{"html": "

Convorbirile telefonice se efectuează de la telefoanele publice, instalate în interiorul centrului. Telefoanele destinate acordării dreptului la convorbiri telefonice se instalează, la nivelul sectorului de cazare, în spațiile destinate acordării acestui drept, precum și în alte spații unde au acces persoanele private de libertate.

\n
(2)Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, administrația centrului are obligația de a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice în interiorul centrului.
\n
(3)Persoana privată de libertate solicită exercitarea dreptului la convorbiri telefonice prin cerere scrisă adresată șefului centrului, cu indicarea în cuprinsul acesteia a listei cu numele, prenumele, calitatea persoanelor și numerele de telefon corespondente. Cererea se aprobă de șeful centrului.
\n
(4)Persoana privată de libertate poate indica maximum 10 persoane pe care le poate apela pe perioada deținerii în centru. Persoanele și numerele de telefon se pot înlocui la cererea persoanei private de libertate, fără a depăși numărul maxim, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (3)
\n

Articolul 120(1)

\n

Polițistul care supraveghează acordarea dreptului la convorbiri telefonice asistă la tastarea numărului apelat, conform cererii, dacă sistemul prin care se acordă dreptul la convorbiri telefonice permite și tastarea altor numere decât cele solicitate prin cerere.

\n
(2)Toate convorbirile telefonice se consemnează în Registrul de evidență a convorbirilor telefonice și comunicări on-line și în fișa de evidență a persoanei private de libertate, cu respectarea rubricației.
\n

Secţiunea a 8-a Dreptul la comunicări on-line

\n

Articolul 121(1)

\n

Persoana privată de libertate aflată în centru are dreptul la comunicări on-line, o dată pe lună, în condițiile art. 253 din Regulamentul de aplicare a Legii.

\n
(2)Pentru asigurarea exercitării dreptului la comunicări on-line, administrația centrului poate amenaja, în sectorul administrativ, spații dotate conform anexei nr. 1
\n
(3)Comunicările on-line au caracter confidențial. Legătura la internet nu poate fi accesată în alte scopuri, decât acela pentru care a fost înființată.
\n
(4)Exercitarea dreptului, se realizează în urma unei cereri scrise a persoanei private de libertate, aprobată de șeful centrului. În cerere se menționează modalitatea de comunicare și persoana cu care urmează să se realizeze aceasta.
\n
(5)Toate comunicările on-line se consemnează în Registrul de evidență a convorbirilor telefonice și comunicări on-line.
\n

Secţiunea a 9-a Dreptul la plimbare zilnică

\n

Articolul 122(1)

\n

Fiecărei persoane private de libertate i se asigură, zilnic, minimum o oră în vederea efectuării plimbării. Pe timpul plimbării, persoana privată de libertate poate efectua exerciții fizice.

\n
(2)Plimbarea se execută sub supraveghere vizuală directă sau prin intermediul camerelor video, în curțile de plimbare, amenajate cu respectarea normelor de siguranță.
\n
(3)Prin Regulamentul de ordine interioară se stabilește programul de acordare a dreptului la plimbare zilnică.
\n
(4)Evidența acordării dreptului la plimbare zilnică persoanelor private de libertate se ține în Registrul de evidență a scoaterilor în curtea de plimbare, în care se menționează timpul alocat plimbării, persoanele private de libertate care nu au beneficiat de acest drept, precum și cele care refuză exercitarea acestui drept. Refuzul exercitării dreptului la plimbare zilnică se confirmă de persoana privată de libertate, prin semnarea în Registrul de evidență a scoaterilor în curtea de plimbare.
\n
(5)În cazul unor condiții climaterice care nu permit exercitarea dreptului la plimbare zilnică, șeful de schimb face mențiune cu privire la aceste împrejurări în Registrul de evidență a scoaterilor în curtea de plimbare.
\n

Secţiunea a 10-a Dreptul de a primi vizite și dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite

\n

Articolul 123(1)

\n

Persoana privată de libertate poate fi vizitată de membrii de familie, aparținători sau alte persoane, în spațiile special amenajate și dotate cu mobilier corespunzător, în condiții care să asigure restricțiile și măsurile de supraveghere impuse de interesele administrării justiției, siguranței și ordinii locului de deținere.

\n
(2)Programul de vizită, pe zile și ore, regulile de desfășurare a vizitei și alte dispoziții interne se aduc la cunoștința persoanelor private de libertate și a persoanelor vizitatoare, prin afișare în locuri accesibile, precum și pe pagina de internet a unității de poliție.
\n
(3)În funcție de numărul spațiilor existente pentru acordarea dreptului la vizită, prin Regulamentul de ordine interioară se stabilesc numărul de persoane care pot vizita simultan o persoană privată de libertate și durata vizitei, în condițiile art. 248 alin. (6) din Regulamentul de aplicare a Legii.
\n

Articolul 124(1)

\n

Cererea prin care se solicită acordarea vizitei se aprobă de către șeful centrului. În cazul persoanei arestate preventiv în cursul urmăririi penale, vizita se aprobă numai cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condițiile art. 245 alin. (5) din Regulamentul de aplicare a legii. În lipsa acordului vizita nu se acordă.

\n
(2)În cuprinsul cererii prin care se solicită acordarea vizitei se înscriu numele și calitatea persoanelor care doresc să participe la vizită, alături de solicitant. Copiii în vârstă de până la 14 ani pot vizita persoana privată de libertate numai însoțiți de o persoană majoră.
\n
(3)Consimțământul sau refuzul persoanei private de libertate de a fi vizitată de o anumită persoană se menționează, de către aceasta sub semnătură, pe cererea de acordare a vizitei.
\n
(4)Acordarea dreptului la vizită impune efectuarea percheziției corporale sumare a persoanei private de libertate, atât înainte, cât și după efectuarea acesteia, în condițiile prezentului regulament.
\n
(5)Accesul persoanei private de libertate la vizită este condiționat de efectuarea percheziției corporale sumare a acesteia și supunerea la toate măsurile de control necesare pentru siguranța centrului, a celorlalte persoane private de libertate și a personalului centrului.
\n

Articolul 125(1)

\n

Persoana care solicită vizita este obligată să prezinte un act de identitate, în caz contrar nefiind acceptată la vizită. Verificarea identității persoanei care solicită vizitarea persoanei private de libertate se face de către personalul centrului desemnat să acorde vizita.

\n
(2)În scopul prevenirii introducerii de armament, muniție ori substanțe stupefiante, toxice sau explozive, precum și de bunuri interzise la deținere în centru, persoanele vizitatoare, indiferent de vârstă sau sex, sunt supuse controlului specific, antiterorist sau de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare.
\n
(3)Înainte de efectuarea controlului, persoana vizitatoare este informată, prin afișare în locuri accesibile acesteia, cu privire la bunurile și obiectele permise a se afla în posesia unei persoane private de libertate, precum și cu privire la bunurile și obiecte care cad sub incidența art. 185 și 186 din Lege.
\n
(4)Persoana vizitatoare este obligată să predea, la intrarea în centru, bunurile și obiectele prevăzute la alin. (3)
\n

Articolul 126(1)

\n

Șeful centrului poate aproba vizite între persoane private de libertate soți, soție sau rude până la gradul IV inclusiv aflate în același centru, în spațiul amenajat pentru vizite. Dispozițiile art. 245 alin. (5) teza a doua din Regulamentul de aplicare a Legii se aplică în mod corespunzător, acordul procurorului fiind necesar pentru ambele persoane, după caz.

\n
(2)Persoana privată de libertate internată într-un spital din afara sistemului penitenciar poate fi vizitată cu aprobarea șefului centrului și cu avizul medicului în a cărui supraveghere se află, în prezența lucrătorului desemnat să acorde acest drept. În situația prevăzută de art. 236 alin. (10) din Regulamentul de aplicare a Legii, aprobarea vizitei se face de către șeful unității de poliție teritoriale, competentă.
\n
(3)Prevederile art. 124 art. 125
\n

Articolul 127(1)

\n

Evidența acordării dreptului de a primi vizite se ține în Registrul de evidență vizite, pachete și bani.

\n
(2)În registrul prevăzut la alin. (1)
\n

Articolul 128(1)

\n

Șeful centrului poate refuza, motivat, efectuarea vizitei solicitate, în condițiile art. 141 din Regulamentul de aplicare a Legii, precum și în lipsa acordului prevăzut la art. 245 alin. (5) din Regulamentul de aplicare a Legii. Refuzul se comunică în scris persoanei vizitatoare, cu precizarea motivului și, după caz, a perioadei stabilite.

\n
(2)Nerespectarea regulilor privind desfășurarea vizitei atrage încetarea acesteia, cu aprobarea șefului centrului. Motivele încetării vizitei se consemnează în Registrul de evidență vizite, pachete și bani în care se menționează data și ora producerii incidentului, o scurtă descriere a acestuia și persoanele implicate. Dacă se impune, polițistul care a acordat dreptul la vizită întocmește raport de incident.
\n
(3)În situația prevăzută la alin. (2)
\n

Articolul 129(1)

\n

Persoana privată de libertate este informată de către administrația centrului cu privire la boala gravă sau decesul unui membru de familie, aparținător sau o altă persoană, în cel mai scurt timp de la luarea la cunoștință, despre evenimentul produs. Persoana privată de libertate poate fi consiliată psihologic, atunci când i se aduce la cunoștință evenimentul și ulterior, după caz.

\n
(2)Administrația centrului solicită persoanei private de libertate datele de contact ale unui membru de familie, aparținător sau a unei alte persoane, pentru a fi încunoștințate despre deteriorarea stării sale de sănătate.
\n

Secţiunea a 11-a Dreptul la vizită intimă

\n

Articolul 130(1)

\n

Administrația centrului amenajează, în funcție de posibilități și alocările bugetare existente, spații destinate acordării dreptului la vizită intimă, în condițiile art. 249 și 250 din Regulamentul de aplicare a Legii.

\n
(2)Amenajarea și dotarea spațiilor destinate acordării vizitei intime se realizează potrivit anexei nr. 1
\n

Articolul 131(1)

\n

Dreptul la vizită intimă se acordă, cu aprobarea șefului centrului, la solicitarea scrisă a persoanei private de libertate, după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 249 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii.

\n
(2)Aprobarea și acordarea dreptului la vizită intimă se realizează în termen de maxim 30 de zile de la depunerea solicitării, cu îndeplinirea procedurii prevăzută la art. 250 din Regulamentul de aplicare a Legii.
\n
(3)Dacă la nivelul centrului nu se identifică spații corespunzătoare, acordarea dreptului se realizează, după caz, în alte centre, în spații aparținând Ministerului Afacerilor Interne sau închiriate de la operatori economici, în condiții care să asigure restricțiile și măsurile de supraveghere impuse de interesele administrării justiției și siguranței.
\n
(4)Odată cu aprobarea solicitării, șeful centrului stabilește data și locul unde urmează a fi acordat dreptul la vizită intimă, cu informarea persoanei private de libertate. Refuzul de a aproba dreptul la vizită intimă trebuie motivat în scris.
\n
(5)Prevederile art. 124 alin. (4)
\n
(5)art. 125 Secţiunea a 12-a Dreptul de a primi bunuri, sume de bani și de a efectua cumpărături
\n

Articolul 132(1)

\n

Persoanele private de libertate pot primi lunar un pachet, de la membrii de familie, aparținători sau alte persoane în condițiile art. 251 din Regulamentul de aplicare a Legii.

\n
(2)Pachetele cu bunuri se primesc numai în cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizită, conform programului stabilit prin Regulamentul de ordine interioară, atât concomitent cu acordarea dreptului la vizită, cât și separat de acesta.
\n
(3)Primirea bunurilor, inclusiv a celor alimentare, se face cu respectarea regulilor de igienă și a măsurilor de siguranță impuse de administrația centrului. Înainte de a fi primite, bunurile sunt supuse controlului specific, efectuat de către personalul anume desemnat de către șeful centrului, în prezența persoanelor de la care se primesc cu verificarea identității acestora.
\n
(4)Controlul specific se efectuează prin utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a substanțelor și obiectelor interzise la deținere, sau prin palpare, mărunțire, feliere, verificare, deschiderea recipientelor, miros, precum și orice alte procedee care să prevină introducerea în centru a substanțelor și obiectelor interzise.
\n
(5)Se interzice primirea de bunuri peste limitele prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul de aplicare a Legii.
\n
(6)Bunurile a căror primire nu este permisă se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu excepția celor care prin lege sunt interzise la deținere, situație în care este informat organul judiciar competent, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
\n
(7)Persoanele private de libertate pot primi în condițiile alin. (2)
\n
(8)Sumele de bani introduse în centru, în lei sau valută, pe alte căi decât cele prevăzute la alin. (7)
\n

Articolul 133(1)

\n

Dreptul de a primi bunuri sau sume de bani, se acordă pe baza unei cereri, aprobate de către șeful centrului. În cazul în care la nivelul centrului există formațiune cu atribuții în acordarea drepturilor persoanelor private de libertate, cererea se aprobă de șeful acestei formațiuni.

\n
(2)Cererea cuprinde numele, prenumele și calitatea persoanei care depune pachetul, precum și sumele de bani, bunurile și cantitățile ce urmează a fi predate persoanei private de libertate.
\n
(3)Bunurile primite de persoana privată de libertate se predau acesteia pe bază de semnătură, iar sumele de bani se menționează în fișa contabilă nominală a acesteia.
\n
(4)Bunurile care nu pot fi păstrate în camera de deținere se păstrează la magazia centrului, se evidențiază în registrul special întocmit, persoana privată de libertate semnând la predarea și primirea acestora.
\n
(5)Persoana privată de libertate internată într-un spital din afara sistemului penitenciar poate primi pachet, cu aprobarea șefului centrului și cu avizul medicului în a cărui supraveghere se află, în prezența lucrătorului desemnat să acorde acest drept. În situația prevăzută de art. 236 alin. (10) din Regulamentul de aplicare a Legii, aprobarea primirii pachetului se face de către șeful unității de poliție teritoriale, competente.
\n
(6)Cu acordul personalului medico-sanitar care asigură asistența medicală la nivelul centrului, persoana privată de libertate poate primi medicamente sau suplimente alimentare, în condițiile art. 150 din Regulamentul de aplicare a Legii, ori de câte ori acestea sunt necesare.
\n
(7)Medicamentele și suplimentele alimentare sunt primite de personalul medico-sanitar în condițiile art. 132 alin. (2) - (4)
\n

(6)

\n

Articolul 134(1)

\n

Persoana privată de libertate are dreptul de a efectua cumpărături în condițiile art. 252 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii.

\n
(2)Serviciul de efectuare a cumpărăturilor pentru persoanele private de libertate poate fi asigurat de către administrația centrului și prin intermediul operatorilor economici, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
\n
(3)Bunurile cumpărate sunt supuse controlului specific, potrivit art. 132
\n

Articolul 135(1)

\n

Acordarea dreptului de a efectua cumpărături se aprobă de către șeful centrului, în baza unei cereri a persoanei private de libertate.

\n
(2)Persoana privată de libertate semnează pentru primirea bunurilor cumpărate pe cererea prevăzută la alin. (1)
\n
(3)Cu ocazia fiecărei exercitări a dreptului de a efectua cumpărături, se atașează la fișa contabilă nominală cererea persoanei private de libertate și bonul fiscal aferent cumpărăturilor efectuate.
\n
(4)Persoana privată de libertate poate solicita administrației centrului în care se află să achiziționeze medicamentele și suplimentele alimentare pentru uz personal, la recomandarea sau cu avizul medicului, care asigură asistența medicală la nivelul centrului, din banii aflați la dispoziția sa, fără a afecta cuantumul sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumpărături. Condițiile de achiziționare a medicamentelor și de primire a acestora de la membrii de familie sunt cele stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne.
\n

Secţiunea a 13-a Dreptul la asistență medicală

\n

Articolul 136(1)

\n

Dreptul la asistență medicală al persoanelor private de libertate este garantat.

\n
(2)Persoana privată de libertate beneficiază în mod gratuit de asistență medicală și de medicamente.
\n
(3)Serviciile de asistență medicală și medicamentele sunt asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din fondurile unităților Ministerului Afacerilor Interne, aprobate cu această destinație, și din alte surse, potrivit legii.
\n
(4)Asistența medicală a persoanei private de libertate se asigură de către personalul medico-sanitar cu atribuții în acest sens din cadrul unității medicale a Ministerului Afacerilor Interne care are în competență asigurarea asistenței medicale la nivelul centrului, precum și de către personal medico-sanitar din unitățile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne sau din alte unități sanitare publice, potrivit legii.
\n
(5)Persoana privată de libertate poate beneficia în centru, contra cost, în urma unei cereri scrise, de asistență medicală din partea unui medic solicitat de aceasta, cu avizul medicului care asigură asistența medicală la nivelul centrului și informarea șefului centrului. Rezultatul examenului medical efectuat de către medicul solicitat se consemnează de către acesta în fișa medicală a persoanei private de libertate.
\n

Articolul 137(1)

\n

Examenul medical al persoanei private de libertate se realizează la primirea în centru, la cererea acesteia datorată unor acuze de boală, în baza unei programări efectuată de către medic în cazul bolnavilor aflați în tratament sau dispensarizați, precum și ori de câte ori este necesar.

\n
(2)Examinarea medicală se efectuează cu respectarea confidențialității, demnității și intimității persoanei private de libertate, cu excepția cazurilor în care medicul solicită expres supraveghere suplimentară în cazuri particulare, pentru motive de siguranță și de menținere a ordinii și disciplinei.
\n
(3)Programul de lucru și activitatea personalului medico-sanitar desemnat să asigure asistența medicală a persoanelor private de libertate se stabilește de către șeful centrului medical. În vederea asigurării continuității asistenței medicale la nivelul centrului, șeful centrului medical al Ministerului Afacerilor Interne sau al structurii cu atribuții întocmește planificarea personalului medico-sanitar de la nivelul unității/structurii sanitare și este adusă la cunoștință șefului centrului de reținere și arestare preventivă.
\n

Articolul 138(1)

\n

Rezultatul fiecărei examinări medicale se consemnează de către personalul medico-sanitar în Registrul de consultații medicale și, cronologic, în fișa medicală a persoanei private de libertate.

\n
(2)Rezultatele examenelor paraclinice și cele ale examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se păstrează în fișa medicală, în ordine cronologică.
\n
(3)Toate cazurile de internare în spital se înregistrează în registrul de internări în spital.
\n
(4)Tratamentele injectabile și intervențiile de mică chirurgie se consemnează în registrul de tratamente, persoana privată de libertate semnând la efectuarea lor.
\n
(5)Persoana privată de libertate semnează pentru primirea medicației în registrul de consultații sau în registrul de bolnavi cronici, după caz.
\n
(6)Medicul semnează și parafează toate înscrisurile din evidențele primare ale cabinetului medical. Asistentul medical semnează toate consemnările efectuate, conform competenței, în evidențele existente la nivelul cabinetului medical.
\n

Articolul 139(1)

\n

Cu prilejul examenului medical, persoana privată de libertate este informată cu privire la starea de sănătate, prognosticul afecțiunii prezentate, investigațiile necesare, precum și despre condițiile terapeutice.

\n
(2)Persoana privată de libertate are dreptul să refuze o intervenție medicală sau un tratament, asumându-și în scris răspunderea pentru această decizie.
\n
(3)Pacientul este informat sub semnătură de către medic despre consecințele medicale ale refuzului sau întreruperii actelor medicale.
\n
(4)Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei intervenții medicale sau întreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident și nu constituie abatere disciplinară.
\n
(5)Persoana privată de libertate semnează după efectuarea oricărei examinări medicale, investigații sau tratament în registrul de consultații/tratamente și în fișa medicală.
\n

Articolul 140(1)

\n

Persoana privată de libertate care are boli cronice, depistate cu ocazia primirii în centru sau prin examinările/investigațiile medicale ulterioare, este luată în evidență de personalul medico-sanitar de la cabinetul medical din centru în registrul de bolnavi cronici, este dispensarizată și i se asigură tratamentul și regimul alimentar corespunzătoare.

\n
(2)Indicația de regim alimentar este reevaluată periodic în funcție de evoluția stării de sănătate a pacientului și de recomandările medicului specialist.
\n

Articolul 141(1)

\n

Bolnavul cu diabet zaharat este luat în evidență în registrul de bolnavi cronici și dispensarizat conform normelor Ministerului Sănătății.

\n
(2)Tratamentul se asigură în cadrul programelor naționale de sănătate, iar regimul alimentar se acordă conform recomandărilor medicului specialist și normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.
\n

Articolul 142(1)

\n

În cazul în care personalul medico-sanitar constată cu ocazia examenelor medicale efectuate pe parcursul deținerii în centru, că persoana privată de libertate prezintă urme de violență, a recurs la acțiuni de autoagresiune, a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la rele tratamente sau acuză violențe, întocmește un proces-verbal, la care se atașează documentele medicale întocmite în acest sens.

\n
(2)Procesul-verbal prevăzut la alin. (1)
\n
(3)Un exemplar al procesului-verbal se transmite de îndată procurorului, în condițiile art. 72 din Lege.
\n

Articolul 143(1)

\n

Femeia gravidă primită în centru beneficiază de asistență medicală prenatală și postnatală, luându-se măsuri pentru ca nașterea să aibă loc în unități sanitare publice de specialitate.

\n
(2)Personalul medico-sanitar care asigură asistența medicală la nivelul centrului ia în evidență și înregistrează femeia gravidă, încă de la primire, în Registrul de evidență gravide, urmând a fi dispensarizată conform indicațiilor medicului de specialitate obstetrică-ginecologie și cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătății.
\n
(3)Cu cel puțin 30 zile înainte de termenul de naștere, medicul centrului solicită transferul femeii gravide într-un compartiment de specialitate dintr-un penitenciar spital.
\n
(4)Femeia gravidă cu evoluție complicată a sarcinii este internată de urgență într-un compartiment de specialitate al unui penitenciar spital sau al unui spital din rețeaua Ministerului Sănătății.
\n
(5)Femeia însărcinată beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar specific, conform normelor legale.
\n
(6)În situația în care mama privată de libertate solicită să își îngrijească copilul până la vârsta de un an, medicul centrului solicită transferul acesteia într-un loc de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
\n

Articolul 144(1)

\n

Urgențele medico-chirurgicale sunt prezentate personalului medico-sanitar de îndată, iar acesta adoptă măsurile necesare în limita competenței.

\n
(2)În situația urgențelor medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în centru, personalul medico sanitar informează șeful centrului în vederea asigurării escortei și mijlocului de transport pentru prezentarea persoanei private de libertate la unitatea spitalicească recomandată de acesta, sau, după caz, apelează sistemul național unic pentru apeluri de urgență.
\n
(3)În situația prevăzută la alin. (2)
\n
(4)Cu privire la solicitarea intervenției vor fi informați, de îndată, șeful unității de poliție și șeful centrului.
\n
(5)În cazul în care echipajul medical de urgență transportă persoana privată de libertate la un spital, șeful unității de poliție dispune măsurile necesare de asigurare a pazei și supravegherii persoanei private de libertate pe timpul transportului și în incinta spitalului.
\n
(6)Numele și prenumele membrilor echipajului medical de urgență și numărul de înmatriculare/înregistrare al autospecialei sunt menționate în evidențele punctului acces control în unitate.
\n

Articolul 145(1)

\n

Asistența medicală de specialitate, clinică și paraclinică, se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din unitățile ambulatorii ale Ministerului Afacerilor Interne și în ambulatoriile din structura unităților sanitare publice, potrivit legii.

\n
(2)Serviciile de asistență medicală de specialitate din ambulatoriu se acordă, la recomandarea medicului din centru, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
\n
(3)În vederea prezentării persoanei private de libertate la examenul medical de specialitate, personalul medico-sanitar informează, în scris, șeful centrului în vederea dispunerii măsurilor necesare asigurării escortei și transportului, și eliberează biletul de trimitere către unitatea sanitară de specialitate.
\n
(4)Personalul medico-sanitar însoțește persoana privată de libertate în vederea efectuării examenului de specialitate în cazul în care starea de sănătate a acesteia impune acest lucru.
\n

Articolul 146(1)

\n

În situația în care persoana privată de libertate solicită efectuarea unei anumite examinări/investigații medicale de specialitate, medicul procedează potrivit dispozițiilor art. 237 alin. (12) din Regulamentul de aplicare a legii.

\n
(2)Șeful centrului procedează potrivit prevederilor art. 240 din Codul de procedură penală și dispune măsurile necesare în vederea asigurării condițiilor privind escortarea și transportul persoanei private de libertate.
\n
(3)Documentele medicale rezultate în urma acestor servicii medicale transmise personalului medico-sanitar care asigură asistența medicală la nivelul centrului se anexează la fișa medicală.
\n

Articolul 147(1)

\n

Asistența medicală spitalicească se realizează conform legii, prin internare în penitenciarele-spital, precum și în alte unități sanitare spitalicești aflate în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate.

\n
(2)Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de internare, eliberat de către medicul care asigură asistența medicală la nivelul centrului, consecință a actului medical propriu, la recomandarea medicului specialist sau în situația oricărei urgențe medico-chirurgicale.
\n
(3)În vederea stabilirii priorității în acordarea asistenței medicale spitalicești în anumite unități de profil, la nivelul centrului medical al Ministerului Afacerilor Interne se realizează o listă a unităților spitalicești care furnizează acest tip de servicii, cu respectarea criteriilor legale. Lista unităților este aprobată de șeful centrului medical cu avizul șefului unității de poliție.
\n
(4)În vederea asigurării unui cadru organizatoric funcțional pentru prestarea acestor servicii, centrul medical și unitatea de poliție, pot încheia protocoale de colaborare cu unitățile spitalicești din unitatea administrativ teritorială în care se află centrul.
\n

Articolul 148(1)

\n

Orice refuz de internare într-o unitate spitalicească, exprimat în fața medicului care asigură asistența medicală la nivelul centrului, se anunță de îndată șefului centrului, persoana privată de libertate asumându-și sub semnătură riscurile pe care această decizie le implică.

\n
(2)Dacă medicul care asigură asistența medicală la nivelul centrului consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea persoanei private de libertate, se solicită transferul persoanei la un penitenciar-spital. În acest caz, refuzul persoanei private de libertate nu poate împiedica internarea într-un penitenciar-spital.
\n

Articolul 149(1)

\n

La punerea în libertate a unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar care asigură asistența medicală la nivelul centrului ia măsuri în vederea întocmirii unei scrisori medicale către medicul de familie al persoanei private de libertate, în care sunt consemnate datele relevante privind starea de sănătate a acesteia pe perioada privării de libertate.

\n
(2)În situația în care persoana privată de libertate este în tratament pentru o boală infecțioasă sau a fost în contact cu o boală infecțioasă, personalul medico-sanitar anunță în scris autoritatea de sănătate publică în a cărei zonă teritorială își are domiciliul. Copia adresei de informare se atașează la fișa medicală.
\n
(3)În cazul persoanei private de libertate dependentă de droguri, inclusă într-un program integrat de tratament de substituție, centrul de prevenire și consiliere antidrog care a condus și asigurat tratamentul pe perioada deținerii întreprinde demersurile necesare asigurării continuității tratamentului și după liberare.
\n

Articolul 150(1)

\n

Fișa medicală se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale. Durata de păstrare a fișelor medicale arhivate este similară cu a dosarului individual al persoanei private de libertate.

\n
(2)Persoana privată de libertate poate obține pe perioada reținerii/deținerii în centru sau după liberare, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale fișei medicale.
\n
(3)Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate, poate obține, contra cost, o fotocopie a fișei medicale.
\n
(4)Datele cu caracter personal ale persoanelor private de libertate sunt confidențiale, potrivit legii.
\n

Articolul 151(1)

\n

Fișele medicale și celelalte documente întocmite în urma examenelor medicale ale persoanelor private de libertate se păstrează la spațiul special amenajat în centru.

\n
(2)În situațiile în care nu există un spațiu special amenajat în centru, fișa medicală și celelalte documente întocmite în urma examenelor medicale, se păstrează la dosarul individual, în plicul sigilat de către personalul medico-sanitar.
\n
(3)Toate documentele medicale rezultate în urma consultațiilor medicale/investigațiilor efectuate pe perioada deținerii în centru se anexează la fișa medicală.
\n
(4)Fișa medicală constituie document medico-legal și este interzisă scoaterea acesteia din spațiul în care este păstrată, cu excepția situațiilor stabilite prin prezentul regulament.
\n

Articolul 152(1)

\n

Informațiile cu privire la starea de sănătate a persoanei private de libertate pot fi furnizate numai în cazul în care acestea își dau consimțământul explicit sau în cazurile expres prevăzute de normele legale.

\n
(2)Actele și documentele ce cuprind informații rezultate din examenul medical se atașează fișei medicale a persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să își consulte dosarul medical sau să primească, la cerere, fotocopii de pe acesta, în condițiile prevăzute în prezentul regulament.
\n
(3)La punerea în libertate, persoana privată de libertate poate primi, la cerere, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului și îngrijirilor acordate pe perioada deținerii și, la cerere, o copie a înregistrărilor investigațiilor de înaltă performanță, cu respectarea prevederilor art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările ulterioare, întocmit de către medicul care asigură asistența medicală la nivelul centrului.
\n

Articolul 153(1)

\n

În cazul decesului unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar raportează de îndată directorului Direcției Medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne despre împrejurările producerii acestuia, iar în termen de 24 de ore înaintează un referat medical complet privind modul în care s-a produs decesul și îngrijirile medicale acordate anterior decesului.

\n
(2)În termen de 10 zile de la deces se înaintează Direcției Medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente: a) copia fișei medicale; ... b) copia foii de observație clinică din unitatea spitalicească în care a decedat persoana privată de libertate, în cazul în care decesul a survenit într-o unitate spitalicească; ... c) copia certificatului constatator al decesului. ...
\n
(3)Personalul medico-sanitar pune la dispoziția organelor judiciare, la solicitarea acestora, toate documentele medicale pe care le deține cu privire la persoana privată de libertate decedată.
\n

Articolul 154(1)

\n

Fișa medicală, copia foii de observație clinică din spital, referatul medical privind modul în care s-a produs decesul și copia certificatului constatator al decesului se păstrează și se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.

\n
(2)Familia persoanei decedate sau împuternicitul acesteia au acces la fișa medicală, la referatul medical privind modul în care s-a produs decesul și îngrijirile medicale acordate anterior decesului, precum și la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putând obține, la cerere, fotocopii ale acestora.
\n

Articolul 155(1)

\n

Serviciile medicale dentare sunt efectuate prin cabinetele medicale de profil din unitățile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne.

\n
(2)În situația în care unitățile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne nu au organizate cabinete de medicină dentară, se asigură servicii medicale de medicină dentară preventive și tratamente de medicină dentară prevăzute în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru, prin cabinete medicale de specialitate aflate în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, în condițiile legii.
\n

Articolul 156(1)

\n

Prezentarea la consultație se face în baza programării efectuate de personalul medico-sanitar de la nivelul centrului, la cabinetul de medicină dentară, cu excepția cazurilor urgente, când asistența de specialitate se acordă de îndată.

\n
(2)Documentele medicale referitoare la consultațiile și tratamentele dentare efectuate se anexează la fișa medicală a persoanei private de libertate.
\n
(3)Urgențele chirurgicale oro-maxilo-faciale sunt transportate la cea mai apropiată unitate sanitară cu serviciu de specialitate în condițiile prezentului regulament.
\n

Articolul 157(1)

\n

În situația în care la momentul încarcerării, există în curs un tratament pentru reabilitarea funcției masticatorii, la recomandarea expresă a medicului specialist curant, cu avizul medicului care asigură asistența medicală în centru sau, după caz, al medicului specialist medicină dentară al Ministerului Afacerilor Interne, persoana privată de libertate poate solicita continuarea lucrărilor protetice, precum și orice alt tratament de medicină dentară în cabinetul de medicină dentară care a inițiat tratamentul, cu condiția ca acesta să se afle în localitatea în care funcționează centrul.

\n
(2)Contravaloarea acestor servicii se suportă de către persoana privată de libertate.
\n
(3)Șeful centrului procedează potrivit prevederilor art. 240 din Codul de procedură penală și dispune măsurile necesare în vederea asigurării condițiilor privind escortarea și transportul persoanei private de libertate.
\n

Articolul 158(1)

\n

Prescrierea medicamentelor se face numai de către medic, în limita specialității acestuia, cu excepția medicilor aflați în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate ca medici de familie, care pot prescrie și alte medicamente, la recomandarea specialiștilor din unitățile medicale ambulatorii sau spitalicești, conform prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

\n
(2)În baza unei prescripții medicale, persoana privată de libertate beneficiază gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, aprobat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, prin suportarea contravalorii din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din fondurile bugetare ale Ministerului Afacerilor Interne, având această destinație.
\n
(3)În situația prescripțiilor medicale eliberate de către medici din afara rețelei medicale a Ministerului Afacerilor Interne, persoana privată de libertate beneficiază de medicamentele prescrise, cu avizul medicului care asigură asistența medicală în centru.
\n
(4)Medicamentele și suplimentele alimentare sunt administrate persoanei private de libertate de către personalul medico-sanitar sau în prezența acestuia.
\n
(5)Administrarea medicamentelor antidiabetice, tuberculostatice, antiepileptice, antipsihotice, anxiolitice, hipnotice și sedative, precum și a altor medicamente, la recomandarea medicului, se face strict supravegheat, în funcție de caz.
\n
(6)Persoanele prevăzute la alin. (4)
\n

(5)

\n
(7)Persoana privată de libertate semnează de primire la fiecare administrare în Registrul de distribuire a medicamentelor, pentru medicamentele achiziționate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și în Registrul de distribuire a medicamentelor personale, pentru cele achiziționate contracost din fonduri proprii.
\n
(8)În cazul refuzului de primire al medicamentelor și suplimentelor alimentare se consemnează în fișa medicală și se face mențiune în Registrul de distribuire a medicamentelor, persoana privată de libertate semnând la rubrica corespunzătoare.
\n

Articolul 159(1)

\n

Persoana privată de libertate poate cumpăra ori primi în condițiile prezentului regulament, de la familie sau alte persoane, cu avizul medicului și aprobarea șefului centrului, medicamentele și suplimentele alimentare necesare, acestea fiind păstrate separat de cele asigurate și achiziționate, potrivit prescripțiilor, de către personalul medico-sanitar.

\n
(2)Pe baza recomandării medicului și cu aprobarea șefului centrului, persoana privată de libertate poate să-și procure ochelari de vedere, proteze ortopedice, chirurgicale, stomatologice sau auditive sau alte dispozitive medicale, a căror contravaloare se suportă de către aceasta, aparținători, persoane sau organizații care oferă ajutor umanitar.
\n
(3)Dacă dispozitivele medicale prevăzute la alin. (2)
\n
(4)Prevederile alin. (3)
\n

Articolul 160(1)

\n

Personalul medico-sanitar desfășoară activități de educație pentru sănătate în vederea însușirii de către persoanele private de libertate a cunoștințelor necesare cu privire la igiena individuală și colectivă, prevenirea îmbolnăvirilor și pentru formarea deprinderilor igienice.

\n
(2)În vederea respectării condițiilor igienico-sanitare la nivelul centrului, personalul medico-sanitar verifică periodic și ori de câte ori este necesar: a) modul în care a fost efectuată curățenia și dezinfecția în toate spațiile centrului, existența substanțelor și a materialelor necesare efectuării curățeniei, schimbarea lenjeriei și spălarea acesteia, modul în care se asigură articolele de igienă personală și realizarea acesteia, precum și tunsul și îmbăierea persoanei private de libertate, condițiile de cazare și starea instalațiilor sanitare, efectuarea de către administrația centrului a controlului potabilității apei; ... b) starea de igienă a locului unde se prepară hrana sau a oficiului alimentar, cu toate anexele sale, circuitul alimentelor, modul de recoltare și păstrare a probelor de hrană, precum și modul de servire a mesei. ...
\n
(3)În situația în care sunt constatate deficiențe în ceea ce privește starea igienico-sanitară, personalul medico-sanitar semnalează aceasta șefului unității și verifică modul de remediere a deficiențelor.
\n
(4)Situațiile deosebite, care se constituie în risc pentru sănătatea personalului centrului și/sau a persoanelor private de libertate, se raportează potrivit legislației în vigoare medicilor inspectori sanitari și sanitari veterinari ai Ministerului Afacerilor Interne. Cu privire la aceste situații se informează șeful unității de poliție, precum și conducerea Direcției Medicale a Ministerului Afacerilor Interne.
\n

Articolul 161(1)

\n

Pentru asigurarea evidenței activității de asistență medicală a persoanelor private de libertate, prin grija șefului unității sanitare, se constituie evidențele prevăzute la art. 69 alin. (1)

\n
(2)În desfășurarea activității medicale sunt utilizate următoarele tipizate: a) fișe medicale pentru persoane private de libertate; ... b) fișe de triaj medical; ... c) consimțământ informat; ... d) broșuri traduse privind drepturile și obligațiile pacientului; ... e) notă privind constatarea mărcilor traumatice; ... f) bilete de trimitere; ... g) formulare rețete; ... h) adeverințe medicale. ...
\n
(3)Documentele de evidență constituite la nivelul cabinetului medical se înregistrează, se păstrează și se arhivează conform normelor în vigoare privind documentele medicale.
\n
(4)Personalul medico-sanitar răspunde cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și a celor care privesc respectarea confidențialității informațiilor privind starea de sănătate a persoanelor private de libertate.
\n

Secţiunea a 14-a Dreptul la asistență diplomatică

\n

Articolul 162(1)

\n

Persoana privată de libertate care are altă cetățenie decât cea română are dreptul de a se adresa reprezentanțelor diplomatice sau consulare în România ale statului al cărui cetățean este și de a fi vizitat de funcționarii acestor reprezentanțe, în condiții de confidențialitate.

\n
(2)Persoana privată de libertate care are calitatea de solicitant de azil sau căreia i s-a acordat protecție în temeiul Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, apatridul, cea care nu dorește să beneficieze de asistența autorităților din țara de origine ori cea al cărei stat nu este reprezentat diplomatic sau consular în România, poate solicita administrației centrului să contacteze reprezentanța organizației internaționale competente, o organizație internațională umanitară sau o autoritate națională competentă, după caz, și poate fi vizitată de reprezentanții acesteia, în condiții de confidențialitate.
\n
(3)La primirea în centru, șeful de schimb, informează persoana privată de libertate prevăzută la alin. (1)
\n

(2)

\n
(4)Administrația centrului are obligația să contacteze instituțiile/organizațiile prevăzute în alin. (1)
\n
(2)Secţiunea a 15-a Dreptul la încheierea unei căsătorii
\n

Articolul 163(1)

\n

Administrația centrului are obligația de a asigura condițiile necesare încheierii căsătoriei, în condițiile art. 168 din Regulamentul de aplicare a Legii. Dispozițiile art. 245 alin. (5) teza a doua din Regulamentul de aplicare a Legii se aplică în mod corespunzător.

\n
(2)Căsătoria se oficiază în sediul unității de poliție, într-o încăpere corespunzător amenajată. La cererea expresă a soților, șeful unității de poliție poate aproba ca încheierea căsătoriei să fie urmată de ceremonialul religios corespunzător.
\n
(3)Căsătoriile programate anterior primirii persoanelor private de libertate în centru pot fi oficiate, dacă centrul se află în competența teritorială a ofițerului de stare civilă care a primit declarația de căsătorie.
\n
(4)Cu ocazia încheierii căsătoriei se pot efectua fotografii, în locul stabilit de șeful unității de poliție, fără a fotografia elemente ale interiorului acesteia sau polițiștii aflați în serviciu. După oficierea căsătoriei pot fi servite băuturi nealcoolice.
\n
(5)Persoana privată de libertate căsătorită în centru beneficiază de vizită intimă în condițiile art. 130 131
\n
(6)Prevederile prezentului regulament referitoare la identificarea, percheziția și controlul bagajelor persoanelor vizitatoare se aplică în mod corespunzător.
\n

Secţiunea a 16-a Dreptul de a vota

\n

Articolul 164

\n

Administrația centrului asigură condițiile necesare exercitării dreptului de a vota persoanei private de libertate căreia nu i-a fost interzis acest drept, potrivit legii, în colaborare cu birourile electorale și serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.

\n

Secţiunea a 17-a Dreptul la odihnă și repaus săptămânal

\n

Articolul 165(1)

\n

Persoanei private de libertate i se asigură zilnic minimum 7 ore de somn, conform Regulamentului de ordine interioară.

\n
(2)Persoanei private de libertate care desfășoară activități de muncă neremunerată i se asigură cel puțin două zile consecutive de repaus pe săptămână. Zilele de sărbători legale sunt zile de repaus.
\n
(3)Șeful centrului, la recomandarea medicului, poate prelungi durata timpului de repaus la pat.
\n

Secţiunea a 18-a Dreptul la muncă neremunerată

\n

Articolul 166

\n

Persoana privată de libertate aflată în centru poate presta, la cerere, o muncă în interesul centrului în condițiile art. 82-86 Secţiunea a 19-a Dreptul la hrană, ținută personală, cazarmament și condiții minime de cazare

\n

Articolul 167(1)

\n

Administrația centrului asigură persoanei private de libertate, de trei ori pe zi, o hrană variată, bine preparată, corespunzătoare calitativ și cantitativ, ținând cont de vârstă, starea de sănătate și convingerile religioase, potrivit normelor legale.

\n
(2)Persoanei private de libertate care, din motive religioase, solicită o anumită hrană specifică, i se asigură această hrană, în limita posibilităților, de administrația centrului ori de membri de familie sau alte persoane, cu avizul medicului. Avizul medicului se acordă în funcție de eventualele contraindicații medicale raportate la starea de sănătate.
\n
(3)Orele de servire a hranei, modalitatea și locul de servire a acesteia se stabilesc în cadrul programului zilnic, aprobat prin Regulamentul de ordine interioară.
\n

Articolul 168(1)

\n

Administrația centrului asigură condiții de servire a hranei, în camerele de deținere sau în sala de mese, după caz, precum și vesela necesară pentru prepararea, distribuirea și servirea hranei.

\n
(2)Pentru servirea hranei se pune la dispoziția fiecărei persoane private de libertate o farfurie sau castron și o lingură.
\n
(3)Persoana privată de libertate poate utiliza pentru servirea hranei veselă din plastic primită din partea aparținătorilor sau cumpărată de aceasta.
\n
(4)Pentru persoana privată de libertate cu afecțiuni contagioase, vesela se ține separat și se dezinfectează după fiecare utilizare.
\n
(5)Hrana persoanei private de libertate care nu este prezentă în centru la orele stabilite în Regulamentul de ordine interioară pentru servirea meselor este păstrată în condiții care să asigure menținerea proprietăților organoleptice.
\n
(6)Persoanei private de libertate care lipsește mai mult de 8 ore din centru, i se distribuie hrană rece.
\n

Articolul 169(1)

\n

Fiecărei persoane private de libertate i se asigură condiții de folosire fără restricții a surselor de apă curentă și produse igienico-sanitare pentru menținerea igienei personale și colective.

\n
(2)Persoanei private de libertate i se asigură posibilitatea de a face baie, cu apă caldă, de cel puțin două ori pe săptămână.
\n
(3)Regulile de igienă individuală și colectivă, prevăzute în regulamentul de ordine interioară, precum și alte măsuri stabilite de medic, sunt obligatorii pentru toate persoanele private de libertate.
\n
(4)Persoana privată de libertate poate primi produse igienico-sanitare și prin intermediul persoanelor venite în vizită sau prin achiziția de către aceasta din sumele avute la dispoziție.
\n
(5)În vederea menținerii igienei spațiilor de deținere și a prevenirii apariției toxiinfecțiilor alimentare, nu se permite persoanei private de libertate să păstreze, în camera de deținere, hrana ușor alterabilă.
\n

Articolul 170(1)

\n

Administrația centrului asigură tunsul părului prin personal propriu sau prin operatori economici, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

\n
(2)Tunsoarea se execută cu acordul persoanei în cauză. Prin excepție se execută obligatoriu la recomandarea medicului, în situația unor boli de piele sau pentru deparazitare.
\n

Articolul 171(1)

\n

Administrația centrului asigură fiecărei persoane private de libertate pat individual, saltea, pernă, față de pernă, cearșaf și pătură. Pe timp de iarnă se pot asigura, după caz, câte două pături pentru fiecare persoană.

\n
(2)Persoanele private de libertate pot primi din partea aparținătorilor articole de echipament și cazarmament, cu aprobarea șefului centrului, în condițiile Regulamentului de aplicare a Legii.
\n

Articolul 172(1)

\n

Persoana privată de libertate poartă ținută civilă.

\n
(2)În cazul în care persoana privată de libertate nu dispune de ținută personală, aceasta se asigură gratuit de către administrația centrului. Ținuta persoanei private de libertate se poate asigura temporar de către centru, până la primirea primului pachet cu efecte personale potrivit art. 251 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii sau la achiziția din banii personali.
\n
(3)Ținuta asigurată de administrația centrului, prin caracteristicile sale, nu trebuie să fie umilitoare sau degradantă.
\n
(4)Ținuta persoanei private de libertate, personală sau asigurată de administrația centrului, nu trebuie să fie asemănătoare cu uniforma personalului.
\n

Articolul 173(1)

\n

Normele de echipare și durata de folosință a ținutei asigurate de administrația centrului sunt stabilite conform prevederilor în vigoare care reglementează asigurarea structurilor și efectivelor cu materiale de resortul echipamentului, de întreținere și alte materiale specifice.

\n
(2)Ținuta persoanelor private de libertate este înlocuită la expirarea duratei de folosință, stabilită conform dispozițiilor alin. (1)
\n

Capitolul VIII

\n

Obligațiile personalului Ministerului Afacerilor Interne care prezintă persoanele private de libertate pentru primirea acestora în centre

\n

Articolul 174(1)

\n

Anterior escortării în vederea prezentării persoanei private de libertate la centru, personalul Ministerului Afacerilor Interne este obligat să efectueze percheziția corporală sumară a acesteia și controlul specific al bagajelor, precum și să ridice bunurile interzise la deținere sau periculoase.

\n
(2)În cazul în care cu ocazia percheziției corporale sumare sau controlului specific al bagajelor sunt identificate bunuri a căror deținere constituie potrivit legii infracțiune, se întocmește un proces-verbal cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală și se procedează la sesizarea organului de urmărire penală competent.
\n
(3)Escortarea persoanei private de libertate se realizează cu respectarea prevederilor prezentului regulament.
\n

Articolul 175(1)

\n

Documentele necesare primirii persoanei private de libertate în centru, prevăzute la art. 236 alin. (1) și (4) din Regulamentul de aplicare a Legii, se întocmesc sau se obțin, după caz, de către personalul Ministerului Afacerilor Interne.

\n
(2)Documentele prezentate în copie de către personalul Ministerului Afacerilor Interne se certifică de către acesta cu privire la conformitatea cu originalul sau cu privire la proveniența acestora dintr-o anumită aplicație informatică.
\n

Titlul III

\n

Siguranța centrelor

\n

Articolul 176(1)

\n

În scopul prevenirii producerii unor evadări sau a altor evenimente negative, centrele se dotează cu mijloace tehnice de supraveghere video amplasate în interiorul și exteriorul acestora, mijloace de alarmare, iluminat perimetral, mijloace de imobilizare, precum și alte dotări specifice îndeplinirii atribuțiilor legale în condiții de siguranță.

\n
(2)În interiorul camerelor de deținere pot fi montate doar camere cu sistem de termoviziune. Imaginile surprinse de camerele cu sistem de termoviziune sunt vizualizate în timp real și nu se stochează
\n
(3)Datele înregistrate prin intermediul mijloacelor tehnice de supraveghere video se stochează timp de 30 de zile, după care se șterg, cu excepția celor care se utilizează în cadrul unor proceduri judiciare, disciplinare sau administrative.
\n
(4)Datele prevăzute la alin. (3)
\n

Capitolul I

\n

Măsuri privind siguranța centrelor

\n

Articolul 177(1)

\n

Activitățile desfășurate de către administrațiile centrelor pentru realizarea siguranței deținerii constau în luarea măsurilor de pază, supraveghere, escortare și restrângere a libertății de mișcare a persoanelor private de libertate, cât și în menținerea ordinii și disciplinei în rândul persoanelor private de libertate și urmăresc ca: a) fiecare centru să fie conform structurii prevăzute în anexa nr. 1 ... b) accesul și deplasarea persoanelor private de libertate în interiorul și în afara centrului să se efectueze în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament; ... c) accesul altor persoane în interiorul centrului să fie limitat la strictul necesar; ... d) locurile și momentele vulnerabile din centru să fie gestionate în mod eficient; ... e) amenințările la adresa securității centrului să fie descurajate prin luarea unor măsuri specifice, inclusiv prin efectuarea de percheziții; ... f) controlul antiterorist și de specialitate să se efectueze asupra tuturor persoanelor care intră în centru și a bagajelor acestora; ... g) folosirea mijloacelor de constrângere și imobilizare să fie autorizată numai în cazurile strict prevăzute de lege. ...

\n
(2)Siguranța deținerii vizează totalitatea activităților desfășurate de către administrațiile centrelor în scopurile prevăzute la art. 255 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii.
\n
(3)Pentru realizarea activităților necesare asigurării siguranței deținerii, centrul trebuie să dispună de personal propriu specializat, selecționat, pregătit și instruit pentru executarea atribuțiilor de serviciu specifice, cu respectarea unei proporții de minimum un lucrător din domeniul pazei și supravegherii la trei persoane private de libertate.
\n

Articolul 178(1)

\n

Centrul trebuie dotat cu împrejmuiri de siguranță, clădiri adecvate, armament, muniție, mijloace de intervenție, de imobilizare, de transport, de comunicare, de alarmare, de întreținere, de supraveghere și control, de stingere a incendiilor și alte dotări specifice îndeplinirii atribuțiilor legale în condiții de siguranță, în conformitate cu tabelele de înzestrare.

\n
(2)În exercitarea atribuțiilor de pază, supraveghere, escortare și însoțire a persoanelor private de libertate, pentru împiedicarea acțiunilor agresive și violente ale persoanelor private de libertate, restabilirea ordinii și disciplinei, precum și în alte situații temeinic justificate prevăzute în planurile de pază, personalul folosește tehnica, mijloacele și armamentul din dotare, inclusiv telefoane mobile de serviciu, în condițiile legii.
\n
(3)Mijloacele auto destinate transportului persoanelor private de libertate pot fi dotate cu sisteme de localizare spațio-temporală.
\n
(4)În funcție de situație, personalul unităților de poliție în care funcționează centrul se dotează cu veste antiglonț, veste antiînjunghiere și poate folosi pentru intervenție și restabilirea ordinii bastoane de cauciuc sau tomfe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, jeturi de apă, arme cu gloanțe de cauciuc, cătușe, câini de serviciu, alte mijloace de protecție și imobilizare aflate în dotare, precum și dispozitive sonore și luminoase.
\n
(5)Câinii de serviciu pot fi folosiți în activități de pază și escortare a persoanelor private de libertate la organele judiciare, la activitățile de transfer, pentru paza perimetrelor și pentru descoperirea bunurilor și substanțelor interzise și pentru urmărirea evadaților.
\n

Articolul 179(1)

\n

Paza centrelor se realizează în scopul prevenirii sustragerii de la executarea măsurilor preventive și prevenirii pătrunderii persoanelor neautorizate în interiorul acestora.

\n
(2)Paza centrului se face cu personal specializat și/sau sisteme tehnice de supraveghere și alarmare.
\n
(3)În situația în care centrul funcționează în clădiri separate de unitatea de poliție, paza centrului se realizează și prin posturi de control al accesului.
\n
(4)Delimitarea perimetrelor unde funcționează centrul, se realizează, de regulă, în mod vizibil, prin împrejmuiri.
\n
(5)Dispozitivul de pază trebuie să împiedice evadarea persoanelor private de libertate și comunicarea, în alte condiții decât cele prevăzute de lege, cu alte persoane, precum și pătrunderea neautorizată, în interiorul centrului a oricăror persoane străine, în acest scop asigurându-se: a) continuitatea pazei și apărării în timp și spațiu, supravegherea centrului, a căilor de acces; ... b) coordonarea eficientă; ... c) cooperarea cu alte forțe care participă la paza și apărarea centrului în situații deosebite. ...
\n

Articolul 180(1)

\n

În funcție de configurația perimetrului și nevoile de asigurare a pazei și apărării centrului, pe perimetru se pot amplasa mijloace electronice de pază și supraveghere.

\n
(2)Monitorizarea datelor furnizate de mijloacele electronice de pază și supraveghere se realizează de către șeful de schimb sau personal anume desemnat.
\n
(3)Pe perimetrul centrului se asigură în permanență o vizibilitate corespunzătoare printr-un sistem propriu de iluminat.
\n
(4)Sistemul de iluminat cuprinde totalitatea instalațiilor tehnice care asigură permanent vizibilitatea perimetrului centrului.
\n
(5)Iluminatul incintei centrului trebuie să asigure gradul de vizibilitate necesar executării corespunzătoare a atribuțiilor specifice.
\n
(6)Fiecare unitate de poliție în care funcționează centre este dotată cu cel puțin un generator propriu de energie electrică, cu o capacitate adecvată pentru a asigura funcționarea tuturor zonelor unității și a aparaturii în condiții de siguranță, pentru minim 48 ore, în cazuri de avarie la rețeaua exterioară.
\n

Articolul 181(1)

\n

În vederea sporirii gradului de siguranță, acolo unde condițiile constructive permit, la intrarea-ieșirea în și din centru se pot amplasa porți detectoare de metale, aparate cu raze X pentru controlul bagajelor și sisteme electronice de permisiune a accesului și de identificare a persoanelor.

\n
(2)Centrul se dotează cu detectoare portabile de metale, care se păstrează în camera șefului de schimb.
\n
(3)Sectorul de cazare se delimitează prin grilaje și, după caz, și sisteme electronice de permisiune a accesului și de identificare a persoanelor.
\n
(4)Camera de deținere este dotată cu sisteme de închidere acționate electric din camera șefului de schimb sau mecanic de către personalul de supraveghere.
\n
(5)Accesul în sectorul de cazare și în sectorul administrativ se realizează cu sisteme de închidere acționate electric din camera șefului de schimb sau mecanic de către personalul de supraveghere.
\n
(6)Între camera șefului de schimb și cea a ofițerului de serviciu al unității de poliție se asigură minimum două posibilități de comunicare, legătură și semnalizare.
\n

Articolul 182(1)

\n

Accesul în centru este strict limitat.

\n
(2)Accesul în centru se face numai prin spațiul special amenajat în acest sens.
\n
(3)Postul de control al accesului în unitatea de poliție în care funcționează centrul este locul special amenajat prin care se realizează accesul într-un spațiu delimitat, amenajat în scopul controlului și cunoașterii în orice moment a persoanelor și mijloacelor de transport intrate sau ieșite din respectivul spațiu.
\n
(4)Personalul postului de control răspunde de paza și apărarea postului încredințat, respectarea cu strictețe a regulilor stabilite în legătură cu accesul prin acest loc, verificarea documentelor, controlul și înregistrarea persoanelor și vehiculelor care intră sau ies prin postul de control, în conformitate cu îndatoririle specifice.
\n

Articolul 183(1)

\n

Persoanele care intră în centru și bagajele acestora sunt supuse controlului antiterorist și de specialitate.

\n
(2)Se interzice accesul cu armament, muniție ori substanțe stupefiante, toxice sau explozive în locurile de deținere, cu excepția situațiilor prevăzute în planurile de pază ori prin ordine și instrucțiuni ale ministrului afacerilor interne sau dispoziții ale inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române.
\n
(3)Personalul centrului destinat pazei și supravegherii persoanelor private de libertate este obligat să depună la camera șefului de schimb, într-un spațiu anume destinat, bunurile și obiectele care cad sub incidența art. 185 și 186 din Lege, cu excepția celor care au legătură cu executarea serviciului.
\n

Articolul 184(1)

\n

Planificarea activităților de pază, supraveghere, escortare și însoțire a persoanelor private de libertate se stabilește de către șeful centrului.

\n
(2)Pentru asigurarea continuității pazei și supravegherii persoanelor private de libertate, serviciul se organizează în ture sau schimburi.
\n
(3)Pentru îndeplinirea misiunilor de escortare-transfer, la nivelul fiecărui centru, se organizează o formațiune distinctă. Formațiunea pentru îndeplinirea misiunilor de escortare-transfer se poate organiza la nivelul structurii prevăzute la art. 5 alin. (3)
\n
(4)Dacă în situația prevăzută la alin. (3)
\n
(5)Intervenția pentru măsuri de securitate specială, constrângere și restabilirea ordinii în interiorul și exteriorul centrului, se realizează, de regulă, de către formațiunea de acțiuni speciale de la nivelul fiecărei unități de poliție.
\n

Articolul 185(1)

\n

Pentru transportul personalului, al persoanelor private de libertate și al materialelor, fiecare centru dispune de mijloace de transport proprii.

\n
(2)Mijloacele de transport proprii sunt autovehiculele și autospecialele.
\n
(3)Mijloacele de transport utilizate pentru deplasarea și escortarea persoanelor private de libertate se amenajează cu dispozitive de siguranță a personalului din compunerea escortei, realizate din plase sau grilaje metalice, prevăzute cu încuietori care să nu poată fi acționate de către persoanele private de libertate. Dispozitivele de siguranță se amplasează în mijloacele de transport astfel încât să protejeze escorta și conducătorul auto.
\n
(4)Autospecialele din dotarea centrului destinate transportului persoanelor private de libertate se amenajează și se compartimentează în așa fel încât să asigure condiții de separare pe timpul transportului, să aibă încuietori sigure la compartimentele unde se introduc persoanele private de libertate și la uși, încuietori care să poată fi manevrate cu ușurință în caz de forță majoră. Autospecialele sunt astfel amenajate încât să asigure condiții de încălzire, iluminare și aerisire corespunzătoare.
\n
(5)Mijloacele de transport proprii din dotarea centrului sunt prevăzute cu echipamente de radio-comunicație, de semnalizare, de avertizare luminoasă și sonoră, precum și cu sisteme de legătură și semnalizare-alarmare între personalul din compunerea escortei și cabina conducătorului auto.
\n
(6)Autospecialele pot fi dotate cu camere video și monitoare, pentru supravegherea activității persoanelor private de libertate pe timpul deplasării, precum și cu echipamente de monitorizare a poziției în traseu.
\n
(7)Pentru transportul personalului și al persoanelor private de libertate pot fi folosite și alte autoturisme, autospeciale, autodube, autobuze, autosanitare, nave fluviale sau alte mijloace de transport, aflate în folosința altor unități ale Ministerului Afacerilor Interne.
\n
(8)Pentru transportul persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranța centrului, în situații speciale, pot fi utilizate și mijloace auto blindate.
\n

Articolul 186(1)

\n

În scopul prevenirii producerii unor evenimente negative, la nivelul fiecărui centru se întocmește un Plan de pază.

\n
(2)Planul de pază se întocmește de către șeful centrului și se aprobă de către șeful unității în care funcționează centrul. Planul de pază se revizuiește o dată la doi ani sau ori de câte ori este nevoie.
\n
(3)Planul de pază se redactează în trei exemplare, care, după aprobarea în condițiile alin. (2) a) un exemplar se înaintează șefului unității; ... b) câte un exemplar se păstrează de către șeful centrului, respectiv șeful de schimb. ...
\n
(4)Personalul centrului are obligația de a cunoaște prevederile Planului de pază.
\n

Capitolul II

\n

Personalul centrelor. Îndatoriri, obligații și interdicții

\n

Articolul 187(1)

\n

Paza și supravegherea persoanelor private de libertate aflate în centru se efectuează de către polițiști.

\n
(2)Personalul centrului este anume selecționat, format și specializat, dotat cu mijloace de autoapărare, alarmare și comunicare, într-un număr suficient, astfel încât să asigure o supraveghere strictă a persoanelor private de libertate, atât în interiorul, cât și în exteriorul centrului, precum și intervenția operativă, în situațiile în care se impune.
\n

Articolul 188În executarea serviciului, personalul centrului are următoarele îndatoriri și obligații:

\n
a)să respecte întocmai atribuțiile, conform fișei postului; ... b) să se informeze de la persoanele care predau serviciul și de la șefii ierarhici despre problemele apărute și dispozițiile primite; ... c) să verifice, la luarea în primire a serviciului, mijloacele de legătură, imobilizare și alarmare din dotare; ... d) să cunoască numărul și categoria persoanelor private de libertate pe care le supraveghează și, nominal, pe cele care prezintă risc pentru siguranța centrului sau aflate în consemn special; ... e) să manifeste vigilență față de acțiunile persoanelor private de libertate, să cunoască starea de spirit a acestora, să comunice imediat, ierarhic, încercările persoanelor private de libertate de a se sustrage de la regimul de executare, luând măsuri de prevenire a incidentelor; ... f) să supravegheze, în permanență, persoanele private de libertate pe care le are în primire, să împiedice stabilirea de legături nepermise cu alte persoane private de libertate și să prevină abaterile din partea acestora. ...
\n

Articolul 189Personalului centrului, pe timpul cât se află în serviciu, îi este interzis:

\n
a)să încredințeze armamentul din dotare altor persoane ori să îl lase în locuri nepermise; ... b) să înmâneze altor persoane neautorizate mijloacele tehnice din dotare, dispozitivele de închidere/deschidere ale ușilor din centru; ... c) să părăsească fără aprobare postul încredințat sau itinerarul stabilit; ... d) să permită persoanelor private de libertate să circule fără aprobare sau neînsoțite; ... e) să folosească persoanele private de libertate pentru îndeplinirea altor sarcini decât cele stabilite; ... f) să intermedieze legături între persoanele private de libertate sau între acestea și alte persoane, în afara cadrului legal; ... g) să scoată sau să introducă persoanele private de libertate din/în camere, fără aprobare, sau să le introducă în alte camere în afara celor în care au fost repartizate; ... h) să permită accesul în cadrul centrului a persoanelor neautorizate sau a celor care nu au aprobare în acest sens. ...
\n

Capitolul III

\n

Organizarea serviciului de pază și supraveghere

\n

Articolul 190(1)

\n

Paza și supravegherea persoanelor private de libertate se execută neîntrerupt, în schimburi sau ture, de către personalul centrului, sub coordonarea șefului de schimb. Stabilirea programului de lucru se face prin dispoziție a șefului unității de poliție.

\n
(2)Planificarea serviciului de pază și supraveghere se face de către șeful centrului sau personalul anume desemnat, cu aprobarea șefului unității.
\n
(3)În cazul în care în centru sunt deținute persoane private de libertate de sex feminin, serviciul de pază și supraveghere se asigură obligatoriu și de către un polițist de sex feminin. Personalul de sex masculin are acces în spațiile pentru femei în condițiile stabilite de șeful centrului.
\n
(4)Dacă în situația prevăzută la alin. (3)
\n
(5)Predarea-primirea serviciului de pază și supraveghere se efectuează de către șefii de schimb, în prezența șefului centrului sau, în lipsa acestuia, a ofițerului de serviciu pe unitate.
\n
(6)Zilnic, șeful de schimb care iese din serviciu informează personalul care intră în serviciu cu privire la situația operativă din centru și sarcinile de îndeplinit.
\n

Articolul 191(1)

\n

Supravegherea persoanelor private de libertate aflate în camerele de deținere, de către personalul care execută serviciul de pază și supraveghere, se execută, în principal, prin patrulare pe holurile unde sunt amenajate camerele de deținere, prin ascultare și observare prin intermediul vizetelor și vizoarelor, respectiv prin intermediul camerelor de termoviziune, după caz.

\n
(2)Persoanele private de libertate sunt scoase din camera de deținere, cu aprobarea șefului de schimb, pentru desfășurarea activităților de urmărire penală, asigurarea exercitării drepturilor, precum și în situațiile prevăzute de prezentul regulament. În intervalul orar 23.00 - 06.00, ușile camerelor de deținere se deschid în prezența șefului de schimb, după informarea ofițerului de serviciu pe unitate.
\n
(3)Camerele de deținere și celelalte spații sunt permanent închise și încuiate.
\n
(4)Un rând de chei de la ușa de acces în incinta centrului, se păstrează în plic sigilat la camera ofițerului de serviciu pe unitate și sunt folosite în cazul producerii unor evenimente negative sau pentru controlul inopinat al personalului de serviciu, de către persoanele care au acest drept.
\n

Articolul 192(1)

\n

Predarea-primirea serviciului de pază și supraveghere se face în baza unui proces-verbal, consemnat în Registrul de procese verbale predare-primire serviciu.

\n
(2)Procesul-verbal de predare-primire a serviciului este semnat de polițiștii care predau/primesc serviciul și cuprinde următoarele elemente: a) data și intervalul orar în care se efectuează predarea-primirea serviciului; ... b) gradul, numele și prenumele polițiștilor care efectuează predarea-primirea serviciului; ... c) numărul de persoane private de libertate aflate în centru, pe categorii; ... d) numărul de persoane private de libertate care nu se află în centru în momentul predării și numele și prenumele acestora, precum și locul unde acestea se află; ... e) persoanele private de libertate aflate în spitalele din rețeaua sanitară publică; ... f) numărul și indicarea nominală a persoanelor private de libertate transferate în alte centre, penitenciare sau eliberate în schimbul predat, precum și mutările pe camere; ... g) mențiuni referitoare la predarea registrelor; ... h) mențiuni referitoare la luarea la cunoștință a consemnelor speciale și a dispozițiilor primite în timpul serviciului, de către polițiștii care preiau serviciul; ... i) evenimentele care au avut loc în timpul serviciului predat; ... j) dacă au fost efectuate verificări pe timpul serviciului; ... k) alte documente sau bunuri predate. ...
\n

Articolul 193(1)

\n

Șeful centrului, ori, în lipsa acestuia, șeful de schimb, cu informarea prealabilă a șefului centrului, instituie, atunci când situația o impune, consemn special cu privire la paza, supravegherea și escortarea uneia sau mai multor persoane private de libertate care prezintă risc pentru siguranța deținerii. Șeful centrului poate solicita și intervenția psihologului pentru intervenția psihologică, precizând comportamentul, manifestările, stările afective evidente ale persoanei care prezintă risc pentru siguranța deținerii.

\n
(2)Evaluarea riscului pe care îl prezintă persoana privată de libertate se face în condițiile art. 27 din Regulamentul de aplicare a Legii.
\n
(3)Consemnul special se menționează și se ia la cunoștință, sub semnătură, în Registrul de consemne speciale.
\n
(4)Consemnul special poate fi constituit și de către ofițerul de serviciu, cu informarea șefului centrului.
\n
(5)Psihologul, din proprie inițiativă sau la solicitarea șefului centrului, poate formula concluzii rezultate din activitatea de asistență psihologică desfășurată, în vederea luării unor măsuri de preîntâmpinare a unor evenimente negative.
\n
(6)Șeful centrului poate dispune, în baza informării personalului direct implicat în activitățile de pază și supraveghere sau a concluziilor formulate de către psiholog, cazarea persoanei private de libertate în camera de izolare dacă există un pericol iminent de producere a unuia din următoarele evenimente: a) autovătămare corporală sau suicid; ... b) rănirea altei persoane, dacă nu există posibilitatea separării acestora; ... c) distrugerea de bunuri ori tulburarea în mod grav a ordinii. ...
\n
(7)Măsura prevăzută la alin. (6) a) persoana are un comportament agresiv sau amenință că va recurge la aceleași acte care au determinat cazarea sa în camera de izolare; ... b) persoana are un comportament oscilant care menține ridicat riscul producerii unuia din incidentele care au determinat cazarea sa în camera de izolare. ...
\n
(8)Introducerea persoanei în camera de izolare se realizează după executarea percheziției corporale amănunțite. În perioada cazării în camera de izolare, persoana este monitorizată de personalul de pază și supraveghere prin observarea stării fizico-psihice și informarea factorilor de răspundere cu privire la posibila deteriorare a stării de sănătate ori iminența producerii de evenimente negative.
\n

Articolul 194(1)

\n

La internarea persoanei private de libertate într-o unitate sanitară participă șeful centrului sau un ofițer desemnat de șeful unității de poliție, în situația prevăzută la art. 236 alin. (10) din Regulamentul de aplicare a Legii.

\n
(2)La instalarea dispozitivului de pază se are în vedere amplasarea, configurația și dotarea camerei, stabilindu-se clar modul în care își execută serviciul personalul care asigură paza, itinerarele de deplasare ale persoanei private de libertate pentru nevoi fiziologice, servirea mesei, tratament și se evidențiază locurile și momentele vulnerabile.
\n
(3)Se verifică toate încăperile unde are acces persoana privată de libertate și se dispune cu privire la măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea condițiilor favorabile producerii unor incidente.
\n

Articolul 195(1)

\n

Supravegherea persoanei private de libertate internată într-o unitate sanitară este realizată de cel puțin doi polițiști, numărul acestora putând fi mărit în funcție de persoana și conduita acesteia sau riscul care îl prezintă pentru siguranța deținerii.

\n
(2)Pe timpul îndeplinirii misiunilor de pază și supraveghere a persoanelor private de libertate internate în unitățile sanitare, personalul este dotat cu: a) armament și muniție; ... b) mijloace de imobilizare; ... c) mijloace de comunicare. ...
\n
(3)Personalul care realizează paza și supravegherea informează periodic cu privire la situația operativă și, de îndată, în cazul producerii unor incidente, dispeceratul unității de poliție sau, după caz, al centrului.
\n
(4)Predarea-primirea serviciului de către personalul de pază și supraveghere se realizează la sediul unității sanitare.
\n
(5)Șeful centrului sau, după caz, șeful unității de poliție pe raza căreia se află unitatea sanitară ia măsuri pentru realizarea de controale periodice la spitalele din rețeaua sanitară publică cu privire la modul de îndeplinire a activităților de pază și supraveghere.
\n

Articolul 196(1)

\n

Pentru unitățile sanitare în care se internează sau sunt prezentate frecvent persoane private de libertate, șefii unităților de poliție sau șefii centrelor întreprind demersuri în vederea stabilirii din timp, a detaliilor și a particularităților ce trebuie avute în vedere la constituirea și dimensionarea dispozitivului de pază și supraveghere.

\n
(2)În situația internării în aceeași perioadă a mai multor persoane private de libertate, se urmărește gruparea acestora în același salon cu acordul unității sanitare.
\n

Capitolul IV

\n

Escortarea persoanelor private de libertate

\n

Secţiunea 1

\n

Dispoziții generale

\n

Articolul 197

\n

Escortarea reprezintă totalitatea activităților desfășurate de personalul centrului, determinate de prezentarea persoanelor private de libertate în fața organelor judiciare, la unități sanitare, la unitățile de penitenciar/centre sau în alte locuri din afara centrului, stabilite de șeful centrului.

\n

Articolul 198(1)

\n

Escorta este un element de serviciu, mobil, compus din cel puțin doi polițiști, destinat să asigure paza și supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul deplasării acestora în afara centrului și la locul de destinație și poate fi mărită în funcție de numărul persoanelor private de libertate, gradul lor de periculozitate, itinerariul care urmează să fie parcurs și particularitățile acestuia, timpul și de mijloacele cu care se execută transferul.

\n
(2)Conducătorul auto nu face parte din escortă pe timpul deplasării, având obligația de a interveni și de a sprijini escorta în situația producerii unor evenimente negative.
\n
(3)În situațiile în care cei transferați sunt recidiviști, au comis infracțiuni de omor, tâlhărie sau alte infracțiuni săvârșite cu violență ori au evadat sau au încercat să evadeze din centre, din penitenciare ori de sub escortă, sau există indicii cu privire la intenția de evadare, escorta este mărită cu numărul necesar de polițiști care să asigure realizarea activității în bune condiții. În caz de necesitate, escorta poate fi întărită cu conductori de câini de serviciu.
\n
(4)La constituirea escortei, indiferent de numărul membrilor, șeful centrului sau personalul desemnat, stabilește un șef al escortei. Personalul din compunerea escortei se subordonează șefului de escortă.
\n
(5)În componența escortei cel puțin un membru trebuie să fie de același sex cu persoanele escortate.
\n
(6)Escortarea în afara centrului a persoanelor private de libertate se execută cu personal, anume instruit, înarmat, dotat cu mijloace de comunicare și imobilizare.
\n

Articolul 199(1)

\n

Pentru executarea misiunii încredințate, escorta adoptă pe timpul deplasării dispozitive corespunzătoare, care trebuie să asigure: a) paza și supravegherea persoanelor private de libertate; ... b) prevenirea evadării; ... c) prevenirea realizării de legături nepermise între persoanele private de libertate și alte persoane; ... d) folosirea judicioasă a forțelor și mijloacelor la dispoziție; ... e) continuitatea misiunii. ...

\n
(2)Compunerea escortei se stabilește în funcție de: a) numărul persoanelor private de libertate escortate; ... b) riscul pe care îl prezintă persoanele private de libertate escortate; ... c) misiunea escortei; ... d) durata misiunii; ... e) forțele și mijloacele disponibile; ... f) distanța până la destinație; ... g) itinerarul de deplasare; ... h) caracteristicile terenului; ... i) modul de escortare; ... j) nevoile de pază la destinație; ... k) mijloacele de transport utilizate. ...
\n

Articolul 200(1)

\n

Escortarea se realizează în formație pe jos, cu mijloace de transport auto, cu ambarcațiuni fluviale sau cu aeronave.

\n
(2)Se interzice deplasarea cu mijloace de transport cu aerisire sau iluminare improprie sau în condiții care să producă suferințe fizice. Se interzice fumatul pe timpul deplasării.
\n
(3)Se interzice deplasarea cu mijloace de transport în comun, cu excepția celor navale și aeriene.
\n

Articolul 201(1)

\n

Șeful centrului poate solicita sprijinul altor formațiuni de poliție și jandarmerie în situația în care sunt escortate persoane private de libertate incluse în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța centrului.

\n
(2)Sprijinul poate fi solicitat și pentru asigurarea siguranței misiunii, când escortarea se execută în zone sau pe trasee care pot favoriza producerea unor incidente, când este pusă în pericol viața și integritatea persoanelor escortate sau a personalului ori când numărul persoanelor escortate este mare, iar resursele umane avute la dispoziție de către centru sunt insuficiente.
\n

Articolul 202

\n

În cazul în care persoana privată de libertate este scoasă din cameră în vederea desfășurării activităților de muncă neremunerată sau exercitarea drepturilor trebuie însoțită de personal neînarmat, dotat, după caz, cu mijloace de imobilizare și comunicare.

\n

Articolul 203(1)

\n

Instruirea personalului centrului care execută serviciul de escortare se realizează înaintea deplasării de către șeful centrului sau de persoana desemnată de acesta, pe bază de proces-verbal.

\n
(2)În situația în care escorta este constituită din personal al Ministerului Afacerilor Interne din cadrul altor structuri decât centrele, instruirea se realizează de către șefii nemijlociți ai acestora, pe bază de proces-verbal.
\n
(3)Persoana care conduce activitatea de instruire potrivit alin. (1)
\n
(2)a) compunerea escortei/escortelor; ... b) repartizarea pe destinații; ... c) numărul și categoria persoanelor private de libertate care urmează a fi escortate; ... d) modul, mijloacele și itinerarele de deplasare la și de la destinație; ... e) programul misiunii. ...
\n
(4)După efectuarea instruirii se procedează la încărcarea și asigurarea armamentului în locurile anume destinate. Se interzice încărcarea armamentului în prezenta persoanelor private de libertate.
\n
(5)În cazul în care persoanele private de libertate trebuie separate/izolate pe timpul deplasării, se face mențiune specială în acest sens pe \"Nota de scoatere din centru\".
\n

Articolul 204(1)

\n

Persoana privată de libertate care urmează a fi escortată din centru se ia în primire numai în zona de acces a sectorului de cazare, pe bază de semnătură în Registrul de evidență a scoaterilor din centru, în care se consemnează ora ieșirii.

\n
(2)Șeful de escortă efectuează apelul nominal și dă dispoziție membrilor escortei pentru efectuarea percheziției corporale sumare.
\n
(3)După executarea apelului nominal și a percheziției corporale sumare, persoanele private de libertate sunt conduse în dispozitivul de escortare, unde șeful de escortă le aduce la cunoștință regulile pe care sunt obligate să le respecte pe timpul deplasării și consecințele ce decurg în cazul nerespectării lor.
\n
(4)În vederea efectuării deplasării, persoana privată de libertate se încătușează în condițiile prezentului regulament.
\n
(5)Persoanei private de libertate i se atrage atenția că dacă încerca să fugă ori să atace escorta, se poate face uz de armă, în condițiile legii.
\n
(6)Îmbarcarea persoanelor private de libertate se execută la dispoziția șefului de escortă, care se îmbarcă ultimul.
\n

Articolul 205(1)

\n

Anterior efectuării activităților prevăzute la art. 204

\n
(2)Șeful de escortă organizează supravegherea persoanelor private de libertate cu personal din compunerea escortei și dispune îmbarcarea membrilor escortei în mijloacele de transport sau, după caz, realizarea dispozitivului de escortare pe jos și deplasarea pe traseele stabilite.
\n
(3)În timpul deplasării, ușile laterale sau/și cele din spate se încuie, iar armamentul polițiștilor care se află cu persoanele private de libertate și bunurile sau alte valori aparținând celor escortați se păstrează de către șeful de escortă.
\n
(4)În cazul mijloacelor auto compartimentate, polițiștii așezați în spatele autovehiculului poartă armamentul și mijloacele de comunicare asupra lor.
\n
(5)Șeful escortei trebuie să respecte întocmai itinerariul stabilit, iar abaterea de la itinerariu se poate face numai în cazuri excepționale, precum: aglomerări de persoane, stare de calamitate, îmbolnăviri ale personalului escortei sau persoanelor supuse măsurilor privative de libertate și în caz de forță majoră.
\n

Secţiunea a 2-a Escortarea persoanelor private de libertate în mijloace de transport auto

\n

Articolul 206(1)

\n

Pentru escortare, în funcție de numărul persoanelor private de libertate, se folosesc unul sau mai multe mijloace de transport auto special amenajate, care să respecte condițiile tehnice stabilite de legislația în vigoare cu privire la transportul de persoane.

\n
(2)Locul de îmbarcare a persoanelor private de libertate în mijloacele de transport auto se stabilește, de regulă, în imediata apropiere a ușii de acces de la intrarea în centru.
\n
(3)Înainte de îmbarcarea persoanelor private de libertate, șeful de escortă controlează mijloacele de transport auto, în scopul verificării gradului de siguranță și descoperirii obiectelor interzise și stabilește dispozitivul de pază la locul de îmbarcare și pe timpul deplasării. Controlul mijloacelor de transport auto implică efectuarea de verificări ale elementelor de închidere a ușilor, a gratiilor, în exterior și interior, în locul pentru bagaje, sub șasiu, iar în cazul în care constată eventuale nereguli comunică despre acestea șefului centrului, luând sau solicitând măsuri de remediere.
\n
(4)După îmbarcare, șeful de escortă atenționează persoanele private de libertate cu privire la modul de comportare pe timpul deplasării, precizându-le regulile care trebuie respectate pe durata transferării și consecințele încălcării acestora.
\n

Articolul 207Șeful de escortă repartizează personalul din escortă pe mijloacele de transport auto, astfel:

\n
a)când deplasarea se realizează cu un singur mijloc de transport auto, personalul din compunerea escortei se dispune în funcție de tipul autovehiculului, iar locul șefului escortei este lângă conducătorul auto; ... b) când deplasarea se realizează cu două sau mai multe mijloace de transport auto, personalul se repartizează în mod proporțional pe autovehicule. Șeful escortei se deplasează în ultimul autovehicul pentru a supraveghea întreaga coloană. ...
\n

Articolul 208(1)

\n

Înainte de luarea în primire a persoanelor private de libertate, șeful de escortă efectuează instructajul conducătorilor auto, cu menționarea: a) obligațiilor ce le revin pe timpul transportului; ... b) destinației; ... c) itinerarului de deplasare; ... d) caracterului misiunii; ... e) opririlor și semnalelor de legătură. ...

\n
(2)La dispoziția șefului de escortă persoanele private de libertate se urcă în mijloacele de transport în funcție de tipul acestora, astfel: a) în autospeciale, persoanele private de libertate se așează pe locurile din spațiul special amenajat, cu centurile de siguranță prinse și cu ușile blocate, iar personalul din compunerea escortei în compartimentul special prevăzut; ... b) în autovehicule, persoanele private de libertate se așează pe locurile din spate, mai puțin pe cel din spatele conducătorului auto, cu centurile de siguranță prinse și cu ușile blocate, astfel încât să permită deschiderea acestora doar din exterior. ...
\n

Articolul 209(1)

\n

Pentru începerea deplasării, șeful de escortă dă dispoziție de punere în mișcare a autovehiculului.

\n
(2)Dacă pe timpul deplasării se impune oprirea mijlocului de transport și debarcarea persoanelor private de libertate, din cauza unei defecțiuni tehnice sau din alte cauze, personalul din compunerea escortei coboară primul și realizează dispozitivul de pază în jurul mijlocului de transport sau, după caz, coloanei acestora. Șeful de escortă informează șeful centrului, de îndată, despre situația de fapt și măsurile dispuse.
\n
(3)După înlăturarea cauzelor care au determinat oprirea, se reia deplasarea. În cazul în care mijlocul de transport defect nu mai poate continua deplasarea sau există un pericol iminent pentru siguranța persoanelor, acesta este înlocuit sau, în situația în care nu este posibilă înlocuirea, persoanele se repartizează și se îmbarcă în celelalte mijloace de transport, fără a se afecta siguranța dispozitivului de escortare, iar dacă acest lucru nu este posibil, se comunică la dispeceratul unității, șeful de escortă urmând a executa dispozițiile primite.
\n
(4)La sosirea la locul de destinație, șeful de escortă dispune debarcarea escortei și realizarea dispozitivului de pază.
\n
(5)Personalul din compunerea escortei coboară din mijloacele de transport și realizează dispozitivul de pază în jurul acestora, persoanele private de libertate coborând în ordinea stabilită de către șeful de escortă.
\n
(6)După debarcarea și încolonarea persoanelor private de libertate, șeful de escortă procedează la numărarea acestora, verificarea mijloacelor de transport și realizarea dispozitivului de pază.
\n

Articolul 210(1)

\n

După încetarea activităților de escortare a persoanelor private de libertate și înapoierea la centru se desfășoară următoarele activități: a) șeful de escortă dispune, succesiv, realizarea dispozitivului de debarcare, debarcarea persoanelor private de libertate, încolonarea acestora și verifică mijloacele de transport auto; ... b) șeful de schimb numără persoanele private de libertate, efectuează apelul nominal, confruntă rezultatul cu înregistrarea din Registrul de evidență a scoaterilor din centru, notează ora de intrare a acestora în centru și semnează de primire; ... c) șeful de schimb dispune personalului de pază și supraveghere percheziționarea persoanelor private de libertate și introducerea acestora în camerele de deținere. ...

\n
(2)După predarea persoanelor private de libertate la sectorul de cazare, șeful de escortă se prezintă la șeful centrului sau la persoana desemnată de șeful centrului și îl informează despre modul de îndeplinire a misiunii, eventualele probleme deosebite apărute în timpul executării acesteia, soluționarea lor și, după caz, propunerile sale și completează documentele specifice.
\n

Secţiunea a 3-a Escortarea persoanelor private de libertate în nave

\n

Articolul 211(1)

\n

Înainte de îmbarcarea persoanei private de libertate, șeful de escortă controlează încăperile navei unde aceasta urmează să fie introdusă, în scopul verificării gradului de siguranță și descoperirii obiectelor interzise și stabilește dispozitivul de pază la locul de îmbarcare și pe timpul deplasării.

\n
(2)Posturile de pază se instalează pe punte, în interiorul navei, la ușile încăperilor sau pe coridoare.
\n
(3)Persoana privată de libertate păstrează asupra sa alimentele primite de la administrația locului centrului și câte un recipient din material plastic cu apă potabilă, iar celelalte obiecte și bunuri se împachetează, urmând să fie predate de șeful de escortă, odată cu persoana privată de libertate, la locul de deținere de destinație.
\n
(4)Pe timpul opririi navei în porturi, șeful de escortă este obligat să întărească paza, să asigure supravegherea punctelor vulnerabile de pe navă și să interzică urcarea persoanelor străine la bord.
\n

Articolul 212(1)

\n

În situațiile în care transportul persoanei private de libertate se efectuează cu nave de transport public, aceasta este îmbarcată înaintea celorlalți pasageri, așezată separat de alte persoane, prevenindu-se stabilirea de legături interzise sau primirea de bunuri și obiecte, prevederile art. 211

\n
(2)Debarcarea persoanei private de libertate în portul de destinație se efectuează numai după ce au coborât ceilalți pasageri sau în urma acestora, în cazul în care nava continuă deplasarea.
\n

Secţiunea a 4-a Escortarea persoanelor private de libertate cu aeronave

\n

Articolul 213(1)

\n

În aeronave paza și supravegherea persoanei private de libertate se realizează de personal neînarmat.

\n
(2)Pe timpul transportului în aeronave, persoanei private de libertate i se pot aplica mijloace de imobilizare, în condițiile legii, dacă regulile interne sau internaționale de transport nu dispun altfel.
\n
(3)În aeronave, de regulă, persoana privată de libertate este așezată în partea din spate a acesteia, pe ultimul rând de scaune și este încadrată de membrii escortei, astfel încât să se prevină stabilirea de legături cu alți pasageri sau primirea de bunuri și obiecte.
\n
(4)Șeful de escortă stabilește cu autoritățile aeroportului și comandantul aeronavei ca persoana privată de libertate să fie primul pasager îmbarcat, iar la sosire să fie debarcată după coborârea celorlalți pasageri.
\n

Capitolul V

\n

Folosirea mijloacelor de imobilizare

\n

Articolul 214(1)

\n

Pentru prevenirea comportamentelor violente ale persoanei private de libertate, personalul centrului poate folosi mijloacele de imobilizare din dotare, prevăzute de prezentul regulament.

\n
(2)Cătușele și celelalte mijloace din dotare se pot folosi temporar la imobilizarea persoanei private de libertate în următoarele situații: a) pe timpul deplasării la organul judiciar sau pe timpul transferului, ca măsura de prevenire a evadării, în cazuri temeinic justificate; ... b) din considerente medicale, la recomandarea și sub supravegherea medicului; ... c) în cazul persoanelor agresive, periculoase ori care execută izolarea, pentru împiedicarea automutilării; ... d) pentru prevenirea acțiunilor violente asupra altor persoane ori de distrugere a bunurilor și obiectelor din dotarea arestului. ...
\n
(3)Folosirea mijloacelor de imobilizare trebuie autorizată în prealabil de către șeful centrului, cu excepția cazurilor în care urgența nu permite acest lucru, și este permisă numai pe durata pentru care aceasta este strict necesară, impusă de circumstanțele specifice cauzei, legate de securitate sau menită să împiedice persoanele suspectate sau acuzate să se sustragă sau să ia contact cu terțe persoane.
\n
(4)Organele judiciare apreciază cu privire la aplicarea, menținerea sau îndepărtarea mijloacelor de imobilizare, pe durata prezenței persoanei private de libertate în fața acestora.
\n
(5)Sunt cazuri temeinic justificate, atunci când persoana privată de libertate: a) a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau judecată; ... b) a comis o infracțiune contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau alte produse susceptibile de a avea efecte psiho-active, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj, ultraj judiciar; ... c) a evadat sau au încercat să evadeze din centre, din penitenciare ori de sub escortă, sau există indicii cu privire la intenția de evadare; ... d) se află în executarea unei măsuri preventive privative de libertate dispuse pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, în considerarea faptului că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică; ... e) manifestă o stare vizibilă de tulburare psihică; ... f) se automutilează sau amenință că se va automutila în timpul pregătirii în vederea prezentării în fața organelor judiciare sau pe timpul efectuării deplasării; ... g) pune în pericol viața sau integritatea corporală a membrilor escortei ori a altor persoane private de libertate; ... h) refuză să execute dispozițiile legale date de personalul din compunerea escortei cu privire la prezentarea în fața organelor judiciare. ...
\n
(6)Nu se încătușează femeia gravidă, persoana în vârstă de peste 65 ani, persoana cu handicap locomotor, minorul cu vârsta sub 16 ani, persoana ale cărei afecțiuni medicale impun utilizarea tărgii sau căruciorului pentru deplasare, precum și în situații reprezentate de afecțiuni ale membrelor superioare din zona supusă încătușării la indicația medicului, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (5) lit. c) f) g)
\n

Capitolul VI

\n

Percheziția persoanelor private de libertate

\n

Articolul 215(1)

\n

Percheziția este acțiunea prin care se realizează un control amănunțit asupra persoanei private de libertate, echipamentului, bagajelor, alimentelor, cazarmamentului, camerelor de deținere și a tuturor locurilor unde acestea au acces, în scopul descoperirii și ridicării obiectelor interzise, precum și pentru prevenirea unor evenimente deosebite ori a situațiilor de risc, în vederea respectării normelor privind regimul centrelor.

\n
(2)Percheziția este o măsură necesară luată pentru siguranța centrelor, menținerea și restabilirea ordinii și disciplinei în rândul persoanelor private de libertate.
\n
(3)Percheziția se efectuează în intervalul cuprins între ora deșteptării și ora stingerii, cu excepția situațiilor în care acțiunea a început înainte de ora stingerii sau în cazul săvârșirii abaterilor grave sau infracțiunilor.
\n
(4)Bunurile și echipamentul personal deteriorate cu ocazia percheziției sunt reparate sau înlocuite prin grija administrației locului de deținere. Dacă această operațiune a dus la descoperirea de bunuri, substanțe ori obiecte a căror deținere constituie infracțiune, bunurile și echipamentul personal deteriorate se repară numai cu avizul organului de urmărire penală.
\n
(5)În cadrul percheziției, la controlul alimentelor se respectă cu strictețe regulile de igienă stabilite de către personalul medico-sanitar care asigura asistența medicală la nivelul centrului. În scopul prevenirii toxiinfecțiilor alimentare, personalul medico-sanitar propune confiscarea și distrugerea alimentelor alterate, în condițiile legii.
\n
(6)Percheziția se execută în situațiile prevăzute de prezentul Regulament, precum și ori de câte ori există date sau informații referitoare la deținerea unor bunuri sau obiecte interzise.
\n

Articolul 216

\n

În funcție de condițiile și împrejurările în care se execută, precum și de procedeele folosite, percheziția corporală poate fi amănunțită ori sumară, iar percheziția generală poate fi totală sau parțială.

\n

Articolul 217(1)

\n

Prin percheziție corporală amănunțită se înțelege controlul executat asupra persoanei private de libertate, echipamentului, bagajelor și altor obiecte personale sau date în folosință de către administrația centrului.

\n
(2)Percheziția corporală amănunțită se execută în următoarele situații: a) la primirea persoanei private de libertate în centru; ... b) la internarea persoanei private de libertate într-un spital din rețeaua sanitară publică și la externarea din acest loc; ... c) după ce persoanele private de libertate au beneficiat de vizită fără dispozitive de separare; ... d) după ce persoana privată de libertate a beneficiat de vizită intimă; ... e) cu ocazia introducerii și scoaterii în și din camere a persoanei private de libertate sancționate disciplinar cu izolarea. ...
\n

Articolul 218(1)

\n

Percheziția corporală amănunțită se efectuează, de către persoane de același sex cu persoana privată de libertate, în condiții care să nu lezeze demnitatea și să nu afecteze sănătatea persoanei private de libertate, cu asigurarea intimității acesteia.

\n
(2)Asigurarea intimității persoanei private de libertate se realizează prin efectuarea controlului separat de celelalte persoane, în spații anume amenajate, în condițiile art. 35
\n

Articolul 219(1)

\n

Percheziția corporală sumară constă în controlul executat asupra persoanelor private de libertate la scoaterea și introducerea din și în camerele de cazare sau de câte ori este nevoie în scopul prevenirii unor incidente, a situațiilor de risc și ridicării obiectelor interzise.

\n
(2)Persoana privată de libertate are obligația de a înmâna articolele solicitate pentru control.
\n
(3)Atunci când la percheziția corporală sumară asupra persoanelor private de libertate se descoperă obiecte interzise asupra acestora, se efectuează percheziția corporală amănunțită.
\n

Articolul 220(1)

\n

Percheziția generală se execută asupra tuturor camerelor, persoanelor private de libertate, bagajelor și a locurilor unde acestea au acces.

\n
(2)Percheziția generală poate fi totală și cuprinde întregul centru sau parțială și este limitată la un număr de camere, secții sau locuri.
\n

Articolul 221

\n

Percheziția generală se execută o dată pe lună sau ori de câte ori există indicii că se desfășoară activități care încalcă dispozițiile legale, în toate spațiile unde sunt cazate persoane private de libertate sau unde acestea desfășoară diferite activități.

\n

Articolul 222(1)

\n

Percheziția generală, totală sau parțială, se execută pe baza planului de acțiune.

\n
(2)Planurile de acțiune se înregistrează la secretariatul unității de poliție.
\n
(3)În vederea păstrării secretului privind data și locul executării percheziției generale, planul de acțiune se prelucrează cu personalul participant, înaintea începerii ei.
\n
(4)Cu ocazia prelucrării planului de acțiune se pune accent pe cunoașterea de către personal a obiectelor, substanțelor și bunurilor a căror deținere este interzisă, metodele și procedeele folosite de persoanele private de libertate în ascunderea lor și asupra procedurii de efectuare a percheziției.
\n
(5)Fiecărui membru al personalului i se stabilește în mod concret activitatea pe care o va desfășura, semnând despre realizarea acesteia în procesul-verbal prevăzut de art. 223
\n

Articolul 223(1)

\n

După efectuarea percheziției generale, șeful fiecărei echipe întocmește un proces-verbal.

\n
(2)Procesul-verbal prevăzut la alin. (1)
\n
(3)Procesul-verbal este semnat de către personalul care a efectuat percheziția și de către persoana privată de libertate care a asistat la percheziția efectuată.
\n
(4)Pentru persoanele private de libertate care au încălcat regulile de ordine interioară se întocmesc rapoarte de incident.
\n

Articolul 224(1)

\n

Bunurile aflate asupra persoanei private de libertate, al căror număr și cantitate depășesc limita drepturilor legale sunt depuse spre păstrare la magazia centrului.

\n
(2)Bunurile identificate asupra persoanei private de libertate, dobândite de aceasta în mod ilicit pe timpul detenției, se confiscă, înscriindu-se în procesul-verbal de confiscare.
\n
(3)Procesul-verbal de confiscare primește același număr de înregistrare ca și planul de acțiune în baza căruia s-a desfășurat, se certifică prin semnătură de către șeful centrului și se aprobă de șeful unității în care funcționează centrul.
\n
(4)Șeful centrului înștiințează despre măsura luată judecătorul de supraveghere a privării de libertate, transmițându-i o copie de pe procesul-verbal de confiscare.
\n
(5)În raport de natura bunurilor confiscate, acestea se introduc în patrimoniul centrului, se înaintează organului judiciar competent, se valorifică sau se distrug potrivit dispozițiilor legale.
\n
(6)Unele dintre bunurile care fac obiectul distrugerii, din dispoziția scrisă a șefului unității, pot fi păstrate în scop didactic și de instruire a personalului.
\n

Articolul 225

\n

Obiectele, bunurile sau substanțele descoperite asupra persoanei private de libertate a căror deținere, folosire sau transmitere sunt interzise prin lege oricărui cetățean, se ridică de la aceasta, se conservă, se întocmesc documentele necesare probării faptei și se anunță, de îndată, organele judiciare competente, cărora le sunt predate.

\n

Capitolul VII

\n

Controlul activităților de pază, supraveghere, escortare și însoțire

\n

Articolul 226(1)

\n

Pentru verificarea modului de îndeplinire a misiunilor de pază, supraveghere, escortare și însoțire, șeful unității în care funcționează centrul sau șeful centrului dispune efectuarea de controale. Controalele pot fi inopinate sau planificate.

\n
(2)Controalele au ca scop identificarea deficiențelor și a cauzelor acestora, precum și diseminarea rezultatelor din activitatea desfășurată de personalul centrului.
\n

Articolul 227

\n

Persoanelor desemnate pentru executarea controalelor li se stabilesc obiective în concordanță cu dispozițiile prezentului Regulament.

\n

Capitolul VIII

\n

Procedurile standard de intervenție și imobilizare

\n

Articolul 228(1)

\n

Procedurile de intervenție și imobilizare se desfășoară cu respectarea dispozițiilor art. 16 din Lege.

\n
(2)Procedurile de intervenție și imobilizare se utilizează pentru soluționarea incidentelor și sunt folosite numai atât cât acestea sunt necesare și sunt proporționale în raport de situația de fapt.
\n
(3)Incidentele sunt de două tipuri: operaționale și critice.
\n
(4)Intervenția este asigurată cu personal propriu sau, după caz, cu sprijinul polițiștilor din cadrul formațiunii de acțiuni speciale.
\n

Articolul 229(1)

\n

Prin incident operațional se înțelege reacția la situațiile de urgență medicală, la incendiu, la evadare, la tulburări sau violențe ale persoanelor private de libertate și evenimente periculoase.

\n
(2)Prin reacția la situații de urgență medicală se înțelege reacția la una din următoarele situații în care se poate afla persoana privată de libertate: a) stare acută, cu pericol de colaps sau deces; ... b) violență gravă; ... c) vătămare gravă; ... d) automutilare; ... e) aparență de suicid; ... f) aparență de deces; ... g) accident de muncă. ...
\n
(3)Prin reacția la incendiu se înțelege reacția la incendierea intenționată a camerei de deținere sau a propriei persoane, la incendiul sau prăbușirea spațiilor de deținere.
\n
(4)Prin reacția la evadare se înțelege inclusiv reacția la tentativa de evadare.
\n
(5)Prin reacția la tulburări sau violențe ale persoanei private de libertate se înțelege reacția la una din următoarele situații: a) violență între persoane private de libertate; ... b) refuz în grup de a se supune dispozițiilor personalului centrului; ... c) ostilitate sau agresiune individuală; ... d) refuz individual de a se supune dispozițiilor personalului centrului; ... e) baricadare în camera de cazare sau alte spații în care acestea au acces; ...
\n
(6)Prin reacția la evenimente deosebite se înțelege reacția în caz de descoperire de arme sau explozivi, de dispersare a lichidelor fiziologice și de primire de pachete suspecte.
\n
(7)Incidente critice sunt revolta și luarea de ostatici.
\n

Articolul 230(1)

\n

Proporționalitatea utilizării procedurilor de intervenție și imobilizare este o chestiune de fapt și se interpretează pentru fiecare caz în parte, ținându-se seama de acțiunea propriu-zisă, în raport de circumstanțe.

\n
(2)Factorii care trebuie luați în considerare atunci când se analizează proporționalitatea sunt următorii: a) dimensiunile fizice, vârsta și sexul persoanei private de libertate față de cele ale personalului implicat în utilizarea forței; ... b) prezența sau nu a armelor de orice fel la locul incidentului; ... c) timpul, locul sau alte elemente relevante. ...
\n

Articolul 231(1)

\n

Determinarea faptului că utilizarea procedurilor de intervenție și imobilizare este necesară ține seama de vătămarea pe care un membru al personalului încearcă să o prevină și de consecințele actelor neconforme ale persoanei private de libertate față de instrucțiunile legale primite.

\n
(2)Vătămarea pe care un membru al personalului încearcă să o prevină poate acoperi unul din riscurile următoare: a) viața, integritatea corporală și sănătatea sa sau a altora; ... b) securitatea bunurilor; ... c) ordinea și liniștea publică. ...
\n

Articolul 232(1)

\n

Întotdeauna după restabilirea ordinii tulburată de comportamentul necorespunzător al persoanei private de libertate, utilizarea procedurilor de intervenție și imobilizare încetează.

\n
(2)Utilizarea procedurilor de intervenție și imobilizare în raport de circumstanțe este proporțională dacă folosirea altor alternative eficiente și mai puțin vătămătoare nu au putut restabili ordinea de drept.
\n

Articolul 233(1)

\n

Nu este permisă intervenția pentru soluționarea unui incident prin folosirea mijloacelor de imobilizare de către un singur membru al personalului decât atunci când urgența o impune.

\n
(2)În cazul în care este necesară utilizarea mijloacelor de imobilizare în cadrul soluționării unui incident, intervenția este asigurată, după caz, și cu sprijinul polițiștilor din cadrul formațiunii de acțiuni speciale.
\n

Articolul 234

\n

Înainte de intervenție într-un incident operațional, șeful centrului sau, după caz, șeful de schimb trebuie: a) să depună toate eforturile rezonabile pentru a convinge persoana privată de libertate să înceteze incidentul în mod pașnic; ... b) să informeze șeful unității de poliție în vederea alarmării formațiunii de acțiuni speciale; ... c) să solicite relații referitoare la orice informație pertinentă medicală și prezența la locul incidentului, în scopul observării intervenției, a personalului medico-sanitar; ... d) să prezinte lucrătorilor din cadrul formațiunii de acțiuni speciale situația operativă și traseul pe care urmează să se deplaseze pentru mutarea persoanei private de libertate. ...

\n

Articolul 235

\n

În timpul intervenției și mutării persoanei private de libertate la o altă cameră de deținere șeful centrului sau, după caz, șeful de schimb trebuie: a) să deblocheze orice ușă pentru a facilita intrarea lucrătorilor din cadrul formațiunii de acțiuni speciale; ... b) să monitorizeze starea persoanei private de libertate în timpul incidentului, în special cu privire la orice semne care necesită asistență medicală; ... c) să oprească intervenția în cazul în care devine necesar din motive medicale; ... d) să depună eforturi ca situația să nu escaladeze și să se asigure că măsurile aplicate nu sunt utilizate mai mult decât este necesar; ... e) să dispună încetarea aplicării tehnicilor de control, imobilizare și constrângere asupra persoanei private de libertate și escortarea acesteia în camera de relocare; ... f) să percheziționeze locul incidentului. ...

\n

Articolul 236După mutarea persoanei private de libertate, șeful de schimb trebuie:

\n
a)să informeze personalul medical pentru examinarea persoanei private de libertate; ... b) să se îngrijească de completarea dosarului de incident. ...
\n

Articolul 237(1)

\n

Modul cadru de acțiune pentru rezolvarea incidentelor, principiile de utilizare a mijloacelor de imobilizare de către lucrătorii din cadrul formațiunii de acțiuni speciale pentru măsuri de securitate speciale și modul de desfășurare a acestora în timpul unui incident se stabilesc prin metodologie aprobată prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române.

\n

Articolul 238(1)

\n

Șeful centrului este obligat să informeze permanent șeful unității de poliție cu privire la activitățile desfășurate în centru și măsurile luate, în situații deosebite și, după caz, să solicite sprijin pentru îndeplinirea întocmai a misiunilor și sarcinilor ce revin unității.

\n
(2)În cazurile în care se impune, șeful unității de poliție raportează potrivit prevederilor specifice în vigoare.
\n

Titlul IV

\n

Dispoziții finale și tranzitorii

\n

Articolul 239(1)

\n

Structura cu rol de coordonare a centrelor de reținere și arestare preventivă îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 234 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii.

\n
(2)În cazul în care capacitatea legală de cazare a unui centru este depășită, șeful centrului poate informa, în scris, structura prevăzută la alin. (1)
\n
(3)Solicitarea conține numărul persoanelor private de libertate și temeiul deținerii în centru.
\n
(4)Nu pot face obiectul transferului persoanele private de libertate a căror stare de sănătate nu permite realizarea transferului sau care urmează tratament într-o unitate sanitară.
\n
(5)La stabilirea efectuării transferului, șeful structurii prevăzute la alin. (1) a) capacitatea de cazare și gradul de ocupare al centrului în care urmează să se efectueze transferul; ... b) dinamica situației operative la nivelul unității de poliție în care funcționează centrul în care urmează să se efectueze transferul; ... c) distanța dintre cele două centre să permită prezentarea persoanelor private de libertate la solicitarea organelor judiciare în condiții de siguranță; ... d) dacă pot fi respectate solicitările organelor judiciare pentru buna desfășurare a activităților de urmărire penală. ...
\n
(6)Șeful structurii prevăzute la alin. (1) alin. (5)
\n
(7)Șeful centrului care a solicitat transferul informează organul judiciar competent despre efectuarea transferului în vederea îndeplinirii formalităților de citare.
\n
(8)Prevederile alin. (3) - (7)
\n

Articolul 240(1)

\n

Structura înființată în condițiile art. 5 alin. (3) a) analizează, organizează, coordonează și sprijină efectuarea unor misiuni vizând siguranța deținerii, în centrele aflate în coordonare, prin valorificarea resurselor umane și materiale disponibile; ... b) organizează, coordonează și monitorizează implementarea noilor prevederi legale, în baza planurilor stabilite, potrivit domeniului de competență, de către structurile ierarhic superioare; ... c) coordonează, organizează și după caz, asigură activitățile de escortă prin valorificarea resurselor disponibile la nivelul centrelor aflate în coordonare; ... d) monitorizează gradul de ocupare al centrelor pe care le coordonează; ... e) repartizează, în funcție de numărul de locuri disponibile, persoanele private de libertate la nivelul centrelor aflate în coordonare. ...

\n

Articolul 241

\n

Dispozițiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător persoanelor condamnate și celor arestate preventiv trimise în judecată, aflate temporar în centre, cu excepția condiției obținerii acordului procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală pentru situațiile în care acestea sunt menținute în centre pentru alte motive decât solicitarea organelor judiciare.

\n

Articolul 242

\n

Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române, directorul general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectorii-șefi ai inspectoratelor de poliție județene coordonează, îndrumă și controlează activitățile privind organizarea și funcționarea centrelor, astfel încât acestea să se desfășoare cu respectarea prevederilor legale și a reglementărilor interne în materie.

\n

Articolul 243(1)

\n

În baza funcției și a prerogativelor conferite de aceasta, precum și pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, în centre au acces următoarele persoane: a) Președintele României și Prim-ministrul Guvernului României, împreună cu persoanele care îi însoțesc; ... b) ministrul afacerilor interne și secretarii de stat din Ministerul Afacerilor Interne împreună cu persoanele care îi însoțesc; ... c) inspectorul general și inspectorii generali adjuncți ai Inspectoratului General al Poliției Române împreună cu persoanele care îi însoțesc; ... d) reprezentanții Avocatului Poporului; ... e) judecătorii de supraveghere a privării de libertate, în unitățile de jurisdicție; ... f) președintele Curții Constituționale a României, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor în ale căror circumscripții se află centrul; ... g) procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi, procurorii generali ai curților de apel, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele și judecătoriile în a căror circumscripții se află centrul; ... h) membrii comisiilor/comitetelor/subcomitetelor sau organizațiilor internaționale a căror competență este acceptată ori recunoscută de România; ... i) personalul Inspectoratului General al Poliției Române cu atribuții de coordonare și control; ... j) reprezentanții organizațiilor neguvernamentale în condițiile Regulamentului de aplicare a Legii; ... k) alte persoane abilitate, în exercitarea atribuțiilor legale. ...

\n
(2)Personalul prevăzut la alin. (1) lit. i)
\n

Articolul 244(1)

\n

Normele privind dotarea și amenajarea spațiilor destinate asigurării asistenței medicale, consultației și efectuării triajului epidemiologic prevăzute în prezentul regulament se stabilesc prin dispoziție comună a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române și directorului Direcției Medicale.

\n
(2)Modalitatea și regulile specifice de executare a serviciului de pază și supraveghere, de efectuare a perchezițiilor și de escortare a persoanelor private de libertate, precum și documentele specifice aferente acestor activități se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române.
\n

Articolul 245(1)

\n

Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române, directorul general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectorii-șefi ai inspectoratelor de poliție județene pot delega competențele ce le revin potrivit prezentului regulament, unui adjunct al acestora.

\n
(2)Șefii unităților de poliție răspund de organizarea și asigurarea bunei desfășurări a activității centrelor, precum și de respectarea strictă a dispozițiilor legale referitoare la drepturile persoanelor private de libertate.
\n
(3)Șefii unităților de poliție iau măsurile necesare pentru asigurarea protecției persoanelor private de libertate precum și pentru instruirea temeinică a personalului centrelor și a polițiștilor care efectuează escortele.
\n
(4)Prezentul regulament este adus la cunoștință lucrătorilor de poliție care își desfășoară activitatea în centre, precum și celorlalți polițiști, sub aspectele care îi privesc.
\n

Articolul 246Anexele nr. 1

\n

2 Anexa nr. 1 Anexă cu măsurile de siguranță și supraveghere, amenajarea și dotarea spațiilor din centrele de reținere și arestare preventivă Normele prevăzute în anexă sunt obligatorii la elaborarea documentațiilor pentru obiective noi de investiții constând în construirea de centre de reținere și arestare preventivă. Pentru lucrările de modernizare, transformare și extindere a fondului construit se vor utiliza în conformitate cu posibilitățile tehnice real existente și cu avizul proiectanților. Centrele de reținere și arestare preventivă vor fi amenajate în clădiri, astfel încât spațiile de cazare să fie amplasate suprateran, evitându-se, pe cât posibil, poziționarea în zone accesibile publicului.

\n

Reamenajarea spațiilor existente și construirea spațiilor noi se fac cu respectarea prevederilor legislației în vigoare și a recomandărilor internaționale, în special ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.

\n

Având în vedere specificul construcțiilor cu destinația de centru de reținere și arestare preventivă, precum și faptul că, de regulă sunt situate în cadrul imobilelor ce deservesc structurile Poliției Române, acestea vor fi încadrate în clasa de importanță și categoria de importanță atribuită clădirilor respective, acordându-se o atenție sporită la proiectarea structurii de rezistență, în special a pereților exteriori, deoarece reprezintă elementul principal de securitate pentru evitarea tendințelor de evadare a persoanelor private de libertate sau pătrunderea persoanelor neautorizate.

\n

În vederea sporirii gradului de siguranță al centrelor, acolo unde condițiile din teren sau cele constructive permit, se delimitează prin garduri împrejmuitoare din cărămidă, plasă din sârmă cu lamele, plase metalice sudate ori sârmă ghimpată, cu o înălțime de cel puțin 4 metri, completate cu supraînălțări din rulouri de sârmă cu lamele. Perimetrul va fi asigurat cu sistem de supraveghere video și, după caz, cu sisteme de protecție perimetrală ce au la bază senzori, radare, bariere IR, microunde etc.

\n

Accesul în centru se face prin intermediul unei uși metalice cu sistem de închidere-deschidere electronică acționată mecanic, iar pentru sporirea gradului de siguranță, acolo unde condițiile constructive permit, la intrarea-ieșirea în și din centru se pot amplasa porți detectoare de metale, aparate cu raze X pentru controlul bagajelor și sisteme electronice de permisiune a accesului și de identificare a persoanelor. În exterior, în zona ușii de acces în centru, pentru debarcarea/îmbarcarea în condiții de siguranță a persoanelor private de libertate, se poate amenaja un sistem tip ecluză, astfel încât să nu se poată realiza deschiderea ambelor puncte de acces în același timp.

\n

Sectorul de cazare a persoanelor private de libertate este delimitat de sectorul administrativ prin grilaje de tronsonare și, după caz, sisteme electronice de permisiune a accesului și de identificare a persoanelor. Accesul în aceste spații tronsonate se realizează cu sisteme de închidere acționate electric, sau mecanic de către personalul de supraveghere.

\n

Anexele nr. 1.A - 1.I Anexa nr. 1.A Amenajarea și dotarea camerelor pentru cazarea persoanelor private de libertate A.

\n

Dotarea camerelor pentru cazarea persoanelor private de libertate cuprinde:

\n
1)fereastră cu gratii ...
\n
2)ușă metalică cu grilaj ...
\n
3)pat metalic ...
\n
4)masă ...
\n
5)scaun ...
\n
6)spațiu de depozitare a bunurilor ...
\n
7)duș și cădiță duș ...
\n
8)perdea/ușă ...
\n
9)lavoar și vas wc ...
\n
10)interfon terminal sistem radioficare ...
\n
11)aparat de aer condiționat ...
\n
12)tv ... ...
\n

B.

\n

Caracteristicile privind amenajarea și dotarea camerelor destinate cazării persoanelor private de libertate cu elemente de mobilier, instalații igienico-sanitare antivandalism și de încălzire 1.

", "next": 239735}