■ familiarizarea cu publicaţiile ştiinţifice din protetica dentară şi utilizarea acestora pentru a răspunde la probleme clinice/practice ■ realizarea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice Barem practic ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice şi a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii ■ realizarea şi documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenţii:
\n
-Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată 2
\n
-Gingivectomie/gingivoplastie: 4
\n
-Intervenţii chirurgicale proprotetice: 3 ■ mucoasa subţire ■ creasta gingivală balantă ■ fibromatoză tuberozitară ■ hiperplazie epitelio-conjunctivă ■ deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale ■ bride vestibulare şi paralinguale ■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale) ■ regularizări de creastă ■ plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă şi 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice şi a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă şi 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ■ documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil La sfârşitul anului III de rezidenţiat ■ familiarizarea cu publicaţiile ştiinţifice din protetica maxilo-facială şi cu tratamentul pacienţilor cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale ■ realizarea restaurărilor protetice ancorate pe implanturi ■ tratamentul protetic al pacienţilor cu patologie complexă, asociată şi multidisciplinară ■ familiarizarea cu principiile diagnostice şi terapeutice ale pacienţilor cu tulburări temporomandibulare şi sindroame algice oro-faciale Barem practic ● realizarea şi documentarea problemelor şi rezultatului estetic în cel puţin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puţin două cazuri de faţete ceramice ● realizarea şi documentarea clinică a cel puţin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală ● realizarea şi documentarea etapelor diagnostice şi terapeutice în cel puţin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale ● realizarea şi documentarea în cel puţin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puţin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi ● realizarea şi documentarea completă în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă cu sisteme speciale
\n
● realizarea şi documentarea completă a etapelor de lucru în cel puţin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică Evaluarea finală pentru obţinerea titlului de medic specialist în specialitatea protetică dentară La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinică şi o lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidenţiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primeşte titlul de medic specialist.
\n
Documentarea baremului practic Documentarea cazurilor va cuprinde: ■ documentarea iniţială: modele, bilanţ radiologic (serie completă de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mând; fotografii extraorale faţă repaus, faţă zâmbet şi profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral) ■ fotografii ale etapelor intermediare clinice şi de laborator, care să ilustreze şi să susţină prezentarea de caz ■ documentarea finală: aceeaşi cu cea iniţială; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finală a restaurărilor protetice Fotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de către medicul rezident Descriere detaliată a cazurilor:
\n
Diagnosticului şi comentariului asupra cazurilor li se acordă o mare importanţă în cadrul discuţiei finale. De asemenea, o mare importanţă se acordă descrierii funcţiilor, esteticii faciale şi modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluţiile alternative şi aprecierea rezultatului obţinut. Se aşteaptă de la acesta o limitare la esenţial, la o prezentare concisă şi clară.
\n
Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepţia modelelor): în măsura posibilului, este recomandabilă şi documentarea dispensarizărilor bianuale ulterioare Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcţional şi estetic. Excepţii sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situaţiei de început a cazului şi a posibilităţilor terapeutice.
\n
Toate cazurile trebuie să fi fost planificate şi tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist de protetică dentară Probă de prezentare de caz clinic Probă practică Examen teoretic Limitele de responsabilitate ale medicului specialist în protetică dentară ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie capabil să creeze, să organizeze şi să conducă o echipă formată din personal medical şi auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice şi terapeutice ale pacienţilor cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinică şi paraclinică a pacienţilor cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată identifica aşteptările pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ţinând totodată cont de factorii psiho-sociali care influenţează aceste aşteptări. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată stabili o ordine a priorităţilor pentru opţiunile de tratament protetic, care răspunde nevoilor individuale ale fiecărui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane şi cu o perspectivă integratoare asupra sănătăţii orale şi generale. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască importanţa afecţiunilor asociate sistemice asupra intervenţiilor şi rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să menţină şi să administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienţilor cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască ştiinţele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilităţile şi limitele de utilizare ale acestora. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată realiza restaurări protetice fixe, proteze parţiale mobilizabile, proteze totale, restaurări protetice agregate pe implanturi endoosoase şi proteze maxilo-faciale pentru pacienţi cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să urmărească o dezvoltare profesională continuă în scopul menţinerii unui nivel înalt de competenţă clinică în domeniul proteticii dentare. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să-şi cunoască şi să-şi recunoască propriile limitări în tratamentul protetic complex, să poată evalua raportul beneficiu - risc prezentat de opţiunile terapeutice restauratorii.
\n
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie competent în evaluarea lucrărilor ştiinţifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere ştiinţific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment ştiinţific, în realizarea şi comunicarea unei lucrări ştiinţifice de protetică dentară.
\n
PROTETICĂ DENTARĂ 3 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ Anexa 2 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE Ordinea sugerată pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice DEFINIŢIE: Specialitatea Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice implică însuşirea abilităţilor privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenţie şi managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat şi al complicaţiilor sale (acute şi cronice), cât şi al altor boli metabolice.
\n
În plus, abordează atât nutriţia individului sănătos cat şi evaluarea stării de nutriţie, managementul nutriţional şi dietoterapia în patologia clinica.
\n
Specialiştii vor fi capabili sa diagnosticheze, sa evalueze şi sa acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condiţiile unei patologii multiple asociate.
\n
De asemenea, vor fi abilitaţi să evalueze mecanismele şi să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni şi controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, hiperuricemiile şi alte boli cu implicaţii metabolice şi nutriţionale cât şi să conducă educaţia medicală terapeutică şi activitatea de cercetare în domeniu.
\n
DURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
\n
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
\n
1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
\n
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
\n
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
\n
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
\n
STRUCTURA STAGIILOR 1. DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE: 17,5 luni 2. ENDOCRINOLOGIE: 6 LUNI 3. MEDICINA INTERNĂ: 15 LUNI (Cuprinde stagiile: Pneumologie 2 luni; Cardiologie 6 luni; Gastroenterologie 3 luni; Nefrologie 3 luni; Hematologie 1 lună) 4. BOLI INFECŢIOASE: 2 LUNI 5. NEUROLOGIE: 3 LUNI 6. TERAPIE INTENSIVĂ: 3 LUNI 7. BIOSTATISTICA MEDICALĂ: 1 LUNĂ 8. BIOETICĂ: 2 SAPTAMÂNI 9. DIABET ZAHARAT,NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE: 12 LUNI N.B. În cadrul stagiului de DIABET, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE DE 17,5 LUNI vor fi încorporate următoarele 2 stagii:
\n
-OCHIUL DIABETIC: 1 LUNĂ
\n
-RINICHIUL DIABETIC: 2 LUNI Aceste stagii se vor desfăşura în cadrul serviciilor de specialitate (Oftalmologie şi Nefrologie - Dializa renală), care funcţionează în Centrul de Diabet din Centrul Universitar respectiv. În centrele universitare în care nu există departament separat pentru rinichiul diabetic (Nefrologie-dializă renală) acest stagiu se va efectua în clinica de profil Nefrologie.
\n
TOTAL: 5 ANI STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (29,5 luni) 1. Tematica cursurilor 1. Metabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor 2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic 3. Insulina, biosinteza, secreţie, mecanism de acţiune 4. Istoria naturală şi stadializarea diabetului zaharat 5. Diabetul zaharat - diagnostic şi clasificare 6. Diabetul zaharat - epidemiologie, forme clinice 7. Diabetul tip I şi tip 2- etiopatogeneza 8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii şi strategia generală 9. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat 10. Educatia în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare 11. Tratamentul cu insulina în diabetul zaharat 12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat 13. Cetoacidoza diabetică 14. Coma diabetica hiperosmolara şi acidoza lactică 15. Hipoglicemiile 16. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management 17. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management 18. Neuropatia diabetică-screening, diagnostic, management 19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management 20. Riscul şi patologia cardiovasculară în diabetul zaharat 21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici) 22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-,intra- şi postoperator 23. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie 24. Obezitatea - etiopatogeneza 25. Managementul obezităţii 26. Obezitatea - factor de risc în patologie 27. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic 28. Dislipidemiile - etiopatogeneza 29. Managementul dislipidemiilor 30. Sindromul metabolic 31. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular 32. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament 33. Hemocromatoza - diagnostic, tratament 34. Boala Wilson - diagnostic, tratament 35. Porfiriile - diagnostic, tratament 36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament 37. Leziunile cutanate în diabetul zaharat 38. Principiile alimentaţiei sănătoase, comportament alimentar 39. Principii de dietoterapie 15. Hipoglicemiile 16. Retinopatia diabetică - screening, diagnostic, management 17. Nefropatia diabetică - screening, diagnostic, management 18. Neuropatia diabetică - screening, diagnostic, management 19. Piciorul diabetic - screening, diagnostic management 20. Riscul şi patologia cardiovasculară în diabetul zaharat 21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici) 22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- şi postoperator 23. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie
\n
24.Obezitatea - etiopatogeneza 25. Managementul obezităţii 26. Obezitatea - factor de risc în patologie 27. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic 28. Dislipidemiile - etiopatogeneza 29. Managementul dislipidemiilor 30. Sindromul metabolic 31. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular 32. Hiperuricemiile - diagnostic,tratament 33. Hemocromatoza - diagnostic,tratament 34. Boala Wilson - diagnostic, tratament 35. Porfiriile - diagnostic, tratament 36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament 37. Leziunile cutanate în diabetul zaharat 38. Principiile alimentaţiei sănătoase, comportament alimentar 39. Principii de dietoterapie 40. Tulburări de nutriţie, tulburări de comportament alimentar 41. Alimentaţia parenterală 42. Principii de gastrotehnie 43. Principiile studiului epidemiologic 44. Grupele alimentare 45. Principiile nutritive II. Activităţi practice, manevre şi tehnici Diagnosticul şi managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic 1. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetre 2. Elaborarea planurilor de intervenţie nutriţională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriţie şi hipovitaminoze, hiperuricemii) 3. Evaluarea riscului cardiovascular 4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei 5. Profilul glicemic - tehnică şi interpretare 6. Spectrul lipidic plasmatic - tehnică şi interpretare 7. Explorarea funcţională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence, creatininic) 8. Oftalmoscopia directă - tehnică şi interpretare 9. Explorarea echilibrului acido bazic şi hidro-electrolitic - tehnică şi interpretare 10. Teste de evaluare semicantitativă a sensibilităţii(diapazon, monofilamente) 11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare 12. Tehnica şedinţelor de educaţie individuală şi de grup 13. Principii de gastrotehnie 14. Ancheta alimentară 15. Metodologia testului de toleranţă la glucoză oral 16. Screeningul familial în bolile metabolice 17. Metodologia cercetării epidemiologice 18. Diagnosticul şi managementul diabetului gestaţional 19. Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii - Planning Familial 20. Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienţilor cu risc.
\n
21.Tehnica anchetei alimentare 22. Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.
\n
STAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lună) 1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi a altor complicaţii ale ochiului diabetic 2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană 3. Determinarea acuităţii vizuale 4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic 5. Urgenţe oftalmologice Activităţi practice OFTALMOLOGIE/DIABET 1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;
\n
2.Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;
\n
3.Determinarea acuităţii vizuale.
\n
Baremul activităţilor practice 1. Oftalmoscopie: 20 2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 10 3. Determinarea acuităţii vizuale: 10 COMENTARIU:
\n
ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENŢIAT Rezidentul va menţiona atât pe durata trunchiului comun cât şi a celui de specialitate într-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferinţele şi alte forme de pregătire teoretică la care participă cât şi activităţile practice pe care le desfăşoară individual.
\n
Vor fi menţionate, de asemenea, activităţile de cercetare la care participă medicii aflaţi în pregătire.
\n
Pentru evaluarea activităţii practice se va ţine cont de următoarele principii:
\n
-pregătirea teoretică să nu depăşească 25% din timpul efectiv de lucru
\n
-să participe la gărzi şi consultaţii în ambulator
\n
-să urmărească individual minimum 80 pacienţi cu diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie.
\n
MODALITATEA DE EVALUARE 1. La intrarea în programul de pregătire (examenul de rezidenţiat) 2. La finalizarea trunchiului comun
\n
-evaluare teoretică
\n
-evaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activităţi practice din timpul stagiului) 3. Evaluare la sfârşitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie
\n
-evaluare teoretică
\n
-evaluare practică (prezentare de caz)
\n
-evaluarea portofoliului 4. Evaluare la sfârşitul programului de pregătire în diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie
\n
-evaluare teoretică
\n
-evaluare practică (prezentare de caz, proba de laborator)
\n
-evaluarea portofoliului Barem de deprinderi practice în clinică şi laborator:
\n
1.Diagnosticul şi tratamentul diabetului zaharat şi a principalelor afecţiuni metabolice şi de nutriţie 2. Manevre practice specifice a. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetrie b. Prescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice şi de nutriţie c. Evaluarea semicantitativă a sensibilităţii (diapazon, monofilamente) d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare. e. Examinarea fundului de ochi şi utilizarea oftalmoscopului f. Evaluarea riscului cardiovascular g. Ancheta alimentară 2. Abilităţi de comunicare: a. identificarea problemelor şi aşteptărilor pacientului b. comunicarea comprehensibilă a informaţiei medicale c. înţelegerea impactului bolii asupra pacientului d. formularea şi implementarea managementului bolilor cronice e. educaţia pacienţilor 3. Însuşirea metodologiei cercetării moderne: a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicaţii medicale recente, ghiduri de practică şi consensuri medicale; b. înţelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate c. participarea la studii locale d. prezentări de cazuri 4. Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgenţă diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie (minim 1 gardă/lună) şi îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii) STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (6 luni) II. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acţiune 2. Sistemul endocrin - rolul şi funcţiile sale 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreţia hormonală şi efectele sale biologice 4. Acromegalia 5. Insuficienţa antehipofizară la adult şi copii 6. Neurohipofiza - secreţie hormonală şi efectele sale biologice 7. Diabetul insipid 8. Tiroida - fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice 9. Hipertiroidia 10. Hipotiroidia 11. Guşa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni) 12. Paratiroidele - secreţie hormonală şi efectele sale biologice 13. Hiperparatiroidia - hipercalcemi secundare 14. Insuficienţa paratiroidiană 15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice 16. Sindroame de hiperfuncţie corticosuprarenală 17. Sindroame de hipofuncţie corticosupranală 18. Medulosuprarenale - secreţie hormonală şi efectele sale biologice 19. Gonadele - secreţie hormonală şi efectele sale biologice. Pubertatea 20. Menopauza I1. Activităţi practice, manevre şi tehnici 1. Principalele dozări hormonale.
\n
2.Tehnici dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor 3. Scintigrafia şi iodocaptarea tiroidiană 4. Reflexograma achiliană 5. Interpretarea radiografiilor
\n
-şa turcească
\n
-pumn (vârsta osoasă) 6. Managementul disfuncţiei erectile 7. Explorarea funcţională a pancreasului endocrin Baremul activităţilor practice 1. Palparea glandei tiroide şi concordanţa cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri 2. Interpretarea scintigramei şi iodocaptării tiroidiene: 20 buletine 3. Reflexograma achiliană: 20 buletine 4. Interpretarea radiografiilor şa turcească (20), pumn (10) 5. Efectuarea şi interpretarea testelor dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor: 50 STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (2 luni) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Bronşita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia 3. Astmul bronşic 4. Supuraţiile bronho-pulmonare 5. Cancerul bronho-pulmonar 6. Pleureziile 7. Tuberculoza primară 8. Tuberculoza adultului 9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator 10. Pneumonii în condiţii speciale (cu anaerobi, la imunodeprimaţi, de aspiraţie) 11. Alveolitele fibrozante 12. Sindroame de detresă respiratorie acută şi cronică 13. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică 14. Sarcoidoza 15. Pneumoconiozele 16. Determinări pulmonare în boli sistemice şi colagen vasculare 17. Patologia mediastinului Baremul activităţilor practice 1. Radiografia pulmonară (interpretare): 300 2. Computer tomograf (interpretare): 50 3. Puncţie - biopsie pleurală: 5-10 efectuat 4. Efectuare şi interpretare IDR: 25 STAGIUL DE CARDIOLOGIE (6 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Electrocardiografia 2. Hipertensiunea arterială primară şi secundară 3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic,tratament 4. Moarte subită: cauze şi mecanisme, clinica morţii subite, diagnostic, prevenirea morţii subite, evoluţie şi prognostic 5. Reanimarea cardio - respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare 6. Metodologia determinării riscului cardiovascular 7. Ateroscleroza: etiopatogenia şi factorii de risc, evoluţia şi istoria naturala, profilaxia 8. Cardiopatia ischemică
\n
-fiziopatologia ischemiei miocardice
\n
-angina pectorală stabilă
\n
-angina pectorală instabilă
\n
-varianta anginei
\n
-infarctul miocardic
\n
-ischemia miocardică acută
\n
-boala coronariană neaterosclerotică
\n
-tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică 9. Tulburările ritmului cardiac 9. Insuficienţa cardiacă 10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 11. Cost - eficienţa în cardiologie II. Activităţi practice, manevre şi tehnici Evaluarea factorilor de risc cardiovascular 1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism 2. Însuşire de tehnici:
\n
-înregistrarea ECG
\n
-tehnica de reanimare cardio-respiratorie
\n
-conversia electrică Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea unei electrocardiograme: 300 ecg Stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului Hipertrofiile atriale şi ventriculare Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic Tulburări de ritm cardiac 2. tulburări de conducere 3. indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort 4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica: 200 ecografii 5. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin 6. Defibrilarea şi cardioversia: 5 manevre 7. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (3 luni) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Ulcerul gastric şi duodenal; esofagita de reflux 2. Suferinţele stomacului operat 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică 5. Cirozele hepatice 6. Icterele 7. Pancreatite acute şi cronic 8. Litiaza biliară 9. Cancerul gastric 10. Cancerul de pancreas 11. Cancerul colonului 12. Cancerul de rect 13. Sindromul de malabsorbţie 14. Rectocolita hemoragică 15. Boala Crohn 16. Noţiuni de endoscopie digestivă Baremul activităţilor practice 1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 100 2. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice, interpretare: 20 buletine 3. Test Adler: 5 4. Proba de digestie (interpretare): 20 5. Puncţie biopsie hepatică (asistat şi interpretare): 10 6. Paracenteza: 20 paracenteze 6. Ecografie abdominală (interpretare): 200 STAGIUL DE NEFROLOGIE (3 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Explorarea funcţională a rinichilor 2. Nefropatiile glomerulare 3. Nefropatiile tubulare 4. Nefropatiile interstiţiale 5. Insuficienţa renală acută 6. Insuficienţa renală cronică 7. Diabetul zaharat, nutriţia, boli metabolice şi patologia nefrologică II. Activităţi practice, manevre şi tehnici 1. Explorarea funcţională a funcţiei excretorii 2. Hemodializa acută 3. Dializa peritoneală 4. Managementul pacientului diabetic cu complicaţii renale Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine 2. Teste funcţionale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine 3. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţiei/diluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri 4. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 30 cazuri 5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste 6. Buletin biopuncţie renală (interpretare): 20 buletine STAGIUL DE HEMATOLOGIE (1 lună) 1. Anemiile 2. Leucemiile acute şi cronice 3. Sindroamele mieloproliferative
\n
Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea rezultatelor de sânge: 200 buletine de sânge periferic STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE (2 luni) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Hepatita cronică 2. Enterocolita acută 3. Infecţia streptococică 4. Tetanosul 5. Infecţia stafilococică 6. Gripa 7. Herpes Zoster 8. Holera 9. Antibiotice 10. Sindromul meningeal 11. Septicemiile 12. Infecţia HIV Baremul activităţilor practice 1. Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi şi anaerobi: 20 determinări 2. Frotiu, produse patologice: 20 determinări 3. Recoltare şi însămânţare urocultură: 20 determinări 4. Puncţia rahidiană, însămânţări şi colorări: 10 determinări 5. Interpretarea antibiogramei şi concentraţie minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări 6. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări 7. Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecţioase (pentru fiecare boală): 10 determinări STAGIUL DE NEUROLOGIE (3 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Examenul neurologic 2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos 3. Principalele sindroame neurologice 4. Patologia nervilor rahidieni 5. Accidentele vasculare cerebrale 6. Tumorile sistemului nervos 7. Traumatismele sistemului nervos 8. Epilepsia 9. Comele 10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriţie şi metabolism II. Activităţi practice, manevre şi tehnici 1. Evaluarea vascularizaţiei şi inervaţia membrelor inferioare 4. Determinarea sensibilităţilor tactilă, termică, vibratorie şi dureroasă 5. Diagnosticul şi managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică Baremul activităţilor practice 1. Examinarea fundului de ochi: 20 2. Efectuarea şi interpretarea puncţiei rahidiene: 5 3. Determinarea sensibilităţii termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ (3 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Echilibrul nutritiv - energetic şi tulburarea lui 2. Echilibrul respirator şi tulburarea lui 3. Echilibrul circulator şi tulburarea lui 4. Echilibrul excretor şi tulburarea lui 5. Durerea şi combaterea ei 6. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă 7. Terapia intensivă a bolilor infecţioase 8. Terapia intensivă a intoxicaţiilor acute 9. Coma depăşită 10. Tehnici şi aparatură specifice terapiei intensive II. Activităţi practice, manevre şi tehnici 1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări) 2. Tehnica de aspiraţie a căilor respiratorii 3. Introducerea unei sonde gastrice 4. Sondajul vezical 5. Tehnica respiraţiei asistate
\n
6.Tehnica defibrilării şi cardioversiei 7. Tehnica puncţiei lombare 8. Alimentaţia parenterală(preparate, indicaţii) Baremul activităţilor practice de anestezie ● Instalarea de linii venoase periferice -50 ● Instalarea de sondă gastrică -50 ● Instalarea de sondă uretrovezicală -20 ● Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice -50 ● Menţinerea libertăţii căilor aeriene la bolnavii neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi -10 ● Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică -10 ● Oxigenoterapie -10 ● Puncţie lombară -10 BIOSTATISTICĂ (1 luna) 1. Designul şi obiectivele unui studiu 2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secţionale) 3. Metodele randomizării 4. Tipuri de date (tipuri dde variabile, distribuţii) 5. Conceptele ipotezei nule, semnificaţia statistică 6. Date continui (Distribuţia Student, testul t-pereche şi nepereche 7. Teste ne-parametrice 8. Corelaţia şi regresia liniară 9. Regresia logistică 10. Studii randomizate controlate 11. Studii observaţionale 12. Greşeli comune în utilizarea metodelor statistice Baremul activităţilor practice Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO Realizarea unei baze de date şi executarea de aplicaţii grafice utilizând Microsoft Excel MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
\n
2.Contextul apariţiei bioeticii.
\n
3.Definirea bioeticii.
\n
4.Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
\n
5.Teorii şi metode în bioetică.
\n
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
\n
2.Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
\n
3.Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
\n
III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient.
\n
2.Paternalism versus autonomie.
\n
3.Modele ale relaţiei medic-pacient.
\n
4.Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
\n
IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat.
\n
2.Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
\n
3.Relaţia medic-pacient minor.
\n
4.Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
\n
V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
\n
2.Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
\n
3.Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
\n
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei.
\n
2.Dileme etice în avort.
\n
3.Etica reproducerii umane asistate medical.
\n
4.Probleme etice în clonarea reproductivă.
\n
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
\n
2.Probleme etice în stările terminale.
\n
3.Tratamente inutile în practica medicală.
\n
4.Eutanasia şi suicidul asistat.
\n
5.Îngrijirile paliative.
\n
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru.
\n
2.Donarea de organe de la persoana vie.
\n
3.Etica alocării de resurse în transplant.
\n
IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
\n
2.Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
\n
3.Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
\n
4.Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
\n
5.Terapia genică.
\n
6.Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
\n
X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
\n
2.Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
\n
3.Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
\n
4.Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
\n
5.Comitetele de etică a cercetării.
\n
6.Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
\n
TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
\n
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
\n
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
\n
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
\n
2.Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
\n
3.Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
\n
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
\n
2.Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.
\n
3.Rolul comitetelor de etică din spitale.
\n
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
\n
2.Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
\n
3.Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
\n
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE 5 ani STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.1)* 17,5 luni ENDOCRINOLOGIE (1.2) 6 luni MEDICINĂ INTERNĂ (1.3) 15 luni (În cadrul medicinii interne sunt prevăzute 5 stagii:
\n
Pneumologie I.3.1 (2 luni), Cardiologie I.3.2 (6 luni), Gastroenterologie I.3.3 (3 luni), Nefrologie I.3.4 (3 luni) şi Hematologie I.3.5 (1 luna) BOLI INFECŢIOASE (1.4) 2 luni NEUROLOGIE (I.5) 3 luni TERAPIE INTENSIVĂ (I.6) 3 luni Biostatistică medicală (I.7) 1 lună Bioetică (I.8) 2 săptămâni DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.9) 12 luni *N.B. În cadrul stagiului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice de 17,5 luni vor fi încorporate următoarele 2 stagii:
\n
-OCHIUL DIABETIC (I.1.1): 1 lună
\n
-RINICHIUL DIABETIC (I.1.2): 2 luni MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
\n
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
\n
1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
\n
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
\n
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
\n
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
\n
A. Elemente fundamentale de Sănătate publică şi management sanitar IA (6 luni) + Bioetica (1 B- 2 săpt)) Informatică medicală IC (2 luni) I. A.MODULUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (6 luni) - 120 ore 1.1. Introducere în sănătatea publică. Starea de sănătate şi caracteristicile ei. (1 lună) 1.2. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. (2 luni) 1.3. Educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii: concepte, organizare, funcţionare, evaluare. (1 lună) 1.4. Managementul serviciilor de sănătate şi sociale. Managementul resurselor umane şi materiale. Principiile conceptuale şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă şi curativă a sănătăţii în România. Sistemul de sănătate naţional.
\n
Integrarea structurală şi funcţională în sistemele şi organizaţiile de sănătate regionale şi mondiale. Introducere în economia sanitară. 3 luni) 1.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNĂ) 1. Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor. Definirea domeniului sănătăţii publice.
\n
Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populaţiei.
\n
2.Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
\n
3.Morbiditatea.
\n
4.Calitatea vieţii.
\n
5.Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii: ● Factori biologici ● Factori de mediu ● Factori de stil de viaţă (comportamentali) ● Serviciile de sănătate 6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează. ● Criterii de alegere a metodelor de cercetare. ● Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor. ● Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.
\n
Tematica activităţilor practice 1. Starea de sănătate: ● Surse oficiale - naţionale şi internaţionale - accesibile de informare ştiinţifică şi de date de bază în sănătatea publică.
\n
2.Demografie: ● Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei. ● Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). ● Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile. ● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate.
\n
3 şi 4. Morbiditate. Calitatea vieţii. ● Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli. ● Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie.
\n
5.Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii. ● Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii. ● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei.
\n
6.Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează. ● Realizarea şi testarea unui chestionar.
\n
1.2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) 1. Identificarea problemelor.
\n
2.Analiza şi prezentarea problemei.
\n
3.Ierarhizarea priorităţilor.
\n
4.Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie.
\n
5.Formularea obiectivelor.
\n
6.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor.
\n
7.Pretestarea metodologiei.
\n
8.Planul de lucru.
\n
9.Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor.
\n
10.Bugetarea acţiunilor.
\n
11.Implementarea proiectului.
\n
12.Prezentarea rezultatelor.
\n
Tematica activităţilor practice 1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate.
\n
2.Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.
\n
3.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
\n
4.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
\n
5.Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
\n
6.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor.
\n
7.Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.
\n
8.Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
\n
9.Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor.
\n
10.Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: ● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice. ● Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate. ● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condiţiile practicii de grup. ● Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. ● Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate.
\n
1.3. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII (1 lună) 1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
\n
2.Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.
\n
3.Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
\n
4.Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului.
\n
5.Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală.
\n
6.Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice.
\n
7.Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
\n
8.Marketing social.
\n
Tematica activităţilor practice 1. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. > Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică. > Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data.
\n
2.Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii. > Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală.
\n
3.Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate. > Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate. > Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat. > Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului: > Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile. > Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile. > Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. > Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii. > Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). > Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice: > Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu. > Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi. > Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. > Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. > Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor.
\n
1.4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITĂŢILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ A SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ - 3 luni 1. Planificare şi programare.
\n
2.Comunicare în organizaţie 3. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate.
\n
4.Organizarea serviciilor de sănătate - macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
\n
5.Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.
\n
6.Principiile şi funcţiile managementului: ● Procesul de luare a deciziei ● Conflict şi negociere 7. Management organizaţional - structură, cultură, managementul schimbării.
\n
8.Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar.
\n
9.Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private).
\n
10.Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).
\n
11.Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
\n
12.Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate.
\n
13.Noţiuni de legislaţie medicală s 14. Integrare în UE: instituţii, legislaţie, programe.
\n
Tematica activităţilor practice 1. Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.
\n
2.Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate.
\n
3.Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).
\n
4.Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor.
\n
5.Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
\n
6.Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate.
\n
7.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).
\n
8.Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).
\n
9.Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului.
\n
10.Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
\n
11.Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă.
\n
12.Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile.
\n
13.Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie.
\n
14.Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate.
\n
15.Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire ale calităţii serviciilor într-o unitate sanitară.
\n
16.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE).
\n
17.Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor.
\n
I.B. MODULUL DE BIOETICĂ 2 săpt TEMATICĂ CURS (20 ore) TEMATICĂ CURS (20 ore) 2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică.
\n
2.2) Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii, influenţa credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor 2.3) Relaţia medic - pacient, modele ale relaţiei medic - pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
\n
2.4) Relaţia medic - pacient: consimţământul informat, confidenţialitatea, relaţia medic - pacient minor: acte normative care reglementează relaţia medic - pacient.
\n
2.5) Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, management.
\n
2.6) Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei., dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă.
\n
2.7) Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia şi suicidul asistat; Îngrijirile paliative.
\n
2.8) Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane 2.9) Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică.
\n
2.10) Etica cercetării pe subiecţi umani, principii etice, coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
\n
TEMATICA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
\n
-Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică
\n
-Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
\n
-Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
\n
-Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
\n
-Rolul comunicării în relaţia medic - pacient.
\n
-Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
\n
-Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
\n
-Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.
\n
-Rolul comitetelor de etică din spitale.
\n
-Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
\n
-Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
\n
-Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
\n
-Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii, finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, genetică şi genomică, cercetarea pe subiecţi umani.
\n
I.C. BIOSTATISTICA ŞI INFORMATICA- 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 30 ore
\n
-Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
\n
-Editarea de documente (text şi grafică)
\n
-Baza de date
\n
-Documentarea asistată de calculator
\n
-Programe de comunicaţii
\n
-Biostatistică:
\n
-Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie
\n
-Eşantionaj şi inferenţă statistică
\n
-Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice)
\n
-Regresia logistică
\n
-Corelaţia şi regresia liniară
\n
-Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
\n
-Statistică superioară Tematica activităţilor practice Introducere în informatică:
\n
-Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
\n
-Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică
\n
-Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
\n
-Utilizarea unui program de calcul tabelar
\n
-Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
\n
-Utilizarea poştei electronice
\n
-Utilizarea mijloacelor multimedia Biostatistică:
\n
-Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
\n
-Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor
\n
-Proiectarea unui studiu pe eşantion
\n
-Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice B. Trunchiul de specialitatea \"Medicină preventivă -Epidemiologie\" ● Epidemiologie fundamentală = 11,5 luni ● Boli infecţioase = 5 luni ● Igienă = 5 luni ● Laborator clinic şi Microbiologie = 6 luni i. Microbiologie = 4 luni îi. Laborator clinic = 2 luni ● Epidemiologie specială = 12 luni I. EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ I.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni la Catedră) - 200 ore Pregătire teoretică:
\n
1.Definirea noţiunii de sănătate individuală şi comunitară, factori condiţionali.
\n
2.Epidemiologia - definiţie, scopuri, utilizare şi domenii de aplicare.
\n
3.Metoda epidemiologică şi metoda clinică: utilizarea şi interpretarea lor în cunoaşterea problemelor sănătăţii comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară.
\n
4.Raţionamentul epidemiologic.
\n
5.Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional.
\n
6.Investigarea epidemiologică.
\n
7.Analiza epidemiologică.
\n
8.Evaluarea epidemiologică şi analiza deciziei.
\n
9.Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate - infecţioase şi neinfecţioase - (factori determinanţi, factori condiţionali primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional.
\n
10.Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecţioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenţi etiologici ai bolilor infecţioase.
\n
Condiţionarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecţioase: proces infecţios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.
\n
11.Studiul cauzalităţii stărilor de sănătate.
\n
12.Epidemiologie clinică.
\n
13.Prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară şi terţiară).
\n
14.Conceptul de asistenţă primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea şi controlul stărilor de sănătate şi boală la nivel comunitar.
\n
15.Etica activităţilor epidemiologice.
\n
Aplicaţii practice 1. Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate). a. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecţioasă şi neinfecţioasă. 8 b. Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporţii, indici - i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalenţă, relaţiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. 10 îi. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10 iii. Comparaţii pe baza ratelor brute. 5 c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologie infecţioasă şi neinfecţioasă. 10 2. Standardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporţională): exemplificare, interpretarea şi justificarea standardizării. 3.
\n
3.Studii epidemiologice. a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie de efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. 5. b. Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3. c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4. d. Studii intervenţionale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte de studiu. 2 4. Erorile în studiile epidemiologice: întâmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacţiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea şi controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5.
\n
5.Definiţia de caz în investigarea epidemiologică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective. Aplicare în boli infecţioase şi neinfecţioase. 5 6. Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigaţiei, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciţii pe calculator: 5.
\n
7.Metode de screening. Definiţie, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening. 3.
\n
8.Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale şi patologice, evaluarea validităţii testului diagnostic. Evaluarea practică a validităţii testului diagnostic 1.
\n
9.Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 5 10. Meta-analiză - etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea meta-analizei. 1 II. MODULUL DE BOLI INFECŢIOASE = 5 luni Pregătire teoretică (75 ore):
\n
Partea GENERALĂ: 1. Agenţi etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice.
\n
2.Procesul infecţios: relaţia agent infecţios - gazda; dinamica procesului infecţios.
\n
3.Clasificarea infecţiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
\n
4.Mecanisme de apărare antiinfecţioasă: rezistenţa antiinfecţioasă nespecifică şi specifică.
\n
5.Patogeneza bolilor infecţioase.
\n
6.Manifestări clinice locale şi generale ale procesului infecţios.
\n
7.Elemente clinice de recunoaştere în unele sindroame infecţioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
\n
8.Examene complementare în patologia infecţioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic şi imagistic, teste nespecifice.
\n
9.Tratamentul unor sindroame infecţioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăţi, mecanisme de acţiune şi farmacodinamie, indicaţii, contraindicaţii, limite de utilizare, reacţii adverse, rezistenţă - sensibilitate (cu testare) a substanţelor şi produselor utilizate în tratamentul infecţiilor cu produse biologice, antibiotice şi chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice şi nesteroidiene), imunomodulatori.
\n
Partea SPECIALĂ: Definiţie, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaştere, diagnostic (pozitiv şi diferenţial) clinic şi de laborator, evoluţie, tratament în:
\n
1.Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecţii cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecţioasă, infecţia cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita şi infecţiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecţii cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecţia cu virusul Papilloma uman, encefalite şi meningoencefalite determinate de agenţi etiologici transmişi prin insecte hematofage (infecţia cu virusul West Nile);
\n
2.Boli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.
\n
3.Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.
\n
4.Boli determinate de bacterii: infecţii cu stafilococi, infecţii cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecţii determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă şi alte salmoneloze, infecţii determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra.
\n
5.Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme.
\n
6.Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza.
\n
7.Boli determinate de fungi: candidiaza, aspergilioza, criptococoza, pneumocistoza.
\n
8.Boli determinate de helminţi: ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza.
\n
9.Boli determinate de asocieri microbiene: infecţii nosocomiale, boala diareică acută, infecţiile călătorilor.
\n
Baremul activităţilor practice 1. Recunoaşterea semnelor clinice şi precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecţioase eruptive: 12 2. Recoltarea produselor patologice şi interpretarea rezultatelor: 10 3. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii şi interpretarea rezultatelor: 5 4. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii şi interpretarea rezultatelor: 5 5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian şi interpretarea rezultatelor: 10 6. Interpretarea examenului LCR: 3 7. Interpretarea rezultatelor hemoculturii: 5 8. Interpretarea antibiogramei: 25 9. Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultaţii Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate III. MODULUL DE IGIENĂ = 5 luni Pregătire teoretică (90 ore):
\n
MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 1 lună 1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole şi oportunităţi în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.
\n
2.Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.
\n
3.Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).
\n
4.Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
\n
IGIENA HABITATULUI UMAN- 1 1/2 luni 1. Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
\n
2.Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
\n
3.Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.
\n
4.Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei.
\n
5.Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
\n
6.Reziduurile: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
\n
7.Cerinţe de igienă în unităţile medico-sanitare.
\n
8.Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
\n
IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI- 1 1/2 luni 1. Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie - nutriţie-sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate.
\n
2.Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice): compoziţia şi valoarea nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat.
\n
3.Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stării de nutriţie şi sănătate a consumatorilor.
\n
4.Igiena unităţilor cu profil alimentar.
\n
IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR - 1 lună 1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară.
\n
2.Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere.
\n
3.Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clădirii, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă, alimentaţia colectivă. Norme specifice.
\n
Baremul activităţilor practice 1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer.
\n
Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
\n
2.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic.
\n
3.Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
\n
4.Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei.
\n
5.Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă.
\n
6.Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
\n
7.Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).
\n
8.Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
\n
9.Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici.
\n
10.Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.
\n
Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate IV. MODULUL DE LABORATOR CLINIC ŞI MICROBIOLOGIE-6 LUNI MICROBIOLOGIE (4 luni) - 75 ore Pregătire teoretică:
\n
1.Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic.
\n
2.Medii de cultură controlul mediilor.
\n
3.Recoltarea şi transportul produselor patologice.
\n
4.Testarea sensibilităţii la chimioterapice (mecanisme de acţiune, rezistenţă, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).
\n
5.Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecţii.
\n
BACTERIOLOGIE 1. Morfologia şi structura celulei bacteriene.
\n
2.Fiziologie bacteriană, proces infecţios, factori de patogenitate 3. Bacteriofagi, lizotipie.
\n
4.Diagnostic de laborator în infecţiile cu: stafilococ; streptococ (Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis şi alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 şi non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire.
\n
VIRUSOLOGIE 1. Proprietăţi generale ale virusurilor, structură, compoziţie, clasificare.
\n
2.Multiplicarea virusurilor.
\n
3.Patogeneza infecţiilor virale, infecţii virale persistente.
\n
4.Răspunsul imun în infecţiile virale.
\n
5.Diagnostic de laborator în: a. Poliomielită. b. Gripă. c. Rujeolă. d. Hepatitele virale acute. e. Infecţia cu HIV/SIDA.
\n
PARAZITOLOGIE Diagnosticul de laborator în:
\n
1.Amoebiaza intestinală şi extraintestinală 2. Giardioză 3. Malarie 4. Toxoplasmoză 5. Ascaridioză 6. Trichineloză 7. Teniaze 8. Echinococoza MICOLOGIE Diagnosticul de laborator în micoze.
\n
Baremul activităţilor practice 1. Testarea eficienţei măsurilor de dezinfecţie şi sterilizare:
\n
2.Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicaţii practice): simpla difuzie, dubla difuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, testul ELISA, RIA, Western blot.
\n
3.Examenul citologic al sputei şi fecalelor.
\n
4.Diagnosticul în infecţii stafilococice. Citire, identificare, interpretare:
\n
5.Diagnosticul în infecţii streptococice. Citire, identificare, interpretare:
\n
5.Diagnosticul în infecţii streptococice şi pneumococice. Citire, identificare, interpretare:
\n
6.Diagnosticul în infecţii meningococice. Citire, identificare, interpretare:
\n
7.Diagnosticul în infecţii gonococice. Citire, identificare, interpretare:
\n
8.Diagnosticul în tuberculoză (coloraţia Ziehl). Citire şi interpretare:
\n
9.Diagnosticul în infecţii cu Haemophilus. Citire, identificare, interpretare:
\n
10.Diagnosticul în infecţii cu E. coli. Citire, identificare, interpretare:
\n
11.Diagnosticul în infecţii cu Shigella. Citire, identificare, interpretare:
\n
12.Diagnosticul în infecţii cu Yersinia. Citire, identificare, interpretare:
\n
13.Diagnosticul în infecţii cu Salmonella. Citire, identificare, interpretare:
\n
14.Diagnosticul în infecţii cu Campylobacter. Citire, identificare, interpretare:
\n
15.Diagnosticul în infecţii cu Pseudomonas. Citire, identificare, interpretare:
\n
16.Diagnosticul în infecţii cu anaerobi. Citire şi interpretare:
\n
17.Diagnosticul în infecţii cu Treponema pallidum. Citire şi interpretare:
\n
18.Diagnosticul în infecţii cu leptospire. Serologie. Citire şi interpretare:
\n
19.Diagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire şi interpretare:
\n
20.Sputa (recoltare, conservare, examen citologic):
\n
21.Coprocultura: recoltare, conservare, transport:
\n
22.Diagnosticul în HIV (ELISA), interpretare:
\n
23.Diagnosticul hepatitei virale B şi C (ELISA) interpretare:
\n
24.Diagnosticul serologic al gripei (HA şi HAI) interpretare:
\n
BIOCHIMIE, CITOLOGIE, GENETICĂ ŞI IMUNOLOGIE/LABORATOR CLINIC (2 luni) - 40 ore Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening şi diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare):
\n
1.Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, în boli cardio-vasculare şi boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.).
\n
2.Teste de screening şi diagnostic în boli genetice.
\n
3.Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.
\n
4.Teste de screening şi diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronşic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.).
\n
Baremul activităţilor practice: participarea la efectuarea şi interpretarea testelor de laborator.
\n
1.Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic:
\n
2.Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular:
\n
3.Screening în neoplazii: testul Papanicolau:
\n
4.Screening în boli genetice:
\n
Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate V. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 12 luni Pregătire teoretică (200 ore):
\n
1.Epidemiologia, prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase a. Boli infecţioase cu transmitere aeriană: infecţii bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecţia urliană, rujeola, rubeola, varicela - herpes zoster, alte infecţii herpetice), parazitare (pneumocistoza). b. Boli infecţioase cu transmitere digestivă: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A şi tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecţii alimentare. c. Boli infecţioase cu transmitere preponderent parenterală:
\n
1.hepatite acute virale tip B, D, C;
\n
2.infecţia cu HIV/SIDA. d. Boli infecţioase cu transmitere prin mod de viaţă: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice - sifilis, infecţii gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza). e. Boli infecţioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare. f. Boli infecţioase produse la gazde imunocompromise (particularităţi epidemiologice). g. Boli infecţioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.). h. Infecţii nosocomiale.
\n
2.Imunoprofilaxia activă şi pasivă a bolilor infecţioase şi neinfecţioase. Bazele strategice şi tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanţe epidemiologice.
\n
3.Chimioprofilaxia bolilor infecţioase.
\n
4.Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor neinfecţioase. a. Boli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale b. Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric. c. Traumatisme, accidente, intoxicaţii, suicidul. d. Boli psihice. e. Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite. f. Boli de nutriţie: diabetul zaharat, supraponderea şi obezitatea. g. Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronşic. h. Boli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice. i. Epidemiologia patologiei vârstnicului. j. Farmacoepidemiologie (noţiuni de bază). k. Epidemiologia patologiei transfuzionale. l. Epidemiologie moleculară (noţiuni de bază).
\n
Aplicaţii practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP judeţeană):
\n
1.Activitatea antiepidemică preventivă.
\n
2.Activitatea antiepidemică combativă (lupta în focar). a. Intervenţia în focar de boli infecţioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viaţă, produse de microorganisme oportuniste, infecţii nosocomiale (în unităţi medicale de diverse profiluri - spitaliceşti şi ambulatorii). b. Tipurile, etapele şi obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea şi interpretarea unei fişe de anchetă epidemiologică în circumstanţe epidemiologice variate. c. Prelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecţia (decontaminarea), dezinsecţia şi deratizarea: metode, mijloace şi organizarea acţiunilor de decontaminare şi sterilizare în variate circumstanţe epidemiologice. d. Recoltarea, conservarea şi transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice şi din mediu.
\n
3.Supravegherea în medicina comunitară: a. Definiţie, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor şi a sistemului de supraveghere. b. Metode şi mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei şi dispensarizării bolilor. c. Prezentarea structurii, obiectivelor şi prestaţiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită. d. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naţionale de Supraveghere a bolilor infecţioase.
\n
4.Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni.
\n
5.Supravegherea bolilor neinfecţioase: principii, metode, mod de realizare şi controlul eficienţei acestora.
\n
6.Activităţi specifice ale Sistemului de alertă rapidă.
\n
7.Programul Naţional de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanţul de frig, evaluarea eficienţei, supravegherea şi controlul reacţiilor postvaccinale.
\n
8.Circuitul informaţional al datelor epidemiologice.
\n
9.Legislaţia în activitatea antiepidemică.
\n
Baremul activităţilor practice 1. Insuşirea sistemului informaţional sanitar în bolile infecţioase (evidenţă, raportare):
\n
2.Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică şi interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvenţă, gravitate, potenţial epidemiologic, factori de risc şi calculare a riscurilor în bolile infecţioase şi neinfecţioase:
\n
-Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3)
\n
-Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz - martor sau de cohortă) în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3)
\n
-Prognoze epidemiologice privind evoluţia unor boli infecţioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare şi boli infecţioase cu evoluţie naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România) 3. Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecţioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluţie naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriţie şi diabet, boli psihice - în diverse categorii de populaţie:
\n
4.Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice de profilaxie şi combatere:
\n
-Efectuarea triajului epidemiologic profilactic:
\n
-Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentaţie, apă, copii, medical) prin control periodic şi la angajare:
\n
-Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni:
\n
5.Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activităţii de supraveghere a infecţiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută:
\n
6.Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de probe de aer, apă, sol, alimente, probe de sanitaţie (de pe obiecte, suprafeţe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale şi parazitare cu importanţă epidemiologică deosebită:
\n
7.Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice în vederea orientării diferenţiate a măsurilor antiepidemice:
\n
8.Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice pentru orientarea diferenţiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere:
\n
9.Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor de dezinfecţie în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren:.
\n
10.Controlul eficienţei acţiunilor de dezinfecţie prin metode fizice, chimice şi bacteriologice:
\n
11.Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării):
\n
12.Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică:
\n
13.Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia de vector şi agent patogen vehiculat:
\n
14.Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecţioasă:
\n
-tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară şi definitivă:
\n
-măsuri pentru limitarea şi/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat:
\n
-supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia:
\n
15.Organizarea acţiunilor specifice Sistemului Naţional de Supraveghere pentru unele boli infecţioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecţiile nosocomiale:
\n
16.Desfăşurarea planului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie - hematologie, alte specialităţi:
\n
17.Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecţiilor nosocomiale în circumstanţe date (studiu de caz la alegere):
\n
18.Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanţele circulaţiei unor tulpini de spital cu rezistenţă dobândită (studiu de caz la alegere):
\n
19.Stabilirea algoritmului de prevenire şi combatere a unor infecţii nosocomiale la personalul medical şi de îngrijire din unităţi sanitare cu risc/hazard crescut (secţii de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare, boli infecţioase etc.):
\n
20.Aplicarea acţiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situaţii cu risc epidemiologic crescut:
\n
22.Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei. a. Imunoprofilaxia artificială activă - vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Naţional de Imunizare şi alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condiţiile de păstrare şi transport al vaccinurilor; indicaţii, contraindicaţii, tehnici de administrare, reacţii postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România:
\n
-pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de vaccinoprofilaxie în comunităţi urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea \"lanţului de frig\", planificarea etapelor de desfăşurare, efectuarea, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor):
\n
-alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecţioase, persoane din categorii de risc
\n
-alcătuirea unui program de imunizări în situaţii epidemiologice deosebite cauzate de calamităţi naturale (inundaţie, cutremur):
\n
-metode de evaluare a eficacităţii vaccinurilor şi acţiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice şi de laborator):
\n
-testarea susceptibilităţii populaţiei la infecţie. b. Imunoprofilaxia artificială pasivă:
\n
-alcătuirea unor scheme de sero- şi imunoglobulinoprofilaxie în situaţii particulare: contacţii din focar de boala infecţioasă (hepatită A şi B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere):
\n
21.Legislaţia sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă), prevederi privind patologia infecţioasă de import, participarea la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale:
\n
22.Alcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecţioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive şi respiratorii cronice, boli de nutriţie, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc):
\n
23.Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienţei unor intervenţii (preventive, medicamentoase, educaţionale):
\n
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE 4 ani Elemente fundamentale de Sănătate publică şi management sanitar + Bioetica + Informatică medicală ● Modulul de pregătire fundamentală în sănătate publică şi managementul serviciilor de sănătate 6 luni o Bioetică 2 săpt ● Modulul de informatică medicală 2 luni Medicină preventivă -Epidemiologie ● Epidemiologie fundamentală 11,5 luni ● Boli infecţioase 5 luni ● Igienă 5 luni ● Laborator clinic şi Microbiologie 6 luni i. Microbiologie 4 luni îi. Laborator clinic = 2 luni ● Epidemiologie specială 12 luni MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ DEFINIŢIE IGIENA este ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ţinerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populaţiei prin eforturi concertate ale societăţii şi utilizarea eficientă a resurselor.
\n
DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
\n
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
\n
1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
\n
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
\n
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
\n
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
\n
STRUCTURA STAGIILOR 1. Mediul în relaţie cu sănătatea umană (1,5 luni) 2. Epidemiologie (6 luni) 3. Sănătate publică (6 luni) 4. Bioetică (2 săptămâni) 5. Biostatistica şi informatica medicală (2 luni) 6. Medicină ocupaţională (2 luni) 7. Igiena mediului (10 luni) 8. Igiena alimentaţiei şi nutriţiei (10 luni) 9. Igiena copiilor, adolescenţilor şi tinerilor (10 luni).
\n
CONŢINUTUL STAGIILOR 1. MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 1,5 luni 1.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole şi oportunităţi în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. ● Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului. ● Toxicologie de mediu: principii generale; absorbţie, distribuţie, excreţie, bio-transformare; efecte toxice pe organe şi sisteme, efecte cancerigene şi genetice. ● Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale şi antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului). ● Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde şi norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanţilor la procesul de luare a deciziilor. ● Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
\n
2.EPIDEMIOLOGIE - 6 luni 2.1. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 3 luni 2.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Introducere în epidemiologie: definiţie, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară şi terţiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică). ● Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare). ● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalităţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii); studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri şi controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate şi Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice). ● Screeningul în depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare). ● Supravegherea epidemiologică: istoric, definiţie, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.
\n
2.2. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 3 luni 2.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă 2.2.1.1. Epidemiologia bolilor infecţioase - 2 luni ● Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare). ● Focar epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare). ● Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare). ● Investigarea şi controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie). ● Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea). ● Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase.
\n
-Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.
\n
-Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.
\n
-Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.
\n
-Boli cu transmitere predominant parenterală: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C.
\n
-Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorială.
\n
-Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia.
\n
-Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.
\n
-Parazitoze.
\n
-Infecţii nosocomiale.
\n
2.2.1.2. Epidemiologia bolilor netransmisibile - 1 lună ● Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism şi nutriţie). ● Epidemiologie ocupaţională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică). ● Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului).
\n
2.2.2. Tematica activităţilor practice epidemiologie generală şi specială ● Sistemul informaţional în bolile transmisibile ● Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase ● Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni. ● Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice şi privind căile de transmitere. ● Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD: tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie - activitatea şi tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării); tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor; tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor. ● Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară şi definitivă; măsuri pentru îngrădirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare. ● Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei - imunoprofilaxia profilactică activă şi pasivă. ● Legislaţie sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă, apărarea sanitară a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje). ● Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase.
\n
● Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamităţi naturale şi mişcare migraţională nereglementată) şi bioterorism. ● Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile netransmisibile.
\n
3.SĂNĂTATE PUBLICĂ - 6 LUNI 3.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNA) 1. Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor. Definirea domeniului sănătăţii publice.
\n
Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populaţiei.
\n
2.Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
\n
3.Morbiditatea.
\n
4.Calitatea vieţii.
\n
5.Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii: ● Factori biologici ● Factori de mediu ● Factori de stil de viaţă (comportamentali) ● Serviciile de sănătate 6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează. ● Criterii de alegere a metodelor de cercetare. ● Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor. ● Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.
\n
Tematica activităţilor practice 1. Starea de sănătate: ● Surse oficiale - naţionale şi internaţionale - accesibile de informare ştiinţifică şi de date de bază în sănătatea publică.
\n
2.Demografie: ● Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei. ● Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). ● Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile. ● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate.
\n
3 şi 4. Morbiditate. Calitatea vieţii. ● Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli. ● Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie.
\n
5.Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii. ● Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii. ● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei.
\n
6.Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează. ● Realizarea şi testarea unui chestionar.
\n
3.2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) 1. Identificarea problemelor.
\n
2.Analiza şi prezentarea problemei.
\n
3.Ierarhizarea priorităţilor.
\n
4.Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie.
\n
5.Formularea obiectivelor.
\n
6.Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor.
\n
7.Pretestarea metodologiei.
\n
8.Planul de lucru.
\n
9.Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor.
\n
10.Bugetarea acţiunilor.
\n
11.Implementarea proiectului.
\n
12.Prezentarea rezultatelor.
\n
Tematica activităţilor practice 1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate.
\n
2.Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.
\n
3.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
\n
4.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
\n
5.Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
\n
6.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor.
\n
7.Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.
\n
8.Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
\n
9.Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor.
\n
10.Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: ● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice. ● Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate. ● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micromanagement în condiţiile practicii de grup. ● Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. ● Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate.
\n
3.3. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII (1 luna) 1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
\n
2.Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.
\n
3.Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
\n
4.Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului.
\n
5.Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală.
\n
6.Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice.
\n
7.Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
\n
8.Marketing social.
\n
Tematica activităţilor practice 1. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. > Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică. > Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data.
\n
2.Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii. > Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală.
\n
3.Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate. > Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate. > Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat. > Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului: > Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile. > Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile. > Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. > Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii. > Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). > Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice: > Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu. > Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi. > Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. > Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. > Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor.
\n
3.4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITĂŢILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ A SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ - 3 luni 1. Planificare şi programare.
\n
2.Comunicare în organizaţie 3. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate.
\n
4.Organizarea serviciilor de sănătate - macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
\n
5.Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.
\n
6.Principiile şi funcţiile managementului: ● Procesul de luare a deciziei ● Conflict şi negociere 7. Management organizaţional - structură, cultură, managementul schimbării.
\n
8.Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar.
\n
9.Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private).
\n
10.Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).
\n
11.Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
\n
12.Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate.
\n
13.Noţiuni de legislaţie medicală 14. Integrare în UE: instituţii, legislaţie, programe.
\n
Tematica activităţilor practice 1. Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.
\n
2.Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate.
\n
3.Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terţiar curativ şi profilactic).
\n
4.Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor.
\n
5.Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
\n
6.Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate.
\n
7.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).
\n
8.Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar curativ şi profilactic).
\n
9.Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului.
\n
10.Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
\n
11.Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă.
\n
12.Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile.
\n
13.Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie.
\n
14.Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate.
\n
15.Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire ale calităţii serviciilor într-o unitate sanitară.
\n
16.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE).
\n
17.Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor.
\n
4.MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) ● Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică. ● Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii, influenţa credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor ● Relaţia medic - pacient, modele ale relaţiei medic - pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate. ● Relaţia medic - pacient: consimţământul informat, confidenţialitatea, relaţia medic - pacient minor: acte normative care reglementează relaţia medic - pacient. ● Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, management. ● Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă. ● Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia şi suicidul asistat; Îngrijirile paliative. ● Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane ● Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică. ● Etica cercetării pe subiecţi umani, principii etice, coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
\n
TEMATICA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
\n
-Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică
\n
-Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
\n
-Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
\n
-Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
\n
-Rolul comunicării în relaţia medic - pacient.
\n
-Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
\n
-Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
\n
-Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.
\n
-Rolul comitetelor de etică din spitale.
\n
-Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
\n
-Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
\n
-Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
\n
-Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii, finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, genetică şi genomică, cercetarea pe subiecţi umani.
\n
5.BIOSTATISTICA ŞI INFORMATICA MEDICALĂ (2 luni) Tematica lecţiilor conferinţă - 30 ore
\n
-Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
\n
-Editarea de documente (text şi grafică)
\n
-Baza de date
\n
-Documentarea asistată de calculator
\n
-Programe de comunicaţii
\n
-Biostatistică:
\n
-Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie
\n
-Eşantionaj şi inferenţă statistică
\n
-Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice)
\n
-Regresia logistică
\n
-Corelaţia şi regresia liniară
\n
-Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
\n
-Statistică superioară Tematica activităţilor practice Introducere în informatică:
\n
-Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
\n
-Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică
\n
-Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
\n
-Utilizarea unui program de calcul tabelar
\n
-Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
\n
-Utilizarea poştei electronice
\n
-Utilizarea mijloacelor multimedia Biostatistică:
\n
-Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
\n
-Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor
\n
-Proiectarea unui studiu pe eşantion
\n
-Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice 6. MEDICINĂ OCUPAŢIONALĂ -2 luni 6.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Introducere în medicina muncii: definiţie, atribuţiile serviciului de medicina muncii. ● Legislaţie, organizarea medicinei muncii, sistemul informaţional în domeniu. ● Riscul profesional. ● Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularităţile efortului fizic şi psihic în funcţie de sex, vârstă şi stare fiziologică. ● Noţiuni de toxicologie profesională. ● Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecţioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc. ● Stresul profesional. ● Patologia profesională declarată şi cea nedepistată - influenţe asupra morbidităţii generale. ● Patologia profesională cu latenţă mare: rolul colaborării diferitelor instituţii în profilaxie şi control.
\n
6.2. Tematica activităţilor practice ● Formularele de semnalizare şi declarare a bolilor profesionale. ● Analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere. ● Măsuri de protecţia muncii, depistarea şi declararea bolilor profesionale şi a accidentelor în unităţile medico-sanitare.
\n
7.IGIENA MEDIULUI - 10 luni 7.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. ● Radiaţii ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane. ● Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătăţii umane, măsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive. ● Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. ● Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor. ● Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei. ● Compoziţia minerală a apei în relaţie cu sănătatea. Poluarea chimică a apei şi efecte asupra sănătăţii: patologia hidrică neinfecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere. ● Poluarea biologică a apei şi efectele asupra sănătăţii: patologia hidrică infecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere. ● Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. ● Reziduurile: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. ● Aşezările urbane şi efectele asupra sănătăţii date de urbanizare. Conceptul de \"oraş sănătos\". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural. ● Spaţiul de locuit în relaţie cu sănătatea umană: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianţa termică, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire şi combatere. ● Mediul ocupaţional medico-sanitar în relaţie cu sănătatea umană.
\n
● Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. ● Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. ● Poluarea transfrontalieră şi probleme globale de impact asupra mediului şi sănătăţii umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice şi efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversităţii speciilor, despăduririle, deşertificările, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase.
\n
7.2. Tematica activităţilor practice ● Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. ● Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect. ● Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic. ● Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei.
\n
Interpretarea şi discutarea rezultatelor. ● Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei. ● Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă. ● Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei. ● Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă. ● Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. ● Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară). ● Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore. ● Metodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante. ● Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare. ● Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupaţional medico-sanitar. ● Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenţie operativă în cazul unei calamităţi sau catastrofe. ● Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situaţie dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată.
\n
8.IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI - 10luni 8.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie-nutriţie-sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate. ● Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente, şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnică, efectele consumului neadecvat). ● Etiopatogenia bolilor carenţiale: hipovitaminoze, carenţa în elemente minerale, malnutriţia protein-calorică, anemii nutriţionale. ● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic. ● Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar. ● Aspecte populaţionale în relaţie cu alimentaţia: tipuri de diete. ● Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice): modul de obţinere, formele de comercializare şi consum, compoziţia şi valoarea nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat. ● Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, micotoxine, biotoxine marine, etc.) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stării de nutriţie şi sănătate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar. ● Alimente funcţionale, alimente modificate genetic, alimente cu destinaţie nutriţională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relaţia cu starea de sănătate. ● Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor şi relaţia cu starea de sănătate. ● Principii de gastrotehnie. ● Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente. ● Igiena unităţilor cu profil alimentar.
\n
8.2. Tematica activităţilor practice ● Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calităţii igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. ● Strategii de control a securităţii sanitare a alimentelor în unităţi alimentare. Principii de evaluare a riscului în unităţi alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). ● Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici.