3.3. Programe ecoturistice În România, programele de ecoturism au o istorie relativ recentă. Primele astfel de pachete turistice au fost create în jurul anului 2000, când au apărut o serie de inițiative în zona unor parcuri naționale sau naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vânători Neamț, Apuseni)*51). Remarcabil este proiectul Carnivore Mari din Carpați, care a reușit să demareze programe de ecoturism axate pe atractivitatea populației de lupi, urși și râși din arealul de nord al Pietrei Craiului. Aceste programe ecoturistice cât și dezvoltarea serviciilor și infrastructurii aferente au reușit să crească în popularitate și să fie recunoscute de către OMT ca fiind printre cele mai bune destinații de ecoturism din lume la nivelul anului 2002. *51) http://www.fpdl.ro/public/pdfs/ecoturism.pdf (Programul: Parteneriat pentru Dezvoltare Economică Locală, Raport privind posibilitățile de dezvoltare a ecoturismului în zona localităților Horezu, Novaci, Polovragi, Costești, Măldărești, Vaideeni, 2005) În prezent, principalele zone din România în care se concentrează programele de ecoturism sunt:– Rezervația Biosferei Delta Dunării și Dobrogea (observarea păsărilor, plimbări cu barca); ... – Parcul Național Piatra Craiului și împrejurimile acestuia (programe bazate în special pe observarea carnivorelor mari (lup, urs, râs), dar și a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, cicloturism, drumeții montane etc.); ... – Parcul Natural Munții Apuseni (speoturism, drumeții tematice, programe culturale, schi de tură, turism ecvestru, cicloturism etc.); ... – alte arii naturale protejate, unele cu statut de parc național sau natural: Parcul Național Retezat - Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Național Munții Măcinului, Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Călimani, Parcul Natural Lunca Mureșului, Parcul Natural Vânători Neamț, cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeție tematică, schi de tură, observarea florei și faunei, programe culturale, expediții cu canoe etc.; ... – Transilvania - zona Târnava Mare (descoperirea culturii săsești și secuiești, călărie, drumeții tematice etc.); ... – Maramureș (programe de descoperire a naturii, călărie, cicloturism, descoperirea ocupațiilor și a arhitecturii tradiționale etc.); ... – Bucovina (programele de observare a naturii, drumeții tematice combinate cu turismul cultural și cu turismul monahal). ... Programele de ecoturism din România sunt oferite spre vânzare prin intermediul unor tur-operatori locali, care colaborează de regulă cu tur-operatori din străinătate.
\nSe remarcă câțiva operatori promovați de către Asociația de Ecoturism din România, dintre care unii comercializează programe ecoturistice certificate: ● MY ROMÂNIA - oferă tururi culturale și de drumeție în Transilvania, Maramureș și Bucovina; ● CARPATHIAN NATURE TOURS - oferă programe de observare de animale sălbatice; ● INTERPARES - oferă programe de drumeție în Făgăraș și Piatra Craiului; ● TIOC NATURE & STUDY TRAVEL - oferă programe de canoe în Delta Dunării; ● PHOTOTOUR - oferă ateliere de fotografie și fototururi; ● NOROC ROMÂNIA - oferă programe de mountain-bike); ● WANDERLUST TOUR (oferă circuite culturale și în natură în zona săsească); ● TYMES TOURS (oferă circuite culturale și în natură în Banat, Transilvania și Delta Dunării); ● OUTDOOR EXPERIENCE (oferă activități în aer liber bazate pe natură); ● ABSOLUTE CARPATHIAN (oferă tururi personalizate cu accent pe faună sălbatică, paragliding, cățărare și alpinism); ● ACTIVE TRAVEL (oferă tururi personalizate pentru grupuri mici și pachete de vacanță de la turism general până la observații de wildlife în Transilvania); ● CARPAT BIKE (oferă programe de cicloturism și mountain bike); ● APUSENI EXPERIENCE (oferă programe turistice standard și personalizate incluzând drumeție, speologie, cicloturism, fotografie și observații de floră); ● DISCOVEROMANIA (oferă programe de descoperirea naturii și a culturii tradiționale); ● EXPLORE ROMÂNIA (oferă programe active și circuite culturale în diferite părți ale țării); ● DELTA TRAVEL (oferă programe de birdwatching în Delta Dunării).*52) *52) https://www.asociatiaaer.ro/membri-si-parteneri/ O serie de administrații de parc depun eforturi serioase pentru realizarea și comercializarea unor programe turistice bazate pe natură.
\nÎn acest sens, câteva exemple reprezentative sunt:> Administrația Parcului Național Călimani a întocmit o serie de programe ecoturistice*53): *53) http://www.calimani.ro ● programe călare cu însoțitor (de 1, 2, 3 zile):– \"Călare prin munți spre 12 Apostoli\" ... – \"Călare spre Pietrele Roșii\" ... – \"Călare pe creasta vulcanică din Munții Călimani\" ... ● excursii cu ghid însoțitor; ● Junior Ranger (tabără ecologică adresată copiilor între 10-18 ani); ● Foto Safari. > Administrația Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș oferă o serie de programe ecoturistice, respectiv observarea caprelor negre, vizită la stână, tururi de drumeție, tururi de escaladă, plimbări cu barca, ture de echitație în stil nomad (ture de o zi sau de mai multe zile), competiții sportive de tip outdoor, cum ar fi: Off Road Triathlon Lacu Roșu, Concursul de schi Retro din Lacu Roșu, Carpathian Gladiator-Lacu Roșu și Tura de performanță \"Eross Zsolt\"*54); *54) Informații oferite de Administrația Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș > Administrația Parcului Natural Comana oferă tururi ghidate pentru prezentarea parcului, plimbări cu barca în Delta Neajlovului, programe de birdwaching sau închirieri de biciclete. > Administrația Parcului Național Cozia realizează câteva programe ecoturistice: excursii cu ghid de 1, 2 și 3 zile, observații de faună pe trasee sau în puncte speciale de observare, programe de fotografiere a animalelor sălbatice și a habitatelor acestora. > Administrația Parcului Național Munții Măcinului propune o serie de excursii călare și drumeție cu ghid pe traseele marcate în cadrul parcului. > Administrația Parcului Național Domogled Valea Cernei, în parteneriat cu Hotelul Ferdinand din Băile Herculane, oferă excursii cu ghid pe 7 trasee turistice din parc, prin parcurgerea cărora se pot vizita cele mai importante obiective. > Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului promovează o serie de 8 programe ecoturistice, cu durate de 1 sau 3 zile*55): *55) http://www.luncamuresului.ro/– \"Ecotur în Parcul Natural Lunca Mureșului și Rezervația Naturală Runcu Groși\" ... – \"Excursie în canoe și retur pe biciclete în Parcul Natural Lunca Mureșului\" ... – \"Admirarea peisajului de luncă și a insulelor de pe Mureș din canoe sau caiac\" ... – \"Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin\" ... – \"Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator\" ... – \"Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta\" ... – \"Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos\" ... – \"Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi\" ... Programele includ plimbări cu bicicleta, cu canoe, urmărirea păsărilor și mamiferelor din observatoare, vizitarea unor obiective culturale (puncte arheologice, mânăstiri), admirarea pădurii de luncă, vizitarea unui sălaș.
\nCazarea se face în cadrul centrului de vizitare Ceala. > Administrația Parcului Național Semenic - Cheile Carașului asigură ghid turistic pentru vizitarea traseului subteran al Peșterii Comarnic, pentru parcurgerea celor 9 trasee turistice din cadrul parcului, pentru parcurgerea traseului ecoturistic Izvoarele Nerei și pentru observații faunistice, floristice și de geomorgologie. De asemenea, organizează contra-cost tabere. > Administrația Parcului Național Buila Vânturarița este în curs de diversificare a ofertei de servicii și programe turistice. Oferă ghid turistic specializat - informații despre parc, vizitarea obiectivelor turistice cultural-istorice din parc și din preajma acestuia, cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor locale, observații ale florei și faunei din parc, ture montane pe trasee dificile, ture de iarnă.
\nExistă un program turistic \"Porțile Parcului Național Buila-Vanturarița: natură și spiritualitate\", program promovat printr-o agenție locală de turism (Eco Natur Travel), iar încă din 2007 este realizat un program educativ adresat elevilor: \"Ranger Junior al Parcului Național Buila- Vanturarița\". > Administrația Parcului Național Retezat, în parteneriat cu Asociația de Turism Retezat, oferă următoarele categorii de programe turistice: ture cu ghid pe traseele montane, ture pe traseele de bicicletă din interiorul/apropierea parcului, vizite la principalele atracții din zonă. > Administrația Parcului Național Ceahlău organizează tururi (cu maxim 10 persoane) în rezervațiile științifice Ocolașu Mare și Polițele cu Crini.
\nÎn cadrul acestor programe sunt oferite explicații privind patrimoniul natural și cultural al parcului și al zonei adiacente acestuia. > Administrația Parcului Național Cheile Nerei - Beușnița a elaborat un program turistic de 7 zile intitulat \"La pas prin Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița\", dar nu este aplicabil din mai multe motive: lipsa unor ghizi turistici autorizați în cadrul parcului, locuri de cazare puține, starea precară a infrastructurii rutiere. > Administrația Parcului Național Defileul Jiului realizează anumite programe ce vizează: prezentarea Centrului de vizitare Bumbești Jiu, drumeții pe cele două trasee tematice, vizitarea conacelor din Plaiul Bumbești, vizitarea Mănăstirii Lainici și a schiturilor Locurele și Pustnicul, realizarea unor trasee în Pasul Vâlcan. > Administrația Parcului Național Munții Rodnei organizează o serie de programe ecoturistice, respectiv drumeții de 1-3 zile, cu ghid, pe diferite trasee turistice din interiorul parcului, plimbări cu trăsura sau cu sania pe traseul Valea Vinului - Rodna, plimbări călare în localitatea Valea Vinului și la Poiana cu narcise de pe Masivul Saca. > Administrația Parcului Natural Porțile de Fier pune la dispoziție servicii de ghid turistic pentru un număr de 10 trasee turistice.
\nSe pot desfășura diverse programe turistice, mai simple, de o zi pentru parcurgerea unui singur traseu, sau mai complexe, pe durata mai multor zile, pentru parcurgerea unui traseu mai lung sau a mai multor trasee. Pot fi organizate programe combinate auto și naval sau auto și drumeție, trasee ce oferă și posibilitatea vizitării unor obiective antropice din zonă (Complexul Hidroenergetic și de Navigație \"Porțile de Fier\", Mănăstirea Vodița, Mănăstirea Sf. Ana, Catedrala romano-catolică din Orșova, Muzeul parohial Eșelnița, Mănăstirea Mraconia etc.). De asemenea, pot fi parcurse traseele tematice educative: Balta Nera-Ostrov Moldova Nouă, Traseul morilor de apa Valea Sichevița*56). *56) http://www.pnportiledefier.ro/progr_turistice.html > Administrația Parcului Natural Vânători-Neamț oferă o serie de programe turistice concentrate pe obiectivele culturale și naturale existente pe raza parcului:– \"Bison safari\" - observarea zimbrilor aflați în libertate; ... – \"Drumeții culturale, trasee ecumenice\"; ... – Observații zimbri - observarea zimbrilor aflați în semilibertate, în țarcul de aclimatizare din zona Centrului de Vizitare al Parcului Natural Vânători Neamț. ... > Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei oferă vizitatorilor parcului plimbări pe Dunăre cu șalupa administrației parcului, plimbări cu barca pe lacurile și iezerele din interiorul insulelor, plimbări cu atelaje hidro până la observatoarele amplasate în interiorul parcului. > Administrația Parcului Natural Bucegi oferă tururi ghidate de drumeție pe traseele turistice din parc și programe de observare de animale sălbatice, în colaborare cu gestionarii fondurilor cinegetice. > Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului oferă programe turistice în cadrul evenimentelor pe care le organizează (Săptămâna Europeană a Geoparcurilor, Zilele Geoparcului, Festivalul Dinozaurilor, Ziua Vulcanilor).
\nDe asemenea, în parteneriat cu Asociația Drag de Hațeg, Geomedia și Centrul de Resurse pentru Acțiune Locală, oferă tururi ghidate pe traseele*57): *57) www.dragdehateg.org– Istorie și legende (Hațeg - Peșteana - Sarmizegetusa - Ostrov - Râu de Mori - Suseni - Colț); ... – Drumul Vulcanilor (Hațeg - General Berthelot - Densuș - Ștei- Răchitova); ... – Valea Dinozaurilor (Hațeg - Sîntămăria Orlea - Sînpetru - Sibișel - Ohaba Sibișel); ... – Natură și Tradiție (Hațeg - Sîntămăria Orlea - Sălașu de Sus - Peștera - Mălăiești - Nucșoara). ... > Programe turistice disponibile pe teritoriul Parcului Natural Putna-Vrancea:– Wildlife Watching - (\"O săptămână în Țara Ursului\"; \"Un weekend împreună cu urșii\"; \"Fluturi, păsări și flori\"); ... – Aventură - (\"Tehnici de supraviețuire în Carpații Sălbatici\"); ... – Cultură - (\"Viața tradițională din Carpați: Păstoritul\"). ... > Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării nu organizează programe turistice, dar sunt numeroși operatori turistici care organizează tururi cu caracter ecoturistic în Delta Dunării.
\nUn exemplu în acest sens îl constituie Centrul de Ecoturism Rowmania din Crișan, care oferă vizitatorilor trasee de turism lent (de 1, 2, 3 sau 4 zile), cu ghidare și interpretare. Pentru tururile pe canale, sunt folosite canotci-ambarcațiuni tradiționale din lemn, confecționate local. ...
\n3.4. Circulația turistică Ariile naturale protejate din România au reprezentat o motivație importantă de călătorie pentru numeroși turiști rezidenți și străini, cu precădere din țările central europene. În prezent, deoarece nu există un sistem de taxare a turiștilor la intrarea în cadrul parcurilor (cu anumite excepții), nu există o evidență a numărului de vizitatori, acesta putând fi doar estimat. Conform estimărilor făcute, aceste areale atrag în prezent aproape 3.000.000 de vizitatori (Anexa nr. 9). Dintre acestea se remarcă Parcul Național Cheile Bicazului Hășmaș și Parcul Natural Apuseni (cu câte 500.000 vizitatori), Parcurile Naturale Bucegi (350.000) și Vânători Neamț (300.000), Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului (175.000), Parcul Național Piatra Craiului (128.000), Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina și Parcul Național Cozia (câte 100.000) și Rezervația Biosferei Delta Dunării (86.585) etc.
\nConform acțiunilor de monitorizare și înregistrare a vizitatorilor realizate de ariile protejate majore din România, se constată următoarele: ● Rezervația Biosferei Delta Dunării Conform Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării*58): *58) informațiilor primite de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (2018)– 48.372 vizitatori în primele 8 luni ale anului 2018, din care 77,9% au fost turiști români; ... – 86.585 vizitatori în anul 2017, cu 17,5% mai mulți decât în anul 2016; ... – un număr de 7.852 vizitatori, dintre care 6.264 români și 1.588 străini au solicitat informații în centrele de informare ale ARBDD (în anul 2017). ... Conform Institutului Național de Statistică (pentru anul 2017)*59) *59) Date extrase de la Institutul Național de Statistică - baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro)– 100.423 de turiști cazați la nivelul anului 2017 (inclusiv în municipiul Tulcea), dintre care 76% sunt turiști români; ... – durata medie a sejurului este de 2,1 zile. ... ● Parcul Național Retezat*60) *60) date oferite de Administrația Parcului Național Retezat (2015 și 2018);
\nUSAID, AER, Green Cross România, Strategie pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Național Retezat, 2009– aproximativ 11.000 de vizitatori (2017); ... – aproximativ 20% din vizitatori sunt străini, marea majoritate provenind din Ungaria și Republica Cehă; ... – 50% stau în medie 4 nopți în parc, iar 50% sunt vizitatori de o zi; ... – 3 din 4 vizitatori sunt tineri cu vârstele cuprinse între 18 și 35 ani; ... – peste 50% dintre vizitatori nu folosesc nici una dintre facilitățile de cazare comerciale (folosesc propriile corturi), astfel impactul economic este în momentul de față extrem de mic; ... – cea mai des folosită intrare în parc a fost Cârnic - 70% dintre vizitatori; ... – vizitatorii vin în special pentru: drumeții, natură, alpinism, picnic. ... ● Parcul Național Munții Rodnei*61) *61) date oferite de Administrația Parcului Național Munții Rodnei (2015 și 2018);
\nAsociația de Ecoturism din România, Strategia de management a vizitatorilor în Parcul Național Munții Rodnei, 2009– 29.690 vizitatori (2017); ... – 80% din vizitatori pătrund pe teritoriul parcului prin partea nordică, iar o proporție mult mai redusă (20%) prin partea de sud. Acest lucru este datorat existenței unor căi de acces cu fluxuri mari de circulație rutieră, apropierii față de punctele de acces în parc și existenței unei stațiuni turistice de interes local. ... – turiștii provin în principal din județele limitrofe: Bistrița-Năsăud, Maramureș, Suceava, Cluj, precum și municipiul București și alte județe mai îndepărtate (Iași, Botoșani, Galați, Neamț, Constanța). ... – 60% au sosit pentru drumeție (în special partea centrală a zonei parcului), 33% se află într-o vizită ocazională în zonă, iar 7% vin în vizită la rude și includ în această excursie o drumeție sau o ieșire scurtă în parc (sau în zona învecinată); ... – frecvența cea mai mare o au grupurile de 2-3 persoane, dar un procent semnificativ aparține grupurilor formate din 4-5 persoane (în special pentru cei sosiți pentru drumeții mai lungi și picnic sau grătar de week-end). ... ● Parcul Național Călimani*62) *62) date oferite de Administrația Parcului Național Călimani;
\nRNP Romsilva - Administrația Parcului Național Călimani RA, Planul de management revizuit al Parcului Național Călimani, pag. 81-82– circa 13.500 vizitatori anual; ... – principalele categorii de vizitatori: turiști montani; cercetători, elevi, studenți în grupuri organizate; practicanți de turism ecvestru, grupuri organizate în scop turistic provenite din stațiunea Vatra Dornei și din circuitul cultural istoric al Bucovinei de Nord, practicanți de mountain-bike, localnici, culegători. ... – majoritatea turiștilor preferă accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei - Gura Haitii - Călimani, și pe drumul de pe Valea Lomașului dinspre Toplița. ... – principalele obiective vizate sunt \"12 Apostoli\", \"Lacul Iezer\", creasta calderei vulcanice a Munților Călimani. ... ● Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița*63) *63) informații primite de la Administrația Parcului Național Cheile Nerei - Beușnița (2015 și 2018)– numărul de vizitatori a crescut constant, de la aproximativ 8.000 de vizitatori/an în perioada 2011-2013, la aproximativ 25.000 de vizitatori în 2014 și la circa 70.000 vizitatori în anul 2017.
\nCreșterea semnificativă din ultimii ani se datorează promovării Cascadei Bigăr, drept cea mai frumoasă cascadă din lume într-un clasament realizat de \"The World Geography\"; ... – 75% din vizitatori sunt români; 10% sunt turiști germani; 8% cehi; 5% sârbi; 2% alte naționalități; ... – activități practicate: opriri de scurtă durată la cascada Bigăr, speoturism, rafting, ciclism, drumeție, escaladă, vizite culturale de scurtă durată la mănăstirile Slatina Nera și Calugăra, călătorii cu trenul până la Anina. ... ● Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș*64) *64) informații primite de la Administrația Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș– există două categorii de vizitatori: vizitatori de tranzit, al căror număr se poate estima la aproximativ 475.000-500.000 vizitatori anual și vizitatori care stau în zonă 1-3 zile, de regulă la sfârșit de săptămână (circa 18.000 în anul 2017). ... ● Parcul Național Piatra Craiului*65) *65) informații primite de la Administrația Parcului Național Piatra Craiului (2015 și 2018), RNP Romsilva - Administrația Parcului Național Piatra Craiului RA, Planul de management al Parcului Național Piatra Craiului, pag. 114-116 (http://www.pcrai.ro//files/Plan_site.pdf)– aproximativ 128.000 de vizitatori anual (2017); ... – circa 4-10% turiști străini (procentul a crescut în ultimii ani); ... – principalele motive ale călătoriei sunt legate de unicitatea reliefului și naturii; ... – circa 48% sunt tineri cu vârstă cuprinsă între 18-29 ani, 45% au între 30-49 ani, 6% au sub 18 ani. ... – 25% din turiști stau o zi sau mai puțin, 40% între două și trei zile, 25% stau între patru zile și o săptămâna și numai 10% din turiști stau mai mult de o săptămână. ... – 64% din turiști folosesc camparea la cort, 20% folosesc pensiunile din comunitățile locale, iar restul de 27% înnoptează la cabanele montane și refugiile alpine.
\nDeși numărul pensiunilor din localitățile adiacente parcului a crescut la câteva sute, se apreciază că mai mult de 60% din clienții acestora nu întreprind excursii în parc, mulțumindu-se să se odihnească, să admire peisajele rurale și montane și să experimenteze gastronomia și obiceiurile tradiționale. ... – 65% din vizitatorii parcului menționează zona de creastă ca fiind destinația principală a vizitei. ... ● Parcul Național Cozia*66) *66) informații primite de la Administrația Parcului Național Cozia (2015 și 2018)– 100.000 de vizitatori anual (2017); ... – o ușoară creșterea a numărului vizitatorilor în perioada 2009-2016, numărul acestora fiind de aproximativ 80-90.000; ... – structura vizitatorilor: 80% români și 20% străini; ... – distribuția pe puncte de intrare în parc și trasee: 60% pe cele 3 trasee tematice amenajate și 40% pe celelalte trasee turistice; ... – principalele motive ale vizitei sunt: excursii, vizitarea mănăstirilor, picnic, fotografiere, scurte plimbări; ... – o parte dintre vizitatorii care frecventează în general locurile mai accesibile de la intrările în parc sunt sosiți în zonă pentru tratament balnear în stațiunea Călimănești - Căciulata. ... ● Parcul Național Domogled - Valea Cernei*67) *67) informații primite de la Administrația Parcului Național Domogled - Valea Cernei (2015 și 2018)– aproximativ 15.000 de turiști (2017), însă numărul acestora poate fi mult mai mare; ... – majoritatea vin în parc pentru recreere (38%), drumeție (24%) și tratamente balneare la izvoarele termale (23%).
\nPe suprafața parcului național, tratamentele balneare pot fi desfășurate în zona 7 Izvoare, în bazine situate în aer liber. ... – 30% dintre turiștii intervievați au ca obiectiv principal stațiunea Băile Herculane dar, pe durata șederii lor în zonă parcurg și câteva trasee turistice, iar 12% dintre cei intervievați au spus că Parcul Național Domogled - Valea Cernei este singura lor destinație; ... – majoritatea vin din județele din zonă. ... ● Parcul Național Munții Măcinului*68) *68) informații primite de la Administrația Parcului Național Munții Măcinului (2015 și 2018); Asociația de Ecoturism din România, Strategia de management a vizitatorilor în Parcul Național Munții Măcinului, 2009– aproximativ 14.000 vizitatori (2017); ... – majoritatea români din orașele din apropiere (Galați, Brăila, Tulcea, Constanța), dar și din București, Iași, Brașov, Timișoara etc., dar și din străinătate, din Germania, Franța, Austria, Olanda etc. ... – durata medie a sejurului este de o zi - impact economic minim asupra comunităților locale; ... – principalele grupe de vizitatori: localnici din localitățile din apropierea parcului (pentru picnic), bird-watcheri, drumeți în grupuri mici (2-10 persoane), utilizatori de ATV-uri, grupuri organizate de 20-40 persoane care solicită ghid din partea administrației parcului, cicloturiști, cățărători, familii cu rulote și autoturisme personale. ... ● Parcul Național Buila Vânturarița*69) *69) informații primite de la Administrația Parcului Național Buila Vânturarița– 3.300 vizitatori în primele 8 luni din 2018; ... – în ultimii trei ani analizați tendința a fost una pozitivă: 1000 vizitatori în anul 2015, 2.284 vizitatori în 2016 și 3.800 vizitatori în anul 2017. ... ● Parcul Național Defileul Jiului*70) *70) informații primite de la Administrația Parcului Național Defileul Jiului (2018)– 103 turiști și 834 vizitatori din cadrul școlilor cu care parcul are încheiate protocoale (2017). ... ● Parcul Național Semenic - Cheile Carașului*71) *71) informații primite de la Administrația Parcului Național Semenic - Cheile Carașului (2018)– 7.095 vizitatori în anul 2017. ... ● Parcul Național Ceahlău*72) *72) Informații primite de la Administrația Parcului Național Ceahlău (2015 și 2018)– 36.412 vizitatori în anul 2017, cu 2,7% mai puțini decât în anul 2016.
\nSe estimează că numărul de intrări în parc este cu aproximativ 15% mai mare deoarece, conform Regulamentului parcului, persoanele care sunt în sejur mai multe zile în localitățile din jurul parcului achită taxa de vizitare o singură dată chiar dacă în intervalul de ședere ei intră în parc de mai multe ori. În același timp în cei 15% mai pot fi incluși și cei care intră clandestin în parc ocolind porțile de intrare. ... – Majoritatea turiștilor străini provin din statele membre ale Uniunii Europene și Republica Moldova. ... – afluxul cel mai mare de vizitatori a fost în lunile iunie-septembrie când s-au înregistrat 28.933 vizitatori (aproape 80% din totalul anual). ... – 24.777 vizitatori (68,0% din total) au intrat în parc pe la Durău; 8.042 vizitatori (22,1% din total) pe la Izvorul Muntelui și 3.593 vizitatori (9,9%) pe la confluența Bistrelor (comuna Bicazu Ardelean, sat Telec). ... – Pe teritoriul Parcului cele mai întâlnite activități turistice se leagă de drumeții, ascensiuni montane, precum și activități specifice de camping. ... ● Parcul Natural Bucegi*73) *73) informații primite de la Administrația Parcului Natural Bucegi (2015 și 2018)– peste 350.000 de vizitatori în anul 2017; ... – cei mai mulți vizitatori vin în week-end-uri, în perioadele de sărbători și vara în perioada de vacanțe și concedii. ... ● Parcul Natural Porțile de Fier*74) *74) informații primite de la Administrația Parcului Natural Porțile de Fier (2015 și 2018)– circa 65.530 vizitatori în 2017, majoritatea fiind monitorizați la Peștera Veteranii (52.112). ... – în mare parte turiști români (95%); ... – interesul este din ce în ce mai mare pentru zonă, numărul de vizitatori a crescut constant în ultimii ani (16.000 persoane în 2011; 26.000 în 2012; 27.000 în 2013; 29.000 în 2014) ... – activitățile recreative principale: pescuitul, plimbările cu ambarcațiuni pe fluviul Dunărea, drumeții pe diverse trasee amenajate sau nu; ... ● Parcul Natural Apuseni*75) *75) informații primite de la Administrația Parcului Natural Apuseni– aproximativ 500.000 vizitatori pe an; ... – dintre principalele motive ale vizitei se remarcă relieful spectaculos, traseele montane deosebite, frumusețea peisajelor și peșterile; ... – majoritatea sunt de naționalitate română, dar sunt și un număr consistent de străini (maghiari, polonezi, slovaci, cehi, francezi etc.). ... ● Parcul Natural Balta Mică a Brăilei*76) *76) informații primite de la Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (2018)– 1.200 vizitatori în anul 2017. ... ● Parcul Natural Vânători Neamț*77) *77) informații primite de la Administrația Parcului Natural Vânători Neamț;
\nRNP-ROMSILVA Administrația Parcului Natural Vânători Neamț R.A., Plan de management - Parcul Natural Vânători Neamț– 300.000 de vizitatori (2017); ... – 90% turiști români (din Moldova - 42%, Muntenia - 36%, Ardeal - 22%) și 10% turiști străini (Europa Centrală - 34%, Europa de Sud - 42%, Europa de Est și spațiul ex-sovietic - 24%); ... – cele mai vizitate obiective turistice: mănăstirile, Cetatea Neamțului (aprox. 100.000 vizitatori/an), Casa memorială Ion Creangă (aprox. 70.000 vizitatori/an), Grădina zoologică Dragoș Vodă și Centrul de Vizitare al Parcului (aproximativ 60.000 vizitatori). ... ● Parcul Natural Putna Vrancea*78) *78) informații primite de la Administrația Parcului Natural Putna Vrancea (2018)– 21.887 de vizitatori în 2017 (7.234 vizitatori la rezervația naturală Tișița și 14.653 vizitatori la rezervația naturală Cascada Putnei); ... – Numărul de vizitatori a crescut constant în ultimii ani: 9.973 vizitatori în 2014, 15.471 vizitatori în 2015, 20.297 vizitatori în 2016); ... – majoritatea fiind români, dar au început să viziteze zona și turiști străini; ... – afluxul maxim de turiști se înregistrează vara și cu ocazia sărbătorilor pascale. ... ● Parcul Natural Lunca Mureșului*79) *79) informații primite de la Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului (2015)– circa 38.000 vizitatori/an (2014); ... – dintre aceștia, 2.895 persoane au solicitat servicii din partea Administrației Parcului Natural Lunca Mureșului (1.980 persoane au participat la programe de educație ecologică; 627 persoane au solicitat cazare; 241 persoane au închiriat canoe; 47 persoane au închiriat biciclete). ... ● Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina*80) *80) informații primite de la Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina– circa 100.000 vizitatori (2017), majoritatea venind pentru cetatea dacică Sarmisegetusa Regia, principalul obiectiv turistic pe teritoriul parcului. ... ● Parcul Natural Munții Maramureșului*81) *81) informații primite de la Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului (2015 și 2018)– circa 46.000 de vizitatori (2017); ... – predomină turiștii români, urmați de germani, maghiari, polonezi, cehi și francezi; ... – principalul punct de acces este Valea Vaserului, iar principala atracție este Mocănița. ... ● Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior*82) *82) informații primite de la Agenția pentru Protecția Mediului Galați; http://www.luncaprutului.ro/activități-recreaționale/– din cauza faptului că parcul nu are încă o structură de administrare, nu se poate face o estimare a numărului de vizitatori; ... – principalele categorii: cei care doresc să viziteze zone naturale și arii naturale protejate din Lunca Joasă a Prutului Inferior, turiști care preferă pescuitul sportiv, cei ce doresc să facă plimbări în week-end în natură și cei care vor să dobândească noi cunoștințe despre floră și faună. ... – circulația turistică în zonă se desfășoară în special în sezonul de vară. ... ● Parcul Natural Defileul Mureșului Superior*83) *83) informații primite de la Administrația Parcului Natural Defileul Mureșului Superior– circa 2.500 de vizitatori (2014); ... ● Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului*84) *84) Informații primite de Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului– circa 170.000 de vizitatori (2014); ... – se remarcă următoarele categorii: turistul în tranzit care vizitează principalele obiective din zonă - ex: Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Biserica Densuș etc.
\n(circa 120.000 persoane în 2014, tendința este de creștere accelerată); turistul care înnoptează cel puțin o dată pe teritoriul Geoparcului (circa 55.000 persoane în 2014); turistul care înnoptează în geoparc și care vizitează cel puțin unul dintre obiectivele specifice ale geoparcului - georute, puncte de vizitare și interpretare (circa 30.000 persoane în 2014). ... ● Geoparcul Platoul Mehedinți*85) *85) Informații primite de Geoparcul Platoul Mehedinți (2018)– 5.850 vizitatori în anul 2017, din care 1.800 din județul Mehedinți, 3.700 din alte județe, 350 turiști străini, în special nemți. ... ● Parcul Natural Comana*86) *86) informații primite de la Administrația Parcului Natural Comana (2015 și 2018)– aproximativ 40.000 vizitatori (2017), dintre care mai mult de 90% provin din București; ... – principalul punct de acces îl reprezintă intersecția DJ 411 - DJ 412A, unde se găsește pavilionul de informare al parcului. ... ● Parcul Natural Văcărești*87) *87) http://parcnaturalvacaresti.ro/activități– circa 50 de grupuri de diferite vârste, aproximativ 1500 vizitatori au primit tururi ghidate din partea administrației parcului în anul 2017. ... Deși numărul estimat de vizitatori în cadrul parcurilor naturale și naționale este destul de mare, totuși trebuie avut în vedere faptul că doar o mică parte din aceștia au ca motivație practicarea ecoturismului.
\nChiar dacă infrastructura de vizitare a fost ușor îmbunătățită în ultimii ani, prin proiectele derulate în perioada 2007-2013, iar numărul de programe ecoturistice s-a înmulțit, cu toate acestea volumul turistic generat de acest segment este încă sub potențialul enorm pe care îl are în România. Este important de subliniat că folosind un management și infrastructura potrivită, majoritatea ariilor naturale protejate ar putea primi mai mulți vizitatori fără impact asupra mediului. Acest lucru ar permite să se genereze mai multe venituri din turism pentru comunitățile locale și să crească gradul de acceptare al ariilor naturale protejate. Asociația de Ecoturism din România, cea mai importantă asociație din domeniul ecoturismului, ai cărei membrii organizează programe cu specific în zone naturale și în arii naturale protejate, apreciază că numărul de turiști atrași exclusiv de membrii săi (date centralizate de la un număr de 17 tur-operatori și 5 pensiuni turistice) s-a ridicat la 34 068, generând un număr de 104 676 de înnoptări la nivelul anului 2017.
\nNumărul de turiști cazați în structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare ale membrilor AER (date de la un număr de 5 pensiuni), în anul 2017, a fost de aproximativ 17.245, iar durata medie a sejurului a fost de 2,78 zile/turist. Aceștia au venit pe cont propriu, având nevoie doar de servicii de cazare. Marea majoritate a turiștilor cazați au provenit din România (85,90%), Germania (4,31%), SUA (1,51%), Marea Britanie (1,46%), Franța (1,09%) etc. Numărul de turiști care au participat la programele organizate oferite de membrii AER (date de la un număr de 17 turoperatori), în anul 2017, s-a ridicat la 16.823, iar durata medie a unui astfel de tur a fost 3,37 zile. Majoritatea turiștilor participanți la aceste programe au provenit din România (56,30%), Germania (7,21%), Marea Britanie (5,49%), Elveția (3,79%), Belgia (3,54%), Bulgaria (3,16%) etc. ...
\n3.5. Inițiative pentru dezvoltarea ecoturismului în România3.5.1. Inițiative la nivel naționalA. Destinații ecoturistice Pe baza Strategiei Naționale de Dezvoltare a Ecoturismului în România (varianta 2009), Ministerul Turismului a adoptat conceptul de Destinație Ecoturistică. Conceptul a fost dezvoltat de autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul turismului împreună cu instituții și organizații reprezentative la nivel național, în cadrul Grupului de lucru interministerial pentru dezvoltarea ecoturismului în România, în perioada 2011-2012. În urma acestui proces a rezultat sistem de evaluare pentru destinațiile ecoturistice din România, sistem ce are la bază Criteriile Globale pentru Turism Durabil (GSTC) și Standardul European de Ecoturism (EETLS).
\nLa momentul respectiv (2012), România a fost prima țară din Europa care a lansat un astfel de sistem de recunoaștere a destinațiilor ecoturistice. Criteriile și indicatorii de evaluare pentru destinațiile ecoturistice se regăsesc în Anexele 12 și 13. În acest sens, au fost definite:Destinația turistică este definită ca arealul cu o varietate de produse turistice având o imagine de marketing unitară și coerentă, ce dispune de o rețea de servicii generale și specifice, care contribuie la realizarea produselor turistice. Destinația ecoturistică este destinația turistică care întrunește, în plus și următoarele principii: - proiectează o imagine de marketing responsabil88; 88 Marketing responsabil este acea formă de marketing care trebuie să ducă la așteptări realiste din partea vizitatorilor.
\nMarketingul pentru ecoturism oferă clienților informații complete și responsabile care conduc la creșterea respectului pentru mediul natural și cultural al zonelor vizitate și a gradului de satisfacție. - în destinație predomină afacerile cu un management durabil; - la nivelul destinației există o susținere reală pentru comunitățile locale; - la nivelul destinației se face conștientizarea și informarea turiștilor și a localnicilor cu privire la caracterul natural al acesteia; - la nivelul destinației se implementează măsuri concrete de conservare a naturii. Conform acestui sistem, pentru a obține statutul de destinație ecoturistică, o anumită zonă geografică ar trebui să îndeplinească o serie de criterii, structurate pe 5 capitole, respectiv un set de precondiții, un set de criterii prin care se demonstrează existența unui management durabil la nivelul destinației, un set de criterii ce privesc maximizarea beneficiilor sociale și economice pentru comunitățile locale și minimizarea efectelor negative asupra dezvoltării destinației, un set de criterii ce au în vedere maximizarea beneficiilor pentru patrimoniului cultural și minimizarea efectelor negative și un set de criterii ce privesc maximizarea beneficiilor pentru mediu și minimizarea efectelor negative.
\nÎn cursul anului 2014, Comisia pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice din România, formată din reprezentanți ai ANT, Ministerului Mediului, Asociației de Ecoturism din România, Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare în Turism, a evaluat îndeplinirea criteriilor prevăzute în anexa nr. 11 și a acordat statutul de destinație ecoturistică pe o perioadă de trei ani: ● zonei Mara - Cosău - Creasta Cocoșului, formată din patru Unități Administrativ - Teritoriale (UAT-uri), respectiv: Budești, Călinești, Desești, Ocna Șugatag (județul Maramureș); menționăm că în cursul anului 2017, membrii comisiei au analizat modul de îndeplinire al recomandărilor și s-a prelungit acordarea statutului pe o perioadă de 18 luni, începând din data de 15.11.2017; ● zonei Zărnești-Piatra Craiului (UAT Zărnești, județul Brașov);
\nPrimăria orașului Zărnești nu a depus în cursul anului 2017 documentația pentru reînnoirea acestui statut. În cursul anului 2016 au obținut statutul de destinație ecoturistică (pe o perioadă de 3 ani) alte două zone: ● zona Retezat - Țara Hațegului, formată din UAT-urile: orașul Hațeg, Totești, Sarmizegetusa, Densuș, Răchitova, General Berthelot, Baru, Sântămărie-Orlea, la care s-a adăugat și comuna Sălașu de Sus; ● zona Ținutul Zimbrului-Parcul Natural Vânători-Neamț, formată din următoarele UAT-uri: orașul Târgu-Neamț și comunele: Agapia, Bălțătești, Crăcăoani, Vânători-Neamț. În perioada 2017 - 2018 au transmis documentații: ● RNP Romsilva Administrația Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița în vederea obținerii statutului de destinație ecoturistică pentru zona \"Cheile Nerei\"; ● Centrul de Ecologie Montană în vederea obținerii statutului de destinație ecoturistică pentru \"Poarta Carpaților\" (Fundata, Moieciu, Bran - Șimon); ● Organizația GeoEcologică Accent pentru desemnarea zonei \"Băile Tușnad și împrejurimile\" ca destinație ecoturistică; ● Asociația de Ecoturism \"Țara Dornelor\" pentru desemnarea acestei zone ca destinație ecoturistică.
\nPână în prezent, pentru zonele menționate mai sus, a fost parcursă etapa de autoevaluare, urmând să se deruleze etapa de evaluare în teren. Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul turismului, a derulat proiectul \"Rețeaua națională de destinații de ecoturism - instrument de dezvoltare durabilă\", finanțat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul a oferit susținere tehnică pentru 10 micro-regiuni care doresc să se dezvolte în conformitate cu conceptul de destinație de ecoturism. Cele 10 zone care au intrat în acest proiect au fost: ● Tușnad și împrejurimile ● Mara - Cosău - Creasta Cocoșului ● Colinele Transilvaniei ● Țara Dornelor ● Retezat - Țara Hațegului ● Pădurea Craiului ● Delta Dunării ● Ținutul Zimbrilor ● Zărnești - Piatra Craiului ● Mărginimea Sibiului.
\nDe remarcat este faptul că doar jumătate din aceste destinații au pe teritoriul lor o arie naturală protejată majoră (parc național/parc natural/rezervație a biosferei), restul fiind situate în jurul unor rezervații naturale sau a unor situri Natura 2000. Prin acest proiect s-a urmărit crearea unei unități de management la nivelul celor 10 destinații selectate pentru a stimula măsuri concrete de dezvoltare durabilă prin ecoturism. Proiectul a inclus activități tehnice (cursuri de pregătire, noțiuni de administrare a unei destinații, schimburi de experiență etc.), dar și activități de promovare (platformă on-line, comunicate de presă, publicații, prezență la târguri de turism etc.). Totodată, în cazul celor care nu au parcurs pașii pentru evaluarea ca destinație de ecoturism, aceste zone au fost îndrumate în acest proces.
\nÎn continuarea acestui efort a fost și programul \"Green Entrepreneurship 2.0 - Dezvoltarea Destinațiilor de Ecoturism din România\", finanțat de Romanian-American Foundation și Fundația pentru Parteneriat. Prin acest program, s-a sprijinit înființarea unor unități de management al destinației (UMD) pentru 7 viitoare destinații ecoturistice. Aceste unități vor avea principalul rol de a coordona și dezvolta zonele aferente din punct de vedere ecoturistic. ... B. Sistemul de certificare Eco-România Sistemul de Certificare în Ecoturism Eco-România, dezvoltat de Asociația de Ecoturism din România, este rezultatul unui proces de 3 ani de elaborare și consultare, fiind pe deplin funcțional începând din anul 2007.
\nSistemul a fost dezvoltat având la bază Programul de Acreditare în Natură și Ecoturism (NEAP)*89), primul sistem de acreditare în ecoturism, promovat de Asociația de Ecoturism din Australia*90) și cu Nature's Best al Asociației Suedeze de Ecoturism (primul sistem de acreditare în ecoturism din emisfera nordică). *89) începând cu anul 2003 programul este cunoscut cu numele de Eco-Certification *90) în anul 2002 asociația și-a schimbat numele din Ecotourism Association of Australia în Ecotourism Australia. Sistemul de Certificare Eco-România se aplică pe două categorii diferite: programe de ecoturism oferite de tur-operatori sau ghizi (maxim 15 participanți) și pensiuni mici în zone rurale și naturale (maxim 25 de camere).
\nÎn prezent sunt certificate un număr de 19 pensiuni turistice și 9 programe ecoturistice (tururi). ... ... 3.5.2. Exemple de bune practici implementate la nivel localA. Educație și de conștientizare Una dintre condițiile pentru ca un produs turistic să fie considerat ecoturistic îl reprezintă caracterul educativ al acestuia și contribuția pe care o aduce la conștientizarea turiștilor și a comunităților locale. De altfel, conștientizarea vizitatorilor și localnicilor este și unul din obiectivele stabilite prin planurile de management de ariile naturale protejate. Prin urmare, structurile de administrare ale acestora acționează în consecință, dezvoltând, singure sau în parteneriat cu școlile, inspectoratele școlare, autoritățile publice locale sau cu anumite organizații neguvernamentale o serie de activități educative și de conștientizare cu privire la valorile naturale și culturale din zona pe care o reprezintă.
\nAstfel, sunt realizate prezentări în școli și în cadrul centrelor de vizitare, lecții de educație ecologică în aer liber, sunt organizate tabere educative, sunt organizate acțiuni de voluntariat pentru igienizarea anumitor zone, pentru marcarea unor trasee, organizarea unor concursuri pe teme de protecția mediului, activități în cadrul săptămânii Școala altfel, organizarea a diferite activități tematice cu ocazia unor evenimente speciale (Ziua Pădurii, Ziua Mediului, Ziua Parcului etc.). Mai jos sunt date câteva exemple de programe și activități educaționale implementate la nivelul unor parcuri naționale/naturale din România: Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului a implementat în vara anului 2015 o serie de proiecte, precum: Livada Senzorială, Grădina Aromată a Timpului, Valea Dinozaurilor.
\nEle îmbină infrastructura de interpretare, voluntariatul și educația. În fiecare proiect se găsesc cele trei direcții de interpretare strategice: Povestea Pământului - geodiversitate; Povestea Vieții - biodiversitate; Povestea Omului - cultura. De asemenea, în parteneriat cu Asociația Drag de Hațeg, Geomedia și Centrul de Resurse pentru Acțiune Locală, oferă o serie de programe bazate pe educația non-formală*91): *91) http://dragdehateg.org/programe-educaționale/1. Programe scurtea) Pe urmele dinozaurilor, program desfășurat la Casa dinozaurilor Pitici din Sânpetru și la siturile fosilifere de pe Valea Sibișelului. Programul pune accent pe urmărirea dinozaurilor pitici din Țara Hațegului pornind de la modul în care se descoperă fosilele acestora până la cum se realizează reproducerile cu dinozauri. ... b) Vulcani și marea dispărută, program desfășurat la Casa Vulcanilor din Densuș.
\nParticipații vor descoperi două lumi dispărute - vulcanii și Marea Thetys și se vor transforma în geologi pentru câteva ore. ... c) Povestea pietrelor - o incursiune în istorie, prin care cei ce participă la program vor afla povestea pietrelor din zidul bisericii Densuș, de când acestea au luat naștere în trecutul geologic până când a ajuns parte a unei clădiri de patrimoniu. ... ... 2. Programe extinsea) Dinozauri, vulcani și marea dispărută, desfășurat la Casa dinozaurilor Pitici din Sânpetru, la siturile fosilifere de pe Valea Sibișelului, Drumul Vulcanilor din Densuș. În cadrul acestui program se face o incursiune în lumea dinozaurilor pitici și sunt descoperite două lumi dispărute - vulcanii și Marea Thetys. ... b) Drum prin vremi - prin acest program se face o călătorie în timp, din vremea dinozaurilor până în prezent.
\nSe fac vizite la situri naturale și culturale precum: mlaștina cu plante carnivore de la Peșteana, Sarmizegetusa, cetatea Colț, mânăstirea Prislop și Muzeul Satului Hațegan; lecții în aer liber, activități practice. ... ... Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului desfășoară 7 tipuri de programe educaționale:– Drumul unui râu ... – Producerea de cerneală ... – Reciclarea hârtiei ... – Confecționarea unei căsuțe pentru păsări ... – Excursie educațională pe un traseu tematic ... – Jocuri educaționale și distractive ... – Sunetele păsărilor ... Anual, circa 2.000 de copii participă la astfel de programe la Centrul de Vizitare al parcului. Administrația Parcului Natural Vânători Neamț organizează o serie de evenimente în scopul educării și conștientizării comunităților locale și a vizitatorilor cu privire la patrimoniul natural și cultural al zonei și importanța protejării acestuia.
\nDintre aceste programe se remarcă:– \"Drumul unei păduri\" - acțiuni educative cu ocazia Lunii Pădurii (15 martie-15 aprilie); ... – \"Ana are mere ... pentru zimbri!\"; ... – \"Noaptea de Bisonween\" - sărbătoarea de Haloween adaptată specificului local; ... – Ziua Europeană a Parcurilor; ... – Ziua Mondială a Mediului; ... – Ziua Zimbrului. ... În plus, administrația parcului a editat un manual \"Ținutul Zimbrului\", predat în școlile de pe raza ariei naturale protejate ca disciplină opțională, iar periodic organizează acțiuni de ecologizare - igienizare a anumitor zone cu ajutorul voluntarilor. Administrația Parcului Național Munții Măcinului colaborează cu Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, școlile din zonă, cercurile de biologie, ONG-uri și universități, organizând activități tematice conform unui calendar ecologic.
\nAstfel, luna martie este Luna Pădurilor, luna aprilie este Luna Păsărilor, luna mai este Luna Biodiversității, luna iunie este Luna Mediului, luna octombrie este Luna Animalelor, luna noiembrie este Luna Peisajului Hercinic, luna decembrie este Luna Voluntariatului. De asemenea, în fiecare an este organizat un concurs \"Tradiții, oameni și natură\", organizat de ziua parcului, iar în lunile iunie-iulie sunt organizate tabere Junior Ranger. ... B. Interpretarea naturii După cum a fost menționat și în cadrul subcapitolului 3.2., majoritatea ariilor protejate majore au realizat în perioada 2007-2015 investiții importante în infrastructura de vizitare. O parte a acestei infrastructuri (centre de vizitare, trasee educative și tematice) joacă un rol deosebit în interpretarea patrimoniului natural și cultural din aceste areale.
\nMai jos sunt date câteva exemple în acest sens: Administrația Parcului Național Ceahlău a realizat Centrul de Vizitare Izvorul Muntelui. Centrul poate fi un bun exemplu de interpretare a naturii, dispunând de un spațiu interior cu 3 săli tematice (sala centrală \"Legendele stâncilor de pe Ceahlău\", sala Flora și Fauna, sala Habitate) și o sală de proiecții filme despre Parcul Național Ceahlău cu o variantă de prezentare în format 3D, dar și de un spațiu exterior cu: potecă tactilă pentru presopunctura tălpilor cu textură formată din pietre de râu, mușchi, conuri de molid și alte materiale specifice zonei), amfiteatru din bușteni, labirintul \"Pânza paianjenului\" amenajat între trunchiurile brazilor, potecă de orientare în jurul spațiului exterior.
\nÎn plus, în parc au fost amenajate două trasee educative: Durau-Cabana Fântânele-Cabana Dochia (7 km, 16 panouri informative) și Izvorul Muntelui-Cabana Dochia-Jgheabul cu Hotar (8,5 km, 22 panouri informative). Broșurile cu descrierea celor două trasee pot fi descărcate de pe pagina web a parcului (www.ceahlaupark.ro) sau pot fi obținute de la punctele de vizitare. De-a lungul celor două trasee educative sunt oferite informații despre pădure și procesele naturale ale acesteia, despre diferite specii vegetale (brad, molid, jnepeniș, larice), despre râurile de munte, despre zona subalpină, despre calcarele din Ceahlău, despre gresiile și conglomeratele existente în parc, despre diferite obiective naturale de pe cele două trasee (Stânca Dochiei, Panaghia, Cușma Dorobanțului, Cetățuia și Călugării).
\nAdministrația Parcului Național Defileul Jiului a amenajat Centrul de Vizitare al parcului în orașul Bumbești Jiu. Dintre facilitățile de care dispune parcul se remarcă: o sală de expoziții în care există o machetă a parcului în format 3D, materiale informative, infotouch, dar sunt redate și elemente ale arhitecturii tradiționale locale (o prispă oltenească). Interpretarea realizată în cadrul centrului de vizitare poate fi completată prin intermediul traseul educativ aflat în apropiere (Poveștile pădurii). Cu o lungime de 5,8 km, traseul este special conceput pentru copii claselor 4-6. Principalele teme sunt: viața animalelor în pădurea de fag, pajiștea și locuitorii ei, viața dintr-un pârâu de munte, formarea \"lemnului mort\" și arborii cu forme ciudate, livada și polenizarea pomilor, gospodăria tradițională a localnicilor, formarea unui defileu.
\nGeoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului a dezvoltat cu concept interpretativ unitar în care sunt îmbinate trei direcții de interpretare strategice identificate la nivelul acestui areal: Povestea Pământului - geodiveristatea; Povestea Vieții - biodiversitatea și Povestea Omului - cultura. În acest sens au fost realizate 6 centre de vizitare (Expoziția Balauri, Dragoni, Dinozauri (orașul Hațeg), Centrul pentru Știință și Artă (comuna General Berthelot); Casa Vulcanilor (comuna Densuș); Casa Dinozaurilor Pitici (sat Sânpetru, comuna Sântămăria Orlea), Casa Tradițiilor (sat Sânpetru, comuna Sântămăria Orlea) și Casa Miniaturilor (comuna Totești)); 6 trasee tematice (Drumul Vulcanilor, Valea Dinozaurilor, Istorie și Legende, Natură și Tradiție, Tăul Fără Fund și Cetatea Regală a Hațegului), precum și câteva evenimente anuale (Crosul Cetății Regale a Hațegului - aprilie, Săptămâna Europeană a Geoparcurilor - mai, Ziua Geoparcului - iunie, Festivalul Dinozaurilor - iulie și Ziua Vulcanilor - august).
\nÎn acest context au fost dezvoltate o serie de proiecte ce îmbină infrastructura de vizitare, voluntariatul și educația (Livada Senzorială, Grădina Aromată a Timpului, Valea Dinozaurilor, Ambasadorii Geoparcului, Educație cu Andi Andezit, Banca de Ecoinvestiții în Educație etc.) și au fost dezvoltate o serie de programe turistice și programe educaționale, oferite de partenerii locali (ex. Drag de Hațeg, Geomedia, Centrul de Resurse pentru Acțiune Locală, Asociația Femeilor din Sântămăria Orlea etc.). ... C. Păstrarea meșteșugurilor locale Pierderea tradițiilor și în special a meseriilor tradiționale este una din principalele probleme cu care se confruntă satul românesc. În general, parcurile promovează meșteșugurile și meșteșugarii locali în cadrul evenimentelor pe care le organizează, iar odată cu realizarea centrelor de vizitare, oferă posibilitatea meșteșugarilor din comunitatea locală să își expună produsele aici.
\nUn exemplu în acest sens îl constituie Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători Neamț, unde a fost creat și un Centru comunitar pentru localnici, care organizează: întâlniri pentru învățarea meșteșugurilor tradiționale zonei, antrenarea populației din zonă în acțiuni care vizează conservarea naturii, expoziții permanente și temporare. ... D. Menținerea arhitecturii locale Păstrarea arhitecturii tradiționale în cadrul ariilor naturale protejate și în imediata lor vecinătate reprezintă un deziderat pentru dezvoltarea turistică durabilă a acestor areale, iar unele zone au făcut pași importanți în acest sens. Printre inițiativele ce merită a fi remarcate, și care ar putea fi multiplicate se remarcă: ● Regulamentul cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării, adoptat prin H.G. nr. 1516/2008 (https://www.oar-bucurești.ro/anunțuri/2010/04/01/b/Regulament%20construire% 20Delta%20Dunării%20HG1516.pdf).
\nRegulamentul stabilește regulile de ocupare a terenurilor, de amplasare a construcțiilor și amenajărilor aferente acestora, precum și normele generale de arhitectură. Prevederile regulamentului sunt obligatorii în cazul elaborării sau reactualizării planurilor urbanistice generale ale localităților rurale din Delta Dunării, cu respectarea specificului local. ● Administrația Parcului Național Piatra Craiului a realizat un Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Național Piatra Craiului (http://propark.ro/images/uploads/file/publicații/Ghid%20P%20Craiului-extras.pdf). Ghidul este un instrument util atât investitorilor ce doresc să construiască în această zonă, cât și autorităților locale, trasând reguli pentru construcții noi, reguli și principii pentru renovarea/reabilitarea/restaurarea clădirilor, reguli și principii pentru demolări, reguli și principii pentru amenajări exterioare - curți, grădini, drumuri, alei, garduri, spații publice, parcări.
\nPrevederile expuse în acest ghid pot fi preluate de regulamentele de urbanism pentru toate planurile din zonă. ● Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană a implementat proiectul Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți. Studiu de caz comunele Isverna, Balta și Ponoarele, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Printre activitățile din cadrul proiectului s-a numărat și realizarea unui ghid de recomandări destinat primăriilor și consiliilor locale privind promovarea și protejarea arhitecturii tradiționale din Geoparcul Platoul Mehedinți (http://www.arhitectura-gpmh.ro/Content/raport_site.pdf) ● Ordinul Arhitecților din România, Filiala Alba, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, a realizat un ghid de arhitectură locală, intitulat Casa tradițională din Țara Moților.
\nEvoluție, specific, funcții contemporane, în cadrul proiectului ARHITECTURA LOCALĂ, CONȘTIENTIZARE ȘI VALORIZARE (http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2013/03/TaraMotilor.pdf) ● există cazuri în care, la realizarea/revizuirea PUG-urilor, autoritățile publice locale colaborează cu administrațiile parcurilor, în vederea realizării unui set de măsuri minimale pentru menținerea arhitecturii locale. Un exemplu îl acest sens îl constituie colaborarea dintre Consiliul Local Bumbești Jiu și Administrația Parcului Național Defileul Jiului. ... E. Contribuția turismului la conservarea naturii Un model de bună practică în privința contribuției turismului la conservarea naturii poate fi Fondul de conservare creat la nivelul destinației ecoturistice Mara - Cosău - Creasta Cocoșului.
\nFondul a fost creat de WWF în anul 2012, în cadrul unui proiect finanțat de UNEP și de Comisia Europeană și este gestionat de Centrul de Ecologie și Turism Maramureș - ONG local ce face parte din Parteneriatul Local. Prin acest fond sunt colectate donații fixe anuale de la operatori turistici din zonă (pensiuni turistice, tur- operatori locali și tur-operatori care oferă pachete turistice în zonă), precum și încasările ce rezultă din vânzarea hărții-suvenir Drumul Moștenirii Maramureșene, dar și donații individuale de la turiștii care vor să aibă o contribuție mai consistentă. Fondul acoperă nevoi ale ariilor protejate pentru care nu există resurse financiare, precum întreținerea sau marcarea traseelor turistice existente, crearea de noi trasee tematice în ariile naturale și nevoi legate de dezvoltarea durabilă a zonei, precum îmbunătățirea serviciilor și a infrastructurii turistice locale, dezvoltarea capacității administrației publice locale sau îmbunătățirea politicilor locale de dezvoltare pentru integrarea principiilor de sustenabilitate.*92) *92) http://ecomaramures.com/fondul-de-conservare/ ... ... ...
\n3.6. Factori cu potențial de implicare în dezvoltarea ecoturismului în România Există o multitudine de actori implicați în dezvoltarea ecoturismului în România. Unii dintre aceștia joacă un rol mai important decât alții, dar fiecare își aduce o contribuție deosebită în dezvoltarea ecoturismului. Actorii esențiali pot fi clasificați astfel: instituții guvernamentale, administrații publice locale, administrații ale ariilor protejate, membri ai sectorului turistic privat, organizații neguvernamentale, comunități locale, finanțatori, mediul universitar, turiști.A. Șapte instituții guvernamentale sunt esențiale pentru dezvoltarea ecoturismului: Ministerul Turismului, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Educației Naționale.
\nMinisterul Turismului are printre atribuții elaborarea strategiei naționale de dezvoltare turistică, a strategiei de dezvoltare a produselor și destinațiilor turistice, elaborarea de politici publice privind turismul, inițierea, elaborarea și promovarea de proiecte de acte normative în domeniul turismului. Autoritatea publică centrală pentru turism a inițiat procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Ecoturism și a implementat o serie de activități ce au avut drept scop dezvoltarea ecoturismului, printre care: realizarea setului de criterii și a indicatorilor de evaluare pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice din România, organizarea unor seminarii în țară pentru promovarea conceptelor de ecoturism și destinație ecoturistică, evaluarea și desemnarea primelor destinații ecoturistice din România, participarea în cadrul unor proiecte ce vizează dezvoltarea destinațiilor ecoturistice din țară (ex.
\nProiectul Rețeaua națională de destinații de ecoturism - instrument de dezvoltare durabilă, proiect implementat de AER, în parteneriat cu autoritatea publică centrală pentru turism, finanțat prin granturile SEE 2009-2014). Ministerul Mediului (MM) elaborează politica în domeniul mediului, acționează pentru a proteja mediul și resursele naturale, pentru a garanta generației actuale și celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică și progresul social. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) este instituție publică aflată în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, înființată prin Legea nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
\nPrintre altele, ANANP propune spre elaborare strategii și programe în domeniul ariilor naturale protejate; verifică și avizează măsurile de conservare, planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate; coordonează și verifică implementarea de către structurile de administrare a planurilor de management și activităților aferente ariilor naturale protejate; asigură suportul tehnic necesar pentru fundamentarea actelor normative, a strategiilor și politicilor privind ariile naturale protejate, precum și armonizarea cu acquis-ul comunitar, convențiile, acordurile și tratatele la care România este parte. Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) își desfășoară activitatea în domeniile: planificare strategică, managementul fondului forestier și cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, protecția, conservarea și refacerea capitalului natural din domeniul apelor și pădurilor.
\nMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în următoarele domenii de activitate: dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, disciplina în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism și arhitectură, locuire, locuințe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcții, administrație publică centrală și locală, descentralizare, reformă și reorganizare administrativ- teritorială, fiscalitate și finanțe publice regionale și locale, dialogul cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, dezvoltarea serviciilor publice comunitare, ajutor de stat acordat de autoritățile administrației publice locale, parcuri industriale, gestiunea funcției publice, programarea, coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile sale de activitate.
\nMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este responsabil cu elaborarea, reglementarea și implementarea politicilor agricole comunitare și naționale și cu dezvoltarea, pe baze moderne, a domeniilor sale de activitate. MADR, prin intermediul Direcției Generale de Dezvoltare Rurală este Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) elaborează și asigură aplicarea strategiei și politicilor în domeniul culturii și patrimoniului național. Din această perspectivă, printre obiectivele sale se numără: protejarea patrimoniului cultural național, material și imaterial; promovarea valorilor culturii române în circuitul cultural și turistic internațional; susținerea moștenirii și diversității culturale; modernizarea infrastructurilor culturale.
\nMinisterul Educației Naționale (MEN) este responsabil cu elaborarea, coordonarea și aplicarea politicii naționale în domeniul educației. Conform \"Codului educației\", educația și formarea profesională prin sistemul național de învățământ urmăresc, printre altele, cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natură și mediul natural, social și cultural. ... B. Administrațiile publice locale (Consiliile Județene și Consiliile Locale) au atribuții în inventarierea și protejarea resurselor turistice, stimularea dezvoltării turismului la nivel local și în promovarea produselor locale. ... C. Administrațiile ariilor protejate Deși cea mai mare parte a parcurilor naturale și naționale au fost create în mod oficial imediat după 1989, preocupări cu privire la administrarea efectivă a acestora sunt de dată mai recentă (în cea mai mare parte administrațiile acestora au fost înființate între anii 1999 și 2004 și respectiv 1993 pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării).
\nAriile protejate majore din România sunt administrate după cum urmează: ● Regia Națională a Pădurilor - Romsilva administrează 22 de parcuri, din care 12 parcuri naționale și 10 parcuri naturale; ● Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, administrează Rezervația Biosferei Delta Dunării; ● Parcul Național Ceahlău este administrat de Consiliul Județean Neamț; ● Geoparcul Platoul Mehedinți este administrat de Consiliul Județean Mehedinți; ● Parcul Natural Defileul Mureșului Superior este administrat de S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A. ● Parcul Natural Văcărești este administrat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Primăria Municipiului București. ● Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost administrat de A.J.P.S.
\nGalați în perioada martie 2010 - iulie 2013. Contractul de administrare a fost reziliat datorită nerespectării obligațiilor contractuale. ● Parcul Natural Cefa - a fost administrat în perioada 2011-2014 de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. În prezent nu are administrație proprie. ● Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. În prezent, Universitatea București, Facultatea de Geologie administrează doar Geoparcul UNESCO, parcul natural a rămas fără administrație proprie. Conform Legii nr. 95/2016, cu modificările ulterioare, administrarea ariilor naturale protejate neatribuite va fi asigurată de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate până la constituirea instituțiilor publice din subordine, ori atribuirea acestora prin contracte de administrare sau custodie. ... D.
\nAsociații existente la nivelul sectorului Un rol deosebit în dezvoltarea acestui domeniu îl au următoarele asociații care acționează la nivel de sector: Asociația de Ecoturism din România (AER) - reprezintă un parteneriat între turoperatori, organizații neguvernamentale de dezvoltare locală și conservarea naturii sau asociații de turism, cu misiunea de a promova conceptul de ecoturism și dezvoltarea ecoturismului. Printre activitățile desfășurate de asociație se remarcă: realizarea unui sistem național de certificare în ecoturism \"Eco-România\"; realizarea a numeroase acțiuni de marketing și promovare; acțiuni de conștientizare publică la nivel național; realizarea unor strategii de dezvoltare pentru o serie de zone/destinații; suport tehnic pentru dezvoltarea destinațiilor ecoturistice; realizarea unor cursuri de pregătire pentru persoanele implicate în administrarea ariilor protejate și a unităților de management al destinațiilor ecoturistice etc.
\nAsociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) este o organizație care are drept scop reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi, pe plan intern și internațional, garantarea exercitării profesiei în turism, sporirea contribuției la ridicarea nivelului calitativ al activității turistice din România. În prezent, asociația are aproape 500 de membri activi, o parte din aceștia oferind și programe ecoturistice în țară sau străinătate. Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) este o organizație neguvernamentală, membră a Federației Europene de Turism Rural - EuroGites, constituită prin unirea liberă a persoanelor fizice și juridice în scopul de a practica sau sprijini dezvoltarea organizată a turismului rural, ecologic și cultural și pentru îmbunătățirea continuă a produsului turistic.
\nÎnființată în 1994, a ajuns în prezent la un număr de 3500 de membri în 32 de județe - proprietari de pensiuni turistice și agroturistice, meșteri populari, dar și oameni obișnuiți, susținători ai turismului rural. ANTREC sprijină și promovează inițiative legislative ce privesc stabilirea unor mecanisme economice pentru promovarea și dezvoltarea turismului ecologic. Asociația Ghizilor Montani din România (AGMR) - asociație civilă profesională, cu rol în formarea ghizilor montani (drumeție montană, alpinism, schi în afara pârtiilor). Asociația își propune să asigurare și să mențină un standard profesional ridicat în domeniu, să apere drepturile membrilor săi, să contribuie la perfecționarea legislației în domeniu, stabilirea și îmbunătățirea relațiilor cu organisme și organizații din țara și străinătate.
\nDe asemenea, organizează și participă la activități turistice, sportive, culturale și de altă natură. Asociația Rangerilor din România (ARR) este o organizație neguvernamentală, înființată în 1996, al cărei scop este conservarea și utilizarea durabilă a capitalului natural al României, în cadrul rețelei de arii protejate. Asociația își propune: atestarea și oficializarea profesiei de ranger; conștientizarea și educarea publicului pentru conservarea resurselor naturale; încurajarea și susținerea schimburilor profesionale între rangeri; dezvoltarea resurselor umane calificate și competente pentru managementul ariilor protejate; conștientizarea și educarea publicului pentru conservarea resurselor naturale.
\nAsociația Administrațiilor de Arii Naturale Protejate (AAANP) a fost înființată în 2011 pentru a susține interesele și obiectivele comune ale administratorilor ariilor naturale protejate din România. Asociația luptă pentru conservarea naturii și a biodiversității; pentru promovarea dezvoltării durabile și asigurarea sustenabilității financiare a ariilor protejate; sprijină membrii asociați, în calitate de administratori de arii naturale protejate, în vederea derulării diferitelor programe sau activități; facilitarea accesului la informație a membrilor și a persoanelor interesate cu privire la studii, cercetări, burse, locuri de muncă; precum și realizarea de cursuri de formare profesională. ... F.
\nSectorul privat, reprezentat de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, alimentație, agrement și transport, dar și de tur-operatorii de nișă, ce oferă programe turistice specifice. ... G. Organizațiile neguvernamentale oferă un forum de discuții în privința ecoturismului, creează mijloacele de comunicare între cei implicați în ecoturism. Aceste organizații pot fi puntea de legătură între ariile protejate și comunitățile de lângă acestea. Se remarcă:– ONG-uri cu acțiune locală - unele dintre ele implicate direct în dezvoltarea viitoarelor destinații ecoturistice, preluând rolul de unitate de management al destinației (Asociația Ivan Patzaichin Mila 23, Asociația Geoecologică Accent, Asociația de Turism Retezat - ATR, Asociația Ecoturism Țara Dornelor, Asociația Mioritics, Asociația de Educație și Cultură Outdoor -AECO, Asociația Ecologic, Centrul de Ecologie Montana - CEM, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor - CAPDD Bihor, Asociația Kogayon, Asociația Turistică Pro Gheorgheni, Asociația Grupul Ecologic de Colaborare Nera, Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Focul Viu, Fundația ADEPT, Asociația Depresiunea Horezu etc.). ... – ONG-uri cu acțiune extinsă la nivel național (Asociația de Ecoturism din România, Fundația pentru Parteneriat, Asociația Grupul Milvus, Asociația BATE ȘAUA SĂ PRICEAPĂ IAPA, Clubul de Cicloturism Napoca, Asociația Ecologie-Sport-Turism etc.). ... ... H.
\nComunitatea locală joacă un rol deosebit în constituirea patrimoniului și poate contribui la oferirea de servicii de calitate turiștilor. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor colaborarea dintre administrația parcului și comunitatea locală este destul de redusă, ecoturismul încă nu a devenit o activitate care să aducă contribuții palpabile la dezvoltarea economiei locale. În plus, comunitățile locale ce dețin terenuri în interiorul ariilor protejate au, în general, o atitudine ostilă la adresa ariilor naturale protejate, încă percepându-le ca factori ce frânează dezvoltarea economică viitoare a localității. Acest lucru este cauzat de restricționarea unor activități economice specifice acestor zone și a lipsei stimulentelor compensatorii. ... I.
\nFinanțatorii Instituțiile financiare dețin un rol important în dezvoltarea ecoturismului. Acestea includ instituții financiare, agenții donatoare multilaterale (Banca Mondială etc.), fonduri de capital, ONG-uri, bănci private. Principalele posibilități de finanțare sunt prezentate în cadrul capitolului 3.7. ... J. Sistemul de învățământ și cercetare Cadrele didactice de pe toate treptele de învățământ și cercetătorii joacă un rol important, legat de facilitarea învățării în acest domeniu. În colaborare cu ONG-urile, aceștia pot să realizeze sondaje, să ofere date despre preferințele turiștilor, să strângă date despre floră și faună, să realizeze documentare și să disemineze rezultatele, să ofere materiale celor interesați, să contribuie la educația ecologică etc.
\nCâteva universități realizează programe de masterat specializate în acest sens (de exemplu Universitatea din București, Universitatea Babeș Bolyai Gheorghieni, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Universitatea Ecologică București etc.), altele oferă în cadrul planurilor de învățământ de licență discipline precum \"Ecoturism și turism rural\" (Academia de Studii Economice, Facultatea de Comerț), iar altele sunt implicate direct în administrarea unor arii naturale protejate (ex. Facultatea de Geologie din cadrul Universității București care administrează Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului). La nivel local, există numeroase exemple de programe/proiecte educaționale, derulate de școli cu administratorii/custozii ariilor naturale protejate.
\nDe asemenea, unele parcuri au realizat și manuale educative opționale (de exemplu: manualul \"Ținutul zimbrului\" pentru Parcul Natural Vânători Neamț sau manualul ecologic referitor la Parcul Național Piatra Craiului), folosite în școlile din comunitățile locale. Dintre institutele de cercetare care au realizat/realizează proiecte în acest domeniu se remarcă: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. ... H. Turiștii - sunt actorii principali și cei mai activi participanți în domeniu. Ei oferă motivații pentru activitățile tuturor celorlalți actori implicați. ... ...
\n3.7. Posibilități de finanțare În cadrul studiului \"Evaluarea contribuției ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică și bunăstarea umană în România\", realizat în cadrul proiectului PNUD-GEF intitulat \"Îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de arii protejate din Carpați\", se apreciază că subfinanțarea este una din principalele probleme cu care se confruntă ariile naturale protejate din România. Spre exemplu, RNP Romsilva, structură ce administrează 22 de parcuri naționale și naturale, alocă din bugetul propriu circa 16 milioane lei anual, sumă folosită pentru activitățile curente ale parcurilor. Conform studiului PNUD-GEF, se consideră că resursele financiare reprezintă doar aproximativ 50% din nivelul de bază (salarii, utilități, combustibil și echipamente de bază) și 30% din nivelul optim de finanțare (implementarea completă a tuturor planurilor de management a ariei naturale protejate).*93) *93) UNDP, RNP Romsilva, WWF, Evaluarea contribuției ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică și bunăstarea umană în România (http://undp.ro/libraries/projects/Evaluarea_contribuției_ecosistemelor_din_ariile_protejate_ la_dezvoltarea_economica_si_bunăstarea_umana_in_România.pdf) Pentru a putea să își atingă obiectivele pentru care au fost înființate, parcurile au accesat fonduri prin diverse programe de finanțare.
\nÎn faza inițială, unele arii protejate au beneficiat de sprijin prin intermediul unor proiecte internaționale, a căror impact pare a fi fost deosebit de pozitiv (inclusiv asupra culturii manageriale)*94): *94) *** OMT (2005), Technical assistance for the elaboration of the ecotourism strategy of România (Final report)– Proiectul privind managementul biodiversității (GEF - Banca Mondială, implementat între 1999 și 2004), implicând Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Retezat și Parcul Natural Vânători-Neamț, cu scopul dezvoltării planurilor de management în aceste arii protejate pilot. ... – Proiectul privind biodiversitatea în Delta Dunării sprijinit din 1993 pentru înființarea echipei de administrare a RBDD și care a condus la primul plan de management în 1996. ... – Proiectul Carnivore Mari din Carpați, implementat între 1993 și 2003 și sprijinit de WWF, Wildlife Internațional și GTZ - s-a axat pe cercetarea, monitorizarea și dezvoltarea produselor turistice bazate pe carnivorele mari din Parcul Național Piatra Craiului. ... Începând cu anul 2007 majoritatea parcurilor*95) au derulat proiecte prin Programul Operațional Sectorial, Axa prioritară 4 - \"Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii\", dar au fost și parcuri care au accesat fonduri prin alte programe de finanțare, respectiv prin: programele de cooperare transfrontalieră (ex.
\nParcul Natural Apuseni, Parcul Natural Porțile de Fier, Rezervația Biosferei Delta Dunării), prin Programul Operațional pentru Pescuit (Rezervația Biosferei Delta Dunării), Programul de Cooperare Transnațională Sud-Estul Europei (Parcul Natural Munții Maramureșului, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Natural Porțile de Fier, Rezervația Biosferei Delta Dunării), granturile SEE 2009 - 2014 (ex. Parcul Național Retezat) etc. *95) excepție ar face ariile protejate ce au întâmpinat probleme în activitatea de administrare - Parcul Natural Lunca Prutului Inferior, Parcul Natural Cefa Dintre acestea, cel mai mare impact l-au avut proiectele finanțate prin POS Mediu. De exemplu, începând cu anul 1999 parcurile aflate în subordinea Romsilva au derulat proiecte în valoare totală de aproximativ 40 milioane euro, din care aproape 25 milioane euro au fost fonduri atrase prin POS Mediu.*96) *96) http://www.agerpres.ro/economie/2015/07/13/natura-si-biodiversitate-românia-si-ariile-sale-naturale-protejate-12-08-12 Acestea au constituit o sursă importantă de finanțare pentru realizarea sau revizuirea planurilor de management, pentru realizarea unor investiții în infrastructura de vizitare (marcaje, poteci tematice, platforme de observare, centre de vizitare și puncte de informare etc.), pentru realizarea unor activități privind menținerea și îmbunătățirea stării de conservare, activitățile de consultare, conștientizare și informare, activitățile de instruire.
\nDintre acestea se remarcă:A. Fonduri naționale ▼ Politica de investiții a Ministerului Turismului (MT) MT gestionează programe care vizează dezvoltarea infrastructurii turistice și promovarea turistică a României. Acestea sunt: ● Programul multianual de marketing și promovare turistică, care urmărește:– promovarea celor mai importante destinații și forme de turism din România pe piața internă și pe principalele piețe turistice din străinătate; ... – definirea și promovarea brandului turistic național, în scopul creării unei imagini pozitive a României ca destinație turistică pe plan național și internațional. ... ● Programul multianual de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice, care vizează, printre altele, realizarea următoarelor obiective:– dezvoltarea unor forme, produse și destinații turistice importante din România; ... – participarea în cadrul unor proiecte comune inițiate pe plan intern și internațional în domeniul turismului. ... Programul pentru dezvoltarea investițiilor în turism a fost aprobat prin H.G. nr. 558/2017, cu modificările și completările ulterioare. ▼ Ministerul Mediului - prin Administrația Fondului pentru Mediu care funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, fiind principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului.
\nPrintre proiectele eligibile pentru finanțare din aceste fonduri se numără și proiecte privind conservarea biodiversității și administrarea ariilor naturale protejate, educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, realizarea de piste pentru bicicliști. Beneficiari eligibili: operatori economici; ONG-uri; unități administrativ-teritoriale; unități și instituții de învățământ; composesorate și ocoale silvice; unități de cult; instituții publice; asociații de dezvoltare intercomunitară; institute de cercetare-dezvoltare; asociații de proprietari; persoane fizice; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale și întreprinderi familiale. ▼ Ministerul Finanțelor Publice - Programul Ajutoare de Stat pentru Finanțarea Proiectelor pentru Investiții Obiectivul ajutorului de stat regional este de a sprijini dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă în regiunile defavorizate.
\nÎn termeni generali, ajutorul de stat înseamnă orice ajutor (indiferent de forma sa) acordat unor anumite întreprinderi (actori care desfășoară activități economice) de către autoritățile publice. Prin schema de ajutor de stat sunt sprijinite investițiile care promovează dezvoltarea regională prin creare de locuri de muncă (H.G. nr. 332 din 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, cu modificările și completările ulterioare) și investițiile cu impact major în economie (H.G. nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie).
\nBeneficiari eligibili (pentru ambele scheme): întreprinderi nou-înființate sau întreprinderi în activitate, atât IMM-uri cât și întreprinderi mari, cu personalitate juridică. ▼ Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) - Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului - finanțarea investițiilor prin schema de ajutor de minimis Programul urmărește stimularea dezvoltării meșteșugurilor și a micii industrii din România, a întăririi clasei de mici meșteșugari și artizani, care își desfășoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociațiilor ori al altor organizații, în special în localitățile rurale, dar și în cele urbane, protejarea meseriilor care presupun un număr mare de operații executate manual în practicarea lor și relansarea serviciilor și a produselor realizate de aceștia, în special a celor cu specific tradițional, inclusiv obiecte de artă populară și artizanat, promovarea acestor produse și servicii pe piețele naționale și internaționale.
\nBeneficiari eligibili: întreprinderi mici și mijlocii definite conform prevederilor legii, respectiv societățile comerciale, societățile cooperative, inclusiv societățile cooperative meșteșugărești mixte, persoanele fizice autorizate care desfășoară activități economice în mod independent, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, precum și asociațiile profesionale sau fundațiile. ... B. Fondurile Europene Structurale și de Investiții (ESIF) Uniunea Europeană acordă importanța cuvenită acestui domeniu, care contribuie substanțial la atingerea obiectivelor sale economice și sociale. Astfel, turismul românesc beneficiază de fonduri nerambursabile importante, sub forma fondurilor structurale, existând numeroase posibilități de atragere a banilor europeni, fie sub forma investițiilor directe în infrastructura turistică, pentru creșterea calității serviciilor turistice, pentru pregătirea și perfecționarea personalului din domeniu, fie pentru dezvoltarea serviciilor de agrement turistic, precum și pentru valorificarea, protejarea și conservarea patrimoniului natural.
\nPrograme Operațional ▼ Programul Operațional Regional - cofinanțat din FEDR. v Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Prioritatea de investiții 5.1.: Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Programul finanțează: restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice; restaurarea, protecția, conservarea și realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor; dotări interioare; dotări pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil; activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, în cadrul proiectului.
\nBeneficiari eligibili: autorități ale administrației publice locale și centrale, unități de cult, ONG-uri și parteneriate între aceste entități. v Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Prioritatea de investiții 7.1.: Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice. Programul finanțează: dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear; crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente; amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică; dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice; activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.
\nBeneficiari eligibili: autorități ale administrației publice locale și parteneriate între acestea. Teritoriile vizate sunt localitățile din mediul urban și rural, inclusiv stațiunile turistice. ▼ Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) v Axa Prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric. Prioritatea de investiții 4.1 Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate Programul finanțează, printre altele: continuarea elaborării planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare; implementarea planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin); măsuri pentru menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară; monitorizarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară; acțiuni de completare a nivelului de cunoaștere a biodiversității și ecosistemelor (monitorizarea și evaluarea speciilor și habitatelor, cunoașterea factorilor de presiune exercitați asupra biodiversității, inclus a speciilor invazive etc.) Beneficiari eligibili: MM, custozi/administratori ai ariilor naturale protejate, ANANP, ONG-uri, institute de cercetare, universități, autorități ale administrației publice centrale/locale, alte structuri în coordonarea/subordonarea autorităților centrale/locale. ▼ Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) - cofinanțat prin FEPAM. v Obiectivul tematic 3 - Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului de pescuit și acvacultură POPAM sprijină diversificarea activității economice în sectorul de pescuit și în zonele pescărești, prin investiții pentru diversificarea activităților de pescuit în ape interioare către alte activități în afara pescuitului (inclusiv turism). v Obiectivul tematic 6 - Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor În cadrul acestui obiectiv tematic, POPAM sprijină protecția și restaurarea biodiversității marine, reducerea impactului negativ al pescuitului asupra mediului marin.
\nPOPAM sprijină exploatarea sustenabilă a apelor marine și a zonelor costiere, promovarea pescuitului sustenabil în apele interioare și în fermele de acvacultură. În privința măsurilor pentru protejarea și conservarea biodiversității în cursurile râurilor și apelor marine, acțiunile finanțate prin POPAM sunt complementare celor finanțate prin POIM. ▼ Programul Operațional Competitivitate (POC) - cofinanțat prin FEDR. v Axa Prioritară 2: Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă. Unul din obiectivele specifice acestei axe este consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e-learning, incluziune digitală și cultură online. Prioritare vor fi mai ales acele intervenții ce pot conduce la dezvoltarea afacerilor locale pe bază de produse/servicii culturale digitale.
\nBeneficiari eligibili: întreprinderi (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) care își desfășoară activitatea în România, în cadrul clusterelor centrate pe domeniul TIC sau consorții (parteneriate) de întreprinderi care își desfășoară activitatea în România, în cadrul clusterelor centrate pe domeniul TIC ▼ Programul Operațional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane. În domeniul ecoturismului se vor putea implementa proiecte în cadrul: v Axei prioritare 3. Locuri de muncă pentru toți. Obiectivele tematice: 8. Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor și 10.
\nEfectuarea de investiții în domeniul educației, al formării și al formării profesionale în vederea dobândirii de competențe și a învățării pe tot parcursul vieții\" Beneficiari eligibili: furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare, evaluare, certificare, competente, sindicate, patronate, ONG-uri, organizații de tineret în parteneriat cu angajatori/Angajatori, MMFPSPV/SPO, persoane fizice care intenționează să deschidă o afacere, IMM-uri nonagricole din urban, angajatori/sindicat/patronate care își desfășoară activitatea în sectoarele economice, etc v Axei prioritare 6. Educație și competențe. Obiectivele tematice: 8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă și 10.
\nInvestiții în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții Beneficiari eligibili: furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare, evaluare, certificare, competente, sindicate, patronate, ONG-uri, organizații de tineret în parteneriat cu angajatori/Angajatori, MMJS/SPO, persoane fizice care intenționează să deschidă o afacere, IMM-uri nonagricole din urban, angajatori/sindicat/patronate care își desfășoară activitatea în sectoarele economice, etc Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 PNDR este programul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea economico - socială a spațiului rural din România, aprobat de Comisia Europeană.
\nProgramul este cofinanțat din FEADR. v Măsura 6. Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor. Prin sub-măsura 6.2 - \"Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale\" și sub-măsura 6.4 - \"Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole\"sunt finanțate: activitățile de producție, activitățile meșteșugărești (activități de artizanat și alte activități tradiționale neagricole - olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc); activitățile turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement și alimentație publică), serviciile (ex: medicale, sociale, informatice etc.). Beneficiari eligibili:– submăsura 6.2: Fermieri sau membrii unei gospodării agricole, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non-agricole în spațiul rural pentru prima dată, Micro- întreprinderi și întreprinderi mici existente din spațiul rural, care își propun activități nonagricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii aplicației de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-ups); ... – submăsura 6.4: micro-întreprinderi și întreprinderi non-agricole mici existente și nou înființate din spațiul rural; fermieri sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în zona rurală în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici. ... v Măsura 7 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale - operațiunile vor fi desfășurate în cadrul a două sub-măsuri:– Sub-măsura 7.2.
\nSprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și a sistemelor de economisire a energiei. Beneficiari eligibili: comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare; ONG- uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creșe și infrastructură de tip after- school). ... – Sub-măsura 7.6. Sprijin pentru studii și investiții asociate cu întreținerea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor al peisajelor rurale și al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologică.
\nBeneficiari eligibili: comunele definite conform legislației în vigoare; ONG-uri; unități de cult; persoane fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B. ... v Măsura 9 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură - are ca scop asocierea producătorilor agricoli pentru a se adapta mai bine la cerințele pieței și pentru a avea acces la tehnologii de producție moderne și unitare, corespunzătoare solicitărilor procesatorilor sau comerțului cu ridicata. Beneficiari eligibili: grupurile de producători din sectorul agricol (exceptând grupurile sprijinite prin sub-programul pomicol), care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. v Măsura 10 - Agromediu și climă - are ca scop încurajarea fermierilor (utilizatorilor de terenuri agricole) să adopte, pe baze voluntare, practici agricole care să asigure menținerea valorii de mediu a zonelor rurale, menținerea unor habitate specifice terenurilor agricole importante pentru speciile sălbatice prioritare, utilizarea durabilă a resurselor naturale și păstrarea peisajelor tradiționale.
\nBeneficiari eligibili: fermierii (utilizatori ai terenurilor agricole). v Măsura 15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor are în vedere completarea măsurilor de conservare a biodiversității pe terenuri forestiere aplicate prin sistemul actual de gestionare a pădurilor, prin promovarea de angajamente voluntare care să contribuie la reducerea numărului de intervenții silvotehnice și la promovarea aplicării de tehnologii de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultură cu impact redus) pe suprafețele angajate. Beneficiari eligibili: proprietarii de terenuri din fondul forestier național (proprietate privată a persoanelor fizice și juridice; proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale); asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior. v Măsura 19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) reprezintă o modalitate ce permite partenerilor locali - Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) să elaboreze și să implementeze Strategia de Dezvoltare Locală (SDL), în baza analizei nevoilor și priorităților specifice teritoriului.
\nBeneficiari eligibili: Grupurile de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014-2020. Programe de Cooperare Teritorială În perioada 2014-2020 România gestionează, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), în cadrul Obiectivului \"Cooperare teritorială europeană\" (Interreg) 12 programe de cooperare teritorială, care beneficiază de cofinanțare europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA) și Instrumentul European de Vecinătate (ENI). Dintre acestea, o importanță deosebită pentru ecoturism o au următoarele: v Programul INTERREG V-A România-Bulgaria; Axa Prioritară 2: O regiune verde;
\nObiectiv Tematic 6: Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor– Prioritatea de Investiții 6.c: Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural; ... – Prioritatea de investiții 6.d: Protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor, precum și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructuri ecologice. ... Parteneri eligibili: orașe, consilii locale, asociații ale autorităților publice locale, camere de comerț, asociații pentru IMM-uri, instituții educaționale (școli, universități), ministere și organisme/departamente regionale, instituții de cercetare non-profit, ONG-uri care activează în domeniile finanțate de program. v Programul INTERREG V-A România-Ungaria;
\nAxa Prioritară 1: Protejarea în comun și utilizarea eficientă a valorilor comune și resurselor (Cooperare în domeniul valorilor comune și resurselor). Parteneri eligibili: Autorități/administrații locale și județene și instituțiile lor, ministere naționale și instituțiile lor specializate, birouri regionale ale acestora, Administrații ale parcurilor naționale/natural, Instituții pentru protecția mediului, Instituții de învățământ superior, Organizații neguvernamentale, Asociații microregionale, organizații de management al Euroregiunilor, muzee, biblioteci, teatre, biserici, birouri ale patrimoniului cultural, camere de comerț, Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT), Organizații naționale responsabile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport v Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia;
\nAxa Prioritară 4. Atractivitate pentru turismul durabil, prin Obiectivul 4.1 Investiții pentru creșterea cererii de rețele de turism locale și promovarea activităților turistice inovatoare și Obiectivul 4.2 Inițiative de consolidare a capacităților pentru îmbunătățirea calității și a inovației de servicii și produse turistice. Parteneri eligibili: Autorități publice locale și regionale (Consilii județene, consilii locale, municipii, etc), Autorități publice naționale/regionale/de la nivelul provinciilor funcționând în aria eligibilă; Alte instituții publice guvernate de dreptul public (Instituția Prefectului, instituții de sănătate și îngrijire, instituții de educație); Birouri - filiale ale autorităților publice naționale/regionale active în domeniul axei prioritare (înregistrate și funcționând în aria eligibilă);
\nInstituții non - profit și ONG-uri; Instituții religioase, legal constituite în acord cu legislația națională în vigoare; camere de Comerț; Muzee, instituții culturale, sportive și de turism; v Programul Operațional Comun România - Ucraina; Obiectivul tematic 3: Promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 - Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric. Parteneri eligibili: Autorități locale și regionale, ONG-uri, Asociații și organizații reprezentative, camere de comerț, Universități, institute de cercetare, organizații educaționale/de instruire v Programul Operațional Comun România - Republica Moldova; Obiectivul tematic 3: Promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 - Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric.
\nParteneri eligibili: Autorități locale și regionale, ONG-uri, Asociații și organizații reprezentative, Camere de comerț, Universități, institute de cercetare, organizații educaționale/de instruire v Programul Transnațional Dunărea; Axa prioritară 2 - Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării, Prioritatea de Investiții: Utilizarea sustenabilă a patrimoniului și resurselor naturale și culturale. Parteneri eligibili: autorități locale/regionale/naționale; organisme de drept public; Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT); organizații internaționale și organisme private, inclusiv IMM-uri. v Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE; Axa prioritară 4 - Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, Prioritatea de Investiții: 6 (c) - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.
\nParteneri eligibili: Autoritățile publice (în special Autoritățile de Management), Organisme de drept public, Organisme private non-profit v Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre; Obiectivul tematic 1: Promovarea afacerilor și a antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre, Prioritatea 1.1 Promovarea în comun a afacerilor și antreprenoriatului în sectoarele turism și cultură. Parteneri eligibili: autorități publice locale și regionale, agenții lege de dezvoltare, mediu și turism, camere de comerț, ONG-urilor, instituții de învățământ și culturale. v Programul de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria - Slovacia - România - Ucraina;– Prioritatea 1: Promovarea dezvoltării economice și sociale.
\nMăsura 1.1: Dezvoltarea armonizată a turismului și Măsura 1.2: Crearea de condiții mai bune pentru dezvoltarea IMM- urilor și a afacerilor ... – Prioritatea 2: Îmbunătățirea calității mediului înconjurător. Măsura 2.1: Protecția mediului, managementul și utilizarea durabilă a resurselor naturale. ... Parteneri eligibili: organizații locale, regionale și naționale care implementează politici în domeniile definite ca priorități de program; instituții de utilitate publică precum asociațiile și promotorii dezvoltării regionale, agenții de dezvoltare și inovare, instituții de cercetare și universități; asociații regionale și locale ale întreprinderilor (camere de comerț, sindicate), organizații profesionale; structuri regionale și locale de guvernare și organizațiile acestora constituite ca entități legale, consilii regionale.
\nAlte Programe Europene ▼ LIFE - Programul pentru Mediu și Climat Programul este divizat în două sub-programe: Mediu și Acțiune pentru Climat. Sub-programul Mediu este compus din trei domenii prioritare:– Mediu și utilizarea rațională a resurselor - soluții inovatoare pentru o mai bună implementare a politicilor din domeniul mediului; ... – Biodiversitate - practici mai bune pentru a stopa pierderea biodiversității și pentru restabilirea serviciilor ecosistemice, acordând totodată un sprijin considerabil siturilor Natura 2000 (cel puțin 50% din resursele financiare ale acestui sub-program vor fi alocate acestui aspect); ... – Guvernanță și informare în materie de mediu - campanii de sensibilizare, schimb de cunoștințe, difuzare de bune practici, o mai bună aplicare a legilor în vigoare. ... Sub-programul Acțiune pentru climat este compus din trei domenii prioritare:– Atenuarea schimbărilor climatice - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; ... – Adaptarea la schimbările climatice; ... – Guvernanță și informare în materie de climat - ameliorarea sensibilizării, a comunicării, cooperării și difuzării de măsuri de atenuare și de adaptare la schimbările climatice. ... Beneficiari eligibili: organisme publice și organizații comerciale private, organizații private fără scop comercial (inclusiv ONG-uri). ▼ ERASMUS + - sprijină investițiile în educație, formare și tineret sub forma mobilității în scop educațional, a parteneriatelor pentru inovare și a sprijinului acordat politicilor.
\nObiectivele programului Erasmus+ în domeniul educației și formării sunt următoarele:– îmbunătățirea competențelor și aptitudinilor esențiale pentru piața muncii; ... – favorizarea îmbunătățirilor calitative, excelenței în inovare și internaționalizării la nivelul instituțiilor de educație și formare; ... – creșterea gradului de conștientizare cu privire la spațiul european al învățării pe tot parcursul vieții și modernizarea sistemelor de educație și de formare. ... Beneficiari eligibili: Autorități publice, companii sau întreprinderi, instituții publice/private, ONG- uri, școli și instituții școlare, Universități ▼ COSME: Sprijin pentru o creștere competitivă și durabila în sectorul turismului are ca scop consolidarea competitivității și durabilității sectorului turismului european prin încurajarea extinderii sezonului turistic, diversificarea produsului turistic al UE și prin sporirea accesibilității sale.
\nÎn cadrul acestui program, cererile de propuneri de proiecte sunt împărțite în trei teme:– Tema 1: Creșterea fluxurilor turistice în extrasezon pentru grupurile țintă: seniori și tineret; ... – Tema 2: Diversificarea ofertei turistice europene prin promovarea produselor turistice tematice transnaționale; ... – Tema 3: Sporirea accesibilității turistice - îmbunătățirea facilităților și serviciilor pentru turiștii cu nevoi speciale de acces. ... Beneficiari eligibili: Entitățile publice și private constituite legal în țări ale UE sau participante la programul COSME și care sunt active în domeniile turism, tineret, seniori, persoane cu dizabilități. ... C. Alte programe de finanțare ▼ Programul de Cooperare Elvețiano-Român*97), în eventualitatea continuării programului în actuala structură *97) deși se știe că Programul de Cooperare Elvețiano-Român va continua până în 2019, în prezent nu se cunoaște dacă se va menține structura actuală a programului. ● Fondul Tematic pentru Participarea Societății Civile.
\nScopul este de a promova contribuția organizațiilor societății civile ca actori importanți pentru dezvoltare și participare. Sunt vizate două componente: SOCIAL și MEDIU.– Parteneri români: organizații nonprofit și neguvernamentale, universități, alte instituții de educație sau institute de cercetare, cu profil nonprofit, autorități publice locale și centrale, instituții/agenții publice, servicii guvernamentale deconcentrate de la nivel local, unități administrativ-teritoriale; ... – Parteneri elvețieni: organizații nonprofit și neguvernamentale. ... ● Fondul Tematic pentru Parteneriate și Experți. Scopul este promovarea și/sau consolidarea parteneriatele instituționale dintre partenerii români și elvețieni pentru: a contribui la soluționarea provocărilor specifice dezvoltării; întărirea capacității și structurilor partenerilor instituționali români; a beneficia de valoarea adăugată elvețiană; a contribui la întărirea parteneriatelor.– Parteneri români: organizații neguvernamentale și nonprofit, înființate legal și cu sediul în România, organizate și conduse conform legislației românești în vigoare cu privire la organizațiile neguvernamentale; autorități române locale și centrale, instituții/agenții publice, servicii guvernamentale deconcentrate la nivel local; entități teritoriale române; parteneri sociali români (sindicate și patronate reprezentative, recunoscute la nivel național). ... – Parteneri elvețieni: organizații neguvernamentale și nonprofit, înregistrate conform legislației în vigoare în această țară; organizații publice/guvernamentale; entități teritoriale; parteneri sociali (sindicate și patronate reprezentative, recunoscute la nivel național). ... ▼ Granturile SEE și Granturile Norvegiene ● RO02 Servicii de biodiversitate și ecosistem - schemă de granturi mici care să includă și sprijinul pentru ONG-uri.
\nBeneficiari eligibili: Autorități publice și organizații neguvernamentale ● RO09 Fonduri pentru Organizațiile Neguvernamentale - Societatea civilă - Sprijinirea dezvoltării societății civile și consolidarea contribuției la justiția socială, democrație și dezvoltare durabilă. Prin componenta DEZVOLTARE DURABILĂ se sprijină dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea stării mediului în România, prin contribuția ONG-urilor și prin participare publică. Această Componentă sprijină proiecte care se încadrează în următoarele domenii principale de interes: schimbările climatice, protecția biodiversității și peisajului, ecoturism, activități de advocacy și watchdog de mediu/conștientizare ecologică și participare publică sporită în luarea deciziilor de mediu și educație ecologică.– Parteneri români: organizații nonprofit și neguvernamentale, universități, alte instituții de educație sau institute de cercetare, cu profil nonprofit, autorități publice locale și centrale, instituții/agenții publice, servicii guvernamentale deconcentrate de la nivel local, unități administrativ-teritoriale ... – Parteneri elvețieni: organizații nonprofit și neguvernamentale ... ● RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural - are în vedere restaurarea, renovarea și protejarea patrimoniului cultural; dezvoltarea comunităților locale și asigurarea unor mijloace de trai sustenabile din punct de vedere economic prin revitalizarea patrimoniului natural și cultural).
\nBeneficiari eligibili: instituții publice: autorități publice, instituții culturale și arhivele statului; organizații neguvernamentale, inclusiv filiale ale asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în conformitate cu legislația în vigoare în România, active în domeniile vizate de program (e.g. patrimoniu cultural, minorități etnice); culte și asociații religioase recunoscute potrivit legislației în vigoare în România; instituții de învățământ superior și institute de cercetare; alte entități fără scop lucrativ, active în domeniile vizate de program e.g.patrimoniu cultural, minorități etnice) ● RO13 Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european - are ca obiectiv creșterea dialogului cultural și protejarea identității europene prin înțelegerea diversității culturale.
\nBeneficiari eligibili: Entități publice: Autorități locale, regionale și naționale; Instituții culturale; Instituții de învățământ superior și institute de cercetare; Organizații neguvernamentale, inclusiv din domeniul culturii și al promovării minorităților etnice; Persoane fizice (pentru proiectele mici): Creatori și artiști; Experți din domeniul culturii; Studenți. ● RO17 Inovare în industria verde - are ca obiectiv creșterea competitivității întreprinderilor ecologice, inclusiv ecologizarea industriilor existente, inovarea în industria verde și spiritul antreprenorial. Beneficiari eligibili: societăți comerciale pentru Schema de proiecte individuale și micro- întreprinderi, IMM-uri și ONG-uri pentru Schema de granturi mici. ▼ Programul Green Entrepreneurship 2 - Dezvoltarea destinațiilor ecoturistice în România (program finanțat de Fundația Româno-Americană în parteneriat cu Fundația pentru Parteneriat) - detalii despre acest program de finanțare se regăsesc în subcapitolul 3.5.
\nInițiative pentru dezvoltarea ecoturismului în România. ▼ Programul Spații verzi (inițiativă comună Moll România și a Fundației pentru Parteneriat). În cadrul componentei ARII NATURALE PROTEJATE se urmărește promovarea și popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităților locale prin intermediul implicării ONG-urilor și școlilor, a comunităților locale precum și a custozilor/administratorilor de arii protejate. Beneficiari eligibili: ONG-uri, în parteneriat cu școli, asociații de locatari/proprietari și/sau instituții publice din orașele/municipiile din România. ... ...
\n3.8. Analiza SWOT*1) *1) s-a făcut prioritizarea în funcție de importanța relativă, de la 1 (importanță scăzută) la 3 (importanță ridicată).> PUNCTE FORTE > PUNCTE SLABE RESURSE TURISTICE () diversitatea resurselor turistice naturale de excepție - România este singura țară de pe continent pe teritoriul căreia sunt prezente 5 din cele 9 regiuni biogeografice ale Uniunii Europene;3() supraexploatarea resurselor naturale, prin pășunat neadecvat și suprapășunat, defrișări ilegale, braconaj, turism necontrolat etc.; 2() habitatele naturale din România nu sunt afectate de activitățile umane în acceași măsură ca cele din celelalte state europene;3() turismul necontrolat conduce la creșterea presiunii exercitate asupra zonelor/obiectivelor turistice.
\nPrincipalele probleme semnalate sunt:3() existența unor situri fosilifere sau geologice; 3- încălcarea regulilor de vizitare - circulația turiștilor pe trasee nemarcate și în locuri nepermise; 2() existența a 30 arii naturale protejate majore (rezervații ale biosferei, parcuri naționale, parcuri naturale), însumând mai mult de 7% din suprafața țării; 3- camparea și amenajarea de vetre de foc în locuri nepermise; 2() recunoașterea internațională de care se bucură anumite arii protejate;3- culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii din flora spontană; 2() existența a mai mult de 900 de rezervații științifice, monumente ale naturii și rezervații naturale, 171 Situri de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) și 435 Situri de Importanță Comunitară (SCI);2- tăierea de material lemnos pentru foc;1() Rezervația Biosferei Delta Dunării - unul dintre cele mai vaste sisteme deltaice din Europa, fără drumuri sau baraje;3- abandonarea unor cantități mari de deșeuri în lungul căilor de comunicații, în jurul obiectivelor de interes, precum și pe malurile cursurilor de apă și lacurilor;3() diversitatea și valoarea ridicată a peisajelor (păduri, chei, peșteri, munți, ape, zone rurale etc.); 3- administrarea defectuoasă a facilităților turistice existente în interiorul ariilor naturale protejate, generând cantități impresionante de deșeuri; 3() potențial speologic bogat - peste 10.000 de peșteri (locul 3 în Europa), unele cu valoare științifică sau estetică deosebită, având statut de monumente ale naturii sau rezervații - Ghețarul Scărișoara, Urșilor, Topolnița, Cetățile Ponorului, Meziad etc.;3- vandalizarea panourilor indicatoare sau informative, a plăcilor și stâlpilor de pe traseele turistice; 1() Munții Carpați - acoperă aproximativ o treime din teritoriul național, iar Carpații românești reprezintă aproximativ jumătate din lungimea totală a lanțului carpatic;- distrugerea elementelor geologice și geomorfologice;2() cursul inferior al fluviului Dunărea, pe o distanță de 1.075 km (37,6% din lungimea totală), între Baziaș și Sulina; 3- degradarea obiectivelor turistice (naturale sau antropice) prin inscripții;2() diversitatea florei și faunei, din care numeroase specii unice sau cu cea mai mare densitate din Europa, în special carnivore mari (aproape jumătate din efectivele din Europa, exceptând Rusia);3- deranjarea speciilor faunistice;3() condiții naturale bune pentru activități de turism în aer liber - drumeție, sporturi nautice, observarea faunei și a păsărilor, turism ecvestru, cicloturism, alpinism etc. 3- degradarea potecilor prin eroziune în zonele intens circulate.2() existența unor zone rurale (etnofolclorice tradiționale), în care se poate experimenta stilul de viață local; 3() punerea în pericol a zonelor naturale de traficul ATV și motociclete off- road; 3() existența unei economii rurale încă viabile ce menține produsele locale tradiționale pe piață;2() poluarea Dunării, Mării Negre și a râurilor interioare datorită deversărilor necontrolate, în unele cazuri;2() diversitatea obiectivelor de patrimoniu - mănăstiri, situri arheologice, biserici fortificate etc., inclusiv 8 obiective/areale care se află în patrimoniul mondial al UNESCO;2() nerespectarea regimului de protecție, ca urmare a lipsei demarcării în teren a limitelor și a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate;2 () ospitalitatea tradițională a românilor.3() tăierile masive de arbori și depozitarea necorespunzătoare a rumegușului pe marginea pâraielor - ce duc la degradarea mediului în multe parcuri; 2() riscul urbanizării populației rurale cu implicații directe în pierderea patrimoniului cultural imaterial/material existent.2INFRASTRUCTURĂ TURISTICĂ ȘI TEHNICĂ, AMENAJAREA TERITORIULUI () accesibilitate relativ bună spre destinațiile turistice (o rețea bună de aeroporturi, o rețea feroviară densă - a patra ca mărime din Europa, rețea de drumuri amplă);2() lipsa infrastructurii generale în majoritatea zonelor rurale (rețele de canalizare, stații de epurare, sistem de colectare a deșeurilor, rețele de alimentare cu apă, rețele de termoficare) - cu efecte negative asupra mediului;3() creșterea investițiilor turistice private în mediul rural.