\"(1) Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor şi a Programului Naţional de Dezvoltare a României, aprobat de popor. Hotărârile Guvernului nu pot adăuga la lege sau modifica spiritul ei.
\n
(2)Hotărârile adoptate de Guvern se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.\" ...
\n
115.Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
\n
(2)Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ...
\n
(3)Membrii Guvernului nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. ...
\n
(4)Membrii Guvernului condamnaţi pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie sunt pedepsiţi cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.\" ...
\n
116.Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor prezidenţiale.
\n
(2)Guvernul este demis dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile. ...
\n
(3)Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.\" ...
\n
117.Capitolul IV din titlul III devine secţiunea a 3-a în capitolul II din titlul III.
\n
Denumirea secţiunii a 3-a va fi: \"Raporturile dintre Autoritatea Legislativă şi Autoritatea Executivă\".
\n
118.Articolul 111 se modifică astfel:
\n
Alineatul (1) va avea următorul cuprins: \"(1) Guvernul este obligat să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Reprezentanţilor sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie.\"
\n
119.Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor.
\n
(2)Camera Reprezentanţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să îşi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.\" ...
\n
120.Articolul 113 se abrogă.
\n
121.Articolul 114 se abrogă.
\n
122.Articolul 115 se modifică astfel:
\n
Alineatul (1) va avea următorul cuprins: \"(1) Camera Reprezentanţilor poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice.\"
\n
Alineatul (4) va avea următorul cuprins: \"(4) Preşedintele României poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.\"
\n
Alineatul (5) va avea următorul cuprins: \"(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera Reprezentanţilor şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camera Reprezentanţilor, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere.\"
\n
123.Capitolul V din titlul III devine secţiunea a 4-a în capitolul II din titlul III.
\n
Denumirea secţiunii a 4-a va fi \"Administraţia publică centrală\".
\n
Noua secţiune înlocuieşte fosta secţiune 1 din fostul capitol V din titlul III.
\n
124.Articolul 116 se modifică astfel:
\n
Alineatul (2) va avea următorul cuprins: \"(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor, potrivit legii.\"
\n
125.Articolul 117 se modifică şi se completează astfel:
\n
După alineatul (1) se introduc şapte noi alineate, cu următorul cuprins: \"(1.1) Ministerele se organizează pe următoarele domenii de activitate:
\n
a)educaţie; ...
\n
b)sănătate; ...
\n
c)cultură; ...
\n
d)muncă şi protecţie socială; ...
\n
e)economie; ...
\n
f)finanţe publice; ...
\n
g)agricultură; ...
\n
h)dezvoltare regională; ...
\n
i)mediu; ...
\n
j)transporturi şi comunicaţii; ...
\n
k)apărare naţională; ...
\n
l)afaceri interne; ...
\n
m)afaceri externe. ... (1.2) În exercitarea atribuţiilor lor, miniştrii emit ordine care se publică pe site-urile ministerelor şi în Monitorul Oficial al României. (1.3) În cadrul fiecărui minister funcţionează un Consiliu tehnico-ştiinţific, ca organ consultativ al ministrului de resort. (1.4) Consiliul tehnico-ştiinţific este constituit din 7 experţi, în domeniul de activitate al ministerului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din domeniul de activitate al ministerului şi 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de Preşedintele României. (1.5) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului tehnico-ştiinţific sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din domeniul coordonat de minister. (1.6) Mandatul membrilor Consiliului tehnico-ştiinţific este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României. (1.7) Consiliul tehnico-ştiinţific avizează toate ordinele ministrului. Avizele Consiliului tehnico-ştiinţific se publică pe siteul ministerului şi în Monitorul Oficial al României.\"
\n
Alineatul (3) se abrogă.
\n
126.După articolul 117 se introduce un nou articol, 117.1, astfel:
\n
Denumirea articolului va fi: \"Personalul\".
\n
Articolul va avea următorul cuprins: \"Articolul 117.1
\n
(1)Personalul din aparatul autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit şi de competenţă profesională, potrivit legii. ...
\n
(2)Este interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea sau sancţionarea personalului angajat al autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora pe criterii politice sau cu sprijin politic.\" ...
\n
127.Articolul 118 se modifică astfel:
\n
Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: \"(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Este interzisă participarea armatei române la operaţiuni militare desfăşurate în afara teritoriului naţional sau a graniţelor ţărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună, cu excepţia cazurilor în care aceste operaţiuni militare au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor militare ale agresorilor, precum şi participarea la acţiuni de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale, potrivit prevederilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.
\n
(2)Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege.\" ...
\n
128.După articolul 118 se introduce un nou articol, 118.1, astfel:
\n
Denumirea articolului va fi: \"Siguranţa naţională\".
\n
Cuprinsul articolului va fi: \"Articolul 118.1
\n
(1)Prin siguranţa naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării poporului român şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice stabilite prin Constituţie. ...
\n
(2)În condiţiile realităţilor socioeconomice şi politice contemporane, principalele ameninţări la siguranţa naţională sunt: ...
\n
a)decăderea materială, intelectuală, morală şi biologică a populaţiei, generată de agresiunile structurilor mafiote care pot uzurpa instituţiile statului şi le pot folosi pentru jefuirea, manipularea şi umilirea cetăţenilor şi statului lor; ...
\n
b)aservirea economică a ţării, transformarea ei în neocolonie, sursă de materii prime şi de mână de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru produse străine de mică utilitate; ...
\n
c)combinarea celor două fenomene precizate la literele a) şi b). ...
\n
(3)Măsurile luate pentru apărarea siguranţei naţionale nu pot justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Este interzis să se execute foc sau alte acţiuni de molestare fizică sau de intimidare asupra manifestanţilor paşnici. ...
\n
(4)Serviciul Român de Informaţii este singura instituţie publică, cu personalitate juridică, specializată în domeniul informaţiilor interne şi externe privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare. ...
\n
(5)Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit Constituţiei şi legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României. ...
\n
(6)Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună, deîndată, la dispoziţia membrilor Consiliului Naţional de Securitate, toate informaţiile pe care le deţine, referitoare la acţiuni care, potrivit Constituţiei şi legii, constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României. ...
\n
(7)În cazul în care Consiliul Naţional de Securitate nu ia măsurile adecvate pentru contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale semnalate de Serviciul Român de Informaţii şi, ca urmare, statul român sau cetăţenii acestuia sunt prejudiciaţi, Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze poporul despre aceasta. Neîndeplinirea acestei obligaţii se pedepseşte, potrivit legii. ...
\n
(8)Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună la dispoziţia publicului toate informaţiile pe care le deţine referitoare la fosta securitate comunistă şi la vânzarea de către statul român a activelor reale şi financiare dobândite abuziv prin Legea nr. 15/1990. ...
\n
(9)Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afara de cele prevăzute de Constituţie şi nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. Este interzisă folosirea informaţiilor obţinute de Serviciul Român de Informaţii în alte scopuri decât cele prevăzute de Constituţie. ...
\n
(10)Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, ales de popor. ...
\n
(11)Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Român de Informaţii. ...
\n
(12)Directorul Serviciului Român de Informaţii numeşte în funcţie personalul Serviciului, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii. ...
\n
(13)Dacă funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii devine vacantă ori dacă directorul Serviciului Român de Informaţii este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi. ...
\n
(14)Organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin lege. ...
\n
(15)Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Consiliul Naţional de Securitate şi de Sfatul Ţării, potrivit legii.\" ...
\n
129.Articolul 119 se modifică astfel:
\n
Denumirea articolului va fi: \"Consiliul Naţional de Securitate\".
\n
Articolul va avea următorul cuprins: \"(1) Consiliul Naţional de Securitate este organ decizional al autorităţilor statului român, care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
\n
(2)Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice. Hotărârile Consiliului Naţional de Securitate se iau cu votul majorităţii a două treimi din numărul membrilor Consiliului. La şedinţele Consiliului Naţional de Securitate participă, fără drept de vot, şi miniştri sau alţi funcţionari publici în responsabilitatea cărora intră problemele supuse atenţiei Consiliului. ...
\n
(3)Consiliul Naţional de Securitate se compune din: Preşedintele României, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, preşedintele Autorităţii Mediatice, preşedintele Autorităţii Financiare, preşedintele Autorităţii Electorale, preşedintele Autorităţii Statistice, preşedintele Autorităţii Morale, preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, directorul Serviciului Român de Informaţii. ...
\n
(4)Organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Securitate se stabilesc prin lege.\" ...
\n
130.După articolul 119 se introduce un nou articol, 119.1, astfel:
\n
Denumirea articolului va fi \"Prefectul\".
\n
Articolul va avea următorul cuprins: \"(1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, în condiţiile legii.
\n
(2)Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, să se fi remarcat ca buni cunoscători ai realităţilor economice şi sociale ale judeţului pentru care candidează, ca promotori de proiecte pentru îmbunătăţirea acestor realităţi şi să aibă domiciliul în judeţele pentru care candidează de cel puţin 10 ani. ...
\n
(3)Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. ...
\n
(4)Mandatul prefectului este de 4 ani şi poate fi înnoit o singură dată. ...
\n
(5)Prefectul este reprezentantul Preşedintelui României pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. ...
\n
(6)Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege. ...
\n
(7)Între prefect, pe de o parte, consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi voievozii judeţelor, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. ...
\n
(8)Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean sau local, al voievodului sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii.\" ...
\n
131.Secţiunea a 2-a a capitolului V din titlul III devine titlul III.1 al Constituţiei, cu denumirea de \"Autorităţile locale\".
\n
132.Capitolul VI al titlului III devine capitolul III al titlului III, cu denumirea \"Autoritatea Judecătorească\".
\n
133.Articolul 120 se abrogă.
\n
134.Articolul 121 se abrogă.
\n
135.Articolul 122 se abrogă.
\n
136.Articolul 123 se abrogă.
\n
137.Denumirea secţiunii 1 din capitolul III va fi: \"Înfăptuirea justiţiei\".
\n
138.Articolul 124 se modifică astfel:
\n
Denumirea articolului va fi: \"Rolul şi organizarea\".
\n
Alineatul (1) va avea următorul cuprins: \"(1) Autoritatea Judecătorească înfăptuieşte justiţia în numele împlinirii umane, al binelui social şi al dreptăţii, cu respectarea adevărului şi a legii.\"
\n
După alineatul (2) se introduc zece noi alineate, cu următorul cuprins: \"(2.1) Autoritatea Judecătorească se organizează pe instanţe judecătoreşti, parchete ale procurorilor, barouri ale avocaţilor şi birouri notariale, potrivit legii. (2.2) Autoritatea Judecătorească este condusă de un preşedinte ales de popor. (2.3) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este garantul independenţei, calităţii şi corectitudinii justiţiei. (2.4) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti numeşte în funcţie judecătorii, procurorii, avocaţii şi notarii, la propunerea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti. (2.5) Prevederile articolelor 81 alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti. (2.6) Candidaţii la funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
\n
a)să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe propria răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român sau în alt stat de către părinţii şi bunicii săi; ...
\n
b)să aibă pregătire superioară juridică; ...
\n
c)să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită; ...
\n
d)să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; ...
\n
e)să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti; ...
\n
f)să prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, dacă va fi ales. ... (2.6) Documentul prevăzut la alineatul (2.6) litera f) constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. (2.7) Alegerile pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui României sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti. (2.8) Dacă funcţia de preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti devine vacantă ori dacă preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi. (2.9) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Autorităţii Judecătoreşti emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României. (2.10) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti se stabilesc prin lege.\"
\n
Alineatul (3) se abrogă.
\n
139.Articolul 125 se modifică şi se completează astfel:
\n
Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: \"(1) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.
\n
(2)Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii.\" ...
\n
După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: \"(2.1) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională. Criteriile de numire şi promovare a judecătorilor se stabilesc prin lege. (2.2) Judecătorii care s-au făcut vinovaţi de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.\"
\n
Alineatul (3) va avea următorul cuprins: \"(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.\"
\n
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: \"(3.1) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege.\"
\n
140.Articolul 126 se modifică şi se completează astfel:
\n
Alineatul (1) va avea următorul cuprins: \"(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin curţile cu juraţi şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege.\"
\n
Alineatul (3) va avea următorul cuprins: \"(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, fără să aducă atingere independenţei judecătorilor, potrivit competenţei sale.\"
\n
Alineatul (4) va avea următorul cuprins: \"(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege. Vor putea intra în compunerea acestei instanţe numai judecători cu o vechime de cel puţin 15 ani la instanţele inferioare\".
\n
După alineatul (4) se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: \"(4.1) Organizarea şi funcţionarea curţilor cu juraţi se stabilesc prin lege.\"
\n
Alineatul (5) va avea următorul cuprins: \"(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.\"
\n
După alineatul (6) se adaugă trei noi alineate, cu următorul cuprins: \"(7) În cazul în care victima unui abuz administrativ obţine despăgubiri în urma unui contencios administrativ, statul este obligat să se îndrepte în regres împotriva funcţionarului vinovat, pentru recuperarea pagubelor
\n
(8)Judecătorii sunt obligaţi să asigure folosirea în proces a unui limbaj inteligibil pentru părţile în proces. ...
\n
(9)Toate dosarele sunt repartizate în mod aleator instanţelor de judecată. Fraudarea sau încercarea de fraudare a sistemului de repartizare a dosarelor se sancţionează, potrivit legii.\" ...
\n
141.Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"(1) Şedinţele de judecată sunt publice.
\n
(2)Discuţiile din şedinţele de judecată sunt înregistrate, în scris, de către grefier, precum şi video. ...
\n
(3)Partea publică din dosar va putea fi consultată de orice cetăţean cu drept de vot. ...
\n
(4)Probele dosarului vor putea fi folosite, oricând, în analiza prestaţiei judecătorilor şi procurorilor. ...
\n
(5)Conţinutul dosarelor va fi pus la dispoziţia publicului, pe internet. ...
\n
(6)Este interzisă distrugerea dosarelor judecate, pe o perioadă de 50 de ani de la încheierea procesului, când o comisie specială va decide care dosare vor fi conservate în continuare. ...
\n
(7)Printr-un sistem de rotaţie şi sondaj, stabilit potrivit legii, postul public naţional de televiziune va transmite, în direct, procese de la instanţele de judecată.\" ...
\n
142.Articolul 128 se modifică astfel:
\n
Alineatul (2) va avea următorul cuprins: \"(2) Cetăţenii au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii.\"
\n
143.Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Procuratura au dreptul să exercite căile de atac, fără excepţie, în condiţiile legii.\"
\n
144.Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor, care se organizează potrivit legii.\"
\n
145.Denumirea secţiunii a 2-a din capitolul III va fi: \"Procuratura\".
\n
146.Articolul 131 se modifică şi se completează, astfel:
\n
Denumirea articolului va fi: \"Rolul Procuraturii\".
\n
Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: \"(1) În activitatea judiciară, Procuratura apără legalitatea şi reprezintă interesele generale ale societăţii.
\n
(2)Procuratura îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.\" ...
\n
După alineatul (3) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: \"(3.1) Competenţa parchetelor şi procedura exercitării acesteia sunt prevăzute numai prin lege. (3.2) Parchetul General al României, care funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte parchete, fără să aducă atingere independenţei procurorilor, potrivit competenţei sale. Îşi vor putea desfăşura activitatea în cadrul acestuia numai procurori cu o vechime de cel puţin 15 ani în parchetele de pe lângă instanţele de judecată inferioare.\"
\n
147.Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"(1) Procurorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.
\n
(2)Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a procurorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. ...
\n
(3)Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională. Criteriile de numire şi promovare a procurorilor se stabilesc prin lege. ...
\n
(4)Procurorii care s-au făcut vinovaţi de nerespectarea obligaţiei de autosesizare, nefinalizarea dosarelor sau de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. ...
\n
(5)Statutul procurorilor se aprobă prin lege.\" ...
\n
148.După secţiunea a 2-a se introduce o nouă secţiune, a 3-a, astfel:
\n
Denumirea secţiunii va fi: \"Avocatura\".
\n
Secţiunea a 3-a va avea următorul cuprins: \"ARTICOLUL 132.1 Rolul avocatului
\n
(1)Persoanele fizice şi juridice au dreptul să fie asistate, gratuit, de avocaţi, în faţa instanţelor judecătoreşti, în condiţiile legii. ...
\n
(2)Avocaţii sunt constituiţi în barouri, care funcţionează pe lângă instanţele judecătoreşti, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România, potrivit legii. ...
\n
(3)Constituirea şi funcţionarea de barouri de avocaţi în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt interzise. ...
\n
(4)Cererile de asistenţă adresate de părţile în proces barourilor sunt repartizate avocaţilor prin tragere la sorţi, organizată conform legii. Părţile în proces au dreptul să refuze avocaţii traşi la sorţi de maximum 5 ori. Un avocat refuzat în peste jumătate din cazurile unui an este eliminat din barou. ...
\n
(5)Orice parte în proces are dreptul să se apere singură. ...
\n
ARTICOLUL 132.2Statutul avocaţilor
\n
(1)Avocaţii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii. ...
\n
(2)Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a avocaţilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a avocaţilor se stabilesc prin lege. ...
\n
(3)Candidaţii la funcţia de avocat trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege. ...
\n
(4)Avocaţii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. ...
\n
(5)Funcţia de avocat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. ...
\n
(6)Statutul avocaţilor se aprobă prin lege.\" ...
\n
149.După secţiunea a 3-a se introduce o nouă secţiune, a 4-a, astfel:
\n
Denumirea secţiunii va fi: \"Notariatul de stat\".
\n
Secţiunea a 4-a va avea următorul cuprins: \"ARTICOLUL 132.3 Rolul notarului
\n
(1)Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. Activitatea notarială este un serviciu public oferit gratuit de către statul român cetăţenilor săi. ...
\n
(2)Activitatea notarială se realizează de notari prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile legii. ...
\n
(3)Notarii sunt constituiţi în birouri notariale, care funcţionează pe lângă judecătorii, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor din România şi a Camerelor Notarilor, constituite pe lângă tribunale şi curţile de apel, potrivit legii. ...
\n
(4)Funcţia de notar se exercită numai de către notarii membri ai Uniunii Naţionale a Notarilor din România. ...
\n
(5)Constituirea şi funcţionarea de forme de organizare a profesiei de notar, altele decât birourile notariale coordonate de Uniunea Naţională a Notarilor din România şi de Camerele Notarilor, sunt interzise. ...
\n
ARTICOLUL 132.4Statutul notarilor
\n
(1)Notarii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii. ...
\n
(2)Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a notarilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a notarilor se stabilesc prin lege. ...
\n
(3)Candidaţii la funcţia de notar trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege. ...
\n
(4)Notarii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. ...
\n
(5)Funcţia de notar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. ...
\n
(6)Statutul notarilor se aprobă prin lege.\" ...
\n
150.Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"(1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti.
\n
(2)Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este alcătuit din 33 de membri, din care: ...
\n
a)24 sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor şi sunt validaţi de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti; aceştia fac parte din patru secţii, una pentru judecători, una pentru procurori, una pentru avocaţi şi una pentru notari; prima secţie este compusă din 9 judecători, cea de a doua din 5 procurori, cea de a treia din 5 avocaţi, cea de a patra din 5 notari; ...
\n
b)5 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, validaţi de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti; ...
\n
c)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România. ...
\n
(3)Preşedintele Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este ales de membrii Consiliului, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) litera a) şi este validat de către preşedintele Autorităţii Judecătoreşti. ...
\n
(4)Durata mandatului membrilor Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este de 4 ani. ...
\n
(5)Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se iau prin vot deschis şi se publică pe site-ul Consiliului şi în Monitorul Oficial al României.\" ...
\n
151.Articolul 134 se modifică şi va avea următorul cuprins: \"(1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti numirea în funcţie a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
\n
(2)Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor. ...
\n
(3)Consiliul Autorităţii Judecătoreşti îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, potrivit procedurii stabilite prin lege. În aceste situaţii, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România nu au drept de vot. ...
\n
(4)Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti în materie disciplinară pot fi atacate la un alt complet al Consiliului Autorităţii Judecătoreşti format dintr-un număr mai mare de judecători. ...
\n
(5)Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se publică pe site-ul Consiliului Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României.\" ...
\n
152.După capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul IV, cu următorul cuprins: \"CAPITOLUL IV Autoritatea Mediatică
\n
ARTICOLUL 134.1Rolul Autorităţii Mediatice
\n
(1)Autoritatea Mediatică este garantul informării corecte a cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice, politice şi electorale. ...
\n
(2)Autoritatea Mediatică exercită atributele suveranităţii naţionale în domeniul serviciilor media, având misiunea de a aplica legislaţia ţării în acest domeniu. ...
\n
(3)Toate mijloacele de comunicare în masă - agenţii de presă, publicaţii, posturi de radio şi televiziune - sunt obligate să-şi construiască un site oficial, în care să publice structura acţionariatului şi bilanţul contabil la data de 31 decembrie a fiecărui an, auditat, potrivit legii, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor. Aceste date sunt publicate şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(4)Este interzisă folosirea produselor media furnizate de mijloacele de comunicare pentru dezinformarea şi manipularea cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice, politice şi electorale. ...
\n
(5)Posturile de televiziune ale căror programe includ emisiuni destinate prezentării programelor politice şi a celor electorale sunt obligate să prezinte programele tuturor partidelor politice înregistrate, potrivit legii, precum şi programele tuturor candidaţilor în alegeri, în mod egal, fără niciun fel de discriminare. ...
\n
(6)Posturile de televiziune care organizează dezbateri referitoare la activitatea curentă a partidelor politice, a autorităţilor statului sau a autorităţilor locale sunt obligate ca, la aceste dezbateri, să invite reprezentanţi ai tuturor partidelor politice înregistrate, fără niciun fel de discriminare, potrivit legii. ...
\n
(7)Postul naţional public de televiziune este obligat să organizeze dezbateri referitoare la activitatea curentă a partidelor politice legal înregistrate, a autorităţilor statului şi a autorităţilor locale, la care invită reprezentanţi ai tuturor partidelor politice înregistrate, fără niciun fel de discriminare, potrivit legii. ...
\n
(8)În cadrul Autorităţii Mediatice funcţionează Consiliul Mediatic Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Mediatice. ...
\n
(9)Consiliul Mediatic Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din domeniul mijloacelor de comunicare în masă din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Mediatice. ...
\n
(10)Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Mediatic Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din domeniul mijloacelor de comunicare în masă. ...
\n
(11)Mandatul membrilor Consiliului Mediatic Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Mediatice. ...
\n
(12)Consiliul Mediatic Naţional avizează toate deciziile preşedintelui Autorităţii Mediatice. Avizele Consiliul Mediatic Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Mediatice şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(13)Autoritatea Mediatică este condusă de un preşedinte ales de popor. ...
\n
(14)Prevederile articolelor 81 alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Mediatice. ...
\n
(15)Candidaţii la funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: ...
\n
a)să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe propria răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român sau în alt stat de către părinţii şi bunicii săi. ...
\n
b)să aibă pregătire superioară; ...
\n
c)să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită; ...
\n
d)să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; ...
\n
e)să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice; ...
\n
f)să prezinte electoratului Programul legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de preşedinte al Autorităţii Mediatice, dacă va fi ales. ...
\n
(16)Documentul prevăzut la alineatul (15) litera f) constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. ...
\n
(17)Alegerile pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui României sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al Autorităţii Mediatice. ...
\n
(18)Dacă funcţia de preşedinte al Autorităţii Mediatice devine vacantă ori dacă preşedintele Autorităţii Mediatice este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi. ...
\n
(19)Preşedintele Autorităţii Mediatice numeşte în funcţie personalul Autorităţii, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii. ...
\n
(20)În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Autorităţii Mediatice emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii Mediatice şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(21)Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Mediatice se stabilesc prin lege. ...
\n
ARTICOLUL 134.2Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune
\n
(1)Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonomă, are personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii. ...
\n
(2)Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director ales de popor. ...
\n
(3)Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune. ...
\n
(4)Organizarea şi funcţionarea Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune se stabilesc prin lege.\" ...
\n
153.După capitolul IV se introduce un nou capitol, capitolul V, cu următorul cuprins: \"CAPITOLUL V Autoritatea Financiară
\n
ARTICOLUL 134.3Rolul Autorităţii Financiare
\n
(1)Autoritatea Financiară este garantul securităţii veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor ţării. ...
\n
(2)Autoritatea Financiară exercită atributele suveranităţii naţionale în organizarea şi funcţionarea sistemului financiar al ţării, potrivit legii. ...
\n
(3)Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului financiar trebuie să asigure securitatea veniturilor dobândite de cetăţeni pentru participarea lor la crearea produsului intern brut al ţării, precum şi securitatea capitalurilor acumulate de cetăţeni prin economisirea de venituri dobândite licit. ...
\n
(4)Autoritatea Financiară aplică legislaţia referitoare la funcţionarea sistemului financiar şi supraveghează activitatea desfăşurată de Banca Naţională a României, de bănci şi alte instituţii de credit, de instituţiile pieţii de capital financiar, ale pieţii de asigurări şi reasigurări, ca şi ale sistemelor de pensii. ...
\n
(5)În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi în numerar sau în natură. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate. ...
\n
(6)Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura licitaţiei, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacţiilor. ...
\n
(7)Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice formă de speculă, de înşelare a cetăţenilor, prin clauze contractuale dolosive, prin manipularea preţurilor pe pieţele de mărfuri, de capital bănesc sau financiar, de asigurări sau de pensii, în vederea obţinerii de foloase necuvenite, de orice fel, se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea averii făptuitorilor. ...
\n
(8)Persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi sau de creditare decât în moneda naţională, leul. ...
\n
(9)Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi mai mari decât valoarea capitalurilor proprii şi a depozitelor clienţilor lor. ...
\n
(10)Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. Sumele băneşti atrase de bănci şi instituţiile de credit de la populaţie nu pot fi folosite decât pentru acordarea de împrumuturi pentru investiţii productive. ...
\n
(11)Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor. ...
\n
(12)Dobânda datorată de persoanele fizice şi juridice române nu poate fi mai mare de 7% pe an. Împrumutătorii nu pot pretinde de la împrumutaţi nicio altă plată în afară de suma împrumutată, indexată cu rata inflaţiei, de dobânda aferentă şi de majorări şi penalităţi de întârziere. ...
\n
(13)Valoarea totală a majorărilor şi penalităţilor de întârziere la plata datoriei nu poate fi mai mare decât valoarea datoriei indexată cu rata inflaţiei. ...
\n
(14)Este interzisă folosirea veniturilor bugetului public naţional pentru acoperirea pierderilor băncilor şi instituţiilor de credit cu capital privat. ...
\n
(15)Persoanele fizice şi juridice române pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către persoane fizice şi juridice străine. ...
\n
(16)Cursurile valutare sunt determinate numai de cererea şi oferta de valută de pe piaţa valutară, organizată potrivit legii. Este interzisă manipularea sub orice formă a cursurilor valutare. ...
\n
(17)Proprietarii mijloacelor fixe utilizate în economia României sunt obligaţi să calculeze şi să constituie fondul de amortizare prin utilizarea metodei lineare, potrivit legii. Fondul de amortizare este folosit exclusiv pentru crearea de capacităţi de producţie noi sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. Încălcarea acestei dispoziţii se sancţionează cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea averii făptuitorilor. ...
\n
(18)În cadrul Autorităţii Financiare funcţionează Consiliul Financiar Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Financiare. ...
\n
(19)Consiliul Financiar Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Financiare. ...
\n
(20)Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Financiar Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din sistemul financiar al ţării. ...
\n
(21)Mandatul membrilor Consiliului Financiar Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Financiare. ...
\n
(22)Consiliul Financiar Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Financiare. Avizele Consiliul Financiar Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Financiare şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(23)Autoritatea Financiară este condusă de un preşedinte, ales de popor. ...
\n
(24)Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Financiare. ...
\n
(25)Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Financiare se stabilesc prin lege. ...
\n
ARTICOLUL 134.4Banca Naţională a României
\n
(1)Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică. ...
\n
(2)Banca Naţională a României are ca obiect de activitate emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, precum şi supravegherea pieţii valutare şi calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică. ...
\n
(3)Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. ...
\n
(4)În teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României. ...
\n
(5)Cantitatea de numerar în circulaţie nu poate creşte mai repede decât Produsul Intern Brut. ...
\n
(6)Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. ...
\n
(9)Banca Naţională a României este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, în vederea sporirii rezervei internaţionale a ţării constituită din aur. ...
\n
(10)Înlocuirea monedei naţionale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum. ...
\n
(11)Banca Naţională a României este condusă de un Guvernator ales de popor. ...
\n
(12)Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi Guvernatorului Băncii Naţionale a României. ...
\n
(13)În cadrul Băncii Naţionale a României funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Guvernatorului Băncii Naţionale a României. ...
\n
(14)Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de preşedintele Autorităţii Financiare. ...
\n
(15)Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din sistemul financiar al ţării. ...
\n
(16)Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Financiare. ...
\n
(17)Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile Guvernatorului Băncii Naţionale a României. Avizele Consiliului de Supraveghere se publică pe site-ul Băncii Naţionale a României şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(18)Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege.\" ...
\n
154.După capitolul V se introduce un nou capitol, capitolul VI, cu următorul cuprins: \"CAPITOLUL VI Autoritatea Electorală
\n
ARTICOLUL 134.5Banca Naţională a României
\n
(1)Autoritatea Electorală este garantul exercitării suveranităţii poporului în alegerile organizate pentru desemnarea reprezentanţilor săi în autorităţile statului şi în autorităţile locale, precum şi în referendumurile prin care poporul participă direct la adoptarea legilor şi hotărârilor sau îşi exprimă voinţa în probleme de interes naţional sau local. ...
\n
(2)Autoritatea Electorală aplică legislaţia referitoare la alegeri şi referendumuri. ...
\n
(3)Autoritatea Electorală pregăteşte, organizează şi asigură desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, potrivit legii. ...
\n
(4)Este interzisă orice formă de reclamă electorală, în timpul şi în afara campaniilor electorale, cu excepţia broşurilor şi pliantelor în care sunt tipărite contractele electorale ale candidaţilor. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi pierderea drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului şi a drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii. ...
\n
(5)Este interzisă orice formă de mită electorală. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi pierderea drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului şi a drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii. ...
\n
(5)Este interzisă orice formă de manipulare a voinţei electoratului cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi pierderea drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul campaniei electorale, cu pierderea mandatului şi a drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii. Se adaugă sancţiunile prevăzute de lege pentru manipulare şi înşelăciune. ...
\n
(6)Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Autorităţii Electorale, ca şi cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor sunt prevăzute în bugetul Autorităţii Electorale, parte integrantă a bugetului de stat. ...
\n
(7)În cadrul Autorităţii Electorale funcţionează Consiliul Electoral Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Electorale. ...
\n
(8)Consiliul Electoral Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul juridic, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale juriştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Electorale. ...
\n
(9)Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Electoral Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească sistemul electoral al ţării. ...
\n
(10)Mandatul membrilor Consiliului Electoral Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Electorale. ...
\n
(11)Consiliul Electoral Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Financiare. Avizele Consiliului Electoral Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Electorale şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(12)Autoritatea Electorală este condusă de un preşedinte ales de popor. ...
\n
(13)Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Electorale. ...
\n
(14)Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale se stabilesc prin lege.\" ...
\n
155.După capitolul VI se introduce un nou capitol, capitolul VII, cu următorul cuprins: \"CAPITOLUL VII Autoritatea Statistică
\n
ARTICOLUL 134.6
\n
(1)Autoritatea Statistică este garantul asigurării poporului şi statului român cu datele statistice necesare cunoaşterii situaţiei şi evoluţiei economiei şi societăţii româneşti, în vederea fundamentării planurilor de dezvoltare durabilă a ţării şi a localităţilor ei. ...
\n
(2)Autoritatea Statistică aplică legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, în conformitate cu principiile fundamentale ale ştiinţei statisticii, cu reglementările Uniunii Europene privind statisticile comunitare şi cu Codul de practici ale statisticii europene. ...
\n
(5)Autoritatea Statistică emite opinii anuale asupra modului în care au fost realizaţi indicatorii economici şi sociali înscrişi în Programele Naţionale de Dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi de preşedinţii celorlalte autorităţi ale statului. Opiniile Autorităţii Statistice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, până la data de 30 iunie a anului următor celui la care se oferă opinia. ...
\n
(6)În cadrul Autorităţii Statistice funcţionează Consiliul Statistic Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Statistice. ...
\n
(7)Consiliul Statistic Naţional este constituit din 7 experţi în statistică, din care 3 sunt propuşi de Societatea Română de Statistică, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de Preşedintele Autorităţii Statistice. ...
\n
(8)Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Statistic Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească sistemul statistic al ţării. ...
\n
(9)Mandatul membrilor Consiliului Statistic Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Statistice. ...
\n
(10)Consiliul Statistic Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Statistice. Avizele Consiliului Statistic Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Statistice şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(11)Autoritatea Statistică este condusă de un Preşedinte ales de popor. ...
\n
(12)Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Statistice. ...
\n
(13)Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Statistice se stabilesc prin lege.\" ...
\n
156.După capitolul VII se introduce un nou capitol, capitolul VIII, cu următorul cuprins: \"CAPITOLUL VIII Autoritatea Morală
\n
ARTICOLUL 134.7
\n
(1)Autoritatea Morală este garantul asigurării integrităţii morale în exercitarea funcţiilor publice. ...
\n
(2)Autoritatea Morală aplică legislaţia referitoare la integritatea morală a persoanelor care exercită funcţii publice. ...
\n
(3)Autoritatea Morală monitorizează modul în care persoanele alese în funcţii publice îşi respectă contractele electorale şi angajamentele asumate în campaniile electorale şi aduce la cunoştinţa publicului rezultatele acestei monitorizări. ...
\n
(4)Autoritatea Morală emite opinii referitoare la modul în care persoanele alese în funcţii publice şi-au îndeplinit angajamentele asumate în campaniile electorale. Opiniile sunt emise anual şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Morale şi în Monitorul Oficial al României, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă. ...
\n
(5)Autoritatea Morală formulează cereri pentru trimiterea în judecată a persoanelor alese în funcţii publice care au încălcat prevederile contractelor electorale, care se află în incompatibilitate ori în conflict de interese sau care nu pot justifica averile dobândite înainte ori în timpul exercitării mandatului. ...
\n
(6)Autoritatea Morală acordă asistenţă de specialitate comitetelor cetăţeneşti constituite, potrivit legii, pentru promovarea iniţiativelor legislative cetăţeneşti şi pentru organizarea referendumurilor. ...
\n
(7)În cadrul Autorităţii Morale funcţionează Consiliul Naţional de Integritate, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Morale(8) Consiliul Statistic Naţional de Integritate este constituit din 7 experţi în domeniul dreptului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale juriştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi în funcţie de Preşedintele Autorităţii Statistice. ...
\n
(9)Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Naţional de Integritate sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească moralitatea sistemului politic al ţării. ...
\n
(10)Mandatul membrilor Consiliului Naţional de Integritate este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Morale. ...
\n
(11)Consiliul Naţional de Integritate avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Morale. Avizele Consiliului Naţional de Integritate se publică pe site-ul Autorităţii Morale şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(12)Autoritatea Morală este condusă de un preşedinte ales de popor. ...
\n
(13)Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Morale. ...
\n
(14)Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Morale se stabilesc prin lege.\" ...
\n
157.După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul IX, cu următorul cuprins: \"CAPITOLUL IX Autoritatea Ştiinţifică
\n
ARTICOLUL 134.8
\n
(1)Autoritatea Ştiinţifică este garantul întemeierii dezvoltării economice şi sociale a României pe cuceririle ştiinţei. ...
\n
(2)Autoritatea Ştiinţifică coordonează întreaga activitate desfăşurată de institutele, centrele şi unităţile de cercetare ştiinţifică ale României, finanţate de la bugetul public naţional. ...
\n
(3)Autoritatea Ştiinţifică coordonează activitatea de cercetare desfăşurată de Academia Română şi de academiile de ramură, finanţate de la bugetul naţional. ...
\n
(4)Autoritatea Ştiinţifică elaborează Strategia de dezvoltare a României, pe termene de 5, 10, 20 şi 30 de ani. Strategia de dezvoltare a României este actualizată în fiecare an şi este publicată pe site-ul Autorităţii şi în Monitorul Oficial al României, în ultima zi a fiecărui an. ...
\n
(5)Autoritatea Ştiinţifică emite opinii asupra modului în care Programele Naţionale de Dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi de preşedinţi ai celorlalte autorităţi ale statului se încadrează în Strategia de Dezvoltare a României. Opiniile Autorităţii Ştiinţifice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, cu 30 de zile înainte de data începerii campaniei pentru alegerea Preşedintelui României şi a preşedinţilor celorlalte autorităţi ale statului. ...
\n
(6)Autoritatea Ştiinţifică emite opinii privind impactul iniţiativelor legislative prezentate spre aprobare Camerei Reprezentanţilor asupra Strategiei de Dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii,(7) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii privind impactul proiectelor propuse a fi finanţate de la bugetul public naţional asupra Strategiei de Dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii. ...
\n
(8)În cadrul Autorităţii Ştiinţifice funcţionează Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. ...
\n
(9)Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare este constituit din 7 de experţi în domeniul cercetării ştiinţifice, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din institutele, centrele şi unităţile de cercetare aflate sub coordonarea Autorităţii Ştiinţifice, din universităţile acreditate de statul român, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de preşedintele Autorităţii Ştiinţifice. ...
\n
(10)Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească nivelul cercetării ştiinţifice şi contribuţia acesteia la dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti. ...
\n
(11)Mandatul membrilor Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. ...
\n
(12)Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. Avizele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare se publică pe site-ul Autorităţii Ştiinţifice şi în Monitorul Oficial al României. ...
\n
(13)Autoritatea Ştiinţifică este condusă de un preşedinte ales de popor. ...
\n
(14)Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. ...
\n
(15)Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Ştiinţifice se stabilesc prin lege.\" ...
\n
158.După titlul III se introduce un nou titlu, titlul III.1, astfel:
\n
Denumirea titlului va fi: \"Autorităţile locale\"
\n
Titlul va avea următorul cuprins: \"CAPITOLUL 1 Principii de bază
\n
ARTICOLUL 134.9
\n
(1)În localităţile şi judeţele ţării se constituie autorităţi locale care se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, al controlului cetăţenilor asupra autorităţilor locale, al separaţiei şi echilibrului acestor autorităţi, al respectării Constituţiei şi legilor ţării. ...
\n
(2)Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României. ...
\n
(3)Autorităţile statului consultă, înainte de adoptarea oricărei decizii, autorităţile locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii. ...
\n
(4)Autorităţile prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii. ...
\n
(5)Autorităţile prin care se realizează autonomia locală în judeţe sunt consiliile judeţene alese şi voievozii aleşi, în condiţiile legii. ...
\n
(6)Personalul din aparatul autorităţilor locale şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit şi de competenţă profesională, potrivit legii. Este interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea, sau sancţionarea personalului autorităţilor publice locale pe criterii politice sau cu sprijin politic. ...
\n
CAPITOLUL 2 Autorităţile comunale şi orăşeneşti
\n
SECŢIUNEA 1 Consiliul local
\n
ARTICOLUL 134.10Rolul şi competenţa
\n
(1)Consiliul local este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. ...
\n
(2)Consiliul local nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum local valabil. ...
\n
(3)Cetăţenii pot aproba hotărâri, prin referendum local, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze sau să anuleze hotărâri adoptate de consiliul local, cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legii. ...
\n
ARTICOLUL 134.11Alegerea consiliului local
\n
(1)Membrii consiliului local sunt denumiţi consilieri locali şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii. ...
\n
(2)Membrii consiliilor locale se aleg pe circumscripţii electorale, organizate pe localităţi. ...
\n
(3)Numărul membrilor consiliilor locale este stabilit prin lege, în funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot ai localităţii. ...
\n
(4)Alegerile pentru consiliul local se desfăşoară în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data dizolvării consiliului. ...
\n
ARTICOLUL 134.12Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului local
\n
(1)Candidaţii la funcţia de consilier local trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: ...
\n
a)să aibă domiciliul în localitatea în care candidează; ...
\n
b)să aibă cel puţin studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat; ...
\n
c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; ...
\n
d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor localităţii; ...
\n
e)să prezinte electoratului propunerile de hotărâri ale consiliului local, pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, în calitate de consilier local, dacă va fi ales. ...
\n
(2)Propunerile de hotărâri pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, dacă va fi ales, constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de consilier local, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale. ...
\n
ARTICOLUL 134.13Durata mandatului
\n
(1)Consiliul local este ales pentru un mandat de 4 ani care se exercită de la data depunerii jurământului. ...
\n
(2)Consiliul local îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de consiliul local nou-ales. ...
\n
(3)Mandatul consiliului local se prelungeşte, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. ...
\n
ARTICOLUL 134.14Validarea mandatului de consilier local
\n
Validarea alegerii consilierilor locali se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei.
\n
ARTICOLUL 134.15Constituirea consiliilor locale
\n
(1)Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleşi şi validaţi în funcţie se face de către primar, în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare. La şedinţa de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de primar. ...
\n
(2)Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor locali aleşi şi validaţi. ...
\n
(3)În şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurământul prevăzut prin lege. ...
\n
(4)Consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi. ...
\n
ARTICOLUL 134.16Alegerea preşedintelui consiliului local
\n
(1)Consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta. ...
\n
(2)Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali, prin votul majorităţii consilierilor locali în funcţie. ...
\n
ARTICOLUL 134.17Organizarea internă
\n
(1)Organizarea şi funcţionarea consiliului local se stabilesc prin regulament propriu, elaborat potrivit legii. ...
\n
(1)Consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul să asigure fundamentarea hotărârilor ce se impun a fi adoptate. ...
\n
(2)Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali. La şedinţele fiecărei comisii a consiliului local participă şi un reprezentant al asociaţiei comunitare a localităţii. ...
\n
(3)Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar. ...
\n
(4)Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate. ...
\n
(5)Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor. ...
\n
(6)Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, respectându-se configuraţia politică rezultată în urma alegerilor locale. ...
\n
(7)Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor speciale de analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiilor acţionează în limitele stabilite prin hotărâre. ...
\n
ARTICOLUL 134.18Întrunirile consiliului local
\n
(1)Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. ...
\n
(2)Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului. ...
\n
(3)În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai oraşului convocarea consiliului local se poate face de îndată. ...
\n
ARTICOLUL 134.19Caracterul public al şedinţelor
\n
(1)Şedinţele consiliului local sunt publice, sunt filmate şi publicate pe site-ul primăriei localităţii. ...
\n
(2)Voturile consilierilor locali, la fiecare hotărâre adoptată de consiliul local, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt prezentate pe site-ul primăriei localităţii. ...
\n
ARTICOLUL 134.20Mandatul consilierilor locali
\n
(1)În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul localităţii. ...
\n
(2)Consilierii locali sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care au fost aleşi. Consilierul local care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală poate fi demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii. ...
\n
(3)Consilierii locali intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a consiliului local, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. ...
\n
(2)Calitatea de consilier local încetează: ...
\n
a)la data întrunirii legale a consiliului local nou-ales; ...
\n
b)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; ...
\n
c)în caz de demisie sau de demitere; ...
\n
d)în caz de deces. ...
\n
ARTICOLUL 134.21Incompatibilităţi
\n
(1)Calitatea de consilier local este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, inclusiv cu orice funcţie la regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital aflat în proprietate publică. ...
\n
(2)Consilierii locali nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. ...
\n
(3)Consilierul local condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii. ...
\n
ARTICOLUL 134.22Răspunderea consilierilor locali
\n
(1)Consilierii locali răspund politic doar faţă de cei care i-au ales şi nu îşi pot pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidele din partea cărora au candidat în alegeri. ...
\n
(2)Consilierii locali răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral. ...
\n
(3)Consilierii locali răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse localităţii de hotărârile pentru care şi-au dat votul. ...
\n
(4)Răspunderea consilierilor locali pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă. ...
\n
(5)Fiecare consilier local prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care şi-a realizat obligaţiile asumate în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus la dispoziţia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului localităţii. Raportul este publicat pe site-ul primăriei. ...
\n
ARTICOLUL 134.23Atribuţiile consiliului local
\n
(1)Consiliul local exercită următoarele atribuţii, în condiţiile legii: ...
\n
a)aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; ...
\n
b)aprobă înfiinţarea, organizarea, statul de funcţii şi numărul de personal ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi ale regiilor autonome de interes local; ...
\n
c)aprobă bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; ...
\n
d)stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii; ...
\n
e)aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii; ...
\n
f)hotărăşte darea în folosinţa instituţiilor publice sau a regiilor autonome din subordine a bunurilor aflate în proprietate publică şi în administrarea comunei, oraşului sau municipiului; ...
\n
g)avizează sau aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţii; ...
\n
h)aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea străzilor, drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local; ...
\n
i)atribuie sau schimbă denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local; ...
\n
j)aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în administrarea sa; ...
\n
k)hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; ...
\n
l)hotărăşte înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări; ...
\n
m)hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor publice locale, în vederea promovării unor interese comune; ...
\n
n)conferă persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu; prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit. ...
\n
(2)Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii, cerute de realităţile economice şi sociale ale localităţii, potrivit Constituţiei şi legii. ...
\n
ARTICOLUL 134.24Dizolvarea consiliului local
\n
(1)Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. ...
\n
(2)Consiliul local se dizolvă de drept: ...
\n
a)în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv; ...
\n
b)în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre; ...
\n
c)în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi; ...
\n
d)dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. ...
\n
(3)Primarul, secretarul localităţii sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alineatul (2). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului. ...
\n
(4)Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens Autorităţii Electorale de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale localităţii. ...
\n
(5)Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul localităţii rezolvă problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului. ...
\n
ARTICOLUL 134.25Suspendarea mandatului de consilier local
\n
(1)Mandatul de consilier local se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului. ...
\n
(2)Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alineatul (1). Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului local. ...
\n
(3)În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii. ...
\n
ARTICOLUL 134.26Demiterea consilierilor locali
\n
(1)Orice consilier local poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales. ...
\n
(2)Consilierul local este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri: ...
\n
a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; ...
\n
b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; ...
\n
c)când şi-a schimbat domiciliul în altă localitate; ...
\n
d)în caz de incompatibilitate; ...
\n
e)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; ...
\n
f)a lipsit nemotivat de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului local. ...
\n
ARTICOLUL 134.27Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului local
\n
(1)Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului local aparţine, după caz, primarului, consilierilor locali sau unui număr de cetăţeni cu drept de vot egal cu cel puţin 10% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai localităţii. ...
\n
(2)Titularii dreptului de iniţiativă prezintă propunerile lor de hotărâri preşedintelui consiliului local. ...
\n
(4)Propunerile de hotărâri vor fi dezbătute şi votate în plenul consiliului local în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii lor la preşedintele consiliului local. ...
\n
(5)În cazul în care consiliul local respinge propunerea de hotărâre iniţiată de primar sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum local, în 45 de zile de la data respingerii propunerii de către consiliul local, pentru aprobarea hotărârii respinse de consiliul local. ...
\n
(6)În cazul în care cetăţenii participanţi la referendumul local aprobă hotărârea respinsă de consiliul local, consiliul local este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local. ...
\n
ARTICOLUL 134.28Adoptarea hotărârilor
\n
Hotărârile sunt adoptate cu votul majorităţii membrilor consiliului local.
\n
ARTICOLUL 134.29Comunicarea şi publicarea hotărârilor
\n
(1)Hotărârile consiliului local sunt înregistrate, prin grija secretarului primăriei, într-un registru special şi sunt comunicate, de îndată, primarului şi prefectului, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării. ...
\n
(2)Hotărârile sunt publicate, la data adoptării, pe site-ul primăriei. ...
\n
(3)Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. ...
\n
ARTICOLUL 134.30Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti
\n
Prevederile articolelor 134.9-134.29 se aplică, în mod corespunzător, şi consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
\n
SECŢIUNEA a 2-a Primarul
\n
ARTICOLUL 134.31Rolul primarului
\n
(1)Primarul exercită componenta executivă a autorităţii locale. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi îl controlează. ...
\n
(2)Primarul răspunde, în faţa cetăţenilor localităţii, de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii. ...
\n
(3)Primarul conduce serviciile publice locale. ...
\n
(4)Primarul reprezintă localitatea în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. ...
\n
(5)Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. ...
\n
(6)Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional. ...
\n
(7)Eşarfa este purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. ...
\n
(8)Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. ...
\n
ARTICOLUL 134.32Alegerea primarului
\n
(1)Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. ...
\n
(2)Primarii se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. ...
\n
(3)Alegerile pentru funcţia de primar se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile pentru consiliul local, în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de primar. ...
\n
(4)Candidaţii la funcţia de primar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: ...
\n
a)să aibă domiciliul în localitatea în care candidează; ...
\n
b)să aibă studii superioare; ...
\n
c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; ...
\n
d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor localităţii; ...
\n
e)să prezinte electoratului Programul de dezvoltare al localităţii pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de primar, dacă va fi ales. ...
\n
(5)Programul de dezvoltare al localităţii constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de primar, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale. ...
\n
(6)Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale ale localităţii. ...
\n
(7)În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. ...
\n
(8)O persoană poate îndeplini funcţia de primar al aceleiaşi localităţi pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. ...
\n
ARTICOLUL 134.33Validarea mandatului de primar
\n
(1)Rezultatul alegerilor pentru funcţia de primar este validat de către judecătoria în raza căreia se află localitatea, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. ...
\n
(2)Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa consiliului local jurământul stabilit prin lege. ...
\n
ARTICOLUL 134.34Durata mandatului
\n
(1)Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. ...
\n
(2)Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. ...
\n
(3)Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. ...
\n
ARTICOLUL 134.35Mandatul primarului
\n
(1)În exercitarea mandatului, primarul este în serviciul localităţii. ...
\n
(2)Primarul este obligat să acţioneze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care a fost ales. Primarul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii. ...
\n
(3)Calitatea de primar încetează: ...
\n
a)la data depunerii jurământului de către primarul nou-ales; ...
\n
b)în caz de demisie sau de demitere; ...
\n
c)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; ...
\n
c)în caz de deces. ...
\n
ARTICOLUL 134.36Incompatibilităţi
\n
(1)Calitatea de primar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. ...
\n
(2)Primarul nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. ...
\n
(3)Primarul condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii. ...
\n
ARTICOLUL 134.37Răspunderea primarului
\n
(1)Primarul răspunde politic doar faţă de cei care l-au ales şi nu îşi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidul din partea căruia a candidat în alegeri. ...
\n
(2)Primarul răspunde juridic pentru încălcarea contractului electoral, dacă dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral. ...
\n
(3)Primarul răspunde juridic pentru prejudiciile produse localităţii de dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului. ...
\n
(4)Răspunderea primarului pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă. ...
\n
ARTICOLUL 134.38Atribuţiile primarului
\n
(1)Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii, în condiţiile legii: ...
\n
a)asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor celorlalte autorităţi ale statului şi ale Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului local; ...
\n
b)îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului; ...
\n
a)exercită funcţia de ordonator principal de credite, pentru bugetul localităţii; ...
\n
c)propune consiliului local spre aprobare înfiinţarea şi reorganizarea, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor publice şi ale regiilor autonome de interes local; ...
\n
d)întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; ...
\n
e)numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; ...
\n
f)emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative. ...
\n
(2)Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege. ...
\n
(3)Primarul întocmeşte Raportul anual privind realizarea Programului de dezvoltare a localităţii pe care şi l-a asumat în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului local organizată cu acest scop, nu mai târziu de data de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este depus la secretarul primăriei, care asigură punerea lui la dispoziţia cetăţenilor, pentru consultare. Raportul este publicat pe site-ul primăriei. ...
\n
ARTICOLUL 134.39Suspendarea din funcţie
\n
(1)Primarul este suspendat, de drept, în cazul în care este arestat preventiv. ...
\n
(2)Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea primarului. ...
\n
(3)Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului. ...
\n
(4)Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (2). ...
\n
(5)Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii. ...
\n
(6)În cazul în care încalcă prevederile Constituţiei şi ale legii, primarul este suspendat din funcţie de către consiliul local, prin votul majorităţii membrilor acestuia. ...
\n
(7)Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului local. ...
\n
(8)Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum local pentru demiterea primarului. ...
\n
(9)Dacă cetăţenii, prin referendum, resping propunerea de suspendare aprobată de consiliul local, consiliul local este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local. ...
\n
ARTICOLUL 134.40Demiterea primarului
\n
(1)Primarul poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales. ...
\n
(2)Primarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri: ...
\n
a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; ...
\n
b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; ...
\n
c)când şi-a schimbat domiciliul în altă localitate; ...
\n
d)în caz de incompatibilitate; ...
\n
e)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; ...
\n
f)când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. ...
\n
ARTICOLUL 134.41Vacanţa funcţiei
\n
(1)Vacanţa funcţiei de primar intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. ...
\n
(2)În termen de 30 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de primar, Autoritatea Electorală organizează alegeri pentru un nou primar. ...
\n
ARTICOLUL 134.42Interimatul funcţiei
\n
Dacă funcţia de primar devine vacantă ori dacă primarul este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de către un consilier local, desemnat de consiliul local, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
\n
ARTICOLUL 134.43Actele primarului
\n
(1)În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz, de către secretarul localităţii. ...
\n
(2)Dispoziţiile primarului sunt publicate pe site-ul primăriei. ...
\n
ARTICOLUL 134.44Indemnizaţia şi celelalte drepturi
\n
Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale primarului se stabilesc prin lege.
\n
ARTICOLUL 134.45Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti
\n
Prevederile articolelor 134.31-134.44 se aplică, în mod corespunzător, şi primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti.
\n
CAPITOLUL 3 Autorităţile judeţene
\n
SECŢIUNEA 1 Consiliul judeţean
\n
ARTICOLUL 134.46Rolul şi competenţa
\n
(1)Consiliul judeţean este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes judeţean, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. ...
\n
(2)Consiliul judeţean nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum judeţean valabil. ...
\n
(3)Cetăţenii pot aproba hotărâri, prin referendum judeţean, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze sau să anuleze hotărâri adoptate de consiliul judeţean, cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legii. ...
\n
ARTICOLUL 134.47Alegerea consiliului judeţean
\n
(1)Membrii consiliului judeţean sunt denumiţi consilieri judeţeni şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii. ...
\n
(2)Membrii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, organizate pe judeţe. ...
\n
(3)Numărul membrilor consiliilor judeţene este stabilit prin lege, în funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot ai judeţului. ...
\n
(4)Alegerile pentru consiliul judeţean se desfăşoară în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data dizolvării consiliului. ...
\n
ARTICOLUL 134.48Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului judeţean
\n
(1)Candidaţii la funcţia de consilier judeţean trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: ...
\n
a)să aibă domiciliul în judeţul în care candidează; ...
\n
b)să aibă cel puţin studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat; ...
\n
c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; ...
\n
d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor judeţului; ...
\n
e)să prezinte electoratului propunerile de hotărâri ale consiliului judeţean, pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, în calitate de consilier judeţean, dacă va fi ales. ...
\n
(2)Propunerile de hotărâri pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, dacă va fi ales, constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de consilier judeţean, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Electorală, înainte de începerea campaniei electorale. ...
\n
ARTICOLUL 134.49Durata mandatului
\n
(1)Consiliul judeţean este ales pentru un mandat de 4 ani care se exercită de la data depunerii jurământului. ...
\n
(2)Consiliul judeţean îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de consiliul judeţean nou-ales. ...
\n
(3)Mandatul consiliului judeţean se prelungeşte, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. ...
\n
ARTICOLUL 134.50Validarea mandatului de consilier judeţean
\n
Validarea alegerii consilierilor judeţeni se face de către tribunalul în raza căruia se află judeţul, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei.
\n
ARTICOLUL 134.51Constituirea consiliilor judeţene
\n
(1)Constituirea consiliilor judeţene se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor judeţeni aleşi şi validaţi în funcţie se face de către voievod, în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare. La şedinţa de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi voievodul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de voievod. ...
\n
(2)Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor judeţeni aleşi şi validaţi. ...
\n
(3)În şedinţa de constituire a consiliului judeţean, consilierii locali depun jurământul prevăzut prin lege. ...
\n
(4)Consiliul judeţean se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor judeţeni validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului judeţean se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor judeţeni validaţi. ...
\n
ARTICOLUL 134.52Alegerea preşedintelui consiliului judeţean
\n
(1)Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta. ...
\n
(2)Consilierul judeţean ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. ...
\n
ARTICOLUL 134.53Organizarea internă
\n
(1)Organizarea şi funcţionarea consiliului judeţean se stabilesc prin regulament propriu, elaborat potrivit legii. ...
\n
(1)Consiliul judeţean îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul să asigure fundamentarea hotărârilor ce se impun a fi adoptate. ...
\n
(2)Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii judeţeni. La şedinţele fiecărei comisii a consiliului judeţean participă şi un reprezentant al Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare. ...
\n
(3)Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar. ...
\n
(4)Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate. ...
\n
(5)Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor. ...
\n
(6)Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, respectându-se configuraţia politică rezultată în urma alegerilor locale. ...
\n
(7)Consiliile judeţene pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa voievodului, după caz, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor speciale de analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului judeţean. Membrii comisiilor acţionează în limitele stabilite prin hotărâre. ...
\n
ARTICOLUL 134.54Întrunirile consiliului judeţean
\n
(1)Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată la două luni, la convocarea voievodului. ...
\n
(2)Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea voievodului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului. ...
\n
(3)În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se poate face de îndată. ...
\n
ARTICOLUL 134.55Caracterul public al şedinţelor
\n
(1)Şedinţele consiliului judeţean sunt publice. ...
\n
(2)Voturile consilierilor judeţeni, la fiecare hotărâre adoptată de consiliul judeţean, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt prezentate pe site-ul judeţului. ...
\n
ARTICOLUL 134.56Mandatul consilierilor judeţeni
\n
(1)În exercitarea mandatului, consilierii judeţeni sunt în serviciul locuitorilor judeţului. ...
\n
(2)Consilierii judeţeni sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care au fost aleşi. Consilierul judeţean care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii. ...
\n
(3)Consilierii judeţeni intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a consiliului judeţean, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. ...
\n
(2)Calitatea de consilier judeţean încetează: ...
\n
a)la data întrunirii legale a consiliului judeţean nou-ales; ...
\n
b)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; ...
\n
c)în caz de demisie sau de demitere; ...
\n
d)în caz de deces. ...
\n
ARTICOLUL 134.57Incompatibilităţi
\n
(1)Calitatea de consilier judeţean este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, inclusiv cu orice funcţie la regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital aflat în proprietate publică. ...
\n
(2)Consilierii judeţeni nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. ...
\n
(3)Consilierul judeţean condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii ...
\n
ARTICOLUL 134.58Răspunderea consilierilor judeţeni
\n
(1)Consilierii judeţeni răspund politic doar faţă de cei care i-au ales şi nu îşi pot pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidele din partea cărora au candidat în alegeri. ...
\n
(2)Consilierii judeţeni răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral. ...
\n
(3)Consilierii judeţeni răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse localităţii de hotărârile pentru care şi-au dat votul. ...
\n
(4)Răspunderea consilierilor judeţeni pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă. ...
\n
(5)Fiecare consilier judeţean prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care şi-a realizat obligaţiile asumate în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus la dispoziţia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului judeţului. Raportul este publicat pe site-ul judeţului. ...
\n
ARTICOLUL 134.59Atribuţiile consiliului judeţean
\n
(1)Consiliul judeţean exercită următoarele atribuţii, în condiţiile legii: ...
\n
a)aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului judeţean; ...
\n
b)aprobă înfiinţarea, organizarea, statul de funcţii şi numărul de personal ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean, precum şi ale regiilor autonome de interes judeţean; ...
\n
c)aprobă bugetul judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; hotărăşte repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse; ...
\n
d)stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele judeţene, în condiţiile legii; ...
\n
e)aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean; ...
\n
f)hotărăşte darea în folosinţa instituţiilor publice sau a regiilor autonome din subordine a bunurilor aflate în proprietate publică şi în administrarea judeţului; ...
\n
g)avizează sau aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului judeţului; ...
\n
h)aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes judeţean; ...
\n
i)coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean; ...
\n
j)hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes judeţean; ...
\n
k)hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor locale, în vederea promovării unor interese comune. ...
\n
(2)Consiliul judeţean îndeplineşte orice alte atribuţii, cerute de realităţile economice şi sociale ale judeţului, potrivit Constituţiei şi legii. ...
\n
ARTICOLUL 134.60Dizolvarea consiliului judeţean
\n
(1)Consiliul judeţean se dizolvă de drept sau prin referendum judeţean. ...
\n
(2)Consiliul judeţean se dizolvă de drept: ...
\n
a)în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de 6 luni consecutiv; ...
\n
b)în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre; ...
\n
c)în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi; ...
\n
d)dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 12 luni, cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. ...
\n
(3)Voievodul, secretarul localităţii sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alineatul (2). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului judeţean. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului. ...
\n
(4)Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens Autorităţii Electorale de cel puţin 10% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale judeţului. ...
\n
(5)Până la constituirea noului consiliu judeţean, voievodul sau, în absenţa acestuia, secretarul judeţului rezolvă problemele curente ale judeţului. ...
\n
ARTICOLUL 134.61Suspendarea mandatului de consilier judeţean
\n
(1)Mandatul de consilier judeţean se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului. ...
\n
(2)Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alineatul (1). Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului judeţean. ...
\n
(3)În cazul în care consilierul judeţean al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii. ...
\n
ARTICOLUL 134.62Demiterea consilierilor judeţeni
\n
(1)Orice consilier judeţean poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales. ...
\n
(2)Consilierul judeţean este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri: ...
\n
a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; ...
\n
b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; ...
\n
c)când şi-a schimbat domiciliul în alt judeţ; ...
\n
d)în caz de incompatibilitate; ...
\n
e)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; ...
\n
f)a lipsit nemotivat de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului judeţean. ...
\n
ARTICOLUL 134.63Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului judeţean
\n
(1)Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului judeţean aparţine, după caz, voievodului, consilierilor judeţeni sau unui număr de cetăţeni cu drept de vot egal cu cel puţin 10% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai judeţului. ...
\n
(2)Titularii dreptului de iniţiativă prezintă propunerile lor de hotărâri preşedintelui consiliului judeţean. ...
\n
(4)Propunerile de hotărâri vor fi dezbătute şi votate în plenul consiliului judeţean în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii lor la preşedintele consiliului judeţean. ...
\n
(5)În cazul în care consiliul judeţean respinge propunerea de hotărâre iniţiată de voievod sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum judeţean, în 45 de zile de la data respingerii propunerii de către consiliul judeţean, pentru aprobarea hotărârii respinse de consiliul judeţean. ...
\n
(6)În cazul în care cetăţenii participanţi la referendumul judeţean aprobă hotărârea respinsă de consiliul judeţean, consiliul judeţean este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu judeţean. ...
\n
ARTICOLUL 134.64Adoptarea hotărârilor
\n
Hotărârile sunt adoptate cu votul majorităţii membrilor consiliului judeţean.
\n
ARTICOLUL 134.65Comunicarea şi publicarea hotărârilor
\n
(1)Hotărârile consiliului judeţean sunt înregistrate, prin grija secretarului judeţului, într-un registru special şi sunt comunicate, de îndată, voievodului şi prefectului, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării. ...
\n
(2)Hotărârile sunt publicate, la data adoptării, pe site-ul judeţului. ...
\n
(3)Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. ...
\n
ARTICOLUL 134.66Consiliul general al municipiului Bucureşti
\n
Prevederile articolelor 134.46-134.65 se aplică, în mod corespunzător, şi consiliului general al municipiului Bucureşti.
\n
SECŢIUNEA a 2-a Voievodul
\n
ARTICOLUL 134.67Rolul voievodului
\n
(1)Voievodul exercită componenta executivă a autorităţii judeţene. El este şeful administraţiei publice judeţene şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi îl controlează. ...
\n
(2)Voievodul răspunde, în faţa cetăţenilor judeţului, de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene, în condiţiile legii. ...
\n
(3)Voievodul conduce serviciile publice judeţene. ...
\n
(4)Voievodul reprezintă judeţul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. ...
\n
(5)Voievodul participă la şedinţele consiliului judeţean şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. ...
\n
ARTICOLUL 134.68Alegerea voievodului
\n
(1)Voievodul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. ...
\n
(2)Voievozii se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. ...
\n
(3)Alegerile pentru funcţia de voievod se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile pentru consiliul judeţean, în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de voievod. ...
\n
(4)Candidaţii la funcţia de voievod trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: ...
\n
a)să aibă domiciliul în judeţul în care candidează; ...
\n
b)să aibă studii superioare; ...
\n
c)să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită; ...
\n
d)să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor judeţului; ...
\n
e)să prezinte electoratului Programul de dezvoltare al judeţului pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de voievod, dacă va fi ales. ...
\n
(5)Programul de dezvoltare al judeţului constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de voievod, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale. ...
\n
(6)Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale ale judeţului. ...
\n
(7)În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. ...
\n
(8)O persoană poate îndeplini funcţia de voievod al aceluiaşi judeţ pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. ...
\n
ARTICOLUL 134.69Validarea mandatului de voievod
\n
(1)Rezultatul alegerilor pentru funcţia de voievod este validat de către tribunalul în raza căruia se află judeţul, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. ...
\n
(2)Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa consiliului judeţean jurământul stabilit prin lege. ...
\n
ARTICOLUL 134.70Durata mandatului
\n
(1)Mandatul voievodului este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. ...
\n
(2)Voievodul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către voievodul nou-ales. ...
\n
(3)Mandatul voievodului poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. ...
\n
ARTICOLUL 134.71Mandatul voievodului
\n
(1)În exercitarea mandatului, voievodul este în serviciul locuitorilor judeţului. ...
\n
(2)Voievodul este obligat să acţioneze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală în care a fost ales. Voievodul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii. ...
\n
(3)Calitatea de voievod încetează: ...
\n
a)la data depunerii jurământului de către voievodul nou-ales; ...
\n
b)în caz de demisie sau de demitere; ...
\n
c)în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; ...
\n
c)în caz de deces. ...
\n
ARTICOLUL 134.72Incompatibilităţi
\n
(1)Calitatea de voievod este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. ...
\n
(2)Voievodul nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. ...
\n
(3)Voievodul condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii. ...
\n
ARTICOLUL 134.73Răspunderea voievodului
\n
(1)Voievodul răspunde politic doar faţa de cei care l-au ales şi nu îşi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidul din partea căruia a candidat în alegeri. ...
\n
(2)Voievodul răspunde juridic pentru încălcarea contractului electoral, dacă dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral. ...
\n
(3)Voievodul răspunde juridic pentru prejudiciile produse localităţii de dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului. ...
\n
(4)Răspunderea voievodului pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă. ...
\n
ARTICOLUL 134.74Atribuţiile voievodului
\n
(1)Voievodul îndeplineşte următoarele atribuţii, în condiţiile legii: ...
\n
a)asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor celorlalte autorităţi ale statului şi ale Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean; ...
\n
a)exercită funcţia de ordonator principal de credite, pentru bugetul judeţului; ...
\n
c)propune consiliului judeţean spre aprobare înfiinţarea şi reorganizarea, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor publice şi ale regiilor autonome de interes judeţean; ...
\n
d)întocmeşte proiectul bugetului judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean; ...
\n
e)numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean; ...
\n
f)emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative. ...
\n
(2)Voievodul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege. ...
\n
(3)Voievodul prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care a fost realizat Programul de dezvoltare a judeţului pe care l-a asumat în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus la dispoziţia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului judeţului. Raportul este publicat pe site-ul judeţului. ...
\n
ARTICOLUL 134.75Suspendarea din funcţie
\n
(1)Voievodul este suspendat, de drept, în cazul în care este arestat preventiv. ...
\n
(2)Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea voievodului. ...
\n
(3)Ordinul de suspendare se comunică de îndată voievodului. ...
\n
(4)Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (2). ...
\n
(5)Dacă voievodul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii. ...
\n
(6)În cazul în care încalcă prevederile Constituţiei şi ale legii, voievodul este suspendat din funcţie de către consiliul judeţean, prin votul majorităţii membrilor acestuia. ...
\n
(7)Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului judeţean. ...
\n
(8)Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum judeţean pentru demiterea voievodului. ...
\n
(9)Dacă cetăţenii, prin referendum judeţean, resping propunerea de suspendare aprobată de consiliul judeţean, consiliul judeţean este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu judeţean. ...
\n
ARTICOLUL 134.76Demiterea voievodului
\n
(1)Voievodul poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales. ...
\n
(2)Voievodul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri: ...
\n
a)când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; ...
\n
b)a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; ...
\n
c)când şi-a schimbat domiciliul în alt judeţ; ...
\n
d)în caz de incompatibilitate; ...
\n
e)când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; ...
\n
f)când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 6 luni, care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. ...
\n
ARTICOLUL 134.77Vacanţa funcţiei
\n
(1)Vacanţa funcţiei de voievod intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. ...
\n
(2)În termen de 30 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de voievod, Autoritatea Electorală organizează alegeri pentru un nou voievod. ...
\n
ARTICOLUL 134.78Interimatul funcţiei
\n
Dacă funcţia de voievod devine vacantă ori dacă voievodul este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de către un consilier judeţean, desemnat de consiliul judeţean, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
\n
ARTICOLUL 134.79Actele voievodului
\n
(1)În exercitarea atribuţiilor sale, voievodul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz, de către secretarul judeţului. ...
\n
(2)Dispoziţiile voievodului sunt publicate pe site-ul judeţului. ...
\n
ARTICOLUL 134.80Indemnizaţia şi celelalte drepturi
\n
Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale voievodului se stabilesc prin lege.
\n
ARTICOLUL 134.81Primarul general al municipiului Bucureşti