{"html": "
-prevăzute în listele furnizorilor din ţările comunitare, în care soiurile au o denumire clara şi o descriere suficient de amănunţită, provin dintr─un stat membru al Comunităţii Europene;
\n
-materialul sa corespundă condiţiei de \"calitate CE\" sau normelor române în vigoare. . Pentru achiziţiile de animale care reprezintă nuclee de reproducţie cu valoare genetica ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte certificate de origine şi productivitate. . Achiziţia iniţială de vaci/bivolite cu o înaltă valoare potenţiala va fi facuta din următoarele rase: Simmental, Brown─Schwize, Holstein Friesian, Pintzgau, Charolaise, Piemontese, Blanc Bleu Belge, Limoussine, Bivolita bulgareasca, Bivolita italiana, Murrah, Nili─Ravi şi cele care provin din acestea, demonstrate cu pedigree sau certificat de origine şi productivitate şi va fi limitată la:
\n
-Pentru producătorii agricoli individuali: 6 capete
\n
-Pentru asociaţiile familiale: 15 capete şi
\n
-Pentru companiile agricole/comerciale: 35 capete. . Achiziţia iniţială de scroafe cu o înaltă valoare potenţiala va fi facuta din următoarele rase: Large White, Landrace, Durock, Hampshire, Linia sintetică 345 Peris, PIC Pietrain şi cele care provin din acestea, demonstrate cu pedigree sau certificat de origine şi productivitate şi va fi limitată la:
\n
-Pentru producătorii agricoli individuali: 20 capete
\n
-Pentru asociaţiile familiale: 50 capete şi
\n
-Pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete. . Achiziţia iniţială de oi/capre cu o înaltă valoare potenţiala va fi facuta din următoarele rase: Ţigae, Turcana, Merinos, Karakul, Awassi, Romney Marsh, Îl'de France, Texel, Romanov, Carpatina, Alba de Banat, Saanen, Alpina franceza, Nobila germană şi cele care provin din acestea, demonstrate cu pedigree sau certificat de origine şi productivitate şi va fi limitată:
\n
-Pentru producătorii agricoli individuali: 200 capete
\n
-Pentru asociaţiile familiale: 300 capete
\n
-Pentru companiile agricole/comerciale: 1.400 capete.
\n

Achiziţia de animale cu valoare genetica ridicată nu va depăşi numărul total pe perioada implementarii programului:

\n
-Vaci/bivolite: 15.000 capete
\n
-Oi/capre: 50.000 capete
\n
-Scroafe: 23.000 capete . Pentru creşterea animalelor, beneficiarul trebuie să demonstreze ca are în exploatare suprafaţa de baza furajera minima (în funcţie de zona de cultura) necesară întreţinerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanţă:
\n
-vaci lapte - 0,6 ha/cap
\n
-taurine la ingrasat - 0,3 ha/cap
\n
-oi sau capre - 0,06 ha/cap
\n
-berbecuti la ingrasat - 0,04 ha/cap. . Pentru achiziţiile de animale, prin proiect, trebuie să se dovedească ca exista sau sunt propuse să se construiască adaposturi corespunzătoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere şi care vor respecta condiţiile veterinare, de bunastare a animalelor şi de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar şi acord de mediu care să respecte prevederile NTPA 001 cu privire la conţinutul de poluanti a apelor uzate deversate în sursele de apa.
\n

Investiţiile eligibile sunt: . Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4 \"Câmpul de acţiune al măsurii\" . Pot fi cheltuieli eligibile:

\n
a)Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente; ...
\n
b)Utilaje şi echipamente noi, soft─uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; ...
\n
c)Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente, pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcţii când acestea nu vor depăşi 3%. ...
\n
d)Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ. ...
\n

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare.

\n

Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în aceasta privinta, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

\n

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate la Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare.

\n

Nu sunt eligibile: . Investiţiile eligibile şi neeligibile sunt conforme cu prevederile art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt detaliate în Ghidul Solicitantului. . Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4.

\n
6.CRITERII DE SELECŢIE Proiectul va fi selectat şi evaluat în funcţie de următoarele criterii:
\n

Generale Aceste tehnologii se definesc prin trei direcţii:

\n
1.Intrari în ferma:
\n
a)Apa - sisteme de irigaţii cu consum redus de apa (de ex: irigaţii prin picurare); ...
\n
-sisteme de adapare a animalelor cu rationalizarea consumului de apa şi minimalizarea pierderilor de apa (de ex: adapatori cu nivel constant);
\n
b)Sol - tehnologii de creştere şi menţinere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionale, înierbări etc.); ...
\n
c)Energie - investiţii în echipamente pentru utilizarea energiilor regenerabile (biogaz, solara, eoliana, geotermala etc.); ...
\n
d)Investiţii în conservarea resurselor genetice locale (vegetale şi animale); ...
\n
e)Investiţii în echipamente care să asigure igiena şi bunăstarea animalelor în ferma; ...
\n
f)Investiţii în proiectarea ergonomico─ecologica a fermelor. ...
\n
2.Procese în ferma:
\n
a)Investiţii în echipamente specifice agro─ecologice (echipament pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor şi dăunătorilor); ...
\n
b)Investiţii în echipamente de conservare a produselor din ferma. ...
\n
3.Iesiri din ferma:
\n
a)Investiţii în echipamente care asigura managementul deşeurilor organice din ferma (bazine de stocare a purinului, platforme de compostare a gunoiului de grajd); ...
\n
b)Echipamente pentru încărcat, transport şi împrăştiat gunoiul de grajd pe camp; ...
\n
c)Instalaţii de epurare a apelor uzate şi de reciclare a apei epurate; ...
\n
d)Instalaţii pentru producerea biogazului. ...
\n
7.BENEFICIARI Beneficiarii vor fi: . Producătorii agricoli individuali; . Asociaţiile agricole familiale; . Societăţile agricole private/asociaţiile agricole cu personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura; . Societăţile comerciale agricole cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75% constituite în baza Legii nr. 31/1990 şi a Legii nr. 15/1990; . Grupuri de producători.
\n
8.LEGISLAŢIA NAŢIONALA ÎN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţionala în vigoare sunt prezentate în Capitolul \"Anexe legislaţie\" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală.
\n
9.DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de venituri.
\n

În cadrul acestui program vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000─500.000 EURO.

\n

Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis─lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasarilor, după realizarea investiţiei.

\n

Gradul de intervenţie este:

\n
-pentru proiectele din celelalte zone decât zona montană:
\n

50% contribuţie privată, 50% contribuţie publică

\n
-pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 de ani din celelalte zone decât zona montană:
\n

45% contribuţie privată, 55% contribuţie publică

\n
-pentru proiectele din zona montană 40% contribuţie privată, 60% contribuţie publică
\n
-pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 din zona montană 35% contribuţie privată, 65% contribuţie publică Contribuţia publică se suporta astfel:
\n
-75% contribuţie SAPARD
\n
-25% buget naţional.
\n

În cadrul acestei măsuri, beneficiarul poate să primească până la de doua ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maxima stabilită în dispoziţiile financiare ale măsurii.

\n

Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani se găseşte în Capitolul VI Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală pag. 356.

\n

BUGET INDICATIV PE SUBMASURI ┌─────────────────────────────────┬──────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ │ Din care: │ │ │ ├─────────┬─────────┬───────┬─────────┤ │ │ │% în alte│Din care:│ │Din care:│ │ SUBMASURI │% din │ zone ├─────────┤ % în ├─────────┤ │ │măsura│ decât │ % │ zona │ % │ │ │ │ zona │realizate│montană│realizate│ │ │ │ montană │de tineri│ │de tineri│ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Culturi de camp │ 19 │ 17,2 │ 1,8 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Horticultura (din care din │ 8 │ 6,4 │ 1,6 │ - │ - │ │floricultura 1,5%) │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Viticultura │ 8 │ 6,4 │ 1,6 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Pomicultura │ 8 │ 5,12 │ 1,28 │ 1,28 │ 0,32 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Sere │ 4 │ 3,2 │ 0,8 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de vaci de lapte/bivolite │ 14 │ 7,84 │ 1,96 │ 3,36 │ 0,84 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Creştere şi ingrasare de taurine │ 14 │ 7,84 │ 1,96 │ 3,36 │ 0,84 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de oi/capre │ 3 │ 1,2 │ 0,3 │ 1,2 │ 0,3 │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ingrasatorii de berbecuti │ 3 │ 2,4 │ 0,6 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de porci │ 10 │ 8 │ 2 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Ferme de păsări │ 5 │ 4 │ 1 │ - │ - │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │Alte ferme vegetale şi de │ 4 │ 2,56 │ 0,64 │ 0,64 │ 0,16 │ │creştere a animalelor şi │ │ │ │ │ │ │pasarilor specializate în │ │ │ │ │ │ │obţinerea de produse pentru │ │ │ │ │ │ │consumul uman. │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┤ │TOTAL │ 100 │ 72,16 │ 15,54 │ 9,84 │ 2,46 │ └─────────────────────────────────┴──────┴─────────┴─────────┴───────┴─────────┘ Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic, în limita aprobată pentru această măsură.

\n

Plata sprijinului financiar se va face pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într─o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maxim cinci transe.

\n
10.ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural al României, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare, cu excepţia modernizării serelor amplasate în zona urbana. Amplasarea proiectele din zona montană va fi în acord cu legislaţia naţionala în vigoare*1). ___________ *1) Ordinul Comun nr. 328/321/2004 al Ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al Ministrului administraţiei şi internelor (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 758/2004, Partea I) pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană, în baza criteriilor de delimitare a zonei montane aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 949/2002: a) zone cu condiţii climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste 600 m, b) pante de peste 20°, c) combinatia dintre a) şi b).
\n
11.PROMOVAREA PROGRAMULUI Potentialii beneficiari vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: . Anunţ public în mass─media; . Distribuirea de broşuri de informare; . Seminarii locale; . Intalniri cu potentialii beneficiari.
\n
12.INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali Număr de proiecte 11.000 din care ponderea \"investiţiilor verzi\"*) 20% Număr de beneficiari 11.000 din care număr de tineri agricultori sprijiniti 2.400 ___________ *) \"Investiţiile verzi\" sunt investiţiile care au ca scop protecţia şi îmbunătăţirea mediului precum şi a igienei şi bunastarii animalelor.
\n

Repartizare geografică Număr de proiecte în zone defavorizate definite în conformitate cu Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 (republicată) privind zonele defavorizate - 2.400 Repartizare pe sectoare de producţie - număr de proiecte Producţia vegetala Culturi de camp 2.300 Horticultura 900 Viticultura 800 Pomicultura 800 Sere 100 Ferme de creştere a animalelor şi pasarilor Animale pentru lapte 1.500 Creştere şi ingrasare taurine 1.500 Creştere oi/capre 400 Ingrasare berbecuti 400 Porcine 1.100 Păsări 600 Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări 600 Repartizare pe tipuri de investiţii Construcţii

\n
-grajduri pentru vaci/bivolite 1.000 bucăţi
\n
-ingrasatorii porci 400 bucăţi
\n
-alte grajduri 800 bucăţi
\n
-sere şi echipamente adecvate 280 bucăţi
\n
-alte construcţii în ferma 600 bucăţi Utilaje şi echipamente independente:
\n
-tractoare 8.000 bucăţi
\n
-combine 600 bucăţi
\n
-alte utilaje 2.000 bucăţi Achiziţii de animale cu valoare genetica ridicată
\n
-vaci de lapte/bivolite 15.000 capete
\n
-porci 23.000 capete
\n
-oi/capre 50.000 capete Plantaţii agricole
\n
-pomicole 1.300 ha
\n
-viticole 1.700 ha Şcoli de viţă de vie 100 ha Sere
\n
-suprafaţa nou construită 60 ha
\n
-suprafaţa modernizata 200 ha Indicatori de rezultat . Mai buna utilizare a factorilor de producţie în ferme . Raportul dintre \"producţie\" şi \"total intrari\" în fermele asistate este estimat sa înregistreze o creştere cu 20% . Scăderea costului unitar pe produs vândut (EURO/unitatea de măsura) în ferme care au beneficiat de asistenţa, cu cel puţin 10% . Raportul dintre cheltuieli şi cifra de afaceri în ferme care au beneficiat de asistenţa este estimat să fie mai mic cu 10% Îmbunătăţirea calităţii produselor de ferma Raportul dintre preţul produselor de baza îmbunătăţite calitativ ca urmare a asistenţei şi preţul mediu al produselor respective este estimat să fie mai > 1 şi în creştere.
\n

Facilitarea metodelor agricole prietenoase faţă de mediu . Procentul fermelor beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 10% din totalul co─finanţării investiţiilor pentru îmbunătăţirea mediului să fie mai mare de 30%, comparat cu total ferme asistate, din care:

\n
-referitoare la gunoi şi exces de ingrasamant (%)
\n
-referitoare la managementul apei în ferma (%)
\n
-alte practici agricole/sisteme prietenoase cu mediul (%) . Raportul dintre capacitatile de depozitare a gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistenţa şi totalul cantităţii de gunoi obţinute în fermele asistate să fie > 0,8 . Procentul de ferme care au beneficiat de asistenţa aliniate standardelor în ceea ce priveşte gunoiul de ferma este estimat să fie > 30% Condiţii de muncă şi bunastare a animalelor . Sa se înregistreze reducerea expunerii la: substanţe toxice, substanţe rau mirositoare, praf, condiţii climatice extreme, ridicarea de incarcaturi grele, program exagerat de lucru . Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţa aliniate la noile standarde de bunastare a animalelor este estimat să fie mai mare de 90% . Procentul de animale adapostite în condiţii care întrunesc standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistenţa este estimat să fie mai mare de 90% Indicatori de impact . Creşterea veniturilor \"Venitul brut al fermei\" în cadrul fermelor care au beneficiat de asistenţa (EURO) este estimat să fie mai mare cu 20%. . Crearea de locuri de muncă şi impactul social Număr de locuri de muncă echivalente norma întreaga menţinute 16.800 Număr de locuri de muncă echivalente norma întreaga nou create 3.200 Creşterea numărului tinerilor stabiliţi în mediul rural 2.400
\n
-din care, proprietari de ferme 600 Indicatorii de rezultat şi de impact vor fi imbunătăţiţi ulterior în colaborare cu serviciile Comisiei.
\n
13.DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: . Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate (numai pentru proiecte care includ lucrări de construcţii) întocmit conform Ordinului comun nr. 1.013/873/2001 al Ministrului Finanţelor Publice şi Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002; . Copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să certifice dreptul de folosinţă al terenului şi actul de proprietate sau cel de atribuire în folosinţă gratuita conform Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 168/2001 pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare; . Certificatul de urbanism, după caz; . Fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului, necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s─a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala conformă cu legislaţia Uniunii Europene. . Certificatul de înregistrare a comerciantului (copie), după caz; . Dovada din partea Direcţiei Generale pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală judeteana ca suprafaţa de viţă de vie ce urmează să fie reabilitata este evidenţiată în Registrul plantaţiilor viticole, conform Ordinului comun al Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministrului Administraţiei Publice nr. 64/144/2003 care confirma existenta unei suprafeţe iniţiale (viţă de vie imbatranita şi/sau hibrida) şi cu menţiunea ca aceasta suprafaţa nu va fi crescută prin proiect; . Planul de afaceri este necesar demonstrării viabilitatii fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 Euro; . După caz, un bilanţ din ultimii trei precedenti anului depunerii proiectului, în care producţia nu a fost calamitata. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens eliberat de autoritatea fiscală; . După caz, certificatele care să ateste ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci, altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare;
\n

. Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; . Certificat care să ateste ca beneficiarul proiectului are cazier judiciar onest; . Existenta contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr─un document emis de banca şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenta cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia; . Pentru achiziţia de animale se va prezenta pedigree sau certificat de origine şi productivitate; . Pregătire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze ca beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul tehnic de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; . După caz, avizul sanitar veterinar şi/sau fitosanitar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste ca investiţia este în conformitate cu normele de igiena şi bunastare a animalelor ale Uniunii Europene; . După caz, documente justificative pentru desfacerea a 70% din volumul producţiei realizată în cadrul proiectului; . Pentru potentialii beneficiari, cu vârsta sub 40 de ani, o copie legalizată după certificatul de naştere.

\n
14.CONDIŢII DE FINANŢARE . Beneficiarul poate solicita sprijin financiar pentru un nou proiect după finalizarea completa a proiectului anterior; . Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; . Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani de la încheierea proiectului (data ultimei transe); . Beneficiarul poate să primească de doua ori un sprijin, în perioada de 7 ani până la suma maxima stabilită în dispoziţiile financiare a măsurii; . În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 Euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori.
\n
15.AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE . Agenţia SAPARD, care reprezintă în România Autoritatea de Implementare . Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
\n

Anexa 1 ------- la fişa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL VEGETAL Anexa 2 ------- la fişa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL ANIMAL Anexa 3 ------- la fişa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- Zonarea amplasarii principalelor investiţii în ferme A) mecanizare, modernizări şi/sau construcţii noi în ferme vegetale Cultura cerealelor:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Timiş, Calarasi, Constanta, Ialomita, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzau, Mures, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Botosani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamt, Bacau, Vrancea, Vaslui, Cluj, Arges, Prahova, Alba, Valcea, Covasna, Dambovita, Iaşi, Mehedinti, Salaj.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Caras─Severin, Suceava, Hunedoara, Bistrita Nasaud, Gorj, Sibiu, Braşov, Maramures, Harghita.

\n

Plante tehnice floarea─soarelui:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Constanta, Ialomita, Brăila, Calarasi, Buzau, Tulcea, Teleorman, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Satu Mare, Vaslui, Dolj, Botosani, Iaşi, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Arges, Caras─Severin, Dambovita, Mehedinti, Neamt, Timiş, Vaslui.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Salaj, Cluj, Bacau, Suceava, Maramures, Mures, Alba, Bistrita Nasaud, Braşov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Valcea.

\n

Soia:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Brăila, Calarasi, Galaţi, Timiş, Arad, Iaşi, Ialomita, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Dolj, Botosani, Constanta, Neamt, Arges, Bihor, Buzau, Dambovita, Mehedinti, Prahova, Salaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Alba, Bacau, Bistrita Nasaud, Braşov, Caras─Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramures, Mures, Sibiu, Suceava, Tulcea, Valcea.

\n

În pentru ulei:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Iaşi, Bacau, Vaslui, Tulcea, Constanta, Dambovita, Arges, Valcea, Olt, Mehedinti, Timiş, Arad, Bihor, Salaj, Calarasi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Botosani, Brăila, Buzau, Neamt, Prahova, Satu Mare, Vrancea.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Alba, Bistrita Nasaud, Braşov, Caras─Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramures, Mures, Sibiu, Suceava.

\n

În şi canepa pentru fibra:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Satu Mare, Suceava, Neamt, Bacau, Buzau, Braşov, Salaj, Ialomita, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Alba, Arad, Arges, Botosani, Brăila, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Covasna, Harghita, Iaşi, Hunedoara, Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Bistrita Nasaud, Caras─Severin, Gorj, Tulcea, Valcea.

\n

Sfecla de zahăr:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Suceava, Botosani, Satu Mare, Neamt, Iaşi, Galaţi, Covasna, Arad, Buzau, Calarasi, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Bihor, Braşov, Vaslui, Bacau, Alba, Brăila, Cluj, Constanta, Ialomita, Mehedinti, Mures, Olt, Prahova, Salaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Valcea, Vrancea.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Harghita, Hunedoara, Prahova, Bistrita Nasaud, Caras─Severin, Gorj, Maramures.

\n

Legumicultura:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Galaţi, Olt, Arad, Dolj, Brăila, Buzau, Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Botosani, Vrancea, Satu Mare, Neamt, Gorj, Bihor, Constanta, Alba, Arges, Bacau, Cluj, Dambovita, Iaşi, Mehedinti, Mures, Prahova, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Hunedoara, Salaj, Caras─Severin, Sibiu, Bistrita Nasaud, Maramures, Covasna, Harghita, Braşov, Valcea.

\n

Cartofi:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Suceava, Covasna, Maramures, Braşov, Harghita, Bistrita Nasaud, Neamt, Cluj, Hunedoara, Calarasi, Ialomita, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Botosani, Bihor, Timiş, Dambovita, Bacau, Alba, Caras─Severin, Salaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzau, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Vrancea.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Arges, Valcea, Prahova, Constanta, Gorj, Tulcea, Vaslui, Mehedinti, Iaşi.

\n

Pomicultura:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Dambovita, Valcea, Iaşi, Salaj, Timiş, Constanta, Neamt, Vrancea, Vaslui.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Bistrita Nasaud, Bacau, Mures, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Gorj, Suceava, Arad, Buzau, Olt, Arges, Botosani, Bacau, Caras─Severin, Cluj, Covasna, Calarasi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Mun. Bucureşti.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Harghita, Braşov.

\n

Viticultura:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Vrancea, Galaţi, Constanta, Buzau, Vaslui, Prahova, Iaşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Bacau, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mures, Arges, Brăila, Salaj, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Caras─Severin, Satu Mare, Neamt, Cluj, Botosani, Bistrita Nasaud, Gorj, Hunedoara, Braşov, Covasna, Harghita, Maramures, Sibiu, Suceava, Valcea.

\n

Tutun:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Ilfov, Giurgiu, Olt, Calarasi, Ialomita, Teleorman, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Arad, Arges, Bihor, Botosani, Brăila, Buzau, Caras─Severin, Constanta, Dambovita, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mehedinti, Neamt, Prahova, Satu Mare, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Alba, Bacau, Bistrita Nasaud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramures, Mures, Salaj, Sibiu, Suceava, Valcea.

\n

Orez:

\n
a)cu potenţial ridicat: ... (în lunca Dunării) Brăila, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj.
\n

B) Achiziţii de animale, modernizări şi/sau construcţii noi de grajduri şi ferme Bovine:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Suceava, Iaşi, Arges, Bacau, Maramures, Bihor, Botosani, Neamt, Cluj, Buzau, Arad, Brăila, Calarasi, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Vrancea, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Hunedoara, Alba, Bistrita Nasaud, Mures, Braşov, Harghita, Caras─Severin, Sibiu, Mehedinti, Gorj, Tulcea, Valcea, Vaslui.

\n

Porcine:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mures, Bacau, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Calarasi, Valcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botosani, Buzau, Constanta, Covasna, Dambovita, Galaţi, Giurgiu, Ialomita, Neamt, Olt, Prahova, Salaj, Suceava, Vrancea, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Arges, Iaşi, Maramures, Braşov, Alba, Caras─Severin, Harghita, Mehedinti, Sibiu, Tulcea, Vaslui.

\n
c)cu potenţial scăzut: ...
\n

Bistrita Nasaud, Hunedoara.

\n

Ovine şi caprine:

\n
a)cu potenţial ridicat: toate judeţele. ...
\n

Păsări:

\n
a)cu potenţial ridicat: ...
\n

Bacau, Teleorman, Dolj, Dambovita, Gorj, Olt, Buzau, Galaţi, Constanta, Calarasi, Botosani, Alba, Iaşi, Bihor, Arad, Brăila, Covasna, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Neamt, Timiş, Mun. Bucureşti.

\n
b)cu potenţial mediu: ...
\n

Prahova, Braşov, Valcea, Sibiu, Suceava, Arges, Hunedoara, Vrancea, Mures, Bistrita Nasaud, Caras─Severin, Cluj, Harghita, Maramures, Mehedinti, Salaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui.

\n

Anexa 4 ------- la fişa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR DE SERE ÎN 1999 ┌──────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┐ │ │ │ SUPRAFATA DE SERE ÎN EXPLOATARE │ │ │ SUPRAFATA ├───────────────┬──────────────────┤ │ JUDEŢ │ DE SERE CONSTRUITĂ │ TOTAL - │ din care: │ │ │ Ha │ Ha │sistem încălzit - │ │ │ │ │ Ha │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │ALBA │ 8 │ 3 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │ARAD │ 119 │ 89 │ 10 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │ARGES │ 32 │ 2 │ 2 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │BACAU │ 36 │ 28 │ 6 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │BIHOR │ 104 │ 90 │ 50 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │BISTRITA NASAUD │ 4 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │BOTOSANI │ 4 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │BRAŞOV │ 96 │ 83 │ 71 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │BRĂILA │ 46 │ 46 │ 46 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │BUZAU │ 12 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │CARAS─SEVERIN │ 11 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │CALARASI │ 15 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │CLUJ │ 33 │ 33 │ 33 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │CONSTANTA │ 57 │ 57 │ 20 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │COVASNA │ 3 │ 3 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │DAMBOVITA │ 34 │ 16 │ 8 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │DOLJ │ 220 │ 113 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │GALAŢI │ 42 │ 42 │ 8 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │GIURGIU │ 5 │ 4 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │HARGHITA │ 15 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤

\n

│HUNEDOARA │ 14 │ 13 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │IALOMITA │ 4 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │IAŞI │ 44 │ 32 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │MARAMURES │ 8 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │MEHEDINTI │ 9 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │MURES │ 39 │ 39 │ 24 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │NEAMT │ 30 │ 12 │ 4 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │OLT │ 20 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │PRAHOVA │ 207 │ 105 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │SATU─MARE │ 10 │ 2 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │SALAJ │ 3 │ 3 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │SIBIU │ 51 │ 1 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │SUCEAVA │ 15 │ 6 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │TELEORMAN │ 22 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │TIMIS │ 45 │ 9 │ 2 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │TULCEA │ 8 │ - │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │VASLUI │ 15 │ 7 │ 3 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │VALCEA │ 6 │ 1 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │VRANCEA │ 9 │ 4 │ - │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │ILFOV │ 23 │ 20 │ 5 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │MUNICIPIUL BUCUREŞTI │ 222 │ 122 │ 122 │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────┼──────────────────┤ │TOTAL │ 1.656 │ 957 │ 373 │ └──────────────────────┴────────────────────┴───────────────┴──────────────────┘ Anexa 5 ------- la fişa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- Repartizarea zonelor traditionale ale podgoriilor 1. Regiunea de nord est Cotnari, Iaşi, Husi, Răcăciuni.

\n
2.Regiunea de sud est Nicoresti, Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile Buzaului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murfatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculitel.
\n
3.Regiunea de sud a Munteniei Dealu Mare, Pietroasa, Valea Calugareasca, Stefanesti.
\n
4.Regiune de sud vest a Olteniei Samburesti, Dragasani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat.
\n
5.Regiunea de vest Buzias, Dealurile Tirolului, Moldova Noua, Teremia, Minis Maderat, Recas, Silagiu.
\n
6.Regiunea de nord vest Diosig, Valea lui Mihai, Silvana, Lechinta.
\n
7.Regiunea Centrala Tarnave, Alba, Sebes, Apold, Aiud.
\n

Anexa 6 ------- la fişa tehnica pentru măsura 3.1 --------------------------------- CELE MAI BUNE SOIURI DE VITA─DE─VIE CULTIVATE Anexa V FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.2. - CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI 1. MOTIVATIE . Chiar dacă agricultura a fost primul sector al economiei naţionale în care s─au pus bazele proprietăţii private (Legea nr. 18/1991), se constata, totuşi, o profunda criza, care afectează toate elementele sistemului agricol:

\n
-structurile de organizare economico─socială a proprietarilor şi producătorilor agricoli;
\n
-structurile de producţie;
\n
-randamentul de conversie şi nivelurile producţiei;
\n
-managementul agricol etc. . Agricultura privată este caracterizată în prezent printr─o faramitare excesiva a sistemului de producţie agricolă. Piaţa pământului nu este operationala. . Tendinta de cooperare în activităţi de comercializare şi chiar de producţie este scăzută afectand veniturile gospodariilor taranesti. . Organizarea eficienta în grupuri de producători depinde în principal de amplasarea în spaţiul geografic a exploatatiei agricole, materializata în structuri şi ponderi diferite ale culturilor agricole, precum şi de dotarea cu mijloace de producţie. . Necesitatea organizării producătorilor agricoli în scopuri economice în vederea mai bunei gestionari a capitalului şi a forţei de muncă, protejarea intereselor producătorilor pe piaţa şi în relaţiile cu statul. . Situaţia în sectoarele considerate ca fiind prioritare în aplicarea prezentei măsuri este:
\n
-Suprafaţa cultivată cu cereale în anul 2002 a fost de 6.038.077 ha, din care 5.826.061 ha (96%) în sectorul privat. Asociaţiile private ocupa suprafaţa de 1.314.387 ha reprezentând 22%. Gradul de asociere este redus faţă de posibilităţile reale de asociere, de aceea se impune cu stringenta constituirea grupurilor de producători;
\n
-Plantele medicinale s─au cultivat pe o suprafaţa de 10,6 mii ha, din care în sector privat 8,3 mii ha (78,3%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 5,4 mii tone, din care 3,9 mii tone în sectorul privat (72,2%);
\n
-În anul 2002 suprafaţa cultivată cu tutun a fost de 9,1 mii ha, din care 8,9 mii ha (97,8%) în sectorul privat. Producţia totală de tutun obţinută în anul 2002 a fost de 16,0 mii tone, din care 15,8 mii tone (98,8%) în sectorul privat. Pentru o buna valorificare a producţiei este necesară organizarea producătorilor de tutun din sectorul privat în grupuri de producători;
\n
-Suprafaţa totală cultivată cu hamei în anul 2002 a fost de 196 ha, întreaga suprafaţa aflându─se în sectorul privat. Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 142 tone (date operative MAPDR);
\n
-Suprafaţa cultivată cu legume în anul 2002 a fost de 235,3 mii ha din care sectorul privat ocupa 233,6 mii ha (99,2%). Asociaţiile reprezintă 3% din totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Caracteristic pentru legumicultura actuala este cultura pe loturi mici, cantităţile obţinute fiind scăzute. Este necesar să se organizeze grupuri de producători, care să cultive o suprafaţa diferenţiată, în funcţie de structura şi destinaţia producţiei;
\n
-Cultura cartofului ocupa o suprafaţa de 282,4 mit ha, din care 280,3 mii ha (99,9%) reprezintă sectorul privat. Asociaţiile private reprezintă 4% din totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Gradul de asociere fiind foarte redus, este necesară constituirea de grupuri de producători;
\n
-Livezile ocupa o suprafaţa de 203 mii ha din care 180,6 mii ha (88%) reprezintă sectorul privat. În acest sector forma asociativa este nesemnificativa, fiind necesar, pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi eficientizarea sectorului să se organizeze grupuri de producători;
\n
-Cultura viţei de vie ocupa o suprafaţa de 233,1 mii ha, din care 90% în sectorul privat. Este necesară constituirea grupurilor de producători în scopul obţinerii unei producţii stabile din punct de vedere cantitativ şi calitativ. În 2002 din totalul patrimoniului viticol, 116,6 mii ha sunt reprezentate de varietati de Vitis vinifaera şi diferenţa de 116,5 mii ha sunt reprezentate de varietati de hibrizi interspecifici, la care se adauga 30,0 mii ha hibrizi direct producători;
\n
-Florile şi plantele ornamentale cultivate în:
\n
-> camp: suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 158 ha, din care 99 ha în sectorul privat (62,6%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 17.376 mii fire, din care în sectorul privat 6.581 mii fire (37,9%);
\n
-> sera: suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 160 ha, iar producţia totală realizată a fost de 70.013 mii fire (date operative MAPDR);
\n
-Lapte: în 2002 efectivul de vaci de lapte a fost de 1.627 mii capete din care sectorul privat a deţinut 1.616 mii capete ceea ce reprezintă 99,3% din total. Producţia de lapte obţinută în 2002 a fost de 52.761 mii hl din care peste 99% în sectorul privat. Ca urmare, este necesară organizarea crescatorilor de taurine în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute;
\n
-Organizarea în grupuri a producătorilor de carne va avea ca rezultat îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei animale. În prezent, structura efectivelor de animale destinate producţiei de carne este următoarea:
\n
-Oua de consum: în anul 2002 numărul total de păsări ouatoare a fost de 44.667 mii capete, din care în sectorul privat 44.399 mii capete. Producţia totală de oua obţinută în anul 2002 a fost de 6.432 mii bucăţi, din care 6.360 mii bucăţi (98,9%) în sectorul privat. Ca urmare este necesară organizarea crescatorilor de păsări ouatoare în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute;
\n
-În anul 2002 numărul total de familii de albine a fost de 781 mii familii din care sectorul privat a deţinut 775 mii familii. Producţia totală de miere obţinută în anul 2002 a fost de 13.434 tone, din care 13.398 tone (99,7%) în sectorul privat. În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de valorificare a producţiei obţinute este necesară organizarea în acest sector a grupurilor de producători;
\n
-În prezent în România se poate practica piscicultura pe cca. 100 mii ha amenajări piscicole, din care 40 mii ha în Delta Dunării. De asemenea se poate practica pescuitul în scop comercial pe 300 mii ha balti, lacuri naturale şi de acumulare şi 1.075 Kmp zona economică exclusiva a Marii Negre. Aceste suprafeţe date în concesiune pentru administrare şi exploatare privată, au furnizat în anul 2002 o producţie de 16.227,5 tone peste; din care acvacultura 9.248 tone (57%). În acest sector se impune constituirea de grupuri de producători, pentru îmbunătăţirea indicilor cantitativi şi calitativi ai producţiei piscicole;
\n
-Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6,4 milioane ha, din care 1,8 milioane ha (28% din total) se afla în proprietate privată individuală sau obsteasca. Pentru cca. 600 mii ha au fost înfiinţate asociaţii pentru gospodărirea în regim silvic, prin ocoale silvice private. Producţia medie anuală de masa lemnoasă, recoltata de pe aceste suprafeţe este de 16─17 milioane mc, adică de 2.7 mc/an/ha. Producţia silvică nelemnoasa este variabila, atât ca structura, cat şi cantitativ, valoarea sa fiind de cca. 1,5% din valoarea produselor lemnoase. Valorificarea produselor forestiere (asa cum sunt definite în Legea Codului silvic nr. 26/1996) lemnoase şi nelemnoase, se face greoi, fără a exista o politica de grup, fapt care generează obţinerea de venituri mici, insuficiente pentru acoperirea fondurilor necesare unui act de administrare durabila a pădurilor private. Se impune constituirea de grupuri de producători pentru valorificarea produselor lemnoase şi nelemnoase şi pentru îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei forestiere.
\n

Având în vedere necesitatea diversificării activităţilor şi faptul ca, în sectoarele menţionate ponderea este deţinută de producătorii privati, pentru o mai buna valorificare a producţiei şi creşterea veniturilor este necesară organizarea lor în grupuri de producători.

\n

Constituirea grupurilor de producători va contribui la creşterea eficientei economice a exploataţiilor agricole, piscicole şi silvice, având un rol important în îmbunătăţirea calităţii produselor, a protecţiei mediului, a reţelelor de aprovizionare şi desfacere, precum şi în stabilirea unui echilibru între cerere şi oferta.

\n

Constituirea grupurilor de producători în vederea comercializării în comun, în conformitate cu anumite reguli de producţie, va asigura creşterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători şi menţinerea sau crearea de locuri de muncă în spaţiul rural şi îmbunătăţirea calitativă a produselor oferite pieţei.

\n
2.OBIECTIVE Obiectiv general Sprijinirea financiară a constituirii în grupuri de producători a producătorilor agricoli, silvici şi piscicoli, prin asociere la libera intiativa.
\n

Obiective specifice . Concentrarea, specializarea şi eficientizarea comercializării produselor agricole, silvice şi piscicole, atât din punct de vedere economic, cat şi al calităţii produselor oferite pieţei; . Promovarea transparenţei pe piaţa; . Adoptarea standardelor specifice produselor; . Adaptarea de comun acord a unor reguli unitare privind producţia, pregătirea şi distribuirea acesteia pe piaţa, precum şi a unor reguli privind protecţia mediului în zonele rurale.

\n

Obiective operationale

\n
-Stimularea constituirii grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole, prin susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi funcţionare.
\n
3.CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura va fi aplicată în paralel cu următoarele măsuri SAPARD:
\n
-1.1. Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;
\n
-3.1. Investiţii în exploatatiile agricole;
\n
-3.4. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative;
\n
-3.5. Silvicultura;
\n
-4.2. Asistenţa tehnica;
\n
-2.1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
\n
-4.1. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale.
\n
4.CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII . Stimularea constituirii grupurilor de producători prin acordarea unui ajutor financiar în suma fixa, destinat sustinerii activităţii de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor recunoscute conform legislaţiei naţionale.
\n
5.CRITERII DE ELIGIBILITATE
\n
a)Condiţii de recunoaştere: ... . Sa se constituie la libera iniţiativă a producătorilor interesaţi pentru o activitate comercială comuna; . Sa aibă personalitate juridică şi statut propriu, unanim adoptat de membri grupului; . Sa adapteze producţia şi output─rile membrilor grupului, la cerinţele cantitative, calitative, de prezentare şi preţ ale pieţei, pe baza unor reguli comune de informare asupra producţiei, nivelului stocurilor şi evoluţiei pieţei; . Sa aibă reguli comune pentru realizarea producţiei, cu referire la practicile de obţinere a acesteia, prin care să se asigure pe lângă un nivel calitativ corespunzător şi protecţia mediului; . Sa aibă reguli comune de marketing şi de gestionare interna a producţiei, destinate comercializării de către grupul de producători; . Numărul producătorilor privati, persoane fizice şi/sau juridice, cuprinşi într─un grup de producători să fie de cel puţin 30 membri, pentru produsele agricole şi silvice şi de cel puţin 7 membri, pentru produsele pescaresti; . Sa aibă o cifra de afaceri anuală de cel puţin 150.000 Euro; sau . Sa detina, în proprietate sau administrare privată a membrilor grupului o baza de producţie; sau . Sa realizeze o producţie marfa anuală, cel puţin la nivelul baremurilor din tabelul de mai jos: ┌──────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Nr. │ Produs │ Producţie marfa sau Baza de producţie│ │ crt. │ │ minima minima │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┬───────────────────┤ │ 1.│ PRODUSE VEGETALE │ │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 1.1.│Cereale şi plante tehnice │ 1.000 t materie │ 300 ha │ │ │ │ prima/an │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 1.2.│Plante medicinale şi aromatice │ 75 t/an │ 25 ha │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 1.3.│Culturi specializate: tutun, │ 20 t/an │ 15 ha │ │ │hamei (uscate) │ │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 1.4.│Legume şi cartofi │ 600 t/an │ 45 ha │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 1.5.│Fructe, inclusiv struguri de │ 400 t/an │ 40 ha │ │ │masa │ │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 1.6.│Struguri de vin │580 t struguri/an │ 50 ha │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 1.7.│Ciuperci de cultura │ 120 t/an │ 0,6 ha │
\n

├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 1.8.│Flori şi plante ornamentale │ 530 mii fire/an │ 8 ha │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 2.│ PRODUSE ANIMALIERE │ │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 2.1.│Lapte │ 11. 900 hl/an │ 350 capete │ │ │ │ (1.225 t/an) │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 2.2.│Carne de: │ │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.1.│─ vacă │ 110 t viu/an │ 275 capete │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.2.│─ porc │ 150 t viu/an │ 1.500 capete │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.3.│─ oaie şi capra │ 150 t viu/an │ 6.300 capete │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.4.│─ pasare │ 145 t viu/an │ 72.500 capete │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │2.2.5.│─ amestec de specii │ │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 2.3.│Oua consum │ 2.350 mii/an │ 18.300 capete │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 2.4.│Miere de albine şi produse │ 74 tone/an │ 4.100 fam. albine │ │ │apicole │ │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 3.│ PRODUSE PESCARESTI │ 600 t/an │ 600 ha │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 4.│ PRODUSE SILVICE │ │ │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤ │ 4.1.│─ lemnoase şi nelemnoase (cel │echivalent a 7.300│ 2.700 ha │ │ │puţin 1% din cifra de afaceri) │ mc lemn brut/an │ │ └──────┴────────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘ . Recunoaşterea unui grup de producători poate fi retrasă dacă:

\n
-nu mai are dimensiune şi nu mai sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere;
\n
-avizul de recunoaştere a fost obţinut prin prezentarea de date neconforme realităţii;
\n
-în activitatea sa, grupul de producători nu respecta dimensiunile şi criteriile care au stat la baza eliberării avizului de recunoaştere. b. Condiţii pentru acordarea ajutorului . Grupul de producători este eligibil pentru acordarea ajutorului doar dacă a fost recunoscut de către MAPDR începând cu 1 ianuarie 2004; . La data solicitării ajutorului şi pe toată durata acordării acestuia, grupul de producători respecta condiţiile de recunoaştere; . Sa aibă un program de comercializare în comun a produselor pentru o perioadă de 5 ani, fundamentat pe un plan de producţie al membrilor grupului de producători, conform cerinţelor cantitative şi calitative ale pieţei, care conferă siguranţa realizării unei cifre de afaceri anuale, de cel puţin 150.000 Euro; . Responsabilul grupului de producători trebuie să aibă pregătire de specialitate, superioară sau cel puţin medie, în domeniul activităţii grupului de producători, sau să prezinte o declaraţie pe propria sa răspundere, ca până la prima plata a ajutorului va urma şi absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform legislaţiei naţionale.
\n
6.PROCEDURI DE RECUNOAŞTERE Procedurile de recunoaştere naţionala a grupurilor de producători referitoare la instituţia competenţa şi serviciile responsabile, condiţiile pentru retragerea recunoaşterii şi mecanismul de recurs sunt prevăzute în Legea nr. 277/2004.
\n

6.1. Autorităţi competente pentru recunoaşterea grupurilor de producători: . Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin următoarele autorităţi teritoriale competente:

\n
-Direcţiile pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală judeţene pentru produsele agricole vegetale şi animale;
\n
-Inspecţia piscicolă teritorială pentru produsele pescaresti;
\n
-Direcţiile teritoriale de regim silvic şi de vânătoare pentru produsele silvice lemnoase şi nelemnoase. . Direcţia de Dezvoltare Rurală monitorizează întreaga activitate de recunoaştere a grupurilor de producători şi înscrie grupurile de producători recunoscute într─un Registru special de evidenta a grupurilor de producători constituite pentru comercializarea produselor agricole, piscicole şi silvice în conformitate cu Legea nr. 277/2004; . În cazul nerespectării condiţiilor de recunoaştere, grupului de producători i se poate retrage recunoaşterea printr─o Decizie de retragere a recunoaşterii pentru emiterea căreia este urmată aceeaşi procedura ca la recunoaştere, de către aceleaşi autorităţi teritoriale competente.
\n

6.2. Ajutorul va fi acordat de către Agenţia SAPARD pe baza documentelor justificative depuse de grupul de producători care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate.

\n
7.BENEFICIARI Grupuri de producători agricoli, silvici şi piscicoli legal constituite şi recunoscute de MAPDR începând cu data de 1 ianuarie 2004 şi care îndeplinesc condiţiile de acordare a ajutorului.
\n
8.LEGISLAŢIA NAŢIONALA ÎN VIGOARE Lista actelor normative referitoare la această măsură este prezentată în Capitolul \"Anexe legislaţie\" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală.
\n
9.DISPOZIŢII FINANCIARE . Sprijinul pentru susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi funcţionare, se acordă tuturor grupurilor de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate (cap. 5); . Sprijinul destinat grupurilor de producători va fi acordat în rate fixe, în funcţie de costurile de constituire şi funcţionare a grupului; . Sprijinul va fi determinat anual, pentru fiecare grup de producători, pe baza producţiei anuale comercializate astfel:
\n
a)pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea an de 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei de piaţa de până la 200.000 de EURO/an; ...
\n
b)pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea an de 2,5%, 2,5%, 2%, 1,5% şi 1,5% din valoarea producţiei de piaţa ce depăşeşte 200.000 de EURO/an sprijinul va fi plătit în rate anuale pentru fiecare grup de producători şi va avea un plafon maxim de: ...
\n
-20.000 EURO pentru primul an
\n
-20.000 EURO pentru al doilea an
\n
-16.000 EURO pentru al treilea an
\n
-12.000 EURO pentru al patrulea an
\n
-10.000 EURO pentru al cincilea an Plata primei rate va fi facuta la un an după data semnării contractului pentru sprijinul financiar.
\n
10.ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul trebuie să fie amplasat în spaţiul rural definit conform legislaţiei în vigoare.
\n
11.INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare . Număr de grupuri de producători sprijinite: 700, din care:
\n

A. Produse vegetale: 600, din care:

\n
-Cereale şi plante tehnice 330
\n
-Plante medicinale şi aromatice 10
\n
-Culturi specializate 2
\n
-Legume şi cartofi 170
\n
-Fructe inclusiv struguri de masa 50
\n
-Struguri de vin 30
\n
-Ciuperci 5
\n
-Flori şi plante ornamentale 3 B. Produse animaliere 85, din care:
\n
-Lapte 45
\n
-Carne 20
\n
-Oua 3
\n
-Miere 17 C. Produse piscicole 5 D. Produse silvice 10 Număr de membri din grupurile de producători 22.950 Indicatori de rezultat Adaptarea la cerinţele pieţei Volumul producţiei primare minime comercializate de grupurile de producători pe an:
\n
-Cereale şi plante tehnice 330.000 tone
\n
-Plante medicinale şi aromate 750 tone
\n
-Culturi specializate 40 tone
\n
-Legume şi cartofi 102.000 tone
\n
-Fructe inclusiv struguri de masa 20.000 tone
\n
-Struguri de vin 17.400 tone
\n
-Ciuperci 600 tone
\n
-Flori şi plante ornamentale 1.590 mii fire
\n
-Lapte 55.125 tone (535.500 hl)
\n
-Carne 3.200 tone
\n
-Oua 7.050 mii buc.
\n
-Miere 1.258 tone
\n
-Produse piscicole 3.000 tone
\n
-Produse silvice 73.000 mc.
\n

Raportul dintre produsele agricole primare comercializate de către grupurile de producători faţă de totalul produselor agricole primare comercializate este de minim 70%.

\n

Indicatori de impact Creşterea venitului Creşterea veniturilor producătorilor raportat la situaţia precedenta 10% Impact social şi asupra forţei de muncă Numărul minim de locuri de muncă echivalente cu norma întreaga (ENI)

\n
-menţinute în condiţii mai bune 20.850
\n
-nou create 2.100 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potentialii beneficiari vor fi informati despre existenta şi condiţiile de eligibilitate ale prezentei măsuri prin: . Anunţ public în mass─media . Distribuirea de broşuri de informare . Seminarii . Intalniri cu potentialii beneficiari.
\n
13.DOCUMENTE JUSTIFICATIVE . Avizul de recunoaştere al grupului de producători în conformitate cu legislaţia naţionala; . Actul de înregistrare al grupului de producători la Registrul Comerţului; . Acte doveditoare (anuale) ale productiilor comercializate; . Documente justificative ale comercializării produselor necesare stabilirii sumei forfetare care se acordă anual ca ajutor financiar pentru activitatea de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor de producători.
\n
14.CONDIŢII DE FINANŢARE . Grupul trebuie să respecte condiţiile minime de recunoaştere şi condiţiile de primire a ajutorului; . Un grup poate primi anual, un singur ajutor în cadrul acestei măsuri pentru activitatea recunoscută în perioada 2004─2006; . Grupurile de producători pot derula concomitent proiecte de investiţii în cadrul măsurii 1.1 \"Îmbunătăţirea prelucrării marketingului produselor agricole şi piscicole\" sau a măsurii 3.1 \"Investiţii în exploatatiile agricole\"; . Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei U.E. sau alte structuri autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; . Sprijinul nu se va mai acorda dacă recunoaşterea a fost retrasă; . Sprijinul se suspenda la retragerea recunoaşterii şi se recuperează dacă se constată că recunoaşterea şi/sau sprijinul acordat a avut la baza o frauda.
\n
15.AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE . Agenţia SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare; . Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
\n

Anexa VI FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.3. - METODE AGRICOLE DE PRODUCŢIE DESTINATE SA PROTEJEZE MEDIUL ŞI SA MENŢINĂ PEISAJUL RURAL 1. MOTIVATIE Agricultura a avut o influenţa majoră asupra mediului rural din România. Multe secole de agricultura tradiţionala au creat un peisaj variat şi habitate semi─naturale importante, de mare valoare naţionala şi internationala. Totuşi, intensificarea şi specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi şi pagube în mediul rural, adică:

\n

Sol

\n
-practicarea agriculturii intensive a condus la scăderea fertilitatii solului, reducerea diversitatii biologice şi genetice şi la o creştere a riscului de poluare a mediului înconjurător;
\n
-fragmentarea accentuata a proprietăţii agricole a dus la imposibilitatea aplicării unor practici agricole cu rol benefic asupra mediului, cu efecte negative asupra stării de fertilitate a solurilor;
\n
-aproximativ 7 milioane de hectare din solurile României sunt actualmente afectate de eroziune, efectul fiind pierderea unei cantităţi de sol de 150 mil. t/an din care 1,5 milioane tone humus (la aceasta se adauga o suprafaţa de 702.000 ha de alunecări de teren). Indicele riscului erozional determinat variaza de la 24.9 mc/ha/an în Depresiunea Transilvaniei la 39.4 mc/ha/an în Podisul Central Moldovenesc şi atinge cel mai mare grad de 55.9 mc/ha/an în Podisul Getic;
\n
-deprecierea puternica a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor practici agricole traditionale în ceea ce priveşte utilizarea ingrasamintelor organice;
\n
-până la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor amenintate de eroziune, s─au efectuat lucrări de protecţie împotriva eroziunii, în general se aplică aratul pe curba de contur. După privatizare, fostele suprafeţe arabile mari au fost fragmentate într─un număr mare de parcele mici, la care laturile lungi ale acestora nu sunt paralele cu panta terenului, ele fiind orientate din deal în vale şi astfel fac imposibila practicarea de lucrări agricole pe contur.
\n

În prezent în zona colinară şi montană datorită defrisarilor, degradării sau lipsei drumurilor de acces, a distantelor mari faţă de locuintele agricultorilor şi a cultivarii ca arabil a terenurilor marginale, astfel de terenuri au fost abandonate. Pe aceste amplasamente s─a amplificat sau s─a dezvoltat eroziunea solului. Eroziunea solului în multe cazuri este asociata şi cu alte procese de degradare, excesul de apa şi/sau alunecarile de teren - noi sau reactivate - precum şi cu colmatari şi aluvionari ale cursurilor de apa şi ale terenurilor. Protecţia împotriva eroziunii, colmatarilor şi poluarii necesita măsuri urgente de prevenire şi combatere a eroziunii solului şi a colmatarilor, adaptate la condiţiile de relief, sol şi clima, în corelare cu tradiţiile locale, pentru dezvoltarea durabila a agriculturii şi a spaţiului rural, precum şi pentru protejarea mediului şi conservarea peisajului.

\n

Cum această măsură este una pilot, au fost selectate ca acţiuni de combatere a eroziunii solului patru din cele considerate prioritare. Cauzele privind defrisarile sau abandonarea terenurilor sunt combătute prin programe speciale prevăzute în politica MAPDR.

\n

Biodiversitate

\n
-ecosistemele de pajiste sunt o componenta importanţa a capitalului natural. Acestea reprezintă un grup important de tipuri de habitate cu o valoare inestimabila pentru diversitatea plantelor şi a altor grupe de organisme. Multe păşuni sunt afectate de activităţile agricole care au determinat scăderea diversitatii biologice la nivelul acestor ecosisteme, necesitand luarea unor măsuri de reabilitare şi reconstrucţie. Dezvoltarea intensiva a agriculturii din perioada 1945─1989 a determinat numeroase efecte negative şi cumulative ce au dus la modificarea structurii comunităţilor de plante, a bogatiei specifice şi a reprezentativitatii acestor tipuri de habitate naturale la nivelul tarii. În această perioadă aproximativ 50% din suprafaţa pajiştilor din România au fost afectate de: transformarea în terenuri agricole, utilizarea amestecurilor de hibrizi, fertilizare intensiva, supra─pasunat, eroziunea solului. După 1990, suprafeţe însemnate de pajişti dependente de pasunat sunt amenintate, în special datorită dezvoltării speciilor invazive sau oportuniste şi arbustilor;
\n
-pierderea a aproximativ 300.000 de ha de habitate naturale, inclusiv a unora de importanţa internationala mare;
\n
-utilizarea terenului pentru agricultura intensiva a condus la degradarea a 2,4─2,5 mil. ha (distrugerea unor ecosisteme şi crearea de mari suprafeţe de zone vulnerabile care necesita un management special);
\n
-pentru conservarea şi utilizarea durabila a pajiştilor, importante datorită diversitatii lor biologice mari, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de management care să conţină măsuri specifice de îngrijire şi întreţinere, recoltarea la momentul optim a fanetelor, folosirea raţională a pasunilor ca durata de pasunat, încărcarea cu animale, circulaţie, etc.
\n

Apa

\n
-astăzi, este practic unanim acceptat ca agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului şi apei prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor, a apei de irigatie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afanate prin diferite lucrări;
\n
-agenţii poluanti, respectiv substantele toxice şi/sau nocive, se pot acumula în cantităţi ce depăşesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cat şi în apele de suprafaţa şi subterane. Printre aceşti agenţi poluanti pot fi considerate: reziduurile zootehnice, namolurile orăşeneşti (de canalizare şi menajere) namolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahăr, a inului şi canepii, a celulozei etc., care pot conţine peste limitele maxime admisibile metale grele, substanţe organoclorurate din clasa HCH şi DDT, triazine, compuşi ai azotului şi fosforului (nitrati şi fosfati) etc. dar şi diferiţi agenţi patogeni;
\n
-nitratii pot genera nitriti care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane. De asemenea, dacă fosfatii şi nitratii ajung pe diferite cai în apele stătătoare, contribuie la producerea şi intensificarea procesului de eutrofizare, care în final determina degradarea acestora şi distrugerea parţială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului şi formarea unor compuşi chimici nocivi;
\n
-poluarea solului şi apei de suprafaţa prin practici agricole s─a redus semnificativ şi monitorizarea recenta a datelor arata o imbunatatire generală a calităţii apei. Totuşi, poluarea apei freatice rămâne o problemă în unele zone datorită administrării gresite a gunoiului de grajd şi aici continua să se raporteze fantani publice şi private cu standarde bacteriologice inacceptabile şi niveluri excesive de nitrati/nitriti.
\n

Deşi importanţa managementului apei în cadrul politicii de agro─mediu este foarte clara nu exista o submasura distinctă privind apa în cadrul prezentei măsuri. Cu toate acestea submasurile incluse privind eroziunea solului şi agricultura ecologică au efect pozitiv semnificativ asupra calităţii apei. În cadrul Programului Naţional de Agromediu (în prezent în faza de elaborare) apa va fi prezentată ca o acţiune distinctă.

\n

Pe de altă parte exista şi unele tendinte pozitive. Ca şi în alte tari europene, agricultura ecologică, cu contribuţia sa majoră la dezvoltarea durabila a agriculturii, are în România un potenţial considerabil de dezvoltare. Suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic au crescut considerabil în ultimii ani. În anul 2003 suprafaţa totală s─a triplat, fiind de 57.200 ha, faţă de 17.438 ha cultivată în anul 2000. În anul 2004 suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic sunt de 75.500 ha, ceea ce reprezintă o creştere cu 31% faţă de anul 2003.

\n

Pajistile naturale din spaţiul montan, situate la peste 800 m altitudine, ocupa o suprafaţa de cca. 1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafaţa totală a pajiştilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pasunat sau sunt cosite. Din aceasta suprafaţa, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1.500 m. Majoritatea pasunilor alpine şi subalpine din România au rămas într─o stare foarte apropiată de cea naturala şi sunt caracterizate de o mare diversitate biologica cuprinzând numeroase specii locale.

\n

În vederea aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis─ului comunitar, România trebuie să implementeze un Program Naţional de Agro─mediu. Măsura 3.3 din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală, prin acţiunile sale pilot, oferă sprijin pentru acest proces şi constituie un pas important pentru elaborarea Programului Naţional de Agro─mediu. În cadrul acestei măsuri şi în acord cu obiectivele PNADR se asigura încurajarea practicilor agricole nedaunatoare mediului, utilizând acele metode care menţin solul, resursele naturale, diversitatea speciilor, peisagistica şi caracteristicile traditionale.

\n
2.OBIECTIVE Obiective generale Obiectivele generale ale măsurii sunt orientate către: . promovarea introducerii şi utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul şi care merg dincolo de Bunele Practici Agricole, menţionate în Anexa 3; . dezvoltarea experienţei practice, a abilităţilor şi capacităţilor pentru implementarea măsurilor de agromediu, atât la nivel administrativ, cat şi la nivelul fermei; . intensificarea constientizarii notiunii de agromediu de către fermieri.
\n

Obiective specifice Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va promova: . prevenirea şi reducerea poluarii apei şi solului datorată practicilor agricole neadecvate; . conservarea solului în zonele afectate de procese de eroziune, prin prevenirea pierderilor de sol şi menţinerea fertilitatii solului; . conservarea biodiversitatii biologice şi a habitatelor semi─naturale, prin încurajarea utilizării practicilor agricole traditionale; . o creştere a ponderii terenurilor care respecta standardele agriculturii ecologice;

\n

Obiective operationale . Sprijinul va fi acordat fermierilor sub forma unei prime compensatorii pentru: implementarea submasurilor pilot pentru agricultura ecologică, conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii şi conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale.

\n
3.CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura va conlucra cu alte măsuri din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală pentru sprijinirea implementarii dezvoltării rurale integrate în România. Aceasta măsura va fi corelata cu următoarele măsuri: . Măsura 3.5 Silvicultura, prin dezvoltarea raţională, reimpadurirea şi impadurirea suprafeţelor agricole degradate; . Măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi a marketingului produselor agricole şi piscicole prin creşterea performantelor de mediu şi a calităţii lor; . Măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea alimentelor şi protecţia consumatorilor, pentru promovarea produselor de calitate şi a siguranţei alimentare; . Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, generatoare de venituri alternative şi activităţi multiple pentru creşterea gradului de angajare a populaţiei din mediul rural prin aplicarea metodelor extensive cu consumuri ridicate de manopera, şi diversificarea producţiei prin includerea componentei ecologice; . Măsura 3.1 Investiţii în exploatatiile agricole prin îmbunătăţirea performantei de mediu a fermelor, condiţiilor de igiena şi standardelor de întreţinere a animalelor; . Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători, în special pentru produse organice; . Măsura 2.2 Managementul resurselor de apa prin protecţia calităţii acesteia şi/sau prin reintegrarea în regimul natural al acestora; . Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale prin includerea obiectivelor măsurilor agro─ambientale în programele de instruire. . Măsura 4.2 Asistenţa tehnica.
\n

Prin PNADR s─a propus ca toate măsurile SAPARD să respecte standardele Bunei Practici Agricole.

\n

Lista activităţilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului acesteia asupra mediului pentru eliberarea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu conform Legii nr. 137/1995, republicată în anul 2000, Anexa II. ┌────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐ │Nr. │ Activităţi supuse procedurii de evaluare a │ Măsura │ │crt.│ impactului asupra mediului ├───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │ │1.1│1.2│2.1│2.2│3.1│3.2│3.3│3.4│3.5│ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 1 │Abatoare şi macelarii cu o capacitate de producţie │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mare de 5.000 tone/an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 2 │Unităţi industriale pentru fabricarea produselor │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │alimentare şi agrotehnice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 3 │Utilizarea substanţelor periculoase şi a │ │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pesticidelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 4 │Depozitarea produselor chimice │ x │ x │ │ │ x │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 5 │Îmbunătăţiri funciare realizate prin lucrări de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │arta, precum şi intervenţiile pe suprafeţe care sunt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mai mari de 200 ha şi/sau acompaniate de măsuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tehnice în scopuri agricole, ca irigarea sau │ │ │ │ x │ │ │ │ │ │ │ │desecarea terenurilor agricole pe suprafeţe mai mari│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de 20 ha, ca şi proiecte generale de scoatere din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │circuitul agricol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 6 │Construcţii şi instalaţii pentru creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │animalelor de ferma, cu capacităţi mai mari de: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ - 100 locuri pentru bovine de carne │ │ │ │ │ x │ │ │ │ │ │ │ - 500 locuri pentru porcii de carne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ - 6.000 locuri pentru gaini ouatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ - 6.000 locuri pentru puii de carne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ - 1.500 locuri pentru curcani de carne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 7 │Instalaţii destinate triajului, tratarii, reciclarii│ x │ x │ │ │ │ │ │ │ │

\n

│ │sau incinerarii deşeurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 8 │Depozite pentru deşeuri sub forma lichidă, solida │ x │ x │ │ │ x │ │ │ │ │ │ │sau pastoasa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 9 │Instalaţii de tratare a apelor uzate │ x │ │ x │ │ x │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 10 │Amenajări piscicole │ x │ │ │ │ │ │ │ x │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 11 │Defrisari de vegetaţie forestieră în afară fondului │ │ │ │ │ │ │ x │ │ │ │ │forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 12 │Instalaţii pentru prelucrarea lemnului │ │ │ │ │ │ │ x │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 13 │Planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului │ │ x │ │ │ │ │ │ │ │ └────┴────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘ Lista activităţilor care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obţinerea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu se va completa de către autoritatea centrala pentru protecţia mediului (MAPPM) cu orice activitate noua, necunoscută la data întocmirii listei.

\n

Va fi întreprinsă o procedură de evaluare a impactului estimat al proiectelor asupra mediului, implicând autorităţile competente, în toate cazurile în care un impact semnificativ ar putea fi în limite rezonabile anticipat. Aceasta va decide dacă este sau nu necesară elaborarea unui studiu de impact asupra mediului. Aceasta procedura de evaluare se poate baza pe o examinare a fiecărui caz în parte, sau pe anumite criterii─limita ce vor fi puse la dispoziţia Comisiei Europene. În orice caz, proiectele prezentate în anexa I şi II a Directivei 97/11 (care amendeaza directiva 85/337) vor fi supuse unui studiu de impact asupra mediului.

\n

În cazul proiectelor în care un impact negativ semnificativ asupra mediului ar putea fi prevăzut în limite rezonabile, şi mai ales pentru acelea care acoperă măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.4 şi 3.5 trebuie obţinut un acord asupra proiectului de la autoritatea competentă de mediu (inclusiv la nivel local). Este necesar a se oferi informaţii cu privire la potentialele efecte negative asupra mediului (respectiv utilizarea terenului, utilizarea substanţelor chimice, emisiuni atmosferice, poluare a apei şi solului) şi la metodele de atenuare a acestor efecte, în special în zonele sensibile din punct de vedere al mediului.

\n

În plus, această măsură poate fi privită ca un instrument în sprijinul implementarii pe termen lung a altor elemente ale acquis─ului comunitar care va avea impact asupra relatiei dintre agricultura şi mediu în România - mai ales Directiva Nitrati, Directiva cadru pentru Ape, Directiva Păsări şi habitate precum şi obligaţiile asociate cu Natura 2000.

\n
4.CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura consta într─un număr de activităţi pilot voluntare la care fermierii vor fi invitaţi sa participe în schimbul unor plati anuale pe o perioadă de 5 ani. Acordul care va rezultă va lua forma unui contract semnat de fermier şi Agenţia SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru fiecare fermier în parte.
\n

În cadrul acestei măsuri vor fi oferite fermierilor, următoarele 3 submasuri pilot:

\n
-A: conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii;
\n
-B: conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale;
\n
-C: agricultura ecologică.
\n

În funcţie de amplasarea geografică a submasurilor (vezi capitolul 10) fermierii pot participa concomitent la una sau toate submasurile pilot şi activităţile menţionate.

\n

Combinarea activităţilor Combinatiile posibile ale submasurilor de agro─mediu pe aceeaşi parcela de pământ sunt prezentate în tabelul următor:

\n

Atunci când se combina diferite submasuri, totalul plăţilor pe hectar nu trebuie să depăşească maximul plafonului prevăzut în Anexa Regulamentului CE nr. 1783/2003. Acest fapt va fi verificat pe parcursul proiectului de către Agenţia SAPARD.

\n

Se anticipeaza ca mai multe submasuri similare vor fi propuse pentru Programul Naţional de Agro─mediu care trebuie implementat după aderarea României la Uniunea Europeană.

\n

Instruire obligatorie Toţi fermierii participanţi vor avea nevoie de o instruire relevanta în domeniul protecţiei mediului şi a tehnologiilor împotriva poluarii. Fermierii participanţi la submasura C. Agricultura Organică vor face o instruire suplimentară. Toată instruirea se va realiza în cadrul măsurii 4.1 \"Îmbunătăţirea pregătirii profesionale\" pentru implementarea cu succes a măsurii 3.3. Cadrul legislativ pentru formarea profesională continua a adulţilor în România este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 aprobată prin Legea nr. 375/2002.

\n

Se vor organiza două categorii de cursuri, după cum urmează: . cursuri de pregătire de maxim o săptămâna şi care pot avea un număr de cursanţi cuprins între 25─50 persoane/modul pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul măsurii şi submasurilor pilot componente; . cursuri specializate de management (ex. managementul durabil al resurselor de apa cu utilizare agricolă în strânsă corelatie cu refacerea şi conservarea calităţii mediului din zonele rurale), marketing, pregătirea unor planuri de agro─mediu la nivelul fermei, contabilitate, etc.

\n

Conţinutul cursurilor de instruire care se vor organiza după acreditarea măsurii 3.3 vor avea în vedere următoarele obiective: . îmbunătăţirea pregătirii profesionale a fermierilor pentru aplicarea metodelor de protecţie a mediului şi a practicilor prietenoase cu mediul; . îmbunătăţirea pregătirii profesionale a fermierilor, pentru creşterea nivelului cunoştinţelor de management şi de marketing, necesare administrării unei afaceri viabile, bazate pe practicile de producţie prietenoase cu mediul; . îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor verificabile prevăzute de Buna Practica Agricolă, care trebuie să fie respectate;

\n

Implementarea instruirii va fi asigurata la nivelul MAPDR de către Direcţia de Dezvoltare Rurală (DDR) şi Agenţia Naţionala de Consultanţa Agricolă (ANCA).

\n
-DDR va coordona implementarea cursurilor de instruire, inclusiv elaborarea procedurilor administrative, stabilind bugetul alocat pentru fiecare curs de instruire şi fixarea obiectivelor programului de instruire, va întocmi fişele standard pentru ofertele de instruire şi va organiza şi participa la evaluarea şi selecţia ofertelor primite de la furnizorii de instruire. De asemenea DDR va asigura controlul implementarii programului de instruire şi a documentelor de plată.
\n
-ANCA va participa la întocmirea termenilor de referinţa pentru fiecare curs de formare, va participa la evaluarea şi selecţia ofertelor, va asigura verificarea documentelor şi verificarea pe teren. . În cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele tipuri de acţiuni pilot de agromediu:
\n

Submasura A. Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii Obiective Obiectivele acestei submasuri sunt: . reducerea riscului de pierdere a terenului din suprafaţa agricolă datorită unor eroziuni severe cauzate de apa şi/sau vant; . menţinerea sau intensificarea fertilitatii solului prin încurajarea utilizării asolamentelor adecvate.

\n

Cerinţe În cadrul acestei submasuri sunt eligibile următoarele lucrări: . A1. Transformarea terenului arabil în pajişti (grassland). Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptând prasitoarele. (Amestecurile obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare amplasament ţinând cont de volumul şi distribuţia precipitatiilor şi condiţiile pedologice). Nu se pasuneaza în primul an - acţiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole. În anii următori se practica pasunatul raţional pentru a asigura regenerarea anuală a pajistii. Nu se folosesc îngrăşăminte de sinteza şi pesticide - acţiuni conforme cu Bunele Practici Agricole. . A2. Amenajarea de benzi inierbate (aplicabilă la terase în culturi perene când panta e mai mare de 8%). Amplasarea de benzi inierbate orientate pe direcţia generală a curbelor de nivel. Pentru zonele cu precipitatii medii anuale peste 650 mm benzile vor fi înclinate cu 1─1,5% faţă de curbele de nivel, spre emisari sau debusee - înclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apa - acţiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole. Acestea nu vor fi pasunate şi nu se vor utiliza pesticide şi îngrăşăminte chimice - acţiuni conforme cu Bunele Practici Agricole. Lăţimea minima a benzii inierbate este de 5 m. Distanta maxima între benzile inierbate este de 80 m - acţiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole. . A3. Înfiinţarea de cultura verde ascunsă pe teren arabil după recoltat.

\n

Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate ca îngrăşăminte verzi sau furaje, trebuie înfiinţate imediat (nu mai târziu de 30 zile) după recoltarea culturii principale. După aceste culturi aratul se efectuează nu mai târziu de 2 săptămâni înainte de semanatul următoarei culturi. Se folosesc amestecuri de culturi anuale (graminee, leguminoase, rapita, mustar, etc.). Inierbarea se face cu lucrări superficiale prin discuit, renunţând la lucrarea de arat - acţiuni în plus faţă de Bunele Practici Agricole.

\n

Impact asteptat Se asteapta ca implementarea acestor acţiuni sa: . reducă riscul pierderilor de teren datorită eroziunii apei şi vantului; . diminueze riscul poluarii apei datorită eroziunii şi scurgerii elementelor nutritive; . reducă riscul inundaţiilor datorită eroziunii; . imbunatateasca fertilitatea solului prin conţinutul de materii organice şi protejarea împotriva riscului de degradare a solului; . mărească biodiversitatea terenurilor agricole cultivate.

\n

Rate de plată Submasura B. Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale Obiective Obiectivul acestei submasuri este de a incuraja adoptarea metodelor agricole traditionale pentru promovarea conservării diversitatii biologice în doua habitate semi─naturale contrastante: . stoparea pierderilor biodiversitatii; . orezul cultivat în zone joase ale Deltei Dunării; . păşunile şi pajistile muntilor Carpaţi.

\n

Cerinţe În cadrul acestei submasuri sunt eligibile următoarele lucrări: . B1. Menţinerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradiţionala a orezului. Se vor introduce asolamente de cel puţin 33% orez - acţiuni în plus faţă de Bunele Practici Agricole, şi fără utilizarea fertilizantilor minerali pe bază de azot şi pesticide - acţiuni conforme Bunelor Practici Agricole. . B2. Conservarea pasunilor şi fanetelor montane prin asigurarea exploatării rationale a acestora cu o incarcatura de 0,3─0,5 UVM/hectar acţiune conformă Bunelor Practici Agricole; eliminarea efectelor eroziunii prin suprainsamantare cu specii autohtone, întreţinerea suprafeţelor prin cosit cel puţin o dată pe an, nu înainte de data de 15 iunie, prevenirea acidifierii solului, prin neutilizarea a cel puţin 20% din suprafaţa pasunii neutilizate prin rotaţie timp de un an - acţiuni în plus faţă de Bunele Practici Agricole, şi renunţarea la fertilizarea cu îngrăşăminte minerale, pesticide sau insecticide - acţiuni în plus faţă de Bunele Practici Agricole.

\n

Impact asteptat Implementarea acestor acţiuni vor: . restaura parţial modelele traditionale de cultivare a orezului în Campia Dunării ceea ce va duce la creşterea diversitatii şi abundentei florei şi faunei, reducerea degradării solului şi crearea de beneficii locale socio─economice datorită creşterii posibilităţilor de angajare a forţei de muncă specializată în producţia de orez. . ajuta la conservarea valorii naturale şi a peisajelor montane traditionale ale Carpatilor cu efecte pozitive asupra biodiversitatii şi turismului; . elimina suprapăşunatul pasunilor montane, fapt ce va determina o creştere a gradului de acoperire cu vegetaţie, o reducere a numărului de specii adventive ce se instaleaza ca urmare a creşterii cantităţii de azot din sol, reducerea modificării structurii covorului vegetal prin menţinerea unei densitatii vegetale optime.

\n

Rate de plată Submasura C. Agricultura ecologica Obiective Obiectivele acestei submasuri sunt: . Sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice ca o metoda prietenoasa cu mediul de producere a alimentelor în cele cinci zone pilot selectate; . Satisfacerea creşterii cererii de produse ecologice (notabila la export) şi promovarea dezvoltării unei pieţe interne; . Sprijinirea şi creşterea competitivitatii agriculturii ecologice în cele 5 zone pilot.

\n

Cerinţe În cadrul acestei submasuri sunt eligibile următoarele acţiuni: . conversia la metode ecologice de producţie agricolă; . menţinerea metodelor de producţie ecologica existente.

\n

Deoarece aceasta este o acţiune pilot, sprijinul va fi limitat pentru culturile care sunt considerate de importanţa economică şi au un bun potenţial de piaţa (unde este cazul), astfel:

\n
-C1. Legume;
\n
-C2. Fructe;
\n
-C3. Plante aromatice şi medicinale;
\n
-C4. Culturi furajere (orz furajer);
\n
-C5. Păşuni naturale.
\n

Menţionăm ca în 2004, în România, suprafaţa cultivată prin practica uzuală (prin utilizarea fertilizatorilor, pesticidelor, etc.) cu legume reprezintă 26% din suprafaţa arabila, iar pentru livezi 13,5% din suprafaţa agricolă, majoritatea producătorilor de fructe şi legume nu utilizează substanţe chimice şi fertilizatori în procesul de producţie. Prin urmare ei pot trece foarte uşor la producţia organică.

\n

Pentru a incuraja producerea laptelui ecologic, ca o acţiune în cadrul acestei submasuri, au fost selectate păşuni naturale. În acest moment exista 4 unităţi de procesare a furajelor verzi care produc furaje certificate pentru hrana bovinelor.

\n

Pe piaţa românească exista procesatori care utilizează plante medicinale şi aromatice obţinute din cultura proprie cat şi din flora spontana. Având în vedere ca produsele procesate sunt utilizate ca substituenti nutritivi şi în practici fitoterapeutice, este o condiţie obligatorie ca aceste plante să fie cultivate în sistem ecologic. Sprijinul oferit intenţionează sa compenseze fermierii pentru:

\n
-pierderile de producţie pe durata perioadei de conversie;
\n
-pierderile de producţie asociate cu interzicerea utilizării de substanţe chimice, folosite ca îngrăşăminte şi pesticide;
\n
-modificările în rotatia culturilor;
\n
-creşterea costurilor lucrărilor manuale şi mecanice pentru controlul buruienilor;
\n
-cheltuielile suplimentare pentru certificarea produselor.
\n

Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata primilor trei ani de conversie, şi atunci când producţia este certificată. . Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislaţia elaborata în acest domeniu şi anume:

\n
a)să deţină calitatea de producător în agricultura ecologică (fişa de înregistrare aprobată de DADR şi avizată de MAPDR) şi să aibă un contract cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat de MAPDR (Ordinul Ministrului nr. 527/2003), menţionat în Anexa 1, în vederea controlului şi certificării; ...
\n
b)certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificati). ...
\n

Menţionăm ca legislaţia naţionala este integral armonizata cu legislaţia UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991) şi a fost creata şi structura instituţională necesară pentru implementarea acestei legislaţii. (Cap. VII din PNADR - Anexe Legislaţie).

\n

Impact asteptat Implementarea acestei submasuri estimeaza; . reducerea riscurilor pentru mediu şi sănătate folosind îngrăşăminte organice şi produse pentru protecţia plantelor care ajuta la menţinerea fertilitatii solului şi la sporirea biodiversitatii; . creşterea suprafeţelor cultivate după modul de producţie ecologic pentru crearea unei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de un organism de inspecţie şi certificare şi crearea unui disponibil pentru export; . creşterea valorii adăugate a produselor ecologice.

\n

Rate de plată 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale . Sprijinul va fi acordat potenţialilor beneficiari care intra voluntar într─o schema de agromediu şi care încheie contracte pentru aplicarea obligaţiilor privind măsurile de agromediu pe o perioadă de cinci ani . Potentialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu al întregii ferme. . De asemenea potentialii beneficiari vor dovedi ţinerea registrelor de ferma şi pregătirea contabilităţii fermei (detaliat în procedura de implementare). . Potentialii beneficiari vor face dovada proprietăţii terenului, arendării, concesionarii sau a altui document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare pentru o perioadă de 5 ani de la data depunerii proiectului, în vederea realizării acţiunilor de agromediu. Solicitantul trebuie să prezinte planuri sau schiţele cadastrale ale întregii suprafeţe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafaţa pentru care s─a solicitat sprijin financiar prin această măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafaţa agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schita cadastrala poate fi solicitat de la primăria locală şi trebuie aprobat de către Oficiul judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Acesta este un document obligatoriu care va sprijini activitatea organismului de control pentru a stabili un sistem de control transparent şi real. . Responsabilul legal şi/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experienta profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau document care dovedeşte o experienta profesională de minimum 3 ani în domeniu (copie a cărţii de muncă) şi un angajament scris ca acesta sau unul din angajaţi va urma un curs de pregătire profesională în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătăţirea pregătirii profesionale) înainte de efectuarea primei plati a primei compensatorii. . Beneficiarii trebuie să─şi dea acordul în scris ca vor oferi cunoştinţe despre metode agricole de producţie proiectate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural la cererea altor producători agricoli şi vor organiza intalniri în cadrul fermei (ferma demonstrativa) pentru alţi producători agricoli interesaţi de proiect, în funcţie de a disemina informaţiile rezultatelor proiectului. Ca o condiţie de eligibilitate, standardele verificabile ale Bunelor Practici Agricole (menţionate în Anexa nr. 3), trebuie să fie respectate pe întreaga suprafaţa a fermei.

\n

. Toţi fermierii participanţi la proiectele pilot trebuie să respecte standardele Bunelor Practici Agricole pe suprafaţa întregii ferme. Cum proprietatea terenului este fragmentata, Bunele Practici Agricole vor fi respectate eficient dacă se vor aplica pe toată suprafaţa deţinută şi administrată de fermierii participanţi la acţiunile pilot. Aceste standarde reprezintă cerinţe minime pentru fermieri. Astfel se va evita riscul ca fermierii să fie plătiţi pentru o parte din suprafaţa fermei în timp ce restul suprafeţei poate fi prejudiciata.

\n

Introducerea Bunelor Practici Agricole în cadrul măsurii de agromediu pentru România se bazează pe 3 elemente cheie: . Legislaţia de Mediu - obligatorie pentru toţi fermierii din România. . Standardele Verificabile ale Bunelor Practici Agricole - obligatorii pentru toţi fermierii participanţi la schema de agromediu. . Recomandări suplimentare privind protecţia apei - care sunt recomandate pentru toţi fermierii participanţi la schema de agromediu, dar nu obligatorii.

\n

România are deja Codul Bunelor Practici Agricole (pregătit în conformitate cu Cadrul de lucru indicat în Anexa 3 a Deciziei Guvernului nr. 964 (13 octombrie 2000) pentru a aproba Planul de Acţiuni pentru protecţia apei împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

\n

Codul Bunelor Practici Agricole este o publicaţie cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri şi metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât sa protejeze mediul.

\n

Codul Bunelor Practici Agricole cuprinde definiţii ale sistemelor agricole convenţionale şi ecologice; principii şi recomandări ale codului atât pentru biodiversitate, cat şi pentru resursele de apa, scurgeri de suprafaţa şi eroziunea solului, tasarea şi distrugerea structurii solului, modul de aplicare a fertilizantilor chimici şi organici; planuri de fertilizare şi registrul evidentei utilizării fertilizantilor în exploatatiile agricole; măsuri şi lucrări de conservare şi imbunatatire a calităţii solului; protecţia plantelor şi regimul deşeurilor.

\n

Specifice Submasura A. Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii Pentru aceasta submasura, suprafaţa pentru care se acordă prima compensatorie este cuprinsă între 1 şi 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerinţele acţiunilor.

\n

Fermierii din zonele pilot vor fi eligibili pentru aceasta submasura conform următoarelor criterii: 1) panta terenului este mai mare de 10%; 2) cel puţin 50% din suprafaţa terenului este afectată de eroziune.

\n

Pentru aceste criterii se utilizează o cartare pedologica cu zonarea erodabilitatii solului. Aceasta cartare se emite de către Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice judeţean.

\n

Submasura B. Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale Pentru aceasta submasura, suprafaţa pentru care se acordă prima compensatorie este cuprinsă între 5 şi 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerinţele acţiunilor.

\n

Submasura C. Agricultura ecologica Pentru agricultura ecologică suprafeţele minime şi maxime pentru care se acordă prime compensatorii sunt: . C1. legume 0,1─1 ha . C2. fructe 1─10 ha . C3. plante aromatice şi medicinale 0,1─2 ha . C4. culturi furajere (orz furajer) 0,5─10 ha . C5. păşuni naturale 2─30 ha Pentru toate cele 5 acţiuni, fermierii trebuie să respecte cerinţele pentru fiecare acţiune în baza acestei submasuri.

\n

Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislaţia elaborata în acest domeniu şi anume:

\n
a)să deţină calitatea de producător în agricultura ecologică (fişa de înregistrare aprobată de DADR şi avizată de MAPDR) şi să aibă un contract cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat de către MAPDR, menţionat în Anexa 1, în vederea controlului şi certificării; ...
\n
b)certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificati). ...
\n
6.CRITERII DE SELECŢIE Datorită caracterului pilot al măsurii şi ţinând cont de bugetul total şi de sub─bugetele fiecărei submasuri în parte care sunt limitate, prima compensatorie acordată beneficiarilor va fi asigurata pe baza principiului \"primul venit, primul servit\", în funcţie de ziua în care îşi vor depune cererea la Agenţia SAPARD, cu condiţia ca potentialii beneficiari să respecte întocmai cerinţele acestei măsuri (Agenţia SAPARD are un sistem unic de acordare a numerelor de înregistrare la nivel naţional).
\n
7.BENEFICIARI Beneficiarii pot fi proprietarii de teren sau persoane care au teren în arenda/concesiune sau alt drept de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data depunerii proiectului, în zonele geografice (zone pilot) listate în capitolul 10. Ei pot avea următoarele forme de organizare: . Producători individuali - persoane fizice . Asociaţii agricole fără personalitate juridică . Grupuri de producători cu personalitate juridică . Asociaţii familiale cu personalitate juridică . Societăţi agricole cu personalitate juridică . Societăţi comerciale private, cu capital privat, cu cel mult egal/mai mare de 75%.
\n
8.LEGISLAŢIA NAŢIONALA ÎN VIGOARE . O lista a actelor normative în vigoare referitoare la măsura şi submasurile în cauza este prezentată în Capitolul \"Anexe legislaţie\" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală.
\n
9.DISPOZIŢII FINANCIARE . Prima compensatorie publică acordată prin această măsură este de 100% cheltuieli publice, din care:
\n
-75% contribuţia Comunităţii Europene
\n
-25% contribuţie publică naţionala . Prima compensatorie oferită fermierilor va fi plătită anual, ca o rata fixa exprimată în EURO, şi este calculată pe baza:
\n
-costurilor nete crescute datorate respectării cerinţelor submasurii de agromediu adoptată (costuri totale suplimentare - economii);
\n
-pierderii de venit estimată, cauzată de respectarea cerinţelor submasurii de agro─mediu adoptată; . Plăţile pentru fermieri vor fi efectuate în lei, aceste plati pot varia în funcţie de rata de schimb în fiecare an pe durata celor 5 ani. . Fermierii vor primi sprijin doar pentru costurile suplimentare sau pierderile asociate acţiunilor de agro─mediu care implica activităţile standardelor verificabile ale \"Bunei Practici Agricole\" şi acţiunile adiţionale, definite în Anexa 3. . Primele compensatorii anuale vor fi acordate fermierilor care depun cerere de plată şi depun o declaraţie scrisă precum ca respecta condiţiile din contract. . Cazurile de forta majoră care pot interveni în derularea unei acţiuni de agromediu sunt menţionate în Capitolul 14 - Dispoziţii financiare.
\n

BUGET ORIENTATIV PE SUBMASURI Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap. 6 Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD, pag. 358 din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală.

\n
10.ACOPERIREA GEOGRAFICĂ Datorită caracterului pilot al măsurii, pentru fiecare submasura au fost alese criterii de selecţie specifice.
\n

CRITERIILE DE SELECŢIE PENTRU ZONELE PILOT ┌──────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ SUBMASURA │ ACŢIUNEA │ CRITERII DE SELECŢIE │ ├──────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │A: \"Combaterea şi │A1: Transformarea terenului arabil│─ suprafeţe cu cel mai │ │prevenirea │în pasune; │ridicat coeficient de │ │eroziunii solului\"│A2: Amenajarea de benzi inierbate │eroziune │ │ │(plata este numai pentru │ │ │ │suprafaţa acoperită de benzile │ │ │ │inierbate) │ │ │ │A3: Înfiinţarea de cultura verde │ │ │ │ascunsă pe teren arabil după │ │ │ │recoltare │ │ ├──────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │B: \"Conservarea │B1: \"Menţinerea de zone temporar │─ potenţial agricol │ │biodiversitatii │inundate prin cultivarea │datorită condiţiilor │ │prin practici │tradiţionala a orezului\" │geografice specifice; │ │agricole │ │─ tradiţie în cultura │ │traditionale\" │ │orezului │ │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │B2: \"Conservarea pasunilor şi │─ existenta unui plan de│ │ │fanetelor alpine\" │management acceptat de │ │ │ │către proprietarii de │ │ │ │păşuni; │ │ │ │─ valoare ridicată şi │ │ │ │diversitate floristica │ │ │ │cuprinzând cele mai │ │ │ │reprezentative varietati│ │ │ │din flora alpina; │ │ │ │─ existenta unei baze de│ │ │ │date corespunzătoare. │ ├──────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │C: \"Agricultura │C1: Legume │─ suprafaţa angajata în │ │ecologica\" │C2: Fructe │agricultura ecologică; │ │ │C3: Plante aromatice şi medicinale│─ potenţialul de │ │ │C4: Culturi furajere (orz furajer)│acoperirea a cat mai │ │ │C5: Păşuni naturale │multe din culturile │ │ │ │selectate prin măsura; │ │ │ │─ existenta experienţei │ │ │ │pentru practicarea │ │ │ │agriculturii ecologice. │ └──────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────┘ Submasurile detaliate mai sus sunt acţiuni pilot de agromediu şi vor fi amplasate astfel: . Submasura A: \"Combaterea şi prevenirea eroziunii solului\" Din totalul de 42 de judeţe ale României, eroziunea solului peste limita admisibilă este prezenta în 34 judeţe. Ţinând cont de forma şi intensitatea eroziunii solului s─a propus ca implementarea submasurii A să se realizeze în următoarele 7 judeţe: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an), Prahova (14,2 tone/ha/an), Dambovita (14 tone/ha/an), Valcea (12 tone/ha/an), Buzau (12 tone/ha/an) şi Bacau (12 tone/ha/an) (vezi harta din anexa nr. 2a).

\n

Conform datelor publicate, la 31.12.2003, suprafaţa agricolă a României era de 14.717,4 mii hectare, din care cele şapte judeţe selectate detineau 14% (2.077,4 mii hectare). În aceste judeţe conform tabelului de mai jos suprafaţa afectată de eroziune reprezintă 54% din totalul suprafeţei agricole (1.114,8 mii hectare). Defalcarea suprafeţei degradate pe clase de eroziune este următoarea: . Submasura B: \"Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale\" pentru acţiunea pilot \"Menţinerea de zone temporar umede prin cultivarea tradiţionala a orezului\" s─au selectat 7 judeţe ca zone pilot din Lunca Dunării: Brăila, Ialomita, Calarasi, Constanta, Teleorman, Olt, Dolj, conform Anexei nr. 2b.

\n

Ţara noastră se găseşte amplasata la limita nordica de cultura, motiv pentru care cultivarea orezului este concentrata numai în zona considerată favorabilă, în sudul şi sud─estul Campiei Române, în imediata apropiere a Dunării. În acest areal, se realizează pe o perioadă de 150─160 zile (20 aprilie─10 octombrie), o sumă a temperaturilor medii de peste 0°C de 2.800─3.200°C şi o luminozitate de peste 1.200 ore.

\n

Amenajările orezicole sunt de tip ameliorativ, având ca scop valorificarea solurilor slab productive şi ameliorarea solurilor salinizate şi alcalinizare. Exploatarea parţială sau deloc a acestor amenajări duce la extinderea procesului de salinizare şi alcalinizare pe suprafeţele limitrofe (după trei ani de neexploatare aceste amenajări revin la modul de folosinţă iniţial, fără nici un potenţial agricol).

\n

Principala sursa de apa pentru amenajările de orezării este Dunarea, pentru judeţele Brăila, Ialomita, Calarasi, Constanta, Teleorman iar pentru unele judeţe, pe anumite suprafeţe şi râurile interioare: Jiul în Dolj, Oltul în Olt şi Teleorman.

\n

În aceste judeţe se realizează:

\n
-condiţiile climatice favorabile, izoterma medie de vara 21─22°C şi constanta termica între 2.800─3.200°C;
\n
-concentrarea suprafeţelor de orez în perimetre mari;
\n
-garanţia asigurării volumului de apa, fiind situate în apropierea sursei de apa.
\n

De asemenea, în aceste zone exista o tradiţie, s─au format specialişti şi alte categorii de forta de muncă cu înaltă calificare care pot exploata permanent amenajările existente, având astfel o conotatie deosebit de importanţa de ordin social: crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă în zone mai greu accesibile. . Pentru acţiunea pilot \"Conservarea pasunilor şi fanetelor montane\" s─a selectat ca zona pilot Parcul Naţional Retezat. Parcul Naţional Retezat este delimitat în 3 zone functionale: zona cu protecţie stricta; zona cu protecţie specială şi zona tampon. S─a selectat zona tampon ca zona pilot, în care sunt permise activităţi economice, incluzând activităţi agricole traditionale desfăşurate de către proprietarii terenurilor. Parcul Naţional Retezat (zona tampon) este situat la limita dintre următoarele 3 judeţe: Hunedoara, Gorj şi Caras─Severin (vezi anexa nr. 2b).

\n

Scopul principal al Parcului Naţional Retezat Rezervatie a Biosferei este cel de conservare a diversitatii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi traditionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat.

\n

Terenurile din PNR se împart pe următoarele categorii de folosinţă: 49% păduri şi 51% zona montană, incluzând păşunile montane, jnepenis, grohotis, stancarie. După 1990 condiţiile socio─economice şi retrocedarea unor terenuri din Parc au determinat o schimbare de atitudine la deţinătorii/utilizatorii de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescand în mod semnificativ.

\n

Pajistile din zona montană constituie o zona de importanţa aparte aici regasindu─se majoritatea speciilor din flora alpina. Cea mai mare ameninţare pentru flora Parcului Naţional Retezat o reprezintă suprapăşunatul. . Submasura C: \"Agricultura ecologica\" - va fi aplicabilă în cinci judeţe: Suceava (12,4 mii ha), Galaţi (16 mii ha), Timiş (7,4 mii ha), Calarasi (8 mii ha), Arad (3 mii ha) (vezi harta din Anexa nr. 2c).

\n

Suceava - situata în partea de nord─est a tarii cu o suprafaţa agricolă de 349,9 mii ha, din care arabil 180,5 mii ha, cu un număr de exploataţii de 469 din care 29 în producţia vegetala. Aceasta zona furnizează rezerve adecvate de hrana care acoperă nevoile consumatorilor. Existenta pasunilor naturale oferă condiţii favorabile de creştere a animalelor după modelul de producţie ecologic.

\n

Galaţi - zona situata în partea de sud─est cu o suprafaţa agricolă de 358,7 mii ha din care 289,1 mii ha teren arabil, cu un număr de exploataţii de 20.808 din care 523 în producţia vegetala. În zona exista condiţii favorabile pentru cultivarea legumelor, viţei de vie, cereale şi livezi.

\n

Arad - situata în partea de vest a tarii cu soluri fertile de tip cernoziom cu o suprafaţa agricolă de 511,6 mii ha din care arabil 348,9 mii ha cu un număr de exploataţii agricole de 7.434 din care 483 în producţia vegetala, şi din punct de vedere economic cu o diversitate dinamica.

\n

Timiş - situata în partea de vest a tarii cu soluri preponderent de tip cernoziom, cu o suprafaţa agricolă de 702,1 mii ha şi cu o suprafaţa arabila de 533,1 mii ha. Bine organizată în 9.124 exploataţii agricole din care 2.717 în producţia vegetala. Zona favorabilă pentru cultivarea cerealelor, plantelor oleaginoase, legume, fructe. Este o zona bine dezvoltata economic cu posibilităţi reale de furnizare de hrana pentru consumatori.

\n

Calarasi - zona situata în sud─estul Campiei Române, cu sol predominant cernoziom, extrem de favorabil culturilor agricole. Are o suprafaţa agricolă de 426,8 mii ha cu o suprafaţa arabila de 416,2 mii ha. Este o zona bine organizată în 29.084 exploataţii din care 28.870 exploataţii în producţia vegetala.

\n
11.INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI DE IMPACT Monitorizarea şi evaluarea progresului şi performantei măsurii va fi o prioritate importanţa şi va fi îndeplinită, cat mai mult posibil, conform standardelor de raportare relevante ale UE. Aceasta este recunoscută ca informaţie asupra înţelegerii şi impactului acestei măsuri pilot de agromediu care va fi necesară pentru dezvoltarea efectivă a viitorului program naţional de agromediu.
\n

MAPDR va elabora proceduri de monitorizare şi evaluare adecvate şi va selecta organizaţiile competente.

\n

Indicatori de realizare (şi scopurile) - corespunzatori obiectivelor operationale ale măsurii Numărul total de proiecte de agromediu 600 din care:

\n

Submasura A: Combaterea şi prevenirea eroziunii solului 250 Submasura B: Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale 100 Submasura C: Agricultura ecologica 250 Suprafaţa totală (ha) acoperită de proiectele de agromediu 19.100 Submasura A: Combaterea şi prevenirea eroziunii solului 7.000 Submasura B: Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale 3.500 Submasura C: Agricultura ecologica, din care: 8.600

\n
-Legume 1.500
\n
-Fructe 600
\n
-Plante aromatice şi medicinale 300
\n
-Culturi furajere (orz furajer) 2.000
\n
-Păşuni naturale 4.200 Indicatori de rezultat - corespunzatori obiectivelor specifice ale măsurii Submasura A: Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii . Ponderea terenului care beneficiază de Submasura de agromediu, ca % din totalul terenului din zonele pilot care este vulnerabil la eroziune.
\n

Submasura B: Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale . Ponderea terenului temporar inundat care beneficiază de submasura de agromediu, ca % din totalul suprafeţei zonelor pilot optime pentru cultura orezului. . Ponderea terenului pentru administrarea pajiştilor care beneficiază de submasura de agromediu, ca % din totalul suprafeţei pajiştilor alpine din zona pilot.

\n

Submasura C: Agricultura ecologica . Creşterea numărului total de fermieri cu producţii certificate ecologic (%) . Creşterea suprafeţei de teren cultivat după modelul agriculturii ecologice din total suprafaţa (%) . Numărul de fermieri care realizează conversia către metodele de producţie ale agriculturii ecologice Indicatori de impact - corespunzatori obiectivelor generale ale măsurii Se vor stabili indicatori de impact corespunzatori şi necesari masurarii pe termen lung a efectelor de mediu şi socio─economice rezultate prin aplicarea măsurii, în limitele resurselor şi expertizei adecvate. Prima schita a acestor indicatori este următoarea:

\n
12.PROMOVAREA PROGRAMULUI Potentialii beneficiari vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: . Publicitate în mass─media:
\n
-Emisiuni TV care prezintă acoperire naţionala pentru lansarea măsurii şi furnizarea informaţiilor de interes general pentru potentialii beneficiari;
\n
-Odată cu începerea derulării măsurii şi a obţinerii unor rezultate cuantificabile, vor fi realizate emisiuni în cadrul cărora vor fi prezentate proiectele de succes;
\n
-În cadrul emisiunilor radio;
\n
-În ziare locale şi reviste de profil; . Editarea şi distribuirea Ghidului Solicitantului Măsura 3.3; . Distribuirea de pliante, broşuri de informare (tip \"Buletin Informativ SAPARD\"); . Seminarii locale organizate preponderent în zonele pilot indicate la capitolul 10 \"Acoperirea geografică\"; . Intalniri cu reprezentanţi ai Agenţiei SAPARD, MAPDR, ANCA şi potentialii beneficiari.
\n
13.DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar trebuie să anexeze cererii de finanţare următoarele documente: . Un plan de agromediu al întregii ferme pe perioada de implementare a proiectului; . Un angajament asupra respectării obligaţiilor definite prin măsura de agromediu timp de 5 ani; . Documente justificative de ţinere a registrelor de ferma şi pregătirea contabilităţii fermei; . Copie după titlul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare; . Planuri sau schite cadastrale ale întregii suprafeţe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafaţa pentru care s─a solicitat sprijin financiar prin această măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafaţa agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schita cadastrala se eliberează de către primăria locală şi se aproba de către Oficiul judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; . Responsabilul legal şi/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experienta profesională în domeniu prin copie a diplomei de studii, sau a unui document care să certifice o experienta de cel puţin 3 ani în domeniu (copie după cartea de muncă) sau un angajament scris, la data depunerii cererii de finanţare, prin care acesta sau unul din angajaţi va urma un curs de instruire în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătăţirea pregătirii profesionale), şi îl va absolvi înainte de efectuarea primei plati a primei compensatorii; . Certificate care să ateste faptul ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat; . Declaraţie pe propria răspundere care să ateste ca solicitantul nu este finanţat din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistenţei prin SAPARD; . Cazierul judiciar onest al responsabilului de proiect; . Angajament scris prin care beneficiarul accepta controlul asupra proiectului la cererea organismelor autorizate. Pentru submasura C: \"Agricultura ecologica\" - a) Fişa de înregistrare a producătorului ca producător în agricultura ecologică aprobată de MAPDR şi b) Contractul încheiat între producătorul din agricultura ecologică şi un organism de inspecţie şi certificare acreditat de MAPDR (Anexa 1); c) Certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificati).
\n

Angajamentul scris al beneficiarului ca va organiza intalniri în cadrul fermei (ferma demonstrativa) pentru alţi producători agricoli interesaţi de proiect pentru diseminarea informaţiilor rezultatelor proiectului.

\n
14.CONDIŢII DE FINANŢARE Participarea fermierilor la măsura de agromediu va fi voluntara, dar odată acceptaţi ei vor semna un angajament pentru o perioadă de 5 ani. Plăţile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizează activităţile în termen, conform contractului de agromediu.
\n

Agenţia SAPARD va implementa un sistem efectiv de control pentru măsura de agromediu cu următoarele obiective: a) asigurarea ca prin măsura se îndeplinesc principalele obiective ale acesteia; b) prevenirea fraudei sau a unor plati mai mari decât cele prevăzute; c) asigurarea respectării regulamentelor naţionale şi ale UE privind utilizarea co─finanţării SAPARD; d) furnizarea datelor pentru monitorizare şi implementarea submasurilor pilot la nivelul fermei.

\n

În conformitate cu procedurile UE, pentru măsura de agromediu, se vor aplica doua tipuri de controale: controale administrative şi controale în teren. Controlul administrativ va cuprinde o verificare completa a tuturor documentelor prezentate de către beneficiar înainte de efectuarea plăţii.

\n

Scopul verificării pe teren este de a controla toate prevederile contractului, care pot fi verificate în timpul inspecţiei, inclusiv respectarea standardelor verificabile ale Bunei Practici Agricole.

\n

Sancţiuni şi penalizări Dacă se constată că beneficiarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, Agenţia SAPARD este indreptatita sa: a) reducă valoarea iniţială a cererii de plată anuală; b) revendicarea rambursarii plăţilor deja făcute. Valoarea diminuării plăţii şi/sau rambursarii va fi stabilită în funcţie de gradul de neîndeplinire a contractului. MAPRD şi Agenţia SAPARD vor defini cel mai adecvat sistem de penalizare.

\n

Conform legislaţiei naţionale în vigoare la fiecare rambursare solicitată de la fermieri se va aplica dobânda.

\n

Forta Majoră Restituirea finanţării nu se va efectua în următoarele cazuri de forta majoră: . Moartea proprietarului; . Incapacitate de lucru a proprietarului pe o perioadă îndelungată; . Exproprierea unei părţi semnificative a exploatatiei, în măsura în care aceasta nu a putut fi previzionata în momentul depunerii cererii; . Calamitati naturale grave care afectează semnificativ suprafaţa agricolă a exploatatiei; . Distrugerea accidentala a clădirilor zootehnice din exploatatie.

\n

Cazurile de forta majoră vor fi notificate în scris autorităţii competente împreună cu documentele relevante pentru edificarea acesteia, în termen de 10 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

\n
15.AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE . Agenţia SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare prin Serviciile tehnice delegate ale:
\n
-Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu organismele de inspecţie şi certificare acreditate de către MAPDR (Anexa nr. 1)
\n
-Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agenţiei Naţionale de Consultanţa Agricolă.
\n

Anexa 1 ------- la fişa tehnica pentru măsura 3.3 --------------------------------- LISTA organismelor de inspecţie şi certificare acreditate de către MAPDR pentru efectuarea inspecţiei şi certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul României \"S.C. Ecoinspect S.R.L.\" România Adresa: Cluj Napoca, str. Horia, nr. 75, Ap. 5, jud. Cluj Telefon/Fax: 0264536324 Director: Lorincz Piroska BCS OKO Garanţie─Germania Reprezentanta în România: \"BCS OKO─GARANŢIE ROMÂNIA\" S.R.L.

\n

Adresa: Tg. Mures, str. Belsugului nr. 24, ap. 1, jud. Mures Telefon/Fax: 0265471171 Responsabil: Szabo Alexandru Telefon: 0745474879 Biokontroll─Ungaria Reprezentanta în România: \"Biokontroll Societate de Utilitate Publică Budapesta Sucursala Zalau România\"

\n

Adresa: Zalau, str. Constantin Dobrogeanu Gherea, nr. 12, jud. Salaj Telefon/Fax:: 0260/660471 Responsabil: Szeredai Laszlo SUOLO e SALUTE srl Italia Reprezentanta în România: \"SUOLO E SALUTE ROMÂNIA S.R.L.\"

\n

Adresa: Timişoara, str. Piaţa Unirii nr. 8, ap. 4 Telefon/Fax: 056294773 Responsabil: Ovidiu Şerban Telefon: 0744699588 Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) Italia Reprezentanta în România: \"ICEA ROMÂNIA\" S.R.L.

\n

Adresa: Timişoara, str. Listz nr. 1, parter, Ap. 1 Telefon: 0256294773 Fax: 0256438676 Responsabil: Lorenzo Peris QC&I GmbH─Germania Reprezentanta în România: \"QC&I ROMÂNIA\"

\n

Adresa: Timişoara, str. Piaţa Unirii nr. 8, ap. 4 Telefon/Fax: 0256241562 Responsabil: Victor Scorodeti Telefon: 0723748499 S.C. ECOCERT ESE - Franţa Reprezentanta în România: \"ECOCERT S.A.\"

\n

Adresa: Bucureşti, Calea Şerban Voda, nr. 133, clădirea 201, etaj 2, sector 4 Telefon: 0213158696 Fax: 0213124716 Responsabil: Michel Reynaud Telefon: 49 55 51─90 842─0 Control BIO Elias - Institutul de Control al Produselor Biologice Reprezentanta în România: \"S.C. Eleghos Bio Elias România S.R.L.\" - filiala Iaşi Adresa: Iaşi, str. Hlincea, nr. 17, bl. 1050, et. 1, ap. 6 Telefon/Fax: 0745569755 Responsabil: Damian Razvan Remus Telefon: 0745569755 Anexa 2a -------- la fişa tehnica pentru măsura 3.3 --------------------------------- LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submasura A pentru implementarea măsurii 3.3 Anexa 2b -------- la fişa tehnica pentru măsura 3.3 --------------------------------- LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submasura B Conservarea biodiversitatii prin metode agricole traditionale Anexa 2c -------- la fişa tehnica pentru măsura 3.3 --------------------------------- LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submasura C Agricultura ecologica Anexa 3 ------- la fişa tehnica pentru măsura 3.3 --------------------------------- BUNE PRACTICI AGRICOLE Toţi fermierii care primesc sprijin în baza măsurii 3.3 trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunelor Practici Agricole pe durata proiectului lor de agromediu. Aceste standarde trebuie să fie îndeplinite pe toată suprafaţa agricolă administrată de către deţinătorul proiectului.

\n

Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii care aplica măsurile pentru trecerea dincolo de Bunele Practici Agricole. Aceasta este asigurata, deoarece, cerinţele fiecărei submasuri, implica mai mult decât oricare dintre activităţile identificate ale Bunei Practici Agricole.

\n

În cadrul legislaţiei Uniunii Europene \"buna practica agricolă\" este definită în baza art. 23(2) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ca \"standard de ferma pe care un fermier rezonabil trebuie să─l îndeplinească în regiunea menţionată\". În România, standardul minim al Bunei Practici Agricole este interpretat în conformitate cu legislaţia de mediu legată de activităţile agricole. Acolo unde a fost cazul, au fost introduse referiri adiţionale la versiunea iniţială din 2002 a Codului Bunelor Practici Agricole (CBPA), pregătit în conformitate cu Cadrul de lucru indicat în Anexa 3 a Deciziei Guvernului Nr. 964 (13 octombrie 2000) pentru a aproba Planul de Acţiuni pentru protecţia apei împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

", "next": 239897}