Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius

REGLEMENTĂRI din 28 decembrie 2001

Pe scurt

Aceste reglementări stabilesc normele contabile specifice pentru domeniul asigurărilor, armonizate cu directivele europene și standardele internaționale de contabilitate. Ele detaliază modul în care societățile din acest domeniu trebuie să își organizeze și să își conducă contabilitatea.

Ce reglementează

  • Organizarea și conducerea contabilității proprii de către societățile de asigurare, reasigurare și intermediere în asigurări.
  • Înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor financiare.
  • Efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ și pasiv.
  • Întocmirea situațiilor financiare și a dărilor de seamă statistice.

Cui îi privește

  • Societățile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare și de reasigurare.
  • Societățile de intermediere în asigurări, precum și sucursalele și subunitățile acestora, indiferent de locația sediului.

Puncte cheie

  • Contabilitatea trebuie organizată și condusă la sediile declarate de pe teritoriul României, în limba română și în moneda națională.
  • Inventarierea generală a elementelor de activ și pasiv este obligatorie cel puțin o dată pe an.
  • Operațiunile economice trebuie consemnate în documente justificative, care stau la baza înregistrărilor contabile.
  • Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului sau persoanei care gestionează societatea.
Textul legii
Textul legii

REGLEMENTĂRI din 28 decembrie 2001 contabila specifică domeniului asigurărilor armonizate cu directivele europene şi standardele internaţionale de contabilitate Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 34 bi

s din 18 ianuarie 2002 Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE 1. Societăţile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, precum şi societăţile de intermediere în asigurări, denumite în continuare societăţi, potrivit art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare au obligaţia sa organizeze şi sa conducă contabilitatea proprie la sediile declarate de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi ale prezentelor Reglementări contabile specifice domeniului asigurărilor armonizate cu Directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Prezentele reglementări contabile se vor aplica împreună cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Aceste reglementări se aplică în mod corespunzător sucursalelor şi altor subunitati fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, ce aparţin persoanelor prevăzute la alin. 1 cu sediul sau domiciliul în România, cat şi sucursalelor şi altor subunitati fără personalitate juridică cu sediul în România, ce aparţin unor persoane juridice sau fizice cu sediul sau domiciliul în străinătate. 2. În aplicarea prevederilor art. 2, art. 8 şi art. 10 din Legea contabilităţii, societăţile trebuie să asigure:

  1. a)înregistrarea cronologică şi sistematica, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanta financiară şi fluxurile de trezorerie; ...
  2. b)efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ şi de pasiv; ...
  3. c)întocmirea situaţiilor financiare. ... 3. Potrivit prevederilor Legii contabilităţii, orice operaţiune economică efectuată se consemnează într-un document, care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz. Înregistrarea operaţiunilor în contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în societate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii mari, potrivit prezentului plan de conturi şi normelor de utilizare a acestuia. Societăţile sunt obligate sa păstreze, la sediile declarate (centrala, sucursale, agenţii etc.), documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, precum şi registrele de contabilitate legale şi, să le pună la dispoziţia organelor în drept în cadrul exercitării atribuţiilor lor legale. 4. Conform prevederilor art. 8 din Legea contabilităţii, societăţile prevăzute la pct. 1 au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionarii sale, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. 5. Inventarierea trebuie să cuprindă toate elementele de activ şi de pasiv deţinute de societate care se înscriu în registrul inventar. Sunt supuse, de asemenea, inventarierii bunurile aflate temporar în păstrare, custodie sau pentru alte scopuri în societate, aparţinând altor persoane fizice sau juridice. 6. Registrul jurnal, registrul-inventar şi cartea mare, împreună cu documentele justificative, precum şi situaţiile financiare anuale, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor contabile efectuate şi pot fi admise ca proba în justiţie. 7. Controlul asupra operaţiunilor înregistrate în contabilitate se efectuează de către persoanele care conduc contabilitatea, care exercită controlul financiar preventiv şi controlul financiar de gestiune, şi alte persoane împuternicite de societate, după caz. De asemenea, controlul asupra operaţiunilor înregistrate în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi de alte organe cu atribuţii de control, potrivit legii. 8. Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului de stat, precum şi întocmirii balantelor financiare şi a situaţiilor financiare pe ansamblul economiei naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor Naţionale sunt furnizate de către societăţi prin situaţii financiare şi dările de seama statistice, în condiţiile legii. 9. Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Pentru necesităţile proprii de informare, societăţile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilă. 10. Operaţiunile privind investiţiile de capital străin, titlurile de valoare, asigurările exprimate în valută, creditele şi operaţiunile bancare externe, prestările de servicii şi executările de lucrări externe, schimbul valutar, disponibilităţile în valută, precum şi alte operaţiuni în valută se înregistrează în contabilitate, atât în valută, cat şi în lei, la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor. Operaţiile efectuate de subunitatile proprii în străinătate pot fi înregistrate în cursul perioadei de gestiune numai în valută, urmând ca la sfârşitul exerciţiului financiar sau la alte perioade să se facă convertirea în lei a soldurilor şi rulajelor conturilor. Convertirea în lei a preţurilor externe pentru bunurile din import se face, potrivit cursului valutar de schimb la care se înregistrează declaraţia vamală, conform reglementărilor privind Tariful vamal de import. 11. În conformitate cu prevederile art. 4

(2)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementările contabile pentru unităţile de asigurare-reasigurare se elaborează de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi se aproba de Ministerul Finanţelor Publice. 12. Planul de conturi pentru societăţile ce activează în domeniul asigurărilor şi normele de utilizare a acestuia conţin conturile necesare înregistrării în contabilitate a operaţiunilor efectuate, conţinutul şi funcţia fiecărui cont, precum şi monografia contabila a principalelor operaţiuni. La elaborarea planului de conturi şi normelor metodologice de utilizare a acestora s-a avut în vedere armonizarea reglementărilor contabile actuale cu prevederile Directivelor Comunităţilor Economice Europene şi a Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Întrucât la data elaborării planului de conturi şi a normelor de utilizare a acestuia unele operaţiuni nu erau reglementate, modalităţile prevăzute pentru înregistrarea acestora în contabilitate au la baza uzanţele contabile internaţionale. Ca urmare, planul de conturi şi normele metodologice de utilizare a acestuia, servesc numai la înregistrarea corespunzătoare în contabilitate a operaţiunilor efectuate şi nu constituie temei legal pentru efectuarea operaţiunilor economico-financiare, iar corespondenta conturilor nu este limitativa. Operaţiunile economico-financiare supuse înregistrării în contabilitate trebuie efectuate în stricta concordanta cu prevederile actelor normative care le reglementează. Monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni nu are caracter exhaustiv, ci numai exemplificativ. Planul de conturi conţine opt clase de conturi simbolizate cu o cifra, grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre şi conturi sintetice de gradul III simbolizate cu cinci cifre. Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii, iar cele din clasa 8, precum şi dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate şi completate de fiecare societate în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii. 13. Modelele registrelor de contabilitate precum şi formularele comune ce se utilizează în activitatea financiar-contabila sunt prevăzute în "Nomenclatorul privind modelele registrelor şi formularelor contabile tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, pentru activitatea financiară şi contabila", elaborat de Ministerul Finanţelor Publice. De asemenea societăţile vor utiliza, după caz, şi formularele comune privind activitatea financiară şi contabila prevăzute în "Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiară şi contabila", elaborat potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Utilizarea formularelor tipizate se face cu respectarea normelor metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor comune privind activitatea financiar-contabila, elaborate distinct pentru formularele care nu au regim special şi pentru formularele cu regim special, potrivit dispoziţiilor legale. În afară de formularele prevăzute în acest nomenclator, societăţile ce activează în domeniul asigurărilor pot folosi în activitatea financiar-contabila şi formulare specifice, în funcţie de necesitaţi, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor justificative, pentru prelucrarea şi înregistrarea datelor în contabilitate, registrele contabile şi formularele privind activitatea financiar-contabila pot fi adaptate în funcţie de necesităţile proprii de utilizare, în condiţiile respectării conţinutului de informaţii al modelelor prevăzute în nomenclatorul menţionat la alineatul precedent. 14. Potrivit art. 5 din Legea contabilităţii, societăţile au obligaţia sa conducă contabilitatea în partida dubla şi sa întocmească situaţii financiare anuale. Capitolul II ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SOCIETĂŢII 15. În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile organizează şi conduc contabilitatea, de regula în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană imputernicita sa îndeplinească aceasta funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii, în condiţiile legii. 16. Contabilitatea generală denumita şi financiară, are la baza norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în Legea contabilităţii şi în prezentele reglementări contabile, care au caracter obligatoriu pentru toate societăţile. Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din administrarea societăţilor, trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematica, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanta financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora cat şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile guvernamentale şi alţi utilizatori. Contabilitatea de gestiune se organizează de către fiecare societate în funcţie de specificul activităţii şi necesităţilor proprii, având ca obiective principale următoarele: calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor şi a rentabilitatii produselor, serviciilor executate, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea societăţii şi altele. 17. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării societăţii respective. În acest scop, persoana prevăzută la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile economice efectuate, organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilităţii, organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea acestora la termen la organele în drept, păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adoptată la specificul unităţii. 18. Atribuţiile directorului economic, ale contabilului şef sau altei persoane împuternicite sa îndeplinească aceasta funcţie, precum şi a personalului din subordinea acestora, în domeniul contabilităţii, se stabilesc de către administrator sau altă persoană care are obligaţia gestionării societăţii respective, potrivit legii. 19. Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contract de prestări de servicii şi de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat, care răspund potrivit legii. Lucrările de contabilitate întocmite în aceste condiţii poarta semnatura persoanelor autorizate prevăzute la alineatul precedent. 20. Pentru societăţile la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte şi care nu au personal calificat încadrat, potrivit legii, sau contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate, Ministerul Finanţelor Publice stabileşte, în funcţie de evoluţia inflaţiei şi de dezvoltarea profesiei, limite valorice privind nivelul cifrei de afaceri de la care exista obligaţia de a încheia contracte pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, numai de către persoane fizice sau juridice calificate, autorizate. Capitolul III FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE LA SOCIETĂŢILE DIN DOMENIUL ASIGURĂRILOR Secţiunea 1 FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII EXERCIŢIUL FINANCIAR 1.1. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerţului. Secţiunea 2 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE SOCIETĂŢII 2.1. Fiecare societate are obligaţia sa întocmească situaţii financiare anuale. 2.2 Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă:
  1. a)Bilanţul; ...
  2. b)Contul de profit şi pierdere; ...
  3. c)Situaţia modificărilor capitalului propriu; ...
  4. d)Situaţia fluxurilor de trezorerie; ...
  5. e)Politici contabile şi note explicative. ... 2.3 Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale societăţii pentru respectivul exerciţiu financiar. Situaţiile financiare trebuie să respecte prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale prezentelor reglementări, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate. În cazul în care situaţiile financiare respecta în totalitate prevederile prezentelor reglementări, dar nu respecta în totalitate prevederile Standardelor Internaţionale de Contabilitate (de exemplu: prevederi referitoare la inflaţie şi/sau consolidare), raportul de audit trebuie să facă referiri concrete la aceste aspecte. Dacă nu exista nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant, administratorii societăţii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare", prevăzut de Standardele Internaţionale de Contabilitate şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie:
  6. a)relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; ...
  7. b)credibile în sensul că: ... (
  8. i)reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a societăţilor; (îi) reflecta substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică; (iii) sunt neutre, adică nepartinitoare; (
  9. iv)sunt prudente; (
  10. v)sunt complete sub toate aspectele semnificative. La elaborarea prezentelor reglementări contabile s-a avut în vedere asigurarea conformitatii cu prevederile Directivei Comunităţilor Economice Europene nr. 91/674/C.E.E., cu cele ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate, şi cu cele ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Dacă în împrejurări speciale ce privesc o societate, respectarea uneia din prevederile prezentelor reglementări, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, prevăzut de Standardele Internaţionale de Contabilitate, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii societăţii se pot abate de la cerinţele acestora atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz, societatea trebuie să prezinte în notele explicative următoarele aspecte:
  11. a)faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare anuale prezintă o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, fluxurilor de trezorerie şi a modificărilor capitalului propriu; ...
  12. b)menţiunea ca societatea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile prezentelor reglementări contabile, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, prevăzut de Standardele Internaţionale de Contabilitate, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, cu excepţia abaterilor de la o anumită cerinţa a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele; ...
  13. c)prevederea sau standardul de la care s-a făcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum şi tratamentul adoptat; ...
  14. d)impactul financiar al abaterilor asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a societăţii, activelor, datoriilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale societăţii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate. ... Secţiunea 3 FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII ASPECTE GENERALE 3.1 Potrivit prevederilor acestor reglementări:
  15. a)Bilanţul trebuie să prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 3.10; ...
  16. b)Contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 3.51; 3.52; 3.53; ...
  17. c)Situaţia fluxurilor de trezorerie, se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele exemplificate la pct. 3.63; 3.64; ...
  18. d)Situaţia modificărilor capitalului propriu va prezenta informaţiile prevăzute la pct. 3.65. ... 3.2 Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare ale societăţii conform pct. 3.1, poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente privind activitatea desfăşurată. 3.3 Bilanţul şi contul de profit şi pierdere al unei societăţi pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat. 3.4
  19. a)În situaţia în care specificul activităţii societăţii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu cifre arabe.
  20. b)Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. ... 3.5 Elementele din bilanţ indicate la cifre arabe, cu excepţia posturilor bilantiere pentru rezerve tehnice şi elementele din contul de profit şi pierdere indicate la paragrafele cu una sau mai multe litere mici, cu excepţia poziţiilor I
(1), I
(4), II
(1),
(5),
(6), pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare dacă:
  1. a)Valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performantei societăţii pentru exerciţiul financiar respectiv; sau ...
  2. b)Cumularea imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative. ... 3.6 În notele explicative trebuie să se prezinte separat, repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv:
  3. a)dividendele propuse spre a fi plătite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacă aceste dividende sunt propuse sau declarate după data bilanţului, societatea nu trebuie să le recunoască ca datorie la data bilanţului; ...
  4. b)sumele repartizate la rezerve; ...
  5. c)sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti; ...
  6. d)alte repartizari. ... 3.7 Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al societăţii valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată. 3.8 În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere nu sunt comparabile, valorile aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retractarii, motivele pentru care a fost facuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative. 3.9 Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele posturi şi elemente pentru care nu exista valori în exerciţiul financiar curent, şi în cel precedent. Formatul cerut pentru conturile anuale 3.10 Formatul cerut pentru bilanţ este următorul: BILANŢ ACTIV A. Active necorporale 1. Cheltuieli de constituire (când legislaţia permite imobilizarea acestora) 2. Cheltuieli de dezvoltare (când legislaţia permite imobilizarea acestora) 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale dacă au fost:
  7. a)achiziţionate contra unei plati şi nu trebuie prezentate la A
(4); sau ...
  1. b)create de societate, în cazul în care reglementările permit înscrierea acestora ca active ... 4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat 5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie 6. Alte imobilizari necorporale B. Plasamente I. Terenuri şi construcţii 1. Terenuri şi construcţii 2. Avansuri, terenuri şi construcţii în curs de execuţie II. Plasamente deţinute la societăţile din cadrul grupului şi sub forma de interese de participare şi alte plasamente în imobilizari financiare 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 2. Titluri de creanta şi împrumuturi acordate societăţilor din cadrul grupului 3. Participari la societăţile în care exista interese de participare 4. Titluri de creanta şi împrumuturi acordate societăţilor în care exista interese de participare 5. Alte plasamente în imobilizari financiare III. Alte plasamente financiare 1. Acţiuni, alte titluri cu venit variabil şi unităţi la fondurile comune de plasament 2. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix 3. Plati în fonduri comune de investiţii 4. Împrumuturi ipotecare 5. Alte împrumuturi 6. Depozite la instituţiile de credit 7. Alte plasamente financiare IV. Depozite la societăţi cedente C. Plasamente aferente contractelor în unităţi de cont D. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare 1. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare la asigurări generale 2. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare la asigurări de viaţa 3. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor în unităţi de cont cedate în reasigurare E. Creanţe (cu prezentarea distinctă a sumelor de încasat de la societăţile din cadrul grupului şi a celor din interese de participare) I. Creanţe provenite din operaţiuni de asigurare directa 1. Asiguraţi 2. Intermediari în asigurări 3. Alte creanţe provenite din operaţiuni de asigurare directa II. Creanţe provenite din operaţiuni de reasigurare III. Alte creanţe IV. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat F. Alte elemente de activ I. Imobilizari corporale şi stocuri II. Casa şi conturi la bănci III. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) IV. Alte elemente de activ G. Cheltuieli în avans I. Dobânzi şi chirii înregistrate în avans II. Cheltuieli de achiziţie reportate III. Alte cheltuieli în avans PASIV A. Capital şi rezerve I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevarsat) II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Rezultatul reportat VI. Rezultatul exerciţiului financiar B. Datorii subordonate C. Rezerve tehnice 1. Rezerva de prime 2. Rezerve tehnice privind asigurările de viaţa, din care:
  2. a)Rezerve matematice ...
  3. b)Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri ...
  4. c)Alte rezerve tehnice ... 3. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările generale 4. Rezerva de daune privind asigurări generale 5. Rezerva de daune privind asigurările de viaţa 6. Rezerva de egalizare 7. Alte rezerve tehnice pentru asigurări generale, din care:
  5. a)Rezerva pentru riscuri neexpirate ...
  6. b)Rezerva de catastrofa ...
  7. c)Alte rezerve tehnice ... D. Rezerve tehnice aferente contractelor în unităţi de cont E. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 2. Provizioane pentru impozite 3. Alte provizioane F. Depozite primite de la reasiguratori G. Datorii (cu prezentarea distinctă a datoriilor privind societăţile din cadrul grupului şi celor privind interesele de participare) I. Datorii provenite din operaţiuni de asigurare directa II. Datorii provenite din operaţiuni de reasigurare III. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile IV. Sume datorate instituţiilor de credit V. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale H. Venituri în avans Reglementări generale privind elementele bilantiere 3.11 Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale societăţii la încheierea exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv, natura, provenienţă şi exigibilitate. 3.12 În cazul în care un element de activ sau o obligaţie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în note explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale. 3.13 Acţiunile proprii vor fi prezentate numai la posturile prevăzute pentru acestea. 3.14 Cu excepţia angajamentelor legate de activitatea de asigurare, toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată. 3.15 Pentru posturile A, B(I) şi (II), F(I) (cu excepţia stocurilor) şi F(III) se vor furniza următoarele informaţii în notele explicative:
  8. a)valorile corespunzătoare ce privesc aceste elemente, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar; ...
  9. b)miscarile privind aceste elemente ocazionate de: ...
  10. i)modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului financiar, conform criteriilor menţionate la pct. 4.39, 4.41 şi 4.42; ... îi) intrari de active în timpul exerciţiului financiar; iii) iesiri de active în timpul exerciţiului financiar respectiv şi
  11. iv)transferurile de active către şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului financiar. ... 3.16 Valurile prezentate conform pct. 3.15 lit (
  12. a)se vor determina pe baza unuia din următoarele criterii:
  13. a)costul de achiziţie sau costul de producţie; ...
  14. b)oricare criteriu menţionat la pct. 4.39, 4.41 şi 4.42 fără a se tine seama de amortizare şi provizioanele pentru depreciere. ... 3.17 Pentru fiecare element bilantier de activ menţionat la art. 3.15 cu excepţia postului F(III) se vor furniza următoarele informaţii:
  15. a)valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi la sfârşitul exerciţiului financiar; ...
  16. b)valoarea amortizarii şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiul financiar respectiv; ...
  17. c)valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciţiului financiar, ca urmare a iesirii de active imobilizate din societate; ...
  18. d)valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiile financiare anterioare. ... 3.18 În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementări, costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 4.15 - 4.23, de valoarea justa atribuită activului. Aceasta situaţie va fi prezentată la începutul exerciţiului financiar. 3.19 În cazul în care se aplică prevederile pct. 4.41, miscarile elementelor bilantiere la care se referă pct. 3.15 lit. (
  19. b)se vor prezenta, ţinându-se seama de valoarea rezultată din reevaluare. 3.20 Punctele 3.15 şi 3.17 se vor aplica şi la prezentarea cheltuielilor de constituire. 3.21 Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere corespunzătoare. 3.22 Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior se vor prezenta în bilanţ la lit G. "Cheltuieli în avans". 3.23 Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta în bilanţ la lit. H. "Venituri în avans". 3.24 Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
  20. a)o societate are o obligaţie curenta (legală sau implicita) generata de un eveniment anterior; ...
  21. b)este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva: ...
  22. c)poate fi realizată o buna estimare a valorii obligaţiei. ... Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite nu trebuie recunoscut un provizion. 3.25 Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ. 3.26. Suma provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli trebuie corelata strict cu riscurile sau cheltuielile previzibile. Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative. Reglementări specifice privind anumite elemente bilantiere ACTIV 3.27 Participari, titluri de creanta şi împrumuturile acordate societăţilor în care exista interese de participare (post B II
(3)şi
(4)) În cadrul acestor posturi, sumele privind societăţile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta separat. 3.28 Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix (post B III 2) 1. Acest post cuprinde obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix şi negociabile emise de către instituţiile de credit, de alte societăţi sau de organisme publice, dacă ele nu aparţin posturilor B II 2 şi B II 4. 2. Sunt asimilate obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix valorile cu procent variabil de dobânda stabilit în funcţie de un parametru determinat, de exemplu de procentul de dobânda al pieţei interbancare sau al pieţei europene. 3.29 Părţi în fonduri comune de investiţii (post B III 3) Acest post cuprinde părţile deţinute de societăţi în plasamentele comune constituite de mai multe societăţi sau fondul de pensii, a căror gestiune a fost încredinţată uneia dintre aceste societăţi sau fonduri de pensii. 3.30 Împrumuturi ipotecare şi alte împrumuturi (post B III 4 şi 5) Împrumuturile ipotecare garantate prin ipoteci trebuie să figureze ca împrumuturi ipotecare chiar şi atunci când ele sunt garantate printr-un contract de asigurare. Împrumuturile acordate asiguraţilor în condiţiile prevăzute de lege, pentru care contractul de asigurare este garanţia principala, trebuie înscrise în postul "Alte împrumuturi" şi suma lor trebuie să fie indicată în notele explicative. Atunci când valoarea înscrisă la "Alte împrumuturi" negarantate printr-un contract de asigurare este semnificativă, se vor prezenta detaliat, în notele explicative, elementele înscrise la acest post. 3.31 Depozite la instituţiile de credit (post B III 6) Acest post cuprinde sumele care nu pot fi retrase decât după o anumită perioada de timp. Sumele depuse fără restrictie în privinta retragerii trebuie şi figureze la post F II chiar dacă ele sunt purtătoare de dobânzi. 3.32 Alte plasamente financiare (post B III 7) Acest post cuprinde plasamentele care nu sunt înscrise în postul B III 1 la 6. Atunci când aceste plasamente au o valoare semnificativă ele trebuie prezentate în notele explicative. 3.33 Depozite la societăţi cedente (post B IV) În bilanţul unei societăţi care accepta reasigurarea, acest post cuprinde valorile datorate de către societăţile cedente şi corespund depozitelor de garanţie existente la societăţile cedente ori la terţi sau sumelor reţinute de către societăţile cedente. Aceste sume nu pot fi regrupate împreună cu alte creanţe ale reasiguratorului faţă de asiguratorul cedent, nici compensate cu datorii ale reasiguratorului faţă de asiguratorul cedent. Titlurile depuse la o societate cedenta sau la terţ de către o societate care accepta reasigurarea, dar care rămân în proprietate acesteia, sunt înscrise de către aceasta în cadrul plasamentelor, la o poziţie corespunzătoare. 3.34 Plasamente aferente contractelor în unităţi de cont (post C) Pentru asigurarea de viaţa acest post cuprinde, pe de o parte, plasamentele a căror valoare este utilizata în stabilirea ratei de profitabilitate a contractelor de asigurare asociate la un fond de investiţii şi, pe de altă parte, plasamentele destinate acoperirii angajamentelor care sunt determinate prin referinţa la un indice. De asemenea, în acest post sunt înscrise plasamentele deţinute în contul membrilor unei asociaţii (tontine) şi destinate a fi repartizate între ei. 3.35 Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare (post D) Partea reasigurarilor din rezervele tehnice cuprinde sumele de reasigurare, respectiv sumele reale sau estimate care, conform angajamentelor de reasigurare vizează cedarile şi retrocedarile în reasigurare şi sunt scăzute din sumele brute ale rezervelor tehnice. i). Pentru asigurările generale, societăţile vor înscrie la "Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare " următoarele elemente: 1. Rezerva de prime 2. Rezerva de daune 3. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri 4. Alte rezerve tehnice, din care:
  1. a)Rezerva de catastrofa ...
  2. b)Alte rezerve tehnice ... 5. Rezerva de egalizare ii). Pentru asigurările de viaţa, societăţile vor înscrie la "Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare" următoarele elemente: 1. Rezerve tehnice privind asigurările de viaţa, din care:
  3. a)Rezerve matematice; ...
  4. b)Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri; ...
  5. c)Alte rezerve tehnice. ... 2. Rezerva de daune privind asigurările de viaţa iii). Rezerve tehnice aferente contractelor în unităţi de cont cedate în reasigurare. Prin derogare de la articolul 3.5, aceste posturi nu pot face obiectul unei regrupari. 3.36 Alte elemente de activ (post F IV) Acest post cuprinde elementele de activ care nu sunt înscrise în posturile F I, II şi III. Atunci când aceste elemente au o valoare semnificativă, ele trebuie prezentate în notele explicative. 3.37 Dobânzi şi chirii înregistrate în avans (post G I) Acest post cuprinde sumele care reprezintă dobânzile şi chiriile înregistrate la data bilanţului, dar încă neexigibile. 3.38 Cheltuieli de achiziţie reportate (post G II) Acest post cuprinde sumele care reprezintă cheltuielile ocazionate de încheierea contractelor de asigurare, respectiv cheltuieli direct imputabile (comisioane de achiziţie, cheltuieli de deschidere a dosarelor sau de admitere a contractelor de asigurare în portofoliu) şi cheltuieli indirect imputabile (cheltuieli de publicitate, cheltuieli administrative legate de prelucrarea cererilor şi întocmirea contractelor de asigurare). PASIV 3.39 Capital subscris (post A I) Acest post cuprinde toate sumele care trebuie să fie considerate, ţinând cont de forma juridică a unei societăţi de asigurări, ca acţiuni sau părţi subscrise de către acţionari sau asociaţi. 3.40 Rezerve (post A IV) În acest post se vor înscrie următoarele tipuri de rezerve constituite de societate: 1. Rezerve legale 2. Rezerve pentru acţiuni proprii 3. Rezerve statutare sau contractuale 4. Alte rezerve Rezervele vor figura separat ca sub-posturi ale postului A IV din pasiv. 3.41 Datorii subordonate (post B) Atunci când, prin contract, drepturile legate de nişte datorii, reprezentate sau nu printr-un titlu, în caz de lichidare sau de faliment, pot fi exercitate numai după ce drepturile tuturor celorlalţi creditori au fost satisfacute, aceste datorii trebuie înscrise în acest post. 3.42 Rezerva de prime (post C1) Acest post cuprinde suma ce reprezintă fracţiunea din primele nete subscrise care trebuie să fie alocata perioadei următoare. 3.43 Alte rezerve tehnice pentru asigurări generale (post C7) Acest post cuprinde, printre altele rezerva pentru riscuri neexpirate şi rezerva de catastrofa. 3.44 Rezerve tehnice privind asigurările de viaţa (post C2) Acest post cuprinde rezervele matematice, rezerva pentru participarea la beneficii şi risturnuri şi alte rezerve tehnice. 3.45 Rezerva de daune (post C4 şi C5) Rezerva de daune corespunde costului total estimat a fi suportat de societate pentru lichidarea tuturor daunelor survenite până la sfârşitul exerciţiului financiar, declarate sau nu, mai puţin sumele deja plătite în contul acestor daune. 3.46 Rezerva de egalizare (post C6) Rezerva de egalizare cuprinde toate sumele repartizate în anii cu rezultate tehnice favorabile, conform dispoziţiilor legale sau administrative, în vederea acoperirii daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile. 3.47 Rezerve tehnice aferente contractelor în unităţi de cont (post D) Aceasta poziţie cuprinde rezervele tehnice constituite pentru a acoperi angajamentele legate de investiţii în cadrul contractelor de asigurare încheiate la asigurările de viaţa, a căror valoare sau randament sunt stabilite în funcţie de plasamentele pentru care asiguratul suporta riscul sau în funcţie de un indice. 3.48 Rezerve tehnice înscrise în posturile C 1-7 cuprind rezervele tehnice constituite de societate pentru asigurările directe şi acceptarile în reasigurare. 3.49 Depozite primite de la reasiguratori (post F) În bilanţul unei societăţi care cedează în reasigurare, acest post cuprinde sumele depuse de către reasigurator sau reţinute de la acesta, în virtutea contractelor de reasigurare. Aceste sume nu pot fi regrupate împreună cu alte creanţe ale asiguratorului cedent, nici compensate cu datorii ale acestuia faţă de reasigurator. Contul de profit şi pierdere 3.50 Contul tehnic al asigurării generale se va întocmi pentru domeniile de asigurare directa şi domeniile corespunzătoare de reasigurare. Contul tehnic al asigurării de viaţa se va întocmi pentru domeniile de asigurare directa şi domeniile corespunzătoare de reasigurare. 3.51 Formatul cerut pentru contul tehnic al asigurării generale este următorul: I. Contul tehnic al asigurării generale 1. Venituri din prime, nete de reasigurare
  6. a)venituri din prime brute subscrise (+) ...
  7. b)prime în reasigurare (-) ...
  8. c)variatia rezervei de prime (+/-) ...
  9. d)variatia rezervei de prime, cedate în reasigurare (+/-) ... 2. Cota din venitul net (diferenţa între veniturile şi cheltuielile din plasamente) al plasamentelor transferata din contul netehnic (poz. III 6) (+) 3. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare (+) 4. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare
  10. a)daune plătite: ... - sume brute - partea reasiguratorilor (-)
  11. b)variatia rezervei de daune, neta de reasigurare: (+/-) ... 5. Variatia altor rezerve tehnice, nete de reasigurare, din care:
  12. a)Variatia rezervei pentru riscuri neexpirate (+/-) ...
  13. b)Variatia rezervei de catastrofa (+/-) ...
  14. c)Variatia altor rezerve tehnice(+/-) ... 6. Variatia rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (+/-) 7. Cheltuieli de exploatare nete
  15. a)cheltuieli de achiziţie ...
  16. b)variatia sumei cheltuielilor de achiziţie reportate (+/-) ...
  17. c)cheltuieli de administrare ...
  18. d)comisioane primite de la reasiguratori şi participari la beneficii (-) ... 8. Alte cheltuieli tehnice, nete de reasigurare 9. Variatia rezervei de egalizare (+/-) - suma bruta - partea reasiguratorilor (-) 10. Rezultat tehnic al asigurării generale (poz. III 1). 3.52 Formatul cerut pentru contul tehnic al reasigurării de viaţa este următorul: II. Contul tehnic al asigurării de viaţa 1. Venituri din prime, nete de reasigurare:
  19. a)venituri din prime brute subscrise (+) ...
  20. b)prime cedate în reasigurare (-) ... 2. Venituri din plasamente:
  21. a)Venituri din participari la societăţile în care exista interese de participare, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile din cadrul grupului ...
  22. b)Venituri din alte plasamente, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile din cadrul grupului: ... - venituri provenind din terenuri şi construcţii - venituri provenind din alte plasamente
  23. c)Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor cu plasamentele ...
  24. d)Venit net provenind din realizarea plasamentelor ... 3. Plusvalori nerealizate din plasamente 4. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare 5. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare
  25. a)sume plătite: ... - sume brute - partea reasiguratorilor (-)
  26. b)variatia rezervei de daune(+/-) ... - suma bruta - partea reasiguratorilor (-) 6. Variatia rezervelor tehnice privind asigurările de viaţa (+/-):
  27. a)variatia rezervei matematice ... - suma bruta - partea reasiguratorilor (-)
  28. b)variatia rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri ... - suma bruta - partea reasiguratorilor (-)
  29. c)variatia altor rezerve tehnice ... - suma bruta - partea reasiguratorilor (-) 7. Variatia rezervelor tehnice privind contractele în unităţi de cont (+/-) - suma bruta - partea reasiguratorilor (-) 8. Cheltuieli de exploatare nete:
  30. a)cheltuieli de achiziţii ...
  31. b)variatia sumei cheltuielilor de achiziţii reportate (+/-) ...
  32. c)cheltuieli de administrare ...
  33. d)comisioane primite de la reasiguratori şi participari la beneficii (-) ... 9. Cheltuieli cu plasamente:
  34. a)cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu dobânzile ...
  35. b)cheltuieli privind constituirea provizioanelor pentru plasamente ...
  36. c)pierderi provenind din realizarea plasamentelor ... 10. Minusvalori nerealizate din plasamente 11. Alte cheltuieli tehnice, nete de reasigurare 12. Cota din venitul net al plasamentelor transferata în contul netehnic (poz. III.4) 13. Rezultat tehnic al asigurării de viaţa (poz. III.2) 3.53 Formatul cerut pentru contul netehnic este următorul: III. Contul netehnic 1. Rezultatul tehnic al asigurării generale (poz. I 10) 2. Rezultatul tehnic al asigurării de viaţa (poz. II 13) 3. Venituri din plasamente:
  37. a)Venituri din participari la societăţile în care exista interese de participare, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile din cadrul grupului ...
  38. b)Venituri din alte plasamente, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile din cadrul grupului: ... - venituri provenind din terenuri şi construcţii - venituri provenind din alte plasamente
  39. c)Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor cu plasamentele ...
  40. d)Venituri provenind din realizarea plasamentelor ... 4. Cota din venitul net al plasamentelor transferata din contul tehnic al asigurării de viaţa (poz. II 12) 5. Cheltuieli cu plasamentele:
  41. a)Cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu dobânzile ...
  42. b)Cheltuieli privind constituirea de provizioane pentru plasamente ...
  43. c)Pierderi provenind din realizarea plasamentelor ... 6. Cota din venitul net al plasamentelor transferata în contul tehnic al asigurărilor generale (poz. I 2) 7. Alte venituri netehnice 8. Alte cheltuieli netehnice, inclusiv provizioanele 9. Rezultatul curent - Profit - Pierdere 10. Venituri extraordinare 11. Cheltuieli extraordinare 12. Rezultatul extraordinar - Profit - Pierdere 13. Venituri totale 14. Cheltuieli totale 15. Rezultatul brut - Profit - Pierdere 16. Impozit pe profit 17. Alte impozite (care nu figurează la poziţiile precedente) 18. Rezultatul net al exerciţiului - Profit - Pierdere. Prevederi specifice privind contul de profit şi pierdere 3.54 Prime brute subscrise Contul tehnic al asigurării generale: poz. I 1 (
  44. a)Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 1 (
  45. a)Primele brute subscrise - primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare care intră în vigoare în perioada de referinţa, înainte de deducerea oricăror sume din acestea. Primele brute subscrise mai includ: (
  46. i)primele rămase de contabilizat, atunci când calculul primei se poate face numai la sfârşitul exerciţiului financiar; (îi) - primele unice, inclusiv anuitatile: - în asigurarea de viaţa, primele unice rezultate din bonusurile şi alte disconturi, în măsura în care acestea trebuie considerate ca prime pe baza contractelor de asigurare emise, acolo unde legislaţia naţionala o cere sau permite înregistrarea acestora cu titlu de prime de asigurare; (iii) prime adiţionale în cazul plăţilor semestriale, trimestriale sau lunare şi sumele suplimentare plătite de deţinătorii de poliţa pentru acoperirea costurilor de achiziţie aferente politelor emise; (
  47. iv)în cazul coasigurarii, cota-parte ce revine societăţii din valoarea totală a primelor; (
  48. v)primele de reasigurare cuvenite din cedare şi retrocedare aferente politelor de asigurare emise, inclusiv intrările în portofoliu, după deducerea: - iesirilor din portofoliu în favoarea societăţilor cedente şi retrocedente; - anularilor Toate primele menţionate mai sus nu vor include taxe sau impozite care pot fi percepute, referitor la acestea. Primele cedate în reasigurare Contul tehnic al asigurării generale: poz. I 1(
  49. b)Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 1(
  50. b)Primele cedate în reasigurare cuprind toate primele plătite sau de plătit în contul contractelor de reasigurare încheiate de către societate. Intrările în portofoliu ce urmează a fi plătite reasiguratorului la încheierea sau modificarea contractului de reasigurare trebuie adăugate. Ieşirile din portofoliu (în urma rezilierii contractelor sau diminuării sumelor de plătit), ce urmează a fi încasate de la reasigurator, trebuie scăzute. 3.55 Cheltuieli cu daunele Contul tehnic al asigurării generale: poz. I 4 Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 5 1. Cheltuielile cu daunele cuprind sumele plătite aferente exerciţiului financiar, majorate cu rezerva de daune, şi diminuate cu rezerva de daune aferentă exerciţiului financiar anterior. Aceste sume cuprind anuitatile, rascumpararile, intrările şi ieşirile aferente rezervei de daune în favoarea şi provenind de la societăţile cedente şi de la reasiguratori, cheltuielile externe şi interne de administrare a daunelor şi cheltuielile pentru daune apărute dar nedeclarate. Sumele recuperabile rezultate în urma acţiunilor de recuperare sau de subrogare (substituire), trebuie scăzute. 2. În cazul în care diferenţa dintre: - valoarea rezervei de daune constituită la începutul exerciţiului financiar pentru daune nerezolvate aferente exerciţiilor financiare anterioare, şi - sumele plătite în timpul exerciţiului financiar pentru daune survenite în cursul exerciţiilor financiare anterioare, precum şi valoarea rezervei la sfârşitul exerciţiului financiar pentru astfel de daune rămase de rezolvat, este semnificativă, natura şi amploarea acestor diferenţe vor fi precizate în notele explicative. 3.56 Participari la beneficii şi risturnuri Contul tehnic al asigurării generale: poz. I 6 Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 6 Participările la beneficii cuprind toate sumele imputabile exerciţiului financiar care sunt plătite sau trebuie plătite asiguraţilor şi altor persoane care subscriu, sau sumele furnizate ca beneficii în favoarea acestora, inclusiv sumele utilizate pentru a mari rezervele tehnice sau pentru a reduce primele viitoare, în măsura în care aceste sume constituie alocarea unui excedent sau a unui profit rezultând din ansamblul operaţiunilor sau dintr-o parte a acestora, după scăderea sumelor incluse în cursul exerciţiilor financiare anterioare şi care nu mai sunt necesare. Risturnurile cuprind sumele care reprezintă o rambursare parţială de prime, efectuată pe baza performantelor contractuale. Atunci când au valori semnificative, sumele atribuite pentru participările la beneficii şi cele atribuite pentru risturnuri vor fi menţionate separat în notele explicative. 3.57 Cheltuieli de achiziţie Contul tehnic al asigurării generale: poz. I 7
  51. a)Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 8
  52. a)Cheltuielile de achiziţie includ cheltuielile ocazionate de încheierea contractelor de asigurare. Ele cuprind atât cheltuielile direct imputabile, cum sunt comisioanele de achiziţii şi cheltuielile de deschidere a dosarelor sau de admitere a contractelor de asigurare din portofoliu, cat şi cheltuielile imputabile indirect, cum sunt comisioanele de încasare, cheltuielile de publicitate sau cheltuielile administrative legate de prelucrarea cererilor şi de întocmirea contractelor. În cazul asigurărilor generale, cheltuielile de achiziţie vor include şi comisionul de reinnoire a contractelor. În cazul asigurărilor de viaţa, comisionul de reinnoire va fi inclus în cheltuielile de administrare. 3.58 Cheltuieli de administrare Contul tehnic al asigurării generale: poz. I 7
  53. c)Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 8
  54. c)Cheltuielile de administrare cuprind în special cheltuielile pentru încasarea primelor, de administrare a portofoliului, cheltuielile de gestionare a participarilor la beneficii şi risturnuri precum şi cheltuielile de reasigurare acceptate şi cedate. Ele cuprind de regula şi cheltuielile de personal şi cele cu amortizarea imobilizarilor corporale, în măsura în care acestea nu trebuie contabilizate în cheltuieli de achiziţie, cheltuieli cu daunele sau cu plasamentele. 3.59 Venituri şi cheltuieli din/cu plasamente Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 2 şi 9 Contul netehnic: poz. III 3 şi 5 1. Toate veniturile şi cheltuielile din/cu plasamente referitoare la asigurările generale sunt indicate în contul netehnic. 2. Toate veniturile şi cheltuielile din/cu plasamente referitoare la asigurările de viaţa sunt indicate în contul tehnic al asigurării de viaţa. 3. În cazul în care, o societate practica în acelaşi timp pe lângă asigurarea de viaţa şi alte titluri de asigurări, veniturile şi cheltuielile din/cu plasamente sunt indicate în contul tehnic al asigurării de viaţa, în măsura în care ele sunt legate direct de asigurarea de viaţa. 3.60 Cota din venitul net al plasamentelor Contul tehnic al asigurării generale: poz. I 2 Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 12 Contul netehnic: poz. III 4 şi 6 1. Atunci când o parte din veniturile din plasamente este transferata în contul tehnic al asigurării generale, suma transferata va fi scăzută de la poz. III
(6)din contul netehnic şi adăugată la poz. I
(2)din contul tehnic al asigurării generale. 2. Atunci când o parte din veniturile din plasamente indicate în contul tehnic al asigurării de viaţa este transferata în contul netehnic, suma transferata va fi scăzută de la poz. II
(12)din contul tehnic al asigurării de viaţa şi adăugată la poz. III
(4)din contul netehnic. 3. În ambele cazuri de mai sus, motivele care au dus la realizarea acestor transferuri, ca şi modul lor de calculare, trebuie prezentate în notele explicative. Acolo unde este cazul, o simpla referire la textul de lege relevant va fi suficienta. 3.61 Plusvalorile şi minusvalorile nerealizate din plasamente Contul tehnic al asigurării de viaţa: poz. II 3 şi 10 Sumele înscrise la aceste poziţii din contul tehnic al asigurării de viaţa se referă la plasamente inclusiv a celor care figurează la postul C, din activul bilanţului, respectiv "Plasamente aferente contractelor în unităţi de cont" 3.62 Veniturile şi cheltuielile extraordinare Contul netehnic poz. III 10 şi 11 Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activitatea curenta a societăţii şi, ca urmare nu apar cu regularitate. În notele explicative se vor prezenta explicaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poz. 10 şi 11) cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. Similar, vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile ce se referă la exerciţiul financiar precedent. 3.63 SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE la data de 31 decembrie .... pentru asigurările generale - exemplu:
  1. a)Metoda directa ... Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare: - încasările în numerar din primele brute; - plăţile în numerar privind primele de reasigurare; - plăţile în numerar privind daunele; - încasările în numerar privind daunele aferente reasigurării; - plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii; - plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor; - plăţile în numerar privind comisioanele către agenţi de asigurare şi brokeri de asigurare; Numerar net din activităţi de exploatare (A) Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii - plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; - încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; - plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor societăţi; - încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor societăţi; - avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate: - încasări din câştiguri plasamente/investiţii Numerar net din activităţi de investiţii (B) Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare - veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; - plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau rascumpara acţiunile societăţii; - veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; - rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate; - plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor; Numerar net din activităţi de finanţare (C) Creşterea neta a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C)
  2. b)Metoda indirecta ... Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare: - rezultat net; - modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; - ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare; Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii - plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; - plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor societăţi; - încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor societăţi; - avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate: Numerar net din activităţi de investiţii (B) Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare - veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; - plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau rascumpara acţiunile societăţii; - veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; - rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate; - plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor; Numerar net din activităţi de finanţare (C) Creşterea neta a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C) 3.64 SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE la data de 31 decembrie .... pentru asigurările de viaţa - exemplu:
  3. a)Metoda directa ... Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare: - încasările în numerar din primele brute; - încasări din câştiguri plasamente/investiţii; - plăţile în numerar privind primele de reasigurare; - plăţile în numerar privind daunele; - încasările în numerar privind daunele aferente reasigurării; - plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii; - plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor; - plăţile în numerar privind comisioanele către agenţi de asigurare şi brokeri de asigurare; Numerar net din activităţi de exploatare (A) Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii - plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; - încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; - plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor societăţi; - încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor societăţi; - avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate: Numerar net din activităţi de investiţii (B) Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare - veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; - plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau rascumpara acţiunile societăţii; - veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; - rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate; - plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor; Numerar net din activităţi de finanţare (C) Creşterea neta a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C)
  4. b)Metoda indirecta ... Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare: - rezultat net; - modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; - ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare; Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii - plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; - plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor societăţi; - încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor societăţi; - avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi; - încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate; Numerar net din activităţi de investiţii (B) Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare - veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; - plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau rascumpara acţiunile societăţii; - veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; - rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate; - plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor; Numerar net din activităţi de finanţare (C) Creşterea neta a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C) 3.65 Situaţia modificărilor capitalului propriu Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componenta separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze:
  5. a)profitul net sau pierderea neta a perioadei; ...
  6. b)fiecare element de venit şi cheltuiala, câştig sau pierdere care, asa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente; şi ...
  7. c)efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale. ... În plus societăţile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative: - tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distributiile către aceştia; - soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei; şi - o reconciliere între valoarea contabila a fiecărei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare. Situaţia modificărilor capitalului propriu la data de 31 decembrie .......... exemplu Semnificatia coloanelor A şi B din tabelul de mai jos este următoarea: A - Total, din care B - prin transfer NOTĂ: Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la: - natura modificărilor; - tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul: - orice alte informaţii semnificative. Secţiunea 4 PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE PRINCIPII CONTABILE 4.1 Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei societăţi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 4.2 - 4.10. 4.2 Principiul continuităţii activităţii. Acest principiu presupune ca societatea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii societăţii au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative, în cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia societatea nu îşi mai poate continua activitatea. 4.3 Principiul permanentei metodelor. Acest principiu presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor deţinute de societate şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile societăţii. Este necesară menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: - dacă noua politica contabila a fost aleasă în mod adecvat - efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi - tendinta reală a rezultatelor activităţii societăţii. 4.4 Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei, în mod special, se vor avea în vedere următoarele aspecte:
  8. a)se vor lua în considerare numai profiturile obţinute până la data încheierii exerciţiului financiar; ...
  9. b)se va tine cont de toate obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu financiar anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului financiar şi data întocmirii bilanţului; ...
  10. c)se va tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere. ... 4.5 Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor. 4.6 Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv*). În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv. ___________ Notă ... *) Directiva a IV-a a CEE art. 31 pct. 1
  11. e)4.7 Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent, cu excepţia corectiilor impuse de aplicarea IAS 8. 4.8 Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile. 4.9 Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică. 4.10 Principiul pragului de semnificaţie. Orice element care are a valoare semnificativă trebuie prezentat separat în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare vor fi insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată. Abateri de la principiile contabile 4.11 Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, pasivelor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii societăţii. TRATAMENTE CONTABILE Aspecte generale 4.12 În conformitate cu prevederile art. 7 şi art. 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare pentru evaluarea elementelor din bilanţ, se stabilesc următoarele reguli:
  12. a)la data intrării în gestiunea societăţii, bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel: ... - bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora; - bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora. Valoarea de aport, respectiv de utilitate, se substituie costului de achiziţie; - bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie denumita cost de achiziţie; - bunurile produse în societate, la costul de producţie. Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare punerii în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţa a acestuia. Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia, în regie proprie. Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate. Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC - 2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea. Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun. Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabila a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Interpretarea SIC - 11. Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenta, este legat de investiţia neta a unei societăţi de grup româneşti într-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale societăţii, până la cedarea investiţiei nete, data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21: În costurile de producţie pot fi incluse şi dobânzile aferente perioadei de fabricaţie, în cazul unui activ corporal cu ciclu lung de fabricaţie. Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală, respectiv la valoarea de intrare, denumita valoare contabila.
  13. b)evaluarea elementelor deţinute cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecărui element, denumita şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului şi preţul pieţei. ... În cazul creanţelor şi datoriilor aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată.
  14. c)la încheierea exerciţiului financiar, elementele deţinute de societate se evalueaza şi se reflecta în bilanţ la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii. ... În acest scop, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea pe baza inventarierii, astfel: - pentru elementele de activ, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion, atunci când deprecierea este reversibila, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare; - pentru elementele de pasiv de natura obligaţiilor sau datoriilor, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura obligaţiilor sau datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare; La fiecare data a bilanţului: - elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, după caz; - elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; - elementele nemonetare înregistrate la valoarea justa şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective;
  15. d)la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. ... 4.13 În cazul activelor corporale cu ciclu lung de fabricaţie, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea realizării activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar. 4.14 Pentru respectarea prevederilor pct. 4.39, elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu pct. 4.15-4.38. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor de la pct. 4.41-4.51. Imobilizari 4.15 Cu excepţia cazului în care s-a înregistrat un provizion sau o reducere a valorii în conformitate cu pct. 4.16-4.19, valoarea ce urmează a fi înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziţie sau costul de producţie. 4.16 În cazul activelor cu durata normală de funcţionare limitată, costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare. 4.17 În cazul diminuării valorii unui plasament financiar ce a fost înregistrată la postul B II şi F III se va constitui un provizion corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite, trebuie să fie prezentate, separat în notele explicative. 4.18 Este obligatorie constituirea de provizioane pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie înscrisă în situaţiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite, se vor prezenta, separat, în notele explicative. 4.19 Dacă motivele ce au dus la constituirea provizionului, conform pct. 4.17 sau 4.18, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar. Reguli speciale adiţionale privind imobilizarile Cheltuieli de constituire 4.20 O societate poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie, suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maxim cinci ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative. Cheltuieli de dezvoltare 4.21 (
  16. a)Cheltuielile de dezvoltare vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii prezentate potrivit IAS 38 "Active necorporale". (
  17. b)Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci, în notele explicative, trebuie prezentate următoarele informaţii: - perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează a fi amortizata; - motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli. Fondul comercial 4.22 În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de către o societate a acţiunilor altei societăţi, aplicarea pct. 4.18-4.19 cu privire la fondul comercial, se fac pe baza următoarelor prevederi:
  18. a)valoarea fondului comercial achiziţionat de către o societate trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor literei b); ...
  19. b)perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv, şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei; ...
  20. c)în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este inclus în bilanţul societăţii ca activ, se va prezenta, în notele explicative, perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade. ... Capitalizarea plăţilor viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor) 4.23 Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei. 4.24 Plasamente 1. Plasamentele din postul B I(I) a activului "Terenuri şi construcţii" sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie. 2. În cazul terenurilor şi construcţiilor, valoarea actuala este valoarea de piaţa la data evaluării, diminuată în conformitate cu paragrafele 5 şi 6. 3. Valoarea de piaţa este preţul la care ar putea fi vândute terenurile şi construcţiile, la data evaluării, pe baza unui contract între un vânzător autorizat şi un cumpărător neafiliat, fiind subinteles, desigur, ca bunul respectiv a făcut obiectul unei oferte publice pe piaţa, ca pe aceasta piaţa condiţiile permit o vânzare normală şi ca termenul disponibil pentru negocierea vânzării este normal, ţinând cont de natura bunului respectiv. 4. Valoarea de piaţa va fi determinata printr-o evaluare separată a fiecărui teren şi construcţie conform unei metode general recunoscută sau recunoscută de către autoritatea de supraveghere. 5. Atunci când valoarea unui teren sau a unei construcţii s-a diminuat de la data evaluării făcute conform paragrafului 4, se operează o corectie corespunzătoare a valorii. Valoarea diminuată astfel determinata nu se majorează în bilanţurile ulterioare, cu excepţia cazului când aceasta majorare rezultă dintr-o noua determinare a valorii de piaţa, efectuată conform paragrafelor 3 şi 4. 6. Atunci când la data elaborării conturilor, terenurile şi construcţiile au fost vândute sau trebuie să fie vândute în termen scurt, valoarea determinata în conformitate cu paragrafele 3 şi 5 este diminuată cu cheltuielile de realizare efective sau estimate. 7. Când nu este posibil să se determine valoarea de piaţa a unui teren sau a unei construcţii, valoarea determinata pe baza principiului costului de achiziţie sau costului de producţie, este considerată a fi valoarea actuala. 8. Metoda folosită pentru determinarea valorii actuale a terenurilor şi construcţiilor, precum şi miscarea acestor valori în cursul exerciţiului financiar, vor fi prezentate în notele explicative. 9. Celelalte plasamente din postul B a activului sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie. Valoarea actuala a acestor plasamente va fi indicată în notele explicative 10. În cazul plasamentelor, altele decât terenurile şi construcţiile, valoarea actuala este valoarea de piaţa, sub rezerva paragrafului 4. 11. Când plasamentele sunt admise la cota unei burse oficiale de valori mobiliare, valoarea de piaţa este valoarea stabilită la sfârşitul exerciţiului financiar, iar atunci când sfârşitul exerciţiului financiar nu este o zi de negociere la bursa, se ia în considerare ultima zi de negociere care precede această dată. 12. Când exista o piaţa pentru plasamente, alta decât cea vizata la paragraful 11, prin valoarea de piaţa, se înţelege preţul mediu la care aceste plasamente erau negociate la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care sfârşitul exerciţiului financiar nu este o zi de piaţa, se ia în considerare ultima zi de negociere care precede această dată. 13. Atunci când la data elaborării conturilor, plasamentele vizate la paragrafele 11 şi 12 au fost vândute sau trebuie să fie vândute în scurt timp, valoarea de piaţa este diminuată cu cheltuielile de realizare efective sau estimate. 14. În toate cazurile, metoda de evaluare este descrisă într-o maniera precisa în notele explicative şi alegerea ei este motivată temeinic. 15. Plasamentele din postul C al activului sunt evaluate la valoarea lor actuala. 16. Aceeaşi metoda de evaluare este aplicată pentru toate plasamentele înscrise la o poziţie precedată de o cifra arabă sau la postul B I a activului. 4.25 Rezerve tehnice Valoarea rezervelor tehnice trebuie să permită asiguratorului, în orice moment, să îşi onoreze, angajamentele ce rezultă din contractele de asigurare. 4.26 Rezerva de prime Rezerva de prime se calculează lunar, prin însumarea cotelor părţi din primele nete subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor nete subscrise şi aceasta rezerva sa reflecte primele nete alocate părţii din riscurile expirate la data calculării. Aceasta rezerva se calculează separat pentru fiecare contract, iar suma rezultatelor astfel obţinute reprezintă rezerva de prime totală. Calculul rezervei de prime se face în conformitate cu normele legale în vigoare. 4.27 Rezerva pentru riscuri neexpirate Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează pe baza estimarii daunelor ce vor aparea după închiderea exerciţiului financiar, în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depăşesc rezervele de prime constituite pentru un anumit tip de contract de asigurare şi, drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de prima calculată conform normelor legale, în vigoare nu va fi suficienta pentru acoperirea daunelor ce vor aparea în perioadele următoare. 4.28 Rezerva de catastrofa Aceasta rezerva este destinată acoperirii despăgubirilor aferente daunelor de natura catastrofala. Calculul rezervei de catastrofa se face în conformitate cu normele legale în vigoare. 4.29 Rezerva matematica 1. Rezerva matematica reprezintă valoarea actuariala a obligaţiilor financiare ale asiguratorului după deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asiguratului, la un moment dat. 2. Calculul se face anual de către un actuar sau de către orice altă persoană, expert în materie, pe baza metodelor actuale recunoscute. 4.30 Rezerva de daune A. Asigurări generale Rezerva de daune se creează şi se actualizează lunar, în baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune. Aceasta rezerva se calculează în conformitate cu normele legale, în vigoare. B. Asigurarea de viaţa 4.31 În situaţia în care informaţiile referitoare la primele ce trebuie încasate, la daunele ce trebuie plătite sau la ambele, pentru exerciţiul de subscriere, sunt insuficiente în momentul întocmirii conturilor anuale pentru a permite o estimare precisa, se va aplica următoarea metoda: Valorile indicate în ansamblul contului tehnic sau la diferitele poziţii ale acestuia se raportează la un an care precede, în întregime sau parţial, exerciţiul financiar. Acest an nu trebuie să preceada exerciţiul financiar cu mai mult de douasprezece luni. Suma rezervelor tehnice care figurează în conturile anuale este majorată pentru ca ea să fie suficienta pentru a face faţa obligaţiilor prezente şi viitoare. Metoda de mai sus va fi aplicată sistematic în cursul exerciţiilor financiare următoare, cu excepţia cazului când circumstanţele justifica o modificare. Durata care separa exerciţiul financiar de anul anterior la care se referă valorile, precum şi amploarea operaţiunilor corespunzătoare vor fi indicate în cotele explicative. În sensul prezentului articol, prin exerciţiu de subscriere se subintelege exerciţiul financiar în cursul căruia capata efect contractele de asigurare de viaţa. Activele circulante - post EI, II, III şi FI, FII, FIV 4.32 Valoarea activelor înregistrate în contabilitate va fi egala cu valoarea nominală sau costul de achiziţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 4.12. 4.33 Dacă valoarea realizabila neta a unui activ din această categorie este mai mica decât costul de achiziţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv, valoarea activului, mai puţin provizionul constituit. 4.34 În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării pct. 4.33, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri. 4.35 Ajustari pentru diminuarea valorii activelor 1. Imobilizarile corporale care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţa secundară pentru societate, pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificata, dacă valoarea, cantitatea şi structura lor nu se modifica semnificativ. 2. Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia societăţii de a păstra activul în scopul desfăşurării activităţii. Dacă societatea intenţionează sa utilizeze activul în desfăşurarea activităţii sale proprii, ajustarea pentru eliminarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare cu valoarea contabila. Dacă societatea nu intenţionează sa utilizeze activul pentru propria activitate, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila în conformitate cu prevederile IAS 36. Reguli privind stocurile şi activele fungibile 4.36 Valoarea ce trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din postul FI categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinata prin aplicarea oricărei metode menţionate la pct. 4.37 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase. 4.37 1) Metoda aplicată trebuie să fie considerată de către administratori ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective. Aceste metode sunt:
  21. a)metoda FIFO ...
  22. b)metoda LIFO ...
  23. c)metoda costului mediu ponderat ...
  24. d)orice alta metoda similară recunoscută de reglementările legale în vigoare. ... Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii: - motivul schimbării metodei - efectele sale financiare asupra rezultatului exerciţiului financiar. 2) Bunurile de natura stocurilor care sunt reînnoite în mod constant şi a cărui valoare globală este de importanţa secundară pentru societate, pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificata, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu se modifica semnificativ. 4.38 În situaţia în care valoarea prezentată în bilanţ, la închiderea exerciţiului financiar, diferă semnificativ de valoarea realizabila neta, (în cazul în care societatea intenţionează sa nu utilizeze activele pentru propria activitate), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţionează sa utilizeze activele respective), aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative. TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE Aspecte generale 4.39 Regulile stabilite la pct. 4.15 - 4.38 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia pct. 4.15, 4.20 - 4.23, 4.32 - 4.34 şi 4.36 - 4.38 se vor numi în continuare reguli privind amortizarea. Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 4.16 - 4.19, precum şi regulile privind evaluarea plasamentelor la valoarea actuala prevăzute la pct. 4.24. Tratamente contabile alternative 4.40 În conformitate cu prevederile pct. 4.42 - 4.51, valorile atribuite activelor bilantiere menţionate la pct. 4.41 pot fi prezentate la o alta valoare decât costul istoric, în conformitate cu prevederile pct. 4.43 şi prin derogare de la pct. 4.39. 4.41 Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societăţile pot opta pentru una dintre următoarele metode:
  25. a)reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop, care tine seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei; ...
  26. b)evaluarea prin metode care sunt destinate sa ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii şi contul de profit şi pierdere. ... Societăţile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintă un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie. Procesul retratarii situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanţa constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale după efectuarea corectiilor prevăzute de legislaţia fiscală. 4.42 În cazul în care valoarea unui activ al societăţii este determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau a oricărei alte valori atribuită înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de achiziţie sau a celui de producţie cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ. Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric 4.43 În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 4.41
  27. a)trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative. 4.44 În cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 4.41 b), valorile rezultate în urma ajustarii la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative. 4.45 În condiţiile în care profitul sau pierderea exerciţiului financiar au fost influentate de aplicarea tratamentelor contabile alternative, influenţa trebuie cuantificata şi prezentată în notele explicative. Rezerva din reevaluare 4.46 Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz. Cu toate acestea, dacă rezultatul reevaluarii este o creştere faţă de valoarea contabila neta, atunci aceasta se tratează ca: - o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalului propriu, dacă nu a existat o descrestere anterioară recunoscută ca o cheltuiala aferentă acelui activ; - un venit care să compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscută anterior, la acelaşi element de activ. Dacă rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se tratează ca: - o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare), sau - o scădere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalului propriu, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descresterii, iar eventuala diferenţa rămasă neacoperita se înregistrează ca o cheltuiala. 4.47 Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la punctul "Capital şi rezerve" 4.48 Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se considera ca întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de societate. În acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere. 4.49 În cazul aplicării metodelor de evaluare prevăzute la pct. 4.37, 4.38, 4.41 şi 4.42 se vor menţiona, în notele explicative, conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare, cu indicarea posturilor influentate din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere, precum şi metoda adoptată pentru calculul valorilor obţinute. 4.50 Miscarile din cursul exerciţiului financiar în contul "Rezerve din reevaluare" se vor prezenta în notele explicative, cu următoarele informaţii:
  28. a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar; ...
  29. b)sumele creditate în contul "Rezerve din reevaluare" în timpul exerciţiului financiar; ...
  30. c)sumele transferate din contul de "Rezerve din reevaluare" pentru a fi capitalizate sau pentru alte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc; ...
  31. d)valoarea rezervei din reevaluare la încheierea exerciţiului financiar. ... 4.51 În notele explicative se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor înregistrate în creditul sau debitul contului "Rezerve din reevaluare". NOTELE EXPLICATIVE Aspecte generale 4.52 Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative din cadrul situaţiilor financiare trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 4.53 - 4.55. 4.53 Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cat ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
  32. a)numele societăţii care face raportarea; ...
  33. b)faptul ca situaţiile financiare sunt proprii societăţii şi nu grupului; ...
  34. c)data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare; ...
  35. d)moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare; ...
  36. e)exprimarea cifrelor incluse în raportare (ex. mii lei). ... 4.54 Pentru elementele menţionate în notele explicative, se va prezenta şi suma corespunzătoare anului precedent. În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se rezultatele ajustarii, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuată. 4.55 Punctul 4.54 nu se aplică acelor sume ce trebuie să fie prezentate conform următoarelor puncte ale prezentelor reglementări:
  37. a)3.15 (modificări ale activelor imobilizate); ...
  38. b)3.17 (modificări ale amortizarii); ...
  39. c)3.20 (modificări ale cheltuielilor de constituire); ...
  40. d)3.65 (modificări ale capitalurilor proprii); ...
  41. e)3.24 (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli). ... Prezentarea politicilor contabile 4.56 Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de către societate pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu financiar ale fluxurilor de trezorerie şi ale modificărilor capitalului propriu. În acest sens, se vor menţiona următoarele:
  42. a)dacă imobilizarile sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflaţie, determinata potrivit IAS 29; ...
  43. b)politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare. ... Se va menţiona, totodată, dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări. Informaţii care vin în completarea bilanţului Capitalul social 4.57 În legătură cu capitalul social al societăţii se vor furniza următoarele informaţii:
  44. a)capitalul social subscris; ...
  45. b)numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise. ... 4.58 În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile, se vor furniza următoarele informaţii:
  46. a)data cea mai apropiată şi data limita la care societatea poate rascumpara respectivele acţiuni; ...
  47. b)dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea societăţii sau a acţionarilor; ...
  48. c)dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia. ... 4.59 În situaţia în care societatea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în note explicative se vor prezenta următoarele informaţii:
  49. a)tipul de acţiuni emise; ...
  50. b)pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de către societate la distribuirea lor. ... 4.60 În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor, se vor furniza următoarele informaţii:
  51. a)numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi; ...
  52. b)perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate; ...
  53. c)preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite. ... Obligaţiuni 4.61 În cazul în care societatea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta următoarele informaţii:
  54. a)tipul instrumentelor de capital emise; ...
  55. b)pentru fiecare tip de instrument de capital emis, valoarea emisă şi suma primită la emitere de către societate. ... 4.62 În cazul în care obligaţiunile emise de o societate sunt deţinute de către o persoană nominalizată sau imputernicita de către acea societate, în notele explicative se vor menţiona valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabila a acestora. Rezerve 4.63 Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalul propriu, se va descrie natura sa şi scopul pentru care a fost constituită. Evoluţia capitalului propriu 4.64 Evoluţia capitalului propriu se va prezenta în notele explicative. Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, fiecare rezerva, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului curent, precum şi modificările acestora indicandu-se:
  56. a)suma la începutul exerciţiului financiar; ...
  57. b)sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar; ...
  58. c)natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri; ...
  59. d)suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar. ... Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 4.65 Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate sub forma de tabel în notele explicative:
  60. a)valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar; ...
  61. b)sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar; ...
  62. c)natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri; ...
  63. d)valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar. ... Informaţii privind datoriile 4.66 Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul societăţii, se va menţiona valoarea totală a datoriilor înscrise în acel post din bilanţ, care au termen de plată după cinci ani de la data închiderii exerciţiului financiar. 4.67 În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 4.61, trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente. 4.68 Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul societăţii, se vor menţiona de asemenea:
  64. a)valoarea totală a datoriilor înscrise la acel post din bilanţ pentru care societatea a depus anumite garanţii; ...
  65. b)informaţii privind natura acestor garanţii depuse. ... Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare 4.69 În notele explicative se vor specifică toate cazurile în care societatea a depus garanţii sau a gajat-ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora. 4.70 Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion, se vor prezenta următoarele informaţii:
  66. a)valoarea exactă sau estimată a acelei obligaţii; ...
  67. b)aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia; ...
  68. c)dacă societatea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii. ... 4.71 Trebuie menţionate, dacă este posibil, valorile totale sau cele estimate ale contractelor pentru cheltuieli de capital pentru care nu s-au constituit provizioane. 4.72 Totodată, se vor prezenta detalii privind:
  69. a)obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul societăţii; ...
  70. b)orice obligaţii privind grupurile; ...
  71. c)orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane. ... 4.73 De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaţia economică a societăţii. Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli 4.74 Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat, în notele explicative:
  72. a)cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational; ...
  73. b)onorariile plătite auditorilor financiari; ...
  74. c)profitul sau pierderea aferentă iesirilor de mijloace fixe (vânzare, casare etc). ... Detalii privind impozitul pe profit 4.75 Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă aceasta diferenţa este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare. Dacă elementele bilantiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii. De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuată în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenţa respectiva se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ. Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii ordinare, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit. 4.76 Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii curente, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit. 4.77 În notele explicative vor fi, de asemenea, prezentate următoarele informaţii: I. Pentru asigurările generale, în notele explicative se vor indica: 1. primele brute subscrise; 2. primele brute primite; 3. cheltuieli brute cu daunele; 4. cheltuieli de exploatare brute; 5. soldul de reasigurare. Aceste sume trebuie prezentate separat pentru asigurarea directa şi acceptarile în reasigurare, atunci când valorile reprezintă cel puţin 10% din suma totală a primelor brute subscrise. În plus, în cadrul asigurării directe, se vor prezenta următoarele categorii de asigurări: - asigurări de accidente şi boala; - asigurări de sănătate; - asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare; - asigurări de mijloace de transport feroviar; - asigurări de mijloace de transport aeriene; - asigurări de mijloace de transport navale; - asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje şi orice alte bunuri; - asigurări de incendiu şi calamitati naturale; - asigurări de daune la proprietăţi; - asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor; - asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian; - asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval; - asigurări de răspundere civilă generală; - asigurări de credite şi garanţii; - asigurări de pierderi financiare; - asigurări de protecţie juridică; - asigurări de asistenţa turistica. Prezentarea distinctă a categoriilor de asigurări din cadrul asigurării directe nu este necesară atunci când suma primelor brute subscrise în asigurarea directa pentru categoriile indicate nu depăşeşte 10 milioane de EURO. Totuşi, societăţile sunt obligate sa indice sumele referitoare la trei categorii de asigurări care deţin ponderea cea mai mare în activitatea acestora. II. Pentru asigurarea de viaţa, în notele explicative se vor indica: 1. Primele brute subscrise, separat pentru asigurarea directa şi acceptarile în reasigurare atunci când aceste acceptări reprezintă cel puţin 10% din suma totală a primelor brute şi, în continuare, în cadrul asigurării directe, următoarele elemente:
  75. a)
  76. i)prime individuale; ... îi) prime cu titlu de contract de grup;
  77. b)
  78. i)prime periodice; ... îi) prime unice;
  79. c)
  80. i)prime de contract fără participare la beneficii; ... îi) prime de contract cu participare la beneficii; iii) prime de contract atunci când riscul din plasamente este suportat de către asiguraţi. 2. Soldul de reasigurare III. În toate cazurile, notele explicative trebuie să indice suma totală a primelor brute în asigurarea directa provenind din contractele încheiate de societate: - în statul membru în care îşi are sediul; - în celelalte state membre; - în alte tari, fiind subinteles ca indicarea sumelor corespunzătoare nu este necesară atunci când ele nu depăşesc 5% din suma totală a primelor brute subscrise. 4.78 Societăţile trebuie să indice în notele explicative suma comisioanelor aferente asigurării directe înregistrate în timpul exerciţiului financiar (comisioanele de orice natura şi, în special, comisioanele de achiziţie, reinnoire, încasare şi de administrare a portofoliului). Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor 4.79 În notele explicative se vor prezenta detalii legate de salariile plătite sau care urmează a fi plătite administratorilor şi directorilor ce deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care societatea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus. 4.80 Se va menţiona, totodată, valoarea măsurilor şi creditelor acordate de către societate, directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor, pe care societatea şi le-a asumat în numele acestora, indicandu-se valoarea totală pentru fiecare categorie. 4.81 Administratorul sau directorul unei societăţi sau orice persoană care este sau a fost administrator al acesteia pe o perioadă de cinci ani are obligaţia de a anunta societatea cu privire la orice elemente legate de sine, ce ar putea fi necesare în scopul respectării punctelor 4.79 şi 4.80 de mai sus. Detalii privind salariaţii 4.82 Notele explicative vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii societăţii:
  81. a)numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar; ...
  82. b)numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal. ... 4.83 Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedenta, împărţit la numărul total al zilelor calendaristice. 4.84 Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, următorul:
  83. a)pentru aplicarea pct. 4.82 (a), numărul persoanelor angajate de societate cu contract de muncă, în luna respectiva, indiferent dacă aceştia au lucrat pe toată durata lunii sau doar o parte din ea; ...
  84. b)pentru aplicarea pct. 4.82 (b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 4.83, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se, în fiecare caz, numărul de salariaţi al fiecărei luni. ... 4.85 Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 4.82 (a), trebuie prezentate valorile totale ale:
  85. a)salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar; ...
  86. b)cheltuielile cu asigurările sociale suportate de societate în numele salariaţilor respectivi; ...
  87. c)alte cheltuieli reprezentând contribuţiile societăţii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere. ... 4.86 Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 4.82 (
  88. b)se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor societăţii, ţinând cont de modul în care este organizată activitatea acesteia. Alte aspecte 4.87 În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda străină, au fost înregistrate în contabilitatea societăţii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită în exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţionala. 4.88 Societatea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare:
  89. a)sediul şi forma juridică a societăţii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial); ...
  90. b)descrierea naturii activităţii desfăşurate de societate şi principalele domenii de activitate; ...
  91. c)numele societăţii-mama directe şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului; ...
  92. d)orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra societăţii respective. ... 4.89 Pentru fiecare filiala, societate asociata sau alte societăţi, în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societăţii în cauza, trebuie prezentate următoarele informaţii:
  93. a)numele filialei, al societăţii asociate sau al altor societăţi în care se deţin titluri de participare strategice; ...
  94. b)adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată; ...
  95. c)natura activităţii desfăşurate; ...
  96. d)tipul de acţiuni şi procentul pe care societatea în cauza îl deţine în cadrul respectivei filiale sau societăţi asociate; ...
  97. e)data închiderii ultimului exerciţiu financiar al filialei (societăţii asociate); ...
  98. f)profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu; ...
  99. g)totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul exerciţiului financiar. ... Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanţa încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o societate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului:
  100. a)natura evenimentului, şi ...
  101. b)o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi facuta. ... Secţiunea 5 APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI 5.1 Situaţiile financiare ale unei societăţi se vor semna de persoana responsabilă cu elaborarea acestora. 5.2 Situaţiile financiare ale unei societăţi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor. 5.3 Conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală. Secţiunea 6 RAPORTUL ADMINISTRATORILOR 6.1 Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine:
  102. a)o analiza fidela a evoluţiei activităţii societăţii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia; ...
  103. b)valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administraţie şi aprobată de asociaţii acţionari; ...
  104. c)informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat societatea; ...
  105. d)informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii societăţii; ...
  106. e)informaţii asupra activităţilor din domeniul cercetării şi dezvoltării; ...
  107. f)următoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale societăţii care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar: ... (
  108. i)motivele oricăror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar; (îi) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintă în capitalul social; (iii) în cazul achiziţiilor sau vânzărilor, valoarea plăţilor sau încasărilor pentru acţiunile respective; (
  109. iv)numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de societate, precum şi ponderea acestora în capitalul social pe care o reprezintă; (
  110. v)numărul şi valoarea acţiunilor anulate.
  111. g)numele şi pregătirea profesională a fiecărui administrator. ... 6.2 Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului. Secţiunea 7 AUDITUL FINANCIAR (Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare) 7.1 Conform pct. 7.2 de mai jos, situaţiile financiare anuale ale societăţilor care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementările naţionale privind auditul financiar (cu excepţia situaţiilor financiare anuale ale brokerilor de asigurare care vor fi certificate în conformitate cu prevederile normelor elaborate de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor). 7.2 Auditorul financiar se va asigura ca situaţiile financiare anuale întocmite sunt în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale prezentelor reglementări, ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi dacă informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare anuale întocmite pentru acelaşi exerciţiu financiar, pe baza procedurilor de audit prevăzute de Standardul Internaţional de Audit nr. 720. Secţiunea 8 APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI A RAPORTULUI ANUAL AL SOCIETĂŢII 8.1 Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor la care se discuta şi aproba situaţiile financiare anuale societatea are obligaţia:
  112. a)sa trimită o copie a situaţiilor financiare anuale ale societăţii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic "raportul anual", tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau ...
  113. b)sa notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor ca raportul anual este disponibil la societate, gratuit, la cerere. ... 8.2 Situaţiile financiare ale societăţii, aprobate de consiliul de administraţie, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor. 8.3 O copie a situaţiilor financiare ale societăţii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la direcţia teritorială a Ministerului Finanţelor Publice unde societatea este înregistrată. 8.4 În conformitate cu prevederile legii societăţilor comerciale, o copie a situaţiilor financiare ale societăţii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv precum şi a raportului auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie, în termenul prevăzut de lege, la Registrul Comerţului. 8.5 Potrivit legii societăţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale societăţii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a în termenul prevăzut de lege. Secţiunea 9 PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL SOCIETĂŢII 9.1 Raportul anual va fi disponibil, tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere. În termen de doua zile de la primirea cererii, o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei. Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul a

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.