În conformitate cu studiul realizat de compania A.T. Kearney încălzirea centralizată este o piață extrem de sensibilă la variațiile de prețuri, spre deosebire de energia electrică și gazele naturale, unde cererea este mai stabilă. Această piață este în directă competiție cu alte forme de încălzire, precum încălzirea cu gaze, cu petrol sau surse regenerabile. Aceasta face aproape imposibilă orice formă de recuperare a costurilor prin tarife, iar orice creștere sensibilă a tarifelor va conduce la pierderea clienților de către companiile de încălzire centralizată. Mai mult, întârzierile privind plățile, subvențiile sau ajutoarele de stat guvernamentale pot conduce la o presiune suplimentară în echilibrul bugetar al companiilor de încălzire centralizată.
\nInstalarea contoarelor inteligente de energie termică în fiecare apartament al clădirii va însemna o imensă investiție pentru orice companie, iar beneficiile nu vor compensa costurile. O soluție potențială pentru piața de energie termică, mult mai viabilă decât contorizarea inteligentă ar fi desfășurarea contorizării pasante. Punerea în practică a acesteia pentru blocurile de apartamente, unde energia termică este livrată în sistem centralizat, este așteptată să aducă beneficii majore comparativ cu situația actuală. În conformitate cu prevederile din Ordinul ANRE nr. 145/2014, privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) a energiei electrice, cu modificările ulterioare, ANRE a avizat în anul 2015, 18 proiecte pilot în valoare de 69639770 lei, pentru cei 8 operatori de distribuție a energiei electrice concesionari și în anul 2016, 22 proiecte pilot în valoare de 67855333 lei, incluzând un număr de 187693 consumatori pentru 6 operatori de distribuție a energiei electrice concesionari.
\nRezultatele monitorizării procesului de implementare au fost cuprinse în Rapoartele de analiză a stadiului realizării proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, prezentate Comitetului de reglementare. ANRE a analizat rezultatele acestora atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, urmărind și identificând problemele de natura tehnică generate de structura și gradul de tehnologizare a rețelelor de distribuție, precum și structura și nivelul costurilor de implementare, a beneficiilor estimate, cu scopul stabilirii condițiilor implementării pe scară largă a sistemelor de măsurare inteligentă în România. În tabelul 3.4. este prezentată situația proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă realizate în anii 2015 și 2016.
\nTabel 3.4. Situația proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016Operator de distribuție20152016TOTALNumăr proiecte pilotNumăr cliențiValoare În leiNumăr proiecte pilotNumăr cliențiValoare În leiNumăr proiecte pilotNumăr cliențiValoare În leiE-Distribuție Banat3101264083403631122830556294124812388965E-Distribuție Dobrogea4102273928854426565793676983679211865623E-Distribuție muntenia11101639404724505391321565456155517156126Distribuție Energie Oltenia2201501581605000022015015816050Delgaz Grid22262279133522487211426557047134322178922SDEE Transilvania Sud2230242116727300022302421167273SDEE Transilvania Nord2547032325732821024805004136805713073SDEE Muntenia Nord221391429431000221391429431TOTAL1810477461511408181651574620405536269931107715463 (Sursa: Raport anual ANRE, 2016) Prin proiectele pilot au fost integrați în sisteme de măsurare inteligența aproximativ 270000 consumatori, din toate cele 8 zone de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice și au fost testate mai multe soluții tehnice implementate în zone urbane și în zone rurale, cu densități diferite ale consumului de energie electrică, în rețele electrice de joasă tensiune recent modernizate și în rețele electrice nemodernizate.
\nPe baza concluziilor evidențiate în procesul de monitorizare a primelor proiecte pilot, s-a apreciat ca fiind oportun și necesar ca în anul 2016 abordarea implementării SMI să rămână la faza de testare prin proiecte pilot, extinzându-se domeniul de aplicare pentru situația rețelelor electrice de distribuție neretehnologizate din zone rurale și urbane, având în vedere ca gradul de retehnologizare a rețelelor de joasă tensiune a rezultat ca fiind aproximativ 10%, conform informațiilor transmise de operatorii de distribuție. De asemenea, s-a apreciat că este necesară o perioadă de monitorizare de cel puțin 6 luni a proiectelor pilot realizate pentru obținerea unor date care să ofere premise elocvente pentru fundamentarea deciziilor referitoare la implementarea pe scară largă a SMI.
\nUn alt aspect evidențiat a fost modul de abordare și rezultatele analizelor cost-beneficiu transmise de operatorii de distribuție care nu au permis realizarea unei analize comparative a rezultatelor și a rezultat necesitatea realizării unei analize cost beneficiu de către ANRE pentru toți operatorii de distribuție, prin intermediul unui consultant/audit de terță parte, în scopul evitării acuzațiilor de lipsa de transparență sau lipsă de obiectivitate. Prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 177/2018 privind aprobarea Condițiilor-cadru pentru realizarea calendarului de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național, s-a abrogat Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, cu modificările ulterioare, care a prevăzut pentru perioada 2014-2018 următoarele aspecte: ● Pentru anul 2016 se continuă monitorizarea proiectelor pilot realizate în anul 2015, astfel încât să se poată utiliza un set de informații relevante în analizele ulterioare; ● S-a stabilit realizarea, în anul 2016, de proiecte pilot în zone de rețele electrice de joasă tensiune neretehnologizate, prin care se va testa gradul de realizare a funcționalităților de bază ale sistemelor de măsurare inteligentă în acest tip de rețele fără lucrări de modernizare și, totodată, se va identifica și evalua necesarul de lucrări care ar trebui realizate în acest tip de rețele pentru a se putea crea condițiile pentru a implementa sistemele de măsurare inteligente cu performanțe de funcționare satisfăcătoare; ● Au fost decalate termenele prevăzute pentru elaborarea planului național și calendarului național de implementare a sistemelor de măsurare inteligente corelat cu propunerile de mai sus. ● Pentru anul 2017 s-a stabilit menținerea nivelului valoric al investițiilor în sisteme de măsurare inteligentă la 10% din valoarea programului anual de investiții aprobat conform metodologiei de stabilire a tarifelor de distribuție a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 72/2013 cu modificările și completările ulterioare. ● S-a stabilit realizarea analizei cost-beneficiu de către ANRE, în scopul utilizării unui singur model de analiză și pentru asigurarea verificării și validării datelor într-un mod unitar pentru toți operatorii de distribuție, pe baza unui studiu elaborat de un consultant independent de specialitate. ● Au fost definiți indicatori pentru evaluarea sistemelor de măsurare inteligentă, care reprezintă un instrument de monitorizare/evaluare a proiectelor de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă.
\nPrincipalele aspecte evidențiate în procesul de monitorizare efectuat în anul 2016 asupra rezultatelor proiectelor pilot pentru implementarea SMI realizate în anii 2015 și 2016, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare sunt: ● costul unitar al investițiilor în SMI din proiectele pilot avizate de ANRE în anul 2016, a scăzut cu 52% față de cel al proiectelor pilot avizate de ANRE în 2015, în condițiile în care doar 5 operatori au realizat proiecte pilot, 4 dintre aceștia aplicând aceeași soluție tehnică; ● având în vedere costul unitar al investiției din studiul întocmit de compania A.T.Kearney pentru care analiza cost-beneficiu a avut un rezultat pozitiv (99 euro/client), rezultă că proiectele pilot implementate de operatorii de distribuție conform avizelor emise de ANRE din anul 2016 se încadrează în limita respectivă; ● având în vedere: perioada scurtă de monitorizare (1-1,5 ani), lipsa datelor de referință (inițiale) necesare cuantificării beneficiilor, precum și lipsa de experiență în gestionarea și urmărirea unor astfel de proiecte, a rezultat că nu toate beneficiile estimate pot fi confirmate la nivelul estimat în studiul întocmit de compania A.T.Kearney; ● unele soluții tehnice implementate s-au dovedit nefiabile și costisitoare; ● pentru atingerea obiectivelor privind beneficiile estimate pentru consumatori, este necesară o informare eficientă a acestora.
\nPe baza concluziilor din rapoartele de analiză a rezultatelor proiectelor pilot, întocmite pe parcursul celor doi ani, 2015 și 2016, ANRE urma să stabilească în anul 2017 condițiile-cadru pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă în România și calendarul de implementare. În concluzie, contorizarea inteligentă va avea un impact direct asupra: ● Consumatorilor deoarece: facturarea consumului de energie se va face pe date reale de consum eliminându-se estimările, se va asigura accesul la datele de consum, se va crea posibilitatea solicitării unor planuri tarifare, toate acestea conducând la o mai bună gestionare a consumului de energie și obținerea de economii financiare fie pe baza reducerii consumului, fie pe baza obținerii unor tarife mai avantajoase pentru energia electrică și nu în ultimul rând, se vor crea premisele transformării consumatorului în jucător activ în piață de energie electrică. ● Operatorilor de Distribuție deoarece: se vor reduce costurile de operare și mentenanță, se vor reduce costurilor asociate pierderilor în rețelele electrice, se vor obține date și informații care să conducă la îmbunătățirea managementului rețelelor și creșterea calității serviciului de distribuție a energiei electrice, flexibilizarea rețelei, integrarea RES fără investiții suplimentare, integrarea consumatorilor care acceptă ca și furnizori de servicii de sistem (întreruptibilitatea consumatorului ca serviciu de sistem), gestionarea eficientă și, mai ales, eficace a rețelei.
\nImplementarea SMI constituie primul pas de trecere către rețelele inteligente. ● Furnizorilor de energie electrică deoarece: se vor îmbunătăți prognozele de consum și se va realiza o mai bună predictibilitate financiară, posibilități aproape nelimitate de oferte tarifare. ● Furnizorilor de echipamente deoarece: se vor crea premisele pentru o piață concurențială în domeniul echipamentelor energetice de măsurare și în domeniul comunicațiilor. ● Pieței de energie electrică deoarece: modificări aduse de implicarea în piață a consumatorilor și prosumerilor, asigură îmbunătățirea prognozelor cererii de consum, contribuie la aplatizarea curbei de sarcină. Din analiza realizată rezultă că abordarea implementării SMI în două faze (de testare prin proiecte pilot și de roll-out) a fost una prudențială și a ținut seama de faptul că la nivel național este o lipsă de expertiză, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic.
\nAstfel a fost necesar să se testeze soluțiile tehnice care transpun arhitectura de bază a SMI pentru satisfacerea funcționalităților impuse, în condițiile stării tehnice existente a rețelelor de joasă tensiune și să se identifice, determine și analizeze costurile aferente SMI. De asemenea, la implementarea SMI au apărut noi elemente și probleme diferite de cele specifice sectorului energetic până în prezent: tehnologia comunicațiilor, securitatea datelor, sănătatea populației, interoperabilitatea - domeniu în care se lucrează și în prezent la stabilirea seturilor de standarde aplicabile echipamentelor și elementelor din arhitectura SMI, protocoalelor de comunicație și transferului de date și informații între entitățile implicate.
\nPerioada proiectelor pilot a produs întârzierea implementării SMI, astfel încât, perioada de 8 ani (2013-2020), prevăzută în Directiva nr. 2009/72/CE și în Lege pentru implementarea pe scară largă a SMI, s-a redus la 4 ani (2017-2020) pentru 80% din numărul de consumatori. Trebuie precizat că implementarea SMI pentru 80% din numărul de consumatori în doar 4 ani nu poate fi susținută economic și realizată fizic, simulările realizate dovedind acest fapt, efectele identificate fiind următoarele: ● depășirea valorilor programelor de investiții ale operatorilor de distribuție aprobate pentru anii 2017 și 2018, ● aprobarea unor programe de investiții cu valori semnificativ crescute (până la dublarea valorii investițiilor aferente implementării SMI) pentru anii 2019 și 2020, ● creșterea tarifelor de distribuție și, implicit, a prețului energiei electrice la consumator, ● dificultăți de gestionare logistică a procesului, ● afectarea altor tipuri de investiții în rețelele de distribuție.
\nAvând în vedere că Directiva nr. 2009/72/CE prevede ca, sub rezerva evaluării costurilor și beneficiilor, \"statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea pregătesc un calendar cu un obiectiv de maximum 10 ani pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligente\", ANRE a propus ca implementarea pe scară largă a SMI în România să se deruleze pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul 2017. Astfel, față de datele comunicate inițial Comisiei Europene pentru România, și față de prevederile Legii, conform cărora implementarea SMI se realizează pentru 80% din numărul de consumatori până în 2020, ANRE a propus implementarea SMI pentru cel puțin 30% din numărul de consumatori până în 2020 și 80% până în 2026.
\nPromovarea ordinului privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare depinde însă de armonizarea prevederilor Legii cu cele rezultate din analiza de impact realizată de ANRE, care demonstrează ca ținta de implementare a SMI pentru 80% din numărul de consumatori de energie electrică până în anul 2020 nu se poate realiza în condiții de asigurare a eficienței costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, al rentabilității, precum și al termenelor fezabile de implementare. ... 3.1.4. Programe de informare a consumatorilor și de pregătire profesională Programele de informare a consumatorilor și de pregătire profesională sunt deosebit de importante pentru a se asigura eficiența implementării politicilor și măsurilor utilizându-se resurse tehnice și financiare adecvate.
\nDepartamentul de Eficiență Energetică (DEE) al ANRE are un rol important în informarea consumatorilor și în stimularea pregătirii profesionale. În temeiul dispozițiilor art. 9, alin. (3), lit. a) din Legea nr. 121/2014, DEE din cadrul ANRE are responsabilitatea de a elabora un model de întocmire a Programului de îmbunătățire a eficienței energetice. Astfel, în anul 2015 a fost reactualizat Ghidul pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice pentru unități industriale, noul document fiind aprobat prin Decizia nr. 8/12.02.2015. La revizuirea ghidului au fost luate în considerare următoarele elemente:a. Necesitatea eliminării unor deficiențe în elaborarea programului propriu, constatate din raportările anterioare și din discuțiile cu candidații la examenul de autorizare a managerilor energetici: ● Insuficienta fundamentare a programului corelat cu situația existentă și de perspectivă a consumatorului de energie; ● Includerea în program a unor măsuri nerelevante de economie de energie în raport cu mărimea și structura consumului de energie; ● Lipsa de informații asupra nivelului de performanță energetică în ramura economică din care face parte consumatorul, astfel încât programul să susțină capacitatea de competiție; ● Insuficienta fundamentare a finanțării necesare pentru implementarea măsurilor propuse; ● Lipsa de coerență în raportările de la un an la altul; ... b.
\nNecesitatea furnizării unor date de benchmarking, care să permită compararea performanțelor proprii cu nivelele de performanță pe ramură sau cu cele mai bune tehnologii (BAT) în domeniu; ... c. Necesitatea furnizării unor informații privind măsurile posibile de eficientizare energetică a diferitelor tipuri de instalații și echipamente (cazane, cuptoare, sisteme de antrenare și altele asemenea), care să ofere mai multe opțiuni celor care întocmesc programele proprii; ... d. Necesitatea structurării mai bune a datelor raportate care să faciliteze sinteza datelor la nivel național în cadrul monitorizării PNAEE și raportărilor către Comisia Europeană. ... În anul 2015, ANRE a întocmit Modelul pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferente localităților cu populație mai mare de 5000 de locuitori aprobat prin Decizie ANRE-DEE nr. 7/12.02.2015.
\nÎn 18 noiembrie 2015 a fost organizat în București Primul Summit Internațional pe Eficiență Energetică pentru sectorul industrial și al clădirilor din România, în cadrul RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE. Evenimentul s-a desfășurat sub patronajul ANRE și a reunit autorități, persoane cheie din industrie și furnizori de servicii energetice - companii ESCO, pentru a discuta posibilitățile de dezvoltare din domeniu. Reprezentanții DEE au prezentat în cadrul Summit-ului noutățile legislative din domeniul eficienței energetice, atât la nivel național, cât și european, iar în baza Memorandumului de Cooperare semnat între ANRE și Agenția pentru Energie din Austria (AEA), a fost invitat un expert austriac care a prezentat probleme legate de Legea Eficienței Energetice în Austria.
\nAvând în vedere obligațiile pe care autoritățile publice locale le au conform prevederilor Legii nr. 121/2014 privind eficiență energetică, ANRE a venit în sprijinul acestora prin realizarea și publicarea pe site-ul autorității a unui model de program de îmbunătățire a eficienței energetice. Dată fiind complexitatea acestei probleme, în vederea responsabilizării factorilor decizionali privind politicile și măsurile active pentru creșterea eficienței energetice, ANRE a inițiat o serie de seminarii de instruire destinate reprezentanților autorităților locale, primul astfel de seminar având loc în data de 3 decembrie 2015. În cadrul seminarului au fost abordate o serie de aspecte privind culegerea de informații necesare realizării programului și realizarea bazelor de date, analiza consumului de energie în localități, identificarea potențialului de economie de energie, identificarea de măsuri de eficiență energetică, surse și mecanisme de finanțare a acestor măsuri.
\nLa întâlnire au participat reprezentanți ai autorităților publice locale care s-au conformat corespunzător prevederilor legale, companii de consultanță, auditori energetici, companii care furnizează echipamente de eficiență energetică, precum și experți în utilizarea fondurilor europene și altor surse de finanțare. Informarea opiniei publice s-a realizat și prin intermediul mass media, prin comunicate de presă transmise ziarelor cotidiene, posturilor de televiziune și de radio, interviuri și răspunsuri la întrebările adresate direct de către jurnaliști. Ca urmare a acestor informații, în anul 2016, în special în presa scrisă, activitatea și acțiunile ANRE au fost reflectate în aprox. 2046 de articole sau știri în care au fost menționate acțiuni, realizări, evenimente, obiective și planuri de perspectivă ale ANRE, principalele teme abordate referindu-se, în principal, la obligațiile ce derivă din legislația primară și cea europeană cuprinse în programul de reglementări, ca de exemplu: cadrul de reglementare pentru implementarea prevederilor în domeniul eficienței energetice, precum și în domeniul cogenerării de înaltă eficiență și promovării energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă și altele asemenea.
\nDiseminarea bunelor practici europene în cadrul activităților de informare transparentă cu privire la avantajele și la aspectele practice ale adoptării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, se realizează prin Punctul de Informare privind eficiență energetică, înființat de către DEE al ANRE în data de 23.03.2015. În cadrul tematicii aferente Punctului de Informare privind eficiență energetică, se pot menționa următoarele informații, adresate în mod special consumatorilor casnici de energie, și anume: ● Legislația europeană și națională aferentă domeniului eficientei energetice, publicată inclusiv pe pagina de internet a ANRE www.anre.ro/Eficiență Energetică; ● Ghiduri și broșuri cu informații privind economia de energie, costuri reduse și protecția mediului din cadrul Proiectelor europene din domeniul eficienței energetice derulate în cadrul ANRE; ● Schimbările eficiente din punct de vedere energetic și ușor de realizat cu privire la utilizarea energiei în cazul consumului casnic de energie electrică și gaze naturale; ● Informații cu privire la exemple de bune practici europene aplicate de către statele membre UE cu privire la măsurile de eficiență energetică la nivelul consumatorilor casnici de energie.
\nParticiparea entităților din România la proiectele internaționale este importantă asigurând condiții optime pentru diseminarea rezultatelor obținute, cu prezentarea unor studii de caz și a unor experiențe obținute în țările UE. Pe parcursul anilor 2014 - 2016, în schimburile de experiență europene în cadrul proiectului Proiectului CA EED - Acțiuni comune pentru directiva privind eficiența energetică (EED - 2012/27/UE), s-au abordat: strategia pe termen lung privind renovarea clădirilor publice și pregătirea PNAEE; bune practici în balansarea fondurilor publice pe piața financiară; proiectarea unor măsuri privind schimbarea comportamentului consumatorului; costul eficient al sistemului individual de măsurare și contorizare; măsurarea efectelor măsurilor \"soft\" (schimbări de comportament, campanii de informare și altele asemenea); cogenerarea/CHP (art. 14, 15) - rezultate ale analizei cost beneficiu; transpunerea obligațiilor privind auditul energetic pentru marii consumatori din industrie; încurajarea altor organisme să urmeze rolul exemplar al renovării clădirilor; măsurarea economiilor de energie prin taxarea energiei; stadiul de implementare al art. 7 în statele membre; abordarea dublei contorizări la implementarea art. 7; eficiența în aprovizionarea cu energie; domenii speciale exceptate de la punerea în aplicare a EED în sectorul public; împărțirea stimulentelor; măsuri noi sau actualizate de eficiență energetică în statele membre; cerințe de informare privind facturarea; selectarea instrumentelor financiare adecvate pentru a implementa fondurile structurale; disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare; evaluarea potențialului de eficiență a infrastructurii.
\nÎn cadrul Programul \"Energy Intelligent Europe - Energie Inteligentă pentru Europa (EIE)\" dedicat promovării politicii de creștere a eficienței energetice, ANRE a participat la proiectul \"Monitoring of energy eficiency in Europe\" - ODYSSEE MURE - subsecțiunea MURE. Obiectivele majore ale proiectului ODYSEE MURE sunt: ● evaluarea și compararea progreselor privind eficiența energetică în diferite sectoare din țările UE; ● evaluarea măsurilor politicilor naționale de eficiență energetică în țările UE; ● monitorizarea țintelor naționale privind eficiența energetică. În anul 2015 s-au realizat următoarele obiective: ● a treia actualizare a bazei de date ODYSSEE; ● a treia actualizare a bazei de date MURE.
\nToate politicile care au fost propuse de către statele membre în al III-lea Plan de acțiune privind eficiența energetică națională (PNAEE) au fost încărcate în această bază de date unică. ● furnizarea de date și studii de caz pentru evaluarea instrumentelor dezvoltate în proiect; ● contribuții la raportul privind tendințele evoluției eficientei energetice și implementarea politicilor și măsurilor în domeniu; ● contribuție la diseminarea rezultatelor - postarea pe site www.anre.ro a principalelor obiective și rezultate; ● organizarea Seminarului Național Odyssee Mure. În vederea diseminării susținute a activității din proiect, ANRE a organizat în 29 septembrie 2015 la sediul ANRE, Seminarul Național Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficiență energetică în România.
\nLa seminar au participat peste 60 de reprezentanți ai factorilor de decizie din România, companii de servicii energetice, asociații, instituții de învățământ și agenții din domeniul eficienței energetice, manageri energetici și auditori cu performanțe în acest domeniu. Tot în vederea diseminării activității, dar și a noutăților europene din domeniul eficienței energetice pe site-ul web al ANRE, au fost încărcate fișierele cu materialele elaborate în cadrul proiectului Odyssee Mure, varianta română și în engleză: Național_report_RO și România-efficiency-trendsRO precum și prezentările făcute la Seminarul Național - Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficiență energetică în România din 29.09.2015.
\nParticiparea ANRE din 2016 la proiectul INTAS - INdustrial and tertiary product Testing and Application of Standards se pliază pe atribuția ce revine ANRE - DEE prin prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiență energetică, articolul 3, lit. c), atribuție privind asigurarea supravegherii pieței de echipamente și aparate pentru care există reglementări specifice privind eficiență energetică și proiectarea ecologică. Proiectul va sprijini creșterea conformității echipamentelor de pe piață europeană cu prevederile Directivei de Proiectare Ecologică pentru un număr de produse industriale complexe și de gabarit mare (transformatoare de putere, instalații de ventilație industriale). În mod special, proiectul INTAS are următoarele obiective: ● sprijinirea autorităților naționale de supraveghere a pieței din Europa în a evalua conformarea produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei nr. 2009/125/CE; ● sprijinirea reprezentanților industriei echipamentelor industriale de mare complexitate și agabaritice să cunoască obligațiile ce le revin din prevederile Directivei de Proiectare Ecologică și să se conformeze de o manieră acceptată de autoritățile europene de supraveghere piață; ● stabilirea unei proceduri europene comune pentru verificarea conformării produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei nr. 2009/125/CE.
\nParticiparea ANRE la Proiectului CA EED - Acțiuni comune pentru directiva privind eficiența energetică (EED - 2012/27/UE) a permis valorificarea de bune practici europene. Întâlnirile plenare în cadrul proiectului au abordat subiecte de interes pentru statele participante în vederea transpunerii și implementării Directivei nr. 2012/27/UE, cum ar fi: Planurile naționale de acțiune în domeniul eficienței energetice - raportări anuale și măsurarea progresului în domeniul eficienței energetice (PNAEE și Rapoartele anuale); măsurare și facturare, răspunsul la cerere și aspecte legate de rețele de energie; implementarea actuală a art. 9 EED - surse și tipuri de finanțare a măsurilor de eficiență energetică; servicii energetice și ESCO, audituri energetice, rezolvarea barierelor administrative; lista furnizorilor de servicii energetice, etichetarea calității și soluționarea plângerilor; sărăcia energetică în contextul directivei privind eficiența energetică.
\nDe asemenea, prin modul în care a fost concepută finanțarea și activitatea desfășurată în cadrul proiectului, s-a dat posibilitatea, ca la întâlnirile grupurilor de lucru, să participe și experți din alte instituții naționale relevante procesului de punere în aplicare a legislației europene, în acest fel contribuind și la dezvoltarea dialogului interinstituțional la nivel național și european. Eficiența Energiei este un subiect deosebit de dezbătut în România, în mediu universitar, în școli, de asociații profesionale, camerele de comerț și industrie și altele asemenea. Provocările și oportunitățile generate prin direcțiile trasate de Uniunea Europeană prin Directiva nr. 27/2012 au fost dezbătute în cadrul Forumului Român de Eficiență Energetică 2014, conferința organizată de către Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE) și GOVNET Conferences, la care au participat peste 30 de vorbitori și aproximativ 180 de persoane la nivel decizional.
\nOdată cu adoptarea Legii nr. 121/2014 a eficienței energetice, îmbunătățirea eficienței energetice devine un obiectiv strategic al politicii energetice naționale. Pe lângă aspectele legislative menite să creeze condițiile de derulare a unor asemenea proiecte, dezbaterile din cadrul Forumului au fost axate pe cele trei mari sectoare cu potențial de eficientizare energetică: industrie, clădiri și iluminat. Discuțiile au fost concentrate atât pe cele mai noi soluții tehnologice, precum sistemele de producere de energie în cogenerare sau led-urile, în sfera iluminatului, dar și pe soluțiile de finanțare, România beneficiind de programe în acest sens susținute de către UE prin intermediul Băncii Europene pentru Dezvoltare și Reconstrucție.
\nÎn Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est (FOREN 2016) organizat de CNR-CME s-a dezbătut tema Eficiența energetică, conservarea energiei, Transformarea potențialului în realitate. În anul 2016, reprezentanții Agenției de Energie a Austriei au susținut trei prezentări: \" ISO 50001 Energy Management System on Municipal Level\"; \"Achieving Energy Efficiency: Energy Management Systems in Municipalities\"; \"Smart Metering as an Enabling Technology - More than an Illusion?\". Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș împreună cu DENKSTATT România și Centrul Național pentru Producție și Consum Durabil a organizat în noiembrie 2014, workshop-ul cu tema \"Eficiența energetică în firme prin ECO-DESIGN\".
\nWork-shop-ul a avut ca obiectiv instruirea firmelor cu privire la: Sisteme de management energetic; Cerințe ale standardului ISO 50001; Metodologia de evaluare, identificare și analiză a măsurilor de eficiență energetică în firme; Eco-design-ul ca instrument al eficienței energetice; Servicii oferite de experții în eco-design. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului \"Danube-PIE-Inovarea produselor prin eco-design în Regiunea Dunării\", co-finanțat prin Programul pentru Competitivitate și Inovare CIP-EIP, și a vizat promovarea eficienței resurselor și materialelor prin eco-design la nivelul IMM-urilor din regiunea Dunării. Beneficiile proiectului asupra firmelor constau în obținerea de produse optimizate prin reducerea costurilor cu energia, deșeurile și materiile prime, îmbunătățirea impactului produselor asupra mediului.
\nÎn cadrul proiectului expert 1 de eco-design al Universității din Viena și experți ai CCIAT au instruit un număr de 160 de firme cu privire la avantajele utilizării eco-design-ului. De asemenea, 90 de firme timișene au fost auditate în ceea ce privește amprenta de carbon cu software specific. Agenția Locală a Energiei Alba a organizat în iunie 2017, primul Workshop Regional din cadrul proiectului european \"SUPPORT - Sprijin pentru autorități locale privind implementarea strategiilor pentru emisii reduse de carbon\" proiect derulat de ALEA în România în cadrul programului Interreg Europe. Prin proiectul SUPPORT, ALEA își propune sprijinirea autorităților locale din județul Alba în punerea în aplicare a politicilor energetice durabile din cadrul instrumentului de politica energetică - \"Master planul energetic al județului Alba\", aprobat de către Consiliul Județean Alba.
\nDe asemenea proiectul urmărește îmbunătățirea calității operaționale a fondurilor FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) destinate administrațiilor locale pentru strategii integrate de reducere a emisiilor de CO(2), precum și întărirea capacității autorităților locale în folosirea optimă a fondurilor FEDR pentru strategiile și acțiunile privind energia durabilă integrată. Acest proiect are următoarele obiective: ● Implementarea mai eficientă a instrumentelor de politică energetică printr-un acces mai informat și competent la fonduri publice și private și printr-o utilizare mai eficientă a fondurilor structurale pentru investiții legate de energie; ● Reducerea semnificativă a consumului de energie și a emisiilor aferente de GES; ● Implicare mai puternică a sectorului privat în implementarea acțiunilor legate de energie; ● Întărirea capacității actorilor regionali în implementarea politicilor energetice durabile; ● Integrarea mai eficientă a Planurilor de Acțiune pentru Energie Durabilă - PAED și a altor instrumente de planificare energetică în cadrul de reglementare regională și locală, ex. - Programe de Îmbunătățire a Eficienței Energetice - PIEE.
\nÎn mai 2017 la București s-a desfășurat Conferința de mediu: Eficiența energetică în unitățile de învățământ - provocări și avantaje pentru autoritățile locale. Conferința este parte integrantă a Proiectului \"50/50-Creșterea eficienței energetice în unitățile de învățământ\", program inițiat de Asociația Environ în parteneriat cu Unabhangiges Institut fur Umweltfragen (Institutul Independent pentru Probleme de Mediu) (Germania) cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la București. Evenimentul reunește reprezentanții Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, ai autorităților locale care susțin proiectul (Primăria Sectorului 3, Primăria Tg. Mureș și Primăria Corunca), ai unităților de învățământ implicate în Proiect, ai Departamentului pentru tineret al Primăriei Orașului Berlin, Unabhangiges Institut fur Umweltfragen - UfU, precum și ai Ambasadei Republicii Germania la București.
\nTema centrală a Conferinței o reprezintă acțiunile concrete pe care autoritățile locale le pot implementa cu implicarea directă a cadrelor didactice și a elevilor în aplicarea unui set de măsuri practice vizând utilizarea eficientă a resurselor energetice în unitățile de învățământ. Programul \"50/50 - Creșterea eficienței energetice\" reprezintă cel mai mare proiect educațional la nivel european cu adresabilitate majoritară către elevi, reunind aspecte ecologice, economice și sociale și oferind o privire amănunțită asupra procesului de producere și utilizare a energiei, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere ecologic. \"50/50 - Creșterea eficienței energetice\" este un proiect de implicare activă.
\nAspectul social este evidențiat în special prin tematica utilizării eficiente a energiei, comportamentul de consum și transpunerea acestora în comunitate, un alt aspect pozitiv fiind posibilitatea elevilor de a își cunoaște școala dintr-o nouă perspectivă, relaționând mult mai puternic cu aceasta și cu mediul lor. Pentru ca proiectul să își atingă scopul de modificare a percepției și comportamentului populației în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor, este necesară și implicarea activă a autorităților locale în ceea ce privește promovarea informației și a metodelor practice de creștere a eficienței energetice în rândul comunității. În acest sens autoritățile locale au fost invitate să se înscrie în acest demers, prin care beneficiază de expertiză germană în implementarea unor măsuri concrete ce se traduc în scăderea facturii de energie prin măsuri simple, fără investiții.
\nÎn perioada 11-13 mai 2016 la Oradea și Băile Felix a avut loc workshop-ul studențesc \"Creșterea eficienței energetice la consumatori industriali și casnici\", workshop desfășurat sub egida Centrului de creație științifică și inovare al studenților energeticieni oradeni (CCSISEO) din cadrul Departamentului de Inginerie Energetică al Facultății de Inginerie Energetică și Management Industrial de la Universitatea din Oradea. La workshop au participat studenți însoțiți de cadre didactice de la Universitatea \"Aurel Vlaicu\" din Arad, Universitatea Politehnică Timișoara/Facultatea de Inginerie Hunedoara, Universitatea din Petroșani, Universitatea \"Eftimie Murgu\" Reșița, Universitatea \"Lucian Blaga\" din Sibiu, Universitatea \"Constantin Brâncuși\" din Târgu Jiu, Universitatea din Oradea.
\nParticipanții au avut parte de un program al workshop-ului foarte vast: ● Interpretări și confuzii legate de Legea nr. 121/2014; ● Eficiența tehnică și economică a sistemului de energie; ● Piața de energie factor stimulativ în domeniul eficienței energiei; ● Eficiența tehnică versus binele public; ● Casa pasivă independentă energetic; ● Atragerea de fonduri europene în domeniul eficienței energetice. Succinta prezentare pentru perioada 2014-2016 demonstrează implicarea tuturor autorităților pentru promovarea celor mai bune practici la toți consumatorii, asigurându-se eficiența implementării politicilor și măsurilor în domeniul eficienței energetice cu folosirea adecvată a fondurilor. ... 3.1.5.
\nDisponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare În cadrul programului de reglementări pentru anul 2014 au fost realizate următoarele reglementări: ● Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE/DEE nr. 2794/17.12.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 25 din data de 13.01.2015; ● Ghidul de elaborare a auditului energetic aprobat prin Decizia ANRE nr. 2123/2014; ● Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobate prin Decizia ANRE/DEE nr. 2794/17.12.2014.
\nActivitatea de autorizare a auditorilor energetici de atestare a managerilor energetici urmărește promovarea și dezvoltarea unui sistem care să pună în valoare potențialul de economisire a energiei la consumatorul final. În temeiul dispozițiilor din art. 3, alin. (2), lit. g) din Legea nr. 121/2014 Departamentul pentru Eficiență Energetică din cadrul ANRE are responsabilitatea de a atesta managerii energetici și de a autoriza auditorii energetici. Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici desfășurată în cadrul Direcției autorizare și cooperare în domeniul eficienței energetice DACEE care promovează și dezvoltă un sistem ce asigură disponibilitatea unor audituri capabile să pună în valoare potențialul de economisire energetic al consumatorului final de energie.
\nÎn contextul articolului 9, alin. (13) din Legea nr. 121/2014 s-a impus introducerea cerințelor și a condițiilor pentru atestarea managerilor energetici pentru localitățile cu peste 20000 locuitori.Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aduc față de regulamentele aprobate prin Ordinul ANRE nr. 38/2013, următoarele elemente noi: ● precizări privind criteriile minime care trebuie respectate la elaborarea auditurilor energetice, cerință impusă de Directiva nr. 2012/27/UE și implicit de Legea nr. 121/2014; ● condiții de agreare pentru formatorii profesionali care organizează cursuri de specialitate în domeniul elaborării auditurilor energetice și respectiv domeniul managementului energetic; ● la solicitarea operatorilor economici au fost introduse noi domenii de licență, eligibile pentru atestarea managerilor energetici: inginerie electronică și telecomunicații, ingineria transporturilor, ingineria materialelor; ingineria mediului; ● a fost inserată Lista de echipamente care include minimum de aparate necesare efectuării măsurătorilor la elaborarea auditurilor energetice; ● au fost revizuite condițiile de suspendare și retragere ale autorizațiilor de auditori energetici și atestatelor de manageri energetici; ● au fost introduse obligații de raportare pentru managerii energetici care prestează activitatea ca și PFA și obligații de raportare pentru societățile prestatoare de servicii energetice; ● au fost introduse cerințele și condițiile pentru atestarea managerilor energetici pentru localitățile cu peste 20000 locuitori.
\nPotrivit Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE-DEE nr. 2794/2014, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conținutul și modul de întocmire al raportului sunt prezentate în Anexa nr. 12 la regulamentul din actul normativ amintit mai sus. Conform Ordinului MDRT nr. 2237/2010 pentru aprobarea reglementării tehnice \"Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri\" Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului organizează și asigură funcționarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiștilor - persoane fizice - cu activitate în construcții ca auditor energetic pentru clădiri.
\nAcest regulament a fost modificat și completat prin Ordinul MDRAP nr. 996/2016 pentru modificarea și completarea reglementării tehnice \"Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri\", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2237/2010. În figura 3.2. se prezintă evoluția autorizărilor auditorilor energetici în perioada 2010-2016. Se remarcă o creștere a numărului autorizațiilor de auditori energetici persoane juridice în perioada 2011-2015. În anul 2016 comparativ cu anul 2015 numărul autorizațiilor de auditori energetici persoane juridice nu a crescut. În anul 2016 un număr de 9 persoane juridice au solicitat obținerea autorizației de auditor energetic, dintre acestea 6 persoane juridice fiind la prima solicitare de acest tip.
\nFigura 3.2. Evoluția autorizărilor auditorilor energetici și a operatorilor economici care au realizat audituri energetice (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) Numărul relevant de auditori energetici autorizați anual de DACEE indică deschiderea pieței de servicii energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic conform prevederilor legale. În tabelul 3.5. se prezintă structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016. Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016ANUL 2014 2015 2016 Total Atestate/ Autorizații noiPrelungiri Atestate/ AutorizațiiTotal Atestate/ Autorizații noiPrelungiri Atestate/ AutorizațiiTotal Atestate/ Autorizații noiPrelungiri Atestate/ AutorizațiiManageri energetici 117 69 3 123 71 62 183 89 94 Auditori energetici PFA 89 69 20 53 43 10 80 38 42 Auditori energetici Persoane juridice 17 9 8 14 12 2 21 9 12 Societăți prestatoare de servicii energetice acreditate4 - - 17 - - 11 - - (Sursa: ANRE - DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016) La sfârșitul anului 2014 erau atestați: 351 manageri energetici, 192 auditori energetici persoane fizice, 46 auditori energetici persoane juridice, 20 auditori energetici PFA, 36 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 15 PFA).
\nLa sfârșitul anului 2015 erau atestați: 431 manageri energetici, 233 auditori energetici persoane fizice, 73 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 59 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA). La sfârșitul anului 2016 erau atestați: 443 manageri energetici, 209 auditori energetici persoane fizice, 71 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 72 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA). În anul 2016 au fost atestați 12 manageri energetici pentru localități astfel încât la sfârșitul anului erau înregistrați în baza de date a ANRE un număr de 17 specialiști atestați ca manageri energetici pentru localități.
\nActivitatea de atestare a acestor specialiști a început în anul 2015. Există Registrul de evidență al auditorilor energetici și al managerilor energetici postat pe site-ul www.anre.ro cu prezentarea pe județe și pe municipiul București. ANRE se preocupă pentru ridicarea gradului de pregătire profesională a managerilor atestați și îmbunătățirea modului de pregătire a dosarelor de prezentare la examinare și reexaminare. În anul 2015 au fost elaborate Programele analitice pentru cursurile de specialitate în domeniul managementului energetic și al elaborării auditurilor energetice ce au fost aprobate prin Decizia ANRE - DEE nr. 13/2015. ... 3.1.6. Servicii energetice Piața serviciilor de tip ESCO este abia la început în România, cu mai puțin de 20 de companii active în această zonă.
\nEste unul dintre motivele pentru care serviciile de eficiență energetică sunt adesea confundate cu serviciile energetice. Diferența principală vine din aceea că, pentru un ESCO, remunerarea activității este legată de eficiență energetică furnizată și garantată clientului. Ca urmare, cea mai ieftină resursă energetică - cea economisită - se traduce în mod direct și cuantificabil în resursă financiară. Prin prevederile art. 6 alin. (14) din Legea nr. 121/2014 s-a legiferat utilizarea societăților de servicii energetice și a contractului de performanță energetică de către organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional și local, ceea ce impune un nivel superior de reglementare pentru agrearea acestor societăți care îndeplinesc normele etice de aplicare a contractului de performanță energetică.
\nProcedura de agreare se bazează pe aderarea acestor societăți la Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică (CC-CPE). ANRE a întocmit proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului de atestare a companiilor care pun în aplicare Contractul de Performanță Energetică (tip ESCO) pentru instituirea procedurii de agreare, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 2 lit. h și art. 17, lit. c din Legea nr. 121/2014 și a supus consultării publice acest proiect la data de 26.09.2015. Obiectul Regulamentului constă în crearea cadrului legal pentru aplicarea în România a Codului European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică (CC-CPE), prezentat în Anexa nr. 1 la Regulament.
\nProcedura aferentă aplicării CC - CPE este prezentată în Anexa nr. 2 la Regulament. CC-CPE are la bază următoarele 9 principii:– Furnizorul de servicii energetice asigură reduceri de consum eficiente economic ... – Furnizorul de servicii energetice preia riscurile de performanță ... – Economiile de energie sunt garantate de furnizorul de servicii energetice și determinate prin procedura de monitorizare și verificare ... – Furnizorul de servicii energetice susține utilizarea pe termen lung a managementului energetic. ... – Relația dintre furnizorul de servicii energetice și client este pe termen lung, corectă și transparentă ... – Toate etapele unui proiect bazat pe CPE sunt efectuate în mod legal și cu integritate ... – Furnizorul de servicii energetice susține clientul în finanțarea proiectului bazat pe CPE ... – Furnizorul de servicii energetice asigură personal calificat pentru implementarea proiectului bazat pe CPE ... – Furnizorul de servicii energetice se concentrează pe o înaltă calitate și are grija de toate etapele implementării proiectului. ... Scopul Regulamentului constă în recunoașterea oficială la nivel național a respectării normelor etice prevăzute de CC-CPE în vederea includerii companiilor de servicii energetice pe lista cu furnizorii disponibili de servicii energetice în conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică art. 17 alin.
\nAnalizând acest ghid, Asociația Europeană a Societăților ESCO (UEESCO) împreună cu Federația Europeană a Societăților de Servicii Inteligente de Eficiență Energetică (EFIEES) au evidențiat impactul negativ al acestui ghid asupra investițiilor realizate pentru eficiență energetică în sectorul public. Având în vedere aceste analize ce evidențiază barierele în realizarea Contractelor de Performanță Energetică în 19 septembrie 2017 a fost publicat \"Eurostat Guidance Note: The recording of Energy Performance Contracts in Government Accounts\" în scopul de a clarifica normele contabile aplicate la tratarea contractelor de performanță energetică. Nota urmează eforturilor deja depuse de Eurostat de a clarifica unele lucrări deja întreprinse referitoare la normele contabile pentru diferite tipuri de investiții publice, inclusiv Ghidul privind tratamentul statistic al parteneriatelor public-privat.
\nCu ajutorul acestor orientări, autoritățile publice pot investi acum și în sectorul energetic, cu respectarea deplină a principiilor contabilității publice. Nota de orientări a Eurostat publicată pe 19 septembrie 2017 privind tratamentul contabil al EPC-urilor extinde considerabil posibilitățile organismelor publice de a utiliza astfel de contracte, prin abordarea și clarificarea circumstanțelor în care aceste contracte pot fi înregistrate în bilanțul administrațiilor publice. Ea deschide, de asemenea, calea pentru dezvoltarea unei piețe mai puternice a furnizorilor de EPC, implicând și numeroase IMM-uri. Datorită orientărilor revizuite publicate, va fi mai ușor pentru școli, spitale și alte clădiri publice - să investească pentru îmbunătățirea eficienței energetice.
\nNota de orientări actualizată va ajuta Institutele naționale de Statistică (NSI) din statele membre să înțeleagă mai bine impactul investițiilor în eficiență energetică asupra bilanțului administrațiilor publice. Nota oferă orientări statisticienilor privind interpretarea anumitor dispoziții din SEC 2010 - Sistemul european de conturi - în cazul EPC-urilor, mai precis în cazul acelor EPC-uri care necesită cheltuieli de capital inițiale pentru a îmbunătăți eficiență energetică a unei instalații. EPC-urile în care eficiență energetică este obținută prin măsuri de gestionare a energiei, fără nici o investiție pentru adăugarea sau reînnoirea de echipamente, sunt tratate drept simple contracte de servicii sau de întreținere.
\nOrientările revizuite se aplică în cazurile în care contractantul EPC poate fi considerat proprietarul economic al activului. Facilitățile pentru asistență tehnică, precum Platforma europeană de consiliere în materie de investiții înființată de Banca Europeană de Investiții (BEI) și de Comisia Europeană, vor utiliza această notă de orientări pentru a acorda asistență în cazul oricărei eventuale cereri. Nota va fi susținută de un Ghid al practicianului elaborat în comun de Eurostat și de Centrul European de Expertiză în domeniul PPP - urilor. (EPEC) al BEI, care va fi publicat până la sfârșitul anului 2017. În Programul Național de Reformă 2015 se precizează reactivarea grupului inter-ministerial cu atribuții în domeniul eficienței energetice.
\nDe asemenea, pentru promovarea serviciilor de tip ESCO și a contractelor de performanță energetică (CPE) în cadrul colaborării cu BERD s-a transmis părților interesate noua versiune îmbunătățită a modelului de Contract de Performanță. În 12 martie 2015 s-a constituit asociația ESCOROM a Societăților de Servicii Energetice de tip ESCO din România, pentru a răspunde lipsei de informare cu privire la acest tip de activitate și pentru a oferi o \"voce legitimă\" industriei ESCO din România. Asociația este utilă și pentru instituțiile bancare și celelalte tipuri de finanțatori, pentru corecta lor informare, cu privire la specificul activităților ESCO. Pe lângă lipsa de informare, dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO este întârziată în România de o serie de bariere, în plan legislativ, fiscal, financiar și de reglementare.
\nÎn cadrul evenimentului de lansare a ESCOROM s-a remarcat imposibilitatea de a încadra activitățile specifice eficienței energetice într-un singur cod CAEN, ceea ce a dus la situații în care inspectorii ANAF au contestat corectitudinea încadrării anumitor activități. Prin Programul Orizont 2020 al Uniunii Europene-Cercetare Inovare s-a lansat proiectul EnPC - INTRANS \"Contracte de Performanță Energetică derulate pe Piețele Europene în Tranziție\" cu durata martie 2015-februarie 2017 la care participă 9 țări (Germania, Grecia, Slovenia, Serbia, Letonia, România, Slovacia, Croația, Ucraina). Rezultatele prognozate din realizarea proiectului erau: ● instruirea a 2000 experți din cele 9 țări pe partea de cerere de CPE pentru clădiri și servicii publice; ● pregătirea pentru 500 clădiri publice a proiectelor de CPE de către experți instruiți.
\nÎn cadrul acestui proiect a avut loc la 18 noiembrie 2015 \"Primul Summit Internațional pe Eficiența Energetică pentru sectorul industrial și al clădirilor din România\". În cadrul acestui summit s-a precizat că se vor promova trei tipuri de CPE:– CPE \"Light\": ● Primul pas spre utilizarea modelului EPC în clădiri publice ● Servicii de management energetic ● Investiții cu costuri aproape zero (doar în echipamente și costuri operaționale) ● Economiile de energie obținute 10 - 20% ● Toate costurile ESCO sunt acoperite din economiile de energie garantate ● Durata contractului 2 - 3 ani (amortizare imediată) ... – CPE \"Basic\": ● Cel mai utilizat model EPC pentru clădiri publice în Europa ● Investiții în reabilitarea termică a clădirilor (structură și echipamente) ● Economiile de energie obținute 20 - 40% ● Investițiile sunt finanțate în totalitate de ESCO (ex. împrumuturi) ● Toate costurile ESCO (investiție, operare și altele asemenea) plătite din economiile de energie garantate ● Durata contractului 5 - 12 ani (amortizare rapidă) ... – EPC Plus: ● Importanța în creștere împreună cu promovarea clădirilor cu consum energetic aproape zero ca fiind ținta ideală pentru reabilitarea clădirilor publice ● Investiții în reabilitarea termică în profunzime a clădirilor (include anvelopa clădirii) ● Economiile de energie obținute cel puțin 70% ● Investițiile sunt co-finanțate de către ESCO și proprietarul clădirii ● Partea de finanțare a ESCO este plătită din economiile de energie garantate ● Durata contractului 10 - 20 ani (amortizare pe termen lung).
\nÎn cadrul acestui proiect s-au instruit următorii: ● Factori de decizie politică la nivel național și regional (ministere, instituții tehnice) ● Factori de decizie politică la nivel local (primari, consilieri și alți actori) ● Administrații municipale (departamente tehnice, juridice și financiare) ● Consilieri tehnici, juridici și financiari (arhitecți, ingineri, avocați și altele asemenea) din cadrul administrației publice ● Manageri ai clădirilor și serviciilor publice ● IMM-uri interesate în a deveni ESCO la nivel local ● ESCO cu experiența care își doresc să activeze în sectorul public din țările partenere. ... Pentru promovarea contractului de performanță energetică la nivelul municipalităților, ANRE a organizat reuniuni de lucru cu echipa de consultanță BERD, precum și cu reprezentanții European PPP Expertise Centre.
\nA fost realizat, de asemenea, un seminar online (webinar) despre contractele bazate pe performanțele energetice. Documentele standard necesare CPE au fost realizate în cadrul proiectului \"European Energy Service Inițiative\", cofinanțat prin programul Comisiei Europene Intelligent Energy Europe și publicate pe site-ul proiectului. Au fost lansate licitații pentru două proiecte pilot pe SEAP: nr. 157321/21.02.2015, respectiv nr. 159726/23.05.2015, Craiova și Galați. În cadrul Programului ESCO, din Municipiul Craiova au fost aprobate a fi reabilitate 142 de imobile deținute de 46 de grădinițe, 23 de școli gimnaziale, 24 de colegii și licee și de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie \"Victor Babeș\".
\nPe baza experienței obținute prin proiectele pilot se prognozează pentru perioada 2018-2020 dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO. ... 3.1.7. Economiile rezultate de la măsurile orizontale Din Rapoartele de monitorizare în anul 2015, 2016, 2017 prezentate ANRE rezultă următoarele: Auditul energetic și managementul energetic este important în determinarea consumatorilor de a utiliza eficient energia. În perioada 2017-2020 se impune ca toate autoritățile locale având peste 5000 locuitori să se încadreze în cerințele Legii nr. 121/2014. Prin programul de montare a contoarelor inteligente nu este de așteptat ca după anul 2016 să se obțină economii de energie în perioada 2017-2020. Programele de informare a consumatorilor finali vor contribui la schimbarea atitudinii față de consumul de energie, economiile de energie rezultând în sectoarele în care își desfășoară activitatea și trebuie să ia decizii precum și în sectorul rezidențial.
\nÎn perioada 2018-2020 se prognozează ca prin activitatea companiilor ESCO se vor obține economii de 0,591 milioane tep. ... 3.1.8. Finanțarea măsurilor orizontale Măsurile orizontale se finanțează din surse proprii și din fonduri europene prezentate în capitolul 3.1.1. ... ...
\n3.2. Măsuri de Eficiență Energetică în Clădiri3.2.1. Introducere Clădirile constituie un element central al politicii guvernului român privind eficiența energetică, având în vedere la nivel național, consumul de energie în sectorul rezidențial și sectorul servicii (administrație publică, învățământ, sănătate, comerț, turism, poștă și telecomunicații și altele asemenea). O analiză a modului în care se consumă energia justifică importanța acestei decizii. Astfel, în anul 2015 consumul final energetic al celor două sectoare a fost de 9.405.773 tep conform datelor din tabelul 3.6. Consumul de energie a celor două sectoare pentru încălzire, preparare de apă caldă menajeră și preparare hrană reprezintă circa 79% din total consum final energetic.
\nÎn tabelul 3.6 se prezintă consumul final energetic al celor două sectoare pe tipul de utilizări. Tabel 3.6. Consumul de energie în sectoarele rezidențial și servicii în anul 2015TOTAL Pentru încălzire, preparare apă caldă menajeră și hrană, Pentru utilizări electrice Pentru transport 1. Rezidențial 7386535 6345511 1041024 - 2 Servicii 2019238 1091113 723591 204534 TOTAL 9405773 7436624 1764615 204534 (Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României - colecții) Îmbunătățirea eficienței energetice a fondului existent de clădiri este esențială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naționale referitoare la eficiență energetică pe termen mediu, ci și pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice și trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.
\nÎn România, suprafața construită este de 493.000.000 mp, 86% din aceasta fiind reprezentată de clădiri rezidențiale. Din cele 8,1 milioane de unități locative, locuințele unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul locuințelor sunt situate în zonele rurale. În zonele rurale 95% din unitățile locative sunt locuințe individuale (unifamiliale). În zonele urbane 72% din unitățile locative sunt situate în blocuri de locuințe (care au în medie circa 40 de apartamente pe bloc). Peste 60% din blocurile de locuințe au regim de înălțime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje. România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecință a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecția termică a clădirilor și a elementelor perimetrale de închidere și care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite.
\nConsumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 și 400 kWh/mp an. Se remarcă de asemenea că și clădirile construite în primii ani după 1990 au performanțe energetice scăzute (150-350 kWh/mp an), dar s-au îmbunătățit performanțele energetice la clădiri construite după anul 2000 (120 - 230 kWh/mp an). În cazul clădirilor nerezidențiale consumul de energie finală variază între 120 și 400 kWh/mp an în funcție de categoria clădirii (birouri, educație, cultură, sănătate, turism, comerț și altele asemenea). Având în vedere această situație în PNAEE III, în conformitate cu art. 4 al Directivei nr. 2012/27/UE, s-a prezentat \"Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice, cât și private, existente la nivel național.\" ( versiunea I) Strategia a avut, în principal, rol de: ● stimulare a dezbaterilor între principalele părți interesate în dezvoltarea și implementarea acesteia pentru a se ajunge la un consens privind direcționarea politicilor și inițiativelor care vizează creșterea performanțelor energetice ale clădirilor; ● încurajarea tuturor părților interesate în adoptarea atitudinilor ambițioase, adecvate și care au în vedere îmbunătățirea calității spațiilor de locuit și comerciale, pentru a asigura avantaje imediate și pe termen lung pentru deținătorii clădirilor și pentru a susține economia.
\nStrategia a propus o abordare, în etape, pentru mobilizarea investițiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidențiale cât și comerciale, atât publice cât și private. Această versiune I a strategiei a fost pusă pe site-ul MDRAPFE spre consultare publică. În acest proces de consultare au fost identificate noi organizații (de ex Asociația Română Green Building Council, Societate Română Geoexchange) care pot fi implicate atât în etapele de implementare a strategiei, cât și în cele de actualizare. În perioada 2014-2016 s-au realizat investiții pentru renovarea fondului de clădiri. La realizarea proiectelor de renovare s-au avut în vedere soluțiile de modernizare energetică a clădirilor prezentate în PNAEE III.
\nAvând în vedere rezultatele obținute în realizarea proiectelor de renovare și a experienței obținute în domeniu s-a actualizat \"Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național.\"- versiunea II. Această nouă versiune se prezintă în Anexa C. Ca urmare a dezbaterilor tehnice în 28 martie 2016 a fost emis Ordinul nr. 386 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru modificarea și completarea Reglementării tehnice \"Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție al clădirilor\" indicativ C107-2005 aprobată prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr. 2055 din 2005.
\nConform acestui ordin se introduce Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă (figura 3.3.) și nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero (tabelul 3.7.) Figura 3.3 Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero În 30 iunie 2015 a fost emis Ordinul nr. 263 al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind inventarierea clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația publică centrală, cu o suprafață totală utilă cuprinsă între 250 mp și 500 mp și punerea inventarului la dispoziția publicului în conformitate cu cerințele Legii nr. 121/2014.
\nDatele și informațiile privind clădirile inventariate s-au transmis până în prezent, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția generală dezvoltare regională și infrastructură pentru completarea băncilor de date specifice privind eficiența energetică. În 1 februarie 2016 Guvernul României a emis Ordonanța Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor. Conform acestei OG certificatul de performanță energetică a clădirii este document elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cantitatea de emisii în echivalent CO(2).
\nPentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum. În această OG se definesc: ● clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit, în proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la față locului sau în apropiere; ● clădire de interes și utilitate publică - clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 mp frecvent vizitată de public, ocupată de autorități ale administrației publice în care se desfășoară activități de interes public național, județean sau local sau în care se desfășoară activități comerciale, social-culturale, de învățământ, educație, asistență medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare și alimentație publică, prestări de servicii și altele asemenea.
\nConform acestei OG se precizează la articolul 14 următoarele: ● alin. 1 Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. ● alin. 2 Prin excepție de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. ● alin. 3 Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice, diferențiat pe zone cu potențial de energie din surse regenerabile, și se actualizează periodic, în funcție de progresul tehnic. ● alin. 4 Primarii localităților urbane cu mai mult de 5000 de locuitori inițiază planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin.
\nLa 11 aprilie 2017 a intrat în vigoare Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice \"Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor\", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007. În anexa 1 la acest ordin sunt prezentate Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri și elemente de anvelopă ale acestora. Cerințele minime de performanță energetică pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirii sunt stabilite diferențiat pentru clădirile noi și existente, precum și pentru diverse categorii de clădiri. Astfel conform acestui Ordin se prezintă:A.
\nCerințe minime de performanță energetică pentru clădiri noi (A.1. Clădiri rezidențiale A.2. Clădiri nerezidențiale) ... B. Cerințe minime de confort higrotermic în clădirile noiB.1. Cerințele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirilor noi și existente ... B.2. Pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale, cerințele minime pe elementele de construcție ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:a) diferența maximă de temperatură admisă între temperatura interioară și temperatura medie a suprafeței interioare ... b) rezistența termică corectată a elementului de construcție, calculată cu luarea în considerare a influenței tuturor punților termice asupra acestuia ... c) temperatura superficială minimă pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafața interioară a elementelor de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirilor ... ... ... C.
\nCerințe minime de performanță energetică pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero ... D. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri existenteD.1. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor noi ... D.2. La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor nerezidențiale noi. ... ... ... 3.2.2. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficiență energetică în clădiri rezidențiale Creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial se realizează prin următoarele programe: ● Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe; ● Programele locale privind creșterea performanțelor energetice a blocurilor de locuințe; ● Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe finanțat din fonduri structurale și de coeziune ale UE, POR 2007-2013, DMI 1.2 Sprijinirea investițiilor în eficiență energetică a blocurilor de locuințe; ● Programul Operațional Regional 2014-2020.
\nAP3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. PI 3.1. - Operațiunea A - clădiri rezidențiale Prin Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, finanțat potrivit O.U.G. nr. 18/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare în perioada 2009-2016 au fost executate lucrări de eficiență energetică la 1657 blocuri de locuințe din diverse zone climaterice, reprezentând circa 62559 apartamente. Economia de energie rezultată este de 0,04840 milioane tep. În perioada 2014-2016 au fost emise următoarele Ordine ale MDRAP nr. 951/2015, nr. 292/2016, nr. 2775/2016 pentru aprobarea Programul național multianual privind creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe cu finanțare pe anul 2015 și 2016.
\nConform acestor Ordine urmează să se reabiliteze termic circa 30000 apartamente pe an din anul 2017. În cadrul Programelor locale finanțate potrivit prevederilor art. II din O.U.G. nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, din datele transmise de către autoritățile administrației publice locale până la 31.12.2016, au fost finalizate lucrări de intervenție la anvelopa blocurilor de locuințe la 1110 clădiri, reprezentând cca. 63.368 apartamente, pentru care economia de energie este de 0,03663 milioane tep. Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin împrumuturi bancare cu garanție guvernamentală, finanțat potrivit O.U.G. nr. 69/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2011, până la 31.12.2016 au fost incluse în program 13 blocuri de locuințe, din diverse zone climatice, reprezentând cca. 620 apartamente și 3 locuințe individuale economia de energie fiind de 0,000623 milioane tep.
\nÎn conformitate cu regulamentele și procedurile de accesare a fonduri din POR 2007-2013 și în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale, până la 31 decembrie 2016 au fost finanțate 111 proiecte, reprezentând 715 blocuri de locuințe, respectiv 41311 apartamente. Economia de energie rezultată la renovarea clădirilor rezidențiale este de 0,0298 milioane tep. Prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în cadrul apelului de proiecte închis la 16.11.2016 aferent Axei Prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1.A - eficiență energetică în clădiri rezidențiale, au fost depuse 182 cereri de finanțare, care cuprind 1148 clădiri rezidențiale; lucrările urmează a fi executate în următorii ani.
\nÎn perioada 2014-2016 s-au realizat reabilitări termice și la locuințe unifamiliale atât în mediu urban, cât și în mediu rural prin fonduri proprii. Deoarece nu se dispun de date privind numărul locuințelor unifamiliale reabilitate termic se face ipoteza că 1% din locuințele unifamiliale (total țară-4.940.000 locuințe unifamiliale) și-au îmbunătățit performanțele energetice în perioada 2014-2016. Astfel se apreciază ca la circa 49.000 locuințe unifamiliale rezultă o economie de energie de 0,0392 milioane tep. Rezulta că până în anul 2016 prin creșterea performanțelor energetice ale locuințelor unifamiliale s-au obținut economii de energie de 0,0392 milioane tep. Pentru perioada 2017 - 2020 prin continuarea programelor de creștere a performanțelor energetice în blocurile de locuințe se prognozează obținerea unei economii de energie de 0,142 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6.
\nPrin reabilitarea termică susținută și la locuințe unifamiliale în perioada 2017-2020 se prognozează să se obțină o economie de energie de 0,12 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6. În perioada 2014-2016 s-au înlocuit dotări (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat și altele asemenea) din clădirile rezidențiale cu dotări având performanțe energetice ridicate. În rapoartele de monitorizare a implementării PNAEE din anii 2015 și 2016 ANRE-DEE a făcut o analiză de detaliu a achizițiilor de echipamente cu performanțe ridicate, bunuri de folosință îndelungata. Având în vedere aceste achiziții s-au calculat economii de energie de 0,0001 milioane tep în anul 2015 și 0,00005 milioane tep în anul 2016 conform datelor din tabelul 2.6.
\nÎn perioada 2017-2020 se va continua reînnoirea cu aparate performante ce consumă energie electrică și se prognozează obținerea unei economii de energie de 0,23 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6. Având în vedere precizările din O.U.G. nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor este important să se realizeze audit energetic și managementul energetic în sectorul rezidențial. În conformitate cu Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice \"Metodologie de calcul al performanței clădirilor\", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007, realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:– Evaluarea performanței energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție - instalații aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat). ... – Respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri și elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006. ... – Identificarea măsurilor de modernizare energetică și analiza eficienței economice a acestora. ... – Întocmirea raportului de audit energetic. ... În perioada 2017-2020 ca urmare a acestei măsuri este prognozată realizarea unei economii de energie de 0,066 milioane tep în conform datelor din tabelul 2.6. ... 3.2.3.
\nFinanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale*ii) *ii) Material transmis de MDRAP Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale se realizează conform cu precizările prezentate în subcapitolele 3.1.1 și 3.2.2. În Programul Operațional Regional 2014-2020 la AP 3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon la prioritatea de investiții 3.1 Eficiența energetică în clădiri rezidențiale este alocat un buget de 420,61 mil Euro (buget FEDR 352,54 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării 18,32 mil Euro (FEDR 15,57 mil Euro) și buget SUERD 89,64 mil Euro (FEDR 76,20 mil Euro Euro). Până în prezent au fost depuse 457 proiecte cu valoare eligibilă de 500,89 mil lei.
\nCa indicator de rezultat al obiectivului este reducerea consumului final energetic în sectorul rezidențial în perioada 2012-2023 de la 0,96 tep la 0,47 tep. Ca indicator de realizare este considerat numărul gospodăriilor cu o clasificare mai bună a consumului de energie și anume: ● 18.186 gospodării în anul 2023, în regiuni mai dezvoltate; ● 83.469 gospodării în anul 2023, în regiuni mai puțin dezvoltate. În Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020 la AP 6 promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon la Obiectivul Specific 6.3 reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuințelor este alocat un buget de 40.550.688 Euro (FEDR 24.468.085 Euro).
\nS-a deschis apel pentru proiecte în 2017. Indicatorul de rezultat este scăderea consumului anual de energie electrică pe locuință în perioada 2013 - 2023 de la 1,35 MWh la 1,2 MWh. Indicator de realizare la eficiență energetică este numărul de utilizatori suplimentari de energie conectați la rețele inteligente: 80.000 în 2023. ... ...
\n3.3. Măsuri de eficiență energetică în clădirile organismelor publice3.3.1. Clădiri guvernamentale Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), care realizează politica guvernamentală în domeniul reabilitării termice a clădirilor, deține pe site-ul sau (www.mdrap.ro) documentul \"Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețe utile de peste 250 mp, deținute și ocupate de administrația sa centrală\", întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Conform acestui document, inventarul cuprinde un număr de 2399 de clădiri încălzite și/sau răcite, cu o suprafață utilă de peste 500 mp, reprezentând o suprafață utilă de 5,35 milioane mp și un număr de 480 clădiri, încălzite și/sau răcite, cu o suprafață utilă de sub 500 mp și peste 250 mp având o suprafață utilă de 152.713,02 mp.
\nÎn tabelul 3.8. se prezintă inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală. În tabelul 3.9. se prezintă \"Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 mp și peste 250 mp deținute și ocupate de administrația publică centrală\", întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 mp deținute și ocupate de administrația publică centralăOrdonator crediteNumăr clădiriDate tehniceSuprafața utilă totală (mp)Suprafața construită la sol, în (mp)TOTAL GENERAL din care:2.3995.358.330,092.247.001,13I.
\nCAMERA DEPUTAȚILOR1188.172,0058.132,00II. MINISTERE2.0694.267.837,941.829.135,28III. ALTE ORGANE DE SPECIALITATE ORGANIZATE ÎN SUBORDINEA GUVERNULUI179437.810,42201.699,67IV. AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE AUTONOME150464.509,53158.034,35 (Sursa: date furnizate de MDRAP) Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 mp și de peste 250 mp deținute și ocupate de administrația publică centralăOrdonator credite Număr clădiri Date tehnice Suprafața utilă totală (mp) Suprafața construită la sol, în (mp) TOTAL GENERAL din care: 480 152.713,02 130.425,45 I. MINISTERE 404 126.952,81 113.126,54 II. ALTE ORGANE DE SPECIALITATE 58 19.517,93 12.882,14 III. AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE AUTONOME 18 6.242,28 4.416,77 (Sursa: date furnizate de MDRAP) În conformitate cu DEE, art. 5 alin.
\nÎn programul 2017-2020 se va continua programul de creștere a eficienței energetice în clădirile guvernamentale ceea ce presupune reabilitarea unor clădiri totalizând o suprafață utilă de circa 800000 mp prognozându-se o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 prin realizarea acestui program în perioada 2014-2020. ... 3.3.2. Clădiri ale altor organisme publice În PNAEE III s-a precizat că există clădiri aparținând administrației publice locale și anume ale: ● Consiliilor județene și instituțiilor subordonate acestora; ● Consiliilor locale ale municipiilor, orașelor și comunelor și instituțiile subordonate acestora. Numărul estimativ al clădirilor aparținând administrației publice locale sunt prezentate în tabelul 3.10.
\nNumărul de unități din categoria învățământ, sănătate cultură, sport este orientativ având în vedere permanentul proces de restructurare și privatizare. Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administrației publice localeDestinația clădiriiCategoriaNumăr unitățiAdministrație publicăPrefecturi,consilii județene84Primării, consilii locale în orașe326Primării, consilii locale în comune2861ÎnvatamântȘcoli și licee5.982Grădinițe1498Învățământ superior624Cămine, internate14.927SănătateSpitale503Policlinici,dispensare515Creșe297Cabinete medicale36.502Farmacii, laboratoare13.049Centre de îngrijire403CulturăBiblioteci publice3.429Teatre158Cinematografe68Muzee687Clădiri pentru sportSăli de sport, agrement, bazine de înot4700 (Sursa: www.mdrap.ro) În ceea ce privește performanța energetică a clădirilor existente se precizează că consumul de energie finală este de 200-350 kWh/mp an la categoria de clădiri educație, cultură și 200-400 kWh/mp an la categoria clădirilor din sănătate.
\nAvând în vedere performanțele energetice ale clădirilor din domeniul educațional, sănătate și altele asemenea se impune reabilitarea termică a acestor clădiri pentru creșterea performanțelor energetice. Din Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică realizat de ANRE la 26 aprilie 2017 rezultă că nu se dețin date complete privind economiile de energie prin realizarea creșterii eficienței la această categorie de clădiri. Astfel ANRE a solicitat informații privind reabilitarea termică a clădirilor publice de la 115 municipalități cu peste 20000 locuitori. Din răspunsurile primite rezultă reabilitări termice la clădiri aparținând spațiilor de învățământ de diferite categorii: colegi, școli generale, grădinițe.
\nDin cele 56 de municipalități, care au răspuns solicitării, 19 municipalități au raport economii de energie de 1500 tep prin implementarea măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice. Dintre cele 6 sectoare ale Municipiului București, au fost primite răspunsuri de la sectoarele 3, 4, 5, economia de energie pe anul 2016 fiind de 134 tep. În aceste condiții economia totală obținută în anul 2016, raportată către ANRE, a fost de 1634 tep. Pentru realizarea unei raportări cât mai apropiate cu realitatea este necesar implementarea unui program ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS) - aplicație online cu acces permanent pentru monitorizarea consumurilor energetice și de apă ale clădirilor publice.
\nÎn prezent, programul de monitorizare a consumurilor energetice și de apă ale clădirilor municipale, prin intermediul EMS, este funcțional în 11 municipii din România, respectiv: Aiud, Baia Mare, Bistrița, Brașov, Deva, Făgăraș, Moinești, Săcele, Sfântu Gheorghe, Timișoara și Zalău. Acest program este implementat de către organizația neguvernamentală Orașe Energie România - OER (www.oer.ro) ce reunește municipalități interesate de îmbunătățirea eficienței energetice în serviciile publice și de promovarea surselor regenerabile de energie. Începând din anul 2009, Asociația OER este \"Structura Suport\" pentru orașele din România care au aderat la Convenția Primarilor (www.eumayors.eu). Din examinarea unor Planuri de Acțiune pentru Energie Durabilă aprobate se constată ca un oraș cu o populație de circa 150.000 locuitor și-a propus o economie de energie în clădirile publice 600 tep până în 2020. Ținând seama și de investițiile care s-au realizat și în domeniul sănătății, a culturii și în sport în vederea creșterii eficienței energetice în clădirile publice se poate aprecia că economia de energie în acest domeniu în anul 2016 este de 0,016 milioane tep.
\nÎn perioada 2014-2016 în cadrul Programului RO05-Eficiența Energetică a fost implementat proiectul \"Îmbunătățirea eficienței energetice prin optimizarea sistemului de iluminat din cadrul Spitalului Clinic de Urgență \"Prof. Dr. Agrippa Ionescu\", finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014, cu un buget de 612,426 Euro realizându-se o reducere a consumului de energie de 360 MWh/an și reducerea impactului asupra mediului de 252 t CO(2)/an. Cu fonduri de la FREE a fost montat și pus în funcțiune în 2013 un cazan pe peleți din lemn și anexe la o clădire aparținând domeniului sănătate obținându-se economii de combustibil de 187 tep. În perioada 2017-2020 se prognozează o economie de energie prin reabilitarea termică a clădirilor publice de 0,050 milioane tep conform indicațiilor din tabelul 2.6. astfel că prin aplicarea acestei măsuri pe perioada 2016-2020 rezultă economia cumulată de energie de 0,169 milioane tep. ... 3.3.3.
\nAchiziții realizate de organismele publice În perioada 2014-2016 achizițiile realizate de produse și servicii s-au făcut cu respectarea cerințelor din Directiva nr. 2010/30/UE privind etichetarea energetică și Directiva nr. 2009/125/CE privind proiectarea ecologică, Regulamentul Energy Star nr. 106/2008/CE privind echipamentele de birou. Nu există informații privind achizițiile realizate și economiile de energie rezultate. Pentru a se putea evidenția economiile realizate prin achiziții publice este necesar implementarea programului ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS). Având în vedere precizările făcute la subcapitolul 3.2.2 s-au calculat economii de energie în valoare de 0,001 milioane tep în anul 2016: În perioada 2017-2020 achizițiile publice de produse și servicii se vor realiza pentru a asigura o eficiență energetică ridicată respectând standardele enumerate în anexa III a Directivei nr. 2012/27/UE.
\nAchizițiile se realizează având în vedere rentabilitatea investițiilor și asigurarea concurenței loiale. Se prognozează că în perioada 2017-2020 se vor realiza economiile de energie prezentate în tabelul 2.6. ... 3.3.4. Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental și la alte organisme publice Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 pe perioada 2015-2020. Achiziționarea de bunuri și servicii pentru clădirile guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de 0,007 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pe perioada 2016-2020.
\nRealizarea programului de reabilitare termică a clădirilor administrației publice locale și a achizițiilor de bunuri și servicii pentru acestea vor asigura o economie de energie de 0,169 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pe perioada 2016-2020. În perioada 2014-2016 autoritățile publice locale au realizat programe de modernizare a iluminatului public urmărind atât îmbunătățirea calității serviciului, cât și reducerea facturii la energie. ANRE a raportat în anul 2016 economii de energie de 1304 tep prin implementarea măsurilor de eficientizare a iluminatului public la 25 municipalități și la sectorul 2 București. Această economie este subestimată având în vedere valorile prognozate în cadrul celor 39 documente PAED aprobate.
\nO estimare mai reală a economiei de energie în anul 2016 este de 0,006 milioane tep. Această evaluare este susținută și de economiile de energie obținute prin finanțarea de către Fondul Român pentru Eficiența Energiei. Portofoliul de proiecte pentru modernizarea sistemului de iluminat public al Fondului Român pentru Eficiența Energiei având contracte de finanțate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.11. Tabel 3.11. Proiecte de eficiență energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREENr. crt.Tipul investițieiStadiuEconomia de energie în tep/an1.Modernizarea sistemului de iluminat public exteriorrealizată47,02.Modernizarea sistemului de iluminat public exteriorrealizată172,03.Modernizarea sistemului de iluminat public exteriorrealizată97,04Modernizarea sistemului de iluminat public exteriorrealizată105,05.Modernizarea iluminatului public în comună prin utilizarea tehnologiei LEDrealizată43,06Modernizarea iluminatului public în comună prin utilizarea tehnologiei LEDrealizată69,07.Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energeticăexecuție85,08.Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energeticăexecuție70,09.Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energeticăexecuție70,0TOTAL Economie de energie758 (Sursa: www.free.or.rog) În perioada 2017-2020 se vor continua programe de modernizare a iluminatului public care vor conduce la economii de energie pe total țară de 0,0450 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 pe perioada 2016-2020.
\nLa stabilirea economiilor prognozate s-au avut în vedere și economiile de energie ce se vor obține până în anul 2020 prin finanțarea în cadrul Ariei de concentrare 4 \"Îmbunătățirea mediului înconjurător\" în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano - Român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse a următoarelor proiecte: ● Managementul modern și eficient al iluminatului public din municipiul Suceava; ● Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public și modernizarea sistemului de iluminat în două clădiri ale primăriei municipiului Cluj-Napoca folosind tehnologia LED; ● Reabilitarea termică a unităților preuniversitare din Cluj-Napoca; ● Renovarea clădirilor municipale și a școlilor utilizând tehnologii de construcții inteligente în municipiul Brașov; ● Iluminatul public cu LED în municipiul Arad. ● Reabilitarea rețelelor de transport și distribuție energie termică în zona rezidențială Tractorul din Brașov ● Fondul pentru acțiuni în domeniul managementului energiei durabile (SEAF), prin care se finanțează acțiuni de eficiență energetică - modernizarea iluminatului public - în orașele din regiunile sărace/subdezvoltate ale României, respectiv în orașele Băneasa, Bicaz, Buhuși, Dorohoi, Nehoiu, Potcoava.
\nÎn perioada 2014-2016 s-au realizat programele de reabilitare și modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă în diferite localități însă conform raportărilor ANRE nu s-au precizat economii de energie. În perioada 2017-2020 se va continua programul de creștere a eficienței energetice la sistemele publice de alimentare cu apă, economia de energie prognozată este de 0,0104 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pentru perioada 2017-2020. În raportările ANRE-DEE privind eficiență energetică în sectorul servicii s-a precizat că agenții economici mari (cu consumul de energie de peste 1000 tep) care acționează în acest sector (supermarketuri) au raportat economiile de energie în cadrul auditului energetic și nu mai sunt evidențiate și în cadrul acestui subcapitol.
\nÎn acest subcapitol s-a determinat prin calcul economia de energie la agenții economici care au consumul de energie sub 1000 tep. Astfel în perioada 2014-2016 prin reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii (birouri, spații comerciale, hoteluri, restaurante și altele asemenea) s-au obținut economii de energie de 0,016 milioane de tep. Nu au fost evaluate economii de energie prin achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru această perioadă. În perioada 2017-2020 se va continua reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii și se vor achiziționa echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență fiind prognozate economii de energie de 0,346 milioane tep conform valorilor din tabelul 2.6.
\nDupă anul 2017 ca urmare a clarificărilor legislative pentru stimularea activității ESCO, prin piață ESCO se vor obține economii de energie de circa 0,591 milioane tep în perioada 2018-2020. ... 3.3.5. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică la organismele publice Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri organizațiilor publice se realizează de la bugetul de stat și din fondurile Programului Operațional Regional 2014-2020 în conformitate cu precizările din subcapitolul 3.1.1. În POR prin AP 3 sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, prioritatea de investiții 3.1 eficiență energetică în clădiri publice, clădiri rezidențiale și iluminat public sunt stabilite Operațiunile B - clădiri publice și Operațiunile C - Iluminat public.
\nCele două Operațiuni au alocat un buget de 509.08 mil Euro (FEDR 130.09 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării de 35,59 mil Euro (FEDR 30,26 mil Euro) și buget SUERD 37,55 mil Euro (FEDR 31,92 mil Euro). Pentru Operațiunea B-clădiri publice sunt definite: ● Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 0,19 Mtep la 0,12 Mtep; ● Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 2.797.305k Wh/an în regiuni mai dezvoltate și la 28.567.324 kWh/an în regiuni mai puțin dezvoltate. Pentru Operațiunea C - iluminat public sunt definite: ● Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 669 GWh la 446 GWh; ● Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 501.262 kWh/an în regiuni mai dezvoltate și la 3.214.049 kWh/an în regiuni mai puțin dezvoltate. ... ...
\n3.4. Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente A fost propusă de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și aprobată în februarie 2018 intenționează să ofere un cadru comun pentru produsele financiare ale BEI care susțin investițiile în domeniul eficienței energetice în clădiri, urmând să deblocheze o sumă totală de 10 miliarde euro pentru finanțare publică și privată până în anul 2020 pentru proiecte de eficiență energetică. Măsuri de eficiență energetică în industrie Sectorul industrial este complex, cuprinzând industrii mari consumatoare de energie având intensitatea energetică mare (industria metalurgică, a materialelor de construcții, chimică), industrii mici consumatoare de energie, dar cu intensități energetice mari (industria alimentară, băuturi, tutun, industria prelucrării lemnului, fabricarea hârtiei și produselor din hârtie și altele asemenea).
\nÎn anul 2015 consumul final energetic al industriei a fost de 5912096 tep, iar consumul industriilor mari consumatoare de energie a fost de 3941536 tep reprezentând 66,7% din consumul total al industriei. Consumul de energie al celei de-a doua categorii a fost de 1007323 tep, reprezentând circa 17% din consumul total al industriei.3.4.1. Principalele măsuri ce se referă la eficiența energetică în industrie Operatorii economici din industrie cu consumul mai mare de 1000 tep respectă cerințele Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică referitoare la auditul energetic și managementul energiei. Rezultatele acestor activități sunt supuse monitorizării ANRE-DEE conform precizărilor din subcapitolul 3.1.2.
\nÎn raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2015, ANRE-DEE analizând eficiența energetică în industriile din sectorul ETS a precizat că agenții economici sub incidența ETS sunt cu consum mai mare de 1000 tep/an și sunt monitorizați prin programul audit energetic și nu mai trebuie considerați pentru a evita dubla contabilizare. Ca urmare a acestei constatări ANRE-DEE a propus că economia preliminară de energie de 0,98 milioane tep să fie alocată altor programe. Ținând seama de concluziile prezentate de ANRE-DEE se propune monitorizarea agenților economici din industrie care beneficiază de ajutor de stat conform Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare.
\nAutoritățile române au notificat, în iulie 2014, Comisia Europeană cu privire la un ajutor sub forma unei finanțări reduse a sprijinului pentru electricitatea din surse regenerabile de energie, planificat a fi acordat marilor consumatori de energie. Având în vedere că art. 8, alin. (8) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede posibilitatea ca un procent din volumul de energie electrică furnizată consumatorilor finali să fie scutit de la aplicarea dispozițiilor legii în cauză, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.
\nConform H.G. nr. 495/2014 marii consumatori de energie care beneficiază de schema de ajutor notificată vor plăti (adică vor acoperi costul) certificatelor verzi aferente cotei obligatorii în legătură cu procentajele variabile ale consumului de energie electrică, în funcție de volumul consumului de energie electrică, astfel: ● 15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%, ● 40% în cazul unei electro-intensități cuprinsă între 10-20%, ● 60% în cazul unei electro-intensități cuprinsă între 5-10%. Rezultă că beneficiarii sunt exceptați de la plata certificatelor verzi corespunzător unor procentaje de 85%, 60% sau 40% din energia electrică pe care o consumă. Electro-intensitatea se calculează în conformitate cu anexa 4 din Orientările Uniunii Europene privind ajutorul pentru mediu și energie, astfel: [Consumul energiei electrice * prețul energiei electrice]/[(VAB(n)+VAB(n)-1+VAB(n-2))/3], unde: ● VAB (valoarea adăugată brută) - cifra de afaceri plus producția capitalizată plus alte venituri din exploatare plus/minus variația stocurilor minus achizițiile de bunuri și servicii (fără includerea costurilor de personal) minus impozitele pe produse aferente cifrei de afaceri care nu sunt deductibile minus impozitele și taxele aferente producției; ● n - anul financiar anterior anului în care este solicitată exceptarea; ● consumul energiei electrice - media aritmetică a consumului energiei electrice pe ultimii 3 ani ai întreprinderilor; ● prețul energiei electrice - prețul mediu de vânzare cu amănuntul a energiei electrice, întreprinderilor cu nivel asemănător de consum, astfel cum rezultă din ultimul raport privind rezultatele monitorizării pieței de energie electrică, aferent anului n, publicat pe site-ul ANRE: Prețul energiei electrice include, de asemenea, prețul integral al finanțării sprijinului privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie care ar fi transferat întreprinderilor în absența reducerilor.Articolul 8 din H.G. nr. 495/2014 prevede că nerespectarea de către beneficiari a condițiilor stabilite în hotărârea menționată atrage după sine aplicarea de către Ministerul Economiei a măsurilor necesare pentru recuperarea ajutorului de stat, în conformitate cu dispozițiile europene și naționale.
\nDurata măsurii notificate cuprinde perioada până la 31 decembrie 2024. Măsura a fost pusă în aplicare cu începere de la 1 decembrie 2014. Pe baza datelor puse la dispoziție de Autoritățile române, Comisia Europeană a decis să nu ridice obiecțiuni cu privire la ajutor, considerând că acesta este compatibil cu piață internă, în conformitate cu articolul 107, alin. (3), lit. (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În anul 2015 s-a dat acordul de exceptare pentru 37 întreprinderi din care 30 sunt societăți mari și 7 IMM-uri din sectoarele expuse riscului de a își pierde competitivitatea din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii în comerțul internațional.
\nÎn perioada 2015-2016 în industrie s-au obținut economii anuale de energie în valoare de 59520,4 tep/an (tabelul 3.12). Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 și 2016Economia de energie tep/anAnul 2015Total anul 2015185,15Anul 2016Total anul 201659334,9 În perioada 2017-2020 sunt prognozate următoarele economii de energie la companiile industriale care s-au acreditat conform H.G. nr. 495/2014, astfel: ● 2668,63 tep/an în 2017 ● 4040,61 tep/an în 2018 ● 14224,36 tep/an în 2019 ● 23553,86 tep/an în 2020. În cadrul întreprinderilor care aparțin industriei de aăarare în perioada 2014-2016 s-au aplicat măsuri pentru reducerea consumului de gaze necesar încălzirii halelor de producție și pentru contorizarea și monitorizarea consumului de energie electrică obținându-se o economie de energie de 2582 tep.
\nPentru perioada 2017 - 2020 sunt prevăzute aplicarea următoarelor măsuri: ● reducerea consumului de gaze prin modernizarea sistemelor de încălzire la hale și hangare; ● compensarea factorilor de putere la posturile de transformare; ● introducerea în fluxul de fabricație a unor mașini și utilaje performante; ● mărirea puterii la microhidrocentrala proprie și altele asemenea. Aplicând aceste măsuri este prognozată o economie de energie în perioada 2017-2020 de 10155 tep. Portofoliul de proiecte pentru industrie al Fondului Român pentru Eficiența Energiei având contracte de finanțate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.13. Tabel 3.13. Proiecte de eficiență energetică în industrie finanțat de FREENr. crt.SectorulTipul investițieiStadiuEconomia de energie în tep/an1.Construcții de mașiniModernizarea stației de producere a aerului comprimat prin înlocuirea compresoarelor existente cu unele moderne de eficiență energetică ridicată/Clientul a realizat investițiarealizată440,02.Industria alimentarăMontarea unui cazan industrial pentru producerea energiei termice pe coji de floarea soarelui.realizată621,03.Industria celulozeiModernizarea sistemului abur-condens la mașina de fabricat hârtie si implementarea unui sistem de gestiune a consumurilor de energie.realizată1.130,04Construcții de mașiniModernizarea sistemului local de încălzire industrială cu tuburi radiante.realizată957,05.Industria sticleiModernizarea unor echipamente tehnologicerealizată898,06Industria petroluluiModernizarea producerii de energie termică în scopuri tehnologicerealizată1.601,07.Industria celulozei și hârtieiModernizarea micro hidrounităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electricrealizată1.012,08.Industria chimicăInstalarea unui sistem de co-generare cu turbină cu gaze si cazan recuperatorrealizată13.509,09.Materiale de construcțiiModernizarea unei linii tehnologice de fabricat cărămizirealizată648,010.Industria celulozei și hârtieiModernizarea microhidro unităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electricărealizată0,011.Construcții de mașiniSectorizarea si optimizarea consumului de apă tehnologică și aer comprimat în secțiile de producțierealizată148,012.Industria celulozei și hârtieiModernizarea microhidro unităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electricărealizată688,013.Industria chimicăInstalarea unui sistem de co-generarerealizata8.999,0TOTAL Economii de energie30.651,0 Aceste economii se contabilizează cu economiile realizate pe perioada 2014 - 2020.
\nÎn aprilie 2016 au fost finalizate 50 de proiecte realizate în cadrul Programului RO17- Inovare verde în industrie (operator de program - Innovation Norway) cu un buget de 26.619.800 Euro. Acest program a fost dedicat inovării, eficientizării și ecologizării proceselor tehnologice. Rezultatele estimate ale acestui program sunt: ● reducerea consumului de energie de 2784 MWh/an ● reducerea consumului de carburant de 56.625 litri/an; ● reducerea impactului asupra mediului de 110.120 t CO(2)/an. Aceste rezultate se vor contabiliza ca realizări în perioada 2017-2020. ... 3.4.2. Economii rezultate de măsurile în industrie În anul 2020 este prognozată o economie de energie de circa 0,0907 milioane de tep la companiile industriale care s-au acreditat conform H.G. nr. 495/2014.
\nÎn perioada 2017-2020 este prognozată realizarea economiilor de energie prin măsuri de creștere a eficienței energetice la restul agenților economici din industrie care realizează audit energetic și management energetic conform datelor din tabelul 2.6. ... 3.4.3. Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în industrie Finanțarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice în industrie se poate realiza din surse proprii, împrumuturi bancare și din Programul Operațional Infrastructura mare 2014-2020. Astfel în POIM AP 6 Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii de carbon la obiectivul specific 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali este alocat un buget de 11.752.941 Euro, din care FEDR 9.990.000 Euro.
\nApelul pentru acest proiect este deschis fiind depuse 25 proiecte în valoare 23.477.480 lei, din care FEDR 19.096.560 lei, fiind aprobate 11 proiecte în valoare de 10.083.327 lei, din care FEDR 8.151.995 lei. Se are în vedere sprijinirea a 60 de întreprinderi până în anul 2023, urmărindu-se reducerea intensității energetice în industrie. Indicatorul de rezultat este scăderea intensității energetice în industrie de la 183,00 kgep în 2012 la 121,5 kgep în 2023. În perioada 2016-2021 prin programul Innovation Norway cu un buget de 22.775.000 Euro denumit \"Dezvoltarea afacerilor, inovare, IMM\" prin componenta Inovare verde în industrie se vor sprijini proiecte în mediul privat de investiții de produse, servicii și soluții inovative ce conduc direct sau indirect la procese tehnologice mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor. ... ...
\n3.5. Măsuri de eficiență energetică în sectorul construcții3.5.1. Introducere Având în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici în perioada 2014-2020 (tabelul 2.1) este de așteptat o evoluție importantă în activitățile sectorului construcții. Consumul de energie finală în anul 2015 a fost de 379.000 tep. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.3.) acest consum este prognozat a atinge în 2020 valoarea de 490.000 tep ceea ce înseamnă o creștere de circa 29,3% față de cel din anul 2015 ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creștere de 5,27%. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015 este prezentat în Tabelul 3.14. Acest sector este mare consumator de combustibili pentru camioane și utilaje de transport (circa 68% din total consum), restul combustibililor fiind utilizați pentru procese termice.
\nTabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015Total [tep]Huilă/lignit [tep]Lemn [tep]Benzină [tep]Petroluri [tep]Motorină [tep]Păcură [tep]GPL [tep]Alte Produse petroliere [tep]Gaze Naturale [tep]Energie Electrică [tep]Energie Termică [tep]3793487503054962087209253111138538995564873387443269 (Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României - colecții) ... 3.5.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în sectorul construcții Măsurile privind creșterea eficienței energetice în sectorul construcții sunt de două categorii și anume măsuri cu caracter general și măsuri specifice. Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu cerințele Legii nr. 121/2014 prezentate în subcapitolul 3.1.2.
\nDe asemenea, se are în vedere și cerința conform căreia agenții economici și unitățile administrative publice locale și centrale care dețin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze și gestioneze consumul de carburanți în vederea reducerii acestuia. În sectorul construcții deosebit de importantă este achiziționarea unor tehnologii performante pentru activitatea desfășurată și a unor echipamente performante ceea ce permite reducerea atât a consumului de combustibili, cât și cel al consumului de energie electrică. În perioada 2017-2020 prin măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice economiile de energie prognozate pentru acest sector sunt de 0,0318 milioane tep, ceea ce reprezintă circa 8,3% din consumul de energie al sectorului din anul 2015. ... 3.5.3.
\nFinanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul construcții Finanțarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice în sectorul construcții se poate realiza din surse proprii, din împrumuturi la bănci și altele asemenea. ... ...
\n3.6. Măsuri de eficiență energetică în transport3.6.1. Introducere Dezvoltarea sectorului Transporturi se realizează în strânsă corelare cu dezvoltarea economico-socială a României. Având în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici în perioada 2014 - 2020 (tabelul 2.1.) este de așteptat o evoluție importantă în activitățile diferitelor moduri de transport. Sectorul transporturi este unul din cele mai importante sectoare atât din punctul de vedere al consumului de energie, cât și al implicațiilor asupra mediului înconjurător. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.2.) este de așteptat ca în perioada 2017-2020 ritmul mediu anual de creștere a consumului de energie în acest sector să fie de circa 1,07%.
\nConsumul de energie al anului 2015 pe diferite moduri de transport este prezentat în tabelul 3.15. Cel mai mare consum de energie este în transportul rutier (circa 91% din total). Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep]Mod de transportTotalBenzinăPetroluriMotorinăGPLGaze naturaleAlți Combus- tibiliEnergie ElectricăEnergie TermicăAerian2722441114271130------Rutier50684071270024-352254262564-2121863654-Feroviar2022071279-113000120--87858-Naval44100151-43950-----Prin conducte4398----118815851628TOTAL559144612700242711303679491626841188212186930971628 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României - colecții) Pentru definirea măsurilor și politicilor ce se adoptă în perioada 2017 - 2020 pentru creșterea eficienței energetice în sectorul transporturi din România se prezintă pentru perioada 2007 - 2015 următoarele informații: ● evoluția parcursului mărfurilor pe cele 4 moduri de transport (transport feroviar, rutier, pe căi navigabile interne și pe conducte petroliere magistrale) (tabelul 3.16); ● evoluția parcursului pasagerilor în transportul interurban și internațional (tabelul 3.17); ● evoluția parcului autovehiculelor (tabelul 3.18).
\nTabel 3.16. Evoluția parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2015 [1000 mil.tone-km]Anul200720082009201020112012201320142015Transport feroviar15,815,211,112,414,713,512,912,313,7Transport rutier59,556,434,325,926,329,634,035,139,0Pe căi navigabile interne8,28,711,814,311,412,512,211,713,2Prin conducte petroliere magistrale1,91,71,21,00,90,80,81,01,0TOTAL85,382,058,453,653,456,459,960,166,9 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecții) Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban și internațional în perioada 2007 - 2015 [1000 mil. pasageri km]Modul de transportAnul200720082009201020112012201320142015Feroviar7,57,06,15,45,14,64,44,95,1Rutier12,220,217,115,815,516,917,118,317,5Transport interioare pe căi navigabile0,0230,0210,020,0150,0180,0170,0170,0110,010TOTAL19,727,223,321,320,621,521,523,222,6 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecții) Tabel 3.18.
\nEvoluția parcului auto în perioada 1990 - 2015 [mii buc.]Tipuri de autovehicule\\ Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Autoturisme 3554 4027 4245 4320 4335 4487 4695 4907 5155 Autobuze și microbuze 35,8 41,5 41,2 40,9 40,9 42,0 42,8 44,2 47,3 Autovehicule de marfă 587,4 645,3 661,9 667,2 696,3 719,9 761,5 806,5 856,3 Motorete și motociclete 56,5 71,8 80,0 85,2 90,1 95,4 101,6 107,3 112,9 (Sursa: Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecții) ... 3.6.2. Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în transport Măsurile privind creșterea eficienței energetice în transport sunt de două categorii și anume măsuri cu caracter general și măsuri specifice fiecărui mod de transport.
\nÎn anul 2016, Guvernul României a aprobat Master Planul General de Transport, document strategic care stabilește principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal. Master Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică. Adoptarea Master Planului reprezintă și o condiționalitate a finanțărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operațional Infrastructura Mare.
\nMăsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu legislația în vigoare prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea, se are în vedere și cerința conform căreia agenții economici și unitățile administrative publice locale și centrale care dețin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze și gestioneze consumul de carburanți în vederea reducerii acestuia.3.6.2.1. Transportul feroviar Master Planul General de Transport în domeniul feroviar are ca misiune creșterea atractivității transportului pe calea ferată și ca obiective îmbunătățirea condițiilor de deplasare prin modernizarea rețelei feroviare naționale și dezvoltarea serviciilor feroviare. În acest document sunt prevăzute următoarele proiecte: ● Proiecte de modernizare căi ferate; ● Proiecte de modernizare căi ferate turistice; ● Proiecte cale ferată cu viteza sporită.
\nPentru perioada 2016 - 2020 aceste proiecte totalizează o lungime de peste 2000 km. Realizarea acestor proiecte va conduce la creșterea atractivității utilizării serviciului feroviar, ceea ce impune acordarea unei atenții deosebite utilizării eficiente a energiei. Dintre măsurile specifice transportului feroviar propuse în PNAEE III, în perioada 2014 - 2016 s-au aplicat următoarele măsuri la cele două companii CFR Marfă și CFR călători: ● Evitarea efectuării de kilometri izolați, urmărirea asigurării circulației trenurilor directe de marfă la tonajul și lungimea din livretele de mers, organizarea judicioasă a activității de manevră și asigurarea tracțiunii electrice, acolo unde secția de circulație permite economii de energie de 2044 tep; ● Reducerea consumurilor de energie electrică aferente producerii aerului comprimat necesar funcționării instalațiilor fixe de probă a frânelor trenurilor, prin reabilitarea instalațiilor existente - economii de energie de 0,6 tep; ● Utilizarea eficientă a spațiilor de producție - economii de energie de 62,90 tep; ● Lucrări de eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară- economii de energie de 3299 tep; ● Introducerea de unități de semnalizare luminoasă cu LED - economii de energie de 2 tep; ● Introducerea iluminatului exterior economic în stațiile căilor ferate - economii de energie de 12 tep; ● Reducerea consumului de carburanți aferent parcului auto propriu prin micșorarea cotei de combustibil alocată lunar cu 29% - economii de energie de 5,7 tep; ● Achiziția de instalații și echipamente cu consumuri energetice eficiente - economii de energie de 436 tep.