La aplicarea pentru prima dată a prezentei norme, soldul contului 233 \"Imobilizări necorporale în curs de execuție\" se transferă asupra contului 1176 \"Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene\" în contul 203 \"Cheltuieli de dezvoltare\" sau în contul 208 \"Alte imobilizări necorporale\" în funcție de stadiul realizării proiectului și modul de îndeplinire a condițiilor de recunoaștere a acestuia ca activ.
\n
(2)Eventualele ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuție se transferă, de asemenea, fie asupra rezultatului reportat (articol contabil 2933 \"Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuție\"/2931 \"Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuție\", după caz = 1176 \"Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene\"), fie asupra contului 2903 \"Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare\" sau contului 2908 \"Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale\". ...
\n
4.2.18.
\n
Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare
\n
Articolul 168(1)
\n
Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare reprezentând aport, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziție sau valoarea de aport, după caz. În această situație valoarea de aport se asimilează valorii juste.
\n
(2)Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune.
\n
(3)Amortizarea valorii concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului de concesiune.
\n
(4)În cazul în care contractul de concesiune prevede plata periodică a unei redevențe/chirii, și nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entității care primește concesiunea se reflectă cheltuiala reprezentând redevența/chiria, fără recunoașterea unei imobilizări necorporale.
\n
(5)Brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și alte active similare se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deține. ...
\n
4.2.19.
\n
Fondul comercial
\n
Articolul 169
\n
Fondul comercial se recunoaște, de regulă, la consolidare și reprezintă diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de către o entitate.
\n
Articolul 170(1)
\n
În situațiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaște numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părți a acestora și, după caz, și de datorii și capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare a cumpărării sau ca urmare a unor operațiuni de fuziune.
\n
(2)Pentru ca fondul comercial să fie contabilizat distinct, transferul trebuie să fie în legătură cu o afacere, reprezentată de un ansamblu integrat de activități și active organizate și administrate în scopul obținerii de profituri, înregistrării de costuri mai mici sau alte beneficii.
\n
(3)Pentru recunoașterea în contabilitate a activelor și datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, entitățile trebuie să procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, în scopul determinării valorii individuale a acestora.
\n
(4)Evaluarea prevăzută la alin. (3)
\n
(5)Onorariile de intermediere, onorariile de consiliere, juridice, contabile, de evaluare și alte onorarii profesionale sau de consultanță, precum și alte cheltuieli legate de dobândirea unei afaceri reprezintă cheltuieli în perioadele în care sunt suportate costurile respective.
\n
(6)Dacă în situațiile financiare anuale individuale se înregistrează fond comercial negativ, tratamentul acestuia este cel prevăzut la art. 489 ...
\n
4.2.20.
\n
Amortizare
\n
Articolul 171Imobilizările necorporale se amortizează în condițiile prevăzute la
\n
art. 172-176
\n
Articolul 172(1)
\n
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.
\n
(2)În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește 5 ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăși 10 ani.
\n
Articolul 173(1)
\n
În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum 5 ani.
\n
(2)Prin excepție de la alin. (1)
\n
(3)În notele explicative la situațiile financiare trebuie furnizate explicații privind perioada de amortizare a fondului comercial.
\n
Articolul 174
\n
În situația în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
\n
Articolul 175(1)
\n
O entitate poate include cheltuielile de constituire la \"Active\", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire.
\n
(2)În situația prevăzută la alin. (1)
\n
(3)Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea unei entități, precum taxele și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de acțiuni și obligațiuni, precum și alte cheltuieli de această natură, legate de înființarea și extinderea activității entității.
\n
(4)În situația în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. ...
\n
4.2.21.
\n
Avansuri și alte imobilizări necorporale
\n
Articolul 176(1)
\n
În cadrul avansurilor și altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziționate de la terți pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și rețete, formule, modele, proiecte și prototipuri.
\n
(2)Programele informatice, precum și celelalte imobilizări necorporale înregistrate la elementul \"Alte imobilizări necorporale\" se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deține.
\n
(3)În cazul programelor informatice achiziționate împreună cu licențele de utilizare, dacă se poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt contabilizate și amortizate separat.
\n
(4)Prețul plătit pentru contractele de clienți transferate între entități cu titlu oneros se recunoaște la \"Alte imobilizări necorporale\", în condițiile în care clienții respectivi vor continua relațiile cu entitatea.
\n
(5)În sensul alin. (4)
\n
(6)Identificarea prevăzută la alin. (5) a) număr contract; ... b) denumire client; ... c) durată contract. ...
\n
(7)Activul imobilizat reprezentând costul de achiziție al contractelor menționate la alin. (1) ...
\n
4.2.22.
\n
Evaluarea la data bilanțului
\n
Articolul 177
\n
O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare. ...
\n
4.2.23.
\n
Cedarea
\n
Articolul 178
\n
O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sau cedarea sa.
\n
Articolul 179(1)
\n
În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări necorporale, sunt evidențiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
\n
(2)În scopul prezentării în contul de profit și pierdere, câștigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieșirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferență între veniturile generate de ieșirea activului și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, și trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit și pierdere, la elementul \"Alte venituri din exploatare\", respectiv \"Alte cheltuieli de exploatare\", după caz. ...
\n
4.3.1.
\n
Recunoașterea imobilizărilor corporale ...
\n
Articolul 180Imobilizările corporale reprezintă active care:
\n
a)sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și ... b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ...
\n
Articolul 181(1)
\n
O entitate poate achiziționa elemente de imobilizări corporale din motive de siguranță sau legate de mediu.
\n
(2)Achiziția prevăzută la alin. (1)
\n
(3)Elementele de imobilizări corporale care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1)
\n
(2)
\n
(4)Prin politicile contabile se stabilesc condițiile specifice pentru recunoașterea imobilizărilor corporale.
\n
(5)În vederea recunoașterii imobilizărilor corporale se impune utilizarea raționamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaștere pentru circumstanțele specifice entității.
\n
(6)Piesele de schimb și echipamentul de service sunt contabilizate ca stocuri și recunoscute în profit sau pierdere atunci când sunt consumate.
\n
(7)Prin excepție de la alin. (6)
\n
Articolul 182(1)
\n
Imobilizările corporale cuprind: terenuri și construcții; instalații tehnice și mașini; alte instalații, utilaje și mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale și imobilizări corporale în curs de execuție.
\n
(2)Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, inclusiv în cazul în care sunt achiziționate împreună.
\n
(3)O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.
\n
Articolul 183
\n
Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri.
\n
Articolul 184(1)
\n
Imobilizările în curs reprezintă investițiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză.
\n
(2)Imobilizările în curs se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepția, darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora, după caz.
\n
Articolul 185
\n
Sunt reflectate distinct în contabilitate acele imobilizări corporale cumpărate pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare.
\n
4.3.2.
\n
Imobilizări deținute în baza unui contract de leasing ...
\n
Articolul 186(1)
\n
Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în contabilitate în funcție de prevederile contractelor încheiate între părți, precum și legislația în vigoare.
\n
(2)Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operațional se efectuează la începutul contractului.
\n
(3)Contabilizarea contractelor de leasing se efectuează ținând cont de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză, și numai de forma juridică a contractelor.
\n
Articolul 187(1)
\n
În înțelesul prezentei norme, termenii de mai jos au următoarele semnificații: a) contract de leasing - acordul prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită; ... b) leasing financiar - operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului; ... c) leasing operațional - operațiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar. ...
\n
(2)Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții: a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul duratei contractului de leasing; ... b) locatarul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț estimat a fi suficient de mic în comparație cu valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opțiunea va fi exercitată; ... c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viață economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat; ... d) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziționat bunul de către finanțator, respectiv costul de achiziție; ... e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore. ...
\n
Articolul 188(1)
\n
Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operațional, de către locator/finanțator.
\n
(2)În cazul leasingului financiar, achizițiile de către locatar de bunuri imobile și mobile sunt tratate ca investiții în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.
\n
(3)În cazul leasingului operațional, bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.
\n
Articolul 189(1)
\n
Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente operațiunilor de leasing financiar se efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări necorporale și de imobilizări corporale.
\n
(2)Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operațiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilității de angajamente, în contrapartida contului de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidențiază în conturi în afara bilanțului.
\n
Articolul 190(1)
\n
Locatorul are recunoscute în contabilitate bunurile date în regim de leasing financiar drept creanțe imobilizate.
\n
(2)Dobânzile de primit corespunzătoare creanțelor din operațiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatorului periodic, conform contabilității de angajamente, în contrapartida contului de venituri.
\n
(3)La recunoașterea în contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie avută în vedere legislația care reglementează categoriile de entități care pot derula asemenea operațiuni.
\n
Articolul 191(1)
\n
La contabilizarea operațiunilor de leasing operațional, locatorul trebuie să prezinte bunurile date în regim de leasing operațional în conturile de imobilizări necorporale și imobilizări corporale, în conformitate cu natura acestora.
\n
(2)Sumele încasate sau de încasat se înregistrează în contabilitatea locatorului ca un venit în contul de profit și pierdere, conform contabilității de angajamente.
\n
Articolul 192(1)
\n
În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing operațional sunt evidențiate în conturi de evidență din afara bilanțului.
\n
(2)Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea locatarului ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, conform contabilității de angajamente.
\n
Articolul 193(1)
\n
O tranzacție de vânzare a unui activ pe termen lung și de închiriere a aceluiași activ în regim de leasing, respectiv leaseback, se contabilizează în funcție de clauzele contractului de leasing, astfel: a) dacă tranzacția de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzacția reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanțare locatarului, activul având rol de garanție; ... b) dacă tranzacția de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing operațional, entitatea vânzătoare contabilizează o tranzacție de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din evidență a activului și a sumelor încasate sau de încasat și a taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunile taxabile, conform prevederilor legale. ...
\n
(2)În sensul alin. (1) lit. a) a) Entitatea beneficiară a finanțării (locatarul) nu va recunoaște în contabilitate operațiunea de vânzare a activului, nefiind îndeplinite condițiile de recunoaștere a veniturilor. ... b) Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operațiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent. ...
\n
(3)În sensul alin. (1) lit. b)
\n
Articolul 194(1)
\n
În vederea întocmirii situațiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate în leasing financiar sau operațional inventariază și transmit societății de leasing lista bunurilor deținute în baza contractelor de leasing.
\n
(2)Entitățile contractante care au efectuat operațiuni de leasing și leaseback trebuie să prezinte în notele explicative la situațiile financiare anuale informații referitoare la operațiunile derulate.
\n
4.3.3.
\n
Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale ...
\n
Articolul 195
\n
O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezenta normă, în funcție de modalitatea de intrare în entitate.
\n
4.3.4.
\n
Cheltuieli ulterioare ...
\n
Articolul 196(1)
\n
Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcție de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli.
\n
(2)Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locație de gestiune, administrare sau în baza altor contracte similare se evidențiază în contabilitatea entității care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcție de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.
\n
(3)Entitatea stabilește prin politicile contabile criteriile în funcție de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidențiază în contul de profit și pierdere.
\n
Articolul 197
\n
Componentele elementelor de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la intervale regulate de timp.
\n
Articolul 198
\n
Entitatea recunoaște în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părții înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere pentru imobilizările corporale.
\n
Articolul 199(1)
\n
În cazul inspecțiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate de entitate pentru depistarea defecțiunilor, la momentul efectuării fiecărei inspecții generale, costul acesteia poate fi recunoscut drept cheltuială sau în valoarea contabilă a elementului de imobilizări corporale ca o înlocuire, dacă sunt respectate criteriile de recunoaștere.
\n
(2)În cazul recunoașterii costului inspecției ca o componentă a activului, valoarea componentei se amortizează pe perioada dintre două inspecții planificate.
\n
(3)Prevederile referitoare la posibilitatea recunoașterii costurilor cu revizii și inspecții drept componente ale imobilizărilor corporale se aplică în cazul imobilizărilor corporale ale căror costuri de inspecție și revizie sunt semnificative, cum ar fi echipamente complexe, conform politicilor contabile aprobate.
\n
(4)Costul reviziilor și inspecțiilor curente, altele decât cele recunoscute, ca o componentă a imobilizării reprezintă cheltuieli ale perioadei.
\n
4.3.5.
\n
Evaluarea la data bilanțului ...
\n
Articolul 200
\n
O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare.
\n
4.3.6.
\n
Amortizarea ...
\n
Articolul 201(1)
\n
Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizărilor.
\n
(2)Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor.
\n
(3)La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică și condițiile de utilizare a acestora.
\n
(4)Duratele de amortizare din contabilitate, stabilite potrivit politicilor contabile, pot fi diferite de duratele de amortizare utilizate de entități pentru scopuri fiscale.
\n
(5)În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcție de politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.
\n
(6)O modificare semnificativă a condițiilor de utilizare, cum ar fi numărul de schimburi în care este utilizat activul, precum și în cazul efectuării unor investiții sau reparații, altele decât cele determinate de întreținerile curente, sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare.
\n
(7)În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, iar folosirea lor este întreruptă pe o perioadă îndelungată, revizuirea duratei de amortizare este considerată ca fiind justificată.
\n
(8)În cazurile menționate la alin. (6)
\n
(7)
\n
Articolul 202(1)
\n
Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locație de gestiune se calculează și se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.
\n
(2)Investițiile efectuate la imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locație de gestiune, administrare sau alte contracte similare se supun amortizării pe durata contractului respectiv.
\n
(3)La expirarea contractului, valoarea investițiilor efectuate și a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării.
\n
(4)În funcție de clauzele cuprinse în contractele încheiate, transferul poate reprezenta o vânzare de active sau o altă modalitate de cedare.
\n
(5)Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor prevăzute la alin. (3)
\n
(4)
\n
Articolul 203(1)
\n
Entitățile amortizează imobilizările corporale utilizând una dintre următoarele metode de amortizare: a) amortizarea liniară; ... b) amortizarea degresivă; ... c) amortizarea accelerată. ...
\n
(2)Amortizarea liniară se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora.
\n
(3)Amortizarea degresivă se realizează conform legislației în vigoare.
\n
(4)Amortizarea accelerată constă în includerea, în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru exercițiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași.
\n
(5)Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ se așteaptă să fie consumate de entitate.
\n
(6)Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeași natură și având condiții de utilizare identice, în funcție de politica contabilă adoptată.
\n
(7)Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări corporale.
\n
(8)Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate pe seama conturilor de cheltuieli.
\n
Articolul 204(1)
\n
Terenurile nu se amortizează.
\n
(2)Investițiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, iazurilor, terenurilor și pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare potrivit politicilor contabile aprobate, pe baza duratelor de viață utilă ale acestora.
\n
4.3.7.
\n
Cedarea și casarea ...
\n
Articolul 205(1)
\n
O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară.
\n
(2)Dacă o entitate recunoaște în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parțiale, precum înlocuirea unei componente, atunci ea scoate din evidență valoarea contabilă a părții înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informațiile necesare.
\n
Articolul 206(1)
\n
În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări corporale, sunt evidențiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
\n
(2)În scopul prezentării în contul de profit și pierdere, câștigurile sau pierderile obținute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferență între veniturile generate de scoaterea din evidență și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta, și trebuie prezentate ca valoare netă, la venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit și pierdere, la elementul \"Alte venituri din exploatare\", respectiv \"Alte cheltuieli de exploatare\", după caz.
\n
4.3.8.
\n
Compensații de la terți ...
\n
Articolul 207(1)
\n
În cazul distrugerii totale sau parțiale a unor imobilizări corporale, creanțele sau sumele compensatorii încasate de la terți, legate de acestea, precum și achiziționarea sau construcția ulterioară de active noi sunt operațiuni economice distincte și trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.
\n
(2)Deprecierea activelor se evidențiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensațiile se evidențiază pe seama veniturilor conform contabilității de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.
\n
(3)Compensațiile de la terți pot fi înregistrate, cel puțin, în următoarele situații: a) sume încasate/de încasat de la companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizări corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt; ... b) sume acordate de guvern în schimbul unor imobilizări corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate. ...
\n
4.4.1.
\n
Prevederi generale
\n
Articolul 208(1)
\n
Imobilizările financiare cuprind acțiunile deținute la entitățile afiliate, împrumuturile acordate entităților afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi.
\n
(2)Diferența dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite și valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entități, precum și diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării cu active pe termen scurt (creanțe) și valoarea activelor care fac obiectul participației se înregistrează pe seama veniturilor (contul 768 \"Alte venituri financiare\"), la data dobândirii acelor titluri.
\n
(3)Acțiunile și alte imobilizări financiare primite fără plată, potrivit legii, se evidențiază în conturile de active și venituri, prin contul 768 \"Alte venituri financiare\".
\n
Articolul 209(1)
\n
La alte creanțe imobilizate se cuprind garanțiile, depozitele și cauțiunile depuse de entitate la terți.
\n
(2)În conturile de creanțe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terților în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii.
\n
(3)Entitățile care au evidențiate în contul de creanțe imobilizate creanțe imobilizate cu scadența mai mare de un an vor prezenta în bilanț, la imobilizări financiare, numai partea cu scadența mai mare de 12 luni, diferența urmând a fi reflectată la creanțe. ...
\n
4.4.2.
\n
Prevederi specifice
\n
Articolul 210(1)
\n
Resursele fondurilor de pensii private investite conform prevederilor legale, recunoscute drept imobilizări financiare, se înregistrează distinct, cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 26 \"Imobilizări financiare\".
\n
(2)În contabilitatea fondurilor de pensii private, conturile de imobilizări financiare se evidențiază distinct.
\n
(3)În contabilitatea fondurilor de pensii private, conturile sintetice de imobilizări financiare se dezvoltă pe conturi analitice pentru fiecare categorie de imobilizări financiare.
\n
Articolul 211(1)
\n
Resursele administratorilor investite conform prevederilor legale, recunoscute drept imobilizări financiare, se înregistrează distinct, cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 26 \"Imobilizări financiare\" și al grupei 27 \"Imobilizări financiare pentru acoperirea provizionului tehnic\".
\n
(2)În contabilitatea administratorilor, conturile de imobilizări financiare se evidențiază distinct.
\n
(3)În contabilitatea administratorilor, conturile sintetice de imobilizări financiare se dezvoltă pe conturi analitice pentru fiecare categorie de imobilizări financiare.
\n
(4)Cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 27 \"Imobilizări financiare pentru acoperirea provizionului tehnic\" se evidențiază, conform prevederilor legale, investirea activelor corespunzătoare provizionului tehnic, în următoarele categorii de imobilizări: a) titluri emise de autorități ale administrației publice centrale din România, care urmează a fi deținute pe o perioadă mai mare de un an; ... b) titluri cotate cu rating maxim de către cel puțin două agenții de rating, emise de autorități ale administrației publice centrale din state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, din Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia și care urmează a fi deținute pe o perioadă mai mare de un an; ... c) obligațiuni emise de Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, care urmează a fi deținute pe o perioadă mai mare de un an. ...
\n
Articolul 212(1)
\n
Resursele brokerilor de pensii private investite conform prevederilor legale, recunoscute drept imobilizări financiare, se înregistrează distinct, cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 26 \"Imobilizări financiare\".
\n
(2)În contabilitatea brokerilor de pensii private, conturile de imobilizări financiare se evidențiază distinct.
\n
(3)În contabilitatea brokerilor de pensii private, conturile sintetice de imobilizări financiare se dezvoltă pe conturi analitice pentru fiecare categorie de imobilizări financiare.
\n
Articolul 213(1)
\n
Sumele investite de Fondul de garantare conform prevederilor legale, recunoscute drept imobilizări financiare, se înregistrează distinct, cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 26 \"Imobilizări financiare\".
\n
(2)În contabilitatea Fondului de garantare, conturile de imobilizări financiare se evidențiază distinct, pentru activitatea de asigurare a plății drepturilor participanților și ale beneficiarilor sistemului de pensii private și, respectiv, pentru activitatea proprie legată de administrarea și funcționarea sa.
\n
(3)În contabilitatea Fondului de garantare, conturile sintetice de imobilizări financiare se dezvoltă pe conturi analitice pentru fiecare categorie de imobilizări financiare. ...
\n
4.4.3.
\n
Evaluarea inițială
\n
Articolul 214
\n
Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziție. ...
\n
4.4.4.
\n
Evaluarea la data bilanțului
\n
Articolul 215
\n
Imobilizările financiare se prezintă în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare. ...
\n
Secţiunea a 5-a Active circulante 5.1.1.
\n
Recunoașterea activelor circulante
\n
Articolul 216(1)
\n
Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când: a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; ... b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării; ... c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau ... d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată. ...
\n
(2)Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.
\n
(3)Ciclul de exploatare al unei entități reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea activelor care sunt destinate procesării și finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.
\n
(4)Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, foarte lichide, care sunt ușor convertibile în numerar și sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
\n
Articolul 217În categoria activelor circulante se cuprind:
\n
a)stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură; ... b) creanțe; ... c) investiții pe termen scurt; ... d) casa și conturi la bănci. ... ...
\n
5.1.2.
\n
Evaluarea activelor circulante
\n
Articolul 218(1)
\n
Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziție sau costul de producție, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (2)
\n
(2)Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau, în circumstanțe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanțului.
\n
Articolul 219(1)
\n
Evaluarea efectuată conform prevederilor de la art. 218 alin. (2)
\n
(2)În situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.
\n
Articolul 220(1)
\n
Stocurile sunt active circulante: a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; ... b) în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a activității; sau ... c) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii. ...
\n
(2)În categoria stocurilor se cuprind și activele cu ciclu lung de fabricație, destinate vânzării.
\n
(3)În cazul în care construcțiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, de către entitatea care le-a realizat, ele reprezintă imobilizări.
\n
Articolul 221(1)
\n
Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că aceasta urmează a fi îmbunătățită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea destinației, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria imobilizări corporale în cea de stocuri.
\n
(2)Transferul prevăzut la alin. (1)
\n
(3)Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
\n
Articolul 222(1)
\n
În înțelesul art. 221
\n
(2)Dacă o entitate decide să cedeze o imobilizare corporală fără a fi modernizată, ea continuă să o trateze ca imobilizare corporală până la scoaterea sa din evidență, și nu ca element de stoc.
\n
(3)Modernizarea prevăzută la alin. (2)
\n
Articolul 223În cadrul stocurilor se cuprind:
\n
a)materialele consumabile; ... b) materialele de natura obiectelor de inventar. ...
\n
Articolul 224(1)
\n
În cadrul stocurilor se includ și stocurile în curs de aprovizionare.
\n
(2)Stocurile în curs de aprovizionare se înregistrează distinct în contabilitate, în conturile din grupa 32 \"Stocuri în curs de aprovizionare\". ...
\n
5.1.3.
\n
Costul stocurilor
\n
Articolul 225(1)
\n
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile și al acelor bunuri sau servicii produse și destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.
\n
(2)Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanțial unele de altele.
\n
(3)Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor.
\n
(4)Tratamentul contabil prevăzut la alin. (3)
\n
(5)Identificarea specifică nu se aplică în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.
\n
Articolul 226
\n
Diferențele de preț se înregistrează proporțional atât asupra valorii bunurilor ieșite din stoc, cât și asupra bunurilor rămase în stoc.
\n
Articolul 227(1)
\n
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvență pentru elemente similare de natura stocurilor și a activelor fungibile de la un exercițiu financiar la altul.
\n
(2)În cazul în care administratorii decid, în mod excepțional, să modifice metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte informații privind motivul modificării metodei, și efectele sale asupra rezultatului.
\n
Articolul 228(1)
\n
În sensul art. 227
\n
(2)Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată.
\n
(3)O diferență în localizarea geografică nu este suficientă pentru a justifica alegerea de metode diferite.
\n
Articolul 229
\n
Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent.
\n
Articolul 230(1)
\n
În contabilitate se înregistrează toate operațiunile de intrare și ieșire a stocurilor.
\n
(2)Înregistrările prevăzute la alin. (1)
\n
Articolul 231
\n
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor.
\n
Articolul 232În sensul
\n
art. 231 ...
\n
Articolul 233
\n
În categoria investițiilor pe termen scurt sunt cuprinse acțiunile deținute la entitățile afiliate și alte investiții pe termen scurt.
\n
Articolul 234(1)
\n
Contravaloarea acțiunilor pe termen scurt primite fără plată, potrivit legii, se înregistrează în contrapartidă cu contul 768 \"Alte venituri financiare\".
\n
(2)Alte investiții pe termen scurt reprezintă obligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile achiziționate și alte valori mobiliare achiziționate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.
\n
(3)În categoria altor investiții pe termen scurt intră și depozitele bancare pe termen scurt, cu excepția depozitelor bancare cu termen de cel mult 3 luni, care sunt considerate disponibilități.
\n
Articolul 235(1)
\n
La intrarea în entitate, investițiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziție sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
\n
(2)Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de constituire.
\n
Articolul 236(1)
\n
Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de lichidare.
\n
(2)Diferențele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate și cursul Băncii Naționale a României de la data lichidării depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
\n
Articolul 237(1)
\n
Pentru deprecierea investițiilor deținute ca active circulante, la sfârșitul exercițiului financiar, cu ocazia inventarierii, se recunosc ajustări pentru pierdere de valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor.
\n
(2)La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare înregistrate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz.
\n
(3)La ieșirea din entitate a investițiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierdere de valoare se anulează.
\n
Articolul 238(1)
\n
Resursele fondurilor de pensii private investite conform prevederilor legale, recunoscute drept investiții pe termen scurt, se înregistrează distinct, cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 50 \"Investiții pe termen scurt\".
\n
(2)În contabilitatea fondurilor de pensii private, conturile de investiții pe termen scurt se evidențiază distinct.
\n
(3)În contabilitatea fondurilor de pensii private, conturile sintetice de investiții pe termen scurt se dezvoltă pe conturi analitice pentru fiecare categorie de investiții pe termen scurt.
\n
Articolul 239(1)
\n
Resursele administratorilor investite conform prevederilor legale, recunoscute drept investiții pe termen scurt, se înregistrează distinct, cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 50 \"Investiții pe termen scurt\" și al grupei 52 \"Investiții pe termen scurt pentru acoperirea provizionului tehnic\".
\n
(2)În contabilitatea administratorilor, conturile de investiții pe termen scurt se evidențiază distinct.
\n
(3)În contabilitatea administratorilor, conturile sintetice de investiții pe termen scurt se dezvoltă pe conturi analitice pentru fiecare categorie de investiții pe termen scurt.
\n
(4)Cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 52 \"Investiții pe termen scurt pentru acoperirea provizionului tehnic\" se evidențiază, conform prevederilor legale, investirea activelor corespunzătoare provizionului tehnic, în următoarele categorii de investiții: a) titluri emise de autorități ale administrației publice centrale din România, care urmează a fi deținute pe termen scurt; ... b) titluri cotate cu rating maxim de către cel puțin două agenții de rating, emise de autorități ale administrației publice centrale din state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, din Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia și care urmează a fi deținute pe termen scurt; ... c) obligațiuni emise de Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, care urmează a fi deținute pe termen scurt; ... d) conturi, depozite și certificate de depozit la o instituție de credit persoană juridică română sau la o instituție de credit străină care nu se află în procedură de supraveghere specială ori administrare specială sau a cărei autorizație nu este retrasă. ...
\n
Articolul 240(1)
\n
Resursele brokerilor de pensii private investite conform prevederilor legale, recunoscute drept investiții pe termen scurt, se înregistrează distinct, cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 50 \"Investiții pe termen scurt\".
\n
(2)În contabilitatea brokerilor de pensii private, conturile de investiții pe termen scurt se evidențiază distinct.
\n
(3)În contabilitatea brokerilor de pensii private, conturile sintetice de investiții pe termen scurt se dezvoltă pe conturi analitice pentru fiecare categorie de investiții pe termen scurt.
\n
Articolul 241(1)
\n
Sumele investite de Fondul de garantare conform prevederilor legale, recunoscute drept investiții pe termen scurt, se înregistrează distinct, cu ajutorul conturilor deschise în cadrul grupei 50 \"Investiții pe termen scurt\".
\n
(2)În contabilitatea Fondului de garantare, conturile de investiții pe termen scurt se evidențiază distinct, pentru activitatea de asigurare a plății drepturilor participanților și ale beneficiarilor sistemului de pensii private și, respectiv, pentru activitatea proprie legată de administrarea și funcționarea sa.
\n
(3)În contabilitatea Fondului de garantare, conturile sintetice de investiții pe termen scurt se dezvoltă pe conturi analitice pentru fiecare categorie de investiții pe termen scurt.
\n
Articolul 242(1)
\n
Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale depuse la bănci, disponibilitățile în lei și valută, cecurile entității, precum și dobânzile aferente disponibilităților și creditelor acordate de bănci în conturile curente. Depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni pot fi incluse în numerar și echivalente de numerar doar în măsura în care acestea sunt deținute cu scopul de a acoperi nevoia de numerar pe termen scurt, și nu în scop investițional.
\n
(2)Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poștal, pe bază de documente prezentate entității și neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează distinct în contabilitate, prin contul 5125 \"Sume în curs de decontare\".
\n
(3)Sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decontare în vederea plății unor achiziții sau prestări de servicii, se evidențiază în contul 542 \"Avansuri de trezorerie\"/analitic distinct.
\n
(4)Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.
\n
(5)Dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, față de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum și cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
\n
(6)Dobânzile de plătit și cele de încasat, aferente exercițiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.
\n
Articolul 243
\n
Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci/casierie și a mișcării acestora, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate, se ține distinct în lei și în valută.
\n
Articolul 244(1)
\n
Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunii respective. În vederea asigurării unui tratament contabil unitar, prin curs de schimb de la data efectuării operațiunii se înțelege cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară anterioară operațiunii, disponibil ca informație la momentul efectuării operațiunii (încasare, plată, emitere de documente).
\n
(2)Operațiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitația cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferențe de curs valutar.
\n
(3)La sfârșitul fiecărei luni, disponibilitățile în valută și alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite în valută, se evaluează la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară a lunii în cauză.
\n
(4)Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
\n
Articolul 245(1)
\n
În vederea achitării unor obligații față de furnizori, entitățile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
\n
(2)Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de lichidare.
\n
(3)Diferențele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt înregistrate în contabilitate și cursul Băncii Naționale a României de la data lichidării acreditivelor se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
\n
Articolul 246(1)
\n
Sumele în numerar, puse la dispoziția personalului sau a terților, în vederea efectuării unor plăți în favoarea entității, se înregistrează distinct în contabilitate, prin contul 542 \"Avansuri de trezorerie\", respectiv contul 461 \"Debitori diverși\", în cazul terților.
\n
(2)În cazul plăților în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării operațiunilor sau la cursul din data decontării avansului.
\n
(3)Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii și nedecontate până la data bilanțului, se evidențiază în contul de debitori diverși, prin contul 461 \"Debitori diverși\" sau creanțe în legătură cu personalul, prin contul 4282 \"Alte creanțe în legătură cu personalul\", în funcție de natura creanței.
\n
Articolul 247
\n
În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilități bănești între conturile la bănci, precum și între conturile la bănci și casieria entității.
\n
Articolul 248
\n
Operațiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Națională a României și a reglementărilor emise în acest scop.
\n
Secţiunea a 6-a Terți
\n
Articolul 249
\n
Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor entității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile afiliate și cele legate prin interese de participare, asociații/acționarii, debitorii și creditorii diverși.
\n
Articolul 250(1)
\n
În contabilitatea furnizorilor și clienților se înregistrează operațiunile privind cumpărările, respectiv serviciile prestate, precum și alte operațiuni similare efectuate.
\n
(2)Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidențiază distinct în contabilitate prin contul 408 \"Furnizori - facturi nesosite\", pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.
\n
(3)Creanțele față de clienții pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidențiază distinct în contabilitate, prin contul 418 \"Clienți - facturi de întocmit\", pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
\n
(4)În baza contabilității de angajamente, entitățile trebuie să evidențieze în contabilitate toate veniturile și cheltuielile, respectiv creanțele și datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
\n
(5)În conturile de furnizori și clienți se evidențiază distinct datoriile, respectiv creanțele din penalități stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen și alte elemente de natură similară.
\n
Articolul 251(1)
\n
Avansurile acordate furnizorilor, precum și cele primite de la clienți se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
\n
(2)Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori.
\n
Articolul 252(1)
\n
În conturile de terți se înregistrează distinct operațiunile de scontare, forfetare și alte operațiuni, efectuate cu instituții de credit.
\n
(2)Scontul comercial reprezintă operațiunea prin care în schimbul unui efect de comerț, precum cambia și biletul la ordin, instituția de credit pune la dispoziția posesorului creanței valoarea efectului, mai puțin taxa de scont și comisioanele aferente, fără a aștepta scadența efectului respectiv, iar instituția are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.
\n
(3)Forfetarea reprezintă cumpărarea, fără recurs asupra oricărui deținător anterior, a unor creanțe scadente la termen, ca rezultat al livrării de bunuri sau prestărilor de servicii, contra unei taxe forfetare.
\n
Articolul 253(1)
\n
Operațiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.
\n
(2)Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condițiile de formă și fond prevăzute de legislația în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.
\n
(3)Efectele comerciale scontate neajunse la scadență se înregistrează într-un cont în afara bilanțului, prin contul 8037 \"Efecte scontate neajunse la scadență\" și se menționează în notele explicative la situațiile financiare.
\n
Articolul 254(1)
\n
Creanțele și datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacțiilor entității, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât și în valută.
\n
(2)Din punct de vedere contabil, efectuarea operațiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta.
\n
(3)În cazul bunurilor achiziționate însoțite de factură sau de aviz de însoțire, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepției bunurilor.
\n
Articolul 255(1)
\n
Prin elemente monetare se înțelege disponibilitățile bănești și activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.
\n
(2)Caracteristica esențială a unui element monetar este dreptul de a primi (sau obligația de a plăti) un număr fix sau determinabil de unități monetare.
\n
(3)Elementele monetare sunt, cel puțin, următoarele: a) pensii și alte beneficii ale angajaților ce trebuie plătite în numerar; ... b) provizioane ce trebuie decontate în numerar; și ... c) dividende în numerar care sunt recunoscute ca datorie. ...
\n
(4)Un contract de primire sau de furnizare a unui număr variabil de instrumente de capitaluri proprii ale entității sau a unei cantități variabile de active în care valoarea justă ce trebuie primită sau furnizată este egală cu un număr fix sau determinabil de unități monetare este un element monetar.
\n
(5)Caracteristica esențială a unui element nemonetar este absența unui drept de a primi (sau a unei obligații de a plăti) un număr fix sau determinabil de unități monetare.
\n
(6)Elementele nemonetare sunt, cel puțin, următoarele: a) sumele plătite în avans pentru bunuri și servicii, precum chiria plătită în avans; ... b) imobilizările necorporale; ... c) stocurile; ... d) imobilizările corporale; și ... e) provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ nemonetar. ...
\n
Articolul 256(1)
\n
La aplicarea pentru prima dată a prezentei norme, sumele reprezentând avansuri acordate pentru imobilizări corporale, respectiv necorporale, se preiau în conturile 4093 \"Avansuri acordate pentru imobilizări corporale\" și 4094 \"Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale\"\" la valoarea rezultată din evaluarea efectuată la 31 decembrie 2015, potrivit Normei nr. 14/2007 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene aplicabile entităților autorizate, reglementate și supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 37/2007, cu modificările și completările ulterioare.
\n
(2)Începând cu data aplicării prezentei norme, sumele înregistrate în conturile menționate la alin. (1)
\n
Articolul 257(1)
\n
În înțelesul prezentei norme, o tranzacție în valută este o tranzacție care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda națională, respectiv leu, inclusiv tranzacțiile rezultate atunci când o entitate: a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preț este exprimat în valută; ... b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau ... c) achiziționează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută. ...
\n
(2)Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede.
\n
(3)Diferența de curs valutar este diferența ce rezultă din conversia unui anumit număr de unități ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.
\n
Articolul 258
\n
Creanțele și datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută.
\n
Articolul 259
\n
O tranzacție în valută trebuie înregistrată inițial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunii.
\n
Articolul 260(1)
\n
Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din data subscrierii.
\n
(2)Diferențele de curs valutar între cursul de la data subscrierii și cursul de la data vărsării capitalului social în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
\n
Articolul 261(1)
\n
În cazul datoriilor de leasing financiar în valută, acestea se înregistrează la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data acordării finanțării.
\n
(2)În situația în care data acordării finanțării este zi nebancară, la calculul diferențelor de curs valutar aferente se va avea în vedere cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României în ultima zi bancară anterioară acesteia.
\n
(3)Prevederile alin. (1)
\n
(2)
\n
Articolul 262(1)
\n
Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar.
\n
(2)În cazul în care creanța sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiași luni în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună.
\n
(3)În cazul în care creanța sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.
\n
Articolul 263(1)
\n
Diferențele de valoare care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor exprimate în lei, în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate, trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.
\n
(2)În cazul în care creanța sau datoria este decontată în decursul aceleiași luni în care a survenit, întreaga diferență rezultată este recunoscută în acea lună.
\n
(3)Atunci când creanța sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferența recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.
\n
Articolul 264Prevederile
\n
art. 257-263
\n
Articolul 265(1)
\n
La sfârșitul fiecărei luni, creanțele și datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară a lunii în cauză.
\n
(2)Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
\n
(3)Prevederile alin. (1)-(2)
\n
(4)În sensul alin. (3)
\n
Articolul 266Evaluarea prevăzută la
\n
art. 265 a) creanțelor, respectiv al datoriilor, reflectate în conturile 481 \"Decontări între unitate și subunități\" și 482 \"Decontări între subunități\" de subunitățile din România, care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, provenind din relațiile cu persoana juridică căreia îi aparțin aceste subunități, respectiv cu alte subunități ale aceleiași persoane juridice; ... b) depozitelor bancare constituite în valută, în conturile 267 \"Creanțe imobilizate\" și 508 \"Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate\". ...
\n
Articolul 267
\n
În contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanțele și datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, sunt asimilate creanțelor și datoriilor în lei.
\n
Articolul 268
\n
La scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entitățile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.
\n
Articolul 269(1)
\n
Contabilitatea furnizorilor și clienților, a celorlalte datorii și creanțe se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică.
\n
(2)În sensul alin. (1)
\n
(3)În cadrul conturilor de furnizori și clienți, se grupează distinct datoriile și creanțele rezultate din tranzacțiile cu clauze de rezervă de proprietate.
\n
Articolul 270
\n
Creanțele incerte se înregistrează distinct în contabilitate, respectiv în contul 4118 \"Clienți incerți sau în litigiu\" sau în conturi analitice ale conturilor de creanțe, pentru alte creanțe decât clienții.
\n
Articolul 271(1)
\n
În scopul prezentării în situațiile financiare anuale, creanțele se evaluează la valoarea probabilă de încasat.
\n
(2)Atunci când se estimează că o creanță nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
\n
Articolul 272(1)
\n
Creanțele preluate prin cesionare se evidențiază în contabilitate la costul de achiziție (articol contabil 461 \"Debitori diverși\" = 462 \"Creditori diverși\").
\n
(2)Valoarea nominală a creanțelor preluate prevăzute la alin. (1)
\n
(3)În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare creanță astfel preluată.
\n
(4)În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de achiziție se înregistrează la venituri, prin contul 758 \"Alte venituri din exploatare\"/analitic distinct, la data încasării.
\n
(5)În cazul în care cesionarul cedează creanța față de debitorul preluat, acesta recunoaște în contabilitate la data cedării: a) o cheltuială, prin contul 654 \"Pierderi din creanțe și debitori diverși\", dacă costul de achiziție al creanței cedate este mai mare decât prețul de cesiune al acesteia; sau ... b) un venit, prin contul 758 \"Alte venituri din exploatare\"/ analitic distinct, dacă prețul de cesiune al creanței cedate este mai mare decât costul de achiziție al acesteia. ...
\n
Articolul 273
\n
Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.
\n
Articolul 274(1)
\n
În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaște ca provizion costul previzionat al acestora atunci când: a) entitatea are o obligație legală sau implicită de a face astfel de plăți ca rezultat al evenimentelor anterioare; și ... b) poate fi făcută o estimare certă a obligației. ...
\n
(2)O obligație curentă există atunci când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăți.
\n
(3)În situațiile financiare ale exercițiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului.
\n
(4)Provizionul prevăzut la alin. (3)
\n
Articolul 275(1)
\n
În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi și avantaje care, potrivit legislației în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii, precum masa caldă, respectiv alte drepturi acordate potrivit legii.
\n
(2)Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.
\n
Articolul 276
\n
Reținerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligații ale salariaților, datorate terților (popriri, pensii alimentare și altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale.
\n
Articolul 277(1)
\n
Sumele datorate și neachitate personalului până la sfârșitul exercițiului financiar (concediile de odihnă și alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exercițiului în curs, dar care urmează a fi plătite/încasate în exercițiul financiar următor, se înregistrează ca alte datorii și creanțe în legătură cu personalul.
\n
(2)Concediile de odihnă se înregistrează pe seama datoriilor atunci când suma lor este comensurată în baza statelor de salarii sau a altor documente care să justifice suma respectivă. În lipsa acestora, sumele reprezentând concedii de odihnă se recunosc pe seama provizioanelor.
\n
(3)Prevederile alin. (2)
\n
(4)Se înregistrează ca \"alte creanțe în legătură cu personalul\", debitele provenite din: a) avansuri de trezorerie nedecontate; ... b) distribuiri de uniforme și echipamente de lucru; ... c) debitele provenite din pagube materiale, amenzile și penalitățile stabilite în baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești; și ... d) alte creanțe față de personalul entității. ...
\n
Articolul 278(1)
\n
Beneficiile sub forma acțiunilor proprii ale entității sau alte instrumente de capitaluri proprii, acordate angajaților, sunt înregistrate distinct, prin contul 643 \"Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii\", în contrapartida conturilor de capitaluri proprii, prin contul 1031 \"Beneficii acordate angajaților sub forma instrumentelor de capitaluri proprii\"), la valoarea justă a respectivelor instrumente de capitaluri proprii, de la data acordării acelor beneficii.
\n
(2)Recunoașterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajați are loc în momentul prestării acesteia.
\n
(3)Data acordării beneficiilor reprezintă data la care entitatea și angajații beneficiari ai respectivelor instrumente înțeleg și acceptă termenii și condițiile tranzacției, cu mențiunea că, dacă respectivul acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioară, data acordării beneficiilor este data la care este obținută respectiva aprobare.
\n
(4)Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate care intră în drepturi imediat, la data acordării beneficiilor, angajaților nu li se cere să finalizeze o perioadă specificată de servicii înainte de a avea dreptul necondiționat asupra respectivelor instrumente de capitaluri proprii și, în absența unei dovezi privind contrariul, entitatea va considera că serviciile prestate în schimbul instrumentelor de capitaluri proprii au fost deja primite.
\n
(5)În cazul prevăzut la alin. (4)
\n
(6)Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intră în drepturi numai după îndeplinirea de către angajați a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile aferente sunt înregistrate pe măsura prestării serviciilor, pe parcursul perioadei pentru satisfacerea condițiilor de intrare în drepturi, în contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii.
\n
(7)Suma înregistrată drept cheltuieli conform alin. (6)
\n
Articolul 279(1)
\n
Contabilitatea decontărilor privind contribuțiile sociale cuprinde obligațiile pentru contribuția la asigurări sociale, contribuția la asigurări sociale de sănătate și la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj.
\n
(2)Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe sociale.
\n
(3)Contribuția entității la fondurile de pensii facultative este evidențiată similar prevederilor alin. (2)
\n
(4)Contribuția entității la primele de asigurare voluntară de sănătate este evidențiată similar prevederilor alin. (2)
\n
Articolul 280
\n
În cadrul decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvențiile de primit, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.
\n
Articolul 281(1)
\n
Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite.
\n
(2)Dacă suma plătită depășește suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanță.
\n
(3)Impozitul pe profit, precum și celelalte impozite pentru care legislația fiscală prevede efectuarea de plăți anticipate se reflectă distinct în contabilitate, pe seama cheltuielilor și a conturilor de datorii, cu evidențierea separată a achitării contravalorii acestora.
\n
Articolul 282
\n
Taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile din România și pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate în România se determină și se înregistrează în contabilitate potrivit legii.
\n
Articolul 283
\n
Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
\n
Articolul 284(1)
\n
La alte impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și alte impozite și taxe.
\n
(2)Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
\n
Articolul 285(1)
\n
Subvențiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
\n
(2)Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanțate din subvenții sunt achitate direct de către autoritățile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele subvenții, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entității, în contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât și creanța din subvenții corespunzătoare.
\n
(3)Dacă la sfârșitul lunii sau perioadei de raportare conturile de datorii față de furnizori și creanțe din subvenții în valută prezintă sold, acestea se evaluează similar oricărui element monetar în valută, astfel încât veniturile și cheltuielile financiare aferente să nu influențeze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.
\n
(4)În toate cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operațiunilor să respecte clauzele cuprinse în contractele încheiate și prevederile legislației în vigoare.
\n
(5)În cazul achizițiilor în valută, finanțate din sume nerambursabile, decontate de operatorii economici, în calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se decontează cu instituția finanțatoare dacă există clauze în acest sens, cuprinse în contractele încheiate, sau prevederi în actele normative aplicabile. Diferențele respective se înregistrează în conturi de debitori diverși sau creditori diverși, în relație cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, după caz.
\n
(6)Prevederile alin. (2)-(5)
\n
Articolul 286
\n
Contabilitatea decontărilor între entitățile din cadrul grupului și cu acționarii/asociații, cuprinde operațiunile care se înregistrează reciproc și în aceeași perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entității debitoare, cât și a celei creditoare, precum și decontările între acționari/asociați și entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acționarii/asociații, precum și conturile coparticipanților referitoare la operațiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participație.
\n
Articolul 287(1)
\n
Dividendele repartizate deținătorilor de acțiuni, propuse sau declarate după data bilanțului, precum și celelalte repartizări similare efectuate din profit nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanțului.
\n
(2)Cota-parte din profit ce se plătește, potrivit legii, fiecărui asociat constituie dividend.
\n
Articolul 288
\n
Sumele depuse sau lăsate temporar de către acționari/asociați la dispoziția entității, precum și dobânzile aferente, calculate în condițiile legii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte, contul 4551 \"Acționari/Asociați - conturi curente\", respectiv contul 4558 \"Acționari/Asociați - dobânzi la conturi curente\".
\n
Articolul 289
\n
Creanțele/datoriile entității față de alți terți, alții decât personalul propriu, clienții și furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverși.
\n
Articolul 290(1)
\n
Cheltuielile plătite/de plătit și veniturile încasate/de încasat în exercițiul financiar curent, dar care privesc exercițiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans, prin contul 471 \"Cheltuieli înregistrate în avans\" sau venituri în avans, prin contul 472 \"Venituri înregistrate în avans\", după caz.
\n
(2)În conturile prevăzute la alin. (1)
\n
(3)Onorariile profesionale și comisioanele bancare achitate în vederea obținerii de împrumuturi pe termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor înregistrate în avans.
\n
(4)Cheltuielile în avans urmează să se recunoască la cheltuieli curente eșalonat, pe perioada de rambursare a împrumuturilor respective.
\n
(5)Prevederile alin. (3)
\n
(4)
\n
Articolul 291(1)
\n
Operațiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 \"Decontări din operațiuni în curs de clarificare\".
\n
(2)Sumele înregistrate în contul 473 \"Decontări din operațiuni în curs de clarificare\" trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult 3 luni de la data constatării. (la 27-02-2017, Alineatul (3) din Articolul 291 , Subsectiunea 6.8 , Sectiunea a 6-a , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din NORMA nr. 2 din 17 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 27 februarie 2017 )
\n
(4)Entitățile care înregistrează sold la contul 473 \"Decontări din operațiuni în curs de clarificare\" la sfârșitul exercițiului financiar prezintă în notele explicative informații privind natura operațiunilor în curs de clarificare.
\n
Articolul 292
\n
Pentru deprecierea creanțelor din conturile de clienți, decontări în cadrul grupului și debitori, cu ocazia inventarierii la sfârșitul exercițiului financiar, se reflectă ajustări pentru pierdere de valoare.
\n
Secţiunea a 7-a Contabilitatea angajamentelor și a altor elemente extrabilanțiere
\n
Articolul 293(1)
\n
Drepturile și obligațiile, precum și unele bunuri care nu pot fi integrate în activele și datoriile entității se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanțului, denumite și conturi de ordine și evidență.
\n
(2)În categoria elementelor extrabilanțiere prevăzute la alin. (1) a) volumul provizioanelor tehnice corespunzător obligațiilor financiare rezultate din prospectele schemelor de pensii private; ... b) angajamentele (giruri, garanții, cauțiuni) acordate sau primite în relațiile cu terții; ... c) imobilizări corporale luate cu chirie; ... d) valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare ori în custodie; ... e) debitori scoși din activ, urmăriți în continuare; ... f) stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință; ... g) redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate; ... h) efecte scontate neajunse la scadență; ... i) bunuri primite în administrare, concesiune și cu chirie; ... j) dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadență; ... k) alte valori. ...
\n
Articolul 294(1)
\n
Bunurile luate în administrare, concesiune sau chirie se reflectă în conturi în afara bilanțului, prin contul 8038 \"Bunuri primite în administrare, concesiune și cu chirie\".
\n
(2)La sfârșitul duratei contractului de administrare, concesiune sau chirie, bunurile se restituie proprietarului.
\n
(3)La restituirea bunurilor prevăzute la alin. (2)
\n
Articolul 295
\n
În notele explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate informații referitoare la elementele înregistrate în conturi în afara bilanțului.
\n
Articolul 296
\n
În cadrul elementelor extrabilanțiere sunt cuprinse și activele contingente, prin contul 807 \"Active contingente\", respectiv datoriile contingente, prin contul 808 \"Datorii contingente\".
\n
Articolul 297(1)
\n
Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanțului și a căror existență va fi confirmată numai prin apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entității, cum ar fi un drept de creanță ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanță, în care este implicată entitatea și al cărui rezultat este incert.
\n
(2)Activele contingente sunt generate, de regulă, de evenimente neplanificate sau neașteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate.
\n
(3)Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanțiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariția unor intrări de beneficii economice.
\n
(4)Activele contingente nu sunt recunoscute în situațiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recunoașterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.
\n
(5)În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent și trebuie procedat la recunoașterea lui în bilanț.
\n
(6)Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situațiile financiare a modificărilor survenite.
\n
(7)În cazul în care intrarea de beneficii economice devine certă, activul și venitul corespunzător vor fi recunoscute în situațiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările.
\n
(8)În cazul în care o creștere a beneficiilor economice este doar probabilă, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.
\n
Articolul 298(1)
\n
O datorie contingentă este: a) o obligație potențială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanțului și a cărei existență va fi confirmată numai de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entității; sau ... b) o obligație curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanțului, dar care nu este recunoscută, deoarece: nu este sigur că vor fi necesare ieșiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil. ...
\n
(2)O entitate nu va recunoaște în bilanț o datorie contingentă, aceasta fiind prezentată în notele explicative.
\n
(3)În situația în care o entitate are o obligație angajată în comun cu alte părți, partea asumată de celelalte părți este prezentată ca o datorie contingentă.
\n
(4)Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire de resurse care încorporează beneficiile economice.
\n
(5)Dacă se consideră că este necesară ieșirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaște, după caz, o datorie sau un provizion în situațiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului, cu excepția cazurilor în care nu poate fi efectuată nicio estimare credibilă.
\n
(6)Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul că: a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii, având în vedere faptul că acestea constituie obligații curente la data bilanțului și este probabil că vor fi necesare ieșiri de resurse pentru stingerea obligațiilor; și ... b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: ... (i) obligații posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligație curentă care poate genera o ieșire de resurse; sau ... (ii) obligații curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere în bilanț, având în vedere faptul că nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor entității pentru stingerea obligației sau nu poate fi realizată o estimare suficient de credibilă a valorii obligației. ...
\n
Secţiunea a 8-a Datorii pe termen scurt: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
\n
Articolul 299(1)
\n
O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită și datorie curentă, atunci când: a) se așteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; sau ... b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului. ...
\n
(2)Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
\n
Articolul 300(1)
\n
Atunci când o entitate încalcă, la sau înainte de finalul perioadei de raportare, o prevedere dintr-un acord de împrumut pe termen lung și această încălcare are drept efect faptul că datoria devine exigibilă la cerere, datoria este clasificată drept curentă inclusiv în situația în care creditorul a fost de acord, după perioada de raportare și înainte ca situațiile financiare să fie autorizate pentru emitere, să nu ceară plata ca urmare a încălcării.
\n
(2)O entitate clasifică datoria drept curentă deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un drept necondiționat de a-și amâna decontarea pentru cel puțin 12 luni după acea dată.
\n
(3)Totuși, entitatea clasifică datoria ca datorie pe termen lung în cazul în care creditorul a fost de acord, până la finalul perioadei de raportare, să ofere o perioadă de grație care să se încheie la cel puțin 12 luni după perioada de raportare, în cadrul căreia entitatea poate rectifica abaterea și în timpul căreia creditorul nu poate cere rambursarea imediată.
\n
Articolul 301(1)
\n
Dacă o entitate preconizează și are capacitatea să refinanțeze sau să reînnoiască o obligație pentru cel puțin 12 luni după perioada de raportare, conform unei facilități de împrumut existente, ea clasifică obligația ca fiind pe termen lung chiar dacă, în caz contrar, ar fi trebuit să fie achitată într-o perioadă mai scurtă.
\n
(2)Dacă refinanțarea sau reînnoirea obligației nu ar fi la îndemâna entității, cum ar fi situația când nu există un acord de refinanțare, entitatea nu ia în calcul potențialul de refinanțare a obligației și clasifică obligația drept curentă.
\n
Articolul 302
\n
În ceea ce privește împrumuturile clasificate ca datorii curente, dacă următoarele evenimente au loc între finalul perioadei de raportare și data când situațiile financiare sunt autorizate pentru emitere, acele evenimente sunt prezentate ca evenimente ce nu conduc la ajustarea situațiilor financiare: a) refinanțarea pe termen lung; ... b) rectificarea unei încălcări a unui acord de împrumut pe termen lung; și ... c) acordarea de către creditor a unei perioade de grație pentru a rectifica o abatere dintr-un acord de împrumut pe termen lung care se termină la cel puțin 12 luni după perioada de raportare. ...
\n
Secţiunea a 9-a Datorii pe termen lung: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
\n
Articolul 303
\n
Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate acestora se ține pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni și prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung și mediu, sumele datorate entităților afiliate și entităților de care compania este legată prin interese de participare, alte împrumuturi și datorii asimilate, precum și dobânzile aferente acestora.
\n
Articolul 304(1)
\n
Dacă suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decât suma primită, diferența se înregistrează într-un cont de activ distinct, respectiv prin contul 169 \"Prime privind rambursarea obligațiunilor și a altor datorii\".
\n
(2)Diferența prevăzută la alin. (1)
\n
(3)Valoarea diferenței prevăzută la alin. (1)
\n
Articolul 305(1)
\n
Împrumuturile din emisiunile de obligațiuni reprezintă contravaloarea obligațiunilor emise potrivit legii.
\n
(2)În cadrul împrumuturilor prevăzute la alin. (1)
\n
Articolul 306
\n
Datoriile privind concesiunile și alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor încheiate de entitate.
\n
Articolul 307
\n
Entitățile trebuie să mențină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie chiar și atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului, dacă: a) termenul inițial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; și ... b) există un acord de refinanțare sau de reeșalonare a plăților, care este încheiat înainte de data bilanțului. ...
\n
Secţiunea a 10-a Provizioane
\n
Articolul 308(1)
\n
Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea.
\n
(2)Pentru stabilirea existenței unei obligații curente la data bilanțului, trebuie luate în considerare toate informațiile disponibile.
\n
Articolul 309(1)
\n
La data bilanțului, valoarea unui provizion reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor probabile sau, în cazul unei obligații, a sumei necesare pentru stingerea acesteia.
\n
(2)Provizioanele prevăzute la alin. (1)
\n
(3)Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate.
\n
Articolul 310
\n
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
\n
Articolul 311(1)
\n
Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare deoarece aceste pierderi viitoare nu corespund definiției unei datorii și nu sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere a provizioanelor.
\n
(2)Previzionarea unor pierderi viitoare din exploatare indică faptul că anumite active de exploatare ar putea fi depreciate.
\n
(3)În cazul prevăzut la alin. (2)
\n
Articolul 312
\n
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
\n
Articolul 313(1)
\n
Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: a) o entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior; ... b) este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și ... c) poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației. ...
\n
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
\n
(2)O obligație curentă este o obligație legală sau implicită.
\n
(3)În înțelesul prezentei norme: a) o obligație legală este obligația care rezultă: (i) dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); ... (ii) din legislație; sau ... (iii) din alt efect al legii; ... ... b) o obligație implicită, cum ar fi obligația prin care o entitate se angajează să efectueze plăți compensatorii personalului disponibilizat, este obligația care rezultă din acțiunile unei entități în cazul în care: (i) prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declarație suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că își asumă anumite responsabilități; și ... (ii) ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că își va onora acele responsabilități. ... ...
\n
Articolul 314(1)
\n
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei.
\n
(2)Datoriile din credite comerciale constituie obligații de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la ori expediate de furnizori și care au fost facturate sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii.
\n
(3)Cheltuielile angajate sunt obligațiile de plată pentru bunuri și servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate ori nu s-a convenit oficial asupra plății lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaților, cum ar fi sumele aferente concediului plătit.
\n
(4)Angajamentele entităților sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activități, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.
\n
Articolul 315(1)
\n
Se recunosc provizioane doar pentru acele obligații generate de evenimente anterioare care sunt independente de acțiunile viitoare ale entității, cum ar fi modul de desfășurare a activității în viitor.
\n
(2)Obligațiile prevăzute la alin. (1) 10.2.1.
\n
Clasificarea provizioanelor
\n
Articolul 316(1)
\n
Provizioanele se clasifică în: a) provizioane tehnice specifice sistemului de pensii private; ... b) provizioane cu caracter general. ...
\n
(2)Provizioanele prevăzute la alin. (1) lit. b) a) litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii incerte; ... b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanție și alte cheltuieli privind garanția acordată clienților; ... c) dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea; ... d) acțiunile de restructurare; ... e) pensii și obligații similare; ... f) impozite; ... g) terminarea contractului de muncă; ... h) prime ce urmează a se acorda personalului în funcție de profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; ... i) provizioane în legătură cu acorduri de concesiune; ... j) provizioane pentru contracte cu titlu oneros; ... k) alte provizioane. ...
\n
(3)Contabilitatea provizioanelor se ține pe feluri, în funcție de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. ...
\n
10.2.2.
\n
Provizioane tehnice specifice sistemului de pensii private
\n
Articolul 317Provizioanele tehnice specifice sistemului de pensii private cuprind:
\n
a)provizioane tehnice corespunzător obligațiilor financiare rezultate din prospectele schemelor de pensii administrate privat, conform prevederilor Legii nr. 411/2004; ... b) provizioane tehnice corespunzător obligațiilor financiare rezultate din prospectele schemelor de pensii facultative, conform prevederilor Legii nr. 204/2006. ...
\n
Articolul 318
\n
Provizioanele tehnice specifice sistemului de pensii private se constituie pentru acoperirea riscurilor aferente garanției investiționale minime obligatorii stabilite prin lege sau, dacă este cazul, și a riscurilor aferente garanțiilor suplimentare asumate de administrator prin prospectul schemei de pensii administrate privat și/sau prin prospectul schemei de pensii facultative, potrivit legii.
\n
Articolul 319
\n
Prevederile referitoare la provizioanele tehnice specifice sistemului de pensii private sunt aplicabile numai entităților prevăzute la art. 2 lit. b)
\n
Articolul 320
\n
Provizioanele tehnice specifice sistemului de pensii private se reflectă în contul 150 \"Provizioane tehnice specifice sistemului de pensii private\".
\n
Articolul 321
\n
Cu ajutorul contului 150 \"Provizioane tehnice specifice sistemului de pensii private\" se ține evidența sumelor ce reprezintă provizioanele constituite, majorate, respectiv diminuate sau anulate, determinate potrivit legislației specifice sistemului de pensii.
\n
Articolul 322
\n
Provizioanele tehnice se constituie având în vedere legislația specifică sistemului de pensii private. ...
\n
10.2.3.
\n
Provizioane pentru restructurare
\n
Articolul 323(1)
\n
Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situații: a) vânzarea sau încetarea activității unei părți a afacerii; ... b) închiderea unor sedii ale entității; ... c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; ... d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura și scopul activităților entității. ...
\n
(2)În cazul în care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare se recunoaște atât în situațiile financiare anuale individuale ale entității din grup afectate de restructurare, cât și în cele consolidate.
\n
(3)Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligații legale, se constituie cu respectarea condițiilor generale de recunoaștere a provizioanelor și a prevederilor legale.
\n
(4)O entitate are o obligație implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare atunci când sunt îndeplinite condițiile generale de recunoaștere a provizioanelor și entitatea: a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puțin: (i) activitatea sau partea de activitate la care se referă; ... (ii) principalele locații afectate de planul de restructurare; ... (iii) numărul aproximativ de angajați care vor primi compensații pentru încetarea activității, distribuția și posturile acestora; ... (iv) cheltuielile implicate; și ... (v) data de la care se va implementa planul de restructurare; și ... ... b) a provocat celor afectați de procesul de restructurare o așteptare că va realiza restructurarea prin începerea implementării acelui plan sau prin anunțarea principalelor sale caracteristici celor afectați de acesta. ...
\n
(5)În cazul în care o entitate începe un plan de restructurare sau anunță principalele sale caracteristici celor afectați numai după data bilanțului, dacă restructurarea este semnificativă și neprezentarea ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situațiilor financiare, este necesară prezentarea de informații în acest sens.
\n
Articolul 324(1)
\n
Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, și anume cele care: a) sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; și ... b) nu sunt legate de desfășurarea continuă a activității entității. ...
\n
(2)Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de: a) recalificarea sau mutarea personalului permanent; ... b) marketing; sau ... c) investițiile în noi sisteme și rețele de distribuție. ...
\n
(3)Cheltuielile referitoare la administrarea viitoare a activității nu reprezintă datorii de restructurare la data bilanțului. ...
\n
10.2.4.
\n
Provizioane pentru pensii
\n
Articolul 325(1)
\n
Provizioanele pentru pensii se referă la sumele ce vor fi plătite de entitate după ce angajații au părăsit entitatea.
\n
(2)Provizioanele prevăzute la alin. (1)
\n
(3)La constituirea provizioanelor prevăzute la alin. (1)
\n
(4)Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabilește, de regulă, de către specialiști în domeniu.
\n
(5)La determinarea provizioanelor prevăzute la alin. (1)
\n
(6)Provizioanele prevăzute la alin. (1) ...
\n
10.2.5.
\n
Provizioane pentru impozite
\n
Articolul 326(1)
\n
Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condițiile în care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie în relația cu statul.
\n
(2)Provizioanele pentru impozite se constituie, de regulă, în următoarele situații: a) pentru diferențe de impozite rezultate din operațiuni de control nefinalizate; ... b) pentru impozite pentru care entitatea are deschise procese în instanță; ... c) pentru rezerve din facilități fiscale sau alte rezerve pentru care în legislația fiscală există prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum și ... d) pentru alte situații care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit. ... ...
\n
10.2.6.
\n
Provizioane pentru terminarea contractului de muncă
\n
Articolul 327
\n
Provizioanele pentru terminarea contractului de muncă se constituie pentru obligațiile asumate de entitate în relație cu angajații, pentru terminarea contractului de muncă, cum ar fi obligații rezultate din contractul colectiv de muncă, de a plăti o sumă în corelare cu numărul de ani lucrați în entitate.
\n
Articolul 328Provizioanele prevăzute la
\n
art. 327 ...
\n
10.2.7.
\n
Provizioane pentru contracte cu titlu oneros
\n
Articolul 329(1)
\n
Dacă o entitate are un contract cu titlu oneros, obligația contractuală actuală prevăzută în contract trebuie recunoscută și evaluată ca provizion.
\n
(2)Un contract cu titlu oneros reprezintă un contract în care costurile inevitabile aferente îndeplinirii obligațiilor contractuale depășesc beneficiile economice preconizat a fi obținute din contractul în cauză.
\n
(3)Costurile inevitabile ale unui contract cu titlu oneros reflectă costul net de ieșire din contract, adică valoarea cea mai mică dintre costul îndeplinirii contractului și eventualele compensații sau penalități generate de neîndeplinirea contractului.
\n
(4)Înainte de a constitui un provizion separat pentru un contract cu titlu oneros, o entitate recunoaște orice pierdere din deprecierea activelor alocate contractului în cauză. ...
\n
10.2.8.
\n
Alte provizioane
\n
Articolul 330(1)
\n
În categoria altor provizioane se includ provizioane constituite pentru: a) alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaților sau persoanelor dependente de aceștia, care nu sunt legate de restructurare, pensii, impozite sau terminarea contractului de muncă; ... b) cheltuielile legate de protecția mediului înconjurător; ... c) obligații asumate în comun cu o terță parte etc. ...
\n
(2)Provizioanele incluse la \"Alte provizioane\" trebuie descrise în notele explicative la situațiile financiare, dacă acestea sunt semnificative. ...
\n
Articolul 331(1)
\n
Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanțului a costurilor necesare stingerii obligației curente.
\n
(2)Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plăti-o, în mod rațional, pentru stingerea obligației la data bilanțului sau pentru transferarea acesteia unei terțe părți la acel moment.
\n
(3)Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimat a fi necesare pentru stingerea obligației.
\n
(4)În cazul prevăzut la alin. (3)
\n
(5)Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezintă cheltuieli financiare și se reflectă în contul 6861 \"Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor\".
\n
(6)Actualizarea provizioanelor se efectuează de către persoane specializate.
\n
(7)Rata de actualizare utilizată trebuie să reflecte evaluările curente pe piață ale valorii-timp a banilor și ale riscurilor specifice datoriei.
\n
Articolul 332(1)
\n
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă.
\n
(2)În cazul în care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabilă o ieșire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
\n
(3)Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost inițial recunoscute.
\n
(4)Numai cheltuielile aferente provizionului inițial pot fi acoperite din provizion.
\n
(5)Acoperirea unor cheltuieli dintr-un provizion care a fost recunoscut inițial pentru alt scop prezintă suspiciunea că poate ascunde impactul a două evenimente diferite.
\n
(6)Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislația fiscală.
\n
Articolul 333(1)
\n
Câștigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion, chiar dacă cedarea preconizată este strâns legată de evenimentul care generează constituirea provizionului.
\n
(2)Entitatea recunoaște câștigurile din cedările preconizate de active în conformitate cu prevederile subsecțiunii 4.3 \"Imobilizări corporale\".
\n
Articolul 334(1)
\n
În cazul în care preconizează că o terță parte îi va rambursa, integral sau parțial, cheltuielile necesare pentru decontarea unui provizion, o entitate trebuie să recunoască rambursarea dacă și numai dacă există dovezi clare că va primi rambursarea în cazul în care își onorează obligația.
\n
(2)Rambursarea trebuie tratată ca un activ separat.
\n
(3)Suma recunoscută ca rambursare nu trebuie să depășească valoarea provizionului.
\n
Articolul 335(1)
\n
O entitate poate solicita unei alte părți să plătească, integral sau parțial, cheltuielile impuse pentru decontarea unui provizion, cum ar fi în temeiul unor contracte de asigurare, al unor clauze de despăgubire sau al unor garanții oferite de furnizori.
\n
(2)Cealaltă parte poate să ramburseze sumele plătite de entitate sau să plătească direct sumele în cauză.
\n
(3)În cazul menționat la alin. (1)
\n
(4)În cazul în care cealaltă parte prevăzută la alin. (1)
\n
(2)
\n
(5)În situația prevăzută la alin. (1)
\n
(6)Dacă terța parte nu efectuează plata, entitatea nu va fi răspunzătoare pentru sumele în cauză.
\n
(7)În cazul menționat la alin. (6) Secţiunea a 11-a Subvenții
\n
Articolul 336(1)
\n
În categoria subvențiilor se cuprind subvențiile aferente activelor și subvențiile aferente veniturilor.
\n
(2)Subvențiile prevăzute la alin. (1)
\n
(3)Subvențiile guvernamentale sunt denumite și subsidii, alocații, prime sau transferuri.
\n
Articolul 337În cadrul subvențiilor se reflectă distinct:
\n
a)subvenții guvernamentale; ... b) împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții; ... c) alte sume primite cu caracter de subvenții. ...
\n
Articolul 338(1)
\n
Subvențiile aferente activelor reprezintă subvenții pentru acordarea cărora principala condiție este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziționeze active imobilizate.
\n
(2)O subvenție guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar, cum ar fi o imobilizare corporală, caz în care subvenția și activul sunt contabilizate la valoarea justă.
\n
(3)În conturile de subvenții pentru investiții se contabilizează și donațiile pentru investiții, precum și plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale și necorporale.
\n
Articolul 339
\n
Subvențiile aferente veniturilor cuprind toate subvențiile, altele decât cele pentru active.
\n
Articolul 340(1)
\n
Recunoașterea veniturilor din subvenții se efectuează cu respectarea clauzelor care au stat la baza acordării lor.
\n
(2)Subvențiile guvernamentale, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea justă, nu trebuie recunoscute până când nu există suficientă siguranță că: a) entitatea va respecta condițiile impuse de acordarea lor; și ... b) subvențiile vor fi primite. ...
\n
(3)Doar primirea unei subvenții nu furnizează ea însăși dovezi concludente că toate condițiile atașate acordării subvenției au fost sau vor fi îndeplinite.
\n
Articolul 341(1)
\n
Contabilitatea proiectelor finanțate din subvenții se ține distinct, pe fiecare proiect, sursă de finanțare, potrivit contractelor încheiate, fără a se întocmi situații financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.
\n
(2)Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanțate din subvenții cu veniturile aferente se procedează astfel: a) din punctul de vedere al contului de profit și pierdere: (i) în cursul fiecărei luni se evidențiază cheltuielile după natura lor; ... (ii) la sfârșitul lunii se evidențiază la venituri subvențiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate; ... ... b) din punctul de vedere al bilanțului: (i) creanța din subvenții se recunoaște în corespondență cu veniturile din subvenții, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenții, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost efectuate încă; ... (ii) periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc și aprobă sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanță din subvenții. ... ...
\n
Articolul 342(1)
\n
Subvențiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenții urmează să le compenseze.
\n
(2)În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenții aferente unor cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvențiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade curente.
\n
Articolul 343(1)
\n
Subvențiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri în aceeași perioadă ca și cheltuiala aferentă.
\n
(2)Subvențiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit și pierdere pe parcursul perioadelor, și în proporția în care amortizarea acelor active este recunoscută.
\n
(3)În cazul subvențiilor a căror acordare este legată de activitatea de producție sau prestări de servicii, recunoașterea acestora pe seama veniturilor se efectuează concomitent cu recunoașterea cheltuielilor a căror contravaloare urmează a fi acoperită din aceste subvenții.
\n
(4)O subvenție guvernamentală care urmează a fi primită drept compensație pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat entității, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere în perioada în care devine creanță.
\n
(5)În anumite circumstanțe, o subvenție guvernamentală poate fi acordată în scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei entități.
\n
(6)Subvenția prevăzută la alin. (5)
\n
Articolul 344
\n
Entitatea prezintă în notele explicative informații referitoare la subvențiile primite, destinația acestora și elementele care justifică îndeplinirea condițiilor necesare pentru acordarea subvențiilor.
\n
Articolul 345(1)
\n
Subvențiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea anumitor obligații.
\n
(2)Subvențiile prevăzute la alin. (1)
\n
(3)O subvenție pentru teren poate fi condiționată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv. În acest caz, subvenția se recunoaște în contul de profit și pierdere pe parcursul duratei de viață a clădirii.
\n
Articolul 346(1)
\n
Subvențiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital și rezerve deoarece acestea reprezintă sume acordate sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții de către societate.
\n
(2)Subvențiile pentru active, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenții pentru investiții și se recunosc în bilanț ca venit amânat, prin contul 475 \"Subvenții pentru investiții\".
\n
(3)Venitul amânat se înregistrează ca venit curent în contul de profit și pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
\n
(4)Veniturile din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete se prezintă în contul de profit și pierdere ca parte a cifrei de afaceri nete, iar celelalte venituri din subvenții se prezintă în contul de profit și pierdere ca o corecție a cheltuielilor pentru care au fost acordate sau ca elemente de venituri, potrivit structurii prevăzute în acest sens.
\n
Articolul 347
\n
În cazul terenurilor și clădirilor pentru care s-au primit subvenții și au făcut obiectul unei cedări parțiale, la scoaterea din evidență a acestora subvenția aferentă părții cedate se transferă la venituri, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidență.
\n
Articolul 348(1)
\n
Restituirea unei subvenții referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
\n
(2)Restituirea unei subvenții aferente veniturilor se efectuează prin reducerea veniturilor amânate, dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
\n
(3)În măsura în care suma rambursată depășește venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște imediat ca o cheltuială.
\n
(4)O entitate prezintă în notele explicative informații privind condițiile care nu au fost îndeplinite în legătură cu subvențiile guvernamentale și obligațiile ce derivă din neîndeplinirea acestora.
\n
Secţiunea a 12-a Capitaluri proprii
\n
Articolul 349(1)
\n
Capitalul și rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acționarilor asupra activelor unei entități, după deducerea tuturor datoriilor.
\n
(2)Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului financiar.
\n
(3)În sensul alin. (1) a) capital și rezerve; ... b) rezultatul reportat; ... c) rezultatul exercițiului financiar. ...
\n
(4)În sensul alin. (1) a) capital și rezerve; ... b) rezultatul reportat; ... c) rezultatul exercițiului financiar; ... d) câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. ...
\n
(5)În sensul alin. (1) a) capital și rezerve; ... b) rezultatul reportat; ... c) rezultatul exercițiului financiar; ... d) câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. ...
\n
(6)În sensul alin. (1) a) capital și rezerve; ... b) rezultatul reportat; ... c) rezultatul exercițiului financiar. ...
\n
Articolul 350
\n
La elaborarea situațiilor financiare, entitățile adoptă conceptul financiar de capital, potrivit căruia capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entității.
\n
Articolul 351(1)
\n
Capitalul este reprezentat de capitalul social, în funcție de forma juridică a entității.
\n
(2)În sensul alin. (1)
\n
(3)În sensul alin. (1)
\n
(4)În sensul alin. (1)
\n
(5)În sensul alin. (1)
\n
Articolul 352Capitalul prevăzut la
\n
art. 351
\n
Articolul 353(1)
\n
În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. b) c)
\n
(2)În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. a)
\n
(3)În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. d)
\n
Articolul 354(1)
\n
În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. b) c) a) subscrierea și emisiunea de noi acțiuni; ... b) încorporarea rezervelor; și ... c) alte operațiuni, potrivit legii. ...
\n
(2)În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. a) a) emiterea de noi unități de fond pentru fiecare participant; ... b) încorporarea rezervelor specifice activității fondurilor de pensii; și ... c) alte operațiuni, potrivit legii. ...
\n
(3)În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. d) a) capitalizarea contribuțiilor destinate garantării drepturilor participanților și ale beneficiarilor în sistemul de pensii private; ... b) încorporarea rezervelor; și ... c) alte operațiuni, potrivit legii. ...
\n
Articolul 355(1)
\n
În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. b) c) a) reducerea numărului de acțiuni sau părți sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acționari sau asociați; ... b) răscumpărarea acțiunilor; ... c) acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți; sau ... d) alte operațiuni, potrivit legii. ...
\n
(2)Scoaterea din evidență a unui bun care a constituit aport la capitalul social nu modifică capitalul social, cu excepția situațiilor prevăzute de legislația în vigoare.
\n
(3)În toate cazurile de modificare a capitalului social, aceasta se efectuează în baza hotărârii adunării generale a acționarilor, cu respectarea legislației în vigoare.
\n
(4)În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. a) a) reducerea numărului de unități de fond pentru fiecare participant sau diminuarea valorii unitare a acestora, potrivit legii; ... b) anularea unităților de fond, potrivit legii; ... c) alte operațiuni, potrivit legii. ...
\n
(5)În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. d) a) acordarea compensațiilor participanților și/sau beneficiarilor la fondurile de pensii private, atât în perioada de acumulare a contribuțiilor, cât și după deschiderea dreptului la pensie, provenite din incapacitatea administratorilor sau a furnizorilor de pensii de a onora obligațiile asumate, potrivit legii; (la 27-02-2017, Litera a) din Alineatul (5) , Articolul 355 , Subsectiunea 12.1 , Sectiunea a 12-a , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din NORMA nr. 2 din 17 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 27 februarie 2017 ) ... b) alte operațiuni, potrivit legii. ...
\n
Articolul 356
\n
Acțiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanț ca o corecție a capitalului propriu.
\n
Articolul 357(1)
\n
Câștigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entității, precum acțiuni sau părți sociale, nu vor fi recunoscute în contul de profit și pierdere.
\n
(2)Contravaloarea primită sau plătită în urma operațiunilor prevăzute la alin. (1) a) câștigurile sunt reflectate în contul 141 \"Câștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii\"; ... b) pierderile sunt reflectate în contul 149 \"Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii\". ...
\n
(3)Nu reprezintă câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entității diferențele de curs valutar dintre momentul subscrierii acțiunilor și momentul vărsării contravalorii acestora, acestea fiind recunoscute la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
\n
(4)Câștigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferență între prețul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii și valoarea lor de răscumpărare, respectiv între valoarea nominală a instrumentelor anulate și valoarea lor de răscumpărare.
\n
(5)Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferență între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii și prețul lor de vânzare, respectiv între valoarea de răscumpărare a instrumentelor anulate și valoarea lor nominală.
\n
(6)Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct în capitalurile proprii (cont 149 \"Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii\") atunci când nu sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea lor ca imobilizări necorporale (cont 201 \"Cheltuieli de constituire\").
\n
(7)Soldul debitor al contului 149 \"Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii\" poate fi acoperit din rezultatul reportat și alte elemente ale capitalurilor proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților.
\n
Articolul 358
\n
În notele explicative la situațiile financiare trebuie cuprinse informații referitoare la operațiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entității.
\n
Articolul 359
\n
În cazul fuziunii prin absorbție, valoarea acțiunilor deținute de societatea absorbită în capitalul societății absorbante se evidențiază de societatea absorbantă, cu ocazia preluării elementelor de bilanț ale societății absorbite, în contul 1095 \"Acțiuni proprii reprezentând titluri deținute de societatea absorbită la societatea absorbantă\".
\n
Articolul 360(1)
\n
Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport și de conversie.
\n
(2)Conturile corespunzătoare primelor legate de capital pot avea numai sold creditor.
\n
(3)Prima de emisiune se determină ca diferență între prețul de emisiune de noi acțiuni sau părți sociale și valoarea nominală a acestora.
\n
(4)Prima de fuziune se determină ca diferență între valoarea aportului rezultat din fuziune și valoarea cu care a crescut capitalul social al societății absorbante.
\n
(5)Prima de aport se calculează ca diferență între valoarea bunurilor aportate și valoarea nominală a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi.
\n
(6)Prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni se calculează ca diferență între valoarea nominală a obligațiunilor corespunzătoare împrumuturilor obligatare și valoarea acțiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci când valoarea obligațiunilor depășește valoarea acțiunilor corespunzătoare.
\n
Articolul 361(1)
\n
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu prevederile prezentei norme, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului 105 \"Rezerve din reevaluare\", după caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizărilor corporale din prezenta normă.
\n
(2)Evidențierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuată pe fiecare imobilizare corporală în parte și pe fiecare operațiune de reevaluare care a avut loc.
\n
(3)Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuată numai în limita soldului creditor existent, aferent imobilizării respective.
\n
(4)Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsecțiunii 4.1 \"Reevaluarea imobilizărilor corporale\" din prezenta normă.
\n
Articolul 362(1)
\n
Contabilitatea rezervelor se ține pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale și alte rezerve.
\n
(2)Rezervele legale se constituie anual din profitul entității, în cotele și limitele prevăzute de lege, și din alte surse prevăzute de lege.
\n
(3)Rezervele legale pot fi utilizate numai în condițiile prevăzute de lege.
\n
(4)Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entității, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
\n
(5)Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor legale.
\n
12.5.1.
\n
Dispoziții generale 12.5.1.1.
\n
Rezultatul exercițiului financiar
\n
Articolul 363(1)
\n
În contabilitatea entităților prevăzute la art. 2 lit. a) b) c)
\n
(2)În contabilitatea entităților prevăzute la art. 2 lit. a) b) c)
\n
Articolul 364În contabilitatea entităților prevăzute la
\n
art. 2 lit. a) b) c)
\n
Articolul 365În contabilitatea entităților prevăzute la
\n
art. 2 lit. a) b) c) ...
\n
12.5.1.2.
\n
Rezultatul reportat și repartizarea profitului
\n
Articolul 366Repartizarea profitului entităților prevăzute la
\n
art. 2 lit. a) b) c)
\n
Articolul 367
\n
Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
\n
Articolul 368(1)
\n
În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. a)
\n
(2)Repartizarea profitului prevăzută la alin. (1)
\n
Articolul 369(1)
\n
În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. b) c)
\n
(2)Profitul contabil rămas după repartizarea prevăzută la alin. (1)
\n
Articolul 370(1)
\n
În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. a)
\n
(2)În cazul entităților prevăzute la art. 2 lit. b) c)
\n
Articolul 371
\n
Închiderea conturilor 121 \"Profit sau pierdere\" și 129 \"Repartizarea profitului\" se efectuează la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanțul întocmit pentru exercițiul financiar la care se referă situațiile financiare anuale.
\n
Articolul 372
\n
În contul 117 \"Rezultatul reportat\" se evidențiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exercițiului financiar curent a rezultatului din contul de profit și pierdere al exercițiului financiar precedent, precum și rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile, respectiv din corectarea erorilor contabile, după caz. ...
\n
12.5.1.3.
\n
Acoperirea pierderii contabile
\n
Articolul 373În contabilitatea entităților prevăzute la
\n
art. 2 lit. a)
\n
Articolul 374(1)
\n
În contabilitatea entităților prevăzute la art. 2 lit. b) c)
\n
(2)În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acționarilor sau asociaților, respectiv a consiliului de administrație. ... ...
\n
12.5.2.
\n
Dispoziții specifice Fondului de garantare
\n
Articolul 375(1)
\n
În contabilitatea Fondului de garantare, profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar și distinct pentru activitatea de asigurare a plății drepturilor participanților și ale beneficiarilor Fondului de garantare și, respectiv, pentru activitatea proprie legată de administrarea și funcționarea sa.
\n
(2)În contabilitatea Fondului de garantare, profitul sau pierderea anuală se stabilește distinct, pentru activitatea de asigurare a plății drepturilor participanților și ale beneficiarilor Fondului de garantare și, respectiv, pentru activitatea proprie legată de administrarea și funcționarea sa.
\n
(3)Rezultatul exercițiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, distinct, pentru activitatea de asigurare a plății drepturilor participanților și ale beneficiarilor Fondului de garantare și, respectiv, pentru activitatea proprie legată de administrarea și funcționarea sa.
\n
(4)Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere distinct, pentru activitatea de asigurare a plății drepturilor participanților și ale beneficiarilor Fondului de garantare și, respectiv, pentru activitatea proprie legată de administrarea și funcționarea sa.
\n
(5)În cadrul situațiilor financiare anuale, profitul sau pierderea se evidențiază la nivelul Fondului de garantare ca persoană juridică de drept public, prin însumarea valorii corespunzătoare celor două activități.
\n
Articolul 376(1)
\n
În contabilitatea Fondului de garantare, repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale de către Consiliul A.S.F. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
\n
(2)Profitul contabil se preia la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale în contul 117 \"Rezultatul reportat\", de unde urmează a fi repartizat pe destinații aprobate de Consiliul A.S.F. , la propunerea Consiliului de administrație al Fondului de garantare, cu respectarea prevederilor legale.
\n
(3)Profitul se reportează în exercițiul financiar următor distinct, pentru activitatea de asigurare a plății drepturilor participanților și ale beneficiarilor Fondului de garantare și, respectiv, pentru activitatea proprie legată de administrarea și funcționarea sa.
\n
Articolul 377