Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore ... ... activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore barem practic ● realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții: – Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2 ... – Gingivectomie/gingivoplastie: 4 ... – Intervenții chirurgicale proprotetice: 3 ... ■ mucoasa subțire ■ creasta gingivală balantă ■ fibromatoză tuberozitară ■ hiperplazie epitelio-conjunctivă ■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale ■ bride vestibulare și paralinguale ■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale) ■ regularizări de creastă ■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare ● referat din literatura de specialitate 4.1.1.9.
\nProtetică dentară (II), 3 luni, 56 de ore didactice Gnatologie clinică cursuri 1. concepte ocluzale utilizate în protetica dentară. 26 de ore ... activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ● un referat din literatura de specialitate ...
\n4.1.1.10.
\nTehnologia protezelor și materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didactice Tehnici de laborator pentru modelarea ocluzală funcțională a restaurărilor protetice, 1 lună, 18 ore didactice cursuri 1. modelajul ocluzal al lucrărilor protetice 4 ore ...
\nAnul III 4.1.1.11.
\nPatologie orală, 1 lună, 19 ore didactice cursuri 1.
\nMecanisme de apărare față de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore ...
\n2.
\nPotențialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore ...
\n3.
\nAfecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale 2 ore ...
\n4.
\nAlergii nespecifice ale cavității orale 2 ore ...
\n5.
\nMetode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 ore ... activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore ...
\n4.1.1.12.
\nProtetică dentară (III), 8.5 luni, 158 de ore didactice Principii estetice în protetica dentară, 2 luni, 37 de ore didactice cursuri 1. principii estetice în protezarea fixă și restaurări protetice ancorate pe implanturi, fațete vestibulare. 12 ore ...
\n8.
\nConcepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstă, aplicabile în protetica dentară și pentru controlul terapeutic al tulburărilor temporo-mandibulare și sindroamelor algice oro-faciale 2 ore ... activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale ● un referat din literatura de specialitate Supraproteze, 2 luni, 38 de ore didactice ... cursuri 1. supraproteze totale pe dinți naturali și implanturi dentare 16 ore ... activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi ● un referat din literatura de specialitate Protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale și proteze maxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didactice cursuri 1.
\nPrincipiile protezării parțiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore ...
\n2.
\nProteze maxilo-faciale 10 ore ... activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale ● un referat din literatura de specialitate ...
\n4.1.1.13.
\nReabilitare orală, 2 luni, 38 de ore didactice cursuri 1. abordarea multidisciplinară a reabilitărilor orale complexe 16 ore ... activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică ● un referat din literatura de specialitate ...
\n4.1.1.14.
\nBioetică, 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I.
\nIntroducere în Bioetică- 2 ore 1.
\nMorala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu ...
\n2.
\nContextul apariției bioeticii ...
\n3.
\nDefinirea bioeticii ...
\n4.
\nDelimitarea domeniului de studiu al bioeticii ...
\n5.
\nTeorii și metode în bioetică ... ...
\nII.
\nConceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore 1.
\nDefinirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ...
\n2.
\nConceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ...
\n3.
\nRolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc) ... ...
\nIII.
\nRelația medic-pacient I- 2 ore 1.
\nValori ale relației medic-pacient ...
\n2.
\nPaternalism versus autonomie ...
\n3.
\nModele ale relației medic-pacient ...
\n4.
\nDreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ...
\nIV.
\nRelația medic-pacient II- 2 ore 1.
\nConsimțământul informat ...
\n2.
\nConfidențialitatea în relația medic-pacient ...
\n3.
\nRelația medic-pacient minor ...
\n4.
\nActe normative care reglementează relația medic- pacient ... ...
\nV.
\nGreșeli și erori în practica medicală- 2 ore 1.
\nDefinirea noțiunilor de greșeală și eroare ...
\n2.
\nCulpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice ...
\n3.
\nManagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ...
\nVI.
\nProbleme etice la începutul vieții- 2 ore 1.
\nLibertatea procreației ...
\n2.
\nDileme etice în avort ...
\n3.
\nEtica reproducerii umane asistate medical ...
\n4.
\nProbleme etice în clonarea reproductivă ... ...
\nVII.
\nProbleme etice la finalul vieții- 2 ore 1.
\nDefinirea morții în era noilor tehnologii în medicină ...
\n2.
\nProbleme etice în stările terminale ...
\n3.
\nTratamente inutile în practica medicală ...
\n4.
\nEutanasia și suicidul asistat ...
\n5.
\nÎngrijirile paliative ... ...
\nVIII.
\nProbleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore 1.
\nDonarea de organe de la cadavru ...
\n2.
\nDonarea de organe de la persoana vie ...
\n3.
\nEtica alocării de resurse în transplant ... ...
\nIX.
\nProbleme etice în genetică și genomică- 2 ore 1.
\nEugenia și discriminarea pe baza geneticii ...
\n2.
\nProiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ...
\n3.
\nEtică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ...
\n4.
\nStatutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ...
\n5.
\nTerapia genică ...
\n6.
\nPosibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ...
\nX.
\nEtica cercetării pe subiecți umani- 2 ore 1.
\nPrincipii etice în cercetarea pe subiecți umani ...
\n2.
\nProtecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ...
\n3.
\nPopulații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ...
\n4.
\nAspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ...
\n5.
\nComitetele de etică a cercetării ...
\n6.
\nComportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ...
\nTEMATICA SEMINARIILOR I.
\nIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore ...
\nII.
\nReglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1.
\nJurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ...
\n2.
\nAlternative ale jurământului lui Hipocrate ...
\n3.
\nAlte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ...
\nIII.
\nIlustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1.
\nValoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ...
\n2.
\nValoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ...
\n3.
\nRolul comunicării în relația medic-pacient ... ...
\nIV.
\nIlustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1.
\nAccesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ...
\n2.
\nDrepturile pacienților - reglementare legislativă ...
\n3.
\nRolul comitetelor de etică din spitale ... ...
\nV.
\nExemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1.
\nDelimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ...
\n2.
\nGreșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ...
\n3.
\nPerspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ...
\nVI.
\nDiscutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore ...
\nVII.
\nDiscutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore ...
\nVIII.
\nDiscutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore ...
\nIX.
\nDiscutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore ...
\nX.
\nDiscutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore ... ...
\n5.
\nLimitele de responsabilitate La sfârșitul anului I de rezidențiat ■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixă ■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale ■ familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale. ■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile ■ familiarizarea cu structura și funcționalitatea diferitelor componente ale protezelor parțiale mobilizabile ■ familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare ■ familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilă imediată ■ familiarizarea cu tehnicile de căptușire/rebazare a protezelor mobilizabile ■ să poată realiza tehnici de modelare în ceară ■ să poată realiza prepararea și realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile ■ familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale și cu conceptele ocluziei și articulatoarelor semi - și total adaptabile ■ familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurărilor protetice agregate pe implanturi dentare ■ identificarea și elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetare Barem practic ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare ■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare
\n■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată ■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil ■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă ■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare ■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare ■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată ■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi La sfârșitul anului II de rezidențiat ■ realizarea examinării, diagnosticului și elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar ■ tratamentul prin protezări combinate, care includ restaurări protetice fixe, mobilizabile și agregate pe implanturi ■ aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixă cât și cea mobilizabilă, să fie capabil să utilizeze înregistrările ocluzale pantografice și stereografice, a articulatoarelor semi- și total adaptabile ■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica dentară și utilizarea acestora pentru a răspunde la probleme clinice/practice
\n■ realizarea și prezentarea unei lucrări științifice Barem practic ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații ■ realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții: – Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2 ... – Gingivectomie/gingivoplastie: 4 ... – Intervenții chirurgicale proprotetice: 3 ... ■ mucoasa subțire ■ creasta gingivală balantă ■ fibromatoză tuberozitară ■ hiperplazie epitelio-conjunctivă ■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale ■ bride vestibulare și paralinguale ■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale) ■ regularizări de creastă ■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare ■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații ■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ■ documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil La sfârșitul anului III de rezidențiat ■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica maxilo-facială și cu tratamentul pacienților cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale ■ realizarea restaurărilor protetice ancorate pe implanturi ■ tratamentul protetic al pacienților cu patologie complexă, asociată și multidisciplinară ■ familiarizarea cu principiile diagnostice și terapeutice ale pacienților cu tulburări temporomandibulare și sindroame algice oro-faciale Barem practic ● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice ● realizarea și documentarea clinică a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală
\n● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale ● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi ● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale ● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în specialitatea protetică dentară La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinică și o lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.
\nDocumentarea baremului practic Documentarea cazurilor va cuprinde: ■ documentarea inițială: modele, bilanț radiologic (serie completă de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mând; fotografii extraorale față repaus, față zâmbet și profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral) ■ fotografii ale etapelor intermediare clinice și de laborator, care să ilustreze și să susțină prezentarea de caz ■ documentarea finală: aceeași cu cea inițială; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finală a restaurărilor protetice Fotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de către medicul rezident Descriere detaliată a cazurilor:
\nDiagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acordă o mare importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la esențial, la o prezentare concisă și clară.
\nDescrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepția modelelor): în măsura posibilului, este recomandabilă și documentarea dispensarizărilor bianuale ulterioare Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic. Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.
\nToate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist de protetică dentară Probă de prezentare de caz clinic Probă practică Examen teoretic Limitele de responsabilitate ale medicului specialist în protetică dentară ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie capabil să creeze, să organizeze și să conducă o echipă formată din personal medical și auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice și terapeutice ale pacienților cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinică și paraclinică a pacienților cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată identifica așteptările pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ținând totodată cont de factorii psiho-sociali care influențează aceste așteptări. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată stabili o ordine a priorităților pentru opțiunile de tratament protetic, care răspunde nevoilor individuale ale fiecărui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane și cu o perspectivă integratoare asupra sănătății orale și generale. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască importanța afecțiunilor asociate sistemice asupra intervențiilor și rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să mențină și să administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienților cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască științele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilitățile și limitele de utilizare ale acestora. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată realiza restaurări protetice fixe, proteze parțiale mobilizabile, proteze totale, restaurări protetice agregate pe implanturi endoosoase și proteze maxilo-faciale pentru pacienți cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să urmărească o dezvoltare profesională continuă în scopul menținerii unui nivel înalt de competență clinică în domeniul proteticii dentare. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să-și cunoască și să-și recunoască propriile limitări în tratamentul protetic complex, să poată evalua raportul beneficiu - risc prezentat de opțiunile terapeutice restauratorii.
\n● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie competent în evaluarea lucrărilor științifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere științific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment științific, în realizarea și comunicarea unei lucrări științifice de protetică dentară. ...
\nPROTETICĂ DENTARĂ 3 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ ┌───────┬─────────────┬───────────────────────┬───────────────────┐ │ │ Anul I │ Anul II │ Anul III │ ├───────┼───┬──┬──┬───┼──┬───┬───┬───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┤ │Stagiul│ 1.│2.│3.│4. │5.│ 6.│ 7.│ 8.│ 9.│ 10.│ 11.│ 12.│ 13.│ 14.│ └───────┴───┴──┴──┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘ Anexa 2 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE Ordinea sugerată pentru desfășurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice DEFINIȚIE: Specialitatea Diabet Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat și al complicațiilor sale (acute și cronice), cât și al altor boli metabolice.
\nÎn plus, abordează atât nutriția individului sănătos cat și evaluarea stării de nutriție, managementul nutrițional și dietoterapia în patologia clinica.
\nSpecialiștii vor fi capabili sa diagnosticheze, sa evalueze și sa acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate.
\nDe asemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.
\nDURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
\nCuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
\n1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
\nLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
\nEvaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
\nÎntreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
\nSTRUCTURA STAGIILOR 1.
\nDIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 17,5 luni ...
\n2.
\nENDOCRINOLOGIE: 6 LUNI ...
\n3.
\nMEDICINA INTERNĂ: 15 LUNI (Cuprinde stagiile: Pneumologie 2 luni; Cardiologie 6 luni; Gastroenterologie 3 luni; Nefrologie 3 luni; Hematologie 1 lună) ...
\n4.
\nBOLI INFECȚIOASE: 2 LUNI ...
\n5.
\nNEUROLOGIE: 3 LUNI ...
\n6.
\nTERAPIE INTENSIVĂ: 3 LUNI ...
\n7.
\nBIOSTATISTICA MEDICALĂ: 1 LUNĂ ...
\n8.
\nBIOETICĂ: 2 SAPTAMÂNI ...
\n9.
\nDIABET ZAHARAT,NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 12 LUNI N.B. În cadrul stagiului de DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE DE 17,5 LUNI vor fi încorporate următoarele 2 stagii: – OCHIUL DIABETIC: 1 LUNĂ ... – RINICHIUL DIABETIC: 2 LUNI ...
\nAceste stagii se vor desfășura în cadrul serviciilor de specialitate (Oftalmologie și Nefrologie - Dializa renală), care funcționează în Centrul de Diabet din Centrul Universitar respectiv. În centrele universitare în care nu există departament separat pentru rinichiul diabetic (Nefrologie-dializă renală) acest stagiu se va efectua în clinica de profil Nefrologie.
\nTOTAL: 5 ANI STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (29, 5 luni) ...
\n1.
\nTematica cursurilor 1.
\nMetabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor ...
\n2.
\nTulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic ...
\n3.
\nInsulina, biosinteza, secreție, mecanism de acțiune ...
\n4.
\nIstoria naturală și stadializarea diabetului zaharat ...
\n5.
\nDiabetul zaharat - diagnostic și clasificare ...
\n6.
\nDiabetul zaharat - epidemiologie, forme clinice ...
\n7.
\nDiabetul tip I și tip 2- etiopatogeneza ...
\n8.
\nAbordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală ...
\n9.
\nTratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat ...
\n10.
\nEducatia în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare ...
\n11.
\nTratamentul cu insulina în diabetul zaharat ...
\n12.
\nTratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat ...
\n13.
\nCetoacidoza diabetică ...
\n14.
\nComa diabetica hiperosmolara și acidoza lactică ...
\n15.
\nHipoglicemiile ...
\n16.
\nRetinopatia diabetică-screening, diagnostic, management ...
\n17.
\nNefropatia diabetică-screening, diagnostic, management ...
\n18.
\nNeuropatia diabetică-screening, diagnostic, management ...
\n19.
\nPiciorul diabetic-screening, diagnostic management ...
\n20.
\nRiscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat ...
\n21.
\nDiabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici) ...
\n22.
\nManagementul clinic al diabetului zaharat pre-,intra- și postoperator ...
\n23.
\nObezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie ...
\n24.
\nObezitatea - etiopatogeneza ...
\n25.
\nManagementul obezității ...
\n26.
\nObezitatea - factor de risc în patologie ...
\n27.
\nDislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic ...
\n28.
\nDislipidemiile - etiopatogeneza ...
\n29.
\nManagementul dislipidemiilor ...
\n30.
\nSindromul metabolic ...
\n31.
\nEvaluarea și managementul riscului cardiovascular ...
\n32.
\nHiperuricemiile - diagnostic, tratament ...
\n33.
\nHemocromatoza - diagnostic, tratament ...
\n34.
\nBoala Wilson - diagnostic, tratament ...
\n35.
\nPorfiriile - diagnostic, tratament ...
\n36.
\nErorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament ...
\n37.
\nLeziunile cutanate în diabetul zaharat ...
\n38.
\nPrincipiile alimentației sănătoase, comportament alimentar ...
\n39.
\nPrincipii de dietoterapie ...
\n15.
\nHipoglicemiile ...
\n16.
\nRetinopatia diabetică - screening, diagnostic, management ...
\n17.
\nNefropatia diabetică - screening, diagnostic, management ...
\n18.
\nNeuropatia diabetică - screening, diagnostic, management ...
\n19.
\nPiciorul diabetic - screening, diagnostic management ...
\n20.
\nRiscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat ...
\n21.
\nDiabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici) ...
\n22.
\nManagementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- și postoperator ...
\n23.
\nObezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie ...
\n24.
\nObezitatea - etiopatogeneza ...
\n25.
\nManagementul obezității ...
\n26.
\nObezitatea - factor de risc în patologie ...
\n27.
\nDislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic ...
\n28.
\nDislipidemiile - etiopatogeneza ...
\n29.
\nManagementul dislipidemiilor ...
\n30.
\nSindromul metabolic ...
\n31.
\nEvaluarea și managementul riscului cardiovascular ...
\n32.
\nHiperuricemiile - diagnostic,tratament ...
\n33.
\nHemocromatoza - diagnostic,tratament ...
\n34.
\nBoala Wilson - diagnostic, tratament ...
\n35.
\nPorfiriile - diagnostic, tratament ...
\n36.
\nErorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament ...
\n37.
\nLeziunile cutanate în diabetul zaharat ...
\n38.
\nPrincipiile alimentației sănătoase, comportament alimentar ...
\n39.
\nPrincipii de dietoterapie ...
\n40.
\nTulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar ...
\n41.
\nAlimentația parenterală ...
\n42.
\nPrincipii de gastrotehnie ...
\n43.
\nPrincipiile studiului epidemiologic ...
\n44.
\nGrupele alimentare ...
\n45.
\nPrincipiile nutritive ... ...
\nII.
\nActivități practice, manevre și tehnici Diagnosticul și managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic 1.
\nEvaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre ...
\n2.
\nElaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii) ...
\n3.
\nEvaluarea riscului cardiovascular ...
\n4.
\nDeterminarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei ...
\n5.
\nProfilul glicemic - tehnică și interpretare ...
\n6.
\nSpectrul lipidic plasmatic - tehnică și interpretare ...
\n7.
\nExplorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence, creatininic) ...
\n8.
\nOftalmoscopia directă - tehnică și interpretare ...
\n9.
\nExplorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare ...
\n10.
\nTeste de evaluare semicantitativă a sensibilității(diapazon, monofilamente) ...
\n11.
\nEvaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare ...
\n12.
\nTehnica ședințelor de educație individuală și de grup ...
\n13.
\nPrincipii de gastrotehnie ...
\n14.
\nAncheta alimentară ...
\n15.
\nMetodologia testului de toleranță la glucoză oral ...
\n16.
\nScreeningul familial în bolile metabolice ...
\n17.
\nMetodologia cercetării epidemiologice ...
\n18.
\nDiagnosticul și managementul diabetului gestațional ...
\n19.
\nSfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii - Planning Familial ...
\n20.
\nManagementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc. ...
\n21.
\nTehnica anchetei alimentare ...
\n22.
\nEfectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri. ...
\nSTAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lună) 1.
\nDiagnosticul retinopatiei diabetice și a altor complicații ale ochiului diabetic ...
\n2.
\nInterpretarea fotografiei cu patologie retiniană ...
\n3.
\nDeterminarea acuității vizuale ...
\n4.
\nTratamentul chirurgical al ochiului diabetic ...
\n5.
\nUrgențe oftalmologice ...
\nActivități practice OFTALMOLOGIE/DIABET 1.
\nDiagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului; ...
\n2.
\nInterpretarea fotografiei cu patologie retiniană; ...
\n3.
\nDeterminarea acuității vizuale. ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nOftalmoscopie: 20 ...
\n2.
\nInterpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 10 ...
\n3.
\nDeterminarea acuității vizuale: 10 COMENTARIU:
\nACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENȚIAT Rezidentul va menționa atât pe durata trunchiului comun cât și a celui de specialitate într-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferințele și alte forme de pregătire teoretică la care participă cât și activitățile practice pe care le desfășoară individual.
\nVor fi menționate, de asemenea, activitățile de cercetare la care participă medicii aflați în pregătire.
\nPentru evaluarea activității practice se va ține cont de următoarele principii: – pregătirea teoretică să nu depășească 25% din timpul efectiv de lucru ... – să participe la gărzi și consultații în ambulator ... – să urmărească individual minimum 80 pacienți cu diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție. ... ...
\nMODALITATEA DE EVALUARE 1.
\nLa intrarea în programul de pregătire (examenul de rezidențiat) ...
\n2.
\nLa finalizarea trunchiului comun – evaluare teoretică ... – evaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activități practice din timpul stagiului) ... ...
\n3.
\nEvaluare la sfârșitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție – evaluare teoretică ... – evaluare practică (prezentare de caz) ... – evaluarea portofoliului ... ...
\n4.
\nEvaluare la sfârșitul programului de pregătire în diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție – evaluare teoretică ... – evaluare practică (prezentare de caz, proba de laborator) ... – evaluarea portofoliului ... ...
\nBarem de deprinderi practice în clinică și laborator:
\n1.
\nDiagnosticul și tratamentul diabetului zaharat și a principalelor afecțiuni metabolice și de nutriție ...
\n2.
\nManevre practice specifice a.
\nEvaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie ... b.
\nPrescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice și de nutriție ... c.
\nEvaluarea semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente) ... d.
\nEvaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare. ... e.
\nExaminarea fundului de ochi și utilizarea oftalmoscopului ... f.
\nEvaluarea riscului cardiovascular ... g.
\nAncheta alimentară ... ...
\n2.
\nAbilități de comunicare: a. identificarea problemelor și așteptărilor pacientului ... b. comunicarea comprehensibilă a informației medicale ... c. înțelegerea impactului bolii asupra pacientului ... d. formularea și implementarea managementului bolilor cronice ... e. educația pacienților ... ...
\n3.
\nÎnsușirea metodologiei cercetării moderne: a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicații medicale recente, ghiduri de practică și consensuri medicale; ... b. înțelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate ... c. participarea la studii locale ... d. prezentări de cazuri ... ...
\n4.
\nEfectuarea unui număr de ore în serviciul de urgență diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție (minim 1 gardă/lună) și îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii) ...
\nSTAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (6 luni) ...
\nI.
\nTematica lecțiilor conferință 1.
\nHormonii. Natura chimică. Mod de acțiune ...
\n2.
\nSistemul endocrin - rolul și funcțiile sale ...
\n3.
\nAdenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice ...
\n4.
\nAcromegalia ...
\n5.
\nInsuficiența antehipofizară la adult și copii ...
\n6.
\nNeurohipofiza - secreție hormonală și efectele sale biologice ...
\n7.
\nDiabetul insipid ...
\n8.
\nTiroida - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice ...
\n9.
\nHipertiroidia ...
\n10.
\nHipotiroidia ...
\n11.
\nGușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni) ...
\n12.
\nParatiroidele - secreție hormonală și efectele sale biologice ...
\n13.
\nHiperparatiroidia - hipercalcemi secundare ...
\n14.
\nInsuficiența paratiroidiană ...
\n15.
\nCorticosuprarenale - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice ...
\n16.
\nSindroame de hiperfuncție corticosuprarenală ...
\n17.
\nSindroame de hipofuncție corticosupranală ...
\n18.
\nMedulosuprarenale - secreție hormonală și efectele sale biologice ...
\n19.
\nGonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea ...
\n20.
\nMenopauza ... ...
\nII.
\nActivități practice, manevre și tehnici 1.
\nPrincipalele dozări hormonale. ...
\n2.
\nTehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor ...
\n3.
\nScintigrafia și iodocaptarea tiroidiană ...
\n4.
\nReflexograma achiliană ...
\n5.
\nInterpretarea radiografiilor – șa turcească ... – pumn (vârsta osoasă) ... ...
\n6.
\nManagementul disfuncției erectile ...
\n7.
\nExplorarea funcțională a pancreasului endocrin ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nPalparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri ...
\n2.
\nInterpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine ...
\n3.
\nReflexograma achiliană: 20 buletine ...
\n4.
\nInterpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10) ...
\n5.
\nEfectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 50 ... ...
\nSTAGIUL DE PNEUMOLOGIE (2 luni) Tematica lecțiilor conferință 1.
\nBronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă ...
\n2.
\nPneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia ...
\n3.
\nAstmul bronșic ...
\n4.
\nSupurațiile bronho-pulmonare ...
\n5.
\nCancerul bronho-pulmonar ...
\n6.
\nPleureziile ...
\n7.
\nTuberculoza primară ...
\n8.
\nTuberculoza adultului ...
\n9.
\nMetode moderne în explorarea aparatului respirator ...
\n10.
\nPneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație) ...
\n11.
\nAlveolitele fibrozante ...
\n12.
\nSindroame de detresă respiratorie acută și cronică ...
\n13.
\nInsuficiența respiratorie acută și cronică ...
\n14.
\nSarcoidoza ...
\n15.
\nPneumoconiozele ...
\n16.
\nDeterminări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare ...
\n17.
\nPatologia mediastinului ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nRadiografia pulmonară (interpretare): 300 ...
\n2.
\nComputer tomograf (interpretare): 50 ...
\n3.
\nPuncție - biopsie pleurală: 5-10 efectuat ...
\n4.
\nEfectuare și interpretare IDR: 25 ...
\nSTAGIUL DE CARDIOLOGIE (6 luni) I.
\nTematica lecțiilor conferință 1.
\nElectrocardiografia ...
\n2.
\nHipertensiunea arterială primară și secundară ...
\n3.
\nSincope: fiziopatologie, diagnostic,tratament ...
\n4.
\nMoarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic ...
\n5.
\nReanimarea cardio - respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare ...
\n6.
\nMetodologia determinării riscului cardiovascular ...
\n7.
\nAteroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc, evoluția și istoria naturala, profilaxia ...
\n8.
\nCardiopatia ischemică – fiziopatologia ischemiei miocardice ... – angina pectorală stabilă ... – angina pectorală instabilă ... – varianta anginei ... – infarctul miocardic ... – ischemia miocardică acută ... – boala coronariană neaterosclerotică ... – tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică ... ...
\n9.
\nTulburările ritmului cardiac ...
\n9.
\nInsuficiența cardiacă ...
\n10.
\nArteriopatia obliterantă a membrelor inferioare ...
\n11.
\nCost - eficiența în cardiologie ... ...
\nII.
\nActivități practice, manevre și tehnici Evaluarea factorilor de risc cardiovascular 1.
\nProgram practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism ...
\n2.
\nÎnsușire de tehnici: – înregistrarea ECG ... – tehnica de reanimare cardio-respiratorie ... – conversia electrică ... ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nInterpretarea unei electrocardiograme: 300 ecg Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului Hipertrofiile atriale și ventriculare Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic Tulburări de ritm cardiac ...
\n4.
\nInterpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica: 200 ecografii ...
\n5.
\nTehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin ...
\n6.
\nDefibrilarea și cardioversia: 5 manevre ... ...
\n7.
\nResuscitare cardiacă: 5 cazuri ...
\nSTAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (3 luni) Tematica lecțiilor conferință 1.
\nUlcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux ...
\n2.
\nSuferințele stomacului operat ...
\n3.
\nHemoragiile digestive superioare ...
\n4.
\nHepatita cronică ...
\n5.
\nCirozele hepatice ...
\n6.
\nIcterele ...
\n7.
\nPancreatite acute și cronic ...
\n8.
\nLitiaza biliară ...
\n9.
\nCancerul gastric ...
\n10.
\nCancerul de pancreas ...
\n11.
\nCancerul colonului ...
\n12.
\nCancerul de rect ...
\n13.
\nSindromul de malabsorbție ...
\n14.
\nRectocolita hemoragică ...
\n15.
\nBoala Crohn ...
\n16.
\nNoțiuni de endoscopie digestivă ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nRadiografia gastro-intestinală (interpretare): 100 ...
\n2.
\nTehnici de explorare a secreției gastrice, interpretare: 20 buletine ...
\n3.
\nTest Adler: 5 ...
\n4.
\nProba de digestie (interpretare): 20 ...
\n5.
\nPuncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 10 ...
\n6.
\nParacenteza: 20 paracenteze ...
\n6.
\nEcografie abdominală (interpretare): 200 ...
\nSTAGIUL DE NEFROLOGIE (3 luni) I.
\nTematica lecțiilor conferință 1.
\nExplorarea funcțională a rinichilor ...
\n2.
\nNefropatiile glomerulare ...
\n3.
\nNefropatiile tubulare ...
\n4.
\nNefropatiile interstițiale ...
\n5.
\nInsuficiența renală acută ...
\n6.
\nInsuficiența renală cronică ...
\n7.
\nDiabetul zaharat, nutriția, boli metabolice și patologia nefrologică ... ...
\nII.
\nActivități practice, manevre și tehnici 1.
\nExplorarea funcțională a funcției excretorii ...
\n2.
\nHemodializa acută ...
\n3.
\nDializa peritoneală ...
\n4.
\nManagementul pacientului diabetic cu complicații renale ... ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nInterpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine ...
\n2.
\nTeste funcționale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine ...
\n3.
\nTeste funcționale tubulare (proba concentrației/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri ...
\n4.
\nEvaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri ...
\n5.
\nScintigrafia renală (interpretare): 10 teste ...
\n6.
\nBuletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine ...
\nSTAGIUL DE HEMATOLOGIE (1 lună) 1.
\nAnemiile ...
\n2.
\nLeucemiile acute și cronice ...
\n3.
\nSindroamele mieloproliferative ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nInterpretarea rezultatelor de sânge: 200 buletine de sânge periferic ...
\nSTAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (2 luni) Tematica lecțiilor conferință 1.
\nHepatita cronică ...
\n2.
\nEnterocolita acută ...
\n3.
\nInfecția streptococică ...
\n4.
\nTetanosul ...
\n5.
\nInfecția stafilococică ...
\n6.
\nGripa ...
\n7.
\nHerpes Zoster ...
\n8.
\nHolera ...
\n9.
\nAntibiotice ...
\n10.
\nSindromul meningeal ...
\n11.
\nSepticemiile ...
\n12.
\nInfecția HIV ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nRecoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi și anaerobi: 20 determinări ...
\n2.
\nFrotiu, produse patologice: 20 determinări ...
\n3.
\nRecoltare și însămânțare urocultură: 20 determinări ...
\n4.
\nPuncția rahidiană, însămânțări și colorări: 10 determinări ...
\n5.
\nInterpretarea antibiogramei și concentrație minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări ...
\n6.
\nInterpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări ...
\n7.
\nInterpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecțioase (pentru fiecare boală): 10 determinări ...
\nSTAGIUL DE NEUROLOGIE (3 luni) I.
\nTematica lecțiilor conferință 1.
\nExamenul neurologic ...
\n2.
\nPrincipalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos ...
\n3.
\nPrincipalele sindroame neurologice ...
\n4.
\nPatologia nervilor rahidieni ...
\n5.
\nAccidentele vasculare cerebrale ...
\n6.
\nTumorile sistemului nervos ...
\n7.
\nTraumatismele sistemului nervos ...
\n8.
\nEpilepsia ...
\n9.
\nComele ...
\n10.
\nManifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism ... ...
\nII.
\nActivități practice, manevre și tehnici ...
\n1.
\nEvaluarea vascularizației și inervația membrelor inferioare ...
\n4.
\nDeterminarea sensibilităților tactilă, termică, vibratorie și dureroasă ...
\n5.
\nDiagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nExaminarea fundului de ochi: 20 ...
\n2.
\nEfectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 5 ...
\n3.
\nDeterminarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri ...
\nSTAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ (3 luni) I.
\nTematica lecțiilor conferință 1.
\nEchilibrul nutritiv - energetic și tulburarea lui ...
\n2.
\nEchilibrul respirator și tulburarea lui ...
\n3.
\nEchilibrul circulator și tulburarea lui ...
\n4.
\nEchilibrul excretor și tulburarea lui ...
\n5.
\nDurerea și combaterea ei ...
\n6.
\nTerapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă ...
\n7.
\nTerapia intensivă a bolilor infecțioase ...
\n8.
\nTerapia intensivă a intoxicațiilor acute ...
\n9.
\nComa depășită ...
\n10.
\nTehnici și aparatură specifice terapiei intensive ... ...
\nII.
\nActivități practice, manevre și tehnici 1.
\nTehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări) ...
\n2.
\nTehnica de aspirație a căilor respiratorii ...
\n3.
\nIntroducerea unei sonde gastrice ...
\n4.
\nSondajul vezical ...
\n5.
\nTehnica respirației asistate ...
\n6.
\nTehnica defibrilării și cardioversiei ...
\n7.
\nTehnica puncției lombare ...
\n8.
\nAlimentația parenterală(preparate, indicații) ... ...
\nBaremul activităților practice de anestezie ● Instalarea de linii venoase periferice -50 ● Instalarea de sondă gastrică -50 ● Instalarea de sondă uretrovezicală -20 ● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice -50 ● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavii neintubați, inconștienți, paralizați -10 ● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică -10 ● Oxigenoterapie -10 ● Puncție lombară -10 BIOSTATISTICĂ (1 luna) 1.
\nDesignul și obiectivele unui studiu ...
\n2.
\nTipuri de studii (longitudinale, cros-secționale) ...
\n3.
\nMetodele randomizării ...
\n4.
\nTipuri de date (tipuri dde variabile, distribuții) ...
\n5.
\nConceptele ipotezei nule, semnificația statistică ...
\n6.
\nDate continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche ...
\n7.
\nTeste ne-parametrice ...
\n8.
\nCorelația și regresia liniară ...
\n9.
\nRegresia logistică ...
\n10.
\nStudii randomizate controlate ...
\n11.
\nStudii observaționale ...
\n12.
\nGreșeli comune în utilizarea metodelor statistice ...
\nBaremul activităților practice Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO Realizarea unei baze de date și executarea de aplicații grafice utilizând Microsoft Excel MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I.
\nIntroducere în Bioetică - 2 ore 1.
\nMorala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. ...
\n2.
\nContextul apariției bioeticii. ...
\n3.
\nDefinirea bioeticii. ...
\n4.
\nDelimitarea domeniului de studiu al bioeticii. ...
\n5.
\nTeorii și metode în bioetică. ... ...
\nII.
\nConceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1.
\nDefinirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. ...
\n2.
\nConceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. ...
\n3.
\nRolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.). ... ...
\nIII.
\nRelația medic-pacient I - 2 ore 1.
\nValori ale relației medic-pacient. ...
\n2.
\nPaternalism versus autonomie. ...
\n3.
\nModele ale relației medic-pacient. ...
\n4.
\nDreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. ... ...
\nIV.
\nRelația medic-pacient II - 2 ore 1.
\nConsimțământul informat. ...
\n2.
\nConfidențialitatea în relația medic-pacient. ...
\n3.
\nRelația medic-pacient minor. ...
\n4.
\nActe normative care reglementează relația medic-pacient. ... ...
\nV.
\nGreșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1.
\nDefinirea noțiunilor de greșeală și eroare. ...
\n2.
\nCulpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. ...
\n3.
\nManagementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. ... ...
\nVI.
\nProbleme etice la începutul vieții - 2 ore 1.
\nLibertatea procreației. ...
\n2.
\nDileme etice în avort. ...
\n3.
\nEtica reproducerii umane asistate medical. ...
\n4.
\nProbleme etice în clonarea reproductivă. ... ...
\nVII.
\nProbleme etice la finalul vieții - 2 ore 1.
\nDefinirea morții în era noilor tehnologii în medicină. ...
\n2.
\nProbleme etice în stările terminale. ...
\n3.
\nTratamente inutile în practica medicală. ...
\n4.
\nEutanasia și suicidul asistat. ...
\n5.
\nÎngrijirile paliative. ... ...
\nVIII.
\nProbleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1.
\nDonarea de organe de la cadavru. ...
\n2.
\nDonarea de organe de la persoana vie. ...
\n3.
\nEtica alocării de resurse în transplant. ... ...
\nIX.
\nProbleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1.
\nEugenia și discriminarea pe baza geneticii. ...
\n2.
\nProiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. ...
\n3.
\nEtică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. ...
\n4.
\nStatutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. ...
\n5.
\nTerapia genică. ...
\n6.
\nPosibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. ... ...
\nX.
\nEtica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1.
\nPrincipii etice în cercetarea pe subiecți umani. ...
\n2.
\nProtecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. ...
\n3.
\nPopulații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. ...
\n4.
\nAspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. ...
\n5.
\nComitetele de etică a cercetării. ...
\n6.
\nComportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. ... ...
\nTEMATICA SEMINARIILOR I.
\nIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ...
\nII.
\nReglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1.
\nJurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. ...
\n2.
\nAlternative ale jurământului lui Hipocrate. ...
\n3.
\nAlte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. ... ...
\nIII.
\nIlustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1.
\nValoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă. ...
\n2.
\nValoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. ...
\n3.
\nRolul comunicării în relația medic-pacient. ... ...
\nIV.
\nIlustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1.
\nAccesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. ...
\n2.
\nDrepturile pacienților - reglementare legislativă. ...
\n3.
\nRolul comitetelor de etică din spitale. ... ...
\nV.
\nExemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1.
\nDelimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. ...
\n2.
\nGreșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. ...
\n3.
\nPerspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. ... ...
\nVI.
\nDiscutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ...
\nVII.
\nDiscutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ...
\nVIII.
\nDiscutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ...
\nIX.
\nDiscutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ...
\nX.
\nDiscutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ...
\nDIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE 5 ani STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.1)* 17,5 luni ENDOCRINOLOGIE (1.2) 6 luni MEDICINĂ INTERNĂ (1.3) 15 luni (În cadrul medicinii interne sunt prevăzute 5 stagii:
\nPneumologie I.3.1 (2 luni), Cardiologie I.3.2 (6 luni), Gastroenterologie I.3.3 (3 luni), Nefrologie I.3.4 (3 luni) și Hematologie I.3.5 (1 luna) BOLI INFECȚIOASE (1.4) 2 luni NEUROLOGIE (I.5) 3 luni TERAPIE INTENSIVĂ (I.6) 3 luni Biostatistică medicală (I.7) 1 lună Bioetică (I.8) 2 săptămâni DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.9) 12 luni *N.B. În cadrul stagiului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice de 17,5 luni vor fi încorporate următoarele 2 stagii: – OCHIUL DIABETIC (I.1.1): 1 lună ... – RINICHIUL DIABETIC (I.1.2): 2 luni ... ┌───────┬──────┬──────────────────┬────────────────┬─────────────────┬─────────┐ │ │ANUL I│ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │ ├───────┼──────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────┤ │STAGIUL│ I.1 │I.1; I.1.1; I.1.2;│I.3.1; I.3.2; │I.3.4;I.3.5; I.4;│ I.9 │ │ │ │I.2; I.3.1 │I.3.3; I.3.4 │I.5; I.6; I.7; │ │ │ │ │ │ │I.8 │ │ └───────┴──────┴──────────────────┴────────────────┴─────────────────┴─────────┘ MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
\nCuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
\n1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
\nLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
\nEvaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
\nÎntreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
\nA.
\nElemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar IA (6 luni) + Bioetica (1 B- 2 săpt)) Informatică medicală IC (2 luni) ...
\nI.
\nA.MODULUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (6 luni) - 120 ore 1.1.
\nIntroducere în sănătatea publică. Starea de sănătate și caracteristicile ei. (1 lună) ...
\n1.2.
\nMetode de cercetare a serviciilor de sănătate. (2 luni) ...
\n1.3.
\nEducația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare. (1 lună) ...
\n1.4.
\nManagementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național. ...
\nIntegrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară. 3 luni) 1.1.
\nINTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNĂ) 1.
\nSănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice.
\nPrincipiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației. ...
\n2.
\nDemografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate. ...
\n3.
\nMorbiditatea. ...
\n4.
\nCalitatea vieții. ...
\n5.
\nModele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: ● Factori biologici ● Factori de mediu ● Factori de stil de viață (comportamentali) ● Serviciile de sănătate ...
\n6.
\nMetode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. ● Criterii de alegere a metodelor de cercetare. ● Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. ● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative. ...
\nTematica activităților practice 1.
\nStarea de sănătate: ● Surse oficiale - naționale și internaționale - accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică. ...
\n2.
\nDemografie: ● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. ● Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). ● Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. ● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate. ...
\n3 și 4. Morbiditate. Calitatea vieții. ● Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. ● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.
\n5.
\nFactori care condiționează starea de sănătate a unei populații. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea actorilor care influențează starea de sănătate a unei populații. ● Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății. ● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației. ...
\n6.
\nMetode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. ● Realizarea și testarea unui chestionar. ... ...
\n1.2.
\nMETODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) 1.
\nIdentificarea problemelor. ...
\n2.
\nAnaliza și prezentarea problemei. ...
\n3.
\nIerarhizarea priorităților. ...
\n4.
\nAnaliza și evaluarea variantelor de intervenție. ...
\n5.
\nFormularea obiectivelor. ...
\n6.
\nMetodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. ...
\n7.
\nPretestarea metodologiei. ...
\n8.
\nPlanul de lucru. ...
\n9.
\nAdministrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor. ...
\n10.
\nBugetarea acțiunilor. ...
\n11.
\nImplementarea proiectului. ...
\n12.
\nPrezentarea rezultatelor. ...
\nTematica activităților practice 1.
\nProiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate. ...
\n2.
\nIdentificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare. ...
\n3.
\nFormularea obiectivelor unui studiu de evaluare. ...
\n4.
\nAlegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date. ...
\n5.
\nProiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu). ...
\n6.
\nDezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor. ...
\n7.
\nElaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT. ...
\n8.
\nElaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate. ...
\n9.
\nUtilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor. ...
\n10.
\nParticiparea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: ... ● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice. ● Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate. ● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup. ● Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. ● Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate. ...
\n1.3.
\nEDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII (1 lună) 1.
\nConcepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa. ...
\n2.
\nSocietatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. ...
\n3.
\nStilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. ...
\n4.
\nMortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului. ...
\n5.
\nProblematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală. ...
\n6.
\nProblematica medico-socială a populației vârstnice. ...
\n7.
\nConsumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. ...
\n8.
\nMarketing social. ...
\nTematica activităților practice 1.
\nConceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. > Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică. > Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data. ...
\n2.
\nSocietatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. > Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală. ...
\n3.
\nStilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. > Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate. > Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat. > Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului: > Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile. > Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile. > Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală. > Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații. > Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). > Problematica medico-socială a populației vârstnice: > Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu. > Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați. > Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. > Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. > Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor. ... ...
\n1.4.
\nMANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ - 3 luni 1.
\nPlanificare și programare. ...
\n2.
\nComunicare în organizație ...
\n3.
\nSisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate. ...
\n4.
\nOrganizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc. ...
\n5.
\nPolitici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare. ...
\n6.
\nPrincipiile și funcțiile managementului: ● Procesul de luare a deciziei ● Conflict și negociere ...
\n7.
\nManagement organizațional - structură, cultură, managementul schimbării. ...
\n8.
\nManagementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar. ...
\n9.
\nEconomia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private). ...
\n10.
\nManagementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor). ...
\n11.
\nManagementul resurselor umane în domeniul sanitar. ...
\n12.
\nManagementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate. ...
\n13.
\nNoțiuni de legislație medicală s ...
\n14.
\nIntegrare în UE: instituții, legislație, programe. ...
\nTematica activităților practice 1.
\nAnaliza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate. ...
\n2.
\nIdentificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate. ...
\n3.
\nAnaliza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic). ...
\n4.
\nIdentificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor. ...
\n5.
\nRealizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu. ...
\n6.
\nEvaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate. ...
\n7.
\nEvaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic). ...
\n8.
\nEvaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic). ...
\n9.
\nElaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului. ...
\n10.
\nEvaluarea unui program de dezvoltare de personal. ...
\n11.
\nEvaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă. ...
\n12.
\nElaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile. ...
\n13.
\nEvaluarea sistemului informațional dintr-o organizație. ...
\n14.
\nProiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate. ...
\n15.
\nProiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară. ...
\n16.
\nDescrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE). ...
\n17.
\nDobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor. ... ... ...
\nI.B. MODULUL DE BIOETICĂ 2 săpt TEMATICĂ CURS (20 ore) TEMATICĂ CURS (20 ore) 2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică.
\n2.2) Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor ...
\n2.3) Relația medic - pacient, modele ale relației medic - pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. ...
\n2.4) Relația medic - pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic - pacient minor: acte normative care reglementează relația medic - pacient. ...
\n2.5) Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, management. ...
\n2.6) Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației., dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă. ...
\n2.7) Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia și suicidul asistat; Îngrijirile paliative. ...
\n2.8) Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane ...
\n2.9) Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică. ...
\n2.10) Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică. ...
\nTEMATICA ACTIVITĂȚILOR PRACTICE – Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. ... – Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice ... – Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... – Rolul comunicării în relația medic - pacient. ... – Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice ... – Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. ... – Drepturile pacienților - reglementare legislativă. ... – Rolul comitetelor de etică din spitale. ... – Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. ... – Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. ... – Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. ... – Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani. ...
\nI.C. BIOSTATISTICA ȘI INFORMATICA- 2 luni Tematica lecțiilor conferință - 30 ore – Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc. ... – Editarea de documente (text și grafică) ... – Baza de date ... – Documentarea asistată de calculator ... – Programe de comunicații ... – Biostatistică: ... – Indicatori de tendință centrală și dispersie ... – Eșantionaj și inferență statistică ... – Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice) ... – Regresia logistică ... – Corelația și regresia liniară ... – Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E. ... – Statistică superioară ...
\nTematica activităților practice Introducere în informatică: – Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale ... – Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică ... – Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date ... – Utilizarea unui program de calcul tabelar ... – Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator ... – Utilizarea poștei electronice ... – Utilizarea mijloacelor multimedia ...
\nBiostatistică: – Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu ... – Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor ... – Proiectarea unui studiu pe eșantion ... – Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice B.
\nTrunchiul de specialitatea \"Medicină preventivă -Epidemiologie\" ... ... ● Epidemiologie fundamentală = 11,5 luni ● Boli infecțioase = 5 luni ● Igienă = 5 luni ● Laborator clinic și Microbiologie = 6 luni i.
\nMicrobiologie = 4 luni ... îi. Laborator clinic = 2 luni ● Epidemiologie specială = 12 luni I.
\nEPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ I.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni la Catedră) - 200 ore Pregătire teoretică:
\n1.
\nDefinirea noțiunii de sănătate individuală și comunitară, factori condiționali. ...
\n2.
\nEpidemiologia - definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare. ...
\n3.
\nMetoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară. ...
\n4.
\nRaționamentul epidemiologic. ...
\n5.
\nSupravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional. ...
\n6.
\nInvestigarea epidemiologică. ...
\n7.
\nAnaliza epidemiologică. ...
\n8.
\nEvaluarea epidemiologică și analiza deciziei. ...
\n9.
\nProces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - infecțioase și neinfecțioase - (factori determinanți, factori condiționali primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional. ...
\n10.
\nElemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecțioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenți etiologici ai bolilor infecțioase. ...
\nCondiționarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecțioase: proces infecțios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.
\n11.
\nStudiul cauzalității stărilor de sănătate. ...
\n12.
\nEpidemiologie clinică. ...
\n13.
\nPrevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară). ...
\n14.
\nConceptul de asistență primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar. ...
\n15.
\nEtica activităților epidemiologice. ...
\nAplicații practice 1.
\nIndicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate). a.
\nDefinirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecțioasă și neinfecțioasă. 8 ... b.
\nMăsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici - i.
\nRate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. 10 ... îi. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10 iii.
\nComparații pe baza ratelor brute. 5 ... ... c.
\nMăsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologie infecțioasă și neinfecțioasă. 10 ... ...
\n2.
\nStandardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporțională): exemplificare, interpretarea și justificarea standardizării. 3. ...
\n3.
\nStudii epidemiologice. a.
\nTipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat. 5. ... b.
\nStudii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3. ... c.
\nStudii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4. ... d.
\nStudii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu. 2 ... ...
\n4.
\nErorile în studiile epidemiologice: întâmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacțiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea și controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5. ...
\n5.
\nDefiniția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective. Aplicare în boli infecțioase și neinfecțioase. 5 ...
\n6.
\nInvestigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigației, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciții pe calculator: 5. ...
\n7.
\nMetode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening. 3. ...
\n8.
\nTeste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale și patologice, evaluarea validității testului diagnostic. Evaluarea practică a validității testului diagnostic 1. ...
\n9.
\nAnaliza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 5 ...
\n10.
\nMeta-analiză - etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea meta-analizei. 1 ... ...
\nII.
\nMODULUL DE BOLI INFECȚIOASE = 5 luni Pregătire teoretică (75 ore):
\nPARTEA GENERALĂ: 1. Agenți etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice.
\n2.
\nProcesul infecțios: relația agent infecțios - gazda; dinamica procesului infecțios. ...
\n3.
\nClasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate. ...
\n4.
\nMecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică. ...
\n5.
\nPatogeneza bolilor infecțioase. ...
\n6.
\nManifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios. ...
\n7.
\nElemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean. ...
\n8.
\nExamene complementare în patologia infecțioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice. ...
\n9.
\nTratamentul unor sindroame infecțioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistență - sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori. ...
\nPARTEA SPECIALĂ: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în:
\n1.
\nBoli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite determinate de agenți etiologici transmiși prin insecte hematofage (infecția cu virusul West Nile); ...
\n2.
\nBoli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană. ...
\n3.
\nBoli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q. ...
\n4.
\nBoli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, infecții determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra. ...
\n5.
\nBoli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme. ...
\n6.
\nBoli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza. ...
\n7.
\nBoli determinate de fungi: candidiaza, aspergilioza, criptococoza, pneumocistoza. ...
\n8.
\nBoli determinate de helminți: ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza. ...
\n9.
\nBoli determinate de asocieri microbiene: infecții nosocomiale, boala diareică acută, infecțiile călătorilor. ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nRecunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive: 12 ...
\n2.
\nRecoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor: 10 ...
\n3.
\nRecoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor: 5 ...
\n4.
\nRecoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor: 5 ...
\n5.
\nRecoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor: 10 ...
\n6.
\nInterpretarea examenului LCR: 3 ...
\n7.
\nInterpretarea rezultatelor hemoculturii: 5 ...
\n8.
\nInterpretarea antibiogramei: 25 ...
\n9.
\nEfectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultații ...
\nBibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate ...
\nIII.
\nMODULUL DE IGIENĂ = 5 luni Pregătire teoretică (90 ore):
\nMEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 1 lună 1.
\nRolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. ...
\n2.
\nRiscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului. ...
\n3.
\nEvaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura și caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului). ...
\n4.
\nComunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării. ...
\nIGIENA HABITATULUI UMAN- 1 1/2 luni 1.
\nIgiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. ...
\n2.
\nIgiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ...
\n3.
\nIgiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor. ...
\n4.
\nCriterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. ...
\n5.
\nApele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ...
\n6.
\nReziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ...
\n7.
\nCerințe de igienă în unitățile medico-sanitare. ...
\n8.
\nCatastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. ...
\nIGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI- 1 1/2 luni 1.
\nBazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație - nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate. ...
\n2.
\nCalitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat. ...
\n3.
\nCalitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor. ...
\n4.
\nIgiena unităților cu profil alimentar. ...
\nIGIENA COPIILOR ȘI TINERILOR - 1 lună 1.
\nDezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară. ...
\n2.
\nPrevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. ...
\n3.
\nCerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice. ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nMetodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer.
\nInterpretarea și discutarea rezultatelor. ...
\n2.
\nMetodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic. ...
\n3.
\nMetodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ...
\n4.
\nEvaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei. ...
\n5.
\nMetodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă. ...
\n6.
\nMetodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ...
\n7.
\nMetodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale). ...
\n8.
\nRecoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ...
\n9.
\nEvaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici. ...
\n10.
\nMetodologia aprecierii comportamentelor cu risc. ...
\nBibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate ...
\nIV.
\nMODULUL DE LABORATOR CLINIC ȘI MICROBIOLOGIE-6 LUNI MICROBIOLOGIE (4 luni) - 75 ore Pregătire teoretică:
\n1.
\nMicroscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic. ...
\n2.
\nMedii de cultură controlul mediilor. ...
\n3.
\nRecoltarea și transportul produselor patologice. ...
\n4.
\nTestarea sensibilității la chimioterapice (mecanisme de acțiune, rezistență, antibiograma, CMI, CMB, interpretare). ...
\n5.
\nRăspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecții. ...
\nBACTERIOLOGIE 1.
\nMorfologia și structura celulei bacteriene. ...
\n2.
\nFiziologie bacteriană, proces infecțios, factori de patogenitate ...
\n3.
\nBacteriofagi, lizotipie. ...
\n4.
\nDiagnostic de laborator în infecțiile cu: stafilococ; streptococ (Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 și non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire. ...
\nVIRUSOLOGIE 1.
\nProprietăți generale ale virusurilor, structură, compoziție, clasificare. ...
\n2.
\nMultiplicarea virusurilor. ...
\n3.
\nPatogeneza infecțiilor virale, infecții virale persistente. ...
\n4.
\nRăspunsul imun în infecțiile virale. ...
\n5.
\nDiagnostic de laborator în: a.
\nPoliomielită. ... b.
\nGripă. ... c.
\nRujeolă. ... d.
\nHepatitele virale acute. ... e.
\nInfecția cu HIV/SIDA. ... ...
\nPARAZITOLOGIE Diagnosticul de laborator în:
\n1.
\nAmoebiaza intestinală și extraintestinală ...
\n2.
\nGiardioză ...
\n3.
\nMalarie ...
\n4.
\nToxoplasmoză ...
\n5.
\nAscaridioză ...
\n6.
\nTrichineloză ...
\n7.
\nTeniaze ...
\n8.
\nEchinococoza ...
\nMICOLOGIE Diagnosticul de laborator în micoze.
\nBaremul activităților practice 1.
\nTestarea eficienței măsurilor de dezinfecție și sterilizare: ...
\n2.
\nTehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): simpla difuzie, dubla difuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, testul ELISA, RIA, Western blot. ...
\n3.
\nExamenul citologic al sputei și fecalelor. ...
\n4.
\nDiagnosticul în infecții stafilococice. Citire, identificare, interpretare: ...
\n5.
\nDiagnosticul în infecții streptococice. Citire, identificare, interpretare: ...
\n5.
\nDiagnosticul în infecții streptococice și pneumococice. Citire, identificare, interpretare: ...
\n6.
\nDiagnosticul în infecții meningococice. Citire, identificare, interpretare: ...
\n7.
\nDiagnosticul în infecții gonococice. Citire, identificare, interpretare: ...
\n8.
\nDiagnosticul în tuberculoză (colorația Ziehl). Citire și interpretare: ...
\n9.
\nDiagnosticul în infecții cu Haemophilus. Citire, identificare, interpretare: ...
\n10.
\nDiagnosticul în infecții cu E. coli. Citire, identificare, interpretare: ...
\n11.
\nDiagnosticul în infecții cu Shigella. Citire, identificare, interpretare: ...
\n12.
\nDiagnosticul în infecții cu Yersinia. Citire, identificare, interpretare: ...
\n13.
\nDiagnosticul în infecții cu Salmonella. Citire, identificare, interpretare: ...
\n14.
\nDiagnosticul în infecții cu Campylobacter. Citire, identificare, interpretare: ...
\n15.
\nDiagnosticul în infecții cu Pseudomonas. Citire, identificare, interpretare: ...
\n16.
\nDiagnosticul în infecții cu anaerobi. Citire și interpretare: ...
\n17.
\nDiagnosticul în infecții cu Treponema pallidum. Citire și interpretare: ...
\n18.
\nDiagnosticul în infecții cu leptospire. Serologie. Citire și interpretare: ...
\n19.
\nDiagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire și interpretare: ...
\n20.
\nSputa (recoltare, conservare, examen citologic): ...
\n21.
\nCoprocultura: recoltare, conservare, transport: ...
\n22.
\nDiagnosticul în HIV (ELISA), interpretare: ...
\n23.
\nDiagnosticul hepatitei virale B și C (ELISA) interpretare: ...
\n24.
\nDiagnosticul serologic al gripei (HA și HAI) interpretare: ...
\nBIOCHIMIE, CITOLOGIE, GENETICĂ ȘI IMUNOLOGIE/LABORATOR CLINIC (2 luni) - 40 ore Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening și diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare):
\n1.
\nTeste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic și proteic, în boli cardio-vasculare și boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.). ...
\n2.
\nTeste de screening și diagnostic în boli genetice. ...
\n3.
\nTeste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal. ...
\n4.
\nTeste de screening și diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronșic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.). ...
\nBaremul activităților practice: participarea la efectuarea și interpretarea testelor de laborator.
\n1.
\nSupravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic: ...
\n2.
\nSupravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular: ...
\n3.
\nScreening în neoplazii: testul Papanicolau: ...
\n4.
\nScreening în boli genetice: ...
\nBibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate ...
\nV.
\nMODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 12 luni Pregătire teoretică (200 ore):
\n1.
\nEpidemiologia, prevenirea și combaterea bolilor infecțioase a.
\nBoli infecțioase cu transmitere aeriană: infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela - herpes zoster, alte infecții herpetice), parazitare (pneumocistoza). ... b.
\nBoli infecțioase cu transmitere digestivă: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A și tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecții alimentare. ... c.
\nBoli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală: ... ...
\nBoli infecțioase cu transmitere prin mod de viață: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice - sifilis, infecții gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza). ... e.
\nBoli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare. ... f.
\nBoli infecțioase produse la gazde imunocompromise (particularități epidemiologice). ... g.
\nBoli infecțioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.). ... h.
\nInfecții nosocomiale. ... ...
\n2.
\nImunoprofilaxia activă și pasivă a bolilor infecțioase și neinfecțioase. Bazele strategice și tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanțe epidemiologice. ...
\n3.
\nChimioprofilaxia bolilor infecțioase. ...
\n4.
\nEpidemiologia, prevenirea și controlul bolilor neinfecțioase. a.
\nBoli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale ... b.
\nBoli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric. ... c.
\nTraumatisme, accidente, intoxicații, suicidul. ... d.
\nBoli psihice. ... e.
\nBoli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite. ... f.
\nBoli de nutriție: diabetul zaharat, supraponderea și obezitatea. ... g.
\nBoli cronice respiratorii: BPCO, astm bronșic. ... h.
\nBoli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice. ... i.
\nEpidemiologia patologiei vârstnicului. ... j.
\nFarmacoepidemiologie (noțiuni de bază). ... k.
\nEpidemiologia patologiei transfuzionale. ... l.
\nEpidemiologie moleculară (noțiuni de bază). ... ...
\nAplicații practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP județeană):
\n1.
\nActivitatea antiepidemică preventivă. ...
\n2.
\nActivitatea antiepidemică combativă (lupta în focar). a.
\nIntervenția în focar de boli infecțioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viață, produse de microorganisme oportuniste, infecții nosocomiale (în unități medicale de diverse profiluri - spitalicești și ambulatorii). ... b.
\nTipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate. ... c.
\nPrelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecția (decontaminarea), dezinsecția și deratizarea: metode, mijloace și organizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare în variate circumstanțe epidemiologice. ... d.
\nRecoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice și din mediu. ... ...
\n3.
\nSupravegherea în medicina comunitară: a.
\nDefiniție, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor și a sistemului de supraveghere. ... b.
\nMetode și mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei și dispensarizării bolilor. ... c.
\nPrezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită. ... d.
\nEvaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase. ... ...
\n4.
\nSupravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni. ...
\n5.
\nSupravegherea bolilor neinfecțioase: principii, metode, mod de realizare și controlul eficienței acestora. ...
\n6.
\nActivități specifice ale Sistemului de alertă rapidă. ...
\n7.
\nProgramul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale. ...
\n8.
\nCircuitul informațional al datelor epidemiologice. ...
\n9.
\nLegislația în activitatea antiepidemică. ...
\nBaremul activităților practice 1.
\nInsușirea sistemului informațional sanitar în bolile infecțioase (evidență, raportare): ...
\n2.
\nMetode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică și interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvență, gravitate, potențial epidemiologic, factori de risc și calculare a riscurilor în bolile infecțioase și neinfecțioase: – Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3) ... – Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz - martor sau de cohortă) în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3) ... – Prognoze epidemiologice privind evoluția unor boli infecțioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare și boli infecțioase cu evoluție naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România) ... ...
\n3.
\nAlcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecțioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluție naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriție și diabet, boli psihice - în diverse categorii de populație: ...
\n4.
\nOrganizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice de profilaxie și combatere: – Efectuarea triajului epidemiologic profilactic: ... – Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentație, apă, copii, medical) prin control periodic și la angajare: ... – Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni: ... ...
\n5.
\nOrganizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activității de supraveghere a infecțiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută: ...
\n6.
\nOrganizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de probe de aer, apă, sol, alimente, probe de sanitație (de pe obiecte, suprafețe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale și parazitare cu importanță epidemiologică deosebită: ...
\n7.
\nInterpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice în vederea orientării diferențiate a măsurilor antiepidemice: ...
\n8.
\nInterpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice pentru orientarea diferențiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere: ...
\n9.
\nPlanificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor de dezinfecție în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren:. ...
\n10.
\nControlul eficienței acțiunilor de dezinfecție prin metode fizice, chimice și bacteriologice: ...
\n11.
\nEfectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării): ...
\n12.
\nTehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică: ...
\n13.
\nTehnici și metode de deratizare în raport cu specia de vector și agent patogen vehiculat: ...
\n14.
\nMetodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecțioasă: – tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară și definitivă: ... – măsuri pentru limitarea și/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat: ... – supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia: ... ...
\n15.
\nOrganizarea acțiunilor specifice Sistemului Național de Supraveghere pentru unele boli infecțioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecțiile nosocomiale: ...
\n16.
\nDesfășurarea planului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie - hematologie, alte specialități: ...
\n17.
\nTehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecțiilor nosocomiale în circumstanțe date (studiu de caz la alegere): ...
\n18.
\nAlcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanțele circulației unor tulpini de spital cu rezistență dobândită (studiu de caz la alegere): ...
\n19.
\nStabilirea algoritmului de prevenire și combatere a unor infecții nosocomiale la personalul medical și de îngrijire din unități sanitare cu risc/hazard crescut (secții de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare, boli infecțioase etc.): ...
\n20.
\nAplicarea acțiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situații cu risc epidemiologic crescut: ...
\n22.
\nPlanificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației. a.
\nImunoprofilaxia artificială activă - vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Național de Imunizare și alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condițiile de păstrare și transport al vaccinurilor; indicații, contraindicații, tehnici de administrare, reacții postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România: – pregătirea și desfășurarea acțiunilor de vaccinoprofilaxie în comunități urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea \"lanțului de frig\", planificarea etapelor de desfășurare, efectuarea, înregistrarea și raportarea vaccinărilor): ... – alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecțioase, persoane din categorii de risc ... – alcătuirea unui program de imunizări în situații epidemiologice deosebite cauzate de calamități naturale (inundație, cutremur): ... – metode de evaluare a eficacității vaccinurilor și acțiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice și de laborator): ... – testarea susceptibilității populației la infecție. ... ... b.
\nImunoprofilaxia artificială pasivă: – alcătuirea unor scheme de sero- și imunoglobulinoprofilaxie în situații particulare: contacții din focar de boala infecțioasă (hepatită A și B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere): ... ... ...
\n21.
\nLegislația sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă), prevederi privind patologia infecțioasă de import, participarea la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale: ...
\n22.
\nAlcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea și interpretarea informațiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecțioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive și respiratorii cronice, boli de nutriție, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc): ...
\n23.
\nAlcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienței unor intervenții (preventive, medicamentoase, educaționale): ... ...
\nCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE 4 ani Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar + Bioetica + Informatică medicală ● Modulul de pregătire fundamentală în sănătate publică și managementul serviciilor de sănătate 6 luni o Bioetică 2 săpt ● Modulul de informatică medicală 2 luni Medicină preventivă -Epidemiologie ● Epidemiologie fundamentală 11,5 luni ● Boli infecțioase 5 luni ● Igienă 5 luni ● Laborator clinic și Microbiologie 6 luni i. Microbiologie 4 luni îi. Laborator clinic = 2 luni ● Epidemiologie specială 12 luni MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ DEFINIȚIE IGIENA este ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază acțiunea factorilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populației prin eforturi concertate ale societății și utilizarea eficientă a resurselor.
\nDURATA: 4 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
\nCuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
\n1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
\nLa sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
\nEvaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
\nÎntreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
\nSTRUCTURA STAGIILOR 1.
\nMediul în relație cu sănătatea umană (1,5 luni) ...
\n2.
\nEpidemiologie (6 luni) ...
\n3.
\nSănătate publică (6 luni) ...
\n4.
\nBioetică (2 săptămâni) ...
\n5.
\nBiostatistica și informatica medicală (2 luni) ...
\n6.
\nMedicină ocupațională (2 luni) ...
\n7.
\nIgiena mediului (10 luni) ...
\n8.
\nIgiena alimentației și nutriției (10 luni) ...
\n9.
\nIgiena copiilor, adolescenților și tinerilor (10 luni). ...
\nCONȚINUTUL STAGIILOR 1.
\nMEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 1,5 luni 1.1.
\nTematica lecțiilor conferință ... ● Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. ● Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului. ● Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, bio-transformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice. ● Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului). ● Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor. ● Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării. ...
\n2.
\nEPIDEMIOLOGIE - 6 luni ...
\n2.1.
\nEPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 3 luni ...
\n2.1.1.
\nTematica lecțiilor conferință ● Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică). ● Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare). ● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice). ● Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare). ● Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii. ...
\n2.2.
\nEPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 3 luni ...
\n2.2.1.
\nTematica lecțiilor conferință ...
\n2.2.1.1.
\nEpidemiologia bolilor infecțioase - 2 luni ● Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare). ● Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare). ● Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare). ● Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie). ● Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea). ● Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase. – Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B. ... – Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus. ... – Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina. ... – Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C. ... – Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială. ... – Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia. ... – Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză. ... – Parazitoze. ... – Infecții nosocomiale. ... ...
\n2.2.1.2.
\nEpidemiologia bolilor netransmisibile - 1 lună ● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție). ● Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică). ● Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului). ...
\n2.2.2.
\nTematica activităților practice epidemiologie generală și specială ● Sistemul informațional în bolile transmisibile ● Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase ● Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni. ● Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere. ● Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție - activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor. ● Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare. ● Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă. ● Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje). ● Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.
\n● Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism. ● Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile. ...
\n3.
\nSĂNĂTATE PUBLICĂ - 6 LUNI ...
\n3.1.
\nINTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNA) 1.
\nSănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice.
\nPrincipiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației. ...
\n2.
\nDemografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate. ...
\n3.
\nMorbiditatea. ...
\n4.
\nCalitatea vieții. ...
\n5.
\nModele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: ● Factori biologici ● Factori de mediu ● Factori de stil de viață (comportamentali) ● Serviciile de sănătate ...
\n6.
\nMetode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. ● Criterii de alegere a metodelor de cercetare. ● Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. ● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative. ...
\nTematica activităților practice 1.
\nStarea de sănătate: ● Surse oficiale - naționale și internaționale - accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică. ...
\n2.
\nDemografie: ● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. ● Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). ● Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. ● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate. ...
\n3 și 4. Morbiditate. Calitatea vieții. ● Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. ● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.
\n5.