Tipurile de activităţi de învăţare corespunzătoare fiecărui obiectiv de referinţă, cuprinse în programă, deşi sunt similare celor folosite în învăţământul de masă şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintă în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzătoare vârstelor şi intereselor elevilor. În cadrul secţiunii \"Activităţi de învăţare\" sunt precizate şi teme pentru proiecte, cu caracter orientativ, cadrul didactic urmând să precizeze teme ce ţin de specificul grupului (preocupări, sat, oraş, meserii). De asemenea, se recomandă includerea unor activităţi de învăţare cu ajutorul computerului, pentru a asigura continuitate achiziţiilor dobândite în nivelurile anterioare.
\nConţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi de particularităţile elevilor. El sunt accesibile celor care datorită vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţă în diferite contexte. Ordinea abordării conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi. Sunt notate cu * conţinuturile care reprezintă extinderi şi care vor fi destinate elevilor cu posibilităţi de învăţare corespunzătoare gradului de dificultate solicitat.
\nPrograma include şi prezentarea unor sugestii metodologice specifice, care să contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalităţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării.
\nStructura modulară a programului \"A doua şansă\" a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţă pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării probelor de evaluare de la finalul modulului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea elevilor în nivelul următor. Astfel, ultima secţiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanţă pentru modulul corespunzător nivelului al III -lea.
\nNotă: Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea, este necesară studierea programelor în ansamblul lor.
\nCunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidiană: ● identificarea, în orele de consultaţii individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice; ● contextualizarea învăţării prin folosirea experienţei de viaţă ca punct de sprijin şi ca resursă a învăţării: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea de liste de preţuri, alegerea dintre mai multe soluţii a celei mai avantajoase, estimări; ● desfăşurarea unor activităţi tematice care iau în considerare circumstanţele vieţii persoanei care învaţă.
\nIndividualizarea predării - învăţării: ● formularea de sarcini şi aşteptări în raport cu nevoile individuale; ● utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecăruia în învăţare; ● diferenţierea: elevii interacţionează diferit cu cadrul didactic pe parcursul activităţii; ● adaptarea: accentuarea celor mai importante aspecte pentru elevi; ● extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru elevii care reuşesc; ● elaborarea: anticiparea nevoilor de învăţare.
\nUtilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învăţării prin cooperare: ● învăţarea în grup sau în perechi; ● activităţi care încurajează comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşită: proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente; ● expunerea lucrărilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unităţi de măsură, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.
\nUtilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile: ● materiale care răspund unor stiluri de învăţare diferite: matematica vizuală, folosind forma, culoarea, dimensiunea, ca sprijin pentru învăţare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipărite, probe orale; ● fişe de lucru individual; ● monede şi bancnote (pentru rezolvarea de probleme); ● articole din ziare, computerul, preţuri (pentru citirea numerelor).
\nUtilizarea eficientă a timpului pentru învăţare: ● reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate învăţării; ● planificarea unităţilor de învăţare în blocuri de două sau trei ore. ● integrarea evaluării în învăţare; ● solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor; ● folosirea autoevaluării, precizarea la începutul unităţii de învăţare a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluării; ● pregătirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor; ● managementul clasei, aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun; ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor cu stricteţe; ● reducerea timpului pentru lucrul cu toata clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin specific fiecărui elev.
\nToate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbării atmosferei situaţiei de învăţare, pentru a evita un posibil abandon şcolar, dar şi de asigurare a unei predări-învăţări eficiente, în timpul redus de studiu.
\nAdaptarea evaluării la specificul programului:
\nActivităţile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la măsura în care învăţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea curentă atestă achiziţiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativă a ceea ce se învaţă. Vor fi prevăzute probe de evaluare care să ateste formarea capacităţilor prevăzute de standardele de performanţă, iar rezultatele obţinute vor fi coroborate cu rezultatele obţinute din analiza portofoliului.
\nSunt recomandate metodele alternative de evaluare, datorită potenţialului formativ, a oportunităţilor pentru individualizare. Dintre cele mai utile, pentru disciplina Matematică, sunt menţionate: ● Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalităţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare. ● Proiectul, care se evaluează pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaţă. ● Portofoliul, care constituie parte integrantă a examinării finale şi sintetizează activitatea de-a lungul modulului şi va conţine produse realizate de elevi. ● Autoevaluarea, care îl ajută pe elev să se situeze personal faţă de exigenţele învăţării. ● Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţă. ● Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor egali de învăţare.
\nLa sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi conform standardelor curriculare de performanţă prevăzute pentru modulul al III-lea.
\n│ │date din viaţa reală, cu cel mult două operaţii de acelaşi│ │ │ordin sau de ordine diferite. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │S10. Recunoaşterea unităţilor de măsură standard şi a │ │ │legăturilor dintre unităţile principale şi multiplii, │ │ │respectiv submultiplii lor uzuali. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │S11. Efectuarea de măsurări simple, utilizând instrumente │ │ │adecvate pentru măsurarea timpului, masei, lungimii şi │ │ │capacităţii unor obiecte. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │S12. Folosirea unor tabele, grafice simple pentru │ │ │colectarea, organizarea şi clasificarea datelor. │ ├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤ │3. Formarea şi │S13 Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în │ │dezvoltarea │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │ │capacităţii de a │ │ │comunică, │ │ │utilizând limbajul │ │ │matematic │ │ └───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘ 7. BIBLIOGRAFIE 1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
\nAUTOR Prof. Aniţa Dulman Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte COORDONATORI Prof. Cristiana Boca Coordonator componenta \"A doua şansă\" - învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti Prof. Gabriela Droc Coordonator componenta \"A doua şansă\" - învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI MATEMATICĂ PROGRAMĂ ŞCOLARĂ pentru programul \"A doua şansă\" - învăţământ primar NIVELUL al IV-lea Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528 Bucureşti, 2011 1. NOTĂ DE PREZENTARE Modulul al IV-lea de studiere a Matematicii, intitulat motivant \"Reuşita în matematică\", constituie etapa consolidării achiziţiilor matematice de bază de către elevii cuprinşi în programul \"A doua şansă\". Se menţine caracterul practic, aplicativ (pronunţat la nivelurile anterioare) în învăţarea matematicii, dar se urmăreşte şi însuşirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care să faciliteze rezolvarea unor situaţii problematice.
\nPrograma pentru nivelul al IV-lea prevede consolidarea şi îmbogăţirea sistemului competenţelor matematice, vizând calculul aritmetic cu operaţii de înmulţire şi împărţire, rezolvarea de probleme cu două operaţii, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri.
\nÎn construirea programei se menţine luarea în considerare, asemănător nivelurilor anterioare, a unor elemente specifice învăţării în programe de tip \"A doua şansă\", precum: timpul redus de învăţare, particularităţile elevilor, particularităţile învăţării adulţilor. Pornind de la acestea şi de la ideea de a motiva şi stimula elevii pentru absolvirea învăţământului obligatoriu, programa propune schimbări în abordarea învăţării matematicii. Elementele de noutate pot fi identificate la diferite niveluri, şi anume:
\nLa nivelul conţinuturilor: ● învăţarea din experienţă, aplicarea a ceea ce se învaţă în contexte problematice autentice care să valorifice toate achiziţiile elevilor; ● asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor, pentru ca învăţarea să devină motivantă; ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţă, prin includerea în activităţi a unor teme cum ar fi: buget, consum, sănătate, timp liber, meserii şi alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcţie de grupul cu care lucrează; ● indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţă şi pot fi selectate de cadrul didactic, în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor.
\nLa nivelul modului în care se formează anumite capacităţi: ● în rezolvarea problemelor va fi încurajată căutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţă, încercările, utilizarea unor mijloace şi materiale des utilizate, cum ar fi monedele şi bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimările; ● se urmăreşte formarea la elevi a unor \"tipare personale\" de învăţare prin respectarea, în toate activităţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice; ● stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi; ● luarea în considerare a experienţei de viaţă a elevilor, ca pe o resursă importantă de învăţare.
\nLa nivelul aplicabilităţii: ● elevii vor fi încurajaţi să desfăşoare activităţi de observare, culegere a unor date, alcătuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii; ● realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri şi cultivarea responsabilităţii.
\nLa nivelul rolului cadrului didactic: ● cadrul didactic facilitează, consiliază şi organizează unele activităţi de învăţare care să răspundă nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare ale elevilor.
\nAlte elemente de noutate sunt următoarele: ● marcarea cu * a conţinuturilor ce reprezintă extinderi; ● introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul modulului; ● adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă; ● atribuirea unui titlu generic modulului.
\nPrograma de Matematică pentru nivelul al IV-lea \"A doua şansă\" respectă structura programei de matematică pentru clasa a IV-a, învăţământul de masă, la care au fost adăugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţă pentru modul, bibliografie.
\nStructura programei este următoarea: ● notă de prezentare; ● obiective cadru; ● obiective de referinţă; ● exemple de activităţi de învăţare; ● conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● standarde curriculare de performanţă; ● bibliografie.
\nStructura programei pentru nivelul al IV-lea cuprinde atât secţiuni tradiţionale ale programelor, cât şi secţiuni noi, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice care o vor transpune în practică.
\nAstfel, programa de matematică debutează cu obiectivele cadru şi de referinţă pe care le formulează prin raportare la cele ale programei naţionale, în sensul că le revizuieşte pentru a răspunde nevoilor de învăţare ale elevilor.
\nObiectivele cadru prevăzute sunt aceleaşi ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învăţământul de masă. Ele asigură continuitatea cu modulul al III-lea, \"Matematica şi viaţa\", şi marchează finalizarea ciclului achiziţiilor de bază în învăţarea matematicii.
\nObiectivele de referinţă au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bază şi aplicabilitatea lor imediată în activitatea elevului, să extindă şi să dezvolte competenţele formate la nivelul al III-lea.
\nActivităţile de învăţare vizează dobândirea unor tehnici de calcul, a unor metode de rezolvare a problemelor întâlnite în cotidian, aplicarea achiziţiilor matematice în elaborarea de proiecte, ca suport pentru evaluarea finală. Activităţile de învăţare evidenţiază nevoia respectării stilurilor diverse de învăţare a elevilor. Sunt propuse activităţi specifice matematicii senzoriale (analizarea calităţilor vizuale externe, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi şahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activităţile de prezentare a unor noţiuni noi se vor realiza pornind de la materiale suport întâlnite de elevi în viaţa reală: bonuri de casă, reţete, statistici, fişe, tabele, scheme, care vor pune elevii în situaţia de a reflecta asupra importanţei învăţării matematicii.
\nConţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi de particularităţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datorită vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţă în diferite contexte. Sunt notate cu * conţinuturile care reprezintă extinderi şi care vor fi destinate elevilor cu posibilităţi de învăţare corespunzătoare gradului de dificultate solicitat.
\nOrdinea abordării conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi.
\nPrograma include şi prezentarea unor sugestii metodologice, astfel încât să fie atinse obiectivele prevăzute. Sugestiile formulate vizează atât metodele de predare-învăţare considerate adecvate, modalităţile de grupare a colectivului, cât şi idei privind managementul clasei.
\nSunt prezentate modalităţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării. Devine prioritar principiul \"a învăţa, făcând\", precum şi învăţarea experienţială şi, în consecinţă, programa prevede realizarea de proiecte de grup, individuale, în comunitate.
\nUltima secţiune a programei cuprinde standarde curriculare de performanţă.
\nPrograma trebuie folosită în mod flexibil de cadrele didactice, urmărindu-se în mod constant atât adaptarea conţinuturilor şi metodelor la particularităţile individuale şi ale grupului condus, cât şi asigurarea atractivităţii situaţiilor de învăţare cu scopul finalizării cu succes a acestei etape a învăţământului obligatoriu, precum şi continuarea studiilor de către elevi.
\nNotă: Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea se sugerează studierea programelor în ansamblul lor.
\nFiguri geometrice plane:
\nForme spaţiale:
\nMăsurări folosind etaloane convenţionale; utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântar, balanţă, ceas;
\nUnităţi de măsură, transformări simple folosind \"scara multiplilor\":
\nCunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidiană: ● identificarea, în orele de consultaţii individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice ale elevilor; ● contextualizarea învăţării prin folosirea experienţei de viaţă ca punct de sprijin şi ca resursă a învăţării: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea de liste de preţuri, alegerea dintre mai multe soluţii a celei mai avantajoase, estimări; ● desfăşurarea unor activităţi tematice care iau în considerare circumstanţele vieţii persoanei care învaţă.
\nIndividualizarea predării - învăţării: ● formularea de sarcini şi aşteptări în raport cu nevoile individuale; ● utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecăruia în învăţare; ● diferenţierea: elevii interacţionează diferit cu cadrul didactic pe parcursul activităţii; ● adaptarea: accentuarea aspectelor celor mai importante pentru elev; ● extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru cei care reuşesc; ● elaborarea: anticiparea nevoilor de învăţare.
\nUtilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învăţării prin cooperare: ● învăţarea în grup sau în perechi; ● învăţarea, prin intermediul metodei proiectului, a studiului de caz; ● activităţi care încurajează comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşită: proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente; ● expunerea lucrărilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unităţi de măsură, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.
\nUtilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile: ● materiale care răspund unor stiluri de învăţare diferite: matematica vizuală, folosind forma, culoarea, dimensiunea ca sprijin pentru învăţare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipărite, probe orale; ● fişe de lucru individual; ● materiale uzuale: cărţi de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor); ● monede şi bancnote (pentru rezolvarea de probleme); ● articole din ziare, computer, preţuri (pentru citirea numerelor).
\nUtilizarea eficientă a timpului pentru învăţare: ● reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate exersării; ● planificarea unităţilor de învăţare în blocuri de două sau trei ore; ● integrarea evaluării în învăţare; ● solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor; ● folosirea autoevaluării, precizarea la începutul unităţii de învăţare a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluării; ● pregătirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor; ● managementul clasei, aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun; ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor; ● reducerea timpului pentru lucrul cu toată clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin specific fiecărui elev.
\nToate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbării atmosferei situaţiei de învăţare pentru a evita un posibil abandon şcolar, dar şi de asigurare a unei predări-învăţări eficiente, în timpul înjumătăţit de studiu.
\nAdaptarea evaluării la specificul programului:
\nActivităţile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la măsura în care învăţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea curentă atestă achiziţiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativă a ceea ce se învaţă. Vor fi prevăzute probe de evaluare care să ateste formarea capacităţilor prevăzute de standardele de performanţă, iar rezultatele obţinute vor fi coroborate cu rezultatele obţinute din analiza portofoliului.
\nSunt preferate metodele alternative de evaluare, datorită potenţialului formativ, a oportunităţilor pentru individualizare. Dintre cele mai utile pentru disciplina Matematică, se menţionează: ● Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalităţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare. ● Proiectul, care se evaluează pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaţă. ● Portofoliul, care constituie partea integrantă a examinării finale şi sintetizează activitatea de-a lungul modulului. Elevii vor putea adăuga lucrările, rezultatele, produsele învăţării solicitate de cadrul didactic, sau pe cele considerate de ei înşişi ca relevante pentru progresul realizat. ● Autoevaluarea, care îl ajută pe elev să se situeze personal faţă de exigenţele învăţării. ● Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţă. ● Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor egali de învăţare.
\nLa sfârşitul modulului al IV-lea, elevii vor fi apreciaţi conform standardelor curriculare specificate în continuare.
\n│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │S10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel│ │ │mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul │ │ │matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei │ │ │situaţii-problemă cu date din viaţa reală, cu cel mult │ │ │două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │S11. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi │ │ │convenţionale în contexte variate. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │S12. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea │ │ │şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi a │ │ │capacităţii unor obiecte. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │S13. Utilizarea unor modalităţi simple de colectare, │ │ │organizare şi clasificare a datelor. │ ├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤ │3. Formarea şi │S14. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în │ │dezvoltarea │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │ │capacităţii de a │ │ │comunică, utilizând│ │ │limbajul matematic │ │ ├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤ │4. Dezvoltarea │S15.Utilizarea unor elemente şi instrumente ajutătoare de │ │motivaţiei pentru │la alte discipline, inclusiv tehnologii informaţionale, în│ │învăţarea şi │rezolvarea problemelor matematice şi în realizarea unor │ │aplicarea │proiecte tematice cu conţinut interdisciplinar. │ │matematicii, ca │ │ │premisă pentru │ │ │reuşita personală │ │ └───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘ 7. BIBLIOGRAFIE 1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
\nAUTOR Prof. Aniţa Dulman Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte COORDONATORI Prof. Cristiana Boca Coordonator componenta \"A doua şansă\" - învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti Prof. Gabriela Droc Coordonator componenta \"A doua şansă\" - învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ pentru clasele cu predare în limba rromani pentru programul \"A doua şansă\" - învăţământ primar NIVELURILE I - IV Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528 Bucureşti, 2011 1. NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul de Limba şi literatura rromani este destinat elevilor înscrişi în clasele de nivel I-IV, în care predarea se face integral în limba rromani şi cadrelor didactice care predau limba maternă rromani în cadrul programului \"A doua şansă\" - învăţământ primar.
\nProgramul \"A doua şansă\" - învăţământ primar este destinat tuturor copiilor/tinerilor/adulţilor care nu au finalizat nivelul primar, care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ.
\nPrograma ia în considerare particularităţile de vârstă ale elevilor, apartenenţa lor culturală şi este astfel concepută, încât să permită:
\nObiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de limba şi literatura rromani destinată ciclului primar din învăţământul de masă.
\nObiectivele de referinţă au fost formulate astfel încât să ofere un echilibru între exprimarea orală şi cea scrisă şi, de asemenea, să surprindă în progresie ce este esenţial în activitatea de învăţare. Obiectivele asigură elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin exprimare orală şi exprimare scrisă.
\nConţinuturile învăţării sunt în concordanţă cu obiectivele de referinţă propuse şi sunt adaptate grupului ţintă căruia i se adresează. Acestea sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experienţă în domeniul comunicării orale şi scrise. Cadrul didactic, în funcţie de particularităţile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordării conţinuturilor, precum şi ritmul în care acestea vor fi parcurse.
\nPentru a fi eficiente, activităţile de învăţare trebuie introduse în contexte specifice vârstei şi intereselor grupului ţintă. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizării obiectivelor propuse. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevilor şi să se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
\nPrograma prezintă sugestii metodologice specifice predării limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevăzute şi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.
\nStandardele curriculare de performanţă se regăsesc la sfârşitul fiecărui nivel, permiţând elaborarea de probe de evaluare care vizează cunoştinţele şi competenţele de comunicare în limba maternă dobândite de elevi în urma studierii acestei discipline. Totodată, ele permit evidenţierea progresului realizat de elevi, fiind orientate spre structurarea capacităţilor proprii de învăţare.
\nNoutatea programei constă în faptul că: ● se adresează elevilor care studiază programul integral în limba rromani; ● sunt inserate conţinuturi care vizează istoria şi tradiţiile rromilor; ● sunt formulate standarde curriculare de performanţă pentru fiecare nivel de studiu; ● finalităţile sunt adaptate la particularităţile şi nevoile elevilor.
\nSTRUCTURA PROGRAMEI Programa de Limba şi literatura rromani cuprinde: ● notă de prezentare; ● obiective cadru; ● obiective de referinţă; ● exemple de activităţi de învăţare; ● conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● standarde curriculare de performanţă; ● bibliografie.
\nComunicarea - schimb de informaţii între persoane.
\nFormularea mesajului oral
\nProcesul scrierii
\nOrtografia Scrierea grupurilor de litere: ch, kh, ph, th, rr.
\nScrierea cu literă mare a iniţialei primului cuvânt din propoziţie şi a substantivelor proprii.
\nPunctuaţia Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării.
\nSilaba. Cuvântul. Propoziţia 4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME Rromii - identitate asumată şi identitate atribuită Istoria orală Originea şi migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute 5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare orală
\nDezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
\nPromovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor
\nLIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL II-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA) 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR 4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ ● Cartea. Elementele unei cărţi. ● Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin litere postpoziţionale.
\nComunicarea. Elementele comunicării orale (emiţător, receptor, mesaj).
\nFormularea mesajului oral
\nProcesul scrierii
\nOrtografia Scrierea grupurilor de litere: ke, ki, ge, gi, ch, kh, ph, th, rr.
\nScrierea cuvintelor care conţin literle i şi j, h şi x.
\nPunctuaţia Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog.
\nNoţiuni de fonetică - Sunetul şi litera.
\nAlfabetul limbii rromani.
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare orală
\nDezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
\nPromovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor
\nLIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL III-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA) 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR 4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE ● Cartea ( actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul. ● Textul. Titlul. Autorul. ● Textul literar. ● Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
\nComponentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularităţile interlocutorului.
\nFormularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.
\nIntonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
\nDialogul (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
\nElemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică).
\nRealizarea următoarele acte de vorbire:
\nOrganizarea textului scris Aşezarea corectă a textului în pagină: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).
\nOrtografia Punctuaţia Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, virgula, două puncte.
\nContexte de realizare:
\nCuvântul. Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător, cuvinte cu sens opus - fără menţionarea terminologiei.
\nCuvântul - parte de vorbire.
\nSubstantivul: substantive comune şi substantive proprii; numărul.
\nAdjectivul: acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină.
\nNumeralul: recunoaşterea numeralelor cardinale; scrierea corectă a numeralelor simple.
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare orală
\nDezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
\nPromovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor
\nLIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL IV-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA) 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR 4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE ● Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor. ● Textul literar. ● Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. ● Textul nonliterar: reclama, afişul, articole din publicaţii ale rromilor.
\nComponentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile interlocutorului (actualizare).
\nFormularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).
\nIntonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare (actualizare).
\nElemente de comunicare nonverbală - gesturi, mimică (actualizare).
\nSe recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
\nOrganizarea textului scris Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul iniţial al compunerii.
\nOrtografia şi punctuaţia Punctuaţia (actualizare) Cratima. Ghilimelele.
\nContexte de realizare
\nCuvântul (actualizare). Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare).
\nCuvinte cu sens opus (actualizare). Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit.
\nVerbul: persoană, număr, timp.
\nSubstantivul (actualizare): gen, număr.
\nPronumele personal: persoană, număr, gen.
\nNumeralul (actualizare).
\nAdjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină; poziţia în propoziţie a adjectivului faţă de substantiv.
\nCuvântul - parte de propoziţie.
\nPredicatul (predicatul verbal - fără terminologie).
\nSubiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal).
\nAcordul predicatului cu subiectul.
\nPropoziţia - comunicarea cu un singur predicat.
\nPrograma trebuie adaptată ritmului fiecărui elev, urmărindu-se interesul tuturor elevilor faţă de activităţile propuse, astfel încât cunoştinţele şi deprinderile dobândite să poată fi utilizate în situaţii concrete din viaţa cotidiană.
\nProfesorii pot aborda teme transdisciplinare prin care să raporteze cunoştinţele elevilor la alte obiecte de studiu, iar proiectarea activităţilor să fie făcută în funcţie de particularităţile şi nevoile grupului ţintă.
\nProfesorii nu trebuie să folosească doar metode de lucru specifice adulţilor (învăţarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), deoarece este de anticipat că aceşti elevi îşi formează acum deprinderile de muncă intelectuală şi ar putea întâmpina dificultăţi în adaptarea la \"viaţa şcolară\".
\nNivelul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedată de o scurtă perioadă prealfabetară.
\nPentru etapa prealfabetară, profesorul trebuie să aibă în vedere faptul că în program pot fi cuprinşi elevi care vorbesc un anumit dialect al limbii rromani, care pronunţă alterat anumite cuvinte şi care vor avea tendinţa să păstreze formele dialectale şi în exprimarea în scris. În această situaţie, sunt necesare exerciţii variate în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formării altora noi necesită timp şi efort sporit în comparaţie cu învăţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe utilizarea sinonimelor cuvintelor dialectale, pe pronunţarea articulată a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învăţare adaptată experienţei, nevoilor şi intereselor grupului ţintă: convorbiri pe bază de imagini, reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viaţa personală, simulări ale unor situaţii reale sau imaginare, dialoguri alcătuite din 3-4 replici.
\nSimultan se vor determina şi exersa deprinderile de mânuire a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mână şi de tipar. În această etapă se vor corecta deficienţele din exprimarea orală, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personală sau de la alte discipline de studiu şi se vor forma deprinderi de activitate independentă şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.
\nAlfabetizarea propriu-zisă se va realiza după ritmul individual al fiecărui elev. Predarea citit-scrisului se va face integrat, după etapele cunoscute.
\nDacă pe parcursul nivelurilor I-II, elevul descoperă \"tainele citit-scrisului\" în limba rromani, pe parcursul nivelurilor III-IV, elevul va descoperi \"bogăţiile limbii rromani\" ce reies din explorarea textelor literare şi nonliterare.
\nPe parcursul celor patru niveluri se va urmări dezvoltarea progresivă a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi cunoaşterea valorilor spirituale rrome care să le confere deschidere spre spaţiul intercultural, făcându-se referire la elementele de istorie şi tradiţii ale rromilor.
\nÎnvăţarea se va realiza în ritmul propriu al fiecărui elev, în funcţie de cunoştinţele anterioare în domeniul limbii rromani. Se va urmări ca fiecare elev, la absolvirea programului, să fie capabil să comunice corect în limba rromani, să citească şi să scrie litere, cuvinte, propoziţii, enunţuri, texte.
\nSe recomandă ca pentru exersarea citirii şi scrierii să existe materiale suport care să corespundă cerinţelor grupului ţintă. Acestea pot fi planşe, articole din ziare sau reviste, afişe, cântece, alfabetarul limbii rromani etc.
\nCadrul didactic trebuie să-şi proiecteze astfel activităţile, încât la sfârşitul fiecărui nivel elevii să atingă standardele de evaluare propuse.
\nEvaluarea trebuie să evidenţieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea informaţiei de care dispune elevul, ci, mai ales, ce poate el să facă utilizând ce ştie sau ce intuieşte.
\nTrebuie realizat un echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală. Evaluarea scrisă presupune un volum mai mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor şi blocaje datorate emoţiei sau timidităţii.
\nFolosirea mai frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare, în grupuri mici, vizează verificarea modului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă diversitatea opiniilor celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.
\nÎn funcţie de specificul activităţii desfăşurate în clasă, pot fi folosite mai multe tipuri de evaluare:
\nObservarea sistematică a activităţii elevilor - pentru a fi cât mai eficientă, cadrul didactic trebuie să aibă un caiet în care să consemneze periodic observaţiile sistematice.
\nTeste de evaluare - prin care să li se solicite elevilor răspunsuri scurte, la alegere, formulări de propoziţii, dictări, transcrieri.
\nActivităţi practice - în care sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (realizarea de afişe, o revistă a clasei, \"un colţ care să ne reprezinte\", minidicţionar, simularea unor interviuri etc.).
\nAutoevaluarea - permite elevilor să-şi aprecieze progresul, făcându-i să conştientizeze greşelile şi să le poată preîntâmpina în viitor.
\nPortofoliul elevului - va furniza informaţii asupra evoluţiei sale pe parcursul instruirii. El poate conţine:
\nBIBLIOGRAFIE 1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele Şcolare de Limba şi literatura rromani pentru clasele I-a II-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/ 05.08.2003, Bucureşti, 2003.
\nAUTORI Prof. Daniela Chircu Cristil, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 3, Zimnicea Prof. Ionel Cordovan, Şcoala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor COORDONATORI Prof. Cristiana Boca Coordonator componenta \"A doua şansă\" - învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti Prof. Gabriela Droc Coordonator componenta \"A doua şansă\" - învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului REFERENŢI Prof. Dr. Gheorghe Sarău Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, consilier pentru limba rromani şi rromi în Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Cercetător ştiinţific dr. Dan Ion Nasta Şef Laborator Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ pentru clasele cu predare în limba română pentru programul \"A doua şansă\" - învăţământ primar NIVELURILE I - IV Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528 Bucureşti, 2011 1. NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul de Limba şi literatura rromani este destinat elevilor înscrişi în clasele de nivel I-IV în care predarea se face în limba română şi cadrelor didactice care predau limba maternă rromani în cadrul programului \"A doua şansă\" - învăţământ primar.
\nProgramul \"A doua şansă\" - învăţământ primar este destinat tuturor copiilor/tinerilor/adulţilor care nu au finalizat nivelul primar, care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ.
\nPrograma ia în considerare particularităţile de vârstă ale elevilor, apartenenţa lor culturală şi este astfel concepută, încât să permită:
\nObiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de limba şi literatura rromani destinată ciclului primar din învăţământul de masă.
\nObiectivele de referinţă au fost astfel formulate încât să ofere un echilibru între exprimarea orală şi cea scrisă şi, de asemenea, să surprindă în progresie ce este esenţial în activitatea de învăţare. Obiectivele asigură elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin vorbire şi exprimare scrisă.
\nConţinuturile învăţării sunt în concordanţă cu obiectivele de referinţă propuse şi sunt adaptate grupului ţintă căruia i se adresează.
\nConţinuturile sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experienţă în domeniul comunicării orale şi scrise. Cadrul didactic, în funcţie de particularităţile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordării conţinuturilor, precum şi ritmul în care acestea vor fi parcurse.
\nActivităţile de învăţare, pentru a fi eficiente, trebuie introduse în contexte specifice vârstei şi intereselor grupului ţintă. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizării obiectivelor propuse. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevilor şi să se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
\nPrograma prezintă sugestii metodologice specifice predării limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevăzute şi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.
\nStandardele curriculare de performanţă se regăsesc la sfârşitul fiecărui nivel, permiţând elaborarea de probe de evaluare care vizează cunoştinţele şi competenţele de comunicare în limba maternă dobândite de elevi în urma studierii acestei discipline. Totodată, ele permit evidenţierea progresului realizat de elevi, fiind orientate spre structurarea capacităţilor proprii de învăţare.
\nNoutatea programei constă în faptul că: ● se adresează elevilor care studiază limba rromani ca limbă maternă în clasele cu predare în limba română; ● sunt inserate conţinuturi care vizează istoria şi tradiţiile rromilor; ● sunt formulate standarde curriculare de performanţă; ● finalităţile sunt adaptate particularităţilor şi nevoilor elevilor.
\nSTRUCTURA PROGRAMEI Programa de Limba şi literatura rromani cuprinde: ● notă de prezentare; ● obiective cadru; ● obiective de referinţă; ● exemple de activităţi de învăţare; ● conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● standarde curriculare de performanţă; ● bibliografie.
\nReprezentarea literelor postpoziţionale, a diftongilor şi a grupurilor de litere aspirate se găsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 227 (a se vedea imaginea asociată). ● Citirea cuvintelor. ● Citirea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative. ● Textul. Titlul.
\nComunicarea - schimb de informaţii între persoane.
\nFormularea mesajului oral
\nProcesul scrierii
\nOrtografia Scrierea cu literă mare a iniţialei primului cuvânt din propoziţie şi a substantivelor proprii.
\nPunctuaţia Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării.
\nSilaba. Cuvântul. Propoziţia 4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME Rromii - identitate asumată şi identitate atribuită Istoria orală Originea şi migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute 5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare orală
\nDezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
\nPromovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor
\nLIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL II- LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA) 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR 4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ ● Cartea. Elementele unei cărţi. ● Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani cu grafie şi valori comune în limba română (actualizare). ● Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin litere postpoziţionale. ● Textul. Titlul. Citirea textelor scurte (50 de cuvinte).
\nComunicarea. Elementele comunicării orale (emiţător, receptor, mesaj).
\nFormularea mesajului oral
\nProcesul scrierii
\nOrtografia Scrierea grupurilor de litere: ke, ki, ge, gi, ch, kh, ph, th, rr.
\nPunctuaţia Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog.
\nNoţiuni de fonetică - Sunetul şi litera.
\nAlfabetul limbii rromani.
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare orală
\nDezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
\nPromovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor
\nLIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL III-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA) 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR 4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE ● Cartea (actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul. ● Textul. Titlul. Autorul. ● Textul literar. ● Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
\nComponentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularităţile interlocutorului.
\nFormularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.
\nIntonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
\nDialogul (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
\nElemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică).
\nRealizarea următoarele acte de vorbire:
\nOrganizarea textului scris Aşezarea corectă a textului în pagină: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).
\nOrtografia Punctuaţia Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, virgula, două puncte.
\nContexte de realizare:
\nPovestirea scrisă a unor fragmente de text. Planul simplu de idei.
\nCuvântul. Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător, cuvinte cu sens opus - fără menţionarea terminologiei.
\nCuvântul - parte de vorbire.
\nSubstantivul: substantive comune şi substantive proprii; numărul.
\nAdjectivul: acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină.
\nNumeralul: recunoaşterea numeralelor cardinale; scrierea corectă a numeralelor simple.
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare orală
\nDezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
\nDezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
\nPromovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor
\nLIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL IV-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA) 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR 4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE ● Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor. ● Textul literar. ● Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. ● Textul nonliterar: reclama, afişul, articole din publicaţii ale rromilor.
\nComponentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile interlocutorului (actualizare).
\nFormularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).
\nIntonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare (actualizare).
\nElemente de comunicare nonverbală - gesturi, mimică (actualizare).
\nSe recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
\nOrganizarea textului scris.
\nPărţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul iniţial al compunerii.
\nOrtografia şi punctuaţia.
\nPunctuaţia (actualizare).
\nCratima. Ghilimelele.
\nContexte de realizare
\nCompunerea după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan de idei.
\nCompuneri cu început/sfârşit dat. Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativă liberă.
\nCuvântul (actualizare). Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare).
\nCuvinte cu sens opus (actualizare).
\nVerbul: persoană, număr, timp.
\nSubstantivul (actualizare): gen, număr.
\nPronumele personal: persoană, număr, gen.
\nNumeralul (actualizare).
\nAdjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină; poziţia în propoziţie a adjectivului faţă de substantiv.
\nCuvântul - parte de propoziţie.
\nPredicatul (predicatul verbal - fără terminologie).
\nSubiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal).
\nAcordul predicatului cu subiectul.
\nPrograma trebuie adaptată ritmului fiecărui elev, urmărindu-se interesul tuturor elevilor faţă de activităţile propuse, astfel încât cunoştinţele şi deprinderile dobândite să poată fi utilizate în situaţii concrete din viaţa cotidiană.
\nProfesorii pot aborda teme transdisciplinare prin care să raporteze cunoştinţele elevilor la alte obiecte de studiu, iar proiectarea activităţilor să fie făcută în funcţie de particularităţile şi nevoile grupului ţintă.
\nProfesorii nu trebuie să folosească doar metode de lucru specifice adulţilor (învăţarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), deoarece este de anticipat că aceşti elevi îşi formează acum deprinderile de muncă intelectuală şi ar putea întâmpina dificultăţi în adaptarea la \"viaţa şcolară\".
\nNivelul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedată de o scurtă perioadă prealfabetară.
\nPentru etapa prealfabetară, profesorul trebuie să aibă în vedere faptul că în program pot fi cuprinşi elevi care vorbesc un anumit dialect al limbii rromani, care pronunţă alterat anumite cuvinte şi care vor avea tendinţa să păstreze formele dialectale şi în exprimarea în scris. În această situaţie, sunt necesare exerciţii variate în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formării altora noi necesită timp şi efort sporit în comparaţie cu învăţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe utilizarea sinonimelor cuvintelor dialectale, pe pronunţarea articulată a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învăţare adaptată experienţei, nevoilor şi intereselor grupului ţintă: convorbiri pe bază de imagini, reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viaţa personală, simulări ale unor situaţii reale sau imaginare, dialoguri alcătuite din 3-4 replici.
\nSimultan se vor determina şi exersa deprinderile de mânuire a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mână şi de tipar. În această etapă se vor corecta deficienţele din exprimarea orală, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personală sau de la alte discipline de studiu şi se vor forma deprinderi de activitate independentă şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.
\nAlfabetizarea propriu-zisă se va realiza după ritmul individual al fiecărui elev. Predarea cititscrisului se va face integrat, după etapele cunoscute. Dacă pe parcursul nivelurilor I-II, elevul descoperă \"tainele citit-scrisului\" în limba rromani, pe parcursul nivelurilor III-IV, elevul va descoperi \"bogăţiile limbii rromani\" ce reies din explorarea textelor literare şi nonliterare. Pe parcursul celor patru niveluri se va urmări dezvoltarea progresivă a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi cunoaşterea valorilor spirituale rrome care să le confere deschidere spre spaţiul intercultural, făcându-se referire la elementele de istorie şi tradiţii ale rromilor.
\nÎnvăţarea se va realiza în ritmul propriu al fiecărui elev, în funcţie de cunoştinţele anterioare în domeniul limbii rromani. Se va urmări ca fiecare elev, la absolvirea programului, să fie capabil să comunice corect în limba rromani, să citească şi să scrie litere, cuvinte, propoziţii, enunţuri, texte.
\nSe recomandă ca pentru exersarea citirii şi scrierii să existe materiale suport care să corespundă cerinţelor grupului ţintă. Acestea pot fi planşe, articole din ziare sau reviste, afişe, cântece, alfabetarul limbii rromani etc.
\nCadrul didactic trebuie să-şi proiecteze astfel activităţile, încât la sfârşitul fiecărui nivel elevii să atingă standardele de evaluare propuse.
\nEvaluarea trebuie să evidenţieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea informaţiei de care dispune elevul, ci, mai ales, ce poate el să facă utilizând ce ştie sau ce intuieşte.
\nTrebuie realizat un echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală. Evaluarea scrisă presupune un volum mai mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor şi blocaje datorate emoţiei sau timidităţii.
\nFolosirea mai frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare, în grupuri mici, vizează verificarea modului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă diversitatea opiniilor celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.
\nÎn funcţie de specificul activităţii desfăşurate în clasă, pot fi folosite mai multe tipuri de evaluare:
\nObservarea sistematică a activităţii elevilor - pentru a fi cât mai eficientă, cadrul didactic trebuie să aibă un caiet în care să consemneze periodic observaţiile sistematice.
\nTeste de evaluare - prin care să li se solicite elevilor răspunsuri scurte, la alegere, formulări de propoziţii, dictări, transcrieri.
\nActivităţi practice - în care sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (realizarea de afişe, o revistă a clasei, \"un colţ care să ne reprezinte\", minidicţionar, simularea unor interviuri etc.).
\nAutoevaluarea - permite elevilor să-şi aprecieze progresul, făcându-i să conştientizeze greşelile şi să le poată preîntâmpina în viitor.
\nPortofoliul elevului - va furniza informaţii asupra evoluţiei sale pe parcursul instruirii. El poate conţine:
\nBIBLIOGRAFIE 1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele Şcolare de Limba şi literatura rromani pentru clasele I - a II-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/ 05.08.2003, Bucureşti, 2003.
\nAUTORI Prof. Daniela Chircu Cristil, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 3, Zimnicea Prof. Ionel Cordovan, Şcoala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor COORDONATORI Prof. Cristiana Boca Coordonator componenta \"A doua şansă\" - învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti Prof. Gabriela Droc Coordonator componenta \"A doua şansă\" - învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului REFERENŢI Prof. Dr. Gheorghe Sarău Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, consilier pentru limba rromani şi rromi în Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Cercetător ştiinţific dr. Dan Ion Nasta Şef Laborator Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI LIMBA ENGLEZĂ PROGRAME ŞCOLARE pentru programul \"A doua şansă\" - învăţământ primar NIVELURILE I - IV Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528 Bucureşti, 2011 1. NOTĂ DE PREZENTARE Secolul XXI nu numai că a marcat numeroase şi importante prefaceri tehnologice şi ştiinţifice, ci a adus în prim-plan şi o nevoie acută a omenirii de a comunică, a socializa şi mai ales de a se informa. Ca atare, studiul unei limbi străine a căpătat un rol central în realizarea acestui deziderat, iar limba engleză, fiind vorbită în prezent de o treime din populaţia mondială, este principala limbă străină dorită în echiparea fiecărui cetăţean pentru a face faţă cu succes provocărilor unei societăţi bazate pe cunoaştere.
\nStudiul limbii străine contribuie într-o manieră specifică la formarea generală a fiecărei persoane, în special prin dezvoltarea competenţei de comunicare într-o limbă străină*1), dar şi prin dezvoltarea abilităţilor cognitive în general, sensibilizarea cu privire la aspecte interculturale, lărgirea orizontului de cunoaştere, creşterea stimei de sine, sporirea motivaţiei pentru studiul continuu (lifelong learning). -------- *1) \"abilitatea de a exprima şi interpreta gânduri, sentimente, informaţii atât în formă orală, cât şi scrisă într-o gamă largă de contexte familiare, de muncă şi sociale (\"Abilităţi de bază, antreprenoriat şi limbi străine,\" Directoratul General pentru educaţie şi cultură al Comisiei Europene)\"
\nProgramul \"A doua şansă\" destinat tinerilor/adulţilor care doresc să îşi finalizeze studiile obligatorii, propune un curriculum modern, armonizat cu tendinţele actuale la nivel european în lumina celor de mai sus, prin introducerea programei de limba engleză încă din primul an de studiu, ceea ce reprezintă o noutate în sistemul de învăţământ românesc.
\nO altă noutate adusă de programul \"A doua şansă\" este structura modulară, care permite înscrierea elevilor la niveluri diferite, în funcţie de ultima clasă absolvită şi de achiziţiile la disciplinele Limba Română şi Matematică. Fiecare modul corespunde unui nivel de clasă din învăţământul obligatoriu, ciclul primar, însă va fi parcurs accelerat, într-o perioadă de 16 săptămâni, cu o oră pe săptămână pentru modulele I şi al II-lea, respectiv două ore săptămânal pentru modulele al III-lea şi al IV-lea. Din acest motiv, programa cuprinde o listă redusă de conţinuturi ale învăţării, dar şi sugestii metodice pentru eficientizarea la maximum a timpului disponibil.
\nPrin parcurgerea modulelor de iniţiere (I şi II), se asigură un prim contact al elevilor cu specificul limbii engleze. Accentul cade pe achiziţia unor conţinuturi minimale, care să permită comunicarea orală la nivel elementar şi să constituie baza dezvoltării ulterioare a competenţei de comunicare în limba engleză.
\nÎn modulele al III-lea şi al IV-lea se consolidează capacităţile de receptare şi exprimare orală şi se formează cele de receptare şi exprimare scrisă. Totodată se vor introduce tehnici de învăţare independentă, care să permită elevilor continuarea dezvoltării competenţelor obţinute şi după terminarea studiilor.
\nLa finele celor patru module propuse, elevii vor atinge un nivel comparabil cu nivelul A1 din Cadrul European Comun de Referinţă.
\nÎn elaborarea programei s-a ţinut cont de prevederile programei şcolare din cadrul curriculumului naţional pentru învăţământul obligatoriu şi de recomandări din documentele europene privitoare la predarea/învăţarea limbilor străine (vezi bibliografia), adaptându-le la specificul programului \"A doua şansă\".
\nRecomandăm abordarea flexibilă a programei, având mereu în vedere nevoile şi interesele specifice ale elevilor, contextele locale diferite etc. De asemenea, recomandăm adaptarea continuă la stilurile diverse de învăţare şi la nivelul de achiziţii anterioare ale grupului ţintă. Implicarea activă a elevilor în procesul învăţării (prin negocierea conţinuturilor abordate, a metodelor de lucru utilizate, selectarea textelor) le va creşte gradul de motivare şi măsura în care competenţele formate vor putea fi utilizate cu succes în contexte reale.
\nNu trebuie neglijat că tinerii/adulţii care intră în programul \"A doua şansă\" au deja o experienţă de viaţă pe care, cu sprijin din partea cadrului didactic, pot să o valorifice cu succes pentru dobândirea competenţelor vizate.
\nFUNCŢII COMUNICATIVE 1. a saluta şi a răspunde la salut;
\nELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII I. Gramatică Alfabetul şi sunetele limbii engleze.
\nSubstantivul: numărul singular.
\nArticolul: a/ an; the.
\nPronumele personal în nominativ.
\nAdjectivul: calificativ, posesiv singular, demonstrativ singular.
\nNumeralul: cardinal (1-12).
\nVerbul: to be, to have, can, may (prezent - afirmativ), imperativul.
\nPrepoziţii: de loc (în, on, under, next to).
\nAdverbe: de loc (here, there).
\nConjuncţii: uzuale (and).
\nII. Lexic 75 - 100 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzătoare realizării funcţiilor comunicative, în cadrul ariilor tematice specificate mai sus).
\nFUNCŢII COMUNICATIVE 1. a numi părţile principale ale corpului;
\nELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII I. Gramatică Alfabetul şi sunetele limbii engleze (reluare).
\nSubstantivul: numărul singular/plural.
\nArticolul: a/ an; the.
\nPronumele: personal în nominativ.
\nAdjectivul: calificativ, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural.
\nNumeralul: cardinal (13-20).
\nVerbul: to be, to have, can, may (prezent - afirmativ/negativ), imperativul.
\nPrepoziţii: de loc (în, on, next to, under).
\nAdverbe: de loc (here, there).
\nConjuncţii: uzuale (and).
\nII. Lexic 75 - 100 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzătoare realizării funcţiilor comunicative, în cadrul ariilor tematice specificate mai sus).
\nFUNCŢII COMUNICATIVE 1. a furniza informaţii personale în context informal şi formal;
\nELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII I. Gramatică Substantivul: numărul singular/plural.
\nPronumele: personal în nominativ/acuzativ.
\nAdjectivul: calificativ, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural.
\nNumeralul: cardinal (21-100).
\nVerbul: to be, to have, can, may, must (prezent - afirmativ/negativ/interogativ) structuri specifice: there is / there are timpul prezent continuu (afirmativ).
\nPrepoziţii: de loc (în, on, next to, under, to, between, across).
\nAdverbe: de loc (here, there), de timp (now).
\nConjuncţii: uzuale (and, but).
\nII. Lexic 150 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzătoare realizării funcţiilor comunicative).
\nFUNCŢII COMUNICATIVE 1. a descrie programul zilnic şi frecvenţa cu care realizează anumite activităţi;
\nELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII I. Gramatică Substantivul: numărul singular/plural (câteva plurale neregulate).
\nPronumele: personal în nominativ/acuzativ, posesiv.
\nAdjectivul: calificativ, gradul comparativ de superioritate, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural.
\nNumeralul: ordinal (1st - 31st).
\nVerbul: timpul prezent continuu (afirmativ/negativ/interogativ); timpul prezent simplu (afirmativ/negativ/interogativ); timpul viitor (cu will).
\nPrepoziţii: de loc (between, over, across, above, at, în, on).
\nAdverbe: de timp (tomorrow, then).
\nII. Lexic 175 - 200 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzătoare realizării actelor de vorbire).
\nDeoarece este posibil ca în fiecare modul grupul să fie format din elevi cu niveluri diferite de competenţă, recomandăm folosirea metodelor de predare diferenţiată, pentru a asigura şansa fiecăruia de a progresa pe parcursul modulului (întrebări direcţionate diferenţiat în funcţie de gradul de dificultate, formarea de echipe de lucru compuse din persoane cu abilităţi similare/ diferite - în funcţie de scopul activităţii, sprijin prin rotaţie, fişe de lucru individuale etc.).
\nSugerăm structurarea scenariului didactic pe modelul constructivist, cu trei etape distincte:
\nAcest model permite valorificarea cunoştinţelor şi experienţelor anterioare ale elevilor, centrarea pe nevoile acestora şi implicarea lor activă în procesul de învăţare prin descoperire. Rolul profesorului va fi unul minimal, la nivel deductiv, el oferind doar un model al actului propriu-zis de comunicare, dirijând activităţile din umbră şi oferind sugestii.
\nRecomandăm ca textele propuse să fie cât mai diverse şi, pe cât posibil, autentice, de exemplu: programe TV, orare de trenuri, buletine de ştiri şi meteo, dialoguri între persoane, versuri ale unor cântece preferate etc. Complexitatea textului nu este atât de relevantă în comparaţie cu natura sarcinilor de lucru stabilite de profesor. Acestea vor trebui să fie simple la început, urmând ca gradul de complexitate să crească treptat. Ele vor urmări îndeosebi latura comunicativ-funcţională a comunicării.
\nPentru accelerarea ritmului de învăţare, explicaţiile cu privire la diverse aspecte ale limbii sau instrucţiunile de rezolvare a sarcinilor se pot da la început în limba maternă, urmând ca pe măsură ce nivelul creşte, limba străină să fie folosită din ce în ce mai mult.
\nRecomandări specifice Un rol deosebit în cadrul acestor patru module îl deţine comunicarea verbală, scopul final fiind acela de a determina elevii şi de a-i stimula în vederea acumulării de cunoştinţe noi prin utilizarea limbii engleze în diverse contexte. Profesorul are sarcina de a ţine seama în pregătirea lecţiilor de suscitarea interesului elevilor pentru conţinut, dar şi să abordeze procesul învăţării în sens transdisciplinar. Ca urmare, elevii sunt invitaţi să comunice într-o paletă largă de activităţi (cu accent pe jocurile de rol, lucrul în doi şi în echipă etc.), ce simulează viaţa reală şi contextualizează conversaţia, abordând teme funcţionale, precum: orientarea pe hartă şi în oraş cu diverse mijloace de transport, cumpărăturile şi lucrul cu monedă diferită, interviul în vederea angajării, vremea şi buletinul meteorologic, viaţa la ţară, programul zilnic etc. Astfel de activităţi se regăsesc atât în ghidul elevului, cât şi în cel al profesorului, în secţiunea \"Games and activities\".
\nÎn cadrul modulelor de iniţiere, comunicarea orală are un rol central. Trebuie avut în vedere faptul că receptarea orală a unor texte autentice prezintă dificultăţi specifice, pe care elevii trebuie să le înţeleagă pentru a le putea depăşi. Acestea derivă din însuşi caracterul imaterial al fluxului verbal, care nu permite întotdeauna reveniri asupra textului audiat. De aceea, dezvoltarea abilităţilor de discriminare auditivă, memorizare şi ascultare activă va beneficia de atenţie specială în cadrul acestor module.
\nPregătirea receptării, selectarea adecvată a sarcinilor de lucru în timp ce se ascultă textul şi după aceea sunt aspecte importante care vor da elevilor o direcţie clară şi sentimentul reuşitei. Sugerăm organizarea activităţilor de receptare după modelul următor:
\nExemple de activităţi pentru această etapă:
\nExemple de activităţi de învăţare:
\nÎn ceea ce priveşte receptarea şi exprimarea mesajului scris, sugerăm insistenţa asupra exerciţiilor de spelling în cadrul primului modul, pentru ca elevii să poată discrimina cu uşurinţă între sunetul/grupul de sunete auzit şi transpunerea sa în scris. De asemenea, subliniem importanţa varietăţii şi funcţionalităţii textelor care vor fi alese, astfel încât acestea să se plieze pe specificul local şi pe interesele elevilor. În şcolile cu acces la Internet există posibilitatea de a găsi o mare diversitate de texte, cu diferite grade de dificultate (emisiuni radio, dialoguri, cântece, fragmente din discursuri etc.). În lipsa acestora, se pot folosi înregistrări de pe casete audio sau/şi video care însoţesc manuale de predare a limbii engleze pentru adulţi. Deoarece nu toţi elevii au acelaşi ritm şi stil de lucru, la sfârşitul fiecărui capitol din modulele al III-lea şi al IV-lea, în ghidurile cursanţilor elaborate în cadrul programului \"A doua şansă\" vor exista exerciţii suplimentare cu utilizări multiple, pe care profesorul le poate folosi fie ca muncă individuală pentru acei elevi care au un ritm de lucru mai rapid şi sunt interesaţi să exerseze suplimentar, fie pentru exersare în cazul anumitor elevi mai puţin performanţi, sau pur şi simplu ca recapitulare înaintea unei evaluări scrise.
\nEvaluarea curentă în cadrul lecţiilor de limbi străine trebuie văzută ca o parte integrantă a predării şi învăţării. Monitorizarea continuă a progresului poate constitui pentru elevii programului \"A doua şansă\" un sprijin pentru dezvoltarea încrederii în sine şi a motivării de a merge mai departe spre atingerea potenţialului propriu. Pentru a asigura efectul benefic al evaluării, recomandăm ca observaţiile, comentariile, discuţiile pe baza performanţei elevilor să aibă mereu caracter pozitiv (focalizat pe identificarea reuşitelor) şi constructiv. Elevii vor fi implicaţi activ în procesul de evaluare continuă, prin completarea de fişe de autoevaluare, discutarea rezultatelor, stabilirea cursului de acţiune pentru îmbunătăţirea rezultatelor personale.
\nSugerăm utilizarea următoarelor modalităţi de evaluare continuă:
\nPentru evaluarea sumativă, la final de modul, se pot folosi teste (de tipul celor descrise mai sus), interviuri, jocuri de rol, prezentări de proiecte etc. Sugerăm ca testele de evaluare finală să cuprindă sarcini de lucru relevante (să poată demonstra atingerea standardelor de evaluare, să fie în sfera de interes a elevilor), cu grade diferite de dificultate şi asemănătoare cu activităţile de învăţare organizate pe parcursul modulului.
\n