{"html": "<div class=\"lf-doc\"><p class=\"lf-p\">│Pin silvestru - Pinus sylvestris│ │ │ │ │ │ │ │ │ │L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ■ │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Tisa - Taxus baccata L. │ O │ O │ ■ │ O │ O │ ■ │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Paltin - Acer pseudoplatanus L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Castan - Castanea sativa Mill. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Anin negru - Alnus glutinosa L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Mesteacăn - Betula pubescens │ ■ │ ■ │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Carpen - Carpinus betulus L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Fag - Fagus sylvatica L. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Frasin - Fraxinus excelsior L. │ O │ O │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Nuc - Juglans refia L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ ■ │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Plop - Populus nigra L. │ v │ O │ O │ O │ O │ v │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Cer - Quercus cerris L. │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Stejar - Quercus robur L., │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Salcâm - Robinia pseudoacacia L.│ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ■ │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Tei - Tilia cordata Mill. │ ■ │ ■ │ O │ O │ O │ O │ O │ O │ ├────────────────────────────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┤ │Ulm - Ulmus carpinifolia │ ■ │ O │ O │ ■ │ O │ ■ │ O │ O │ └────────────────────────────────┴────┴────┴─────┴─────┴────┴────┴─────┴────┘ A - alburn; D - duramen ■ - nivel de impregnabilitate V - această specie prezintă un nivel excepţional de ridicat de variaţie a impregnabilităţii O - nici un nivel 3.9. Clase de penetrare Standardul SR EN 351-1:2007-Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. Partea 1: Clasificarea penetraţiei şi retenţiei produselor de protecţie, prevede la paragr. 5.2.1 - Cerinţe de penetrare, următoarele:</p>\n<p class=\"lf-p\">Cerinţa de penetrare se referă la penetraţia laterală a alburnului, dar include duramenul atunci când limita dintre alburn şi duramen nu se poate distinge cu ochiul liber şi, în anumite cazuri specificate, când duramenul a fost expus prin ferestruire. Cerinţele de penetrare laterală pot fi, de asemenea, completate printr-o cerinţă referitoare la penetraţia longitudinală care trebuie să fie cel puţin de zece ori mai riguroasă decât cerinţa de penetrare laterală corespunzătoare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Acest document descrie şase clase de penetraţie, de la NP1 la NP6. Aceste clase de penetraţie cu zonele de analizat care le sunt asociate pentru măsurările retenţiei figurează în tabelul 3.9.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 3.9 - Clase de penetraţie cu cerinţele de penetrare şi zonele de analiză corespunzătoare pentru măsurarea retenţiei ┌───────────────────────────────────────────────-────────────────────────--─┐ │Legenda figurilor: │ │_______ limita alburnului când se distinge de duramen. │ │- - - - limita alburnului când nu se distinge de duramen. │ │a) Se aplică numai lemnului rotund din specii refractare. │ │b) Aptitudinea de a răspunde cerinţelor unei clase de penetraţie depinde │ │de impregnabilitatea speciei respective. Se recomandă să se admită că nu se│ │pot îndeplini anumite cerinţe de penetraţie la anumite specii lemnoase şi │ │la altele, pot fi cerute măsuri speciale pentru a realiza penetraţiile │ │ţintă (de exemplu, incizii, uscări speciale, imersare-difuzie). Experienţa │ │arată că acesta este cazul pentru tratamentele NP5 şi NP6 ale molidului │ │(Picea spp.) │ │c) Dacă distincţia dintre alburn şi duramen este imposibilă, cerinţa de │ │penetrare şi zona de analizat se presupune a fi grosimea alburnului │ │specificată pentru fiecare clasă de penetraţie corespunzătoare. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 3.10. Factori care decurg din relaţia între durata de utilizare scontată şi durabilitatea naturală 3.10.1. Durata de utilizare depinde de durabilitatea naturală faţă de organismele xilofage şi de următorii factori:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>detaliile de concepţie: ... de exemplu: în clasa de utilizare 3, detaliile de concepţie împiedică pătrunderea şi acumularea apei şi favorizează eliminarea sa şi ventilarea;</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>condiţiile climatice şi operaţiile de întreţinere: ... de exemplu: în clasa de utilizare 4, condiţiile climatice şi operaţiile de întreţinere au efect de scădere a performanţei.</div>\n<p class=\"lf-p\">3.10.2. Durata de utilizare se stabileşte pornind de la următoarele aspecte privind durabilitatea naturală:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>se alege pentru execuţia elementului de construcţie o esenţă cu un nivel minim de durabilitate naturală; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>durata de utilizare creşte prin utilizarea unei esenţe de lemn cu durabilitate mai mare decât cea necesară; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>pentru elemente de construcţie cu durata de utilizare foarte scurtă (construcţie provizorie) sau pentru elemente de construcţie cu durata de utilizare net mai lungă decât cea normală, se foloseşte o esenţă cu durabilitate fie mai mică fie mai mare decât cea indicată în tabelele 3.7.1.a ÷ 3.7.3. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>durata de utilizare estimată constă în compararea durabilităţii lemnului care se propune să se folosească faţă de cea a esenţelor de lemn bine cunoscute, prelucrate în condiţii similare (aceeaşi amplasare în lucrare, aceeaşi localizarea, aceeaşi întreţinere) şi a căror durată de utilizare se cunoaşte. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>durata de utilizare a unui element de construcţie din lemn cu durabilitate naturală insuficientă se prelungeşte mărind grosimea. De exemplu, durata de utilizare a unei piese de lemn cu secţiunea 50 mm x 50 mm înfiptă în sol poate fi aproximativ de două ori mai mare faţă de cea a unei piese cu secţiunea de 25 mm x 50 mm cu aceeaşi durabilitate. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">3.10.3. Când diminuarea caracteristicilor mecanice ale unui element de lemn contribuie la scăderea rezistenţei mecanice, stabilităţii şi siguranţei în exploatare, se poate specifica un alt lemn cu o durabilitate mai mare decât a celui utilizat în mod obişnuit. Acesta poate fi adecvat când:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>elementele se utilizează ca piese portante; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>elementele sunt greu de înlocuit sau de renovat; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>există necesitatea unei durate prelungite de utilizare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>poziţia elementului de construcţie prezintă un risc special (de exemplu, o suprafaţă orizontală care este uşor drenată); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>există un risc local, excepţional, de atac cu organisme speciale (de exemplu, sfredelitori marini, termite); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>expunerea la factori climatici este severă (de exemplu, ploaie puternică). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">3.10.4. Riscul de scădere a caracteristicilor mecanice poate fi diminuat printr-o protecţie a elementelor structurale ale construcţiei, de exemplu, acoperirea suprafeţelor superioare cu materiale mai durabile, sau protecţia lemnului de la început.</p>\n<p class=\"lf-p\">3.11. Cerinţe tehnice pentru produse de antiseptizare (protecţie la agenţi biologici) Cerinţele tehnice de calitate pentru produse de antiseptizare sunt prevăzute în tabelele 4.5-4.7.</p>\n<p class=\"lf-p\">3.12. Cerinţe tehnice pentru produse de hidrofobizare (protecţie la umiditate) Cerinţele tehnice de calitate pentru produse de hidrofobizare sunt prevăzute în tabelul 4.2, la nr. crt. 5, 6, 7, 11 şi în tabelul 4.3, la nr. crt. 7, 9, 10, 11.</p>\n<p class=\"lf-p\">3.13. Cerinţe tehnice pentru produse de ignifugare Cerinţele tehnice de calitate pentru produse de ignifugare sunt prevăzute la pct. 2.7, 2.8 şi pct. 4.4.</p>\n<p class=\"lf-p\">3.14. Cerinţe de calitate privind stratul suport Cerinţele de calitate privind stratul suport din lemn existent cu diverse forme geometrice sau structurale, au la bază criteriile şi nivelurile de performanţă, prezentate în tabelul 4.1. Pentru informaţii suplimentare se poate consulta Anexa 8 informativă.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4.</span>CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ PENTRU STRATUL SUPORT ŞI PENTRU SISTEMELE DE PROTECŢIE 4.1. Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport 4.1.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici sunt prezentate în tabelul 4.1.</div>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 4.1 - Criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn ┌────┬──────────────────────┬─────────────┬────┬─────────────────────────────┐ │Nr. │ Criterii de │ Metoda de │U.M.│ Niveluri de performanţă │ │crt.│ performanţă │ determinare │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 1 │Rugozitatea suprafeţei│SR 13150 │ - │Corespunzătoare naturii │ │ │ │ │ │suportului şi tipului de │ │ │ │ │ │produs/sistem de protecţie │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 2 │Umiditate │SR EN 13183-1│ % │- max. 12*1) - clasa de │ │ │ │SR EN 13183- │ │exploatare 1 │ │ │ │1:2003/AC │ │- max. 20*1) - clasa de │ │ │ │SR EN 13183-2│ │exploatare 2 │ │ │ │SR EN 13183- │ │ │ │ │ │2:2003/AC │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 3 │Temperatură │ - │ °C │min.: + 5*1), max.: + 40*1) │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 4 │Conţinutul de │vizual │ - │lipsă │ │ │impurităţi (praf, │ │ │ │ │ │săruri, uleiuri, │ │ │ │ │ │grăsimi, etc.) │ │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 5 │Defecte de suprafaţă, │SR EN 1927-1 │ - │- Clase după aspect: │ │ │lemn rotund şi │SR EN 1927-2 │ - │ A, B, C, D │ │ │cherestea: │SR EN 1927- │ │- Clase după aspect: │ │ │- noduri aderenţe │2:2008/AC │ │ A, B, C, D │ │ │- noduri neaderente │SR EN 1927-3 │ │- Clase după aspect: │ │ │- noduri putrede │SR EN 1316-1 │ │ A, B, C, D │ │ │- crăpături de inimă │SR EN 1316-2 │ │- Clase după aspect: │ │ │- ruluri şi gelivură │SR EN 1611-1 │ │ A, B, C, D │ │ │- fibră încâlcită │SR EN 1611- │ │- Clase după aspect: G2, G4 │ │ │ │1:2001/A1 │ │- Clase după aspect: │ │ │ │SR EN 975-1 │ │ Q-A, Q-B, Q-C, Q-D │ │ │ │SR EN 1309-1 │ │ │ │ │ │SR EN 1309-2 │ │ │ │ │ │SR EN 1310 │ │ │ │ │ │SR EN 1311 │ │ │ │ │ │SR EN 1312 │ │ │ │ │ │SR EN 1313-1 │ │ │ │ │ │SR EN 1313- │ │ │ │ │ │2+AC │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 6 │Stare fitosanitară │vizual │ - │Fără atac biologic │ │ │- putregai │ │ │ │ │ │- atac de insecte în │ │ │ │ │ │ alburn │ │ │ │ ├────┼──────────────────────┼─────────────┼────┼─────────────────────────────┤ │ 7 │Impregnabilitate │SR EN 350-1 │ - │Clase de impregnabilitate: │ │ │ │SR EN 350-2 │ │1, 2, 3, 4 │ ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ 8 │Alburn │ │ cm │Lăţime alburn: │ │ │ │ │ │- Foarte puţin: tf &lt; 2 │ │ │ │ │ │- Puţin: 2&lt; f&lt; 5 │ │ │ │ │ │- Mediu: 5&lt;m&lt;10 │ │ │ │ │ │- Lat: l &gt;10 │ │ │ │ │ │- Nici o distincţie între │ │ │ │ │ │ alburn şi duramen: x │ │ │ │ │ │- În mod obişnuit nici o │ │ │ │ │ │ distincţie clară între │ │ │ │ │ │ alburn şi duramen: (x) │ ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤ │ 9 │Rezistenţa la ciuperci│ │ - │Clase de durabilitate la │ │ │ │ │ │ciuperci: 1, 2, 3, 4, 5 │ ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤ │ 10 │Rezistenţa la insecte │ │ - │Clase de durabilitate la │ │ │coleoptere │ │ │insecte: S, D │ ├────┼──────────────────────┤ ├────┼─────────────────────────────┤ │ 11 │Rezistenţa la insecte │ │ - │Clase de durabilitate la │ │ │isoptere (termite) │ │ │termite: S, M, D │ └────┴──────────────────────┴─────────────┴────┴─────────────────────────────┘ Notă ... ────────── *1) Dacă în fişa produsului de protecţie nu se specifică altfel. ────────── 4.1.2. Rugozitatea suprafeţei rezultă din gradul şi modul de prelucrare mecanică (debitare manuală sau mecanică, tipul echipamentului de debitare, şmirgheluire manuală sau mecanică, granulozitatea şmirghelului folosit).</p>\n<p class=\"lf-p\">4.1.3. Umiditatea lemnului este o caracteristică variabilă, influenţată de umiditatea şi temperatura aerului. Există diverse diagrame de condiţionare, de exemplu Curba de echilibru higroscopic a lemnului, în funcţie de condiţiile de mediu prezentată la paragr. 2.3 din SR EN 1995-1-1/NB care oferă informaţii privind valoarea umidităţii lemnului pentru anumite valori ale parametrilor de mediu.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru informaţii suplimentare se va consulta Anexa 9 (informativă) în care sunt prezentate valori ale variaţiei temperaturii şi umidităţii lemnului funcţie de temperatura şi umiditatea mediului.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.2 Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor fizici şi chimici 4.2.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecţie cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafaţă, împotriva agenţilor fizici şi chimici, expuse în clasele de expunere în zone climatice, prezentate la pct. 2.2, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 4.2 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie cu peliculă, împotriva agenţilor fizici şi chimici, stabilite pentru utilizare în clasele de expunere a construcţiilor *Font 9* ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────┐ │Nr. │Criterii de performanţă│ Metoda de │ U.M. │ Niveluri de performanţă │ │crt.│ │ determinare │ │pentru condiţii de expunere│ │ │ │ │ ├────────┬────────┬─────────┤ │ │ │ │ │blândă │medie │severă │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 1.│Aderenţa la suport - │SR EN ISO 2409 │ nivel │ 0 │ 1 │ 1,5 │ │ │metoda grilei*1) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 2.│Aderenţa la suport - │SR EN ISO 4624 │ MPa │min. 0,5│min. 1,0│min. 1,5 │ │ │metoda smulgerii*2) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 3.│Rezistenţa la lovire*3)│SR EN ISO 6272-1,2 │ cm │min. 40 │min. 60 │min. 80 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 4.│Rezistenţa la zgâriere │SR EN ISO 1518-1,2 │ g │min. 250│min. 300│min. 350 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 5.│Rezistenţa la │SR EN 927-3 │ luni │ 12 │ 14 │ 16 │ │ │îmbătrânire naturală │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 6.│Permeabilitate la apă │SR EN 927-5 │ g/mp │≤ 250 │≤ 200 │ ≤ 175 │ │ │lichidă (absorbţia de │ │ │ │ │ │ │ │apă) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 7.│Rezistenţa la umiditate│SR ISO 11503 │ ore │min. 240│min. 480│min. 720 │ │ │(condensare repetată) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 8.│Rezistenţa la radiaţii │SR EN 927-6 │cicluri│min. 56 │min. 56 │min.56 │ │ │UV şi apă │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 9.│Rezistenţa la variaţii │SR EN 60068-2-14 │cicluri│min. 25 │min. 56 │min.56 │ │ │de temperatură │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 10.│Rezistenţa la radiaţii │SR EN 60068-2-5 │cicluri│min. 56 │min. 56 │min.56 │ │ │UV*4) │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤ │ 11.│Rezistenţa la lichide │SR EN ISO 2812-1,2 │ ore │min. 24 │min. 168│min. 168 │</p>\n<p class=\"lf-p\">└────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘ Notă ... ────────── *1) Metoda grilei se utilizează pentru acoperiri de protecţie cu grosimi de până la 250 мm. *2) Metoda smulgerii se utilizează pentru acoperiri de protecţie cu grosimi de peste 250 мm. *3) Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecţie cu deformabilitate ridicată. *4) Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecţie dacă sunt supuse tehnologic, unor asemenea acţiuni. ────────── 4.2.2. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafaţă, împotriva agenţilor fizici şi chimici, conform sistemelor specifice de evaluare a performanţei, sunt prezentate în tabelul 4.3.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 4.3 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie cu peliculă, aplicate prin procedee de suprafaţă, împotriva agenţilor fizici şi chimici *Font 9* ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────────┐ │Nr. │Criteriu de performanţă│ Metoda de │ UM │ Nivel de performanţă │ │crt.│ │ determinare │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 1.│Grosimea peliculei │SR EN ISO 2808 │ мm │Clasa E1 (&lt;50)...E5 ( &gt;400) │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 2.│Reflexia regulată │SR EN ISO 2813 │ grad │Clasa G1 luciu 60°&gt;60 │ │ │ │SR EN ISO │ de │Clasa G2 semilucios │ │ │ │2813:2003/C91 │ luciu │60° ≤ 60; 85° &gt; 10 │ │ │ │ │ │Clasa G3 mat 85° ≤ 10 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 3.│Conţinut de compuşi │SR EN ISO 11890-1 │ g/l │A se vedea Anexa 2 la Ghidul │ │ │organici volatili │SR EN ISO 11890-2 │ │privind produse de finisare │ │ │(COV) │ │ │peliculogene utilizate în │ │ │ │ │ │construcţii, indicativ GE 056 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 4.│Aderenţa peliculei │SR EN ISO 2409 │ cifra │0 - suprafaţă perfect netedă │ │ │ │ │ de │1 - desprindere 5% din caroiaj │ │ │ │ │aderen-│2 - desprindere 5% până la 15% │ │ │ │ │ţă │3 - desprindere 15% până la 35%│ │ │ │ │ │4 - desprindere 35% până la 65%│ │ │ │ │ │5 - desprindere &gt; 65% │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 5.│Rezistenţa la şoc a │SR EN ISO 6272-1 │ cm │10-100, fără desprindere │ │ │peliculei │ │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 6.│Rezistenţa la zgâriere │SR EN ISO 1518-1 │ grame │50-500, fără desprindere │ │ │ │SR EN ISO 1518-2 │ │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 7.│Durabilitatea │SR EN ISO 11507 │număr, │fără defecte │ │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-1 │dimen- │ │ │ │îmbătrânire artificială│ │siuni │ │ │ │la UV şi apă │ │inten- │ │ │ │ │ │sitate │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 8.│Durabilitatea │SR EN ISO 16474-2 │grad de│fără başicare şi ruginire │ │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-2 │başi- │ │ │ │îmbătrânire artificială│SR EN ISO 4628-3 │care şi│ │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │la xenon │ │de │ │ │ │ │ │rugi- │ │ │ │ │ │nire │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 9.│Durabilitatea │SR EN ISO 2810 │grad de│fără fisurare şi exfoliere │ │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-4 │fisu- │ │ │ │îmbătrânire naturală │SR EN ISO 4628-5 │rare şi│ │ │ │în condiţii de mediu │ │de ex- │ │ │ │urban-industrial │ │fo- │ │ │ │ │ │liere │ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 10.│Durabilitatea │SR EN ISO 9227 │grad de│fără cretare, exfoliere │ │ │peliculei după │SR EN ISO 4628-6 │cre- │ │ │ │îmbătrânire naturală │SR EN ISO 4628-7 │tare, │ │ │ │în condiţii de ceaţă │SR EN ISO 4628-8 │ex- │ │ │ │salină │ │foliere│ │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────────┤ │ 11.│Eficacitatea │STAS 10787 │ [%] │Umflare │ │ │produselor hidrofuge │ │ │Indice de hidrofugare │ │ │ │ │ │Clase de hidrofugare: I ...V │ └────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴───────────────────────────────┘ 4.2.3. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pentru calitatea protecţiei aplicată prin impregnare, sunt prezentate în tabelul 4.4.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 4.4 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru calitatea protecţiei prin impregnare *Font 9* ┌────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────┬───────────────────────────┐ │Nr. │ Criteriu de evaluare │ Metoda de │ UM │ Niveluri de performanţă │ │crt.│ │ determinare │ │ în zona de analiză │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 1.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │&lt; 3, pe lateral │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 1 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 2.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 3, pe lateral în alburn │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 2 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 3.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 6, pe lateral în alburn │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 3 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 4.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │≥ 25, pe lateral │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 4 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 5.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │Întreg alburnul │ │ │ │SR EN 351-2 │ │Clasa de penetrare NP 5 │ ├────┼───────────────────────┼───────────────────┼───────┼───────────────────────────┤ │ 6.│Penetrare │SR EN 351-1 │mm │Alburnul în întregime şi │ │ │ │SR EN 351-2 │ │cel puţin 6 mm din │ │ │ │ │ │duramenul expus │ │ │ │ │ │Clasa de penetrare NP 6 │ └────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────┴───────────────────────────┘ 4.3. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici 4.3.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecţie preventivă a lemnului împotriva agenţilor biologici sunt prezentate după cum urmează:</p>\n<p class=\"lf-p\">4.3.1.1. Pentru sistemele de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă sau prin procedee în profunzime, împotriva agenţilor biologici de origine vegetală, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335 (pct.2.4), precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.5.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 4.5 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici de origine vegetală *Font 9* ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │ Criteriu de performanţă │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanţă │ │crt.│ │ determinare │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 1.│Protecţie împotriva │STAS 8022 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │ │ │de mucegăire (Fungi imperfecţi │ │ │1)Chaetomium globosum Kunze │ │ │şi Ascomycete), care colorează │ │ │2)Paecilomyces varioti │ │ │lemnul la suprafaţă, fără │ │ │ Brainier │ │ │modificarea rezistenţelor │ │ │3)Stachybotrys atra Corda │ │ │mecanice - simbol B │ │ │4)Alternaria tenuis Ness │ │ │ │ │ │5)Trichoderma viride Person │ │ │ │ │ │ ex Fr. │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │- │ - │ - │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Dezvoltarea atacului │STAS 8022 │ % │0 ... 100 │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Grad de dezvoltare │STAS 8022 │ % │clasa 0, 1, 2, 3 │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Eficacitatea protecţiei │STAS 8022 │ - │f. bună, bună, mijlocie, │ │ │ │ │ │necorespunzătoare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │ │ │suprafaţă, numai pentru │ │ │ │ │ │clasele de utilizare 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│specificaţii fabricant │ │ │impregnare pentru clasele │ │ │ │ │ │de utilizare 2, 3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │Clasă la sfârşitul încercării: │ │ │suprafaţă, numai pentru │ │ │nici o clasa ≥ 2 │ │ │clasele de utilizare 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│Clasă la sfârşitul încercării: │ │ │impregnare pentru clasele de│ │ │nici o clasa ≥ 2 │ │ │utilizare 2, 3, 4 şi 5 │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ 2.│Protecţie împotriva │SR EN 152 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │(2 specii) │ │de albăstreală fungică (Fungi │ │ │1)Sclerophoma pithyophila │SR 13154 │ │imperfecţi şi Ascomycete), care │ │ │(Corda) V.Hohn - S 231 │(4 specii) │ │colorează lemnul în profunzime, │ │ │2)Aureobasidium pullulans │ │ │fără modificarea rezistenţelor │ │ │(de Bary) Berkhant - P 268 │ │ │mecanice - simbol B │ │ │3)Cladosporium herbarum │ │ │ │ │ │Pers. │ │ │ │ │ │4)Ceratocystis pilifera │ │ │ │ │ │(Fr.) │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │SR EN 152 │ - │Rezistenţă în condiţii naturale │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │ │ │ │SR EN │ │ │ │ │ │73:1995/AC │ │ │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR 13154 │ - │ - │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Dezvoltarea atacului: │SR EN 152 │ % │0 ... 100 │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │SR 13154 │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Grad de dezvoltare: │SR EN 152 │ % │clasa 0, 1, 2, 3 │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR 13154 │ % │clasa 0, 1, 2, 3, 4-5 │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Eficacitatea protecţiei │SR EN 152 │ - │- nealbăstrit │ │ │ │SR 13154 │ │- albăstrit nesemnificativ │ │ │ │ │ │- albăstrit │ │ │ │ │ │- puternic albăstrit │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┤ │ │ │ │ │f. bună, bună, moderată, slabă, │ │ │ │ │ │necorespunzătoare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │ │ │suprafaţă, numai pentru │ │ │ │ │ │clasele de utilizare 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│kg/mc │specificaţii fabricant │ │ │impregnare pentru clasele de│ │ │ │ │ │utilizare 2, 3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │clasă la sfârşitul încercării: │ │ │suprafaţă, numai pentru │ │ │nici o clasă ≥ 2 │ │ │clasele de utilizare 2 şi 3 │ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ │ mm │zonă fără albăstreală: minim 1,0│ │ │ │ │ │mm şi medie ≥ 1,5 mm │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│clasă la sfârşitul încercării: │ │ │impregnare pentru clasele de│ │ │nici o clasa ≥ 2 │ │ │utilizare 2, 3, 4 şi 5 │ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ │ mm │zonă fără albăstreală: minim 1,0│ │ │ │ │ │mm şi medie ≥ 1,5 mm │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 3.│Protecţie împotriva │SR EN 113 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │SR EN │ │de putregai tare │ │ │1) Coniophora puteana (Schu.│113:2003/A1 │ │(bazidiomycete), care modifică │ │ │ex Fr.) - BAM Ebv. 15 │ │ │rezistenţele mecanice ale │ │ │2) Coriolus versicolor │ │ │lemnului - simbol V │ │ │(Linnaeus) Quelet - │ │ │ │ │ │CTB 863 A │ │ │ │ │ │3) alte spp. conform │ │ │ │ │ │SR EN 113, SR EN 113:2003/A1│ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │ │ │ │SR EN │ │ │ │ │ │73:1995/AC │ │ │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR EN 84 │ - │ Rezistenţă la spălare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ - │ - │ │ │suprafaţă: │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 2 │ │ kg/mc│100 │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasele de utilizare 3 │ │ kg/mc│p.a.f., pentru alburn de pin │ │ │ │ │ │silvestru │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ - │ - │ │ │impregnare: │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 2 │ │ kg/mc│100 │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasele de utilizare │ │ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │3, 4 şi 5 │ │ │silvestru │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 113 │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere de│ │ │suprafaţă: │SR EN │ │masă &gt; 3 (m/m) şi &lt; 5 (m/m) │ │ ├────────────────────────────┤113:2003/A1 ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 2 │SR EN 599-1+A1│ g/mp │p.e.m. pentru ciuperca cea mai │ │ │ │ │ │agresivă │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 3 │ │ g/mp │s.e.m. pentru ciuperca cea mai │ │ │ │ │ │agresivă │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │v.r.b., tratament prin │SR EN 113 │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere de│ │ │impregnare: │SR EN │ │masă &gt; 3 (m/m) şi &lt; 5 (m/m) │ │ ├────────────────────────────┤113:2003/A1 ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 2 │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. pentru ciuperca cea mai │ │ │ │ │ │agresivă │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasele de utilizare │ │ kg/mc│s.e.m. pentru ciuperca cea mai │ │ │3, 4 şi 5 │ │ │agresivă │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 4.│Protecţie împotriva │SR EN 599-1+A1│ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │paragr. 5.2.12│ │de putregai tare, care modifică │ │ │1) Coniophora puteana (Schu.│ │ │rezistenţele mecanice ale │ │ │ex Fr.) - BAM Ebv. 15 │ │ │lemnului │ │ │2) Coriolus versicolor │ │ │ │ │ │(Linnaeus) Quelet - │ │ │ │ │ │CTB 863 A │ │ │ │ │ │3) alte spp. conform │ │ │ │ │ │pct. 5.2.12 │ │ │ │ │ │din SR EN 599-1+A1 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │ │ │ │SR EN │ │ │ │ │ │73:1995/AC │ │ │ │ │ ├──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │SR EN 84 │ - │Rezistenţă la spălare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 │ │ │suprafaţă: │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┤ │ │ │ │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ - │maxim 1 epruvetă prezintă │ │ │suprafaţă: │ │ │degradare internă │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ - │maxim 1 epruvetă prezintă │ │ │ │ │ │degradare de suprafaţă │ │ ├────────────────────────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ │ % │maxim 1 epruvetă are pierdere │ │ │ │ │ │de masă &gt; 3 (m/m) şi &lt; 5 (m/m) │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 5.│Protecţie împotriva │SR ENV 807 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│ │ │ciupercilor │ │ │de putregai moale, care │ │ │1) Chaetomium globosum Kunze│ │ │modifică rezistenţele mecanice │ │ │- ATCC 6205 │ │ │ale lemnului │ │ │2) Humicola grisea Traaen - │ │ │ │ │ │MG 28 │ │ │ │ │ │3) Petriella setifera (Alf. │ │ │ │ │ │Schmidt) Curzi - MG 50 │ │ │ │ │ │4) Lecythophora mutabilis │ │ │ │ │ │(van Beyma) W. Gams et │ │ │ │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │Mc Ginnis - S 24 E │ │ │ │ │ │5) Trichurus spiralis │ │ │ │ │ │Hasselbr.- MG 31 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │SR EN 84 │ - │Rezistenţă la spălare │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 4 │ │ │pentru alburn de fag │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│r.e.n. Anexa E, SR ENV 807 │ │ │impregnare: │ │ │ │ │ │clasa de utilizare 4 │ │ │ │ └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘ 4.3.1.2. Pentru sistemele de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă sau prin procedee în profunzime, împotriva agenţilor biologici de origine animală, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.6.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 4.6 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici de origine animală *Font 9* ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │ Criteriu de performanţă │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanţă │ │crt.│ │ determinare │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 1.│Protecţie împotriva │SR EN 599-1+A1│ - │Rezistenţă la specii de insecte,│ │ │insectelor │SR EN 46-1 │ │clasa Insecta, ordinul │ │ │1) Hylotrupes bajulus │SR EN 46-2 │ │Coleoptera, familia │ │ │ │SR EN 47 │ │Cerambycidae, genul Hylotrupes, │ │ │ │SR EN │ │specia H. bajulus, gândac cu │ │ │ │47:2005/AC │ │antene lungi, croitorul de casă │ │ │ │ │ │- simbol H │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la evaporare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 73 │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │SR EN │ │ │ │ │ │73:1995/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la spălare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │ │ │3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │ │ │suprafaţă: │SR EN 46-1 │ │ │ │ │clasele de utilizare │SR EN 46-2 │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │SR EN 47 │ │silvestru │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │47:2005/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârşitul încercării: │ │ │suprafaţă: │SR EN 46-1 │ │100 mortalitate │ │ │clasele de utilizare │SR EN 46-2 │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. la sfârşitul încercării: │ │ │impregnare: │SR EN 47 │ │pentru insecta cea mai agresivă │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │47:2005/AC │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 2.│Protecţie împotriva │SR EN 49-1 │ - │Rezistenţă la specii de insecte,│</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │insectelor │SR EN 49-2 │ │clasa Insecta, ordinul │ │ │1) Anobium punctatum de Geer│ │ │Coleoptera, familia Anobiidae, │ │ │ │ │ │genul Anobium, specia A. │ │ │ │ │ │punctatum, gândac comun, │ │ │ │ │ │cariul mobilei - simbol A │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │73:1995/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la spălare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │ │ │3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │ │ │suprafaţă: │SR EN 49-1 │ │ │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │SR EN 49-2 │ │silvestru │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârşitul încercării: │ │ │suprafaţă: │SR EN 49-1 │ │100 mortalitate │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│la sfârşitul încercării: │ │ │impregnare: │SR EN 49-2 │ │pentru insecta cea mai agresivă │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 3.│Protecţie împotriva │SR EN 20-1 │ - │Rezistenţă la specii de insecte,│ │ │insectelor │SR EN 20-2 │ │clasa Insecta, ordinul │ │ │1) Lyctus brunneus Stephens │ │ │Coleoptera, familia │ │ │ │ │ │Bostrichidae, genul Lyctus, │ │ │ │ │ │specia L. brunneus, gândacul de │ │ │ │ │ │parchet - simbol L │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │73:1995/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la spălare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │ │ │3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │ │ │suprafaţă: │SR EN 20-1 │ │ │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de stejar │ │ │impregnare: │SR EN 20-2 │ │ │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârşitul încercării: │ │ │suprafaţă: │SR EN 20-1 │ │100 mortalitate │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│s.e.m. la sfârşitul încercării: │ │ │impregnare: │SR EN 20-2 │ │pentru insecta cea mai agresivă │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 4.│Protecţie împotriva │SR EN 117 │ - │Rezistenţă la specii de termite │ │ │insectelor │SR EN 118 │ │europene, clasa Insecta, ordinul│ │ │1) Reticulitermes lucifugus │ │ │Isoptera, familia │ │ │Rossi │ │ │Rhinotermitidae, genul │ │ │2) Reticulitermes │ │ │Reticulitermes, specia R. │ │ │santonensis │ │ │lucifugus - simbol T │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 73 │ - │Rezistenţă la evaporare │ │ │clasele de utilizare │SR EN │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │73:1995/AC │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire: │SR EN 599-1 │ - │Rezistenţă la spălare │ │ │clasele de utilizare │SR EN 84 │ │ │ │ │3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │200 (cufundare sau pipetă) │ │ │suprafaţă: │SR EN 118 │ │ │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │SR EN 117 │ │silvestru │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ % │la sfârşitul încercării: │ │ │suprafaţă: │SR EN 118 │ │nici un atac de clasa &gt; 2 , un │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │clasele de utilizare │ │ │singur atac = 2 │ │ │1, 2 şi 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│clasa la sfârşitul încercării: │ │ │impregnare: │SR EN 117 │ │nici un atac de clasa &gt; 1 │ │ │clasele de utilizare │ │ │ │ │ │1, 2 , 3, 4 şi 5 │ │ │ │ └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘ 4.3.1.3. Pentru sistemele de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă sau prin procedee în profunzime, împotriva agenţilor biologici, expuse în clase de utilizare definite de SR EN 335 (pct.2.4), în câmp, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.7.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 4.7 - Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici în câmp *Font 9* ┌────┬────────────────────────────┬──────────────┬──────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │ Criteriu de performanţă │ Metoda de │ UM │ Nivel de performanţă │ │crt.│ │ determinare │ │ │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 1.│Protecţie împotriva │SR EN 330 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│ │ │agenţilor biologici │ │ │şi insecte prin expunere în │ │ │1) Încercări în câmp pentru │ │ │câmp. │ │ │folosire cu o acoperire şi │ │ │Metodă cu îmbinare în L │ │ │în afara contactului cu │ │ │ │ │ │solul │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │- │ - │- │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │suprafaţă: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 3.2 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament de │SR EN 599-1+A1│ g/mp │clasa la sfârşitul încercării: │ │ │suprafaţă: │ │ │după ce eşantioanele netratate │ │ │clasa de utilizare 3.1 │ │ │au atins o clasă medie ≥ 3, │ │ │ │ │ │V^n, V^e şi V^i egală sau mai │ │ │ │ │ │bună decât produsul de │ │ │ │ │ │referinţă, R2^TP ≤ R2^R │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.e.m. la sfârşitul încercării: │ │ │impregnare: │ │ │după ce eşantioanele netratate │ │ │clasa de utilizare 3.2 │ │ │au atins o clasă medie ≥ 3, V^n,│ │ │ │ │ │V^e şi V^i egală sau mai bună │ │ │ │ │ │decât produsul de referinţă, │ │ │ │ │ │R2^TP ≤ R2^R, SR EN 330 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 2.│Protecţie împotriva │SR EN 252 │ - │Rezistenţă la specii de ciuperci│ │ │agenţilor biologici │SR EN │ │şi insecte prin expunere în │ │ │1) Încercarea în poligon în │252:1995/AC1 │ │poligon. │ │ │contact cu solul │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │Îmbătrânire │- │ - │- │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 4 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│rsnP, rinP la sfârşitul │ │ │impregnare: │ │ │încercării: │ │ │clasa de utilizare 4 │ │ │după 5 ani media rsnP/0,75 şi a │ │ │ │ │ │rinP/0,17 │ ├────┼────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ 3.│Protecţie împotriva │SR EN 275 │ - │Rezistenţă la specii de animale │ │ │agenţilor biologici │ │ │marine │ │ │1) Încercarea în poligon în │ │ │ │ │ │contact cu apa sărată. │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │Îmbătrânire │- │ - │- │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.m.a., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│p.a.f. pentru alburn de pin │ │ │impregnare: │ │ │silvestru │ │ │clasa de utilizare 5 │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────────┼──────┼────────────────────────────────┤ │ │v.r.b., tratament prin │SR EN 599-1+A1│ kg/mc│rsnP, rinP la sfârşitul │ │ │impregnare: │ │ │încercării: │ │ │clasa de utilizare 5 │ │ │după 5 ani media rsnP/0,75 şi a │ │ │ │ │ │rinP/0,17 │ └────┴────────────────────────────┴──────────────┴──────┴────────────────────────────────┘ Note:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(1)</span>Dacă în tabelele 4.5 - 4.7 se prevede ca produsul de protecţie a lemnului să fie rezistent la încercările de spălare şi/sau de evaporare, atunci încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 73, SR EN 73:1995/AC şi SR EN 84 trebuie efectuate separat. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(2)</span>Utilizând criteriul potrivit pentru valoarea de referinţă biologică (v.r.b.) precizată în tabelele 4.5 - 4.7, v.r.b. trebuie stabilită pentru fiecare încercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decât valoarea maximă de aplicare (v.m.a.) dată. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">(3)</span>În standardele de încercare biologică care prevăd calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie să fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu excepţiile prevăzute de SR EN 599-1+A1. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">4.3.2. Cerinţele de eficacitate protectoare preventivă împotriva atacurilor agenţilor biologici sunt specificate pentru fiecare din cele 5 clase de utilizare.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.3.3. Pentru clasa de utilizare 1, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate biologică faţă de unul din cazurile:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>- oricare din insectele pentru care protecţia este cerută; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>- insecta cea mai puţin sensibilă la acest produs; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>- Hylotrupes bajulus, în calitate de insectă reprezentativă. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">4.3.4. Pentru clasa de utilizare 2, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate faţă de ciupercile bazidiomicete lignicole, după îmbătrânire (exclusiv Coriolus versicolor). Toate produsele cu acţiune insecticidă, trebuie să prezinte eficacitate faţă de agenţii biologici de referire, demonstrată prin încercările corespunzătoare pentru clasa de risc 1.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.3.5. Pentru clasa de utilizare 3, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>- ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>- agenţi biologici la care se referă produsul, demonstrată prin încercările pentru clasa de risc 2. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">4.3.6. Pentru clasa de utilizare 4, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>- ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>- putregai moale. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">4.3.7. Pentru clasa de utilizare 5, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>- ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>- putregai moale; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>- dăunători marini după o perioadă minimă de 5 ani. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">4.3.8. Criteriile şi nivelurile de performanţă pentru eficacitatea protecţiei, în clasa de utilizare, cât şi metodele de determinare a performanţelor produselor de protecţie, conform SR EN 599-1+A1, sunt prezentate în tabelele 4.5 - 4.7.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cu titlu informativ, în Anexa 2 se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.4. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva focului 4.4.1. Produsul de ignifugare trebuie să modifice clasa de reacţie la foc a materialului de bază astfel încât acesta să se încadreze după aplicarea protecţiei într-o clasă superioară, conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.4.2. Metodele de încercare pentru produsul de ignifugare sunt cele prevăzute de standardele SR EN ISO 11925-2 şi SR EN 13823.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.4.3. Durabilitatea performanţei de reacţie la foc, corespunde uneia din clasele DRF ST, DRF INT1, DRF INT2, DRF EXT, conform sistemului de clasificare şi încercare din SR CEN/TS 15912.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.4.4. Calitatea ignifugării executată de un aplicator, trebuie să corespundă unei eficacităţi exprimată în % pierdere de masă, conform SR 652.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.4.5. Ignifugarea se execută conform normelor tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii.</p>\n<p class=\"lf-p\">4.4.6. Nivelurile de performanţă ale produselor de ignifugare a lemnului şi a materialelor pe bază de lemn, respectiv a calităţii protecţiei ignifuge, se stabilesc prin încercări după metode standardizate, în rapoarte de încercări emise de un laborator autorizat/acreditat pentru domeniul relevant de activitate.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5.</span>ALCĂTUIREA SISTEMELOR DE PROTECŢIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN SITUATE ÎN MEDII ATMOSFERICE CU DIFERITE CLASE DE AGRESIVITATE 5.1. Sisteme de protecţie împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici şi termici 5.1.1. Condiţiile generale de alcătuire a sistemelor de protecţie împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici şi termici sunt următoarele:</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>sistemele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici şi termici se vor alege în funcţie de natura şi starea suportului de lemn, de natura şi agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecţiei şi de considerente economice. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici şi termici este, de regulă, cu atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum lucrările de întreţinere/refacere a protecţiei pe durata de serviciu a construcţiei. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcţiei să nu afecteze durabilitatea acesteia. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>în cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor de construcţii dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor agresivi, asigurarea posibilităţii înlocuirii elementelor degradate ş.a. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie sunt precizate la pct. 4.1 (tabelul 4.1). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie îndeplinite de sistemele de protecţie, în funcţie de tipul agenţilor agresivi sunt precizate la pct. 4.2 ... pct. 4.4 (tabelele 4.2 ÷ 4.7). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">5.2. Elemente de construcţii expuse la acţiunea agenţilor agresivi, inaccesibile după montaj 5.2.1. Elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcţiei să nu afecteze durabilitatea acesteia.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.2.2. Funcţie de natura agentului agresiv identificat, se prevăd măsuri de protecţie chimică şi constructivă, concomitent cu măsuri de reducere la maxim a acţiunii acestuia.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.2.3. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din lemn nu este posibil, se prevăd alte măsuri de execuţie a suportului, de exemplu, execuţia suportului dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor agresivi identificaţi.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.3. Criterii şi niveluri de performanţă satisfăcute de stratul suport tratat cu produs de protecţie 5.3.1. Lemnul tratat pentru construcţii trebuie să îndeplinească cerinţele din SR EN 15228.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.4. Criterii şi niveluri de performanţă îndeplinite de sistemele de protecţie 5.4.1. Sistemele de protecţie trebuie să îndeplinească cerinţele din capitolul 4.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.5. Alcătuirea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn 5.5.1. Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă, de exemplu prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi fizici şi chimici include următoarele straturi succesive:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>- strat primar (grund); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare: chit, vopsea); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Stratul primar de grund are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi aderenţa straturilor de protecţie ulterioare la suport.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi, fizici şi chimici.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi fizici şi chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.5.2. Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie aplicate prin procedee de profunzime (imersie, impregnare) urmate de procedee de suprafaţă (vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi biologici, fizici şi chimici), include următoarele straturi succesive:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>- strat(uri) primar(e) fără peliculă (impregnant); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>- strat(uri) intermediar(e) (grund); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare: chit, vopsea); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Stratul primar de impregnant are rolul de a pătrunde în profunzimea suportului de lemn şi de a îmbunătăţi rezistenţa suportului la agenţi biologici.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi fizici şi chimici.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi fizici şi chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.</p>\n<p class=\"lf-p\">Notă: Pentru protecţia stâlpilor prin procedeul de impregnare cu vid şi presiune utilizaţi în clasa 4 de utilizare nu se mai aplică straturile (c) ... (d). Protecţia hidrofugă se aplică prin procedeul de impregnare cu ulei de creozot, prin procedeul cu bandaje bituminoase şi prin procedeul cu paste hidrofuge în zona de interferenţă aer-sol.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.5.3. Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie aplicate prin procedee de suprafaţă, de exemplu prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi biologici, termici (foc), fizici şi chimici, include următoarele straturi succesive:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>- strat(uri) primar (impregnant, soluţie care nu modifică aspectul lemnului) fără peliculă; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>- strat(uri) secundar (impregnant, soluţie care nu modifică aspectul lemnului) fără peliculă; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>- strat(uri) intermediar(e) (grund); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>- strat(uri) intermediar (e) (strat de nivelare: chit, vopsea); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Stratul primar de impregnant are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi rezistenţa suportului la agenţi biologici.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stratul secundar de impregnant are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi performanţele de comportare la foc.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi fizici şi chimici.</p>\n<p class=\"lf-p\">Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi fizici şi chimici. Totodată are (au) un rol decorativ.</p>\n<p class=\"lf-p\">Notă 1: Pentru protecţia elementelor de construcţii din lemn utilizate la şarpantă, nu se mai aplică straturile (c)-(e).</p>\n<p class=\"lf-p\">Notă 2: Prezenta notă este valabilă pentru cele trei sisteme prezentate la pct. 5.5.1, 5.5.2 şi 5.5.3. Pentru protecţia elementelor de construcţii din lemn, sistemele de protecţie pot fi alcătuite din straturi succesive, cu produse cu rol (straturi primare, intermediare, finale) şi eficacitate de protecţie adecvate (la agenţi fizici, chimici, biologici şi termici), în funcţie de riscurile şi frecvenţa agenţilor agresivi şi în funcţie de durabilitatea naturală şi clasa de utilizare a stratului suport din lemn.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.6. Aplicarea produselor de protecţie (impregnant, grund, vopsea) din alcătuirea sistemelor 5.6.1. Aplicarea produselor de protecţie (impregnant, grund, vopsea) din alcătuirea sistemelor de protecţie se efectuează prin următoarele procedee principale:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>aplicarea cu pensula; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>aplicarea cu rola/trafalet de cauciuc; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer (airless); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>aplicarea prin imersie în cuve sau bazine de imersie; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>aplicarea prin impregnare cu vid-presiune, în instalaţii speciale. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Notă: Protecţiile împotriva agenţilor biologici implică în lucrările de combatere, şi procedee prin gazare, fumigare şi iradiere. Acestea asigură decontaminarea lemnului, în cazul infectării cu fungi sau infestării cu insecte.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.7. Produse de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici 5.7.1. Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici (ciuperci lignicole şi insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaţii de produse chimice, cu acţiune fungicidă şi insecticidă.</p>\n<p class=\"lf-p\">5.7.2. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protecţie a lemnului se clasifică în:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>produse de protecţie solubile în apă; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>produse de protecţie solubile în solvenţi organici. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">5.7.3. Din punct de vedere al lavabilităţii (după o perioadă de fixare de două ... şase săptămâni), produsele de protecţie a lemnului se clasifică în:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>produse lavabile; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>produse greu lavabile; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>produse nelavabile. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">5.7.4. Sistemul de clasificare al procedeelor şi produselor de protecţie funcţie de domeniile de utilizare, este prezentat în tabelul 5.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 5.1 - Clasificarea procedeelor şi produselor de protecţie funcţie de domeniile de utilizare ┌─────────────┬─────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────┐ │ Procedeu de │ Mod de │ Domeniu de utilizare │ Produse de │ │ protecţie │ aplicare │ │ protecţie │ │ chimică a │ │ │ utilizate │ │ lemnului │ │ │ │ ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤ │Vid-presiune │Impregnare în│Clasa de utilizare 4 şi 5: │Produse solubile │ │Vid-presiune-│profunzime la│- în condiţii de utilizare: │în apă, │ │vid │presiuni │în exterior, în aer liber, în │nelavabile sau │ │Vid-presiune │diferite de │contact cu solul, în subteran,│greu lavabile şi │ │atmosferică │presiunea │în mediu acvatic, în condiţii │antiseptici │ │Vid-presiune │atmosferică, │de deteriorare accelerate. │uleioşi │ │atmosferică- │conform │- pentru materiale lemnoase │ │ │vid │STAS 9302/1 │uşor impregnabile. │ │ │ │SR 9302/2 şi │- utilizare: piese şi elemente│ │ │ │STAS 9302/5 │din lemn utilizate în │ │ │ │ │exteriorul clădirii în contact│ │ │ │ │cu solul sau în condiţii de │ │ │ │ │umiditate excesivă şi de lungă│ │ │ │ │durată. │ │ │ │ │- sortimente: grinzi, │ │ │ │ │cosoroabe, tălpi, căpriori, │ │ │ │ │astereală, cherestea pentru │ │ │ │ │cofraje, panouri de pereţi │ │ │ │ │exteriori. │ │ ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤ │Băi calde- │Impregnare în│Clasa de utilizare 3: │Produse solubile │ │reci │profunzime la│- în condiţii de umiditate │- în apă │ │Băi simple │presiune │relativă a aerului U &gt; 70%, │- în solvenţi │ │ │atmosferică, │fără contact cu solul. │organici │ │ │conform │- utilizare: piese şi elemente│ │ │ │STAS 9302/1 │din lemn utilizate temporar în│ │ │ │STAS 9302/3 │interiorul clădirii în │ │ │ │ │condiţii de umiditate excesivă│ │ │ │ │(de ex. procedeele umede din │ │ │ │ │timpul execuţiei). │ │ │ │ │- sortimente: grinzi, capete │ │ │ │ │de grinzi, piese de legătură │ │ │ │ │şi alte panouri pentru │ │ │ │ │duşumele, panouri de pereţi │ │ │ │ │interiori multistrat precum şi│ │ │ │ │uşi, ferestre de exterior │ │ ├─────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────┤ │Imersie │Tratament de │Clasele de utilizare 1, 2 şi │Produse solubile │ │Pulverizare │suprafaţă, │3: │- în apă │ │Pensulare │conform │- în condiţii de utilizare în │- în solvenţi │ │ │STAS 9302/1 │interior sau exterior sub │organici │ │ │STAS 9302/4 │protecţia unui acoperiş. │ │ │ │ │- utilizare: piese şi │ │ │ │ │elemente din lemn utilizate │ │ │ │ │temporar în interiorul │ │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ │construcţiilor provizorii, în │ │ │ │ │condiţii de umiditate │ │ │ │ │excesivă. │ │ │ │ │- sortimente: duşumele în │ │ │ │ │lambă şi uluc, pervazuri, │ │ │ │ │tocuri, uşi-ferestre de │ │ │ │ │exterior. │ │ └─────────────┴─────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────┘ 5.8. Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici, termici 5.8.1. Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor fizici, chimici, biologici, termici, este determinată de următorii factori:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>concepţia structurii; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>calitatea materialului lemnos; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>calitatea produselor folosite pentru protecţie; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>starea iniţială a suportului; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>stadiul pregătirii suportului; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>condiţiile şi metodele de aplicare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">g)</span>calitatea aplicării; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">h)</span>condiţiile de expunere după aplicare. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6.</span>INSTRUCŢIUNI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CIUPERCILOR XILOFAGE ŞI DE ALTERARE CROMATICĂ 6.1. Metode şi produse pentru protecţia de scurtă durată a lemnului, 1...6 luni, de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatică 6.1.1. Metodele şi produsele pentru protecţia de scurtă durată a lemnului, 1...6 luni, de prevenire a atacului de ciuperci de alterare cromatică se aplică în fazele de prelucrare primară a lemnului proaspăt debitat, cu umiditate ridicată, pe durata uscării naturale, împotriva atacului de ciuperci de mucegăire şi de albăstrire.</div>\n<p class=\"lf-p\">6.1.2. Protecţia lemnului rotund după tăiere, în perioada uscării, depozitării şi transportului, are în vedere următoarele aspecte:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>pierderea funcţiei vitale şi, ulterior a cojii, constituie condiţii optime primare pentru pierderea sevei şi a apei libere, lăsând loc liber pentru infiltrarea agenţilor agresivi biologici şi de destabilizare dimensională prin crăpare la capete şi fisurare în lungul fibrei; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>pierderea apei libere, până la punctul de saturaţie a fibrei, urmată de pierderea apei legate concomitent cu contragerea lemnului, sunt fenomene însoţite adesea de atac biologic cauzat de dăunătorii forestieri; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>în perioada de după doborâre şi în timpul depozitării şi transportului este necesar luarea de măsuri de protecţie şi conservare în vederea scăderii pierderilor calitative şi deprecierii cauzate de ciuperci; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>asociate atacului de ciuperci de alterare cromatică sunt fenomenele de incindere şi răscoacere în sezonul cald, pe un număr mare de specii foioase; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>metodele şi produsele de protecţie a lemnului rotund după tăiere se bazează pe imersie în apă, ploaie artificială, paste antiseptice, aerosoli calzi şi reci, măsuri silvotehnice şi fitosanitare. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.1.3. Protecţia cherestelei de foioase şi răşinoase după debitare (şi aburire) este cunoscută sub denumirile de conservare/antiseptizare, şi are în vedere următoarele aspecte:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>cheresteaua este expusă la deprecieri calitative prin mucegăire şi albăstrire datorate atacului biologic fungic, favorizat de natura şi compoziţia chimică a lemnului, modul de stivuire şi condiţiile de depozitare. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>fenomenele de mucegăire şi albăstrire sunt provocate de specii de fungi imperfecţi şi ascomycete, pe fondul umidităţii ridicate a lemnului şi condiţiilor climatice, de temperatură şi umiditate optime. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>mucegăirea apare la suprafaţă şi după uscare poate fi înlăturată prin periere, în timp ce albăstrirea se dezvoltă în profunzime şi nu mai poate fi înlăturată chimic sau mecanic. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>biodegradarea prin alterare cromatică nu afectează rezistenţele mecanice ale lemnului. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>metodele de protecţie a cherestelei de foioase şi răşinoase după debitare, se bazează pe procedee industriale prin: ... e1) aburire; ... e2) antiseptizare prin imersie scurtă; ... e3) hidrofugarea capetelor; ... e4) stivuirea; ... e5) uscarea naturală; ... e6) etuvare. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>produsele de protecţia cherestelei de foioase şi răşinoase după debitare, sunt ... f1) soluţii antiseptice (impregnanţi) pe bază de biocide; ... f2) paste de hidrofugare. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.2. Metode şi produse pentru protecţia de lungă durată a lemnului, de prevenire a atacului de ciuperci xilofage şi de alterare cromatică Protecţia de lungă durată a lemnului, de prevenire a atacului de ciuperci xilofage şi de alterare cromatică se aplică pe elemente din lemn aduse la cote finale de prelucrare mecanică, fără atac biologic.</p>\n<p class=\"lf-p\">Procedeele de aplicare sunt diferenţiate pentru anumite utilizări, conform prezentării din tabelul 5.1 şi în precizările de la punctele 6.2.1÷6.2.5.</p>\n<p class=\"lf-p\">La montarea în construcţii se vor folosi elemente de construcţii din lemn cu umidităţi finale maxime, după cum urmează:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>12% pentru clasa de utilizare 1; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>15% pentru clasa de utilizare 2; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>18% pentru clasa de utilizare 3. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.2.1. Metode de suprafaţă, prin imersie de scurtă durată 6.2.1.1. Imersia simplă este o metodă de tratare chimică, de antiseptizare, de prevenire, şi constă în imersarea lemnului în soluţia de tratare pentru o perioadă de la câteva secunde la câteva minute.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.1.2. Eficacitatea metodei şi gradul de pătrundere a soluţiei sunt determinate de durata de tratare, specia lemnoasă, structura şi umiditarea lemnului, temperatura soluţiei şi temperatura atmosferică, absorbţia soluţiei variind şi cu raportul secţiune-lungime.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.1.3. În cazul elementelor de mici dimensiuni sau a elementelor de binale, tratamentul prin imersare într-o soluţie antiseptică este suficient dacă durata de imersie este de 3 minute.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.1.4. Imersia timp de 10 minute asigură o eficacitate similară unui tratament aplicat printr-o pensulare în 3 straturi.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.2. Metode de suprafaţă, prin pensulare 6.2.2.1. Pensularea este cea mai simplă metodă de protecţie chimică de prevenire şi constă în aplicarea unui strat antiseptic (pensulare simplă) sau a 2 straturi (pensularea dublă), cu respectarea timpului de uscare a primului strat.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.2.2. Pentru realizarea unei penetrări suficiente a soluţiilor antiseptice şi o bună anduranţă a grundurilor antiseptice, aplicarea se realizează corespunzător prin pensularea în ambele sensuri şi anume, în sens longitudinal (respectiv pe direcţia fibrelor), apoi transversal şi din nou longitudinal.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.2.3. Consumul de soluţie antiseptică variază funcţie de specia lemnoasă, natura produsului şi a solventului utilizat, textura şi starea de sănătate a lemnului, raportul suprafaţă-volum şi mod de aplicare.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.2.4. Sub raport economic, pensularea este convenabilă în cazul în care volumul de material lemnos este redus. Asigură o durabilitate a peliculei de protecţie de cca 1-2 ani.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.3. Metode de suprafaţă, prin pulverizare 6.2.3.1. Pulverizarea, din punct de vedere al eficacităţii tratamentului preventiv, se situează pe loc aproximativ egal cu pensularea dublă, aplicarea realizându-se în două reprize pentru a se asigura continuitatea peliculei de protecţie şi integritatea suprafeţei.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.3.2. Pulverizarea se poate realiza cu diferite aparate acţionate manual sau pistoale cu presiune, prevăzute cu duze cu diametru corespunzător vâzcozităţii soluţiei.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.3.3. Prin pulverizare, consumul specific de soluţie se majorează cu cca. 30-40% faţă de pensulare, ca urmare a pierderii de soluţie, pierdere care poate fi economisită în cazul unor aparate prevăzute cu un sistem de recuperare a soluţiei dispersate în atmosferă.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.3.4. Sub raport economic, pulverizarea este mai eficientă decât pensularea, în cazul în care este necesar a se trata suprafeţe mari de lemn. Asigură o durabilitate a protecţiei de 1-2 ani.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.4 Metode de profunzime, la presiune atmosferică prin băi calde-reci 6.2.4.1. Procedeul de impregnare fără presiune este un procedeu de protecţie de prevenire şi este eficient, asigurând o bună pătrundere în lemn, astfel:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>absorbţia soluţiei în lemn, prin metoda băii calde-reci variază funcţie de specia şi structura lemnului şi raportul lungime-secţiune; în cazul speciilor de răşinoase fără alburn, absorbţia este de cca. 20% pe secţiunea transversală; în alburn, se realizează o pătrundere de cca. 85% din secţiune. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>la foioasele uşor impregnabile, cu vase deschise ca de exemplu, fagul, se poate realiza şi o impregnare totală în cazul lungimilor de max. 50 cm. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>absorbţia medie a substanţelor solubile în apă este de cca. 16 kg/mc, iar a produselor uleioase de cca. 32 kg/mc. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.2.4.2. Durata băii reci variază funcţie de temperatura mediului exterior.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.4.3. Procedeul băilor calde-reci se utilizează în cazul elementelor din lemn de dimensiuni reduse sau în cazul secţiunilor de elemente destinate lucrărilor de consolidare sau restaurare.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.5 Metode de profunzime, la presiune diferită de presiunea atmosferică 6.2.5.1. Tratamentele de protecţie de prevenire prin impregnare cu presiune, se realizează în autoclave, în care soluţiile de impregnare sunt forţate să pătrundă datorită presiunii. Impregnarea, spre deosebire de procedeul cu băi, decurge în timp mult mai scurt, fiind un procedeu controlat.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.5.2. Impregnarea cu presiune poate fi combinată cu vid, aburire, presiune atmosferică, care permit reglarea absorbţiei, penetrării şi repartiţiei substanţelor în lemn, funcţie de domeniul de utilizare a materialului lemnos şi se practică în cazul în care lemnul urmează a fi utilizat în condiţii de exterior, în contact direct cu pământul sau în condiţii de umiditate excesivă, caz în care lemnul este supus degradării accelerate.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.2.5.3. Impregnarea cu vid sau vid-presiune se realizează în instalaţii speciale, închise etanş şi materialul lemnos impregnat se stivuieşte pentru uscare sub acoperiş (pentru a se asigura fixarea produsului antiseptic).</p>\n<p class=\"lf-p\">6.3. Măsuri, metode şi produse pentru prevenirea şi combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage (lignicole de putrezire) inclusiv a Buretelui de casă Ciupercile xilofage, conform cheii de identificare prezentată în Anexa 5, fac parte din încrengătura Basidiomycota şi sunt clasificate după cum urmează:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în aer liber, aşa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din această clasă în tabelul A5.1: ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Lenzites sepiaria (Wulf) Fr. syn. Gloephyllum sepiarium (Wulf) Karst;</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Lenzites abietina (Bull) Karst syn. Gloephyllum abietinum (Bull) Karst;</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Lenzites betulina (L) Fr. Syn. Trametes betulina (L) Pil.;</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Lentinus lepideus Fr. Syn. L.Squamosus (Schaeffer) Schrot;</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Daedalea quercina (L) Fr. Syn. Trametes quercina (L) Pil.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construcţiilor, aşa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din această clasă în tabelul A5.2. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Merulius Lacrymans (Wulf) Fr. - buretele de casă;</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Coniophora cerebella (Pers) Duby - buretele de pivniţă;</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Poria vaporaria (Pers) Fr. - Buretele ţurţure de mină;</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Paxillus panuoides Fr.</div>\n<p class=\"lf-p\">Măsurile, metodele şi produsele pentru prevenirea şi combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage inclusiv buretele de casă se aplică pentru construcţii cu elemente din lemn şi construcţii mixte (cu elemente din lemn şi de zidărie).</p>\n<p class=\"lf-p\">Elementele din lemn contaminate, aflate în vecinătatea elementelor de zidărie cu umiditate ridicată se supun unei intervenţii comune, pentru eliminarea surselor de contaminare biologică 6.3.1. Măsuri de prevenire în faza de proiectare Măsurile de prevenire care se iau în faza de proiectare a construcţiilor constau în următoarele:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>se alege pentru amplasament un teren drenat; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>se proiectează soluţii constructive respectând principiul asigurării ventilaţiei tuturor elementelor de construcţii din lemn (acoperiş, pardoseli, pereţi etc.); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>se asigură protecţia corespunzătoare a pereţilor faţă de agresivitatea precipitaţiilor; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>se prevede utilizarea lemnului din specii rezistente la atacul ciupercilor xilofage, conform SR EN 350-2 (duramen de stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>se prevede termoizolaţie pentru evitarea condensului; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>se stabileşte panta optimă a acoperişului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitaţiilor) precum şi mărimea streaşinei; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>se stabileşte un material de umplutură corespunzător şi uscat, sub pardoseli, cu evitarea zgurei care din cauza porozităţii întreţine umiditatea. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.3.2 Măsuri de prevenire în faza de execuţie Măsurile preventive în faza de execuţie a construcţiilor constau în următoarele:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>terenul pe care se execută construcţia trebuie să fie uscat sau drenat; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>lemnul utilizat trebuie să aibă umidităţile prevăzute la punctul 6.2; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>depozitarea lemnului pe şantier trebuie să se facă deasupra solului, sub un acoperiş şi ventilat; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>materialele lemnoase, la sosirea în depozit sau pe şantier, trebuie să fie cojite şi sortate; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>se elimină porţiunile din lemn care prezintă putregai, forme de dislocare sau galerii (indicii pentru atacuri de ciuperci sau insecte xilofage) prin secţionare la 20 cm de zona putrezită; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>pentru rezemarea elementelor de construcţii din lemn, se utilizează cuzineţi din materiale neatacabile: beton, piatră, zidărie (izolate hidrofug) sau lemn greu atacabil, cu durabilitate mare, conform SR EN 350-2 (din specii de lemn rezistente, de ex.: duramen de pin, salcâm, stejar) sau lemn impregnat cu produse fungicide; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>se respectă măsurile de protecţie prevăzute în proiectul tehnic al construcţiei. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.3.3. Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. Identificarea atacului.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.3.3.1. Criteriile de depistare a ciupercii sunt:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>prezenţa la suprafaţă a miceliului sau a corpului fructifer; ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Pentru informaţii suplimentare se va consulta Anexa 7 (informativă) în care sunt prezentate generalităţi privind instalarea şi biologia ciupercii Merulius lacrymans.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>apariţia petelor de umezeală, fără legătură vizibilă cu o sursă de umiditate presupune existenţa ciupercii (cu timpul, tencuielile se fărâmiţează şi se desprind, duşumelele se umflă excesiv, se umezesc accentuat în jurul cuielor metalice, treptat se lasă marginile scândurilor, se deformează, capătă un sunet surd la ciocănire, iar la parchete se constată un joc mai pronunţat) şi se simte mirosul caracteristic de ciuperci; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>atac asupra elementelor de pardoseli şi la tălpile de lemn ale pereţilor, de unde se propagă la tocurile uşilor, între zid şi tâmplărie până în partea superioară; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>tăbliile uşilor se umflă şi crapă; înainte de aceasta, din cauza pierderii rezistenţei lemnului, uşile se lasă şi se mişcă greu în balamale; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>prezenţa lemnului în construcţii prin intermediul căruia se face uşor propagarea ciupercilor, de la un perete la altul, prin elementele comune de lemn. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.3.4. Etapele de intervenţie în combaterea ciupercilor lignicole de putrezire 6.3.4.1. Cerinţe preliminare pentru intervenţia de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire În cazul construcţiilor cu elemente din lemn sau cu elemente din lemn şi de zidărie, cu atac de ciuperci lignicole de putrezire se impun următoarele măsuri:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>se controlează periodic atât interiorul încăperilor şi podurilor cât şi exteriorul acestora; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>se stabileşte tipul, amploarea atacului şi cauzele care au provocat infectarea constatată cu ocazia controlului periodic, prin prezenţa ciupercilor lignicole de putrezire (fie în construcţiile de lemn, fie în construcţiile de zidărie), pentru care sunt necesare următoarele activităţi: ... b1) pentru a se stabili amploarea atacului, se decopertează elementele construcţiei (pardoseli, lambriuri, socluri etc.); ... b2) se prelevează probe pentru identificarea ciupercii de către personal avizat; ... b3) se întocmeşte un raport de constatare cu următorul conţinut: ... b3.1) data apariţiei; b3.2) locul atacului (la pardoseală, planşeu, plafon, etc.); b3.3) nivelul la care s-au prelevat probele; b3.4) extinderea atacului de suprafaţă; b3.5) intensitatea degradării lemnului; b3.6) concluzii asupra cauzelor şi agenţilor care au provocat atacul; b3.7) măsurile de combatere şi asanare recomandate.</div>\n<p class=\"lf-p\">6.3.4.2. Măsurile de combatere a ciupercilor lignicole de putrezire se referă la un complex de măsuri şi lucrări care se execută după apariţia atacului şi anume:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>măsuri pentru limitarea atacului; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>măsuri pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zisă); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>lucrări de reparaţii de natură de a preveni atacurile recidivante. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.3.4.3. Măsurile de limitare a degradării lemnului se aplică fără întârziere, imediat după combaterea atacului, indiferent de anotimp şi constau din următoarele:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>se detaşează corpurile fructifere (în cazul apariţiei acestora), de urgenţă, cu grijă şi se introduc direct în pungi (pentru a se limita la minimum diseminarea sporilor), se îndepărtează din locuinţă şi se distrug prin ardere; în prealabil se decupează o porţiune şi se trimite spre analiză la un laborator de specialitate, pentru determinarea tipului şi stadiului de atac; se menţionează că această operaţiune comportă urgenţă şi trebuie luate toate măsurile necesare pentru limitarea propagării atacului până la expertiza unui specialist sau constituirea unei comisii de expertiză; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>se decopertează parţial elementele infectate sau ameninţate cu extinderea ciupercii (de exemplu: duşumele, pereţi, plafoane, etc.) pentru asigurarea uscării, cu precădere la nivelul atacului activ; în cazul atacului la nivelul duşumelelor se îndepărtează toate pervazurile din cameră, pentru ventilare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>se aerisesc intens încăperile, se ventilează infrastructura, spaţiile de sub pardoseli etc. şi se creează curenţi de aer cald în întreg ansamblul clădirii; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>se evacuează încăperile sau etajele intens atacate şi se sprijină provizoriu construcţia pentru a se evita accidentele (în cazul în care atacul este avansat la nivelul elementelor de rezistenţă sau planşee din lemn); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>în cazul prezenţei în construcţie a unor elemente de zidărie umede, se tratează cu substanţe fungicide concentrate, solubile în apă, deoarece numai în acest caz soluţia antiseptică difuzează până la zona de creştere a ciupercii respectiv în zona miceliului vegetativ; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>tratamentele chimice nu se vor aplica în cazul zidăriilor uscate datorită faptului că soluţia fungicidă nu poate fi transmisă pe traiectul miceliului devitalizat astfel încât soluţia antiseptică să poată ajunge până la zona de creştere a miceliului (care se poate afla la distanţe mari de locul decopertat) având în vedere că aportul de umiditate a soluţiei apoase favorizează creşterea ciupercii. În asemenea situaţii se apelează la factori inhibitori de ordin fizic şi anume: curent de aer cald şi uscare prin ardere cu lampa de benzină sau iradiere cu microunde mobile, pentru a scădea umiditatea relativă a aerului sub limita minimă; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">g)</span>în cazul în care elementele de rezistenţă sunt din lemn (stâlpi sau grinzi de susţinere a planşeelor) se vor efectua sondaje şi la nivelul acestora în vederea stabilirii rezistenţei; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">h)</span>în cazul în care focarul de infecţie este localizat la nivelul instalaţiilor sanitare defecte (ca sursă de umiditate excesivă) acestea se vor repara de urgenţă şi se vor controla şi repara toate instalaţiile sanitare defecte; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">i)</span>dacă focarul de infecţie este determinat ca urmare a infiltraţiilor de apă, din cauza terenului insuficient drenat, se va proceda în primă urgenţă la asigurarea drenării terenului (de ex., prin realizarea unui canal colector, etc.). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.3.4.4. Măsurile pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zisă) se execută în general vara (în anotimpul uscat) sau în condiţii speciale de ventilaţie şi uscare cu aer cald (după completa uscare şi asanare a construcţiei şi constau din următoarele:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>se scot şi se îndepărtează din încăperi atât piesele din lemn puternic atacate de ciuperci precum şi cele parţial atacate, care pot constitui focare pentru noi atacuri; în cazul elementelor parţial atacate, acestea se vor secţiona la 40-50 cm de la limita vizibilă a atacului (colectarea se va efectua în saci de hârtie sau polietilenă în cazul prezenţei maselor sporifere) şi se va distruge prin ardere; în cazul pardoselilor atacate se va proceda la îndepărtarea straturilor componente (duşumea oarbă, grinzişoare precum şi a materialului de umplutură); în cazul focarelor localizate numai la piesele din lemn din unele încăperi, se vor îndepărta pervazurile din camerele învecinate şi se vor efectua sondaje de control sub pardoseală; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>materialul lemnos sănătos se stivuieşte spaţiat pentru uscare sau se usucă în uscătorii; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>elementele de lemn sănătoase rezultate ca urmare a secţionării zonelor afectate se stivuiesc spaţiat pentru uscare, sub acoperiş (1-2 luni), în uscătorii (2-3 zile ) sau în etuve, regimul de uscare urmând a se stabili funcţie de umiditatea lemnului pentru a preveni crăparea. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Observaţii: Se procedează la uscarea în uscătorii sau etuve şi la sterilizare, în cazul atacurilor incipiente de suprafaţă, caz în care nu este afectată rezistenţa lemnului; se poate proceda la sterilizarea lemnului care prezintă mase sporifere sau atac în zona de alburn (sau a lemnului cu vase deschise, de ex. fagul) şi prin gazare, în spaţii închise (în încăperi etanşate), camere de gazare sau în exterior în saci de polietilenă, de către personal autorizat, cu produse introduse pe piaţă conform legislaţiei în vigoare.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>se dezinfectează zidăria afectată prin curăţirea miceliului şi arderea repetată cu lampa de benzină a pereţilor (sub protecţia unor panouri termoizolante pentru a preveni un eventual incendiu) sau iradierea cu microunde mobile, în scopul deshidratării miceliului ciupercii până la completa uscare a zidăriei; de asemenea, se vor dezinfecta sculele utilizate; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>se decopertează zidăria intens atacată până la 25-30 cm de la limita vizibilă a atacului deoarece zonele atacate conţin miceliu infiltrat în lemn sau zidărie până la distanţa de cca. 15-20 cm de la ultimul punct vizibil atacat; în cazul neeradicării complete a ciupercii, reţeaua de hife macroscopice evoluează spre focare de infecţii secundare şi atacuri recrudescente, în mod obişnuit după 2-3 ani; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>se înlătură (se demolează) zidăria puternic atacată după sprijinirea prealabilă cu popi (la fel în cazul demolării pereţilor construcţiilor din lemn) urmând a se efectua reparaţii şi lucrări de subzidire; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">g)</span>se colectează şi se îndepărtează din încăperi materialul de umplutură şi molozul provenit din demolări, şi se îngroapă la o adâncime de 0,5-0,7 m, la o distanţă convenabilă de construcţie (sau se expun la uscare, la soare, în cazul în care nu prezintă şi spori ci numai miceliu vegetativ şi rizomorfe); ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">h)</span>se efectuează operaţiile de drenare a solului în cazul în care una din cauzele apariţiei atacului a fost şi umiditatea excesivă la nivelul infrastructurii; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">i)</span>se asigură ventilaţia în întreg ansamblul clădirii şi se creează aer cald în încăperi pe parcursul lucrărilor de combatere; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">j)</span>se remediază eventualele defecţiuni existente care au favorizat apariţia ciupercilor şi degradarea lemnului (instalaţii interioare şi exterioare, hidroizolaţii, etc.). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.3.4.5. Lucrările de reparaţii care se efectuează după un atac de ciuperci xilofage (lignicole de putrezire) se execută cu o grijă deosebită, în scopul prevenirii recidivării atacurilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Operaţiunile de reparaţii se vor efectua numai după asigurarea uscării şi asanării complete a construcţiei, care se realizează în anotimpul cald sau în condiţii cu totul speciale de ventilare şi uscare cu aer cald, după cum urmează:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>în cazul în care atacul s-a manifestat la nivelul pardoselilor, peste materialul de umplutură uscat se toarnă placa de beton; după întărirea plăcii de beton se aplică o membrană hidroizolantă (figura 6.1) care se racordează cu zidăria netencuită pe o înălţime de 10 cm. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Figura nr. 6. 1 - Exemplu de reprezentare a pardoselii de lemn</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>în cazul degradării zidăriei exterioare învecinate straturilor de pardoseală atacate, se execută canale de ventilare periferice, legate direct cu exteriorul (şi cu canalul exterior de drenare şi ventilare), executându-se hidroizolaţia ca şi în cazul aliniatului precedent, la fel şi hidroizolarea soclurilor (figura 6.2A şi figura 6.2B); ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Figura nr. 6. 2A - Exemplu de lucrare de drenare şi asanare a zidăriei Figura nr. 6. 2B - Secţiune prin canal interior</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>cu ocazia reparaţiilor de zidărie, tencuielile se vor efectua numai după completa uscare a zidăriei (întâi interiorul, apoi exteriorul) utilizându-se tencuirea cu adaos de apa-stop, asigurând izolarea şi distrugerea miceliului în stadiul iniţial de creştere; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>în cazul unor atacuri deosebite, cu avizul personalului de specialitate se pot aplica produse fungicide odată cu aplicarea tencuielilor, asigurându-se izolarea corespunzătoare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>gletuirea şi zugrăvirea pereţilor se va efectua numai după uscarea tencuielilor şi după ce în prealabil s-a procedat din nou la arderea cu lampa de benzină a pereţilor, în scopul distrugerii eventualilor spori diseminaţi pe parcursul lucrărilor; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>operaţiunile de reparaţii se vor efectua numai cu material de construcţii bine uscat, atât lemn cât şi materiale de umplutură, neadmiţându-se zgura, care din cauza porozităţii întreţine umiditatea; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">g)</span>materialul lemnos utilizat la reparaţii după atacuri de ciuperci xilofage va fi tratat fungicid. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Observaţie: În cazul în care atacul a avut loc la nivelul pardoselilor de la parter, se recomandă să se practice canale de ventilare sub nivelul pardoselii, precum şi ventilarea pardoselilor (atacul ciupercilor manifestându-se în special în spaţiile cu aer stagnat).</p>\n<p class=\"lf-p\">6.3.5. Procedee şi produse pentru tratarea lemnului la combaterea ciupercilor lignicole de putrezire 6.3.5.1. Măsurile de protecţie chimică preventivă se execută cu produse biocide (fungicide) care răspund cerinţelor de utilizare pentru condiţii de risc de atac biologic provocat de ciupercile lignicole de putrezire testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1+A1 şi comercializate pe piaţă în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană specifică domeniului, în vigoare.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.3.5.2. Procedeele şi produsele de protecţie chimică se stabilesc în funcţie de riscul de umiditate şi de domeniul de utilizare al materialului lemnos (mediu uscat, ocazional umed, permanent umed).</p>\n<p class=\"lf-p\">6.3.5.3. Criteriile care trebuie avute în vedere la tratarea lemnului cu produse fungicide sunt: umiditatea lemnului, dimensiuni, clasa de exploatare, produse de protecţie.</p>\n<p class=\"lf-p\">6.3.6. Plan de monitorizare şi întreţinere curentă a construcţiilor cu atac fungic dezactivat 6.3.6.1. Pentru monitorizarea unei construcţii cu atac fungic dezactivat se desfăşoară următoarele activităţi:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>se elaborează un plan de monitorizare şi măsurile de mentenanţă a construcţiei; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>se supraveghează zonele cu risc de umiditate; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>se controlează parametrii de mediu: temperatură, umiditate. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">6.3.6.2. Monitorizarea parametrilor de mediu şi a stării fitosanitare, perioadele şi metodologia de monitorizare, se stabilesc de către proiectant sau expert.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7.</span>INSTRUCŢIUNI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A INSECTELOR XILOFAGE 7.1. Metode şi produse pentru protecţia de prevenire, de scurtă durată a lemnului Metodele pentru protecţia de prevenire, de scurtă durată a lemnului constau în tratamente de uscare sau de iradiere, care asigură lemnului uscarea şi nivelul de performanţă fitosanitară, fără atac de insecte.</div>\n<p class=\"lf-p\">7.1.1. Măsuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund şi a cherestelei proaspăt debitate 7.1.1.1. Se iau măsuri împotriva răspândirii organismelor forestiere dăunătoare prin intermediul lemnului în interiorul construcţiilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.1.1.2. Necesitatea introducerii măsurilor fitosanitare rezultă din furnizarea şi utilizarea unor elemente din lemn pentru construcţii (lemn rotund, rigle, scândură, parchet), preinfestate de la pădure sau datorită unor condiţii de depozitare cu risc de atac de insecte.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.1.1.3. Se impune respectarea cerinţei minime fitosanitare, de sterilizare a lemnului după debitare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru sterilizare se folosesc procedee de gazare, etuvare, iradiere gamma, iradiere cu microunde.</p>\n<p class=\"lf-p\">Procedeul prin gazare necesită respectarea cerinţelor de protecţia mediului, conform legislaţiei în vigoare.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.1.2 Metode şi produse de tratare a lemnului rotund şi a cherestelei proaspăt debitate 7.1.2.1. Metodele şi produsele de tratare a lemnului rotund şi a cherestelei, proaspăt debitate, împotriva dăunătorilor forestieri trebuie să îndeplinească cerinţe funcţionale şi de protecţia mediului. Se folosesc produsele chimice testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1+A1 şi comercializate pe piaţă în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană specifică domeniului, în vigoare.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.1.2.2. Metoda fitosanitară de sterilizare este etuvarea (tratamentul termic la 55-60°C în miezul lemnului, timp de 30 de minute), cu simbol internaţional HT. În anexa 10 sunt prezentate cerinţele tratamentului termic. Acestea se pot aplica lemnului înainte de montare.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.1.2.3. Pentru tratarea lemnului cu atac de insecte pus în operă, se folosesc metode de fumigare cu aerosoli calzi şi aerosoli reci, iradiere cu microunde mobile, alte metode penetrante, recunoscute.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.2. Metode şi produse pentru protecţia de prevenire, de lungă durată 7.2.1. Pentru protecţia de lungă durată se folosesc produse insecticide şi metodele prezentate la punctul 6.2.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.3. Metode şi produse pentru combaterea insectelor xilofage. Identificarea atacului Insectele xilofage, conform cheii de identificare prezentată în anexa 6, fac parte din ordinul Coleoptera (gândaci), un număr redus aparţinând ordinului Hymenoptera (viespi şi furnici), Lepidoptera (fluturi), Isoptera (termite) şi sfredelitoare marine, după cum urmează:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Coleopterele sunt insecte zburătoare care îşi depun ouăle în porii sau fisurile lemnului şi ale căror larve atacă lemnul. Cele mai importante sunt Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum şi Lyctus brunneus. Există numeroase alte coleoptere xilofage de importanţă mai scăzută, ca de exemplu Xestobium rufovillosum. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Isopterele (termite), sunt insecte sociale repartizate în mai multe familii. În Europa, sunt importante numai patru specii. Cele mai periculoase pentru clădiri sunt speciile subterane, Reticulitermes lucifugus şi Reticulitermes santonensis. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Sfredelitoarele marine, sunt organismele nevertebrate precum Limnoria spp., Teredo spp. şi Pholade, care forează galerii şi pot cauza daune serioase structurilor de construcţii marine. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Pentru combaterea atacului cu insecte xilofage se folosesc metode fizice şi metode chimice. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">7.3.1. Sterilizarea lemnului infestat cu insecte xilofage, prin iradiere 7.3.1.1. Prin iradiere, se asigură eradicarea populaţiilor de insecte prin proprietăţile penetrante în profunzime ale undelor radiante. Furnizorul de servicii garantează eficacitatea tratamentului, în instalaţii fixe sau cu echipamente mobile.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.3.2. Tratamente curative cu produse insecticide 7.3.2.1. Tratamentele curative se aplică cu produse insecticide ce îndeplinesc cerinţe de eficacitate, comercializate conform punctului 7.1.2.1.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.3.2.2. Tratamentele curative cu produse chimice se aplică cu respectarea cerinţelor de penetrare şi retenţie, prin metode indicate şi garantate de fabricant.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.3.2.3. Metodele pentru tratamente curative cu produse insecticide sunt: injectarea, stropirea, imersia de scurtă durată, pensularea, pulverizarea, fumigarea cu aerosoli şi gazarea.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.3.2.4. Combaterea insectelor necesită izolarea şi etanşarea spaţiilor în care se fac tratamentele, în vederea menţinerii elementelor din lemn o perioadă de 10... 20 zile, funcţie de produsul chimic folosit.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.3.2.5. Nu se execută lucrări de construcţii cu lemn cu atac activ, sau continuarea lucrărilor începute până ce atacul activ, identificat conform criteriilor din anexa 6, a fost eradicat.</p>\n<p class=\"lf-p\">7.3.3. Plan de monitorizare şi întreţinere curentă a construcţiilor cu atac de insecte eradicat 7.3.3.1. Pentru monitorizarea unei construcţii cu atac de insecte eradicat se desfăşoară următoarele activităţi:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>se elaborează un plan de monitorizare şi măsurile de mentenanţă a construcţiei; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>se supraveghează zonele cu risc de umiditate; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>se controlează parametrii de mediu: temperatură, umiditate; ...</div>\n<p class=\"lf-p\">7.3.3.2. Monitorizarea parametrilor de mediu şi a stării fitosanitare, perioadele şi metodologia de monitorizare, se stabilesc de către proiectant sau expert.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">8.</span>MĂSURI DE PROTECŢIA MEDIULUI, DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ŞI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 8.1. Măsuri privind protecţia mediului 8.1.1. În cadrul acţiunii de aplicare a tratamentelor de protecţie, se păstrează distanţa faţă de scurgeri, apa de suprafaţă, apa freatică şi sol. Produsul nu va fi deversat în apă sau sol fără o tratare prealabilă.</div>\n<p class=\"lf-p\">8.1.2. Pentru absorbţia cantităţilor mari de produs se vor utiliza materiale absorbante (nisip, diatomită, liant acid, liant universal, rumeguş).</p>\n<p class=\"lf-p\">8.1.3. Se adună reziduurile împrăştiate şi se depozitează în containere speciale în vederea distrugerii lor ulterioare. Deşeurile se vor gestiona în conformitate cu legislaţia în vigoare.</p>\n<p class=\"lf-p\">8.2. Măsuri privind protecţia şi igiena muncii 8.2.1. Pe durata executării lucrărilor de protecţie, se vor respecta cu stricteţe măsurile de protecţie şi igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.</p>\n<p class=\"lf-p\">8.2.2. Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de fabricanţii produselor de protecţie, precum şi pe prevederile legislaţiei aplicabile în domeniu, în vigoare:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, cu modificările şi completările ulterioare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu completările ulterioare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protecţia muncii, cu modificările ulterioare. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">8.2.3. În afara prevederilor menţionate la pct. 8.2.2. se fac următoarele precizări:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>muncitorii care execută lucrările de protecţie chimică (antiseptiseptică, hidrofugă şi ignifugă), precum şi persoanele care supraveghează lucrul, trebuie să poarte costume speciale, ochelari de protecţie şi mănuşi speciale de protecţie; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie să-şi cureţe mâinile cu solvenţi adecvaţi după care se spală cu apă cu detergent sau săpun şi se ung cu o cremă emolientă; aceste operaţiuni se desfăşoară în afara ariei de lucru; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>păstrarea alimentelor şi consumul lor la locul de muncă sunt strict interzise; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>în spaţiile de lucru, pe toată durata executării lucrărilor de protecţie a lemnului, sunt interzise fumatul sau utilizarea focului deschis; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>instalaţiile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie să fie corespunzătoare cerinţelor pentru utilizarea în atmosferă potenţial explozivă; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>se interzice folosirea, pentru ştergerea suprafeţelor, a materialelor din fibre sintetice sau lână, care pot produce scântei datorită încărcărilor electrostatice prin frecare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">g)</span>muncitorii trebuie să fie instruiţi şi asiguraţi, în special pentru lucrul la înălţime (coarde, centuri de blocare etc.), conform reglementărilor tehnice în vigoare. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">8.2.4. Faţă de prevederile menţionate la pct. 8.2.2. şi 8.2.3., responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare privind protecţia şi igiena muncii.</p>\n<p class=\"lf-p\">8.3. Măsuri privind apărarea împotriva incendiilor 8.3.1. Pe durata executării lucrărilor de protecţie a lemnului se vor respecta cu stricteţe măsurile privind apărarea împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.</p>\n<p class=\"lf-p\">8.3.2. Măsurile privind apărarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de fabricanţii produselor de protecţie a lemnului, precum şi pe prevederile legislaţiei aplicabile în domeniu, în vigoare:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">8.3.3. Faţă de prevederile menţionate mai sus, personalul cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare de apărare împotriva incendiilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Anexa 1 REFERINŢE LEGISLATIVE ŞI TEHNICE Notă:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Referinţele datate au fost luate în considerare la data elaborării prezentei reglementări tehnice.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>La data utilizării reglementării tehnice se va consulta ultima formă în vigoare a referinţelor legislative şi tehnice.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>Lucrarea conţine reproduceri din standarde, marcate cu simbol linie verticală, \" | \" , plasat în pagină pe partea stângă a textului.</div>\n<p class=\"lf-p\">Aceste reproduceri au fost făcute cu acordul Asociaţiei de Standardizare din România-ASRO nr. LUC/14/174-1 din 28.07.2014. Orice încălcare a dreptului de autor asupra standardelor SR EN 335:2013, SR EN 350-2:1997 şi SR EN 351-1:2007 constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabel A1. Legislaţie: ┌────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ Acte legislative │ Publicaţia │ │crt.│ │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 1.│Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind │Monitorul Oficial al │ │ │cerinţele minime de securitate şi sănătate│României, Partea I, nr. 252 │ │ │pentru şantierele temporare sau mobile, cu│din 21 martie 2006 │ │ │modificările şi completările ulterioare │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 2.│Legea nr. 319/2006 a securităţii şi │Monitorul Oficial al │ │ │sănătăţii în muncă, cu completările │României, Partea I, nr. 646 │ │ │ulterioare. │din 26 iulie 2006 │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 3.│Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru │Monitorul Oficial al │ │ │aprobarea Normelor metodologice de │României, Partea I, nr. 882 │ │ │aplicare a prevederilor Legii securităţii │din 30 octombrie 2006 │ │ │şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu │ │ │ │modificările şi completările ulterioare. │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 4.│Ordinul ministrului muncii şi │Monitorul Oficial al │ │ │solidarităţii sociale şi ministrului │României, Partea I, nr. 880 │ │ │sănătăţii şi familiei nr. 508/933 din 2002│din 6 decembrie 2002 │ │ │privind aprobarea Normelor generale de │ │ │ │protecţie a muncii, cu modificările │ │ │ │ulterioare │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 5.│Legea nr. 307/2006, privind apărarea │Monitorul Oficial al │ │ │împotriva incendiilor, cu modificările │României, Partea I, nr. 633 │ │ │ulterioare. │din 21 iulie 2006 │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 6.│Ordinul ministrului administraţiei şi │Monitorul Oficial al │ │ │internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea │României, Partea I, nr. 216 │ │ │Normelor generale de apărare împotriva │din 29 martie 2007 │ │ │incendiilor │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 7.│Ordinul ministrului transporturilor, │Monitorul Oficial al │ │ │construcţiilor şi turismului şi │României, Partea I, nr. 90 │ │ │ministrului administraţiei şi internelor │din 27 ianuarie 2005 │ │ │nr. 1.822/ 394/2004 pentru aprobarea │ │ │ │Regulamentului privind clasificarea şi │ │ │ │încadrarea produselor pentru construcţii │ │ │ │pe baza performanţelor de comportare la │ │ │ │foc, cu modificările şi completările │ │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ulterioare │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 8.│Ordinul ministrului administraţiei şi │Monitorul Oficial al │ │ │internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea │României, Partea I, nr. 599 │ │ │Dispoziţiilor generale privind instruirea │din 12 iulie 2005 │ │ │salariaţilor în domeniul situaţiilor de │ │ │ │urgenţă, cu modificările şi completările │ │ │ │ulterioare. │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 9.│Decizia 2006/213/CE, de stabilire a │Jurnalul Oficial al Uniunii │ │ │clasificării caracteristicilor de │Europene, L79/27 din │ │ │comportare la foc pentru anumite produse │16 martie 2006 │ │ │de construcţii în ceea ce priveşte │ │ │ │pardoselile din lemn şi lambriurile şi │ │ │ │placările din lemn masiv │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 10.│Decizia 2007/348/CE, de modificare a │Jurnalul Oficial al Uniunii │ │ │Deciziei 2003/43/CE de stabilire a │Europene, L131/21 din │ │ │claselor de performanţă de comportare la │23 mai 2007 │ │ │foc pentru anumite produse pentru │ │ │ │construcţii, în ceea ce priveşte panourile│ │ │ │de lemn │ │ ├────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 11.│Ordinul nr. 10/368/11/2010 al ministrului │Monitorul Oficial al │ │ │sănătăţii, ministrului mediului şi │României, Partea I, nr. 196 │ │ │pădurilor şi al preşedintelui autorităţii │din 29 martie 2010 │ │ │naţionale sanitar-veterinară şi pentru │ │ │ │siguranţa alimentelor privind aprobarea │ │ │ │procedurii de avizare a produselor biocide│ │ │ │care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul │ │ │ │României │ │ └────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ Tabel A2. Standarde: ┌────┬─────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Indice │ Denumire │ │crt.│ │ │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1.│STAS 9302/1-88 │Protecţia lemnului. Prescripţii tehnice generale de │ │ │ │protecţie chimică. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2.│SR 9302-2:1994 │Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite │ │ │ │de presiunea atmosferică cu produse de protecţie │ │ │ │chimică solubile în apă │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.│STAS 9302/3-88 │Protecţia lemnului. Impregnare la presiune │ │ │ │atmosferică cu produse fluide. Prescripţii tehnice │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ 4.│STAS 9302/4-88 │Protecţia lemnului. Tratamente de suprafaţă. │ │ │ │Prescripţii tehnice. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5.│STAS 9302/5-90 │Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite │ │ │ │de presiunea atmosferică cu antiseptici uleioşi. │ │ │ │Prescripţii tehnice │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6.│SR EN 335:2013 │Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de │ │ │ │lemn. Clase de utilizare: definiţii, aplicaţie pentru│ │ │ │lemnul masiv şi produsele pe bază de lemn │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7.│SR EN 350-1:1997 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din│ │ │ │lemn. │ │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 1: │ │ │ │Ghid de principii de încercare şi de clasificare a │ │ │ │durabilităţii naturale a lemnului │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8.│SR EN 350-2:1997 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din│ │ │ │lemn. │ │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: │ │ │ │Ghid de durabilitate naturală a lemnului şi de │ │ │ │impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după │ │ │ │importanţa lor europeană │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9.│SR EN 351-1:2007 │Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de │ │ │ │lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. │ │ │ │Partea 1: Clasificarea penetraţiei şi retenţiei │ │ │ │produselor de protecţie │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 10.│SR EN 351-2:2007 │Durabilitatea lemnului şi a produselor pe bază de │ │ │ │lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. │ │ │ │Partea 2: Ghid de eşantionare pentru analiza lemnului│ │ │ │tratat cu un produs de protecţie │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 11.│SR EN 460:1998 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din│ │ │ │lemn. │ │ │ │Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Ghid de │ │ │ │condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru│ │ │ │anumite utilizări, conform claselor de risc │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 12.│SR EN 599-1+ │Durabilitatea lemnului şi a materialelor pe bază de │ │ │A1:2014 │lemn. Eficacitatea produselor de protecţie preventivă│ │ │ │a lemnului, stabilită prin încercări biologice. │ │ │ │Partea 1: Specificaţie conform claselor de utilizare │</p>\n<p class=\"lf-p\">├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 13.│SR EN 599-2:1998 │Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din│ │ │ │lemn. │ │ │ │Performanţe ale produselor de protecţie preventivă a │ │ │ │lemnului stabilite prin încercări biologice. │ │ │ │Partea 2: Clasificare şi etichetare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 14.│SR EN 20-1:1998 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacităţii de protecţie faţă de Lyctus brunneus │ │ │ │(Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de │ │ │ │suprafaţă (Metodă de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 15.│SR EN 20-2:2002 │Produse de protecţia lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacităţii de protecţie faţă de Lyctus brunneus │ │ │ │(Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament │ │ │ │în profunzime (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 16.│SR EN 46-1:2010 │Produse pentru protecţia lemnului. Determinarea │ │ │ │acţiunii preventive împotriva larvelor recent │ │ │ │eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). │ │ │ │Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă │ │ │ │(Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 17.│SR EN 46-2:2010 │Produse pentru protecţia lemnului. Determinarea │ │ │ │acţiunii preventive împotriva larvelor recent │ │ │ │eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). │ │ │ │Partea 2: Efect ovicid (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 18.│SR EN 47:2005 │Produse de protecţie a lemnului. Determinare a │ │ │ │pragului de eficacitate împotriva larvelor de │ │ │ │Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator). │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 19.│SR EN 47:2005/ │Produse de protecţie a lemnului. Determinare a │ │ │AC:2007 │pragului de eficacitate împotriva larvelor de │ │ │ │Hylotrupes bajulus (Linnaeus) (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 20.│SR EN 49-1:2005 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacităţii de protecţie faţă de Anobium punctatum │ │ │ │(De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de │ │ │ │supravieţuire a larvelor. Partea 1: Aplicare prin │ │ │ │tratament de suprafaţă (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤</p>\n<p class=\"lf-p\">│ 21.│SR EN 49-2:2005 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacităţii de protecţie faţă de Anobium punctatum │ │ │ │(De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de │ │ │ │supravieţuire a larvelor. Partea 2: Aplicare prin │ │ │ │impregnare (Metoda de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 22.│SR EN 73:1995 │Produse de protecţie a lemnului. Încercări de │ │ │ │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │ │ │ │încercări biologice. Încercare de evaporare. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 23.│SR EN 73:1995/ │Produse de protecţie a lemnului. Încercări de │ │ │AC:2003 │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │ │ │ │încercări biologice. Încercare de evaporare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 24.│SR EN 84:2000 │Produse de protecţie a lemnului. Încercări de │ │ │ │îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de │ │ │ │încercări biologice. Încercare la spălare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 25.│STAS 8022-91 │Lemn. Determinarea eficacităţii antiseptizării │ │ │ │împotriva mucegăirii. │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 26.│SR EN 113:2003 │Produse de protecţie a lemnului. Metodă de încercare │ │ │ │pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de │ │ │ │ciupercile basidiomycete lignicole. Determinarea │ │ │ │pragului de eficacitate │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 27.│SR EN 113:2003/ │Produse de protecţie a lemnului. Metodă de încercare │ │ │A1:2004 │pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de │ │ │ │ciupercile basidiomycete lignicole. Determinarea │ │ │ │pragului de eficacitate │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 28.│SR EN 117:2013 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │ │ │ │pragului de eficacitate împotriva speciilor europene │ │ │ │de termite din genul Reticulitermes │ │ │ │(Metodă de laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 29.│SR EN 118:2014 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │ │ │ │acţiunii preventive împotriva speciilor de │ │ │ │Reticulitermes (termite europene) (Metodă de │ │ │ │laborator) │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 30.│SR EN 152:2012 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ │eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie│ │ │ │a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungice. │ │ │ │Metodă de laborator │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 31.│SR 13154:1993 │Produse de protecţie a lemnului. Determinare a │ │ │ │eficacităţii preventive contra ciupercilor care │ │ │ │produc albăstreala lemnului de răşinoase │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 32.│SR EN 252:1995 │Încercarea în poligon pentru determinarea │ │ │ │eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie │ │ │ │a lemnului în contact cu solul │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 33.│SR EN 252:1995/ │Încercare în poligon pentru determinarea │ │ │AC1:2003 │eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie │ │ │ │a lemnului în contact cu solul │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 34.│SR EN 275:1995 │Produse de protecţie a lemnului. Determinare a │ │ │ │eficacităţii de protecţie împotriva organismelor │ │ │ │marine sfredelitoare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 35.│SR EN 330:1997 │Produse de protecţie a lemnului. Încercări în câmp │ │ │ │pentru determinarea eficacităţii de protecţie a unui │ │ │ │produs de protecţie a lemnului pentru folosire cu o │ │ │ │acoperire şi în afara contactului cu solul: metoda cu│ │ │ │îmbinare în L │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 36.│SR ENV 807:2003 │Produse de protecţie a lemnului. Determinarea │ │ │ │eficacităţii faţă de microorganisme de putregai moale│ │ │ │şi de alte microorganisme ale solului │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 37.│STAS 10787-77 │Protecţia lemnului. Determinarea eficacităţii │ │ │ │substanţelor hidrofuge │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 38.│SR EN 927-3:2012 │Vopsele şi lacuri. Produse şi sisteme de vopsire │ │ │ │pentru lemn utilizat la exterior. │ │ │ │Partea 3: Încercarea la îmbătrânire naturală │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 39.│SR EN 927-5:2007 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de │ │ │ │vopsire pentru lemn în exterior. │ │ │ │Partea 5: Determinarea permeabilităţii la apă lichidă│ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 40.│SR EN 927-6:2007 │Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ │vopsire pentru lemn în exterior. │ │ │ │Partea 6: Îmbătrânirea artificială a straturilor de │ │ │ │acoperire pentru lemn folosind lămpile UV │ │ │ │fluorescente şi apă │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 41.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │ │ │4628-1:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │ │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 1: Introducere generală şi sistemul de notare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 42.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │ │ │4628-2:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │ │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 43.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │ │ │4628-3:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │ │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 44.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │ │ │4628-4:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │ │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 45.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │ │ │4628-5:2004 │acoperite. │ │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │ │ │ │intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. │ │ │ │Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ 46.│SR EN ISO │Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor │ │ │4628-6:2012 │vopsite. │ │ │ │Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a │ │ │ │intensităţii schimbărilor uniforme de aspect. │ │ │ │Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda │ │ │ │benzii adezive │ ├────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤</p></div>", "next": 239982}