convenţiei de înlocuire. În aceste situaţii, convenţia de înlocuire se încheie între medicul înlocuitor şi casa de asigurări de sănătate, potrivit Anexei nr. 1k. ... Articolul 15 În cabinetul medicului de familie pot fi angajaţi numai medici acreditaţi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; medicii angajaţi nu au lista de asiguraţi proprie şi nu raportează activitate medicală proprie; prescrierea medicamentelor cu sau fără contribuţie personală se face folosindu-se formularul tip cu ştampila cabinetului şi parafa medicului angajat. Întreaga activitate a cabinetului se face respectându-se contractul încheiat de reprezentantul legal al cabinetului cu casa de asigurări de sănătate. Articolul 16

(1)Medicii de familie nou veniti într-o localitate în cabinetele medicale deja existente sau nou înfiinţate cu avizul colegiului medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru o perioadă de maximum 3 luni, perioada considerată necesară pentru înscrierea asiguraţilor pe listele proprii, beneficiază lunar de un venit echivalent cu un salariu minim brut corespunzător funcţiei şi gradului profesional stabilit în sistemul sanitar bugetar şi de un buget de practica medicală, în baza unei convenţii de furnizare de servicii medicale, încheiată între reprezentantul legal şi casa de asigurări de sănătate. ...

(2)Dacă medicul de familie, în acest interval de 3 luni înscrie un număr de minim 500 asiguraţi pe lista proprie ţinând cont şi de condiţiile specifice de zona, reprezentantul legal încheie contract de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate. După expirarea celor 3 luni, medicul de familie încheie contract de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, indiferent de numărul de asiguraţi înscrişi pe lista proprie. ... Articolul 17 Fondul aferent asistenţei medicale primare reprezintă o cota procentuală din fondul de asigurări sociale de sănătate aferent cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical şi are următoarea structura:

1. a)50% pentru plata medicilor de familie, din care: ... 1) 70% pentru plata "per capita"; 2) 30% pentru plata pe serviciu;
2. b)49% pentru bugetul de practica medicală aferent medicilor de familie; ...
3. c)1% pentru medicii nou veniti în vederea exercitării profesiei într-o localitate, în cabinete medicale deja existente sau nou înfiinţate. Din acest fond se suporta veniturile medicilor, cheltuielile pentru plata celorlalte categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în aceste cabinete, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale cabinetului şi cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenta. ... Articolul 18 Pentru a se urmări încadrarea în cota aferentă asistenţei medicale primare stabilită conform art. 2 alin.

(1)şi pentru calculul trimestrial al valorilor estimate şi definitive ale punctelor, fondul anual aferent asistenţei medicale primare se defalca pe trimestre. Articolul 19

(1)Valoarea estimată a punctului "per capita" este valabilă pentru un an, este unica pe ţara şi este stabilită anterior încheierii contractelor. Aceasta valoare se obţine prin împărţirea cotei procentuale de 90% din fondul aferent pentru plata "per-capita" a medicilor de familie, la numărul total de puncte "per-capita" estimat a se realiza în funcţie de populaţia tarii şi de structura pe grupe de vârsta a acesteia. ...

(2)Valoarea estimată a unui punct obţinută în condiţiile alin.

(1)se regularizează trimestrial în funcţie de: fondul aferent pentru trimestrul respectiv, destinat pentru plata "per-capita" a medicilor de familie şi de numărul de puncte efectiv realizat, conform art. 11 alin.

(2)şi reprezintă valoarea definitivă a unui punct. Valoarea definitivă nu poate fi mai mica decât valoarea estimată, în condiţiile în care bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate nu este modificat în sensul diminuării prin acte normative. ...

(3)Valoarea definitivă a unui punct pentru plata pe serviciu este unica pe ţara şi se calculează la finele fiecărui trimestru astfel: fondul aferent pentru plata pe serviciu pentru trimestrul respectiv împărţit la numărul total de puncte pe servicii realizat de medicii de familie. Valoarea unui punct astfel obţinută este definitivă pentru trimestrul respectiv şi estimată pentru trimestrul următor. Valoarea definitivă a unui punct pe serviciu pentru trimestrul II 2000 devine valoare estimată a unui punct pe serviciu pentru trimestrul III 2000. ... Articolul 20

(1)Pe baza valorii estimate a unui punct "per capita" obţinută în condiţiile art. 19 alin.

(1)şi a numărului total de puncte "per capita" realizat lunar conform art. 11 alin.

(2)şi pe baza valorii estimate unui punct pentru plata pe serviciu obţinută în condiţiile art. 19 alin.

(3)şi a numărului total de puncte pe servicii realizat lunar conform art. 11 alin.

(3), se calculează suma cuvenită lunar medicului de familie, pentru primele doua luni ale fiecărui trimestru. ...

(2)Pe baza valorii definitive a unui punct obţinută în condiţiile art. 19 alin.

(2)şi alin.

(3), a numărului total de puncte "per capita" realizat în cursul unui trimestru, conform art. 11 alin.

(2)şi a numărului total de puncte pe serviciu realizat în cursul unui trimestru conform art. 11 alin.

(3), se calculează sumele cuvenite medicilor de familie pe un trimestru. În situaţiile în care valoarea definitivă a punctului pentru plata pe serviciu este mai mica decât cea estimată şi sumele acordate sunt mai mari decât valoarea prestaţiilor efectiv realizate, în luna următoare încheierii trimestrului se fac regularizările între fondul pentru plata "per capita" şi fondul pentru plata pe serviciu. ... Articolul 21 Lunar, medicul de familie raportează casei de asigurări de sănătate, prin reprezentantul legal, activitatea medicală efectiv realizată conform art. 11, care se verifica de către casa de asigurări de sănătate. Articolul 22

(1)Formularele necesare raportarii în vederea decontării serviciilor medicale pentru medicii de familie se elaborează de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi se procura contra cost de la casele de asigurări de sănătate. Data raportarii activităţii medicilor de familie este stabilită de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate. ...

(2)Asiguraţii care doresc să-şi schimbe medicul de familie vor adresa o cerere medicului de familie la care doresc să se înscrie, precizând numele medicului de la care pleacă. Medicul de familie primitor are obligaţia sa anunţe în scris în maximum 15 zile medicul de familie de la care a plecat asiguratul, precum şi casa de asigurări de sănătate. Medicul de familie de la care pleacă asiguratul trebuie să transfere fişa medicală prin posta medicului primitor în termen de 15 zile de la solicitare. Cabinetul medical de la care pleacă asiguratul, păstrează minimum 5 ani o copie după fişa medicală a acestuia. ...

(3)Reprezentantul legal al cabinetului medical sau al unităţii sanitare este direct răspunzător de corectitudinea datelor raportate. În cazul în care se constata raportări eronate, reprezentantul legal răspunde material, civil şi penal, potrivit dispoziţiilor cuprinse în contractul de furnizare de servicii medicale, conform legislaţiei în vigoare. Nerespectarea termenelor de raportare stabilite de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate atrage după sine nedecontarea serviciilor medicale prestate pentru perioada respectiva. ... Articolul 23

(1)Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru, vor fi corectate la sfârşitul trimestrului, odată cu recalcularea drepturilor băneşti cuvenite medicului de familie. ...

(2)Erorile de calcul constatate după expirarea trimestrului vor fi corectate până la sfârşitul anului, astfel: numărul de puncte plătit eronat în plus sau în minus într-un trimestru anterior, faţă de cel realizat, se recalculează în trimestrul în care s-a constatat eroarea la valoarea definitivă a punctului "per capita", pe serviciu şi a punctului pentru bugetul de practica medicală, stabilit pentru trimestrul în care s-a produs eroarea, sumele respective afectand valoarea definitivă a punctului în trimestrul când s-a constatat eroarea. În situaţia în care după încheierea anului financiar se constata erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plătite în plus sau în minus se recalculează conform legii. ... Articolul 24

(1)Cabinetul medical beneficiază de un buget de practica medicală. Valoarea estimată a unui punct pentru bugetul de practica medicală pentru anul 2000 este unica pe ţara şi se calculează raportand fondul destinat pentru bugetul de practica medicală la numărul de puncte "per capita" estimat a se realiza în perioada respectiva. ...

(2)Bugetul de practica medicală estimat pentru primele 2 luni ale fiecărui trimestru se stabileşte lunar prin înmulţirea valorii estimate a unui punct pentru bugetul de practica medicală cu numărul de puncte "per capita" efectiv realizate, conform art. 11 alin.

(2)lit. a) şi art. 11 alin.

(2)lit. b) - pct. 1 şi pct. 3. ...

(3)Valoarea definitivă a punctului pentru bugetul de practica medicală este unica pe ţara şi se calculează la sfârşitul fiecărui trimestru de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, astfel: fondul pentru bugetul de practica medicală aferent trimestrului respectiv se raportează la numărul de puncte "per capita" efectiv realizate în trimestrul respectiv, conform art. 11 alin.

(2)lit. a) şi art. 11 alin.

(2)lit. b) - pct. 1 şi pct. 3 şi a numărului de puncte rezultat conform art. 25 alin.

(1). Fondul pentru bugetul de practica medicală aferent unui trimestru, pe baza căruia se stabileşte valoarea definitivă a punctului se obţine din fondul corespunzător cotei prevăzute la art. 17 lit.

1. b)şi lit.
2. c)din care se scad sumele aferente veniturilor medicilor nou veniti într-o localitate. ... Bugetul de practica medicală, atât cel estimat cat şi cel definitiv nu este influentat de gradul profesional.

(4)Bugetul de practica medicală, inclusiv pentru medicii nou veniti într-o localitate, se recalculează trimestrial, în funcţie de: ...

1. a)valoarea definitivă a punctului pentru bugetul de practica medicală ...
2. b)numărul de puncte "per capita" realizate în trimestrul respectiv, conform art. 11 alin.

(2)lit. a) şi art. 11 alin.

(2)lit. b) - pct. 1 şi pct. 3 şi numărul de puncte rezultat conform art. 25 alin.

(1). ... Articolul 25

(1)Bugetul de practica medicală pentru medicii nou veniti într-o localitate în cabinete medicale deja existente sau nou înfiinţate, se stabileşte pentru un număr de 500 de asiguraţi pe o structura de vârsta echilibrata. Prin structura de vârsta echilibrata se înţelege ponderea fiecărei grupe de vârsta în total populaţie a tarii. Pentru perioadele de activitate sub o luna, numărul de puncte aferent perioadei respective se calculează astfel: ... - număr puncte pe luna x (număr zile lucrătoare efectiv lucrate/număr zile lucrătoare ale lunii respective) Bugetul de practica medicală estimat pentru situaţia mai sus menţionată se obţine prin înmulţirea numărului de puncte aferent perioadei de activitate desfăşurată în cursul unei luni calendaristice cu valoarea estimată a unui punct pentru bugetul de practica medicală, care este aceeaşi cu cea stabilită conform art. 24 alin.

(1).

(2)Valoarea definitivă a unui punct pentru bugetul de practica medicală recalculata la sfârşitul trimestrului pentru medicii nou veniti într-o localitate în cabinete medicale deja existente sau nou înfiinţate este cea stabilită conform art. 24 alin.

(3). ... Articolul 26

(1)Din bugetul de practica medicală se suporta următoarele: ... a) Cheltuieli de personal pentru personalul angajat, altul decât medici. Din bugetul de practica medicală se aloca o cota de minimum 35%, procent care poate fi negociat trimestrial, pentru cheltuielile de personal cuvenite asistentilor medicali. Pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale se va încadra un asistent medical la 1000 asiguraţi înscrişi pe listele medicilor de familie. Pentru cabinetele medicale care au sub 1000 de asiguraţi înscrişi pe listele proprii ale medicilor de familie, încadrarea asistentului medical este obligatorie, aceasta realizandu-se cu fracţiune de norma întreaga. ... Persoanele care au calitatea de salariaţi beneficiază de plată concediilor medicale conform Legii nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, de plată concediilor pentru creşterea copilului în vârsta de până la 2 ani potrivit Legii nr. 120/1997 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor de până la 2 ani, de plată concediilor de odihnă potrivit Legii nr. 6/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor. Referitor la personal, altul decât medici, reprezentantul legal al cabinetului medical are următoarele obligaţii: 1) sa încheie pentru personalul angajat contracte de muncă individuale conform art. 1 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca, cu modificările şi completările ulterioare şi sa înregistreze aceste contracte la Inspectoratul Teritorial de Muncă în termen de 20 de zile de la data încheierii lor; 2) să depună carnetele de muncă ale angajaţilor la Inspectoratul Teritorial de Muncă; 3) să depună trimestrial la Inspectoratul Teritorial de Muncă dovezile de plată ale salariilor pentru persoanele încadrate la cabinetele individuale. Dovezile de plată a salariilor vor fi însoţite de acte ce atesta plata lunară a contribuţiei de asigurări sociale şi a celorlalte obligaţii prevăzute la art. 9 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca, cu modificările şi completările ulterioare; 4) sa încheie după caz convenţii civile de prestări servicii în forma scrisă pentru persoanele care prestează o activitate care nu depăşeşte, în medie, 3 ore pe zi cu condiţia ca activitatea acestora sa nu facă parte din domeniul activităţilor de baza ale angajatorului şi sa înregistreze aceste convenţii la Inspectoratul Teritorial de Muncă în termen de 20 de zile de la încheierea acestora potrivit art. 1 alin.

(1)lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 935/1999 privind stabilirea condiţiilor în care pot presta munca persoanele care nu încheie contracte individuale de muncă şi modul de utilizare a sumelor reprezentând comisionul perceput de inspectoratele teritoriale de muncă, respectiv de direcţiile generale de muncă şi protecţie socială. Salariile persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în cabinetele medicale se stabilesc prin negociere cu respectarea nivelurilor minime prevăzute de reglementările legale în vigoare, potrivit art. 11 alin.

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare şi a Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru. 5) sa calculeze lunar asupra fondului de salarii: contribuţia la fondul de asigurări sociale, conform Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 2/1999 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; contribuţia la fondul asigurărilor sociale de sănătate conform Legii nr. 145/1997 a asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare precum şi normelor de încasare a acestora; contribuţia la fondul pentru plata ajutorului de şomaj în cuantum de 5% potrivit Legii nr. 1/1991 privind protecţia şomerilor şi reintegrarea lor profesională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 6)asupra salariilor de baza, sa calculeze contribuţia la fondul pentru plata ajutorului de şomaj în cuantum de 1% potrivit Legii nr. 1/1991 privind protecţia şomerilor şi reintegrarea lor profesională, iar asupra salariilor de baza la care se adauga sporurile cu caracter permanent, sa calculeze contribuţia la fondul pentru pensie suplimentară de 5% conform Legii nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; contribuţia la asigurările sociale de sănătate, potrivit Legii nr. 145/1997 a asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare. 7) sa calculeze lunar impozitul pe salarii conform Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările şi completările ulterioare. b) Alte obligaţii financiare calculate asupra fondului de salarii pentru personalul de la lit. a), potrivit legii: în ceea ce priveşte exemplificarea obligaţiilor financiare calculate asupra fondului de salarii, reprezentantul legal al cabinetului medical, are de achitat cota de 3% pentru constituirea fondului special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap potrivit Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare. ... c) Cheltuielile pentru administrarea şi funcţionarea cabinetului medical sunt prevăzute în Anexa nr. 2 la prezentele norme: structura cheltuielilor de personal şi a cheltuielilor materiale şi servicii cuprinse în bugetul de practica medicală se detaliază pe articolele şi alineatele clasificaţiei economice, conţinutul acestora fiind exemplificat în Anexa nr. 2 la prezentele norme. ... d) Cheltuieli cu medicamentele şi materiale sanitare pentru trusa de urgenta. ...

(2)Reprezentantul legal al cabinetului medical va prezenta casei de asigurări de sănătate decontul pentru bugetul de practica, pe categorii de cheltuieli, conform Anexei nr. 2 la prezentele norme. ...

(3)Veniturile realizate de medicii de familie reprezintă venituri din activităţi independente şi se impun în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, Hotărârea Guvernului nr. 1066/1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 şi Ordinul ministrului finanţelor nr. 215/2000 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102/08.03.2000. ... Articolul 27

(1)Reprezentantul legal al cabinetului medical are obligaţia de a angaja personal mediu sanitar şi alte categorii de personal, în condiţiile art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, achitand lunar toate contribuţiile prevăzute de lege pentru personalul angajat. Personalul angajat beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia muncii în vigoare. Medicul de familie are obligaţia sa stabilească programul de lucru şi sarcinile de serviciu pentru personalul angajat. ...

(2)Bugetul de practica medicală corespunzător activităţii medicului de familie care îşi desfăşoară activitatea în structura unor unităţi sanitare cu personalitate juridică se stabileşte pe baza metodologiei prevăzută în prezentele norme şi este gestionat de unitatea sanitară cu personalitate juridică. Bugetul de practica medicală are destinaţia prevăzută de prezentele norme. ... Articolul 28 Medicul de familie are obligaţia de a asigura în cadrul serviciilor prevăzute la art. 30 toate activităţile care sunt cuprinse în baremul de activităţi practice obligatorii din curricula de pregătire din specialitatea de medicina generală. De asemenea medicul face şi interpretarea investigatiilor necesare în afectiunile prevăzute în tematica pe aparate şi sisteme. Casele de asigurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti iniţiază un sistem de evaluare a trimiterilor către asistenţa medicală de specialitate a cazurilor ce se dovedesc nejustificate şi stabilesc măsurile ce se impun. Articolul 29 Personalul mediu sanitar poate acorda îngrijiri medicale la domiciliu, după un plan elaborat de către medicul de familie sau de specialitate care are asiguratul în îngrijire. Articolul 30 Serviciile medicale care se acordă de către medicul de familie persoanelor asigurate în cabinetul medical sau în cazuri justificate, la domiciliul bolnavului, sunt următoarele: a) Servicii profilactice: ... 1) imunizari conform programului naţional de imunizari: - evidenta persoanelor pentru care exista obligaţia imunizarii şi colaborarea cu direcţia de sănătate publică pentru realizarea imunizarilor; - antituberculoasa - vaccin BCG; - revaccinare BCG, inclusiv pentru verificarea cicatricei post primo vaccinare; - testarea PPD; - antihepatita B; - antipoliomielitic - VPO; - împotriva difteriei, tetanos şi tuse convulsiva - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este contraindicata); - antirujeolic; - împotriva difteriei şi tetanos - DT (revaccinare); - împotriva difteriei şi tetanos - dT (revaccinare); - împotriva tetanos - dT sau VTA; - alte vaccinari în caz de necesitate impuse de Ministerul Sănătăţii; Acoperirea vaccinala va fi realizată conform programului naţional de imunizari. Medicii de familie răspund de modul de păstrare şi utilizare cost-eficienta a vaccinurilor. 2) consilierea în vederea evitării factorilor de risc 3) controale profilactice TBC, boli venerice, etc. 4) examen de bilanţ (monitorizarea dezvoltării copilului): - copii - la externarea de la maternitate, la 1 luna, la 2 luni, la 4 luni, la 6 luni, la 9 luni, la 12 luni, la 15 luni, la 18 luni - de la 2 ani la 7 ani - anual - de la 7 ani până la 30 ani - o dată la 2 ani un examen medical complet (inclusiv cu depistare oncologica clinica) - peste 30 ani - anual un examen medical complet (inclusiv cu depistare oncologica clinica). Standardul pentru controlul anual al pacientilor peste 30 ani, prevăzut la art. 65

(2)din Contractul cadru consta în efectuarea unui examen clinic general. 5) depistarea, izolarea şi raportarea cazurilor de boli transmisibile, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 8/2000, inclusiv TBC şi boli venerice; măsuri minimale de lupta în focarul familial de boala infectioasa; 6) supravegherea gravidei: - luarea în evidenta, - supravegherea, lunar din luna a-III-a până în luna a-IX-a de sarcina, - urmărirea lehuzei - la ieşirea din maternitate şi la 4 săptămâni 7) servicii de baza de planificare familială: - consultatie de planificare familială, - indicarea unei metode contraceptive la persoanele fără risc 8) screening pentru depistarea cancerului genital (frotiu cito-vaginal) şi pentru depistarea cancerului mamar, dacă dotarea cabinetului permite aceasta, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii.

1. b)Servicii de urgenta: ... 1) asistenţa medicală în urgente medico-chirurgicale 2) trimitere pentru internare în spital sau către medicul de specialitate
2. c)Servicii medicale curative: ... 1) anamneza, examen obiectiv, diagnostic 2) examene paraclinice minimale la nivelul cabinetului şi completare prin trimitere (scrisoare medicală de trimitere cu scurt rezumat al afectiunii şi precizarea motivelor de trimitere). La nivelul centrelor de sănătate rurală cu modul de urgenta, dotate în cadrul programului Băncii Mondiale, examene paraclinice, în funcţie de specificul dotării şi competentei medicului de familie. 3) prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic 4) manevre de mica chirurgie, perfuzii i.v., infiltratii 5) trimitere către alte specialităţi, după caz (scrisoare medicală de trimitere) 6) are obligaţia să respecte prescripţiile şi recomandările făcute de medicii specialişti din ambulatorul de specialitate sau din spital, care sunt în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, făcute prin scrisoare medicală pentru asiguraţii de pe lista proprie, în concordanta cu evoluţia bolii 7) supravegherea asiguraţilor înscrişi pe lista, pentru afectiunile care necesita dispensarizare, în colaborare cu medicul de specialitate 8) asistenţa medicală la domiciliu (tratamente injectabile, pansamente, monitorizare) pentru: - copii în vârsta de sub 3 ani; - asiguraţi nedeplasabili de orice vârsta: în urma interventiilor majore până la vindecarea completa a plagii; - pacienti imobilizati ortopedic; - pacienti cu insuficienta motorie a trenului inferior; - bolnavi în faza terminala; - alte situaţii la recomandarea medicului de specialitate printr-o scrisoare medicală; 9) servicii medicale de îngrijire şi de recuperare, la indicaţia medicului de specialitate 10) educaţie medico-sanitară 11) recomandări medicale (prescripţii medicale)
3. d)Servicii speciale: ... 1) activităţi în caz de epidemii 2) asigurarea organizării accesului continuu la asistenţa medicală 3) asigurarea asistenţei medicale pentru persoanele asigurate şi neînscrise pe lista proprie (numai în caz de urgenta medicală, convenţie de reciprocitate sau în cazul asigurării permanentei) 4) consiliere pentru un stil de viaţa sanatos
4. e)Activităţi de suport: ... 1) eliberare de acte medicale (certificate de concediu medical, certificat de deces, certificate medicale pentru îngrijirea copilului bolnav conform prevederilor legale). Alte acte medicale legale solicitate de asigurat, acte medicale solicitate de autorităţi care prin activitatea lor au dreptul sa cunoască starea de sănătate a asiguraţilor nu se decontează de către casele de asigurări de sănătate. 2) organizarea activităţii de evidenta, completarea la zi a fisei de consultatie, a registrelor medicale şi raportare statistica către casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică. Articolul 31 Medicul de familie poate oferi servicii medicale şi altor persoane în afară listei proprii de asiguraţi, atât în timpul programului de lucru pentru cazurile de urgenta, cat şi în afară acestuia. Plata acestor servicii medicale se face direct de către persoana care a solicitat medicul, pe baza unor tarife stabilite şi afişate de către cabinetul medical. Excepţie fac situaţiile în care exista convenţie de reciprocitate în funcţie de forma de exercitare a profesiei de medic sau convenţie de asigurare a permanentei asistenţei medicale primare precum şi cazurile de urgenta. Veniturile realizate din aceste activităţi reprezintă venituri ale cabinetului, care se evidenţiază şi se impozitează, în condiţiile legii. Articolul 32 Lista investigatiilor paraclinice recomandate de medicii de familie sunt prevăzute în Anexa nr. 3 la prezentele norme. Capitolul 3 ASISTENŢA MEDICALĂ DE SPECIALITATE DIN AMBULATORIU Articolul 33 Reprezentantul legal al cabinetului medical sau al unităţii sanitare din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate încheie contract de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate. În vederea încheierii contractului de furnizare de servicii medicale, reprezentantul legal al acestor unităţi sanitare, trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale sau, după caz, actul de înfiinţare, autorizaţia sanitară pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, cont deschis la Trezoreria Statului, codul fiscal şi dovada de acreditare pentru fiecare medic. Articolul 34 Fondul aferent asistenţei medicale de specialitate din ambulatoriu reprezintă o cota procentuală aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical din fondul de asigurări sociale de sănătate. Articolul 35 Lista serviciilor medicale din ambulatoriul de specialitate şi tarifele exprimate în puncte sunt cuprinse în Anexa nr. 4 la prezentele norme. Pentru confirmarea diagnosticului se punctează cel mult 2 consultaţii ale aceluiaşi medic. Articolul 36 Casele de asigurări de sănătate decontează investigaţiile paraclinice efectuate numai în unităţile sanitare cu care casele de asigurări de sănătate au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale. Investigaţiile paraclinice necesare stabilirii diagnosticului în ambulatoriu nu se decontează în cazul repetarii din motive tehnice sau nemedicale (inclusiv cele la cererea pacientului). Tarifele decontate de casele de asigurări de sănătate sunt cele din Anexa nr. 5 la prezentele norme. Spitalele pot furniza servicii de specialitate ambulatorii (investigaţii paraclinice), prin laboratoarele din structura proprie, decontarea acestora făcându-se din fondul asistenţei medicale de specialitate din ambulatoriu, în condiţiile în care nu exista alţi furnizori de servicii medicale paraclinice autorizaţi sau investigaţiile paraclinice se efectuează numai în laboratoarele spitalelor. Articolul 37 Casele de asigurări de sănătate decontează contravaloarea serviciilor medicale prezentate în Anexa nr. 4 la prezentele norme, luând în calcul numărul de puncte aferente fiecărui serviciu medical şi valoarea unui punct unica pe ţara, calculată la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Articolul 38 Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate calculează anual valoarea estimată a unui punct unica pe ţara, în funcţie de:
5. a)fondul aferent pentru asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu (se ia în calcul 90% din fondul aferent asistenţei medicale de specialitate din ambulatoriu, cu excepţia serviciilor medicale paraclinice); ...
6. b)numărul de servicii medicale, pe tipuri de servicii medicale, estimat a se realiza pe durata unui an de către medicii de specialitate avizat de colegiul judeţean al medicilor şi negociat cu casa de asigurări de sănătate şi punctajul aferent acestora. ... Articolul 39

(1)La stabilirea numărului total de puncte estimat pe luna pentru serviciile medicale clinice ia în calcul un număr de maximum 28 de consultaţii medicale şi 14 servicii medicale şi tratamente pe zi cuprinse în Anexa nr. 4 la prezentele norme, corespunzător unui program de lucru de 7 ore/medic, considerat ca fiind acceptabil din punct de vedere al asigurării calităţii serviciului medical. Acest număr total de puncte se poate realiza în cadrul programului anuntat de 35 de ore pe săptămâna şi prevăzut în contract şi poate fi de luni până sambata inclusiv. Estimarea numărului de puncte pe luna nu poate depăşi numărul de puncte rezultat prin înmulţirea numărului de zile lucrătoare aferent lunii respective cu 28 de consultaţii medicale şi 14 servicii medicale şi tratamente cuprinse în Anexa nr. 4 la prezentele norme, în medie pe zi/medic. Dacă programul de activitate este mai mic de 7 ore pe zi, numărul de servicii medicale clinice pe zi se ajusteaza în funcţie de numărul de ore pe care medicul de specialitate le prestează la cabinetul medical. ...

(2)Numărul total de puncte estimat pe luna pentru serviciile medicale clinice acordate de medicii de specialitate care au contract de muncă în spitale (pe secţie sau în ambulatoriul de specialitate al spitalului) sau integrare clinica în spitale, alţii decât medicii de familie, care pot lucra în ambulatoriul de specialitate pe baza contractului încheiat de către reprezentantul legal al unităţii sanitare cu casa de asigurări de sănătate, ia în calcul un număr maxim de 4 ore pe zi în afară programului de lucru din spital şi un număr maxim de 16 consultaţii medicale şi 8 servicii medicale şi tratamente în medie pe zi/medic. ...

(3)La stabilirea numărului total de servicii medicale paraclinice pentru un an se ia în calcul numărul de investigaţii paraclinice negociat între furnizorii de servicii medicale şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti cu casa de asigurări de sănătate, ţinând cont de complexitatea şi utilitatea acestor servicii şi de tarifele cuprinse în Anexa nr. 5 la prezentele norme. La decontarea serviciilor medicale paraclinice nu se tine cont de gradul profesional. ...

(4)Valoarea investigatiilor paraclinice efectiv realizate de furnizorii de servicii medicale într-o luna nu poate fi mai mare decât cu maximum 10% faţă de valoarea serviciilor medicale paraclinice negociate, fără a fi depăşită suma anuală contractată. Depăşirea cu peste 10% nu se decontează de către casele de asigurări de sănătate. ... Articolul 40

(1)Pentru primele 2 luni ale fiecărui trimestru, casele de asigurări de sănătate plătesc sume lunare, în funcţie de valoarea estimată a punctului şi de numărul de puncte efectiv realizat în fiecare luna. ...

(2)Numărul total de puncte efectiv realizat în fiecare luna se majorează în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea: ... - pentru zone izolate cu 20%; - pentru condiţii grele cu 40%; - pentru condiţii foarte grele cu 60%. Criteriile de încadrare a cabinetului medical în una din cele 3 condiţii se asimilează cu cele prevăzute de art. 8 lit d) şi punctul 4 din nota de la Anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările şi completările ulterioare. Lista cabinetelor medicale care se încadrează în criteriile de mai sus se aproba anual de către casele de asigurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti cu avizul direcţiilor de sănătate publică. Articolul 41 Valoarea de referinţa a prestaţiei medicale este cea a medicului specialist. Pentru prestaţia medicului primar, numărul total de puncte realizate într-o luna se majorează cu 20%. Articolul 42 La finele fiecărui trimestru se calculează valoarea definitivă a unui punct şi se face recalcularea sumelor cuvenite în funcţie de serviciile efectiv prestate în condiţiile art. 39 alin.

(1)şi alin.

(2)şi punctele aferente acestora cu majorările prevăzute la art. 41 şi 40

(2)- după caz, precum şi de fondurile aferente trimestrului, pentru plata serviciilor medicale de specialitate din ambulatoriu. Articolul 43 Lunar, medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate raportează caselor de asigurări de sănătate, prin reprezentantul legal, activitatea efectiv realizată, care se verifica de către acestea. Articolul 44 Formularele necesare raportarii în vederea decontării serviciilor medicale din unităţile sanitare din ambulatoriul de specialitate se stabilesc de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi se pun la dispoziţia cabinetelor medicale contra cost, de către casele de asigurări de sănătate. Data raportarii activităţii acestora este stabilită de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate. Articolul 45 Reprezentantul legal al unităţii sanitare de specialitate din ambulatoriu este direct răspunzător de corectitudinea datelor raportate. În cazul în care se constata raportări eronate, reprezentantul legal răspunde material, civil şi penal, potrivit dispoziţiilor cuprinse în contractul de furnizare de servicii medicale, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 46

(1)Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru, vor fi corectate la sfârşitul trimestrului, odată cu recalcularea drepturilor băneşti cuvenite. ...

(2)Erorile de calcul constatate după expirarea trimestrului vor fi corectate până la sfârşitul anului în curs, astfel: numărul de puncte plătit eronat în plus sau în minus într-un trimestru anterior, faţă de cel realizat, se recalculează în trimestrul în care s-a constatat eroarea la valoarea definitivă a punctului stabilită pentru trimestrul în care s-a produs eroarea. Fondul aferent asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, cu excepţia serviciilor medicale paraclinice corespunzător trimestrului în care s-a constatat eroarea, se modifica în funcţie de erorile de calcul intervenite în trimestrele anterioare. În situaţia în care după încheierea anului financiar se constata erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plătite în plus sau în minus se recalculează conform legii. ... Articolul 47 Asiguraţii se pot prezenta la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate numai pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, cu excepţia situaţiilor prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2000 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2000, precum şi a afectiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate, conform Anexei nr. 6 la prezentele norme. Articolul 48 Trimiterea asiguratului de către un medic de specialitate către alt medic de o alta specialitate din ambulatoriul de specialitate, se face pe baza biletului de trimitere interdisciplinar. Articolul 49 Reprezentantul legal al cabinetului medical are obligaţia de a angaja personal mediu sanitar şi alte categorii de personal, în condiţiile art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, achitand lunar toate contribuţiile prevăzute de lege pentru personalul angajat. Personalul angajat beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia muncii în vigoare. Reprezentantul legal are obligaţia sa stabilească programul de lucru şi sarcinile de serviciu pentru personalul angajat. Articolul 50 În cabinetul de specialitate din ambulatoriu pot fi angajaţi numai medici acreditaţi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; medicii angajaţi nu raportează activitate medicală proprie; prescrierea medicamentelor cu sau fără contribuţie personală se face folosindu-se formularul tip cu ştampila cabinetului şi parafa medicului angajat. Întreaga activitate a cabinetului se face respectându-se contractul de furnizare de servicii medicale încheiat de reprezentantul legal al cabinetului cu casa de asigurări de sănătate. Articolul 51 Pentru unităţile sanitare din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate care nu sunt organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, care au în structura lor şi laborator de sănătate mintală, cabinete de sănătate a reproducerii (planificare familială) şi dispensare TBC, precum şi pentru unităţile sanitare proprii ale apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti şi respectiv din domeniul transporturilor, contractele de furnizare de servicii medicale se încheie de către reprezentantul legal al unităţii sanitare cu personalitate juridică, în structura căreia se afla aceste unităţi şi casa de asigurări de sănătate. Pe baza numărului de servicii medicale contractate de către aceste unităţi, a punctajului sau a tarifelor aferente acestor servicii, unităţile respective beneficiază de o sumă globală distinctă cu destinaţie pentru ambulatoriul de specialitate, calculată conform metodologiei din prezentele norme. Articolul 52 Decontarea serviciilor medicale de terapie fizicală se va face din fondul destinat asistenţei medicale de specialitate din ambulatoriu (exclusiv serviciile medicale paraclinice). Articolul 53 Medicii specialişti din ambulatoriul de specialitate, acreditaţi conform deciziilor de acreditare a personalului medical pot încheia, la cererea acestora, cu casele de asigurări de sănătate contracte de prestări de servicii medicale referitoare numai la prescrierea medicamentelor cu contribuţie personală şi abilitarea de a efectua trimiteri către furnizorii de servicii medicale spitaliceşti. Nu pot încheia acest tip de contracte medicii din specialităţi paraclinice, medicii de medicina generală cu competenţa în planificare familială, acupunctura-fitoterapie-homeopatie, medicii de întreprindere, medicii şcolari şi medicii de familie. Aceste contracte nu conferă dreptul de a recomanda investigaţii paraclinice suportate de casele de asigurări de sănătate, precum şi de a prescrie medicamente fără contribuţie personală. Aceste contracte incumba supunerea la regulile de control din partea caselor de asigurări de sănătate şi colegiului medicilor, conform legii, iar nerespectarea prevederilor acestui tip de contract conduce la măsuri mergand până la rezilierea contractelor. Medicii care au încheiat acest tip de contract sunt obligaţi sa afiseze la sediul cabinetului detalii privind obiectul şi clauzele acestui contract. Medicii care solicită încheierea acestui tip de contract cu casele de asigurări de sănătate sunt cei care-şi desfăşoară activitatea în cabinete medicale organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998, privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare sau conform Hotărârii Guvernului nr. 532/1991, privind reglementarea asistenţei medicale cu plata în unităţile sanitare şi nu pot avea alte relaţii contractuale directe de prestări servicii în ambulatoriul de specialitate. Articolul 54 Lista investigatiilor paraclinice recomandate de medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în Anexa nr. 3 la prezentele norme. Capitolul 4 SERVICII MEDICALE SPITALICEŞTI Articolul 55

(1)Furnizorii de servicii medicale spitaliceşti încheie contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate judeţene sau a municipiului Bucureşti pe raza teritorială în care îşi au sediul, precum şi cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Armatei, Ordinei Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi cu Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor. ...

(2)Spitalele din reţeaua Apărării Naţionale, Ordinei Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti încheie contracte numai cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Armatei, Ordinei Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, iar spitalele din reţeaua Ministerului Transporturilor încheie contracte numai cu Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor, cu obligaţia de a interna asiguraţi indiferent de casa unde virează contribuţia asiguratul. ... Articolul 56 Fondul aferent asistenţei medicale spitaliceşti reprezintă o cota procentuală, aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical din fondul asigurărilor sociale de sănătate. Articolul 57

(1)Spitalizarea se efectuează pe baza recomandarii de internare a medicului de familie sau a medicului de specialitate din ambulatoriul de specialitate care au încheiat contract de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate. Excepţie fac urgentele medico-chirurgicale. Spitalizarea se impune conform diagnosticului când, în urma examinării pacientului prezentat la spital, se constata o stare ce pune în pericol echilibrul normal al funcţiilor organismului, diagnosticul nu poate fi constatat în condiţiile ambulatoriului de specialitate, necesita tratament sub supraveghere sau alte situaţii justificate din punct de vedere medical. ...

(2)Furnizorii de servicii medicale spitaliceşti care au contract cu casa de asigurări de sănătate accepta şi trimiterile de la medicii care nu sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Medicul de serviciu decide oportunitatea internării. La 24 de ore de la internare, şeful de secţie va analiza oportunitatea necesităţii continuării spitalizarii pentru toţi bolnavii internati. ... Articolul 58 Pentru internarile la cerere, costul serviciilor medicale se suporta de către solicitant, pe baza tarifelor pe zi de spitalizare stabilite de fiecare unitate furnizoare. Articolul 59 Durata medie de spitalizare optima pe ţara pe secţii şi pe tipuri de spitale este cea prezentată în Anexa nr. 7 la prezentele norme şi este calculată în funcţie de durata medie de spitalizare la nivel naţional înregistrată în anul 1999 pe categorii de spitale, pe unităţi sanitare cu paturi şi pe secţii. Casele de asigurări de sănătate stabilesc un sistem riguros de control pentru spitalele ale căror secţii depăşesc durata optima de spitalizare. Articolul 60 Lista serviciilor medicale spitaliceşti de care beneficiază asiguraţii este cea prevăzută în Anexa nr. 8 la prezentele norme. Articolul 61 Tipurile de spitalizare sunt:

1. a)discontinua: ... 1) spitalizare de o zi - este forma de internare prin care se asigura asistenţa medicală curativă şi de recuperare care concentreaza într-un număr maxim de 12 ore efectuarea de examinari, investigaţii şi acte terapeutice; 2) spitalizare saptamanala - de luni până vineri este forma de internare cu timp redus care concentreaza în perioada respectiva examinarile, investigaţiile şi actele terapeutice necesare. În secţiile sau compartimentele care asigura acest tip de spitalizare, sambata şi duminica nu se desfăşoară nici o activitate.
2. b)continua: ... 1) totală - este forma de internare prin care se asigura asistenţa medicală curativă şi de recuperare neîntreruptă. 2) parţială - este forma de internare folosită atunci când starea pacientului îi permite sa părăsească spitalul în afară perioadei de investigatie şi tratament. Spitalizarea continua este acceptată spre decontare numai dacă spitalizarea saptamanala nu este posibila deoarece afectiunea pacientului internat necesita supraveghere medicală permanenta în spital, nefiind posibila continuarea tratamentului în ambulatoriu sub supravegherea medicului de familie sau a medicului de specialitate. Articolul 62

(1)Serviciile medicale de înaltă performanta şi alte servicii a căror contravaloare nu este suportată de casele de asigurări de sănătate sunt prezentate în Anexa nr. 9 la prezentele norme. ...

(2)Serviciile medicale de înaltă performanta care se decontează integral de către casele de asigurări de sănătate sunt: ...

1. a)rezonanta magnetica nucleara; ...
2. b)tomografie computerizata; ...
3. c)scintigrafie; ...
4. d)angiografie. ...

(3)Serviciile prevăzute la alin.

(2)se acordă în următoarele condiţii: ...

1. a)urgente medico-chirurgicale gradul 0 şi 1; ...
2. b)în secţii de neurologie şi neurochirurgie; ...
3. c)pentru afecţiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilităţi de explorare, la recomandarea şi pe răspunderea medicului şef de secţie unde a fost tratat asiguratul. ... Articolul 63 Insotitorii copiilor bolnavi în vârsta de până la 3 ani beneficiază de plată serviciilor hoteliere din partea caselor de asigurări de sănătate în următoarele condiţii:
4. a)la recomandarea medicului care îngrijeşte copilul bolnav internat; ...
5. b)mama care alapteaza. ... Articolul 64 Asiguraţii suporta contravaloarea serviciilor hoteliere care au un grad ridicat de confort peste cel considerat standard de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, conform tarifelor stabilite de unitatea furnizoare. Se considera confort standard salonul cu minimum 3 paturi, grup sanitar propriu, cu respectarea normelor igienico-sanitare şi fără dotări care să asigure confort suplimentar. Contribuţia personală a asiguraţilor are la baza tarifele stabilite de fiecare unitate furnizoare şi reprezintă venit propriu al spitalului. Articolul 65

(1)Decontarea serviciilor medicale de către casele de asigurări de sănătate cu spitalele, se efectuează pe baza contractului de furnizare de servicii medicale spitaliceşti. ...

(2)Valoarea contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate cu spitalele, se stabileşte pe baza numărului de zile de spitalizare cu desfăşurarea pe tipuri de spitale şi secţii inmultit cu costul pe zi de spitalizare. ...

(3)Casele de asigurări de sănătate judeţene şi respectiv Casa de asigurări de sănătate a municipiului Bucureşti, la negocierea serviciilor medicale, se bazează pe documentaţia prezentată de către fiecare spital din care să reiasă toţi indicatorii specifici activităţii precum şi pe următorii indicatori: ...

1. a)tarife medii pe zi spitalizare la nivel naţional, cu desfăşurarea pe secţii şi tipuri de spitale, care reprezintă elementul de baza al negocierii serviciilor medicale sunt cuprinse în Anexa nr. 10 la prezentele norme. În anul 2000, tariful pe zi spitalizare a fost stabilit la nivelul costului mediu pe zi spitalizare la nivel naţional, pe tipuri de spitale şi secţii şi calculat de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, fundamentat pe baza datelor de execuţie din anul 1999 raportate de fiecare spital. ...
2. b)costul efectiv realizat pe zi de spitalizare pe anul 1999 de către fiecare spital, defalcat pe secţii, indexat cu 10%; ...
3. c)numărul de internari contractat în anul 2000 care nu poate depăşi pe cel realizat în anul 1999. Se vor avea în vedere numai numărul de internari pentru asiguraţii proprii şi pentru asiguraţii pentru care se virează contribuţia la alte case de asigurări de sănătate mai puţin cei pentru care se virează contribuţia la Casa de Asigurări de Sănătate a Armatei, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi de la Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor. ... În contracte se pot cuprinde clauze cu privire la posibilitatea ca, în cazuri justificate agreate de casele de asigurări de sănătate să se accepte la plata un număr de internari mai mare cu cel mult 5% peste numărul total de internari prevăzut în contract. În cazul în care conducerea spitalelor ia măsuri de reducere a cheltuielilor în unele secţii, rezultând un număr mai mic de internari în cadrul acestora, economiile realizate vor fi utilizate pentru plata unui număr mai mare de internari la nivelul altor secţii din cadrul spitalului unde se justifica aceasta, ca urmare a creşterii incidentei unor boli.
4. d)durata medie de spitalizare contractată pe anul 2000 care nu poate depăşi pe cea efectiv realizată pe fiecare secţie în anul 1999. ... În situaţia în care durata medie de spitalizare pe fiecare secţie din anul 1999 este superioară celei optime prezentate în Anexa nr. 7 la prezentele norme, casele de asigurări de sănătate vor accepta la contractare durata medie realizată în anul precedent şi vor stabili, prin contractul de furnizare de servicii medicale, etape de reducere a duratei medii de spitalizare, precum şi penalităţi pentru neîndeplinirea acestei obligaţii asumate prin contracte de către furnizorii de servicii medicale.
5. e)numărul de zile de spitalizare la nivelul fiecărei secţii pentru anul în curs, care se calculează inmultind numărul de internari conform lit.
6. c)cu o durată medie de spitalizare stabilită conform lit. d). ... Articolul 66

(1)Casa Asigurărilor de Sănătate a Armatei, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor la contractarea serviciilor medicale cu furnizorii de servicii medicale din reţeaua acestora, vor avea în vedere reglementările prevăzute la art. 65 şi art. 67 pentru asiguraţii internati, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care aceştia virează contribuţia. ...

(2)Casele de asigurări de sănătate menţionate mai sus, la contractarea serviciilor medicale spitaliceşti cu furnizorii de servicii medicale (spitale), alţii decât cei din reţeaua acestora, vor avea în vedere prevederile art. 65 şi art. 67, fără a se mai întocmi lista cu măsurile concrete pe care urmează să le ia spitalul în vederea reducerii costurilor efectiv realizate. ... Articolul 67 Casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu spitalele pentru furnizarea de servicii medicale spitaliceşti, în limita fondului cu aceasta destinaţie, avându-se în vedere următoarele: a) dacă costul efectiv realizat pe zi de spitalizare din anul 1999 pe tip de spital şi respectiv pe secţie, este sub nivelul tarifului pe zi de spitalizare la nivel naţional pe secţie, suma contractată pentru servicii medicale spitaliceşti are în vedere nr. de zile de spitalizare obţinute în condiţiile art. 65 alin.

(3)lit. e) şi costul efectiv realizat pe zi de spitalizare calculat conform art. 65 alin.

(3)lit. b). În acest caz la suma rezultată se poate adauga o creştere de până la 10%, suma care poate să fie utilizata de către secţie şi respectiv spital pentru dotarea cu aparatura medicală şi obiecte de inventar; ...

1. b)dacă costul efectiv realizat pe zi de spitalizare în anul 1999 pe tip de spital şi respectiv secţie, este peste nivelul tarifului pe zi de spitalizare la nivel naţional, suma contractată pentru servicii medicale are în vedere pentru primele trei luni în cadrul semestrului II costul efectiv realizat pe zi de spitalizare în anul 1999, iar pentru următoarele trei luni o reducere a acestuia cu până la 10%. Pentru reducerea costului efectiv realizat pe zi de spitalizare, la contractare, spitalul va anexa lista cu măsurile concrete pe care urmează să le ia în vederea realizării reducerii costului efectiv realizat; ...
2. c)dacă costul pe zi de spitalizare realizat pe tip de spital şi secţie se situeaza la nivelul tarifului pe zi de spitalizare la nivel naţional, suma contractată va avea în vedere numărul de zile de spitalizare obţinute în condiţiile art. 65 alin.

(3)lit. e) şi tariful pe zi spitalizare la nivel naţional. Suma contractată poate fi majorată cu până la 10%, suma suplimentară putând fi utilizata pentru dotarea cu aparatura şi obiecte de inventar. ... Articolul 68

(1)În cazul în care spitalele au în structura proprie dispensare medicale (fără medic), suma aferentă pentru funcţionarea acestora se prevede distinct în bugetul spitalelor. ...

(2)Spitalele printr-un act adiţional la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, vor primi o sumă distinctă aferentă drepturilor de personal cuvenite medicilor stagiari sau rezidenţi şi personalului de cercetare, angajaţi. ... Articolul 69 Pentru ambulatoriul de specialitate din structura spitalelor, se vor încheia contracte distincte între casele de asigurări de sănătate şi spitalele respective. Articolul 70 Contractele pentru furnizarea serviciilor medicale se semnează din partea spitalelor de către directorul spitalului şi contabilul şef, care răspund, în condiţiile legii, de realitatea şi exactitatea datelor prezentate atât cu ocazia negocierii contractelor cat şi a raportarii datelor în cursul execuţiei. Articolul 71

(1)Suma prevăzută în contractul de furnizare de servicii spitaliceşti obţinută prin înmulţirea costului pe zi de spitalizare prevăzut la art. 67 cu numărul de zile de spitalizare obţinut conform art. 65 alin.

(3)lit. e) se repartizează pe luni, în concordanta cu prevederile prezentelor norme. La începutul fiecărei luni, casele de asigurări de sănătate pot acorda avansuri furnizorilor de servicii medicale, în condiţiile legii. Spitalele vor raporta până la data de 5 a lunii curente pentru luna expirată, caselor de asigurări de sănătate cu care au încheiat contracte, indicatorii realizaţi (număr de internari, durata medie de spitalizare, număr zile de spitalizare), urmând ca pe baza acestora sa primească diferenţa. ...

(2)La sfârşitul fiecărui trimestru, casele de asigurări de sănătate vor analiza indicatorii realizaţi cumulati pe trimestrul respectiv, comparativ cu cei contractati, putând stabili următoarele: ...

1. a)în cazul în care indicatorii realizaţi sunt la nivelul indicatorilor contractati şi spitalul nu a înregistrat sesizări semnificative asupra unei calităţi necorespunzătoare a serviciilor furnizate, se acordă definitiv suma prevăzută în contract pentru trimestrul respectiv; ...
2. b)în cazul în care indicatorii realizaţi sunt sub nivelul indicatorilor contractati, casele de asigurări de sănătate pot hotărî dacă le acorda întreaga suma contractată pentru trimestrul respectiv, în condiţiile în care spitalul justifica creşterea cheltuielilor, sau pot hotărî acordarea unei sume mai mici decât cea din contract pentru trimestrul respectiv, proporţional cu nerealizarea indicatorilor; ...
3. c)în cazul în care indicatorii realizaţi sunt peste cei contractati, se aplică prevederile art. 65 alin.

(3)lit. c) paragraful 2. ... Articolul 72 Medicii care îşi desfăşoară activitatea în spital, au obligaţia ca la externarea asiguratului sa transmită medicului de familie sau medicului de specialitate din ambulatoriu, după caz, prin scrisoare medicală, evaluarea stării de sănătate a asiguratului la momentul externarii şi indicaţiile de tratament şi supraveghere terapeutică pentru următoarea perioada (determinata conform diagnosticului). Articolul 73 Spitalul, prin reprezentantul legal este direct răspunzător de corectitudinea datelor raportate, în caz contrar aplicându-se penalităţile stabilite în contractul de furnizare de servicii medicale. Articolul 74

(1)Îngrijirea sau recuperarea efectuate în continuarea tratamentului spitalicesc, în unităţi ambulatorii de specialitate sau la domiciliu se acordă de către medicul de specialitate în cadrul ambulatoriului de specialitate sau de către medicul de familie pe lista căruia figurează asiguratul, în limitele competentelor acestuia şi la recomandarea medicului de specialitate. ...

(2)În localităţile unde nu exista medic de familie în dispensarele medicale comunale aflate în subordinea spitalului teritorial, personalul mediu sanitar acorda primele îngrijiri în caz de boala sau accident, potrivit unui grafic orar întocmit de unitatea sanitară cu personalitate juridică în structura căreia funcţionează dispensarul medical. ... Capitolul 5 ASISTENŢA MEDICALĂ AMBULATORIE STOMATOLOGICA Articolul 75 Fondul aferent asistenţei medicale stomatologice reprezintă o cota procentuală aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical din fondul de asigurări sociale de sănătate. Articolul 76 Casele de asigurări de sănătate încheie contracte pentru furnizarea de servicii medicale stomatologice cu cabinetele medicale organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare sau conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, cu spitalele care au organizate cabinete stomatologice pentru servicii ambulatorii de stomatologie în care se desfăşoară şi activitate de învăţământ. În vederea încheierii contractelor, reprezentantul legal trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale sau, după caz, actul de înfiinţare, autorizaţia sanitară pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, cont deschis la Trezoreria Statului, codul fiscal şi dovada de acreditare pentru fiecare medic stomatolog pe care îl reprezintă. Articolul 77 Reprezentantul legal al cabinetului medical stomatologic poate angaja personal mediu sanitar şi alte categorii de personal, cu obligaţia de a achită lunar toate contribuţiile prevăzute de lege pentru personalul angajat. Medicul stomatolog are obligaţia sa stabilească programul de lucru şi sarcinile de serviciu pentru personalul acreditat angajat. Articolul 78 Lista serviciilor medicale stomatologice preventive şi a tratamentelor stomatologice decontate de către casele de asigurări de sănătate, tarifele aferente şi procentul în care acestea sunt decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt prevăzute în Anexa nr. 11 la prezentele norme. Diferenţa dintre suma decontată de casele de asigurări de sănătate şi tariful aferent serviciilor medicale stomatologice cuprinse în lista serviciilor stomatologice, se suporta de către asiguraţi. Articolul 79

(1)În vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a serviciilor stomatologice şi a verificării procentului de decontare a tratamentelor stomatologice efectuate, medicii stomatologi depun lunar la casa de asigurări de sănătate centralizatorul lunar al activităţilor profilactice pentru grupa 0 - 16 ani conform Anexei nr. 12 a, centralizatorul lunar al activităţilor profilactice pentru grupa 16 - 20 ani şi peste 20 ani, conform Anexei nr. 12 b şi centralizatorul lunar al actelor terapeutice, conform Anexei nr. 12 c la prezentele norme. ...

(2)Ca urmare a efectuării serviciului stomatologic de preventie, medicul stomatolog aplica pe carnetul de asigurat o ştampila din care să reiasă data efectuării serviciului, tipul acestuia şi medicul care l-a efectuat. Ştampila se aplică pentru asiguraţii în vârsta de peste 16 ani. Medicul consemnează aceleaşi date în fişa de tratament a pacientului, aceasta constituind o justificare pentru casele de asigurări de sănătate, în vederea decontării tratamentelor stomatologice şi a controlului pe care casa de asigurări de sănătate îl poate efectua. ... Articolul 80

(1)În cadrul serviciilor medicale stomatologice preventive, consultatia în cadrul dispensarizarii profilactice se suporta de către casele de asigurări de sănătate, astfel: ...

1. a)pentru copiii până la vârsta de 16 ani, nelimitat; ...
2. b)pentru ţinerii de la 16 la 20 ani, de 2 ori pe an; ...
3. c)pentru adulti, o dată pe an. ...

(2)Serviciile medicale stomatologice preventive cuprinse în Anexa nr. 11 la prezentele norme, altele decât cele prevăzute la alin.

(1)se suporta de către casele de asigurări de sănătate, în condiţiile prevăzute în anexa mai sus menţionată. ...

(3)Condiţiile acordării tratamentelor stomatologice, în cazul copiilor până la 16 ani sunt prevăzute în Anexa nr. 11 la prezentele norme. ... Articolul 81

(1)Decontarea de către casele de asigurări de sănătate a serviciilor medicale stomatologice preventive şi a tratamentelor stomatologice se face în limita unui plafon trimestrial pe medic. Acest plafon se stabileşte în funcţie de fondul trimestrial alocat cu aceasta destinaţie şi numărul medicilor stomatologi care au contract cu casa de asigurări de sănătate. ...

(2)Plafonul se regularizează trimestrial în funcţie de: ...

1. a)serviciile stomatologice efectiv prestate şi raportate ...
2. b)tarifele pe servicii, conform Anexei nr. 11 la prezentele norme ...
3. c)fondul trimestrial aferent cu aceasta destinaţie ...
4. d)sumele neconsumate şi reportate din trimestrul anterior ...
5. e)sumele care au depăşit plafonul trimestrial ... Sumele ce depăşesc plafonul trimestrial, la sfârşitul anului se regularizează conform legislaţiei în vigoare.

(3)Plafonul trimestrial aferent unui trimestru se anunta de către casele de asigurări de sănătate medicilor care au contract cu casele de asigurări de sănătate, la începutul trimestrului respectiv. ... Neincadrarea în plafonul trimestrial atrage după sine întocmirea unor liste de asteptare. Excepţie fac urgentele stomatologice care pot depăşi sumele lunare cu maximum 10%. În cadrul acestui plafon trimestrial, casele de asigurări de sănătate avanseaza furnizorilor de servicii stomatologice sume lunare. Articolul 82 Casele de asigurări de sănătate ţin evidenta serviciilor stomatologice preventive şi a tratamentelor stomatologice pe fiecare asigurat. Articolul 83 Formularele necesare raportarii activităţii şi datele de raportare se stabilesc de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România, se procura contra cost de la casele de asigurări de sănătate şi sunt cele conform Anexei nr. 12 la prezentele norme. Articolul 84 Reprezentantul legal are obligaţia să raporteze lunar activitatea medicală efectiv realizată şi răspunde pentru corectitudinea datelor raportate. În cazul în care se constata raportări eronate, reprezentantul legal răspunde material, civil şi penal, potrivit dispoziţiilor cuprinse în contractul de furnizare de servicii medicale, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 85

(1)Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru, vor fi corectate la sfârşitul trimestrului, odată cu recalcularea plafonului trimestrial pe medic. ...

(2)Erorile de calcul constatate după expirarea trimestrului vor fi corectate până la sfârşitul anului respectiv. În situaţia în care după încheierea anului financiar se constata erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plătite în plus sau în minus se recalculează conform legii. ... Articolul 86 În tarifele tratamentelor protetice sunt incluse şi cheltuielile aferente activităţilor de tehnica dentara. Plata acestora se face direct de la cabinetul stomatologic către laboratorul de tehnica dentara autorizat conform legii. Articolul 87 Radiologia dentara se decontează direct medicului stomatolog, dacă are competenţa necesară să efectueze serviciul medical respectiv sau medicului radiolog, pe baza tarifelor din Anexele nr. 5 şi 11 la prezentele norme. Capitolul 6 SERVICII MEDICALE DE URGENTA PRESPITALICESTI Articolul 88 Fondul aferent asistenţei medicale de urgenta prespitalicesti reprezintă o cota procentuală aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical din fondul de asigurări sociale de sănătate. Articolul 89 Reprezentantul legal al unităţii sanitare furnizoare de servicii medicale de urgenta prespitalicesti încheie contract de furnizare de servicii medicale de urgenta prespitalicesti şi alte tipuri de transporturi medicale cu casa de asigurări de sănătate. Articolul 90 Prezenta medicului din serviciul de ambulanta este obligatorie în orice situaţie de acordare, de către ambulanta, a serviciilor medicale de urgenta majoră. Tratamentul pe care medicul îl acorda la locul accidentului sau al imbolnavirii sau în timpul transportului până la cea mai apropiată unitate sanitară competenţa, se efectuează folosind medicatia, materialele sanitare şi aparatura medicală din dotarea mijlocului de transport al unităţii furnizoare de servicii medicale de urgenta prespitalicesti, autorizata conform legislaţiei în vigoare. Medicul care acorda servicii medicale de urgenta, prin serviciul de ambulanta prescrie retete medicale cu contribuţie personală numai pentru o perioadă de 72 de ore la sfârşit de săptămâna respectiv vineri, sambata, duminica precum şi în zilele de sarbatori legale, însoţite de o scrisoare medicală adresată medicului de familie la care este înscris asiguratul respectiv. În perioada sfarsitului de săptămâna respectiv vineri, sambata, duminica şi a sarbatorilor legale, medicul care acorda servicii medicale de urgenta poate elibera certificate constatatoare de deces, în condiţiile prevăzute de lege. Articolul 91 Plata serviciilor medicale de urgenta prespitalicesti şi a altor tipuri de transport, prevăzute la art. 94, 95 şi 96 şi contractate de furnizorii de servicii medicale de urgenta prespitalicesti, se face pe baza următorilor indicatori: cost pe kilometru parcurs sau cost/solicitare. Aceşti indicatori rezultă în urma negocierii următoarelor elemente: timp mediu de răspuns la solicitare, gradul de dotare al mijlocului de transport clasificat astfel: Autovehicule cu targa destinate asistenţei medicale şi transportul pacientilor: a. - ambulante de resuscitare şi terapie intensiva (ARTI) - destinate asistenţei medicale de urgenta, prin stabilizarea avansată a funcţiilor vitale şi transportul pacientilor în cazul urgentelor majore; b. - ambulante nemedicalizate pentru asistenţa medicală, susţinerea bazala a funcţiilor vitale şi transportul pacientilor cu afecţiuni care nu constituie urgente majore; c. - autovehicule fără targa, destinate asistenţei medicale şi transportului pacientilor cu afecţiuni care nu constituie urgente majore - autosanitare (5-14 locuri). Articolul 92 Serviciile de ambulanta pot asigura servicii medicale şi de transport altele decât cele decontate de către casele de asigurări de sănătate către terţi pe bază de tarife proprii, plătite direct de către solicitanţi şi care se constituie în venituri proprii ale unităţii furnizoare de servicii medicale de urgenta prespitalicesti. Pentru pacientii care necesita transport la externare nefiind transportabili cu mijloace de transport convenţionale, se poate realiza transportul inclusiv în alt judeţ, cu avizul casei de asigurări de sănătate în judeţul căreia se găseşte unitatea sanitară care externeaza bolnavul. Articolul 93 Nu se decontează din fondul asigurărilor sociale de sănătate transporturile bolnavilor efectuate pentru consulturi interdisciplinare sau interclinice; acestea se decontează de către unitatea sanitară care a solicitat transportul respectiv dacă medicul curant şi şeful de secţie considera necesar acest consult şi se constituie în venit propriu al unităţii furnizoare de servicii medicale de urgenta prespitalicesti. Articolul 94 Tipurile de transport decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt:

1. a)transportul urgentelor medico-chirurgicale; ...
2. b)transportul bolnavilor cu boli infecto-contagioase; ...
3. c)transportul urgentelor toxicologice voluntare sau involuntare; ...
4. d)transportul urgentelor apărute ca urmare a acţiunii agenţilor fizici, chimici, naturali (arsuri, inec, inghet), cu excepţia accidentelor de muncă care sunt plătite de către angajator; ...
5. e)transportul urgentelor ginecologice, obstetricale şi a gravidei în vederea naşterii; ...
6. f)transportul accidentatilor în urma unor accidente de circulaţie; ...
7. g)transportul victimelor care apar în urma dezastrelor; ...
8. h)transportul copiilor prematuri în condiţii corespunzătoare de la locul de naştere la unităţile sanitare de specialitate şi de la acestea la domiciliu; ...
9. i)transportul la spital şi/sau comisia de expertiza pentru internare sau investigaţii a persoanelor nedeplasabile; ...
10. j)transportul la spital al nou-nascutului şi al lehuzei care a născut la domiciliu; ...
11. k)transportul nou-nascutului şi al lehuzei de la spital, la domiciliu, la externare; ...
12. l)transportul de sânge şi derivate, tesuturi şi organe în condiţii de urgenta; ...
13. m)transportul personalului de specialitate pentru consulturi interdisciplinare în vederea rezolvarii exclusiv a cazurilor de urgenta medico-chirurgicale ...
14. n)transportul asiguraţilor dializati în vederea efectuării dializei de la/la domiciliu ... Articolul 95 Lista urgentelor medico-chirurgicale majore decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt:
15. a)Catastrofe (urgente "în masa") ...
16. b)Urgente colective ...
17. c)Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilatie/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociatia electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabila, infarct miocardic acut) 3) Politraumatismele (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4)Colaps - Soc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatismele grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractura de coloana vertebrala, inclusiv traumatismele gatului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatismele toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponada, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut şi/sau soc hipovolemic, traumatisme de bazin cu fractura de bazin sau ruptura de vezica urinara sau ureter, traumatisme de perineu şi/sau organe genitale cu soc hipovolemic 6) Fracturi deschise ale membrelor cu afectarea pachetului vasculonervos 7) Plagi cu hemoragie masiva 8) Hemoragii interne exteriorizate, masive cu semne de soc hipovolemic (epistaxis, hematemeza, hemoptizie, hematurie, metroragie, melena, rectoragie) 9) Amputatii de diferite segmente 10) Arsuri termice de grad 1 şi 2 mai mari de 10% din suprafaţa corporală şi arsuri termice de grad 3 şi 4 indiferent de suprafaţa 11) Arsuri chimice 12) Arsuri electrice 13) Accidentul cerebrovascular acut 14) Tulburări paroxistice de ritm 15) Blocul atrioventricular de gradul 3 16) Criza de hipertensiune arteriala cu complicatii (edem pulmonar acut, encefalopatia hipertensiva) 17) Insuficienta respiratorie acuta (hipoxia hipoxica, hipoxia respiratorie - corp străin în căile aeriene superioare, edem laringian, astmul acut grav, bronhopneumonia, pleurezii cu lichid masiv, hipoxia cardiaca, socul cardiogen, edem pulmonar acut, hipoxia anemica severă hemoglobina sub 7g/dL 18) Embolia pulmonara 19) Sincope 20) Come 21) Abdomen acut 22) Pancreatita acuta 23) Septicemie 24) Meningita la copii 25) Encefalita 26) Deshidratarea severă 27) Socul hipotermic 28) Socul hipertermic 29) Tentative de suicid 30) Intoxicatii voluntare şi involuntare 31) Supradozare droguri 32) Convulsii (crize de "grand mal", starea de rau convulsiv) 33) Inec 34) Electrocutare 35) Agresatii grav (vezi politraumatisme, monotraumatisme grave, impuscati, injunghiati) 36) Viol 37) Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive 38) Sindromul de coagulare intravasculara diseminata 39) Insuficienta renala acuta 40) Sarcina ectopica rupta 41) Avort complicat cu infectie sau cu soc hemoragic 42) Placenta praevia 43) Apoplexia uteroplacentara 44) Ruptura uterina 45) Eclampsia şi preeclampsia 46) II P - multipara, contractii uterine dureroase, membrane rupte 47) LVII contractii uterine dureroase 48) Atac de glaucom 49) Deslipire de retina. Articolul 96 Lista urgentelor medico-chirurgicale de grad 2 decontate de către casele de asigurări de sănătate ca suspiciune a următoarelor stări morbide, sunt:
18. a)Angina pectorala (în afară de angina instabila) ...
19. b)Entorse ...
20. c)Luxatii ...
21. d)Fracturi închise ale membrelor şi fără leziuni ale pachetului vasculonervos ...
22. e)Reumatismul articular acut în criza ...
23. f)Discopatia lombara în criza (lumbago sau lombosciatica) ...
24. g)Artrite septice ...
25. h)Arsuri termice de grad 1 şi 2 sub 10% din suprafaţa corpului cu localizari care fac imposibila deplasarea ...
26. i)Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de soc hipovolemic ...
27. j)Ischemie cerebrala tranzitorie ...
28. k)Criza hipertensiune arteriala fără complicatii ...
29. l)Tromboflebita acuta ...
30. m)Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acuta, cu confirmare oscilometrica ...
31. n)Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii ...
32. o)Astm bronsic în criza ...
33. p)Insuficienta cardiaca decompensata ...
34. q)Colica biliara ...
35. r)Sindromul subocluziv ...
36. s)Herniile strangulate fără abdomen acut ...
37. t)Apendicita acuta fără abdomen acut ...
38. u)Colica renala ...
39. v)Retentia de urina ...
40. w)Meningita la adulti, holera, difteria, tetanos, botulism. ...
41. x)Manifestări ale administrării drogurilor şi ale sevrajului (cu excepţia supradozarii) ...
42. y)Agitatii psihomotori sau catatonicii ...
43. z)Agresatii minori (contuzii, echimoza, hematoame, fracturi închise simple) ...
44. aa)Avort necomplicat ...
45. bb)Diabetul zaharat decompensat ...
46. cc)Primipara contractii uterine dureroase ...
47. dd)Stare febrila cu alterarea stării generale ... Capitolul 7 SERVICII MEDICALE DE REABILITARE A SĂNĂTĂŢII Articolul 97 Fondul aferent asistenţei medicale de reabilitare a sănătăţii reprezintă o cota procentuală, aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical din fondul de asigurări sociale de sănătate. Articolul 98 Prevederile Cap. IV se aplică şi pentru spitalele speciale de recuperare-reabilitare şi pentru secţiile de recuperare-reabilitare ale unor spitale. Articolul 99 Prevederile Cap. III se aplică şi pentru unităţile sanitare de tip ambulator de recuperare-reabilitare, cu excepţia unităţilor sanitare ambulatorii speciale de recuperare-reabilitare din staţiunile balneoclimatice. Articolul 100

(1)Pentru sanatorii, sumele negociate cu casele de asigurări de sănătate se stabilesc în funcţie de cheltuielile anului precedent. Valoarea contractului este suma negociata diminuată corespunzător cu contribuţia personală a asiguraţilor. Contribuţia personală a asiguratului reprezintă 25 - 30% din costul unei zile de spitalizare în funcţie de tipul de asistenţa medicală balneara, la recomandarea medicului de specialitate conform tabelului de mai jos: ... ┌─────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────┐ │ TIPUL DE ASISTENŢA │ DURATA* │ CONTRIBUŢIA ASIGURATULUI │ │ BALNEARA │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤ │

1. Asistenţa balneara │ 18-21 de zile │ 30% din costul zilei │ │ terapeutică (cu │ │ de spitalizare │ │ trimitere medicală) │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤ │
2. Asistenţa balneara │ 21-30 de zile │ 25% din costul zilei │ │ de recuperare │ │ de spitalizare │ │ medicală (cu │ │ │ │ trimitere medicală) │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────┴──────────────────────────┘ ------- Notă ... *) Nu se referă la perioade mai mari de 21 de zile şi 30 de zile. Peste aceasta durata, spitalizarea se plăteşte în întregime de către asigurat. Casa de asigurări de sănătate decontează şi durate mai mici de 18 zile sau 21 zile, conform aceloraşi procente.

(2)Pentru preventorii, sumele negociate cu casele de asigurări de sănătate se stabilesc în funcţie de cheltuielile anului precedent. ... Articolul 101 Casele de asigurări de sănătate negociaza cu reprezentantul legal al unităţilor sanitare ambulatorii speciale de recuperare-reabilitare din staţiunile balneoclimatice organizate potrivit legii, numărul de servicii medicale şi tipul acestora, luând în calcul tarifele aferente procedurilor de medicina fizica cuprinse în Anexa nr. 13 la prezentele norme, cu încadrarea în fondul alocat cu aceasta destinaţie. Articolul 102 Asiguraţii beneficiază de servicii medicale de recuperare-reabilitare în condiţiile prevăzute mai sus, numai pe baza biletului de trimitere de la medicul de recuperare, medicina fizica şi balneologie. Capitolul 8 MODUL DE PRESCRIERE, ELIBERARE ŞI DECONTARE A MEDICAMENTELOR, ÎN TRATAMENTUL AMBULATORIU, SUPORTATE DIN FONDUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE Articolul 103 Casele de asigurări de sănătate încheie contracte de furnizare de servicii farmaceutice cu farmaciile autorizate conform legislaţiei în vigoare cu avizul prealabil al Colegiului Farmacistilor din România şi acreditate de către acestea, respectându-se următoarele cerinţe:

1. a)în farmacie să fie prezent permanent un farmacist; ...
2. b)farmacia să fie situata într-un perimetru geografic care să permită accesul populaţiei; ...
3. c)farmacia să se aprovizioneze permanent cu medicamente, conform listei cuprinzând denumirile comune internaţionale ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală cu sau fără contribuţie personală; ...
4. d)sa nu aibă reclamaţii justificate din partea asiguraţilor; ...
5. e)sa practice o evidenta de gestiune cantitativ valorică, pentru medicamentele de care beneficiază asiguraţii conform listelor de medicamente. ... Articolul 104 Farmacia are obligaţia sa transmită la nivelul caselor de asigurări de sănătate datele solicitate, prin programul implementat de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate sau printr-un program compatibil cu cerinţele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, avizat de către aceasta. Articolul 105 Farmaciştii din Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi din casele de asigurări de sănătate au drept de control la furnizorii de servicii farmaceutice în scopul respectării contractului de furnizare de servicii farmaceutice; controlul va viza numai acea parte a activităţii farmaciei de relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Articolul 106 Medicamentele ale căror denumiri comune internaţionale sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi nr. 2 la Ordinul ministrului de stat, ministrul sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 307/49 din 19 aprilie 2000 pentru aprobarea listelor cuprinzând denumirile comune internaţionale (D.C.I.) ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente şi produse biologice de uz uman, de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, şi a modului de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, suportate din Fondul asigurărilor sociale de sănătate se eliberează numai cu respectarea prevederilor prezentului mod de prescriere, eliberare şi decontare. Articolul 107 Asiguraţii au dreptul la medicamente cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în tratamentul ambulatoriu. Articolul 108 Prescripţia medicală se emite de medicii din cabinetele medicale şi de medicii din spitalele cu care casele de asigurări de sănătate au încheiat contract de furnizare de servicii medicale. Prescripţia medicală, eliberata de medicii din spitale, la externarea bolnavului, cuprinde medicatia pentru maximum 30 de zile, cu excepţia diabetului zaharat pentru care prescripţia poate fi de 60 de zile. Articolul 109 Prescripţia medicală conţine, în mod obligatoriu, următoarele date: denumirea furnizorului de servicii medicale (cabinet medical, spital, etc.), date de identificare ale asiguratului (nume, prenume, vârsta, etc.), numărul foii de observatie sau din registrul de consultaţii al bolnavului, diagnosticul, tratamentul prescris, data eliberării, codul medicului şi specialitatea acestuia, numărul contractului de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate şi denumirea casei de asigurări de sănătate. Aceste obligaţii revin medicului care emite prescripţia medicală. Articolul 110 Inscriptionarea codului medicului pe prescripţia medicală se face prin aplicarea parafei medicului, care conţine în mod obligatoriu şi codul medicului. Articolul 111 Prescripţiile medicale care nu conţin datele precizate la art. 110, nu vor fi decontate de către casele de asigurări de sănătate. Articolul 112 Prescrierea medicamentelor se face de medici, numai în limita specialitatii pe care o au, cu excepţia medicilor acreditaţi ca medici de familie care pot prescrie medicamente atât în limita competentei proprii cat şi pe baza recomandărilor scrise date de către medicii specialişti, cu respectarea indicaţiilor din prospectul producătorului de medicamente. Articolul 113 Decadal, casele de asigurări de sănătate, plătitoare ale sumelor pentru medicamentele prescrise în tratamentele ambulatorii cu sau fără contribuţie personală urmăresc evoluţia consumului de medicamente, comparativ cu bugetul alocat acestei categorii de cheltuieli. Articolul 114 Prescripţiile medicale pe baza cărora se eliberează medicamentele, constituie documente financiar-contabile, conform cărora se întocmesc borderourile centralizatoare. Articolul 115 Prescripţia medicală este document cu regim special şi se întocmeşte în 3 exemplare. Toate datele vor fi înscrise lizibil, fără modificări, ştersături sau adaugari. În cazul în care o modificare este absolut necesară, aceasta menţiune va fi semnată şi parafată. Articolul 116

(1)Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de până la 3 - 5 zile în afecţiuni acute, de până la 8-10 zile în afecţiuni subacute şi de până la 30 de zile pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, cu excepţia bolnavilor cu diabet zaharat. ...

(2)Prescripţia medicală este valabilă maximum 30 de zile de la data emiterii acesteia. ... Articolul 117 Numărul medicamentelor care pot fi prescrise cu sau fără contribuţie personală pentru un bolnav la o consultatie poate fi de 1 - 3 produse. Cantitatea de medicamente pentru fiecare produs se noteaza în cifre şi în litere. Articolul 118 Medicii pot prescrie medicamente fără contribuţia personală a asiguratului numai în limita unui plafon maxim pe prescripţie medicală de 1.000.000 lei la valoarea totală a prescripţiei medicale, stabilită la preţul de vânzare cu amănuntul. Pentru medicamentele cu contribuţie personală din partea asiguratului, medicii pot prescrie medicamente în limita unui plafon maxim pe prescripţie medicală de 1.000.000 lei la valoarea totală a prescripţiei medicale, stabilit la preţul de referinţa. Aceste plafoane pot fi modificate prin ordin al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Medicilor din România. Pentru cazuri bine justificate, casele de asigurări de sănătate, printr-o comisie specială, organizată la nivelul acestora, pot aproba decontarea şi a prescripţiilor medicale care depăşesc aceste sume. Articolul 119 Eliberarea medicamentelor se face numai de către farmacii, pe baza prescripţiei medicale. Articolul 120 Eliberarea medicamentelor se face la orice farmacie cu care casele de asigurări de sănătate au încheiat contract de furnizare de servicii farmaceutice. Primitorul semnează de primirea medicamentelor pe versoul prescripţiei medicale, pe care se menţionează numele, prenumele, adresa completa, seria şi numărul actului de identitate al acestuia, precum şi casa de asigurări de sănătate la care asiguratul virează contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. Articolul 121 Pentru medicamentele care se eliberează cu contribuţie personală din partea asiguratului, contribuţia personală a asiguratului pentru medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală este de 30% din preţul de referinţa, plus diferenţa dintre preţul de referinţa şi preţul de vânzare cu amănuntul al medicamentului prescris. Articolul 122

(1)Dacă preţurile de vânzare cu amănuntul ale medicamentelor eliberate sunt mai mari decât preţurile de referinţa, farmacia încasează contribuţia suportată de asigurat în procentul corespunzător din preţul de referinţa, precum şi diferenţele dintre preţurile de vânzare cu amănuntul şi preţurile de referinţa. ...

(2)Dacă preţurile de vânzare cu amănuntul ale medicamentelor eliberate sunt egale cu preţurile de referinţa, farmacia încasează contribuţia suportată de asigurat în procentul corespunzător din preţul de vânzare cu amănuntul (preţul de referinţa). ... Articolul 123 În situaţia în care primitorul renunţa la o parte din medicamentele cuprinse în prescripţia medicală, acestea nu se eliberează, ci se anulează, nefiind permisă compensarea prin medicamente a sumei pe care, potrivit reglementărilor legale, o suporta asiguratul. Articolul 124 În cazul în care medicul indica numai denumirea substanţei active, farmacistul are obligaţia de a elibera medicamentul cu preţul cel mai mic din farmacie. Articolul 125 Înscrierea preţurilor de vânzare cu amănuntul se face de către farmacist numai pentru medicamentele eliberate, pe toate exemplarele prescripţiei medicale. Articolul 126 Farmacistul noteaza preţurile de vânzare cu amănuntul şi suma aferentă procentului corespunzător din preţurile de referinţa ale medicamentelor, stabilite conform art. 121 şi art. 122, le totalizează şi menţionează pe prescripţia medicală atât suma totală cat şi suma aferentă ce urmează să fie decontată de către casele de asigurări de sănătate. Articolul 127 Medicamentele care nu au fost eliberate de farmacie se anulează cu o linie, în faţa primitorului, pe toate exemplarele prescripţiei medicale. Articolul 128 Preţul de referinţa pentru medicamentele care se eliberează cu contribuţie personală din partea asiguraţilor este preţul minim al formei farmaceutice, pentru fiecare concentraţie, din cadrul aceleiaşi denumiri comune internaţionale. Pentru medicamentele care se eliberează fără contribuţie personală din partea asiguraţilor nu se stabileşte preţ de referinţa. Articolul 129 Prevederile art. 120-128 se aduc la cunoştinţa asiguraţilor, la loc vizibil în farmacii. Articolul 130 Casele de asigurări de sănătate decontează sumele aferente medicamentelor eliberate cu sau fără contribuţie personală, farmaciilor cu care au încheiat contracte de furnizare de servicii farmaceutice. Articolul 131

(1)Decontarea medicamentelor cu contribuţie personală prescrise în tratamentul ambulatoriu se face pe baza preţurilor de referinţa în vigoare la data achiziţionării medicamentelor de către farmacie. ...

(2)Preţurile de referinţa ale medicamentelor cu contribuţie personală de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală se stabilesc prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Farmacistilor din România şi a Colegiului Medicilor din România. ...

(3)Casele de asigurări de sănătate decontează 70% din preţul de referinţa al medicamentului. ... Articolul 132

(1)Casele de asigurări de sănătate decontează, în limita fondului aferent decontării medicamentelor, medicamentele fără contribuţie personală prescrise: ...

1. a)pentru copii între 0 - 18 ani, gravide şi lehuze ...
2. b)pentru bolile care beneficiază de gratuitate prevăzute în Ordinul ministrului de stat, ministrul sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din fondul de asigurări sociale de sănătate nr. 306/48/19.04.2000 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 209/12.05.2000 ...
3. c)pentru categorii de asiguraţi ce beneficiază de gratuitate în conformitate cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale, cu modificările şi completările ulterioare. ...

(2)Pentru prescripţiile pediatrice se decontează numai medicamentele de folosinţă pediatrica, prescrise conform indicaţiilor producătorului de medicamente, cu excepţia cazurilor bine justificate, corelate cu vârsta şi greutatea pacientului. ... Articolul 133 Fondul aferent decontării medicamentelor cu sau fără contribuţie personală reprezintă o cota din Fondul de asigurări sociale de sănătate aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii medicale. Articolul 134 În cazul depăşirii fondului aferent decontării medicamentelor cu sau fără contribuţie personală, casele de asigurări de sănătate analizează prescripţiile medicale ale medicilor care au avut sumele cele mai ridicate pentru retetele prescrise. În cazurile nejustificate, comisiile de control al calităţii serviciilor medicale, constituite conform art. 83 din Legea nr. 145/1997 a asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, propun măsuri de limitare a abuzurilor. Articolul 135

(1)Farmaciile întocmesc un borderou centralizator, pe case de asigurări de sănătate, în funcţie de casa de asigurări de sănătate către care se face virarea contribuţiei asiguratului (denumirea casei de asigurări de sănătate fiind înscrisă pe versoul prescripţiei). Pe borderou, fiecare prescripţie medicală poarta un număr curent, care trebuie să fie acelaşi cu numărul de ordine pe care îl poarta prescripţia medicală. ...

(2)Borderourile se întocmesc în doua exemplare, specificându-se suma ce urmează să fie încasată de la casele de asigurări de sănătate. Pe baza borderourilor centralizatoare, farmaciile vor întocmi facturi cu sumele totale ce urmează să fie decontate de către casele de asigurări de sănătate. ... Articolul 136 În vederea decontării medicamentelor cu sau fără contribuţie personală farmaciile înaintează caselor de asigurări de sănătate la termenele stabilite în contractele de furnizare de servicii farmaceutice următoarele acte, în original: factura, borderourile centralizatoare, prescripţiile medicale. Articolul 137 Suma totală va fi achitată în termen de cel mult 30 de zile de la data prezentării decontului, termen necesar pentru verificarea documentelor. În cazul unei întârzieri de peste 60 de zile, farmaciile pot sista eliberarea medicamentelor cu sau fără contribuţie personală până la achitarea datoriilor de către casele de asigurări de sănătate. Articolul 138 Farmaciile răspund de exactitatea datelor cuprinse în decont şi în actele justificative, iar casele de asigurări de sănătate, de legalitatea plăţilor efectuate. Articolul 139 Casele de asigurări de sănătate sunt obligate sa analizeze, lunar, în consiliile de administraţie, modul de gestionare a fondurilor, luând măsurile care se impun. Articolul 140 Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate poate emite precizări cu privire la decontarea şi circuitul financiar al plăţilor între casele de asigurări de sănătate şi farmacii. Articolul 141 În cazul încălcării dispoziţiilor legale se vor întocmi actele de constatare şi de sesizare ale organelor competente, potrivit răspunderii juridice care rezultă din actul de constatare. Capitolul 9 DISPOZITIVE MEDICALE DESTINATE CORECTĂRII ŞI RECUPERĂRII DEFICIENŢELOR ORGANICE SAU FUNCTIONALE ORI CORECTĂRII UNOR DEFICIENTE FIZICE Articolul 142 Asiguraţii au dreptul la procurarea dispozitivelor medicale, cu sau fără contribuţie personală, pe baza prescripţiei medicale eliberate de medici de specialitate acreditaţi, în unităţi sanitare autorizate şi/sau acreditate. Articolul 143 Dispozitivele medicale se acordă pe baza cererii scrise întocmită de asigurat, de reprezentantul legal al acestuia sau de orice persoană imputernicita în acest sens, înregistrată la casa de asigurări de sănătate în raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana indreptatita. Articolul 144 Cererea va fi însoţită de actul care atesta calitatea de asigurat şi prescripţia medicală pentru dispozitivul medical, din care să reiasă ca deficienta organică, funcţională sau fizica nu a apărut în urma unei boli profesionale sau a unui accident de muncă. Articolul 145 La cererea de acordare a dispozitivelor medicale destinate corectării auzului se anexează şi audiograma eliberata de clinica de specialitate sau de serviciile specializate autorizate şi/sau acreditate. Articolul 146 Răspunsul la cererea privind procurarea dispozitivelor medicale se comunică asiguraţilor în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Articolul 147 Un exemplar al deciziei privind aprobarea procurării dispozitivelor medicale, cererea şi actele doveditoare se arhiveaza la casele de asigurări de sănătate. Articolul 148 Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România elaborează Lista dispozitivelor medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale, ori corectării unor deficiente fizice, decontate integral sau cu contribuţie personală din partea asiguratului, lista cuprinsă în Anexa nr. 14 la prezentele norme. În conformitate cu aceasta lista, medicii de specialitate vor specifică tipul dispozitivului medical în prescripţia medicală. Aceasta se va elibera în doua exemplare, un exemplar pentru casa de asigurări de sănătate şi un exemplar pentru furnizor. Articolul 149 Pentru procurarea dispozitivului medical, beneficiarul, reprezentantul legal al acestuia sau orice persoană imputernicita în acest sens se adresează unuia dintre furnizorii din Lista furnizorilor acreditaţi, cu care casa de asigurări de sănătate a încheiat contract, cu următoarele documente: decizia casei de asigurări de sănătate şi al doilea exemplar din prescripţia medicală. Articolul 150 Preţul de referinţa este preţul decontat de casele de asigurări de sănătate, stabilit de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, prin ordin al preşedintelui, pentru dispozitivele medicale din Anexa nr. 14 la prezentele norme. Calculul preţurilor de referinţa se face pe baza criteriilor economice şi se vor lua în considerare şi standardele de calitate şi performanta ale dispozitivelor medicale, din momentul în care acestea vor fi elaborate de specialişti în domeniu. Diferenţa dintre preţul de vânzare cu amănuntul al dispozitivului medical şi preţul de referinţa se suporta de către beneficiar, ca şi contribuţie personală şi se achită direct furnizorului. Dacă preţul de vânzare cu amănuntul a dispozitivului medical este sub preţul de referinţa, acesta este decontat integral de către casele de asigurări de sănătate. Unele categorii de persoane, prevăzute în legi speciale beneficiază de acordarea unor dispozitive medicale prezentate în Anexa nr. 14 la prezentele norme, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale - art. 3 lit. c) şi art. 4 lit. d). Articolul 151 Anexa 14 la prezentele norme cuprinde atât termenele de înlocuire ale acestora cat şi menţiunea dacă dispozitivele medicale sunt reparabile. Articolul 152 Termenul de garanţie este prevăzut în instrucţiunile de utilizare şi întreţinere pentru fiecare produs. În cadrul acestui termen asiguraţii pot reclama executarea necorespunzătoare, calitatea sau deteriorarea dispozitivului medical, dacă aceasta nu s-a produs din vina utilizatorului. Repararea sau înlocuirea dispozitivului respectiv, cu altul corespunzător, în cadrul termenului de garanţie, se asigura şi se suporta de furnizor. Articolul 153 Repararea dispozitivului medical, după expirarea termenului de garanţie se asigura de furnizor. Articolul 154 Repararea dispozitivelor medicale după expirarea termenului de garanţie se aproba pe baza următoarelor acte: a) cererea persoanei îndreptăţite; ... b) carnetul de asigurat sau alte acte care atesta calitatea de asigurat. ... Casele de asigurări de sănătate decontează reparaţiile, o singură dată între termenele de înlocuire a unui nou dispozitiv, dar nu mai mult de 50% din preţul de referinţa al acestuia, preţ de referinţa valabil în momentul aprobării cererii. Articolul 155 Pentru copii şi tineri până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, studenţi sau ucenici şi dacă nu realizează venituri din munca, dispozitivele medicale pot fi înlocuite sau reînnoite ori de câte ori va fi necesar, conform Anexei nr.14 la prezentele norme, având în vedere procesul de dezvoltare somatica a acestora. Articolul 156 Fondul aferent cheltuielilor cu dispozitivele medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice, reprezintă o cota distinctă din fondul asigurărilor sociale de sănătate aferent cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical. Articolul 157

(1)Decontarea la furnizor a dispozitivelor medicale se face de casele de asigurări de sănătate, pe baza documentelor de plată emise de furnizorii cu care au încheiat contracte de furnizare de dispozitive medicale, după confirmarea primirii de către asigurat a dispozitivului medical. ...

(2)În cazul protezarilor ORL şi protezarilor pentru membrul superior şi/sau inferior se va ataşa un document prin care eficacitatea actului de protezare este validată (confirmată) de medicul de specialitate care a eliberat prescripţia medicală. În cazul în care asiguratul nu se prezintă la casa de asigurări de sănătate cu acest document confirmat de către medicul care a eliberat prescripţia în termen de 10 zile calendaristice de la ridicarea dispozitivului, casa de asigurări de sănătate va valida (confirma) din oficiu protezarea respectiva. ...

(3)Documentul de plată emis de furnizor este însoţit de confirmarea primirii dispozitivului medical, sub semnatura beneficiarului, cu specificarea domiciliului şi a actului de identitate sau a documentelor ce confirma expedierea prin posta şi primirea la domiciliu. ...

(4)Decontarea cheltuielilor pentru dispozitivele medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice se face în limita fondului aprobat cu aceasta destinaţie. Neincadrarea în acest fond atrage după sine întocmirea unor liste de asteptare pentru asiguraţi, de către casele de asigurări de sănătate. Soluţionarea listelor de asteptare va tine cont atât de criterii economice cat şi de urgenta asigurării dispozitivului medical. ... Articolul 158 Furnizorii dispozitivelor medicale au următoarele obligaţii:

1. a)să livreze numai dispozitive medicale autorizate de Ministerul Sănătăţii; ...
2. b)sa confectioneze dispozitivul medical la parametrii tehnico-medicali şi calitativi corespunzatori deficientei pentru care a fost recomandat; ...
3. c)să livreze la termen dispozitivul medical comandat şi să asigure primirea acestuia de către beneficiar; ...
4. d)să execute orice modificare necesară dispozitivului medical în cazul în care nu au fost respectate specificăţiile din prescripţia medicului de specialitate; ...
5. e)sa ver