Datele necesare stabilirii consumului anual de energie pentru instalațiile de alimentare cu apă caldă de consum se obțin în două moduri, după cum urmează: – utilizând date înregistrate pe durata funcționării anuale a instalației, date care permit determinarea unor valori medii globale (cazul clădirilor existente pentru care există date privind consumurile facturate de apă caldă de consum); ... – împărțind anul într-un număr de perioade de calcul (ex: luni, săptămâni), și determinând consumul total estimat prin calcul teoretic, însumând energiile corespunzătoare pentru fiecare perioadă (metodă utilizabilă pentru clădiri noi și pentru cele existente). ... ...
\nIII.3.2.
\nProcedura generală de calcul pentru apă caldă de consum; scheme generale Procedura generală de calcul este sintetizată după cum urmează:
\nÎn cele ce urmează sunt prezentate schemele generale și relațiile de calcul pentru clădiri sau apartamente racordate la surse centralizate (paragraf III.3.3 - figura III.3.1.a), respectiv clădiri sau apartamente cu preparare locală a acc (paragraf III.3.4 - figura III.3.1.b).
\nFigura III.3.1.a Schema de calcul a consumului de energie pentru apă caldă pentru clădiri/apartamente alimentate de la surse centralizate (* indicațiile din casete se referă la paragrafe din lucrare) Figura III.3.1.b Schema de calcul a consumului de energie pentru apă caldă pentru clădiri/apartamente alimentate de la surse centralizate (* indicațiile din casete se referă la paragrafe din lucrare) ...
\nIII.3.3.
\nProcedura de calcul pentru clădiri alimentate de la surse urbane III.3.3.1.
\nCaracteristici geometrice ● Aria încălzită: suma ariilor tuturor spațiilor încălzite direct și indirect sau în contact cu spații încălzite (holuri, camere de depozitare, spații de circulație comună); ● Aria utilă S(u): suma ariilor tuturor camerelor de zi, dormitoare, holuri, bucătărie, baie etc. (nu se consideră suprafața balcoanelor și teraselor); ● Suprafața locuibilă S(LOC): suma ariilor spațiilor locuite (dormitoare, livinguri, holuri locuite) ...
\nIII.3.3.2.
\nNecesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum [energia utilă netă, Q(hw)] Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum corespunde energiei necesare încălzirii apei calde cerută de consumator, la temperatura dorită.
\nNecesarul de apă caldă de consum se determină în funcție de numărul și de tipul consumatorilor, indiferent dacă în clădire/apartament există sau nu un sistem de contorizare al volumului de apă caldă de consum.
\nFormula generală de calcul al necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum, Q(ac), este dată de relația: n Q(ac) = Σ rho * c * V(ac) * [theta(ac) - theta(ar)], [kWh] (III.3.2) i=l în care: rho - densitatea apei calde de consum[kg/mc] (tabel II.3.3 din Metodologia Mc001-PII.3); c - căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel II.3.3 din Metodologia Mc001-PII.3);
\nV(ac) - volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3]; theta(ac) - temperatura de preparare a apei calde, [theta(ac) = 60°C]; theta(ar) - temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum [°C]; i - 1, n reprezintă indice de calcul pentru categoriile de consumatori.
\nRelația de calcul (III.3.2) poate fi aplicată diferitelor perioade de timp reprezentative pentru consum. De exemplu, acolo unde volumul de apă V(ac) reprezintă volumul anual de apă, atunci necesarul de căldură pentru prepararea apei calde are valoarea anuală.
\nTemperatura de preparare a apei calde de consum se diferențiază față de temperatura de utilizare a apei calde; pentru preparare, se adoptă temperaturi de 45-60°C, iar pentru utilizare, temperaturile se încadrează în intervalul 35 și 60°C, după cum urmează: – pentru igienă corporală, 35-40°C; ... – pentru spălat/degresat, 50-60°C. ...
\nVolumul de apă caldă de consum se determină cu următoarea relație de calcul:
\nV(ac) = a N(u)/1000 [mc] (III.3.3) în care: a - necesarul specific de apă caldă de consum, la 60°C [mc], pentru unitatea de utilizare/folosință, pe perioada considerată;
\nN(u) - numărul unităților de utilizare/folosință a apei calde de consum (persoană) Valorile pentru a și N(u) depind de: – tipul și destinația clădirii; ... – tipul activității desfășurate în clădire; ... – tipul activităților, pe zone ale clădirii, atunci când în clădire există mai multe activități care diferențiază volumele de apă caldă consumate în clădire; ... – standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numărul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor. ...
\nValorile lui a sunt prezentate în anexa II.3.A din Metodologia Mc001-PII.3.
\nNumărul de persoane N(u) aferent clădirilor de locuit se determină ca valoare medie, în funcție de indicele mediu de ocupare a suprafeței locuibile a clădirilor, utilizând următoarea procedură de calcul: – se determină suprafața locuibilă S(LOC) [mp]; ... – se apreciază indicele mediu de locuire, i(Loc), în funcție de tipul clădirii (individuală, înșiruită sau bloc) și de amplasarea acesteia (județ și mediu - urban sau rural), Mc001-PII, Anexa II.3.C; ... – se determină numărul mediu normat de persoane aferent clădirii, utilizând următoarea relație de calcul; ...
\nN(u) = S(LOC) x i(Loc) [persoane] (III.3.4) Pentru alte tipuri de clădiri valorile consumului de apă caldă sunt prezentate în anexa II.3.A din Metodologia Mc001-PII.3.
\nNumărul de persoane N(u) aferent clădirilor terțiare se consideră ca valoare obținută de la administratorul clădirii.
\nTemperatura de preparare a apei calde menajere este cuprinsă în intervalul 45-60°C, în funcție de poziția echipamentului de preparare în raport cu punctele de consum. În scopul definirii unor date comparabile de calcul, se va folosi ca temperatură nominală de preparare a apei calde de consum, temperatura de 60°C.
\nTemperatura apei reci se poate considera convențional egală cu 10°C.
\nPentru a ține seama de diferitele zone geografice se pot lua în considerare variații locale în funcție de categoria sursei, conform datelor din tabelul II.3.4 din Metodologia Mc001-PII.3. ...
\nIII.3.3.3.
\nNecesarul de energie pentru pierderile de apă caldă de consum la punctele de consum [Q(ac,c)] Pentru clădiri noi volumul de apă caldă corespunzător pierderilor și risipei de apă caldă de consum pe perioada considerată se consideră zero.
\nQ(ac,c) reprezintă pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde la temperatură diferită de temperatura nominală de calcul și se determină cu relația: *Font 9* n Q(ac,c) = Σ rho * c * V(ac,c) * [theta(ac,c) - theta(ar)], [kWh] (III.3.5) i=l în care:
\nV(ac,c) - volumul corespunzător pierderilor și risipei de apă caldă de consum pe perioada considerată [mc]; theta(ac,c) - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum [°C].
\nPentru clădiri existente la evaluarea termenului V(ac,c) se ține seama de următoarele aspecte: ■ starea tehnică a echipamentelor de consum; ■ prezența rețelei de recirculare a apei calde de consum.
\nDacă există posibilitatea vizitării subsolului aflat în stare uscată, pierderile de apă se estimează după starea tehnică a armăturilor din imobilul vizat, după cum urmează: ■ în cazul armăturilor într-o stare tehnică bună în proporție de 30%, atunci se estimează pierderi de maxim 5 l/om,zi x [n(ac)/24], unde n(ac) reprezintă numărul zilnic de ore de livrare a apei calde de consum (valoare medie anuală); ■ în cazul armăturilor într-o stare tehnică precară (armături defecte) și în cazul în care se constată că subsolul blocului/scării expertizate este umed, atunci se consideră pierderi de maxim 30 l/om,zi x [n(ac)/24].
\nAceste valori corespund unor coeficienți de pierderi și risipă de apă de 10-25% din volumul de apă normat.
\nDacă nu există posibilitatea vizitării subsolului acesta fiind inundat, pierderile de apă caldă de consum se pot estima și cu ajutorul unor coeficienți de calcul, astfel încât volumul real de apă caldă necesară consumului este determinat de valoarea teoretică a volumului de apă caldă amendată de coeficienți supraunitari, care majorează valoarea teoretică, în funcție de timpul de așteptare pentru furnizarea, la punctele de consum (datorită lipsei sistemelor de recirculare a apei calde și datorită stării tehnice a armăturilor):
\nV(ac) + V(ac,c) = V(ac) x f(1) x f(2) [mc] (III.3.6) Se pot adopta următoarele valori pentru coeficienții f: – f(1) = 1,30 pentru obiective alimentate în sistem centralizat, fără recirculare ... – f(1) = 1,20 pentru obiective alimentate în sistem local centralizat ... – f(1) = 1,10 pentru obiective alimentate în sistem local ... – f(2) = 1,10 pentru instalații echipate cu baterii clasice ... – f(2) = 1,05 pentru instalații echipate cu baterii monocomandă ... în care: f(1) depinde de tipul instalației la care este racordat punctul de consum, f(2) depinde de starea tehnică a armăturilor la care are loc consumul de apă caldă. ...
\nIII.3.3.4.
\nPierderile de căldură prin sistemul de distribuție [Q(ac,d)] Se calculează cu relația:
\nQ(d) = Σ U(i) . [theta(m) - theta(a,i)] . L(i) . t(H) [kWh] (III.3.7) i cu:
\nU - valoarea coeficientului de transfer de căldură în W/mK theta(m) - temperatura medie a agentului termic în °C theta(a) - temperatura aerului exterior(ambianță) în °C L - lungimea conductei i - indicele corespunzător conductelor cu aceleași condiții la limită t(H) - numărul de ore în pasul de timp (h/pasul de timp) Valoarea coeficientului U de transfer de căldură pentru conductele izolate, care ia în considerare atât transferul de căldură prin radiație cât și prin convecție este dat de relația: pi U = ──────────────────────────────────────────── (III.3.8) 1 d(a) 1 (─────────────── . ln ───── + ─────────────) 2 . lambda(D) d(i) α(a) . d(a) în care: d(i), d(a) - diametrele conductei fără izolație, respectiv diametrul exterior al conductei (m) α(a) - coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei (W/mpK) lambda(D) - coeficientul de conducție a izolației (W/mK) Pentru conductele pozate subteran coeficientul de transfer U se calculează cu relația: pi U(em) = ─────────────────────────────────────────────────── (III.3.9) 1 1 D 1 4 . Z ─── (───────── . ln ─── + ───────── . ln ────────) 2 lambda(D) d lambda(E) D unde: z - adâncimea de pozare lambda(E) - coeficientul de conducție al solului (W/mK).
\nPierderile de căldură ale unui sistem de conducte trebuie să ia în considerare nu numai pierderile aferente conductelor dar și pe cele ale elementelor conexe (robinete, armături, suporturi neizolate, etc.).
\nLuând în considerare lungimea conductelor din spațiile neîncălzite se pot calcula pierderile de căldură nerecuperabile.
\nÎn cazul în care conductele se află în spații încălzite, aceste pierderi se consideră recuperabile [Q(d,recuperat,acc)] intrând în calcul la bilanțul necesarului de căldură.
\nPierderile de căldură prin conductele de recirculare pot fi evaluate în funcție de diametrul conductelor și de materialul din care sunt realizate acestea, cu ajutorul datelor precalculate, oferite tabelar sau grafic. Pentru calcule orientative/informative, se poate aproxima o pierdere de căldură pe conductele de recirculare de 40 W/m.
\nDacă sistemul de recirculare a apei calde de consum nu funcționează continuu, atunci se vor înregistra pierderi de căldură suplimentare de la traseele de distribuție și circulație către mediul exterior, în perioadele de nefuncționare a pompelor.
\nPierderile de căldură corespunzătoare se pot aprecia cu următoarea relație de calcul: *Font 8* Q(ac,d,fara_c) = Σ c(ac) x V(ac,d) x rho x [theta(m,ac,d) - theta(amb)] x N(n) [kWh] (III.3.10) în care:
\nV(ac,d) - volumul de apă caldă de consum conținut în conductele de distribuție și circulație [mc];
\nN(n) - perioada de nefuncționare a instalației de recirculare a apei calde, în ore.
\nAceste pierderi de căldură suplimentare, aferente perioadei de nefuncționare a sistemului de circulație se adaugă pierderilor de căldură totale pe distribuție.
\nPentru apartamente, pierderile de căldură nerecuperabile de pe rețelele de distribuție a apei calde de consum se repartizează proporțional cu suprafața încălzită. ...
\nIII.3.3.5.
\nConsumul de energie auxiliară [W(ac,e)] Consumul de energie electrică al pompelor poate fi determinat cu relația:
\nW(ac,e) = Σ n(0) x P(pompa) (III.3.11) în care W(ac,e) - energia electrică necesară acționării pompei (de la hidrofor, de circulație etc.) [kWh/an] n(0) - numărul de ore de funcționare/an [ore/an] P(pompa) - puterea pompei [kW] Pentru apartamente, consumul de energie auxiliară se repartizează proporțional cu suprafața încălzită. ...
\nIII.3.3.6.
\nConsumul total de energie pentru instalația de preparare apă caldă de consum [Q(acc)] Consumul total de energie pentru apă caldă se obține din însumarea termenilor prezentați în paragrafele anterioare, respectiv:
\nQ(acc) = [Q(ac) + Q(ac,c) + Q(ac,d)] + W(ac,e) [kWh] (III.3.12) ... ...
\nIII.3.4.
\nProcedura de calcul pentru clădiri alimentate de la surse proprii III.3.4.1.
\nCaracteristici geometrice A se vedea paragraf III.3.3.1. ...
\nIII.3.4.2.
\nNecesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utilă netă, Q(ac)) A se vedea paragraf III.3.3.2. ...
\nIII.3.4.3.
\nNecesarul de energie pentru pierderile de apă caldă de consum [Q(ac,c)] A se vedea paragraf III.3.3.3. ...
\nIII.3.4.4.
\nPierderile de căldură prin sistemul de distribuție [Q(ac,d)] A se vedea paragraf III.3.3.4. ...
\nIII.3.4.5.
\nConsumul de energie auxiliară [W(ac,e)] A se vedea paragraf III.3.3.5. ...
\nIII.3.4.6.
\nConsumul de energie pentru stocare [Q(ac,s)] Pierderile de căldură ale unui recipient de preparare și acumulare a apei calde de consum sunt reprezentate în principal de pierderile de căldură prin mantaua recipientului. Aceste pierderi pot fi cuantificate pe perioada unui an.
\nCantitatea anuală de căldură disipată prin mantaua boilerului amplasat în subsolul unei clădiri existente (într-un spațiu rece) se determină cu relația: *Font 8* k 0,001 x S(Lat) Q(ac,s) = Σ ─────────────────────────────── n(h(k)) x [theta(acb) - theta(amb)], [kWh] (III.3.13) l delta(m) delta(iz) 0,10 + ───────── + ────────── lambda(m) lambda(iz) în care:
\nS(Lat) - suprafața laterală a acumulatorului [mp] delta(m) - grosimea peretelui acumulatorului (metal) [m] lambda(m) - conductivitatea termică a peretelui [W/mK] delta(iz) - grosimea medie a izolației [m] lambda(iz) - conductivitatea termică a izolației, în funcție de starea acesteia [W/mK] n(h(k)) - numărul mediu de ore de livrare a apei corespunzătoare pentru fiecare lună k din sezonul de încălzire [h/lună] theta(acb) - temperatura medie a apei în acumulatorul de apă caldă de consum, determinată cu relația: theta(acb) = 0,70 x theta(ac0), (III.3.14) unde theta(ac0) reprezintă temperatura de preparare a apei calde de consum, în secțiunea de ieșire din echipamentul de stocare; se consideră theta(ac0) = 55 - 60°C Pentru apartamente, pierderile de căldură aferente stocării apei calde de consum se repartizează proporțional cu suprafața încălzită. ...
\nIII.3.4.7.
\nPierderile de căldură aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum [Q(ac,g)] Necesarul de apă caldă de consum este asigurat cu ajutorul unei surse de căldură, prin intermediul unui echipament generator de căldură. Acesta poate fi un cazan alimentat de un combustibil (solid, lichid, gazos), un echipament folosind energia electrică sau, ca variantă suplimentară, utilizând energia provenind de la o sursă neconvențională de energie (energie solară, de exemplu).
\nÎn cazul clădirilor cu mai multe instalații de preparare a apei calde de consum, performanța energetică corespunzătoare se calculează ținând seama de toate tipurile de instalații de preparare a apei calde existente în clădire (exemplu: cazul clădirilor de locuit cu apartamente cu preparare individuală de apă caldă; clădiri cu mai multe funcțiuni: de ex. apartamente + magazine la parter, magazine + birouri etc).
\nDacă apă caldă de consum este preparată de mai multe echipamente, racordate fiecare la un alt tip de energie, atunci trebuie evaluată ponderea, în preparare, a fiecărui sistem. Contribuția fiecărui sistem pleacă de la premiza că apa caldă de consum poate fi furnizată de maxim trei tipuri de echipamente interconectate între ele; de exemplu, preîncălzirea apei calde de consum poate fi realizată cu ajutorul energiei solare, cea de a doua treaptă de preparare este asigurată de un alt tip de echipament și în final, un al treilea echipament de preparare a apei calde în perioada vârfurilor de consum. Suma acestor ponderi nu trebuie să depășească valoarea 1.
\nDacă într-o instalație se utilizează mai multe echipamente pentru generarea cantității de căldură aferente necesarului pentru apa caldă de consum, se calculează contribuția proporțională a fiecărui echipament, α(Tac,g); în final, energia termică necesară totală se calculează cu formula: i Q(g) = Σ α(Tac,g,i) * Q(i) (III.3.15) l Pentru situațiile în care apa caldă de consum este direct preparată de cazane, se utilizează relațiile de calcul prezentate la paragraful III.1.4.16 al Breviarului de calcul.
\nPentru apartamente, pierderile de căldură aferente generării apei calde de consum se repartizează proporțional cu suprafața încălzită. ...
\nIII.3.4.8.
\nConsumul total de energie pentru instalația de preparare a apei calde de consum [Q(acc)] Consumul total de energie al instalației de apă caldă de consum se obține din însumarea termenilor prezentați în paragrafele anterioare, respectiv:
\nQ(acc) = [Q(ac) + Q(ac,c) + Q(ac,d) + Q(ac,s) + Q(ac,g)] + W(ac,e) [kWh} (III.3.16) ... ... ...
\nIII.4.
\nINSTALAȚII DE ILUMINAT Pentru clădirile de locuit, se va opta pentru stabilirea unui consum mediu de energie electrică în funcție de tipul apartamentului, conform tabel 4 din anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4.
\nMetoda de determinare a consumului de energie electrică pentru clădiri terțiare presupune calcule estimative și constă în aplicarea următoarelor relații de calcul: t(u) Σ P(n) W(ilum) = 6A + ──────────── [kWh/an] (III.4.1.) 1000 unde: t(u) = [t(D) . F(D) . F(O)] + [t(N) . F(O)] (III.4.2.) iar P(n) - puterea instalată t(D) - timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de zi în funcție de tipul clădirii (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4) t(N) - timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de seară/noapte (când nu este utilizată lumina naturală) (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4) F(D) - factorul de dependență de lumina de zi (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4) care depinde de sistemul de control al iluminatului din clădire și de tipul de clădire.
\nF(O) - factorul de dependență de durata de utilizare (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4) A - aria totală a pardoselii folosite din clădire [mp].
\nNumărul 6 din relația de calcul reprezintă 1 kWh/mp/an (consumul de energie estimat pentru încărcarea bateriilor corpurilor de iluminat de siguranță) la care se adaugă 5 kWh/mp/an (consumul de energie electrică pentru sistemul de control al iluminatului). Acest termen nu se aplică pentru clădirile de locuit și pentru clădiri unde nu există un control al iluminatului.
\nÎn cazul în care nu se cunoaște puterea instalată se pot folosi valorile din anexa II.4.B1 din Metodologia Mc001-PII.4. ...
\nIII.5.
\nCALCULUL ENERGIEI PRIMARE Pentru o perioadă determinată de timp (an, lună, săptămână), energia consumată de o clădire/apartament prin utilizarea unei anumite energii de tip Q(f,i), este dată de relația următoare:
\nQ(f,i) = Q(fhi) + Q(fvi) + Q(fci) + Q(fwi) + Q(fLi) [kWh/an] (III.5.1.) unde termenii reprezintă energia consumată pentru încălzire Q(fhi), ventilare Q(fvi), răcire Q(fci), preparare apă caldă de consum Q(fwi) și iluminat Q(fLi), calculată conform prezentei metodologii.
\nEnergia primară se calculează, pe același interval de timp, pornind de la valoarea energiei consumată, astfel: *Font 9* E(p) = Σ [Q(f,i) f(p,i) + ΣW(h) f(p,i)] - Σ[Q(ex,i) f(pex,i)] [kWh/an] (III.5.2.) în care:
\nQ(f,i) - consumul de energie utilizând energia i, (kWh/an);
\nW(h) - consumul auxiliar de energie pentru pentru asigurarea utilităților, (kWh/an); f(p,i) - factorul de conversie în energie primară, având valori tabelate pentru fiecare tip de energie utilizată (termică, electrică, etc.), conform tabel I.1.12 din Metodologia Mc001-PI.1;
\nQ(ex,i) - pierderile de energie la nivelul sursei aferente energiei termice exportate, (kWh/an); f(pex,i) - factorul de conversie în energie primară, care poate avea valori identice cu f(p,i).
\nConsumul de energie primară poate fi mai mic sau mai mare decât consumul final de energie după cum sunt sau nu utilizate surse regenerabile de energie. ...
\nIII.6.
\nCALCULUL EMISIILOR DE CO(2) Emisia de CO(2) se calculează similar cu energia primară utilizând un factor de transformare corespunzător: *Font 8* E(CO(2)) = Σ [Q(f,i) x f(CO(2,i)) + ΣW(h)'x f(CO(2,i)] - Σ(Q(ex,i) x f(CO(2ex,i)) [kg/an] (III.6.1) unde f(CO(2)), reprezintă factorul de emisie stabilit conform tabelelor I.1.13 și I.1.14 din Metodologia Mc001-PI.1. ...
\nSCHEME GENERALE DE APLICARE A METODOLOGIEI Mc001 ÎN VEDEREA ELABORĂRII CERTIFICATULUI DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ PENTRU CLĂDIRILE NOI ȘI EXISTENTE; AUDITAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE În acest capitol se descriu succint, pe baza unor scheme întocmite în conformitate cu partea a III-a a Metodologiei Mc001, etapele care urmează după efectuarea analizei energetice a clădirii/apartamentului și instalațiilor aferente.
\nIV.1.
\nCERTIFICATUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR/APARTAMENTELOR Elaborarea certificatului de performanță energetică al unei clădiri/apartament presupune parcurgerea următoarelor etape:
\n1.
\nDeterminarea consumurilor anuale specifice ale clădirii/apartamentului certificate reale, pentru fiecare tip de instalație în parte (C) (C) (C) (C) (C) (q , q , q , q si q ), unde înc acc c lim vm il (C) Q (C) j q = ───── [kWh/mp,an](j=înc, acc, clim, vm sau il) j S inc ...
\n2.
\nDefinirea clădirii de referință asociată clădirii reale și evaluarea performanței energetice a acesteia (R) Q (R) (R) (R) (R) (R) (R) j (q , q , q , q si q ), unde q = ─────── [kWh/mp,an] înc acc c lim vm il j S inc ...
\n3.
\nÎn cazul apartamentelor nu se definește clădirea de referință; ...
\n4.
\nÎncadrarea în clasele de performanță și de mediu folosind referențialele energetice adecvate categoriei de clădire (locuință individuală, bloc de apartamente, clădire de birouri,spital, centru comercial, hotel, clădire de învățământ etc.); ...
\n5.
\nNotarea energetică a clădirilor reală și de referință folosind formula III.4.1 din Mc001, adică ┌ │ exp[- B(1 . qT . po) + B(2)], pentru (qT . po)> qTm kWh/mp an N = < ; │ 100, pentru (qT . po)≤ qTm kWh/mp an └ ...
\n6.
\nCompletarea certificatului de performanță energetică al clădirii (CPE); ...
\n7.
\nCompletarea anexelor la certificatul de performanță energetică al clădirii (anexa la CPE ș.a.).
\nAceste etape sunt descrise de către schema de certificare energetică din figura IV.1. Notele de calcul privind consumurile anuale și specifice de energie împreună cu calculul notelor energetice pentru clădirea reală și cea de referință se înscriu în Raportul de Analiză și Certificare Energetică a clădirii.
\nNotă: La momentul finalizării Breviarului de calcul nu existau referențiale energetice (grile de eficiență) decât pentru clădiri rezidențiale (bloc de locuințe sau case individuale). Până la apariția celorlalte tipuri de grile energetice pentru toate categoriile de clădiri aflate sub incidența legii 372/2005, se vor utiliza referențialele energetice existente.
\nFigura IV.1 Schema de întocmire a certificatului de performanță energetică ... ...
\nIV.2.
\nAUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE ȘI ANALIZA ECONOMICĂ A SOLUȚIILOR PROPUSE În cadrul etapei de audit energetic propriu-zis se urmărește identificarea soluțiilor și pachetelor de soluții cele mai potrivite din punct de vedere tehnic și economic pentru reabilitarea și modernizarea energetică a clădirii și instalațiilor aferente acesteia. Soluțiile de reabilitare care vor fi propuse de către auditorii energetici au la bază caracteristicile termotehnice și energetice ale construcției și instalațiilor aferente, obținute prin analiza energetică realizată în conformitate cu părțile I și II ale Metodologiei Mc001.
\nAudit energetic pentru stabilirea soluțiilor de reabilitare ale unui obiectiv se face prin parcurgerea următoarelor etape, descrise în detaliu în partea a III-a (capitolul III.2) a Metodologiei Mc001:
\nSchema generală asociată etapei de audit energetic propriu-zis este prezentată în figura IV.2. Definițiile mărimilor care intervin în schemă sunt cuprinse în capitolul III.2.1 iar semnificația notațiilor este dată în tabelele I.1 și I.2 ale aceluiași capitol din Metodologia Mc001-PIII.
\nAnaliza economică a măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a unei clădiri existente se realizează prin evaluarea următorilor indicatorilor economici ai investiției: ● valoarea netă actualizată aferentă investiției suplimentare datorată aplicării unui proiect de reabilitare/modernizare energetică și economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectului menționat, DeltaVNA(m) [Euro]; ● durata de recuperare a investiției suplimentare pentru aplicarea unui proiect de reabilitare/modernizare energetică, N(R) [ani], reprezentând timpul scurs din momentul realizării investiției în modernizarea energetică a unei clădiri și momentul în care valoarea acesteia este egalată de valoarea economiilor realizate prin implementarea măsurilor de modernizare energetică, adusă la momentul inițial al investiției; ● costul unității de energie economisită, e [Euro/kWh], reprezentând raportul dintre valoarea investiției suplimentare pentru aplicarea măsurii/pachetului de măsuri de reabilitare energetică și economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investiției; ● rata lunară de rambursare a creditului, r(c) [Euro/lună], indicator utilizat în situația creditării într-o proporție 1-a(c) a investiției în reabilitarea energetică (a(c) fiind avansul procentual din suma totală C(m) necesară pentru realizarea reabilitării energetice).
\nFigura IV.2 Schema generală de audit energetic În funcție de valorile indicatorilor economici menționați mai sus, auditorul energetic va selecta acele măsuri de reabilitare caracterizate prin: ● valoare netă actualizată, DeltaVNA(m), cu valori negative pentru durata de viață estimată pentru măsura/pachetul de măsuri de modernizare energetică analizate; ● durata de recuperare a investiției, N(R), cât mai mică și nu mai mare decât o perioadă de referință, impusă din considerente economico-financiare de către creditor/investitor sau tehnice (durata de viață estimată N(S) a soluției de modernizare energetică); ● costul unității de energie economisită, e, cât mai mic și nu mai mare decât proiecția la momentul investiției a costului actualizat al unității de energie c(k) [Euro/kWh]; ● rată lunară r(c) de rambursare a creditului necesar pentru punerea în operă a măsurii/pachetului de măsuri de reabilitare analizate, mai mică decât cca. 33% din veniturile medii lunare (VML) ale beneficiarului creditat.
\nÎn figura IV.3 este detaliată procedura de determinare a indicatorilor economici și de selectare a măsurilor și pachetelor de măsuri de reabilitare eficiente din punct de vedere economic. Schema logică se va aplica pentru fiecare măsură sau pachet de măsuri de reabilitare în parte.
\nNotă: Coeficientul m subunitar reprezintă gradul admisibil de îndatorare a beneficiarului sau frontieră de admisibilitate a pachetului de măsuri de modernizare energetică; depinde de capacitatea de rambursare în termenul stabilit a creditului bancar angajat de beneficiarul lucrărilor de reabilitare.
\nIerarhizarea din punct de vedere tehnic a măsurilor/pachetelor de măsuri de reabilitare energetică se va face în ordinea crescătoare a consumurilor anuale globale de energie, respectiv în ordine descrescătoare a duratei de viață estimată N(S)). Cele mai bune soluții/pachete vor fi cele caracterizate de valori minime ale consumurilor, respectiv valori maxime ale duratei estimate de viață.
\nDin punct de vedere economic, cele mai bune soluții sau pachete de soluții analizate vor fi acelea pentru care DeltaVNA(m), N(R), e și eventual r(c) prezintă valorile cele mai mici.
\nFigura IV.3 Procedura de determinare a indicatorilor economici și de selectare a măsurilor/pachetelor de măsuri de reabilitare eficiente economic ...
\nCONCLUZII Această reglementare stabilește o procedură simplificată de aplicare a Metodologiei de calcul Mc001, indiferent de tipul clădirii și instalațiilor aferente: clădiri existente sau noi, clădiri rezidențiale (clădiri de locuit individuale, apartamente, case unifamiliale, cuplate sau înșiruite, tip duplex, blocuri de locuit cu mai multe apartamente) sau nerezidențiale (birouri, creșe, grădinițe, cămine, internate, clădiri de învățământ, spitale, policlinici, hoteluri și restaurante, săli de sport, clădiri pentru servicii de comerț, clădiri industriale cu regim normal de exploatare ș.a.).
\nÎn BREVIARUL DE CALCUL se prezintă succint, sub forma unor scheme graduale, etapele de determinare simplificată a consumurilor energetice ale unui obiectiv ținând cont de pierderile de energie la nivelul consumatorilor, la nivelul distribuției, a echipamentelor de stocare (dacă există) și la nivelul echipamentelor de generare a energiei.
\nSchemele generale concepute pentru fiecare situație de calcul detaliată în Metodologia Mc001 pot fi utilizate atât la etapa de analiză energetică a clădirii și instalațiilor aferente, cât și pentru certificarea energetică, respectiv etapa de propuneri de măsuri de reabilitare pentru cazul clădirilor existente.
\nEXEMPLU DE CALCUL PRIVIND APLICAREA BREVIARULUI DE CALCUL PENTRU STABILIREA PERFORMANȚELOR ENERGETICE ALE UNUI BLOC DE LOCUINȚE 1.
\nObiectul lucrării Exemplul de calcul privind evaluarea termo-energetică pentru o clădire din București de tip bloc de locuințe, având S+P+3 niveluri, este efectuat pe baza datelor și observațiilor obținute în urma analizei in situ a clădirii și instalațiilor de încălzire, preparare a apei calde de consum și iluminat. Evaluarea s-a realizat de asemenea pe baza documentației tehnice.
\nEtapele de calcul urmează structura indicată în Breviarul de calcul.
\nRezultatele obținute pe baza evaluării energetice a clădirii și instalațiilor de încălzire, preparare a apei calde de consum și iluminat aferente acesteia servesc la Certificarea energetică a clădirii, precum și la întocmirea Raportului de audit energetic care cuprinde soluțiile tehnice de reabilitare/modernizare a elementelor de construcție și a instalațiilor aferente. ...
\n2.
\nAnaliza energetică a clădirii 2.1.
\nCaracteristici geometrice și de alcătuire a clădirii 2.1.1.
\nDescrierea arhitecturală a clădirii Clădirea evaluată este de tip bloc de locuințe fiind situată în București și administrată de Asociația de Proprietari.
\nConstrucția a fost executată în anul 1985 și a fost proiectată de Institutul de Proiectare, București.
\nClădirea, de formă paralelipipedică, se compune din 2 tronsoane, fiecare având regim de înălțime S+P+3. Dimensiunile în plan ale clădirii sunt 34.90 m x 13.00 m cu o suprafața totală construită de 1814.88 mp.
\nBlocul are 24 apartamente, câte 3 apartamente pe fiecare etaj, respectiv câte 12 apartamente pe fiecare scară.
\nFiecare tronson de clădire are o scară interioară comună, cu o singură rampă și podest de nivel și nu este prevăzută cu ascensor.
\nSoluția arhitecturală existentă pentru o scară grupează următoarele funcțiuni pe nivel: ● subsol: subsol tehnic ● parter: apartamente și uscătorie ● etaj 1 ... 3: apartamente de 2 și 3 camere Înălțimile de nivel sunt: ● subsol: 2.65 m ● parter: 2.65 m ● etajele 1 ... 3: 2.65 m Clădirea este alcătuită din două tipuri de tronsoane, numite în proiect scara A și B, fiecare din ele regăsindu-se în poziția de tronson de capăt.
\nAccesul principal în clădire are loc pe fațada SE, fațada NE fiind prevăzută cu o cale de acces secundară.
\nAccesul în subsol se face printr-o rampă amplasată în casa scării. Subsolul este destinat boxelor și adăpostirii conductelor de distribuție a apei reci, apei calde de consum și a agentului termic pentru încălzire. Planșeul peste subsol este alcătuit dintr-o placa de beton neizolată, având un strat de șapă de egalizare și un finisaj interior de tip pardoseală caldă sau rece.
\nTerasa clădirii prezintă degradări și neetanșeități. ...
\n2.1.2.
\nDescrierea alcătuirii elementelor de construcție și structurii de rezistență Pereții exteriori care alcătuiesc anvelopa clădirii sunt alcătuiți astfel: ● tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior; ● zidărie din blocuri de B.C.A. având grosimea de 35 cm; ● tencuieli de cca. 2 cm grosime la exterior;
\nPereții interiori sunt din zidărie de blocuri din B.C.A., iar cei în contact direct cu casa scării sunt din beton armat.
\nTâmplăria exterioară a apartamentelor din clădire este parțial cu rama din lemn de rășinoase, de tip cuplată, cu 2 foi de geam simplu, prezentând elemente de degradare și parțial din tâmplărie cu rama din PVC cu geamuri termoizolante duble montată de către locatari în ultimii ani.
\nUșa de intrare în clădire și ușa de serviciu sunt metalice, neetanșe, prezentând rosturi mari. Ușa de intrare în clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.
\nStructura de rezistență a blocului deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel: ● elemente verticale din beton armat monolit - stâlpi de rezistență; ● elemente orizontale - planșee prefabricate din beton armat și grinzi realizate atât prefabricat cât și monolit; scările sunt prefabricate.
\nInfrastructura este realizată după cum urmează: ● pereți structurali din beton armat atât pe linia elementelor structurale ale suprastructurii cât și suplimentari față de aceștia; ● planșeu peste subsol realizat din beton armat turnat monolit; ● fundații continue de tip talpă și cuzinet din beton armat. ...
\n2.1.3.
\nDescrierea tipurilor de instalații interioare și alcătuirea acestora (încălzire, ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. Conductele subtraversează carosabilul și o zonă verde până la PT, printr-un canal termic care se deschide în subsolul clădirii expertizate. Ca urmare a uzurii avansate a conductelor de încălzire și apă caldă și a armăturilor cu care acestea sunt echipate, se constată pierderi mari de căldură și umiditate atât pe canalul termic cât și în subsolul blocului.
\nCorpurile de încălzire din apartamente sunt în marea lor majoritate cele inițiale din fontă.
\nCasa scării nu este încălzită în mod direct.
\nDistribuția agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuție inferioară și coloane verticale care străbat planșeele. Coloanele sunt aparente și sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În subsolul tehnic al clădirii conductele formează o rețea de distribuție ramificată.
\nInstalația de alimentare cu apă caldă de consum urmează același traseu la subsol, ca și instalația de alimentare cu căldură și se ramifică pe verticală în coloane care alimentează bucătăriile și băile din apartamente. Se constată degradarea și lipsa pe arii extinse a termoizolației aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.
\nClădirea este alimentată cu apă rece de la rețeaua orășenească. În blocul de locuințe sunt montate 112 puncte de consum apă rece și 80 de puncte de consum apă caldă.
\nCondițiile convenționale de calcul sunt fixate de valorile: theta(T) = 80°C, theta(R) = 60°C, theta(i) = 20°C, theta(e) = -15°C.
\nSistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât și în spațiile comune. ...
\n2.1.4.
\nRegimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire sau condiționarea aerului. ...
\n2.1.5.
\nAnvelopa clădirii și volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcție care închid volumul încălzit, direct sau indirect. ... ...
\n2.2.
\nCaracteristici termice 2.2.1.
\nCalculul rezistențelor termice unidirecționale delta(j) 1 delta(j) 1 mpK R = R(i) + Σ ───────────── + R(e) = ──── + Σ ───────────── + ──── [───] a(j)lambda(j) α(i) a(j)lambda(j) α(e) W ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.2.1.1: PERETE EXTERIOR │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nr. │ │crt. Material delta lambda a lambda' R │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [mpK/W] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 Tencuială din mortar de var 0,02 0.7 1.05 0.74 0.03 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 Zidărie din blocuri B.C.A. 0,35 0.22 1.15 0.25 1.38 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 Tencuială din mortar var - ciment 0,02 0.87 1.15 1.00 0.02 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ TOTAL 1.43 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ R(0) = 1/α(i) + R + 1/α(e) 1.60 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ α(i): coeficient de transfer termic superficial interior 8 [W/mpK] α(e): coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/mpK] a: coeficient de majorare a conductivității termice în funcție de starea și vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI lambda: conductivitatea termică de calcul lambda': conductivitatea termică corectată de calcul ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.2.1.2: PEREȚI ADIACENȚI CASEI SCĂRII (BETON ARMAT) │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nr. │ │crt. Material delta lambda a lambda' R │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [mpK/W] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 Tencuială din mortar de var 0,02 0.7 1.05 0.74 0.03 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 Beton armat 0,15 2.03 1.05 2.13 0.07 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 Tencuială din mortar var - ciment 0,02 0.87 1.05 0.91 0.02 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ TOTAL 0.12 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
\n│ R(0) = 1/α(i) + R + 1/α(e) 0.33 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ α(i): coeficient de transfer termic superficial interior 8 [W/mpK] α(e): coeficient de transfer termic superficial exterior 12 [W/mpK] a: coeficient de majorare a conductivității termice în funcție de starea și vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI lambda: conductivitatea termică de calcul lambda': conductivitatea termică corectată de calcul ┌───────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.2.1.3: TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ │ ├───────────────────────────────────────┤ │ Material R │ ├───────────────────────────────────────┤ │ [-] [mpK/W] │ ├───────────────────────────────────────┤ │Tâmplărie termoizolantă 0.55 │ ├───────────────────────────────────────┤ │Tâmplărie din lemn cuplată 0.39 │ ├───────────────────────────────────────┤ │Tâmplărie din metal simplă 0.17 │ └───────────────────────────────────────┘ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.2.1.4: PLANȘEU PESTE SUBSOL - PARDOSEALĂ RECE │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nr. │ │crt. Material delta lambda a lambda' R │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [mpK/W] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 Beton armat 0,15 2.03 1.15 2.33 0.06 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 Izolație termică 0,02 0.042 1.15 0.05 0.41 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 Șapă autonivelantă 0,025 0.46 1.05 0.48 0.05 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4 Gresie și cuartite 0,015 2.03 1.05 2.13 0.01 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ TOTAL 0.54 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ R(0) = 1/α(i) + R + 1/α(e) 0.79 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ α(i): coeficient de transfer termic superficial interior 6 [W/mpK] α(e): coeficient de transfer termic superficial exterior 12 [W/mpK] a: coeficient de majorare a conductivității termice în funcție de starea și vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI lambda: conductivitatea termică de calcul lambda': conductivitatea termică corectată de calcul ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
\n│ Tabel 2.2.1.5: PLANȘEU PESTE SUBSOL - PARDOSEALĂ CALDĂ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nr. │ │crt. Material delta lambda a lambda' R │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [mpK/W] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 Beton armat 0,15 2.03 1.15 2.33 0.06 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 Izolație termică 0,02 0.04 1.15 0.05 0.41 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 Șapă autonivelantă 0,025 0.46 1.05 0.48 0.05 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4 Covor PVC cu suport textil 0,015 0.29 1.05 0.30 0.05 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ TOTAL 0.58 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ R(0) = 1/α(i) + R + 1/α(e) 0.83 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ α(i): coeficient de transfer termic superficial interior 6 [W/mpK] α(e): coeficient de transfer termic superficial exterior 12 [W/mpK] a: coeficient de majorare a conductivității termice în funcție de starea și vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI lambda: conductivitatea termică de calcul lambda': conductivitatea termică corectată de calcul ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.2.1.6: PLANȘEU PESTE ULTIMUL NIVEL (TERASA CIRCULABILĂ) │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nr. │ │crt. Material delta lambda a lambda' R │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [mpK/W] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 Tencuială din mortar de var 0,02 0.7 1.05 0.74 0.03 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 Beton armat 0,15 2.03 1.05 2.13 0.07 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 Beton de pantă 0,15 0.93 1.05 0.98 0.15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4 BCA 0,20 0.22 1.05 0.23 0.87 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5 Mortar de ciment 0,0125 0.87 1.15 1.00 0.01 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
\n│ 6 Hidroizolație bitum 0,015 0.17 1.15 0.20 0.08 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7 Nisip 0,02 0.70 1.05 0.74 0.05 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8 Dale din beton 0,02 1.62 1.05 1.70 0.01 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ TOTAL 1.27 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ R(0) = 1/α(i) + R + 1/α(e) 1.44 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ α(i): coeficient de transfer termic superficial interior 8 [W/mpK] α(e): coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/mpK] a: coeficient de majorare a conductivității termice în funcție de starea și vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI lambda: conductivitatea termică de calcul lambda': conductivitatea termică corectată de calcul ...
\n2.2.2.
\nCalculul rezistențelor termice corectate *Font 8* ┌ ┐ 1 │ mpK │ R' = r . R = R ───────────────────────────── │ ─── │ R [Σ (psi . l) + Σ chi] │ W │ 1 + ───────────────────────── └ ┘ A ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.2.2.1: COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC │ ├───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Elementul de │ Detaliu Tabel psi l psixl │ │construcție │ C107/3 [W/mK] [m] [W/K] │ ├───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Perete exterior│1. Intersecție pereți cu stâlpișor 1 0.1 763.2 76.32 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │2. Intersecție pereți fără stâlpișor 1 -0.04 318 -12.72 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │3. Colț pereți cu stâlpișor 3 0.16 360.4 57.66 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │4. Colț pereți fără stâlpișor 3 0.09 127.2 11.45 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │5. Grindă B.A. (consolă sus) 1 24 0.14 559.36 78.31 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │6. Grindă B.A. (consolă sus) 2 24 0.04 559.36 22.37 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │7. Soclu subsol 42 0.05 139.84 6.99 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │8. Tâmplărie cuplată (fără urechi) 61 0.12 316 37.92 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │9. Buiandrug tâmplărie cuplată 62 0.12 198.6 23.83 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │10. Solbanc tâmplărie cuplată 53 0.12 198.6 23.83 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ Total 325.97 │ ├───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Placa peste │11. Perete interior pe placa peste subsol 46 0.09 173.00 15.57 │ │subsol ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │12. Soclu subsol 42 0.30 139.84 41.95 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
\n│ │ Total 57.52 │ ├───────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Placa peste │13. Atic terasa 1 31 0.32 139.84 44.75 │ │ultimul etaj ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │14. Atic terasa 2 31 0.22 139.84 30.76 │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ Total 75.51 │ └───────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ● psi = transmitanța termică liniară a punții termice liniare; ● l = lungimea punților termice liniare de același fel; ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.2.2.2: REZISTENTE TERMICE CORECTATE │ ├──────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Elementul de construcție │ A R Σ(psi x l) [Σ(psi x l)]/A 1/R' R' r │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ [mp] [mpK/W] [W/K] [W/mpK] [W/mpK] [mpK/W] [-] │ ├──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Perete exterior │ 1362.51 1.60 325.97 0.24 0.87 1.16 0.72 │ ├──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Planșeu peste subsol │ 453.72 0.83 57.52 0.13 1.34 0.75 0.91 │ ├──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Planșeu peste ultimul etaj│ 453.72 1.42 75.51 0.17 0.87 1.15 0.81 │ └──────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ● A = aria elementelor anvelopei; ● R= rezistența termică specifică unidirecțională aferentă ariei A (Conform C107/1); ● R' = rezistența termică corectată; ● r = coeficient de corecție pentru punțile termice ... ...
\n2.3.
\nParametrii climatici 2.3.1.
\nTemperatura convențională exterioară de calcul Pentru iarnă, temperatura convențională de calcul a aerului exterior se consideră în funcție de zona climatică în care se află localitatea București (zona II), conform STAS 1907/1, astfel: theta(e) = -15°C ...
\n2.3.2.
\nIntensitatea radiației solare și temperaturile exterioare medii lunare Intensitățile medii lunare și temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite în conformitate cu Mc001-PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea București. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensității radiației solare │ ├───────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Luna │ Intensitatea radiației solare [W/mp] │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ NV SE SV NE │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ianuarie │ 14.90 59.3 59.3 14.9 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Februarie │ 28 87.3 87.3 28 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Martie │ 38.9 91.4 91.4 38.9 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Aprilie │ 52.8 91.6 91.6 52.8 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Mai │ 70.4 86 86 70.4 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Iunie │ 78.2 92.8 92.8 78.2 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Iulie │ 71.1 89.9 89.9 71.1 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │August │ 75.8 123.8 123.8 75.8 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Septembrie │ 60.1 119.1 119.1 60.1 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Octombrie │ 36.3 104.1 104.1 36.3 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Noiembrie │ 16.5 57.4 57.4 16.5 │ ├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Decembrie │ 12.3 53 53 12.3 │ └───────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌───────────────────────────────────────────────────────┐ │Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii exterioare│ ├───────────┬───────────────────────────────────────────┤ │ Luna │ Temperatura medie │ │ │ [°C] │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Ianuarie │ -2.4 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Februarie │ -0.1 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Martie │ 4.8 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤
\n│Aprilie │ 11.3 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Mai │ 16.7 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Iunie │ 20.2 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Iulie │ 22 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │August │ 21.2 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Septembrie │ 16.9 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Octombrie │ 10.8 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Noiembrie │ 5.2 │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Decembrie │ 0.2 │ └───────────┴───────────────────────────────────────────┘ ... ...
\n2.4.
\nTemperaturi de calcul ale spațiilor interioare 2.4.1.
\nTemperatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: theta(i) = 20°C ...
\n2.4.2.
\nTemperatura interioară a spațiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a spațiilor neîncălzite de tip subsol și casa scărilor, se calculează pe bază de bilanț termic. ● Temperatura subsolului fără instalație de încălzire, este: theta(s) = 8.73 [°C] pentru temperatura exterioară de calcul ● Temperatura casei scării fără instalație de încălzire, este: theta(ucs) = 17.13 [°C] pentru temperatura exterioară de calcul ...
\n2.4.3.
\nTemperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dacă diferența de temperatură între volumul încălzit și casa scărilor este mai mică de 4°C, întregii clădiri se aplică calculul monozonal. În acest caz, temperatura interioară de calcul a clădirii, este:
\nΣ theta(ij) * A(j) theta(i) = ─────────────────── [°C] Σ A(j) ● A(j) = aria zonei j [mp]; ● theta(ij) = temperatura interioară a zonei j [°C] ● theta(i) = 19.67 [°C] ... ...
\n2.5.
\nCalculul coeficienților de pierderi de căldură H(T) și H(V) a.
\nCalculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H H = H(V) + H(T) [W/K] ... b.
\nCalculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, H(V) ┌ ┐ │ W │ rho(a) * c(a) * n(a) * V │ ─ │ H(V) = ───────────────────────── │ K │ 3,6 └ ┘ ■ rho(a) = 1,2 [kg/mc] - densitatea aerului (Mc001-P II-1, pag. 14); ■ c(a) = 1,005 [kJ/kgK] - căldura specifică a aerului; ■ n(a) = 0,6 [h^-1] - numărul mediu de schimburi de aer (conform Mc001-PI) ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Numărul de schimburi de aer pe oră │ ├────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────────┤ │ Categoria clădirii │Clasa de │Clasa de permeabilitate│ │ │adăpostire ├────────┬─────┬────────┤ │ │ │ridicată│medie│scăzută │ ├────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │Clădiri individuale │neadăpostite │ 1.5 │ 0.8 │ 0.5 │ │ ├─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │moderat adăp.│ 1.1 │ 0.6 │ 0.5 │ │ ├─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │adăpostite │ 0.7 │ 0.5 │ 0.5 │ ├────────────────────┬───────────────────┼─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │Clădiri cu mai multe│dublă expunere │neadăpostite │ 1.2 │ 0.7 │ 0.5 │ │apartamente, cămine,│ ├─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │internate etc. │ │moderat adăp.│ 0.9 │ 0.6 │ 0.5 │ │ │ ├─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ │adăpostite │ 0.6 │ 0.5 │ 0.5 │ │ ├───────────────────┼─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │simplă expunere │neadăpostite │ 1 │ 0.6 │ 0.5 │ │ │ ├─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ │moderat adăp.│ 0.7 │ 0.5 │ 0.5 │ │ │ ├─────────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ │adăpostite │ 0.5 │ 0.5 │ 0.5 │ └────────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────┴─────┴────────┘ ■ V = 4252,19 [mc] - volumul încălzit.
\nH(V) = 854.69 [W/K] ... c.
\nCalculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin transmise, H(T) *Font 9* H(T) = L + H(U) [W/K]
\nL = Σ U'(j) * A(j) [W/K] ■ U'(j) = transmitanța termică corectată a părții j din anvelopa clădirii [W/mpK]; ■ A(j) = aria pentru care se calculează U'(j). [mp] ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.5.1: Coeficienți de cuplaj termic ai spațiului încălzit │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Elementul de construcție│ R'(j) U'(j) = 1/R'(j) A(j) U'(j) x A(j) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ [mpK/W] [W/mpK] [mp] [W/K] │ ├───────────┬────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │Perete │Exterior │ 1.16 0.87 1362.51 1179.00 │ ├───────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │Planșeu │Terasa │ 1.16 0.86 453.72 390.80 │ ├───────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │Tâmplărie │Lemn │ 0.39 2.56 75.01 192.33 │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Termoizolant│ 0.55 1.82 171.67 312.13 │ ├───────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │Ușă │Metal │ 0.17 5.88 10.08 59.29 │ ├───────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │Ușă │Metal │ 0.17 5.88 10.08 59.29 │ └───────────┴────────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ L = 2192.85 [W/K]
\nH(iu) = L(T,iu) + H(V,iu) [W/K] ■ L(T,iu) = 604,60 - coeficient de cuplaj termic al plăcii peste subsol [W/K] ■ H(V,iu) - coeficient de transfer de căldură prin ventilație de la spațiile încălzite la spațiile neîncălzite [W/K] rho(a) * c(a) * n(a) * V H(V,iu) = ────────────────────────── = 854.69 [W/K] 3,6 ● n(a) = 0,6 h^-1 - numărul de schimburi de aer al clădirii cu exteriorul [h^-1].
\nH(iu) = 1459.29 [W/K] ■ H(ue) - coeficient de transfer de căldură de la spațiile neîncălzite la mediul exterior [W/K].
\nH(ue) = L(T,ue) + H(V,ue) [W/K] ■ L(T,ue) = 133.11 - coeficient de cuplaj termic al elementelor de construcție ale spațiului neîncălzit în contact cu mediul exterior [W/K]. ■ H(V,ue) - coeficient de transfer de căldură prin ventilație de la spațiile neîncălzite la mediul exterior [W/K]. rho(a) * c(a) * n(a) * V(u) H(V,ue) = ──────────────────────────── = 136.8 [W/K] 3,6 ● n(a) = 0,6 h^-1 - numărul de schimburi de aer al clădirii [h^-1].
\nH(ue) = 269.90 [W/K] b = 0.23 [-] H(u) = 331.15 [W/K] H(T) = 2524.00 [W/K] Coeficientul de pierderi de căldură al clădirii este:
\nH = H(V) + H(T) = 3378.69 [W/K] ... ...
\n2.6.
\nStabilirea perioadei de încălzire preliminare În prima fază a calculului consumurilor de energie se stabilește perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. În acest caz temperatura convențională de echilibru este theta(eo) = 12°C. ┌────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.6.: Determinarea perioadei de încălzire │ ├───────────────────────┬────────────────────────────────────┤ │ │ 24 septembrie - 4 aprilie │ │ ├────────────────────────────────────┤ │ │ Valori convenționale │ ├───────────────────────┴────────────────────────────────────┤ │ Luna theta(eo) t theta(e) theta(em) │ ├────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ - [°C] [zile] [°C] [°C] │ ├───────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┤ │Iulie │ 12 0 22 │ 3,725 │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │August │ 12 0 21,2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Septembrie │ 12 6 16,9 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Octombrie │ 12 31 10,8 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Noiembrie │ 12 30 5,2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Decembrie │ 12 31 0,2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Ianuarie │ 12 31 -2,4 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Februarie │ 12 28 -0,1 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Martie │ 12 31 4,8 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aprilie │ 12 4 11,3 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Mai │ 12 0 16,7 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Iunie │ 12 0 20,2 │ │ ├───────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┤ │ 192 zile de încălzire │ └────────────────────────────────────────────────────────────┘ Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.
\n2.6.1.
\nCalculul pierderilor de căldură ale clădirii Q(L) (calcul preliminar, pentru theta(eo) = 12°C) *Font 8* Q(L) = H * [theta(i) - theta(e)] * t [kWh] ● H = 3378.69 [W/K] - coeficient de pierderi de căldură al clădirii [W/K]; ● theta(i) = 19.67 [°C] - temperatura interioară de calcul [°C]; ● theta(e) = 3.725 [°C] - temperatura exterioară medie pe perioada de încălzire [°C]; ● D(z) = 192 zile - durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [zile]; ● t = 192 x 24 = 4608 [h] - număr de ore perioada de încălzire.
\nQ(L) = 248215.03 [kWh/an] Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Q(g) (calcul preliminar, pentru theta(eo) = 12°C) Q(g) = Q(i) + Q(s) [kWh/an] ● Q(i) = degajări de căldură interne [kWh];
\nQ(i) = [Phi(i,h) + (1 - b) * Phi(i,u)] * t [kWh]
\nPhi(i,h) = Phi(i) * A(inc) = 6418.4 [W] ■ Phi(i) = 4 W/mp fluxul termic mediu al degajărilor interne, cf. Mc001-PII, [W]; ■ A(inc) = 1604.60 - aria totală a spațiului încălzit, [mp];
\nQ(i) = 29575.98 [kWh] ● Q(s) = aporturi solare prin elementele vitrate, [kWh];
\nQ(s) = Σ [I(sj) * Σ A(snj)] * t [kWh]
\nF(s) = F(h) * F(o) * F(f) ● F(h) = factorul parțial de corecție datorită orizontului; ● F(o) = factorul parțial de corecție pentru proeminențe; ● F(f) = factorul parțial de corecție pentru aripioare. ● F(F) = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
\nA(t) F(F) = ───── A ■ g = transmitanța totală la energie solară a suprafeței n; g = F(w)g(┴) ● F(W) = factor de transmisie solară; ● g(┴) = transmitanța totală la energia solară pentru radiațiile perpendiculare pe vitraj;
\nValorile factorilor F(h), F(o), F(f), F(w) și g(┴) se găsesc în SR ISO 13790 anexa H. ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tabel 2.6.1.1: Valori medii ale intensității radiației solare pentru perioada│ │ de încălzire │ ├───────────┬────┬────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Luna │Zile│ Intensitatea radiației solare [W/mp] │ │ │ ├───────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤ │ │ │ NV │ SE │ SV │ NE │ ├───────────┼────┼───────┬───────┼──────┬───────┼──────┬───────┼──────┬───────┤ │Ianuarie │ 31 │ 14.90│ 26,17 │ 59.3│ 77.03 │ 59.3│ 77,03 │ 14.9│ 26,17 │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Februarie │ 28 │ 28 │ │ 87.3│ │ 87.3│ │ 28 │ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Martie │ 31 │ 38.9 │ │ 91.4│ │ 91.4│ │ 38.9│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Aprilie │ 4 │ 52.8 │ │ 91.6│ │ 91.6│ │ 52.8│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Mai │ 0 │ 70.4 │ │ 86 │ │ 86 │ │ 70.4│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Iunie │ 0 │ 78.2 │ │ 92.8│ │ 92.8│ │ 78.2│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Iulie │ 0 │ 71.1 │ │ 89.9│ │ 89.9│ │ 71.1│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │August │ 0 │ 75.8 │ │ 123.8│ │ 123.8│ │ 75.8│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Septembrie │ 6 │ 60.1 │ │ 119.1│ │ 119.1│ │ 60.1│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Octombrie │ 31 │ 36.3 │ │ 104.1│ │ 104.1│ │ 36.3│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Noiembrie │ 30 │ 16.5 │ │ 57.4│ │ 57.4│ │ 16.5│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Decembrie │ 31 │ 12.3 │ │ 53 │ │ 53 │ │ 12.3│ │ └───────────┴────┴───────┴───────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┴───────┘ Intensitatea radiației solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităților medii lunare, cu numărul de zile ale fiecărei luni. ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tabel 2.6.1.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafeței │ │ vitrate A(S) │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Scara A │ ├───┬────────┬─────────┬──────┬────────┬─────┬────────┬────────┬─────┬────────┤ │Tip│Nr. │Orientare│Lățime│Înălțime│ A │ F(s) │ F(F) │ g │ A(s) │ │ │ferestre│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───┼────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤
\n│ - │ - │ - │ [m] │ [m] │ [mp]│ - │ - │ - │ [mp] │ ├───┼────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ F1│ 3 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.9506 │ 0.83 │ 0.60│ 2.06 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 1 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.931 │ 0.83 │ 0.60│ 0.67 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 2 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.8827 │ 0.83 │ 0.60│ 1.28 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 1 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.9506 │ 0.83 │ 0.60│ 0.69 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 1 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.931 │ 0.83 │ 0.60│ 0.67 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 3 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.6984 │ 0.83 │ 0.60│ 1.52 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 1 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.684 │ 0.83 │ 0.60│ 0.49 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 3 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.8455 │ 0.83 │ 0.60│ 1.84 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 1 │ SE │ 1.2 │ 1.2 │ 1.44│ 0.9506 │ 0.83 │ 0.60│ 0.69 │ ├───┼────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ F2│ 3 │ SE │ 1.8 │ 1.2 │ 2.16│ 0.9506 │ 0.86 │ 0.60│ 1.92 │ │ ├────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ │ 1 │ SE │ 1.8 │ 1.2 │ 2.16│ 0.931 │ 0.86 │ 0.60│ 1.88 │ ├───┼────────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼────────┼────────┼─────┼────────┤ │ F3│ 7 │ SE │ 0.9 │ 1.2 │ 1.08│ 0.39 │ 0.81 │ 0.60│ 1.43 │ └───┴────────┴─────────┴──────┴────────┴─────┴────────┴────────┴─────┴────────┘ Analog, determinarea ariei receptoare echivalente a suprafețelor vitrate se face pentru fiecare fereastră, în funcție de orientare, pentru scara B a blocului, rezultând: ┌────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.6.1.3: Aporturi solare pe orientări │ ├────────────────────────────────────────────────────────┤ │Orientare Σ A(snj) [mp] I(sj) [W/mp] Q(sj) [W] │ ├────────────────────────────────────────────────────────┤ │ NV 30.34 26.17 794.11 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┤ │ SE 39.22 77.03 3020.98 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┤ │ SV 6.14 77.03 473.33 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┤ │ NE 11.08 26.17 289.953483 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┤
\n│ TOTAL 4578.37 │ └────────────────────────────────────────────────────────┘
\nQ(s) = 21097.13 [kWh] Q(g) = 50673.12 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:
\nQ(g) Phi(g) = ───── = 10996.77 [W] t ...
\n2.6.2.
\nDeterminarea factorului de utilizare preliminar, eta(1) Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, gamma, care reprezintă raportul dintre aporturi, Q(g) și pierderi, Q(L), astfel: *Font 8* Q(g) gamma = ────── Q(L)
\n1 - gamma^a eta(1) = ─────────────── 1 - gamma^(a+1)
\nC tau = ─ H ■ C = capacitatea termică interioară a clădirii C = Σchi(j) * A(j) = ΣΣrho(ij) * C(ij) * d(ij) * A(j) [J/K] ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.6.2.1: Determinarea capacității termice interioare a clădirii │ ├────────────────────────┬──────────────┬───────┬───────┬───────────────┬───────┬───────────────┤ │Elementul de construcție│ Componente │ rho │ c │ d │ A │ C │ │ │ ├───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │ │[kg/mc]│[J/kgK]│ [m] │ [mp] │ [J/K] │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │Pereți interiori │Tencuială │ 1700 │ 840 │ 0,02+0,02 │1545,48│ 88277817.60│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │BCA │ 1800 │ 870 │ 0,075+0,075 │1545,48│ 363033252.00│ ├────────────────────────┼──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │Pereți interiori 2 │Tencuială │ 1700 │ 840 │ 0,02+0,02 │ 176,78│ 10097673.60│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │Beton │ 2600 │ 840 │ 0,075+0,075 │ 176,78│ 57913128.00│ ├────────────────────────┼──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │Pereți exterior │Tencuială │ 1700 │ 840 │ 0,02 │1362.51│ 38913171.36│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │BCA │ 1800 │ 870 │ 0,08 │1362.51│ 170694751.68│ ├────────────────────────┼──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │Pardoseală caldă │Covor PVC │ 1600 │ 1460 │ 0,015 │1030.18│ 36097507.20│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │Șapă suport │ 1200 │ 840 │ 0,025 │1030.18│ 25960536.00│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │Placa beton │ 2600 │ 840 │ 0,06 │1030.18│ 134994787.20│ ├────────────────────────┼──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │Pardoseală rece │Plăci gresie │ 2400 │ 920 │ 0,015 │ 607.48│ 20119737.60│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │Șapă suport │ 1200 │ 840 │ 0,025 │ 607.48│ 15308496.00│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │Placa beton │ 2600 │ 840 │ 0,06 │ 607.48│ 79604179.20│ ├────────────────────────┼──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │Terasa │Tencuială │ 1700 │ 840 │ 0,02 │ 453.72│ 12958243.20│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤
\n│ │Placa beton │ 2600 │ 840 │ 0,08 │ 453.72│ 79273958.40│ ├────────────────────────┼──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │Tavan │Tencuială │ 1700 │ 840 │ 0,01 │1637.66│ 23385784.80│ │ ├──────────────┼───────┼───────┼───────────────┼───────┼───────────────┤ │ │Placa beton │ 2600 │ 840 │ 0,09 │1637.66│ 321898449.60│ └────────────────────────┴──────────────┴───────┴───────┴───────────────┴───────┴───────────────┘ ■ rho = densitatea materialului; ■ c = capacitatea calorică masică a materialului; ■ d = grosimea stratului; ■ A = aria elementului;
\nC = 1478.53 [MJ/K] ■ H = 3378.69 [W/K] - coeficient de transfer de căldură [W/K]; tau = 437605.14 s = 121.56 [h] a = 4.85 eta(1) = 0.9996 ...
\n2.6.3.
\nDeterminarea temperaturii de echilibru și perioada de încălzire reală a clădirii *Font 9* eta * Phi(a) theta(ed) = theta(id) - ───────────── H ● theta(ed) = temperatura de echilibru; ● theta(id) = 19.67°C - temperatura interioară de calcul; ● eta = 0,9996 factorul de utilizare al aporturilor; ● Phi(a) = 10996,77 W - aporturile solare și interne medii pe perioada de încălzire [W]; ● H = 3378.69 W/K - coeficientul de pierderi termice ale clădirii [W/K];
\nTemperatura de echilibru a clădirii este: theta(ed) = 16.41°C ┌────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.6.3.1: Determinarea perioadei de încălzire │ ├───────────────────────┬────────────────────────────────────┤ │ │ 2 Septembrie - 29 Aprilie │ │ ├────────────────────────────────────┤ │ │ Valori convenționale │ ├───────────────────────┴────────────────────────────────────┤ │ Luna theta(ed) t theta(e) theta(em) │ ├────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ - [°C] [zile] [°C] [°C] │ ├───────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┤ │Iulie │ 16.41 0 22 │ 5,7301 │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │August │ 16.41 0 21.2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Septembrie │ 16.41 28 16.9 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Octombrie │ 16.41 31 10.8 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Noiembrie │ 16.41 30 5.2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Decembrie │ 16.41 31 0.2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Ianuarie │ 16.41 31 -2.4 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Februarie │ 16.41 28 -0,1 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Martie │ 16.41 31 4.8 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aprilie │ 16.41 29 11.3 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Mai │ 16.41 0 16.7 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Iunie │ 16.41 0 20.2 │ │ ├───────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┤ │ 239 zile de încălzire │ └────────────────────────────────────────────────────────────┘ Durata sezonului de încălzire reală este de 239 de zile, adică 5736 ore. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni. ... ...
\n2.7.
\nProgramul de funcționare și regimul de furnizare a agentului termic Clădirea de locuit are un program de funcționare continuu, având un regim de furnizare a agentului termic continuu. ...
\n2.8.
\nCalculul pierderilor de căldura ale clădirii Q(L) = H * [theta(i) - theta(e)] * t [kWh] ● H = 3378.69 [W/K] - coeficient de pierderi de căldură [W/K] ● theta(i) = 19,67°C - temperatura interioară convențională de calcul [°C]; ● theta(e) = 5,7301°C - temperatura exterioară medie pe perioada de încălzire [°C]; ● D(z) = 239 zile - durata perioadei de încălzire determinată grafic [zile]; ● t = 239 x 24 = 5736 h - număr de ore perioadă de încălzire.
\nQ(L) = 270116.36 [kWh] ...
\n2.9.
\nCalculul aporturilor de căldură ale clădirii *Font 9* Q(g) = Q(i) + Q(s) [kWh] ● Q(i) = degajări de căldură interne [kWh];
\nQ(i) = [Phi(i,h) + (1-b) * Phi(i,u)] * t [kWh]
\nPhi(i,h) = Phi(i) * A(inc) = 6418.4 [W] ■ Phi(i) = 4 W/mp fluxul termic mediu al degajărilor interne [W] ■ A(inc) = 1604.60 - aria totală a spațiului încălzit [mp];
\nQ(i) = 36815.94 [kWh] ● Q(s) = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh];
\nQ(s) = Σ[I(sj) * ΣA(snj)] * t [kWh]
\nF(s) = F(h) * F(o) * F(f) ● F(h) = factorul parțial de corecție datorită orizontului; ● F(o) = factorul parțial de corecție pentru proeminente; ● F(f) = factorul parțial de corecție pentru aripioare. ■ F(F) = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
\nA(t) F(F) = ───── A ■ g = transmitanța totală la energie solară a suprafeței n; ● F(W) = factor de transmisie solară; ● g(┴) = transmitanța totală la energia solară pentru radiațiile perpendiculare pe vitraj; ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tabel 2.9.1: Valori medii ale intensității radiației solare pentru perioada │ │ de încălzire │ ├───────────┬────┬────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Luna │Zile│ Intensitatea radiației solare [W/mp] │ │ │ ├───────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤ │ │ │ NV │ SE │ SV │ NE │ ├───────────┼────┼───────┬───────┼──────┬───────┼──────┬───────┼──────┬───────┤ │Ianuarie │ 31 │ 14.90│ 32,08 │ 59.3│ 82,42 │ 59.3│ 82,42 │ 14.9│ 32,08 │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Februarie │ 28 │ 28 │ │ 87.3│ │ 87.3│ │ 28 │ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Martie │ 31 │ 38.9 │ │ 91.4│ │ 91.4│ │ 38.9│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Aprilie │ 29 │ 52.8 │ │ 91.6│ │ 91.6│ │ 52.8│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Mai │ 0 │ 70.4 │ │ 86 │ │ 86 │ │ 70.4│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Iunie │ 0 │ 78.2 │ │ 92.8│ │ 92.8│ │ 78.2│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Iulie │ 0 │ 71.1 │ │ 89.9│ │ 89.9│ │ 71.1│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │August │ 0 │ 75.8 │ │ 123.8│ │ 123.8│ │ 75.8│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Septembrie │ 28 │ 60.1 │ │ 119.1│ │ 119.1│ │ 60.1│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Octombrie │ 31 │ 36.3 │ │ 104.1│ │ 104.1│ │ 36.3│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Noiembrie │ 30 │ 16.5 │ │ 57.4│ │ 57.4│ │ 16.5│ │ ├───────────┼────┼───────┤ ├──────┤ ├──────┤ ├──────┤ │ │Decembrie │ 31 │ 12.3 │ │ 53 │ │ 53 │ │ 12.3│ │ └───────────┴────┴───────┴───────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┴───────┘ ┌───────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.9.2: Aporturi solare pe orientări │ ├───────────────────────────────────────────┤ │Orientare Σ A(snj) I(sj) Q(sj) │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ NV 30.34 32.08 973.37 │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ SE 39.22 82.42 3232.65 │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ SV 6.14 82.42 506.49 │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ NE 11.08 32.08 355.40 │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ TOTAL 5067.93 │ └───────────────────────────────────────────┘
\nQ(s) = 29069.63 [kWh] Q(g) = 65885.58 [kWh] ...
\n2.10.
\nNecesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Q(h) Necesarul de căldură pentru încălzirea spațiilor se obține făcând diferența între pierderile de căldură ale clădirii, Q(L), și aporturile totale de căldură Q(g), cele din urmă fiind corectate cu un factor de diminuare, eta, astfel:
\nQ(h) = Q(L) - eta * Q(g) [kWh] ● Q(L) = 270116.36 - pierderile de căldură ale clădirii [kWh]; ● Q(g) = 65885.58 - aporturi totale de căldură [kWh]; ● eta = factor de utilizare;
\nPentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, gamma, care reprezintă raportul dintre aporturi, Q(g) și pierderi, Q(L), astfel:
\nQ(g) gamma = ───── = 0.24 Q(L) Deoarece coeficient adimensional gamma diferit 1, atunci:
\n1 - gamma^a eta = ──────────────── 1 - gamma^(a+1) – gamma = 0,24 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi și pierderi; ... – a = parametru numeric care depinde de constanta de timp; ... tau a = a(0) + ────── tau(0) ■ a(0) = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001/1); ■ tau(0) = 30 h (conform Metodologiei Mc 001/1); ■ tau = 437605.14 [s] = 121.56 [h] ■ a = 4.85 ■ eta = 0.9991 ■ Q(h) = 204283.80 [kWh/an] 2.11.
\nConsumul de energie pentru încălzire, Q(fh) ...
\nQ(fh) = Q(h) + Q(th) - Q(rh,h) - Q(rwh) [kWh/an] ● Q(h) = 204283.80 [kWh] - necesarul de energie pentru încălzirea clădirii; ● Q(th) = totalul pierderilor de căldură datorate instalației de încălzire, inclusiv pierderile de căldură recuperate. Se includ de asemenea pierderile de căldură suplimentare datorate distribuției neuniforme a temperaturii în incinte și reglarea imperfectă a temperaturii interioare, în cazul în care nu sunt luate deja în considerare la temperatura interioară convențională;
\nQ(th) = Q(em) + Q(d) [kWh/an]
\nQ(em) = Q(em,str) + Q(em,c) [kWh] ■ Q(em,str) = pierderi de căldură cauzate de distribuția neuniformă a temperaturii;
\n1 - eta(em) Q(em,str) = ─────────── * Q(h) [kWh] eta(em) ● eta(em) = 0,93 - eficiența sistemului de transmisie a căldurii în funcție de tipul de corp de încălzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B); ● Q(h) = 204283.80 - necesarul de energie pentru încălzirea clădirii;
\nQ(em,str) = 15376.20 [kWh] ● Q(em,c) = pierderi de căldură cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizând metoda bazată pe eficiența sistemului de reglare eta(c);
\n1 - eta(c) Q(em,c) = ──────────── * Q(h) [kWh] eta(c) ● eta(c) = 0,94 - eficiența sistemului de reglare (MC II-1 Anexa II. Tab. 3B); ● Q(h) = 204283.80 - necesarul de energie pentru încălzirea clădirii;
\nQ(em,c) = 13039.39 [kWh] Q(em) = 28415.59 [kWh]
\nQ(d) = Σ U'(i) * [theta(m) - theta(ai)] * L(i) * t(H) [kWh/an] i ■ U'(i) = valoarea coeficientului de transfer de căldură; pi U'(i) = ────────────────────────────────────── [W/mK] 1 d(a) 1 ────────────── * 1n ──── + ─────────── 2 * lambda(iz) d(i) α(a) * d(a) ● lambda(iz) = 0,0462 [W/mK] - coeficientul de conducție a izolației [W/mK]; ● d(a) = diametrul exterior al conductei cu izolație [m]; ● d(i) = diametrul conductei fără izolație [m];
\n1 ● α(a) = ──── [W/mpK] - coeficientul global de transfer termic [W/mpK];
\n0.33 ■ theta(m) = temperatura medie a agentului termic; theta(tur) + theta(retur) theta(m) = ───────────────────────── = 70 [°C];
\n2 ■ theta(ai) = temperatura aerului exterior conductelor [°C]; ■ L(i) = lungimea conductei [m]; ■ t(H) = t * 24 = 5736 [h] numărul de ore în pasul de timp [h]; ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distribuție a căldurii către │ │ consumatori │ ├─────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │d(i) d(a) L(i) L(ea) U'(i) theta(m) theta(ai) t(H) Q(d) │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │[m] [m] [m] [m] [W/mK] [°C] [°C] [h] [kWh/an]│ ├─────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Subsol │0.04 0.09 206.28 1.5 0.24 70 8.73 5736 17118.52│ ├─────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Coloane │0.025 0.029 254.4 1.5 0.25 70 20 5736 18025.72│ ├─────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Racorduri│0.015 0.019 960 4 0.16 70 20 5736 44348.56│ └─────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ■ L(ea) = 4 [m] - lungimea echivalentă a armăturilor pentru conducte neizolate, cu diametrul < 100 mm și L(ea) = 1,5 [m] - lungimea echivalentă a armăturilor pentru conducte izolate, cu diametrul < 100 mm.
\nQ(d) = 79492.81 [kWh/an] Q(th) = 107908.40 [kWh/an] ● Q(rh,h) = căldură recuperată de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri;
\nQ(rh,h) = 62374.28 [kWh/an] ● Q(rh,w) = căldură recuperată de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada de încălzire (vezi paragraf 2.12);
\nQ(rh,w) = Q(coloane,acc) + Q(distribuție,acc) = 25027.01 [kWh/an] Q(fh) = 224790.91 [kWh/an] ...
\n2.12.
\nConsumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Q(acm) *Font 8* Q(acm) = Q(ac) + Q(ac,c) + Q(ac,d) [kWh/an] ● Q(ac) = necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum livrată;
\nQ(ac) = rho * c * V(ac) * [theta(ac) - theta(ar)] [kWh/an]
\nV(ac) = 1131.5 [mc/an]
\nQ(ac) = 64632.62 [kWh/an] ● Q(ac,c) = Pierderi de căldură aferente pierderilor și risipei de apă caldă de consum;
\nQ(ac,c) = Σ rho * c * V(ac,c) * [theta(ac,c) - theta(ar)] [kWh/an]
\nV(ac,c) = 486.55 [mc/an]
\nQ(ac,d) = Σ U'(i) * [theta(m) - theta(ai)] * L(i) * t(H) [kWh/an] ■ U'(i) = valoarea coeficientului de transfer de căldură; pi U'(i) = ────────────────────────────────────── [W/mK] 1 d(a) 1 ────────────── * 1n ──── + ─────────── 2 * lambda(iz) d(i) α(a) * d(a) ● lambda(iz) = 0,0462 [W/mK] - conductivitatea termică a izolației; ● d(a) = diametrul exterior al conductei cu izolație [m]; ● d(i) = diametrul exterior al conductei fără izolație [m];
\n1 ● α(a) = ──── [W/mpK] - coeficientul global de transfer termic 0.33 ■ theta(m) = temperatura medie a apei calde de consum livrate; [°C]; theta(tur) + theta(retur) theta(m) = ───────────────────────── = 50 [°C] 2 ■ theta(ai) = temperatura aerului din spațiul unde se afla distribuția [°C]; ■ L(i) = lungimea conductei [m]; ■ t(H) = t * 24 = 8760 [h] numărul de ore în pasul de timp [h]; ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distribuție a apei calde menajere către consumatori │ ├─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ d(i) d(a) L(i) U'(i) theta(m) theta(ai) t(Han) Q(ac,d) t(Hszî) Q(sezonî) │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ [m] [m] [m] [W/mK] [°C] [°C] [h] [kWh/an] [h] [kWh/an] │ ├─────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Subsol │0.032 0.082 124.00 0.22 50 8.73 8760 9912.22 5736 6490.47 │ ├─────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Coloane │0.025 0.065 148.4 0.20 50 20.00 8760 7946.61 5736 5203.40 │ ├─────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Racorduri│0.015 0.019 576 0.20 50 20.00 8760 30274.56 5736 19823.61 │ └─────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Q(ac,d) = 48133.41 [kWh/an] Pierderile de căldură recuperate ale conductelor de apă caldă de consum calculate pentru perioada de încălzire:
\nQ(rwh) = Q(coloane,acc) + Q(racorduri,acc) = 25027.01 [kWh/an] Q(acm) = 134999.65 [kWh/an] ...
\n2.13.
\nConsumul de energie pentru iluminat Calculul necesarului de energie pentru iluminat, în cazul clădirilor de locuit, se realizează conform Metodologiei Mc001 - PIV - tabelului 4 anexa II 4A1: ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat │ ├──────────┬───────┬────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip apart.│ S │Nr. Apart. W'(il) W'(il,total) │ │ ├───────┤ [kWh/an] Total/apart [kWh/an] │ │ │ [mp] │ │ ├──────────┼───────┼──────────────────────────────────────┬─────────────┤ │2 camere │ 46.36 │ 8 501.8 4014.8 │ 15648,4 │ ├──────────┼───────┼──────────────────────────────────────┤ │ │3 camere │ 66.1 │ 16 727.1 11633.6 │ │ └──────────┴───────┴──────────────────────────────────────┴─────────────┘ Valoarea consumului total se corectează cu coeficienți în funcție de: ● raportul dintre suprafața vitrată a anvelopei și suprafața pardoselii spațiului încălzit:
\nS(v) ──── = 0.27 < 0.3 => totalul se majorează cu 10% S(p) ● datorită faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevăzute cu ferestre exterioare: => totalul se majorează cu 5% W(il) = 18073.87 [kWh/an] ...
\n2.14.
\nEnergia primară și emisiile de CO(2) 2.14.1.
\nEnergia primară E(p) = Q(f,h,l) * f(h,l) + A(f,w,l) * f(w,l) + W(i,l) * f(i,l) [kWh/an] ● Q(f,h,l) = 224790.91 [kWh/an] energia termică consumată pentru încălzire, produsă la sursa din combustibil gaz natural; ● Q(f,w,i) = 134999,65 [kWh/an] energia termică consumată pentru prepararea apei calde de consum, produsă la sursa din combustibil gaz natural; Q(f,w) = Q(acm) ● W(i,l) = 18073,87 [kWh/an] energia electrica consumată pentru iluminat din S.E.N. ● f(w,l) = f(h,l) = 1,1 [kg/kWh] - factorul de conversie în energie primară pentru gaz natural; ● f(i,l) = 2,8 - factorul de conversie în energie primară pentru energie electrică E(p) = 446376,46 [kWh/an] ...
\n2.14.2.
\nEmisia de CO(2) *Font 8* E(CO(2)) = Q(f,h,l) * f(w,CO(2)) + Q(f,w,l) * f(w,CO(2)) + W(i,l) * f(i,CO(2)) [kg/an] ● f(h,CO(2)) = f(w,CO(2)) = 0,205 [kg/kWh] - factorul de emisie la arderea gazului natural; se aplică energiei la sursa primară ● f(i,CO(2)) = f(h,CO(2)) = 0.09 [kg/kWh] - factorul de emisie electricitate E(CO(2)) = 75383.71 [kg/an] Indicele de emisie echivalent CO(2) ┌ ┐ E(CO(2)) │kgCO(2)│ I(CO(2)) = ──────── = 46.98 │───────│ A(inc) │ mp an │ └ ┘ ... ... ...
\n3.
\nCertificarea energetică a blocului de locuințe Notarea energetică a clădirii se face în funcție de consumurile specifice corespunzătoare utilităților din clădire și penalităților stabilite corespunzător exploatării. Încadrarea în clasele energetice se face în funcție de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator în funcție de scala energetică specifică.
\n3.1.
\nConsumul anual specific de energie pentru încălzirea spațiilor Q(inc) q(inc) = ────── = 140.09 [kWh/mp an] A(inc) Unde Q(inc) = Q(f,h) Suprafața încălzită a clădirii este A(inc) = 1604,6 mp. ...
\n3.2.
\nConsumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum Q(acm) q(acm) = ────── = 84.13 [kWh/mp an] A(inc) ...
\n3.3.
\nConsumul anual specific de energie pentru iluminat W(il) w(il) = ────── = 11.26 [kWh/mp an] A(inc) ...
\n3.4.
\nConsumul total anual specific de energie q(tot) = q(inc) + q(acm) + w(il) = 235.49 [kWh/mp an] ...
\n3.5.
\nPenalizări acordate clădirii certificate ● p(1) - coeficient de penalizare funcție de starea subsolului tehnic p(1) = 1.05 ● p(2) - coeficient de penalizare funcție de utilizarea ușii de intrare în clădire p(2) = 1.05 ● p(3) - coeficient de penalizare funcție de starea elementelor de închidere mobilă din spațiile comune p(3) = 1.02 ● p(4) - coeficient de penalizare funcție de starea armăturilor de închidere și reglaj de la corpurile statice p(4) = 1.02 ● p(5) - coeficient de penalizare funcție de spălarea/curățirea instalației de încălzire interioară p(5) = 1.05 ● p(6) - coeficient de penalizare funcție de existența armăturilor de separare și golire a coloanelor de încălzire p(6) = 1.02 ● p(7) - coeficient de penalizare funcție de existența echipamentelor de măsură pentru decontarea consumurilor de căldură p(7) = 1.00 ● p(8) - coeficient de penalizare funcție de starea finisajelor exterioare ale pereților exteriori p(8) = 1.05 ● p(9) - coeficient de penalizare funcție de starea pereților exteriori din punct de vedere al conținutului de umiditate al acestora p(9) = 1.05 ● p(10) - coeficient de penalizare funcție de starea acoperișului peste pod p(10) = 1.00 ● p(11) - coeficient de penalizare funcție de starea coșului/coșurilor de evacuare a fumului p(11) = 1.00 ● p(12) - coeficient de penalizare care ține seama de posibilitatea asigurării necesarului de aer proaspăt la valoarea de confort p(12) = 1.06 p(0) = PI[p(i)] = 1,436 ...
\n3.6.
\nNota energetică Relația de calcul a notei energetice este următoarea:
\nN = exp[-B(1) * q(tot) * p(0) + B(2)] dacă q(tot) * p(0) ≥ q(Tm) N = 100 dacă q(tot) * p(0) < q(Tm) ● B(1) = 0.001053, B(2) = 4.73667 - coeficienți numerici determinați conform MC 001 2006; ● p(0) - coeficient de penalizare a notei acordate clădirii; ● q(Tm) - consumul specific anual normal de energie minim. rho(tot) * p(0) = 341.20 [kWh/mp an] ...
\n3.7.
\nDefinirea clădirii de referință Conform definiției clădirii de referință din MC001/PIII, se vor obține următoarele valori caracteristice pentru clădirea de referință atașată clădirii reale: ● Rezistențele termice corectate conform cerințelor minime sunt: ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 3.7.1: REZISTENTE TERMICE CORECTATE │ ├────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┤ │Elementul de construcție│ A R' real R' minim referință│ │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ [mp] [mpK/W] [mpK/W] │ ├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Perete exterior │ 1362.51 1.16 1.40 │ ├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Placa peste subsol │ 453.72 0.75 1.65 │ ├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │Placa peste ultimul etaj│ 453.72 1.16 3.00 │ └────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ● Coeficienții de transfer de căldură ai clădirii de referință calculați conform metodologiei prezentate anterior:
\nH(T) = 1899.15 [W/K] H(V) = 712.24 [W/K] H = 2611.39 [W/K] ● Determinarea perioadei de încălzire a clădirii de referință: theta(ed) = 15.45°C ┌────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tabel 3.7.2: Determinarea perioadei de încălzire │ ├───────────────────────┬────────────────────────────────────┤ │ │ 8 septembrie - 23 aprilie │ │ ├────────────────────────────────────┤ │ │ Valori convenționale │ ├───────────────────────┴────────────────────────────────────┤ │ Luna t(eo) t theta(e) theta(em) │ ├────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ - [°C] [zile] [°C] [°C] │ ├───────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┤ │Iulie │ 15.45 0 22 │ 5,3385 │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │August │ 15.45 0 21.2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Septembrie │ 15.45 23 16.9 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Octombrie │ 15.45 31 10.8 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Noiembrie │ 15.45 30 5.2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Decembrie │ 15.45 31 0.2 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Ianuarie │ 15.45 31 -2.4 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Februarie │ 15.45 28 -0,1 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Martie │ 15.45 31 4.8 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Aprilie │ 15.45 23 11.3 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Mai │ 15.45 0 16.7 │ │ ├───────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Iunie │ 15.45 0 20.2 │ │ ├───────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┤ │ 228 zile de încălzire │ └────────────────────────────────────────────────────────────┘ ● Pierderile de căldură ale clădirii de referință:
\nQ(L) = 204759.12 [kWh] ● Aporturile de căldură ale clădirii de referință:
\nQ(i) = 35121.48 [kWh] Q(s) = 27209.26 [kWh] Q(g) = 62330.75 [kWh] eta = 0.9994 ● Necesarul de căldură pentru încălzire clădirii de referință:
\nQ(h) = 142461.17 [kWh] ● Consumul de energie pentru încălzire, Q(fh):
\nQ(fh) = 154732.83 [kWh/an] ● Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Q(acm):
\nCalculul consumului specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum la clădirea de referință, racordată la un sistem de încălzire districtual (punct termic central sau centrala termică de cartier), se face conform MC001/PIII, Anexa 9:
\nA(loc) q(acm) = 1958 * i(loc) * ─────── [kWh/mp an] A(inc) – i(loc) = 0,078 - indice mediu statistic de ocupare a locuințelor (Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor - partea a II-a, Anexa II.3.C); ... – A(loc) = 916.7 - aria utilă a camerelor de locuit; ... – A(inc) = 1604.60 - aria utilă a spațiului încălzit. ... q(acm) = 87.25 [kWh/mp an] Q(acm) = 140002.09 [kWh/an] ● Consumul de energie pentru iluminat, W(il):
\nW(il) = 18073.87 [kWh/an] ● Energia primară și emisiile de CO(2):
\nE(p) = 374815.26 [kg/an] E(CO(2)) = 62047.31 [kg/an] E(CO(2)) I(CO(2)) = ──────── = 38.67 [kgCO(2)/mp an] A(inc) Notarea energetică a clădirii de referință se realizează în funcție de consumurile specifice aferente utilităților din clădire, utilizând scalele energetice corespunzătoare fiecărui consum, considerându-se penalizările p(0) = 1, astfel: ● Consumul anual specific de energie pentru încălzirea spațiilor:
\nQ(inc) q(inc) = ────── = 96.43 [kWh/mp an] A(inc) ● Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum:
\nQ(acm) q(acm) = ────── = 87.25 [kWh/mp an] A(inc) ● Consumul anual specific de energie pentru iluminat:
\nW(il) w(il) = ────── = 11.26 [kWh/mp an] A(inc) ● Consumul anual specific de energie: q(tot) = 194.95 [kWh/mp an] Relația de determinare a notei energetice este următoarea:
\nN = exp[-B(1) * q(tot) * p(0) + B(2)] dacă q(tot) * p(0) ≥ q(Tm) N = 100 dacă q(tot) * p(0) < q(Tm) ● B(1) = 0.001053, B(2) = - coeficienți numerici determinați conform MC 001 - 2006; ● p(0) - coeficient de penalizare a notei acordate clădirii; ● q(Tm) - consumul specific anual normal de energie minim. q(tot) * p(0) = 194.95 [kWh/mp an] ... ...
\n4.
\nDescrierea soluțiilor de reabilitare/modernizare termică Auditul energetic s-a efectuat conform noii metodologii de auditare aprobate prin Ordinul nr. 157/2007 al Ministerului Construcțiilor, Transporturilor și Turismului.
\nSoluțiile propuse corespund cerințelor din Ordonanța de Guvern OG nr. 18/2009 care menționează limitarea consumului specific de energie termică pentru încălzire la valoarea de 100 [kWh/mp an] și valori sporite ale rezistențelor termice corectate.
\nÎn cazul clădirii auditate s-au identificat următoarele soluții posibile de reabilitare:
\nSoluția 1 (S1) - Sporirea rezistenței termice a pereților exteriori peste valoarea de 2,5 mpK/W prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG nr. 18/2009, prin izolarea termică a pereților exteriori cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protecția acestuia și aplicarea tencuielii exterioare. La aplicarea termosistemului se va acorda o atenție deosebită acoperirii punților termice existente.
\nSoluția 2 (S2) - Înlocuirea tâmplăriei existente din lemn și metal de pe fațade, corespunzătoare celor două scări, cu tâmplărie termoizolantă etanșă cu ramă din PVC, având minim 5 camere și geamuri duble, tratate low-e și eventual cu strat de Argon. Pentru asigurarea calității aerului interior și evitarea creșterii umidității interioare tâmplăria va fi prevăzută cu fante higroreglabile.
\nSoluția 3 (S3) - Sporirea rezistenței termice a plăcii peste subsol peste valoarea minimă de 1,25 mpK/W prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG nr. 18/2009, prin fixarea, lipirea sau prinderea cu dispozitive mecanice a unui strat termoizolant realizat din plăci din polistiren expandat de 10 cm grosime sau vată minerală. Stratul termoizolant se va cobora pe pereții laterali ai subsolului pe o înălțime de 0,9 m pentru a \"închide\" punțile termice. Termoizolația se va proteja cu o masa de șpaclu armata cu plasă din fibră de sticlă.
\nSoluția 4 (S4) - Sporirea rezistenței termice a terasei peste valoarea minimă de 3,5 mpK/W prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG nr. 18/2009, prin îndepărtarea straturilor exterioare până la hidroizolație și montarea unui nou strat termoizolant, de calitate și grosime corespunzătoare noilor cerințe. Stratul termoizolant poate fi alcătuit din: – plăci de polistiren expandat de înaltă densitate, cu grosime de 10 cm, protejate cu o șapă din mortar de ciment armată, sau ... – plăci de polistiren extrudat cu grosime de 10 cm. ...
\nLa exterior terasa se va proteja cu un strat hidroizolant alcătuit din cel puțin 2 membrane bituminoase multistrat, cea exterioară fiind cu ardezie.
\nStratul termoizolant va \"îmbrăca\" aticul și se va racorda cu cel de pe fațadele clădirii.
\nSoluțiile propuse formează împreună un pachet de soluții care răspunde cerințelor OG nr. 18/2009 ■ Soluții recomandate pentru instalațiile aferente clădirii – refacerea izolației conductelor de distribuție agent termic încălzire și apă caldă de consum aflate în subsolul clădirii ... – montare robineți cu termostat pe racordul corpurilor de încălzire ... – montare debitmetre la punctele de consum apă caldă și apă rece ... – montarea becurilor economice în locul celor incandescente ... – asigurarea calității aerului interior prin ventilare naturală sau ventilare hibridă a apartamentelor (introducere permanentă aer exterior prin orificii pe fațade și evacuare aer interior prin băi și grupuri sanitare) ...
\nPachetul 1, P1 -> S1 + S2 + S3 + S4 - Cuplarea soluției S1 cu soluția S2, S3 și S4 propune izolarea termică a pereților exteriori, înlocuirea tâmplăriei existente vechi cu tâmplărie termoizolantă etanșă din PVC, sporirea rezistenței termice a plăcii peste subsol și sporirea rezistenței termice a planșeului peste ultimul nivel.
\nAnaliza energetică a soluțiilor de reabilitare Această analiză presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai clădirii pentru fiecare soluție în parte. În principal, este vorba de consumul anual de energie al clădirii care rezulta prin aplicarea fiecărei măsuri, mai redus decât cel aferent situației actuale. Analiza s-a efectuat atât pentru soluțiile prezentate cât și pentru pachetul de soluții menționat.
\nRezultatele analizei sunt următoarele: *Font 7* ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Varianta Necesar Consum Consum Consum Consum Economia anuală Nota Durata │ │ căldură al anual anual total total Energetică de │ │ clădirii încălzire specific specific încălzire│ │ încălzire │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ (kWh/an) (kWh/an) (kWh/mp,an) (kWh/mp,an) (kWh/an) (kWh/an) (%) [zile] │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ V0 │ │(Cl. Reală) 204283,81 224790,91 140,09 235,49 377864,4 0 0 79,64 239 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V1 (S1) 129958,20 140589,97 87,62 183,01 293663,5 84200,93 22,28 88,54 225 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V2 (S2) 179364,56 196537,79 122,48 217,88 349611,3 28253,11 9,62 85,11 235 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V3 (S3) 197037,44 216536,58 134,95 230,34 369610,1 8254,32 2,18 81,62 239 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V4 (S4) 184811,73 202676,47 126,31 221,71 355750,9 22114,44 5,85 81,33 237 │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V5 (P1) 89383,22 94768,14 59,06 154,46 247841,6 130022,76 34,41 95,34 213 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Analiza economică a soluțiilor propuse Această analiză presupune evaluarea următorilor indicatori: ● costurilor de investiție a variantelor de reabilitare; ● duratei de viață a variantelor de reabilitare; ● economiile energetice datorate adoptării variantelor de reabilitare.
\nȚinând seama de costul specific al energiei termice se stabilesc următoarele: ● durata de recuperare a investiției pentru fiecare variantă de reabilitare; ● costul specific al energiei termice economisite; ● reducerea procentuală a facturii la utilitățile de energie termică.
\nÎn analiza economică a variantelor de reabilitare s-a avut în vedere un cost specific al agentului de încălzire de 0,5 lei/kWh. Această valoare reprezintă prețul nesubvenționat indicat de furnizorul de agent termic pentru încălzire în București. Prețurile unitare aferente fiecărei soluții reprezintă valori medii ale pieței la momentul întocmirii auditului.
\nRezultatele analizei economice: ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Varianta Economia Cost Durata Durata Costul specific │ │ anuală aproximativ de recuperare al economiei │ │ investiție viață investiție energetice │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ (kWh/an) (lei) (ani) (ani) (lei/kWh) │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V1 (S1) 84200,93 172902,01 20 4,11 0,103 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V2 (S2) 28253,12 35993,07 15 2,55 0,085 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V3 (S3) 8254,32 34546,24 15 8,37 0,279 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V4 (S4) 22114,44 61415,53 10 5,55 0,278 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │V5 (P1) 130022,76 304856,86 10 4,69 0,156 │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ...
\n5.
\nConcluzii Analizele energetice și economice prezentate în tabelele 1 și 2 pun în evidență performanțele diferitelor soluții de reabilitare. Astfel: ● Varianta de reabilitare V1 (S1) - implica un cost de cca. 172902 lei și se recuperează în cca. 4.11 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.102 lei/kWh. Această soluție implica un cost relativ mare al investiției dar aduce o economie semnificativă de energie și îmbunătățește confortul termic interior. În același timp, soluția aduce îmbunătățiri performanței energetice a anvelopei clădirii prin limitarea efectelor punților termice. Această soluție se va aplica conform detaliilor și indicațiilor date în proiectul de execuție întocmit de un specialist în domeniul construcțiilor civile care va analiza starea clădirii din punct de vedere al rezistenței. ● Varianta de reabilitare V2 (S2) - implica un cost de cca. 35993 lei și se recuperează în cca. 2.55 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.08 lei/kWh. Această soluție este cea mai performantă din punct de vedere tehnico-economic. ● Varianta de reabilitare V3 (S3) - implica un cost de cca. 34546 lei și se recuperează în cca. 8.37 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.27 lei/kWh. Aplicând soluția de termoizolare a plăcii peste subsol printr-o costul investiției este relativ mare comparativ cu economia de energie însă îmbunătățește semnificativ confortul termic din spațiile de la parter și asigură închiderea punților termice pe ansamblul anvelopei. ● Varianta de reabilitare V4 (S4) - implica un cost de cca. 61415.53 lei și se recuperează în cca. 5.55 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.27 lei/kWh. Aplicând soluția de termoizolare a plăcii planșeului de pod ca și în cazul termoizolării plăcii pe sol se asigură continuitatea stratului termoizolant aplicat anvelopei clădirii și se reduc pierderile de energie. ● Varianta de reabilitare V5 (P1) - implica un cost de cca. 304856 lei și se recuperează în cca. 4.69 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0,15 lei/kWh. Varianta de reabilitare este bună atât din punct de vedere energetic cât și economic rezultând scăderea consumului anual specific pentru încălzire la valoarea de 59.06 kwh/mp an, respectând prevederile Ordonanței de Guvern OG nr. 18/2009.
\nÎn analiza și decizia finală privind adoptarea anumitor soluții și pachete de soluții în scopul reducerii consumurilor energetice trebuie avut în vedere faptul ca prețul specific al energiei termice va crește în următorii ani, astfel încât durata de recuperare a investițiilor se va reduce corespunzător.
\nCentralizator al soluțiilor de reabilitare energetică a clădirii din București *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. Soluție/ Consum Consum Consum Econ. de Econ. Durata Costul Durata de Costul │ │crt. Pachet specific specific specific energie, relat de investiției recup. a energiei │ │ soluții încălzire acm total Delta E de viață, (LEI) investiției, economisite, │ │ modernizare (kWh/mp,an) (kWh/mp,an) (kWh/mp,an) (kWh/an) energie N(s) N(R), (ani) e (LEI/kWh) │ │ (%) (ani) │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 V1 (S1) 87,62 84,13 183,01 84200,9 22,28 20 172902,01 4,11 0,102672 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 V2 (S2) 122,48 84,13 217,88 28253,1 9,62 15 35993,07 2,55 0,08493 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 V3 (S3) 134,95 84,13 230,34 8254,3 2,18 15 34546,24 8,37 0,279015 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4 V4 (S4) 126,31 84,13 221,71 22114,4 5,85 10 61415,53 5,55 0,277717 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5 V5 (P1) 59,06 84,13 154,46 130022,8 34,41 10 304856,86 4,69 0,156309 │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Bibliografie Întocmirea raportului de audit energetic al clădirii s-a efectuat în conformitate cu prevederile noii Metodologii Mc 001/2006, privind calculul consumurilor de energie a clădirilor.
\nAlte documente conexe sunt: ● Legea nr. 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice. ● O.G. nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice. ● O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanța de urgență privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe publicată în MO nr. 155/2009. ● Norma Metodologică din 17.03.2009 - Norma metodologică de aplicare a O.G. nr. 18/04.03.2009 ● Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. ● NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziției aerului în spații cu diverse destinații, în funcție de activitățile desfășurate în regim de iarnă-vară. ● GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcțiilor și instalațiilor aferente. ● SC 007-2002 - Soluții cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. ● C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile de locuit. ● C 107/3-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor. ● C 107/5-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție în contact cu solul. ● SR 4839-1997 - Instalații de încălzire. Numărul anual de grade-zile. ● SR 1907/1-1997 - Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripții de calcul. ● SR 1907/2-1997 - Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenționale de calcul. ● STAS 4908-85 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale. ● STAS 11984-83 - Instalații de încălzire centrală. Suprafața echivalentă termic a corpurilor de încălzire.
\nCertificat de performanță energetică DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A CLĂDIRII [] Performanța energetică a clădirii de referință: ┌───────────────────────────────────────────┬─────────────────┐ │ Consum anual specific de energie │ │ │ [kWh/mp an] │Notare energetică│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────┤ │pentru: │ 92,90 │ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │Încălzire: 96,43 │ │ │Apă caldă de consum: 87,25 │ │ │Climatizare: - │ │ │Ventilare mecanică: - │ │ │Iluminat: 11,26 │ │ └───────────────────────────────────────────┴─────────────────┘ [] Penalizări acordate clădirii certificate și motivarea acestora: *Font 7* P(0) = 1.436 - după cum urmează. ■ Subsol inundat/inundabil p(1) = 1,05 ■ Ușa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere și este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare p(2) = 1,05 ■ Ferestre/uși în stare proastă, lipsă sau sparte p(3) = 1,02 ■ Corpuri statice sunt dotate cu armături de reglaj dar unele nu funcționează p(4) = 1.02 ■ Corpurile statice nu au fost demontate și spălate/curățate în totalitate după ultimul sezon de încălzire p(5) = 1,05 ■ Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare și golire a acestora, funcționale p(6) = 1,02 ■ Există contor general de căldură pentru încălzire și acm.m p(7) = 1,00 ■ Stare proastă a tencuielii exterioare p(8) = 1,05 ■ Pereții exteriori umezi p(9) = 1,05 ■ Terasa degradată, dar în stare uscată p(10) = 1,00 ■ Nu prezintă coșuri de fum p(11) = 1,00 ■ Există sistem de ventilare naturală, stare de nefuncționare p(12) = 1,06 Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcție de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză termică și energetică a construcției și instalațiilor aferente.
\nNotarea energetică a clădirii ține seama de penalizările datorate utilizării neraționale a energiei.
\nPerioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia [] Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătățirea performanței energetice a clădirii: ■ Soluții recomandate pentru anvelopa clădirii:
\nSoluția 1 (S1) - Sporirea rezistenței termice a pereților exterior peste valoarea de 2,5 mpk/W., prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG nr. 18/2009, prin izolarea termică a pereților exteriori cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protecția acestuia și aplicarea tencuielii exterioare. La aplicarea termosistemului se va acorda o atenție deosebită închiderii punților termice existente.
\nSoluția 2 (S2) - Înlocuirea tâmplăriei existente din lemn și metal de pe fațade, corespunzătoare celor două scări, cu tâmplărie termoizolantă etanșă din PVC, minim 3 camere și geamuri duble cu strat de Argon. Pentru asigurarea calității aerului interior și evitarea creșterii umidității interioare tâmplăria va fi prevăzută cu fante higroreglabile.