3.4. SPECIFICAȚII PENTRU RADIOFARUL NEDIRECȚIONAL (NDB)3.4.1. Definiții Raza medie a zonei de acoperire nominală. Raza unui cerc care are aceeași suprafață ca și zona de acoperire nominală. Zona de acoperire efectivă. Zona din jurul unui radiofar nedirecțional în care se pot obține relevmente cu o precizie suficient de mare pentru natura operațiunii respective. Locator LF/MF. Un radiofar nedirecțional LF/MF utilizat ca un mijloc pentru apropierea finală. De obicei, un locator LF/MF are o rază medie a zonei de acoperire nominală cuprinsă între 18,5 și 46,3 km (10 și 25 NM). Zona de acoperire nominală. Zona din jurul unui radiofar nedirecțional în care intensitatea câmpului vertical al undei terestre depășește valoarea minimă specificată pentru zona geografică în care se află situat radiofarul.
\nDefiniția de mai sus are rolul de a stabili o metodă de clasificare a radiofarurilor pe baza zonei de acoperire normală, estimată în absența efectului ionosferei asupra transmisiei și/sau propagării anormale de la radiofarul respectiv sau a interferențelor de la alte dispozitive LF/MF, dar luând în considerare zgomotul atmosferic din zona geografică respectivă. ... 3.4.2. Zona de acoperire3.4.2.1. Valoarea minimă a intensității câmpului, în zona de acoperire nominală a unui radiofar nedirecțional, trebuie să fie de 70 microvolți per metru. Instrucțiuni referitoare la intensitățile câmpurilor, necesare mai ales pentru latitudini între 30°N și 30°S, se regăsesc în documentațiile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
\nPrevederile ITU relevante sunt prezentate în capitolul VIII, Articolul 35, secțiunea IV, partea B a reglementărilor radio. Selectarea locațiilor și a momentelor în care este măsurată intensitatea câmpului este importantă pentru evitarea rezultatelor anormale pentru poziția respectivă; delimitările pe rutele aeriene din zona din jurul radiofarului sunt cele mai importante din punct de vedere operațional. ... 3.4.2.2. Toate notificările sau datele privind radiofarurile nedirecționale se fac pe baza razei medii a zonei de acoperire nominală. La clasificarea radiofarurilor în zonele în care pot apărea, în perioadele diurne sau în cele sezoniere, variații considerabile ale zonei de acoperire nominală trebuie luate în considerare.
\nRadiofarurile care au o rază medie a zonei de acoperire nominală între 46,3 și 278 km (25 și 150 NM) trebuie să fie indicate prin cel mai apropiat multiplu de 46,3 km (25 NM), în raport cu raza medie a zonei de acoperire nominală, iar radiofarurile cu rază medie a zonei de acoperire nominală de peste 278 Km (150 NM) trebuie să fie indicate prin cel mai apropiat multiplu de 92,7 Km (50 NM). ... 3.4.2.3. În cazul în care zona de acoperire nominală a unui radiofar nedirecțional diferă din punct de vedere fizic, în diverse sectoare operațional semnificative, clasificarea sa trebuie exprimată prin raza medie a zonei de acoperire nominală și prin limitele unghiulare ale fiecărui sector, după cum urmează: Raza zonei de acoperire nominală a sectorului / limitele unghiulare ale sectorului trebuie exprimate ca relevment magnetic, în sensul acelor de ceasornic de la radiofar.
\nAtunci când un radiofar nedirecțional se clasifică în acest mod, numărul de sectoare trebuie menținut la un nivel minim și să nu fie mai mare de doi. Raza medie a unui anumit sector al zonei de acoperire nominală este egală cu raza sectorului de cerc corespunzător aceleiași zone. Exemplu: 150/210° - 30° 100/30° - 210° ... ... 3.4.3. Limitări în ceea ce privește puterea de radiație. Puterea radiată a unui radiofar nedirecțional nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 dB puterea necesară pentru obținerea zonei sale de acoperire nominală convenite, cu excepția situației în care această putere poate fi crescută, dacă este coordonată regional sau dacă nu produce interferențe altor facilități. ... 3.4.4.
\nFrecvențele radio3.4.4.1. Frecvențele radio alocate radiofarurilor nedirecționale trebuie să fie selectate dintre frecvențele disponibile în acea porțiune de spectru cuprinsă între 190 kHz și 1750 kHz. ... 3.4.4.2. Toleranța de frecvență aplicabilă în cazul radiofarurilor nedirecționale este de 0,01 procente, cu excepția radiofarurilor nedirecționale cu o putere radiată în antenă de peste 200 W și care utilizează frecvențe de 1606,5 kHz și mai mari, la care toleranța trebuie să fie de 0,005 procente. ... 3.4.4.3. Acolo unde se utilizează două locatoare LF/MF, ca mijloace suplimentare ale unui sistem de aterizare instrumentală (ILS), ecartul de frecvență dintre purtătoarele emise de cele două locatoare nu trebuie să fie mai mic de 15 kHz, pentru a se asigura funcționarea corectă a radiocompasului și preferabil, nu mai mare de 25 kHz, pentru a permite schimbarea rapidă a acordului de frecvență, în cazul în care o aeronavă este echipată doar cu un singur radiocompas. ... 3.4.4.4.
\nAcolo unde radiolocatoarele LF/MF, asociate cu echipamente ILS care deservesc capetele opuse ale unei singure piste, au alocate o frecvență comună, trebuie să fie luate măsuri de precauție pentru ca echipamentul, care nu este în uz operațional, să nu poată emite. NOTĂ: Indicații suplimentare referitoare la modul de funcționare a radiolocatoarelor pe canale de frecvență comune sunt prezentate în RACR-CNS, volumul V, capitolul 3, pct. 3.2.2. ... ... 3.4.5. Identificarea3.4.5.1. Fiecare radiofar nedirecțional trebuie să fie identificat individual prin intermediul unui grup de două sau trei litere din codul Morse internațional, transmise cu o viteză de aproximativ 7 cuvinte pe minut. ... 3.4.5.2.
\nSemnalul/Codul de identificare complet este transmis cel puțin o dată la fiecare 30 secunde, cu excepția cazului în care identificarea radiofarului este efectuată prin manipularea bipozițională (on/off) a purtătoarei. În această situație, identificarea se efectuează la intervale de aproximativ 1 minut, cu excepția cazului anumitor stații NDB unde se poate utiliza un interval mai scurt, dacă acest lucru este considerat oportun din punct de vedere operațional.3.4.5.2.1. [Rezervat] ... ... 3.4.5.3. În cazul radiofarurilor nedirecționale cu o rază medie a zonei de acoperire nominală mai mică sau egală cu 92,7 km (50 NM), care sunt în primul rând mijloace pentru apropiere și zonă de așteptare din vecinătatea unui aerodrom, semnalul de identificare trebuie să fie transmis de cel puțin trei ori la fiecare 30 secunde, la intervale egale, în cadrul perioadei respective de timp. ... 3.4.5.4.
\nFrecvența tonului de modulație, utilizat pentru identificare, trebuie să fie de 1020 Hz plus sau minus 50 Hz, sau 400 Hz plus sau minus 25 Hz. Stabilirea valorii care urmează să fie utilizată trebuie să se facă la nivel regional, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. ... ... 3.4.6. Caracteristicile emisiilor Următoarele specificații nu urmăresc să excludă utilizarea modulațiilor sau a tipurilor de modulații, care ar putea fi utilizate în radiofarurile nedirecționale în plus față de cele specificate pentru identificare, inclusiv cele pentru identificare simultană și modulație voce, cu condiția ca aceste modulații suplimentare să nu afecteze în mod fizic performanțele de funcționare ale radiofarurilor nedirecționale în legătură cu ADF de la bord, utilizate în mod normal și cu condiția ca utilizarea acestora să nu provoace interferențe altor servicii NDB.3.4.6.1.
\nCu excepția cazurilor stipulate la pct. 3.4.6.1.1, toate radiofarurile nedirecționale emit o undă purtătoare continuă și sunt identificate prin manipularea bipozițională on/off, a unui ton de modulație în amplitudine (NON/A2A).3.4.6.1.1. Radiofarurile nedirecționale, altele decât cele utilizate parțial sau în totalitate pentru apropiere, zonă de așteptare și aterizare, sau cele care au o rază medie a zonei de acoperire nominală mai mică de 92,7 km (50 NM), pot fi identificate prin manipularea bipozițională on/off a undei purtătoare nemodulate (NON/A1A), dacă se află în zone cu foarte multe radiofaruri și/sau în care zona de acoperire nominală necesară nu poate fi obținută din următoarele motive:a) interferențe radio de la stațiile radio; ... b) nivel ridicat de zgomot atmosferic; ... c) condiții locale. ... La selectarea tipurilor de emisie trebuie luată în considerare posibilitatea apariției unor confuzii, în cazul în care o aeronavă schimbă acordul de la o stație NON/A2A la o stație NON/A1A, fără a schimba radiocompasul de la modul de operare \"MCW\" (undă continuă modulată) la \"CW\" (undă continuă). ... ... 3.4.6.2.
\nPentru fiecare radiofar nedirecțional, identificat prin manipularea bipozițională on/off a unui ton de modulație audio (frecvență modulatoare de sunet), gradul de modulație trebuie menținut cât mai aproape posibil de 95 procente. ... 3.4.6.3. Pentru fiecare radiofar nedirecțional, identificat prin manipularea bipozițională on/off a unui ton de modulație audio, caracteristicile emisiei din timpul identificării trebuie să fie de natură să asigure identificarea satisfăcătoare, la limita zonei sale de acoperire nominală. Condiția precedentă necesită un procentaj de modulație cât mai mare posibil și menținerea pe durata identificării a unei puteri adecvate a frecvenței purtătoare radiate. Cu o bandă de trecere a ADF-ului de plus sau minus 3 kHz în jurul purtătoarei, un raport semnal/zgomot de 6 dB, la limita zonei de acoperire nominală, satisface în general condiția precedentă. ... 3.4.6.4.
\nPuterea purtătoarei unui radiofar nedirecțional, cu emisii NON/A2A, nu trebuie să scadă atunci când este radiat semnalul de identificare, cu excepția cazului în care, pentru un radiofar nedirecțional, cu o rază medie a zonei de acoperire nominală de peste 92,7 km (50 NM), poate fi acceptată o scădere de maximum 1,5 dB. ... 3.4.6.5. Modulațiile de frecvență audio nedorite trebuie să totalizeze mai puțin de 5 procente din amplitudinea purtătoarei. Performanțele privind fiabilitatea unui echipament automat ADF de bord pot fi serios afectate, dacă emisia radiofarului conține modulația într-o frecvență audio, egală sau apropiată de frecvența de comutare a buclei, sau de a doua armonică a sa. Frecvențele de comutare a buclei, la echipamentele aflate în uz, sunt cuprinse între 30 Hz și 120 Hz. ... 3.4.6.6.
\nLățimea de bandă aferentă emisiilor și nivelul emisiilor parazite trebuie să fie menținute la cea mai mică valoare permisă de starea tehnică și de natura serviciului. Articolul S3 al Reglementărilor radio ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU) conține prevederi generale cu privire la caracteristicile tehnice ale echipamentelor și emisiilor. Reglementările radio conțin prevederi specifice referitoare la lățimea de bandă necesară, toleranța de frecvență, emisiile parazite și clasificarea emisiilor (a se vedea Anexele APS1, APS2 și APS3). ... ... 3.4.7. Amplasarea locatoarelor LF/MF3.4.7.1. Acolo unde locatoarele LF/MF sunt utilizate ca o completare a sistemului de aterizare instrumentală ILS, acestea trebuie instalate la amplasamentele radiomarkerelor exterior și intermediar.
\nAcolo unde se utilizează un singur locator LF/MF, ca o completare a sistemului de aterizare instrumentală ILS, se impune instalarea la amplasamentul radiomarkerului exterior. Atunci când radiolocatoarele LF/MF sunt utilizate ca un sistem de apropiere finală în absența unui ILS, trebuie să fie alese amplasamente echivalente cu cele alese în cazul în care este instalat un sistem ILS, luând în considerare prevederile relevante privind distanța minimă față de obstacole, conform PANS-OPS (Doc 8168). ... 3.4.7.2. Acolo unde locatoarele LF/MF sunt instalate, atât pe poziția radiomarkerului exterior, cât și pe poziția radiomarkerului intermediar, ele trebuie amplasate, în măsura în care este posibil, pe aceeași parte a prelungirii axului pistei, pentru asigurarea unei direcții între locatoarele LF/MF, cât mai paralelă posibil cu axul pistei. ... ... 3.4.8.
\nMonitorizarea3.4.8.1. Pentru fiecare radiofar nedirecțional trebuie să fie asigurate mijloace adecvate care să permită detectarea oricăreia dintre următoarele situații, la un amplasament corespunzător:a) o scădere a puterii purtătoarei radiate cu peste 50 procente sub puterea necesară pentru zona de acoperire nominală; ... b) căderea transmiterii semnalului de identificare; ... c) funcționarea defectuoasă sau defectarea mijloacelor de monitorizare. ... ... 3.4.8.2. [Rezervat] ... 3.4.8.3. Pe parcursul orelor de funcționare a unui locator LF/MF, mijloacele de monitorizare trebuie să asigure o verificare continuă a funcționării locatorului respectiv, conform prevederilor de la pct. 3.4.8.1 lit. a), b) și c). ... 3.4.8.4.
\nPe parcursul orelor de funcționare a unui radiofar nedirecțional, altul decât un locator LF/ MF, mijloacele de monitorizare trebuie să asigure o verificare continuă a funcționării radiofarului nedirecțional respectiv, conform prevederilor de la pct. 3.4.8.1 lit. a), b) și c). ... ... ...
\n3.5. SPECIFICAȚII PENTRU ECHIPAMENTELE UHF PENTRU MĂSURAREA DISTANȚEI (DME) În secțiunea următoare, sunt prezentate două tipuri de echipamente DME: DME/N, pentru aplicații de uz general și DME/P, pentru aplicații în conformitate cu prevederile de la pct. 3.11.3.3.5.1. Definiții Zgomot la nivelul comenzilor (CMN). Acea porțiune din eroarea de semnal de ghidare, care determină mișcarea suprafeței de control și a manșei și poate afecta unghiul de asietă al aeronavei pe durata zborului, cu pilot automat cuplat, dar care nu determină devierea aeronavei de la cursul dorit și/sau pantei de coborâre (A se vedea pct. 3.11.) Timp mort DME. O perioadă imediat următoare decodării unei interogări valide, în timpul căreia o interogare recepționată nu determină generarea unui răspuns.
\nTimpul mort are scopul de a împiedica transponderul să răspundă la ecourile apărute ca urmare a efectelor propagării pe căi multiple (multi-cale). DME/N. Echipament pentru măsurarea distanței, care satisface, în primul rând, necesitățile operaționale ale navigației pe rută sau TMA (regiune terminală de control), litera \"N\" indicând caracteristici de spectru îngust. DME/P. Echipament pentru măsurarea distanței, al sistemului de aterizare cu microunde (MLS), litera \"P\" indicând măsurarea precisă a distanței. Caracteristicile spectrului de frecvențe radio sunt cele ale echipamentelor DME/N. Putere echivalentă izotropic radiată (E.I.R.P.). Produsul puterii furnizate antenei și al câștigului antenei într-o direcție dată în raport cu o antenă izotropă (câștig absolut sau izotrop) Mod Apropiere Finală (FA).
\nRegimul de operare al echipamentului DME/P, care asigură suport pentru operațiuni de zbor, în zona de apropiere finală și în zona pistei. Modul Apropiere Inițială (IA). Regimul de operare al echipamentului DME/P, care asigură suport pentru operațiunile de zbor din afara zonei de apropiere finală și în care DME/P este interoperabil cu DME/N. Timp de cheie apăsată (key down time). Timpul în care se transmite un punct sau o linie din alfabetul Morse. Punct de referință de apropiere MLS (MLS approach reference datum). Un punct de pe panta minimă de aterizare, situat la o înălțime specificată deasupra pragului pistei. (A se vedea pct. 3.11.). Punct de origine MLS (datum point). Punctul de pe axul pistei, situat cel mai aproape de centrul de fază al antenei, ce furnizează azimutul pentru apropiere. (A se vedea pct. 3.11.). Mod W, X, Y, Z. O metodă de codare a transmisiilor DME, prin spațierea în timp a impulsurilor dintr-o pereche de impulsuri, astfel încât fiecare frecvență să poată fi utilizată de mai multe ori. Timp parțial de creștere. Timpul măsurat între punctele aflate la 5 procente și la 30 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al anvelopei impulsului. Eroare de urmărire a traiectoriei (PFE). Acea porțiune din eroarea semnalului de ghidare, care ar putea determina devierea aeronavei de la cursul dorit și/sau de la panta dorită. (A se vedea pct. 3.11.) Amplitudinea impulsului. Tensiunea maximă a anvelopei impulsului. Timp de cădere a impulsului. Timpul măsurat între punctele aflate la 90 procente și 10 procente din amplitudinea maximă, pe frontul descrescător al anvelopei impulsului.
\nCod de impuls. Metoda de diferențiere între modurile W, X, Y și Z și între modurile FA și IA. Durata impulsului. Intervalul de timp dintre punctele aflate la 50 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător și pe cel descrescător al anvelopei impulsului. Timp de creștere a impulsului. Timpul măsurat între punctele aflate la 10 procente și la 90 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al anvelopei impulsului. Eficiența răspunsurilor. Raportul dintre numărul de răspunsuri transmise de transponder și numărul total de interogări valide recepționate. Căutare. Starea care apare atunci când interogatorul DME încearcă să achiziționeze și să se caleze pe răspunsul la propriile interogări generate de transponderul selectat.
\nEficiența sistemului. Raportul dintre răspunsurile valide procesate de interogator și numărul total al interogărilor efectuate de acesta. Urmărire. Starea care apare atunci când interogatorul DME obține automat răspunsurile la propriile sale interogări și asigură în mod continuu măsurarea distanței. Viteză de transmisie. Numărul mediu de perechi de impulsuri transmise pe secundă, generate de transponder. Origine virtuală. Punctul în care linia dreaptă care trece prin punctele aflate la 30 procente și 5 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al impulsului, intersectează axa care indică 0 procente din amplitudinea maximă. ... 3.5.2. Informații generale3.5.2.1. În cockpit, sistemul DME indică în mod continuu și cu precizie distanța oblică a unei aeronave echipate, față de punctul de referință al echipamentului DME aflat la sol. ... 3.5.2.2.
\nSistemul cuprinde două componente de bază, una montată în aeronavă, iar cealaltă instalată la sol. Componenta din aeronavă este denumită interogator, iar componenta de la sol este denumită transponder. ... 3.5.2.3. Atunci când sunt în funcțiune, interogatoarele interoghează transponderele care, la rândul lor, transmit interogatorului răspunsuri sincronizate cu interogările, asigurând astfel mijloacele necesare pentru măsurarea cu precizie a distanței. ... 3.5.2.4. Echipamentul DME/P are două moduri de operare, IA și FA. ... 3.5.2.5. Atunci când un echipament DME este asociat cu un ILS, cu un MLS sau cu un VOR, cu scopul de a constitui un singur mijloc, trebuie:a) să fie operat pe o pereche de frecvențe standardizate, în conformitate cu pct. 3.5.3.3.4; ... b) să fie colocat (asociat), în cadrul limitelor pentru echipamente asociate, specificate la pct. 3.5.2.6 și ... c) să respecte prevederile referitoare la identificare, specificate la pct. 3.5.3.6.4. ... ... 3.5.2.6.
\nLimitele de colocare (asociere), pentru un echipament DME asociat cu un echipament ILS, MLS sau VOR.3.5.2.6.1. Echipamentele VOR și DME asociate trebuie să fie colocate (asociate), conform următoarelor indicații:a) pentru acele echipamente care sunt utilizate în zone terminale, destinate procedurilor de apropiere sau altor proceduri, unde este necesar ca sistemul să aibă capacitatea de a stabili cu cea mai mare precizie poziția; distanța de separare dintre antenele VOR și DME nu trebuie să depășească 80 m (260 ft); ... b) în cazul în care echipamentele sunt prevăzute pentru alte scopuri decât cele stipulate la a), distanța de separare dintre antenele VOR și DME nu trebuie să depășească 600 m (2000 ft). ... ... 3.5.2.6.2.
\nAsocierea unui DME cu un ILS ... 3.5.2.6.3. Asocierea unui DME cu un MLS3.5.2.6.3.1. Dacă un echipament DME/P este utilizat pentru a furniza informații privind distanța, acesta trebuie poziționat cât mai aproape posibil față de echipamentul MLS care furnizează azimutul. Indicațiile privind amplasarea unui echipament DME, în asociere cu MLS, se regăsesc în documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Aceste indicații prezintă în particular etapele care trebuie realizate pentru a preveni indicarea diferită a distanței zero, atunci când un echipament DME/P asociat cu MLS și un echipament DME/N asociat cu ILS deservesc aceeași pistă. ... ... ... 3.5.2.7. Standardele specificate la pct.3.5.3, 3.5.4, și 3.5.5, notate prin ++, trebuie să se aplice numai echipamentelor ce au fost instalate pentru prima oară după data de 01.01.1989. ... ... 3.5.3.
\nCaracteristicile sistemului.3.5.3.1. Cerințele de performanță3.5.3.1.1. Distanța măsurată. Sistemul oferă un mijloc de măsurare a distanței oblice, de la o aeronavă până la un transponder selectat, la limita zonei de acoperire recomandate de cerințele operaționale ale transponderului selectat. ... 3.5.3.1.2. Zona de acoperire3.5.3.1.2.1. Dacă este asociat cu un radiofar omnidirecțional VHF (VOR), zona de acoperire a unui echipament DME/N trebuie să fie cel puțin egală cu cea a VOR, în măsura în care acest lucru este posibil. ... 3.5.3.1.2.2. Dacă este asociat cu un ILS sau MLS, zona de acoperire a unui echipament DME/N trebuie să fie cel puțin egală cu sectoarele de acoperire pentru ghidarea în azimut, ale sistemelor ILS sau MLS. ... 3.5.3.1.2.3.
\nZona de acoperire a echipamentului DME/P trebuie să fie cel puțin egală cu cea asigurată de sectoarele de acoperire pentru ghidare în azimut ale MLS. Nu se intenționează specificarea distanței operaționale și a zonei de acoperire, în limitele cărora poate fi utilizat sistemul; distanța de separare dintre echipamentele care au fost deja instalate poate limita distanța în anumite zone. ... ... 3.5.3.1.3. Precizia3.5.3.1.3.1. Precizia sistemului. Standardele de precizie specificate la pct. 3.5.3.1.4, 3.5.4.5 și 3.5.5.4 trebuie să fie atinse la un nivel de 95 procente. ... ... 3.5.3.1.4. Precizia echipamentelor DME/P În continuare, sunt specificate două standarde de precizie, 1 și 2, prin intermediul cărora echipamentele DME/P pot fi utilizate în diverse aplicații.
\nIndicațiile privind standardele de precizie sunt explicitate în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.5.3.1.4.1. Componentele erorii. Eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE) cuprinde acele componente de frecvență ale erorii DME/P la ieșirea interogatorului, care sunt situate sub valoarea de 1,5 rad/s. Zgomotul la nivelul comenzilor (CMN) cuprinde acele componente de frecvență ale erorii DME/P la ieșirea interogatorului, care sunt cuprinse între 0,5 rad/s și 10 rad/s. ... 3.5.3.1.4.2. Erorile pe prelungirea axului pistei nu trebuie să depășească valorile date în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. ... 3.5.3.1.4.3. În sectorul de apropiere, la distanță față de prelungirea axului pistei, se permite, atât pentru standardul 1 cât și pentru standardul 2, creșterea liniară a erorii PFE, admisă cu un unghi de până la plus sau minus 40 grade azimut MLS, unde eroarea admisă este de 1,5 ori mai mare față de cea admisă la aceeași distanță pe prelungirea axului pistei.
\nZgomotul admis la nivelul comenzilor (CMN) nu trebuie să crească odată cu unghiul. Nu trebuie să se producă nicio degradare a erorii PFE sau a zgomotului CMN, în funcție de unghiul de elevație. ... ... ... 3.5.3.2. Frecvențele radio și polarizarea. Sistemul funcționează cu polarizare verticală în banda de frecvență de la 960 MHz la 1215 MHz. Frecvențele de interogare și de răspuns sunt alocate cu un ecart de 1MHz între canale. ... 3.5.3.3. Distribuția canalelor3.5.3.3.1. Canalele de operare DME sunt formate prin împerecherea frecvențelor de interogare și de răspuns, precum și prin codificarea impulsurilor pe perechile de frecvențe. ... 3.5.3.3.2. Codificarea impulsurilor. Canalele echipamentelor DME/P trebuie să aibă două coduri de impuls de interogare diferite, conform indicațiilor din tabelul 3.5.4.4.1.
\nUnul dintre ele este utilizat în modul apropiere inițială (IA); celălalt este utilizat în modul apropiere finală (FA). ... 3.5.3.3.3. Canalele de operare DME sunt alese în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Există 352 de canale cărora le sunt asignate numerele de canal, frecvențele și codurile de impulsuri. ... 3.5.3.3.4. Alocarea canalelor. Atunci când se intenționează utilizarea unui transponder DME în asociere cu o singură facilitate de navigație VHF, în banda de frecvență 108 MHz - 117,95 MHz și/sau un echipament MLS de măsurare a unghiurilor, în banda de frecvență 5031,0 MHz - 5090,7 MHz, canalul de operare DME trebuie să formeze pereche cu canalul VHF și/sau frecvența unghiulară MLS, în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări (Tabelul A).
\nPot exista cazuri în care un canal de operare DME este cuplat (formează pereche) atât cu o frecvență ILS, cât și cu un canal MLS (a se vedea Volumul V, Capitolul 4, pct. 4.3, din prezenta reglementare). ... ... 3.5.3.4. Frecvența de repetiție a impulsurilor de interogare Dacă interogatorul funcționează pe mai multe canale într-o secundă, următoarele specificații trebuie să se aplice sumei interogărilor pe toate canalele.3.5.3.4.1. DME/N. Frecvența medie de repetiție a impulsurilor (PRF) interogatorului nu trebuie să depășească 30 de perechi de impulsuri pe secundă, pornind de la premisa că cel puțin 95 procente din timp este ocupat pentru procesul de urmărire. ... 3.5.3.4.2. DME/N. Dacă se dorește micșorarea timpului de căutare, frecvența de repetiție a impulsurilor poate fi mărită în timpul căutării, dar nu trebuie să depășească 150 de perechi de impulsuri pe secundă. ... 3.5.3.4.3.
\nDME/N. După ce au fost transmise 15000 de perechi de impulsuri, fără a se obține indicarea distanței, până la realizarea unei schimbări la nivelul canalului de operare sau până la o căutare finalizată cu succes, frecvența de repetiție a impulsurilor nu trebuie să depășească 60 de perechi de impulsuri pe secundă. ... 3.5.3.4.4. DME/N. Dacă, după o perioadă de 30 de secunde, nu a început procesul de urmărire, frecvența de repetiție a perechilor de impulsuri trebuie să se mențină sub 30 de perechi de impulsuri pe secundă. ... 3.5.3.4.5. DME/P. Frecvența de repetiție a impulsurilor interogatorului nu trebuie să depășească următorul număr de perechi de impulsuri pe secundă:a) căutare 40 ... b) aeronavă la sol 5 ... c) urmărire mod apropiere inițială 16 ... d) urmărire mod apropiere finală 40 ... Pentru o aeronavă aflată la sol, frecvență de repetiție a impulsurilor (PRF), de 5 perechi de impulsuri pe secundă, poate fi depășită dacă aeronava necesită informații precise referitoare la distanță.
\nSe urmărește ca toate schimbările de frecvență de repetiție a impulsurilor să fie realizate prin mijloace automate. ... ... 3.5.3.5. Capacitatea sistemului de gestionare a aeronavelor3.5.3.5.1. Capacitatea transponderelor de a gestiona aeronavele într-o anumită zonă trebuie să fie adecvată pentru vârful de trafic din zona respectivă sau pentru un trafic de 100 de aeronave, luându-se în considerare valoarea mai mică. ... 3.5.3.5.2. Dacă vârful de trafic dintr-o zonă depășește 100 de aeronave, transponderul trebuie să poată să gestioneze respectivul vârf de trafic. ... ... 3.5.3.6. Identificarea transponderelor3.5.3.6.1. Conform cerințelor de la pct. 3.5.3.6.5, toate transponderele trebuie să transmită un semnal de identificare, sub una dintre următoarele forme:a) un semnal de identificare \"independent\", constând în impulsuri de identificare codificate (alfabetul Morse internațional), care pot fi utilizate pentru toate transponderele; ... b) un semnal \"asociat\", care poate fi utilizat pentru transponderele asociate, în mod specific, cu un echipament de navigație VHF sau un echipament de ghidare unghiulară (ghidare în azimut) MLS, care la rândul lui transmite un semnal de identificare. ... Un echipament de ghidare unghiulară (ghidare în azimut) MLS își asigură identificarea sub forma unui cuvânt digital transmis pe canalul de date, în zonele de acoperire pentru apropiere și azimut de spate, conform celor stipulate la pct. 3.11.4.6.2.1. ... 3.5.3.6.2.
\nAmbele sisteme de identificare trebuie să utilizeze semnale care constau în transmiterea într-o perioadă de timp corespunzătoare a unei serii de perechi de impulsuri, transmise cu o frecvență de repetiție de 1350 perechi de impulsuri pe secundă, și înlocuiesc temporar toate impulsurile de răspuns, care ar fi transmise în mod normal în momentul respectiv, cu excepția celor specificate la pct. 3.5.3.6.2.2. Aceste impulsuri au caracteristici similare cu celelalte impulsuri ale semnalelor de răspuns.3.5.3.6.2.1. DME/N. Impulsurile de răspuns trebuie să fie transmise între timpii de cheie apăsată (liniile și punctele alfabetului Morse internațional). ... 3.5.3.6.2.2. DME/N. În scopul menținerii unui ciclu de funcționare constant, după fiecare pereche de identificare, trebuie să se transmită la 100 de microsecunde, plus sau minus 10 microsecunde, o pereche de impulsuri de egalizare având aceleași caracteristici ca și perechile de impulsuri de identificare ... 3.5.3.6.2.3.
\nDME/P. Impulsurile de răspuns se transmit între timpii de cheie apăsată. ... 3.5.3.6.2.4. În cazul transponderului DME/P, perechile de impulsuri de răspuns pentru interogările valide din modul apropiere finală (FA) sunt de asemenea transmise între timpii de cheie apăsată și au prioritate asupra perechilor de impulsuri de identificare. ... 3.5.3.6.2.5. Transponderul DME/P nu utilizează perechea de impulsuri de egalizare specificată la pct. 3.5.3.6.2.2. ... ... 3.5.3.6.3. Caracteristicile semnalului de identificare \"independent\" sunt următoarele:a) semnalul de identificare constă în transmiterea codului radiofarului, cel puțin o dată la fiecare 40 secunde și cu o viteză de cel puțin 6 cuvinte pe minut, a impulsurilor de identificare sub formă de puncte și linii (alfabetul Morse internațional), ... b) caracteristicile codului de identificare și viteza de transmitere a literelor pentru transponderul DME trebuie să fie în conformitate cu următoarele specificații, astfel încât timpul total maxim de cheie apăsată să nu depășească 5 secunde per grup de coduri de identificare.
\nPunctele trebuie sa aibă o durată între 0,1 și 0,160 secunde. Liniile trebuie să aibă, de obicei, o durată de trei ori mai mare decât cea a punctelor. Durata dintre puncte și / sau linii este egală cu durata unui punct, plus sau minus 10 procente. Durata dintre litere sau cifre nu trebuie să fie mai mică decât durata a trei puncte. Perioada totală pentru transmiterea unui grup de coduri de identificare nu trebuie să depășească 10 secunde. ... Semnalul de identificare a tonului este transmis cu o frecvență de repetiție de 1350 impulsuri per secundă. Această frecvență poate fi utilizată direct în echipamentele de bord ca ieșire audio pentru pilot sau se pot genera alte frecvențe, în funcție de opțiunea proiectantului interogatorului (a se vedea pct. 3.5.3.6.2). ... 3.5.3.6.4 Caracteristicile semnalului de identificare \"asociat\" sunt următoarele:a) în cazul asocierii cu un sistem VHF sau un sistem MLS, semnalul / codul de identificare este transmis sub formă de puncte și linii (alfabetul Morse internațional), în conformitate cu specificațiile de la pct. 3.5.3.6.3 și este sincronizat cu codul de identificare al sistemului VHF; ... b) fiecare interval de 40 de secunde este împărțit în patru sau mai multe perioade egale, semnalul/codul de identificare a transponderului fiind transmis numai pe durata unei singure perioade, iar semnalul/codul de identificare al sistemului VHF și al sistemului MLS asociat, atunci când acestea există, trebuie transmis pe durata perioadelor de timp rămase; ... c) în cazul unui transponder DME asociat cu un MLS, codul de identificare este format din ultimele trei litere ale identificării sistemului MLS, specificate la pct. 3.11.4.6.2.1. ... ... 3.5.3.6.5.
\nImplementarea semnalului/codului de identificare3.5.3.6.5.1. Codul de identificare \"independent\" este utilizat ori de câte ori un transponder nu este asociat în mod specific cu un sistem de navigație VHF sau cu un sistem MLS. ... 3.5.3.6.5.2. Ori de câte ori un transponder este asociat în mod specific cu un sistem de navigație VHF sau cu un sistem MLS, identificarea se face prin codul \"asociat\". ... 3.5.3.6.5.3. În cazul în care se transmit comunicații de voce pe un sistem de navigație VHF asociat, semnalul \"asociat\", transmis de la transponder, nu trebuie să fie suprimat. ... ... ... 3.5.3.7. Tranziția modurilor pentru DME/P3.5.3.7.1. Interogatorul DME/P, pentru standardul 1 de acuratețe, trece din modul IA de urmărire la modul FA de urmărire la 13 km (7 NM) față de transponder, la apropierea de acesta sau în orice altă situație, în limita distanței de 13 km (7 NM). ... 3.5.3.7.2.
\nPentru standardul 1 de acuratețe, tranziția de la modul IA la modul FA de urmărire este inițiată atunci când distanța față de transponder este mai mică sau egală cu 14,8 m (8 NM). În afara limitei de 14,8 km (8 NM), interogatorul nu efectuează interogarea în modul FA.Paragraful 3.5.3.7.1 nu se aplică în cazul în care transponderul este de tip DME/N sau dacă modul FA al transponderului DME/P nu funcționează. ... ... 3.5.3.8. Eficiența sistemului. Precizia sistemului DME/P, specificată la pct. 3.5.3.1.3.4, trebuie să fie atinsă cu o eficiență a sistemului de 50 procente sau mai mare. ... ... 3.5.4. Caracteristicile tehnice detaliate ale transponderului și ale monitorului asociat3.5.4.1. Emițătorul3.5.4.1.1.
\nFrecvența de operare. Transponderul transmite pe o frecvență de răspuns corespunzătoare canalului DME alocat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3). ... 3.5.4.1.2. Stabilitatea frecvenței. Radiofrecvența de operare nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 0,002 procente față de frecvența alocată. ... 3.5.4.1.3. Forma și spectrul impulsurilor. Următoarele specificații se aplică tuturor impulsurilor emise:a) Timp de creștere a impulsului.1) DME/N. Timpul de creștere a impulsului nu trebuie să depășească 3 microsecunde. ... 2) DME/P. Timpul de creștere a impulsului nu trebuie să depășească 1,6 microsecunde. Pentru modul FA, impulsul trebuie să aibă un timp parțial de creștere de 0,25 plus sau minus 0,05 microsecunde.
\nÎn ceea ce privește modul FA și standardul de precizie 1, panta impulsului în timpul de creștere parțial nu trebuie să varieze mai mult de plus sau minus 20 procente. Pentru standardul de precizie 2, panta nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 10 procente. ... ... b) Durata impulsului este de 3,5 microsecunde plus sau minus 0,5 microsecunde. ... c) Timpul de cădere a impulsului este în mod nominal de 2,5 microsecunde, dar nu trebuie să depășească 3,5 microsecunde. ... d) În niciun moment dintre punctul frontului crescător, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă și punctul frontului descrescător, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă, amplitudinea instantanee a impulsului nu trebuie să scadă sub 95 procente din amplitudinea maxima a tensiunii impulsului. ... e) Pentru DME/N și DME/P: spectrul semnalului modulat în impulsuri este astfel încât, în timpul impulsului, puterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.) într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvențe cu 0,8 MHz mai mari sau mai mici față de frecvența nominală a canalului, să nu depășească 200 mW în niciunul dintre cazuri, iar puterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.), într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvențe cu 2 MHz mai mari sau mai mici față de frecvența nominală a canalului, să nu depășească 2 mW, în niciunul dintre cazuri.
\nPuterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.), în orice bandă de 0,5 MHz, trebuie să scadă monoton, pe măsură ce frecvența centrală a benzii se îndepărtează de frecvența nominală a canalului. Indicațiile privind măsurarea spectrului impulsurilor se regăsesc în Documentul EUROCAE ED-57 (Inclusiv Amendamentul nr. 1). ... f) Pentru a asigura funcționarea corectă a tehnicilor de stabilire a pragului, magnitudinea instantanee a oricăror fenomene tranzitorii la inițierea prin impuls, care apar înainte de originea virtuală, trebuie să fie mai mică de 1 procent din amplitudinea maximă a impulsului. Inițierea procesului nu începe mai devreme de 1 microsecundă înainte de originea virtuală. Timpul \"de impuls\" (durata impulsului) cuprinde intervalul total de la începutul până la finalul transmiterii impulsului.
\nDin motive practice, acest interval poate fi măsurat între punctele de amplitudine 0,05 de pe frontul crescător și frontul descrescător ale anvelopei impulsului. Puterea în benzile de frecvență, specificată la lit.e) de la pct. 3.5.4.1.3, este puterea medie pe durata impulsului. Puterea medie, într-o bandă de frecvență dată, reprezintă energia din respectiva bandă de frecvență, împărțită la timpul de transmitere a impulsului. ... ... 3.5.4.1.4. Distanța dintre impulsuri3.5.4.1.4.1. Distanța dintre impulsurile, care formează perechile de impulsuri transmise, este cea indicată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1. ... 3.5.4.1.4.2. DME/N. Toleranța la distanța dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0,25 microsecunde. ... 3.5.4.1.4.3. [Rezervat] ... 3.5.4.1.4.4.
\nDME/P. Toleranța la distanța dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0,10 microsecunde. ... 3.5.4.1.4.5. Distanțele dintre impulsuri sunt măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe fronturile crescătoare ale impulsurilor. ... ... 3.5.4.1.5. Puterea maximă (de vârf) de ieșire3.5.4.1.5.1. DME/N. Puterea maximă efectivă izotropic radiată (E.I.R.P) nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea unei densități maxime de putere a impulsului, de aproximativ minus 83 dBW/mp, la nivelul de serviciu maxim specificat și la distanța utilă maximă specificată. ... 3.5.4.1.5.2. DME/N. Puterea maximă echivalentă izotropic radiată nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea unei densități maxime de putere a impulsului, de aproximativ minus 89 dBW/mp, în toate condițiile meteorologice operaționale și în orice punct din zona de acoperire specificată la pct. 3.5.3.1.2.
\nDeși standardul de la pct. 3.5.4.1.5.2 implică o sensibilitate mărită a receptorului interogatorului, se urmărește ca densitatea de putere, specificată la pct. 3.5.4.1.5.1, să fie disponibilă la nivelul de serviciu maxim specificat și la distanța utilă maximă specificată. ... 3.5.4.1.5.3. DME/P. Puterea maximă echivalentă izotropic radiată nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea, în toate condițiile meteorologice operaționale, a următoarelor densități maxime de putere a impulsului:a) minus 89 dBW/mp, în orice punct din zona de acoperire specificată la pct 3.5.3.1.2, la distanțe mai mari de 13 km (7 NM), față de antena transponderului; ... b) minus 75 dBW/mp, în orice punct din zona de acoperire specificată la pct 3.5.3.1.2, la distanțe mai mici de 13 km (7 NM), față de antena transponderului; ... c) minus 70 dBW/mp, în punctul de referință de apropiere MLS; ... d) minus 79 dBW/mp, la 2,5 m (8 ft) deasupra suprafeței pistei, în punctul de referință MLS, sau în cel mai îndepărtat punct de pe axul pistei care se află în linia de vizibilitate directă a antenei transponderului DME. ... ... 3.5.4.1.5.4.
\nPuterea maximă a impulsurilor constituente, ale oricărei perechi de impulsuri, nu trebuie să varieze cu mai mult de 1 dB. ... 3.5.4.1.5.5. Capacitatea de răspuns a emițătorului trebuie să fie destul de mare, astfel încât transponderul să poată funcționa continuu, cu o viteză de transmisie de 2700 plus sau minus 90 de perechi de impulsuri pe secundă (dacă trebuie deservite 100 de aeronave). ... 3.5.4.1.5.6. Emițătorul trebuie să opereze cu o rată de transmisie de minimum 700 de perechi de impulsuri pe secundă, incluzând perechile de impulsuri distribuite aleatoriu și perechile de impulsuri de răspuns de la distanță și exceptând perioada în care se face identificarea. Rata minimă de transmisie trebuie să fie cât mai apropiată posibil de nivelul de 700 perechi de impulsuri pe secundă.
\nLa echipamentele DME/P, rata de transmisie nu trebuie să depășească, în nici un caz, nivelul de 1200 perechi de impulsuri pe secundă. Operarea transponderelor DME, la o rată de transmisie apropiată valorii de 700 perechi de impulsuri pe secundă, minimizează efectele interferenței impulsurilor, în particular asupra altor servicii aeronautice, cum ar fi GNSS. ... ... 3.5.4.1.6. Radiațiile parazite. În intervalele dintre transmisiile impulsurilor individuale, puterea semnalului parazit, recepționată și măsurată într-un receptor care are aceleași caracteristici ca și un receptor de transponder, dar care este acordat pe oricare frecvență de interogare sau de răspuns DME, trebuie să fie cu mai mult de 50 dB sub puterea maximă a impulsului, recepționată și măsurată în același receptor acordat pe frecvența de răspuns, utilizată în timpul transmiterii impulsurilor necesare.
\nAceastă prevedere se referă la toate transmisiile parazite, inclusiv zgomotul modulatorului și interferențele electrice.3.5.4.1.6.1. DME/N. Nivelul puterii parazite, specificat la pct. 3.5.4.1.6, trebuie să fie cu mai mult de 80 dB sub nivelul puterii maxime a impulsului. ... 3.5.4.1.6.2. DME/P. Nivelul puterii parazite, specificat la pct. 3.5.4.1.6, trebuie să fie cu mai mult de 80 dB sub nivelul puterii maxime a impulsului. ... 3.5.4.1.6.3. Radiațiile parazite în afara benzii. La toate frecvențele cuprinse între 10 și 1800 MHz, excluzând banda de frecvențe de la 960 până la 1215 MHz, radiația parazită a emițătorului transponderului DME nu trebuie să depășească minus 40 dBm, pentru fiecare zonă de 1 kHz al lățimii de bandă a receptorului. ... 3.5.4.1.6.4.
\nPuterea echivalentă izotropic radiată a oricărei armonici CW (undă continuă), a frecvenței purtătoare, pe orice canal de operare DME, nu trebuie să depășească minus 10 dBm. ... ... ... 3.5.4.2. Receptorul3.5.4.2.1. Frecvența de operare. Frecvența centrală a receptorului trebuie să fie frecvența de interogare corespunzătoare canalului de operare DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3). ... 3.5.4.2.2. Stabilitatea frecvenței. Frecvența centrală a receptorului nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 0,002 procente față de frecvența asignată. ... 3.5.4.2.3. Sensibilitatea transponderului3.5.4.2.3.1. În absența tuturor perechilor de impulsuri de interogare, cu excepția celor necesare pentru măsurarea sensibilității, perechile de impulsuri de interogare având distanța corectă de separare și frecvența nominală corectă, declanșează transponderul, dacă densitatea maximă de putere a impulsului la nivelul antenei transponderului, este de cel puțin:a) minus 103 dBW/mp pentru DME/N, având o rată de acoperire mai mare de 56 km (30NM); ... b) minus 93 dBW/mp, pentru DME/N, având o rată de acoperire mai mică de 56 km (30NM); ... c) minus 86 dBW/mp, pentru DME/P, modul IA; ... d) minus 75 dBW/mp, pentru DME/P, modul FA. ... ... 3.5.4.2.3.2.
\nDensitățile minime de putere, specificate la pct. 3.5.4.2.3.1, determină transponderul să răspundă cu o eficiență de cel puțin:a) 70 procente pentru DME/N; ... b) 70 procente pentru DME/P, modul IA; ... c) 80 procente pentru DME/P, modul FA. ... ... 3.5.4.2.3.3. Domeniul dinamic al DME/N. Performanța transponderului trebuie să fie menținută la același nivel, dacă densitatea de putere a semnalului de interogare, de la nivelul antenei transponderului, are orice valoare între nivelul minim specificat la pct. 3.5.4.2.3.1 și nivelul maxim de minus 22 dBW/mp, atunci când transponderul este instalat cu un ILS sau MLS și minus 35 dBW/ mp, atunci când transponderul este instalat pentru alte aplicații. ... 3.5.4.2.3.4.
\nDomeniul dinamic DME/P. Performanța transponderului trebuie să fie menținută la același nivel, dacă densitatea de putere a semnalului de interogare, de la nivelul antenei transponderului, are orice valoare între nivelul minim specificat la pct. 3.5.4.2.3.1 și nivelul maxim de minus 22 dBW/mp. ... 3.5.4.2.3.5. Nivelul de sensibilitate al transponderului nu trebuie să varieze cu mai mult de 1 dB, la încărcări care se încadrează între 0 și 90 procente din rata sa maximă de transmisie. ... 3.5.4.2.3.6. DME/N. Dacă distanța dintre componentele unei perechi de impulsuri de interogare variază, față de valoarea nominală, cu până la plus sau minus 1 microsecundă, sensibilitatea receptorului nu trebuie să scadă cu mai mult de 1 dB. ... 3.5.4.2.3.7.
\nDME/P. Dacă distanța dintre componentele unei perechi de impulsuri de interogare variază, față de valoarea nominală, cu până la plus sau minus 1 microsecundă, sensibilitatea receptorului nu trebuie să scadă cu mai mult de 1 dB. ... ... 3.5.4.2.4. Limitarea încărcării3.5.4.2.4.1. DME/N. Dacă încărcarea transponderului depășește 90 procente din rata maximă de transmisie, sensibilitatea receptorului trebuie redusă, în mod automat, pentru a limita răspunsurile transponderului, astfel încât să nu se depășească rata maximă de transmisie admisă. (Domeniul disponibil de reducere a sensibilității trebuie să fie de cel puțin 50 dB.) ... 3.5.4.2.4.2. DME/P. Pentru a preveni supraîncărcarea sa, transponderul își limitează automat răspunsurile, astfel încât să nu se depășească rata maximă de transmisie.
\nDacă, pentru satisfacerea acestei cerințe se reduce sensibilitatea receptorului, aceasta se aplică numai pentru modul IA și nu trebuie să afecteze modul FA. ... ... 3.5.4.2.5. Zgomotul. Dacă receptorul este interogat la densitățile de putere specificate la pct. 3.5.4.2.3.1, pentru a produce o rată de transmisie egală cu 90 procente din nivelul maxim, zgomotul generat de perechile de impulsuri nu trebuie să depășească 5 procente din rata maximă de transmisie. ... 3.5.4.2.6. Lățimea de bandă3.5.4.2.6.1. Lățimea de bandă minimă admisă, utilizată de receptor, trebuie să fie suficient de mare, astfel încât nivelul de sensibilitate al transponderului să nu scadă cu mai mult de 3 dB, atunci când deviației totale a receptorului i se adaugă o deviație de frecvență de interogare de plus sau minus 100 kHz. ... 3.5.4.2.6.2.
\nDME/N. Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare, pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3. ... 3.5.4.2.6.3. DME/P - Modul Apropiere Inițială (IA). Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3. Pentru 12 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 2 MHz, iar pentru 60 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 10 MHz. ... 3.5.4.2.6.4. DME/P - Modul Apropiere Finală (FA). Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare, pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3.
\nPentru 12 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 6 MHz, iar pentru 60 dB lățimea de bandă nu trebuie să depășească 20 MHz. ... 3.5.4.2.6.5. Semnalele cu o frecvență mai mare de 900 kHz, care au fost eliminate din frecvența nominală a canalului dorit și care au densități de putere mai mici sau egale cu valorile specificate la pct. 3.5.4.2.3.3 pentru DME/N, respectiv la pct. 3.5.4.2.3.4 pentru DME/P, nu trebuie să declanșeze transponderul. Semnalele care se recepționează pe frecvența intermediară trebuie să fie atenuate cu cel puțin 80 dB. Toate celelalte răspunsuri parazite sau semnale parazite din banda 960 MHz - 1215 MHz și frecvențele imagine (oglindă) trebuie să fie atenuate cu cel puțin 75 dB. ... ... 3.5.4.2.7.
\nTimpul de recuperare. În intervalul de 8 microsecunde, de recepționare a unui semnal între 0 dB - 60 dB, peste nivelul minim de sensibilitate, nivelul minim de sensibilitate al transponderului, pentru un semnal dorit, trebuie să se încadreze în cei 3 dB ai valorii obținute în absența semnalelor. Această cerință este îndeplinită prin dezactivarea circuitelor de suprimare a ecourilor (dacă aceste circuite există). Cele 8 microsecunde trebuie să fie măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe fronturile crescătoare ale celor două semnale, ambele semnale având forma conform specificațiilor de la pct. 3.5.5.1.3. ... 3.5.4.2.8. Radiațiile parazite. Radiațiile provenite de la orice componentă a receptorului sau de la circuitele asociate trebuie să îndeplinească cerințele stipulate la pct. 3.5.4.1.6. ... 3.5.4.2.9.
\nSuprimarea CW (undei continue) și a ecourilor Suprimarea CW (undei continue) și a ecourilor trebuie să fie corespunzătoare pentru amplasamentele în care sunt utilizate transponderele. În acest context, ecourile reprezintă semnale nedorite, cauzate de propagarea pe căi multiple (reflexii etc.). ... 3.5.4.2.10. Protecția împotriva interferențelor Protecția împotriva interferențelor, din afara benzii de frecvență DME, trebuie să fie corespunzătoare pentru amplasamentele în care sunt utilizate transponderele. ... ... 3.5.4.3. Decodificarea3.5.4.3.1. Transponderul trebuie să includă un circuit de decodificare, care să permită declanșarea transponderului numai de către perechile de impulsuri recepționate, care au o durată a impulsurilor și distanțe între impulsuri corespunzătoare pentru semnalele de interogare, descrise la punctele 3.5.5.1.3 și 3.5.5.1.4. ... 3.5.4.3.2.
\nPerformanțele circuitului de decodificare nu trebuie să fie afectate de semnalele recepționate înainte de, între sau după impulsurile constituente ale unei perechi distanțate/spațiate corect. ... 3.5.4.3.3. DME/N - Rejecția decodorului. O pereche de impulsuri de interogare, cu o distanțare/spațiere de plus sau minus 2 microsecunde, sau mai mult, față de valoarea nominală și cu orice nivel de semnal, până la valoarea specificată la pct. 3.5.4.2.3.3, trebuie să fie rejectată, astfel încât rata de transmisie să nu depășească valoarea obținută în absența interogărilor. ... 3.5.4.3.4. DME/P - Rejecția decodorului. O pereche de impulsuri de interogare, cu o distanțare/spațiere de plus sau minus 2 microsecunde, sau mai mult, față de valoarea nominală și cu orice nivel de semnal, până la valoarea specificată la pct. 3.5.4.2.3.4, trebuie să fie rejectată, astfel încât rata de transmisie să nu depășească valoarea obținută în absența interogărilor. ... ... 3.5.4.4.
\nIntervalul de întârziere3.5.4.4.1. Dacă un echipament pentru măsurarea distanței (DME) este asociat numai cu o facilitate VHF, intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de interogare și punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de transmisie a răspunsului. Atunci când se dorește ca interogatoarele aeronavelor să indice distanța față de locul unde este amplasat transponderul, această întârziere trebuie să respecte specificațiile din următorul tabel:Distanțare în perechea de impulsuri (µs) Timp de întârziere (µs) Sufix canal Mod de operare Interogare Răspuns Timp impuls 1 Timp impuls 2 X DME/N 12 12 50 50 DME/P IA M 12 12 50 - DME/P FA M 18 12 56 - Y DME/N 36 30 56 50 DME/P IA M 36 30 56 - DME/P FA M 42 30 62 - W DME/N - - - - DME/P IA M 24 24 50 - DME/P FA M 30 24 56 - Z DME/N - - - - DME/P IA M 21 15 56 - DME/P FA M 27 15 62 - W și X sunt multiplexate pe aceeași frecvență.
\nZ și Y sunt multiplexate pe aceeași frecvență. ... 3.5.4.4.2. Dacă un echipament pentru măsurarea distanței (DME) este asociat cu o facilitate MLS cu ghidare în azimut, intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător, al primului impuls constituent, al unei perechi de interogare și punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de transmisie a răspunsului. Această întârziere este de 50 microsecunde pentru canalele în modul X și de 56 microsecunde pentru canalele în modul Y, dacă se dorește ca interogatoarele aeronavelor să indice distanța față de locul unde este amplasat transponderul.3.5.4.4.2.1.
\nLa transponderele DME/P, nu se permite nicio reglare a duratei intervalului de întârziere. ... ... 3.5.4.4.3. La DME/N, intervalul de întârziere al transponderului trebuie să poată fi setat la o valoare adecvată, situată între valoarea nominală a intervalului de întârziere minus 15 microsecunde și valoarea nominală a intervalului de întârziere, pentru a permite interogatoarelor aeronavelor să indice distanța zero într-un punct specific, aflat la distanță, față de locul unde este amplasat transponderul. Modurile care nu permit reglarea duratei intervalului de întârziere al transponderului, pe întregul interval de 15 microsecunde, pot fi reglabile numai în limitele date de timpii de întârziere, al transponderului și de timpul de recuperare.3.5.4.4.3.1.
\nDME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent, al unei perechi de interogare și punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent, al unei perechi de transmisie a răspunsului. ... 3.5.4.4.3.2. DME/P - Modul IA. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent, al unei perechi de interogare și punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de răspuns. ... 3.5.4.4.3.3.
\nDME/P - Modul FA. Intervalul de întârziere este intervalul dintre originea virtuală a primului impuls constituent, al perechii de impulsuri de interogare și originea virtuală a primului impuls constituent, al perechii de impulsuri de răspuns. Punctele de măsurare a timpului de sosire (recepție) trebuie să se încadreze, pentru fiecare caz, în timpul parțial de creștere a primului impuls constituent, al perechii de impulsuri. ... ... 3.5.4.4.4. DME/N. Transponderele trebuie amplasate cât mai aproape posibil de punctul în care este necesară indicarea distanței zero. Este necesar ca raza sferei la suprafața căreia se dă indicația de zero, să fie menținută cât mai mică posibil, astfel încât zona de ambiguitate să fie minimă. ... ... 3.5.4.5.
\nPrecizia.3.5.4.5.1. DME/N. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 1 microsecundă (150 m (500 ft)).3.5.4.5.1.1. DME/N. Contribuția la eroarea totală a sistemului, datorată combinației de erori, datorate transponderului, erorilor de coordonate ale poziției transponderului, efectelor de propagare și efectelor interferențelor impulsurilor aleatoare, nu trebuie să fie mai mare de plus sau minus 340 m (0,183 NM), plus 1,25 procente din distanța măsurată. Această limitare a contribuției erorilor include erorile datorate tuturor cauzelor, exceptând echipamentul de bord, în condițiile în care echipamentul de bord măsoară întârzierea pe baza primului impuls constituent al perechii de impulsuri. ... 3.5.4.5.1.2.
\nDME/N. Combinația de erori datorate transponderului, erorile de coordonate ale poziției transponderului, efectele de propagare și efectele impulsurilor aleatoare nu trebuie să contribuie cu mai mult de plus sau minus 185 m (0,1 NM) la eroarea totală a sistemului. Această limitare a contribuției erorilor include toate cauzele, exceptând echipamentul de bord, în condițiile în care echipamentul de bord măsoară întârzierea pe baza primului impuls constituent al perechii de impulsuri. ... ... 3.5.4.5.2. DME/N. Un transponder asociat cu un mijloc de radionavigație pentru aterizare nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 0,5 microsecunde (75 m (250 ft)). ... 3.5.4.5.3.
\nDME/P - Modul FA.3.5.4.5.3.1. Standardul de precizie 1. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) și cu mai mult de plus sau minus 8 m (plus sau minus 26 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN). ... 3.5.4.5.3.2. Standardul de precizie 2. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 5 m (plus sau minus 16 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) și cu mai mult de plus sau minus 5 m (plus sau minus 16 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN). ... ... 3.5.4.5.4.
\nDME/P - Modul IA. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) și cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN). ... 3.5.4.5.5. Dacă un echipament DME este asociat cu o facilitate MLS, precizia specificată mai sus trebuie să includă eroarea introdusă de detectarea primului impuls, datorită toleranțelor de distanțare a impulsurilor. ... ... 3.5.4.6. Eficiența.3.5.4.6.1. Eficiența de răspuns a transponderului trebuie să fie de cel puțin 70 procente, în cazul echipamentelor DME/N și DME/P (modul IA) și de cel puțin 80 procente, în cazul echipamentelor DME/P (modul FA), la toate valorile de încărcare a transponderului, până la încărcarea corespunzătoare specificațiilor de la pct. 3.5.3.5 și la nivelul de sensibilitate minim, stipulat la punctele 3.5.4.2.3.1 și 3.5.4.2.3.5.
\nAtunci când se ia în considerare valoarea eficienței de răspuns a transponderului, trebuie să se țină seama de timpul mort al echipamentului DME și de încărcarea introdusă prin funcția de monitorizare. ... 3.5.4.6.2. Timpul mort al transponderului. După ce are loc o decodificare a unei interogări valide, transponderul trebuie scos din funcțiune o perioadă, care în mod normal nu trebuie să depășească 60 microsecunde. În cazurile extreme, în care poziția geografică a transponderului este de așa natură încât apar probleme din cauza reflexiilor nedorite, timpul mort poate fi mărit, dar numai cu durata minimă necesară pentru a permite suprimarea ecourilor pentru echipamentele DME/N și DME/P, setat în modul IA.3.5.4.6.2.1.
\nÎn cazul echipamentelor DME/P, timpul mort în modul IA nu trebuie să suprime/dezactiveze canalul în modul FA și viceversa. ... ... ... 3.5.4.7. Monitorizarea și controlul.3.5.4.7.1. La fiecare amplasament de transponder, trebuie să fie asigurate mijloace pentru monitorizarea și controlul transponderului aflat în utilizare. ... 3.5.4.7.2. Acțiunea de monitorizare a echipamentului DME/N3.5.4.7.2.1. În cazul în care apar oricare din condițiile specificate la pct. 3.5.4.7.2.2, monitorul trebuie să declanșeze următoarele acțiuni:a) să furnizeze o indicație corespunzătoare la un punct de control; ... b) să oprească în mod automat funcționarea transponderului și ... c) să pună în funcțiune în mod automat transponderul aflat în rezervă caldă (standby), dacă acesta există. ... ... 3.5.4.7.2.2.
\nMonitorul trebuie să declanșeze acțiunile specificate la pct. 3.5.4.7.2.1, dacă:a) întârzierea transponderului diferă cu 1 microsecundă (150 m (500 ft)) sau mai mult, față de valoarea asignată; ... b) în cazul unui echipament DME/N asociat cu un mijloc de radionavigație pentru aterizare, întârzierea transponderului diferă cu 0,5 microsecunde (75 m (250 ft)) sau mai mult, față de valoarea asignată. ... ... 3.5.4.7.2.3. Monitorul trebuie să declanșeze acțiunile specificate la pct. 3.5.4.7.2.1, dacă distanța dintre primul și cel de-al doilea impuls, al perechii de impulsuri transmise de transponder, diferă cu 1 microsecundă sau mai mult față de valoarea nominală specificată în tabelul prezentat după pct. 3.5.4.4.1. ... 3.5.4.7.2.4. [Rezervat] ... 3.5.4.7.2.5.
\nTrebuie să fie asigurate mijloacele necesare, care să permită ca oricare dintre condițiile sau defecțiunile enumerate la punctele 3.5.4.7.2.2, 3.5.4.7.2.3 și 3.5.4.7.2.4, care sunt monitorizate, să poată să se mențină o anumită întârziere înainte ca monitorul să acționeze. Această perioadă trebuie să fie cât mai scurtă posibil și nu trebuie să depășească 10 secunde, în contextul necesității evitării întreruperii serviciului furnizat de transponder și apariției fenomenelor tranzitorii în furnizarea acestuia. ... 3.5.4.7.2.6. Transponderul nu trebuie să fie declanșat mai des de 120 de ori pe secundă, nici pentru monitorizare, nici pentru controlul automat al frecvențelor, nici pentru ambele acțiuni. ... ... 3.5.4.7.3.
\nAcțiunea de monitorizare a unui echipament DME/P3.5.4.7.3.1. Sistemul de monitorizare trebuie să determine încetarea emisiei transponderului și să asigure transmiterea unui avertisment la un punct de control, în cazul în care oricare dintre condițiile următoare se menține mai mult decât perioada specificată:a) există o modificare în eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul transponderului, modificare care depășește, pe o perioadă mai lungă de o secundă, limitele specificate la pct. 3.5.4.5.3 sau la pct. 3.5.4.5.4. În cazul în care se depășește limita aferentă modului FA, dar se menține limita aferentă modului IA, modul IA poate rămâne operativ; ... b) există o reducere, pe o perioadă mai lungă de o secundă, a puterii efective izotropic radiate (E.I.R.P.), până la un nivel mai mic decât cel necesar pentru satisfacerea cerințelor specificate la pct. 3.5.4.1.5.3; ... c) există o reducere, pe o perioadă mai lungă de cinci secunde în modul FA și zece secunde în modul IA, a sensibilității transponderului, cu 3 dB sau mai mult față de sensibilitatea necesară pentru satisfacerea cerințelor specificate la pct. 3.5.4.2.3 (cu condiția ca această scădere să nu fie cauzată de acțiunea circuitelor de reducere automată a sensibilității receptorului); ... d) distanța/ spațierea dintre primul și cel de-al doilea impuls al perechii de impulsuri de răspuns, transmise de transponder, diferă, pe o perioadă mai lungă de o secundă, cu 0,25 microsecunde sau mai mult, față de valoarea specificată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1. ... ... 3.5.4.7.3.2.
\nMonitorul trebuie să asigure, de asemenea, furnizarea la un punct de control a unei indicații corespunzătoare, în cazul în care există o creștere la peste 0,3 microsecunde sau o reducere sub 0,2 microsecunde a timpului parțial de creștere a impulsului de răspuns, mărire sau reducere care se menține mai mult de o secundă. ... 3.5.4.7.3.3. Perioada în care se emit informații de orientare eronate nu trebuie să depășească perioadele specificate la pct. 3.5.4.7.3.1. Încercările de a elimina o eroare, prin resetarea echipamentului primar de la sol, sau prin trecerea echipamentului de la sol în modul standby, dacă acest mod este prevăzut, trebuie efectuate în acest interval de timp. Dacă eroarea nu este eliminată în intervalul de timp admis, radiația trebuie să fie întreruptă.
\nDupă oprire nu se încearcă reactivarea serviciului, decât după trecerea unei perioade de 20 de secunde. ... 3.5.4.7.3.4. Transponderul nu trebuie să fie declanșat pentru monitorizare, mai des de 120 de ori pe secundă în modul IA și de 150 de ori pe secundă în modul FA. ... 3.5.4.7.3.5. Defectarea monitorului la echipamentele DME/N și DME/P. Defectarea oricărei componente a monitorului însuși duce, în mod automat, la aceleași rezultate ca și funcționarea defectuoasă a elementului monitorizat. ... ... ... ... 3.5.5. Caracteristicile tehnice ale interogatorului În următoarele subparagrafe sunt specificați numai acei parametri ai interogatorului care trebuie definiți pentru a se asigura faptul că interogatorul:a) nu pune în pericol funcționarea eficientă a sistemului DME, de exemplu prin mărirea anormală a sarcinii transponderului și ... b) poate asigura citiri precise ale distanței. ... 3.5.5.1.
\nEmițătorul3.5.5.1.1. Frecvența de operare. Interogatorul transmite pe frecvența de interogare corespunzătoare canalului DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3). Această specificație nu exclude utilizarea interogatoarelor de bord care au mai puține canale decât numărul total de canale de operare. ... 3.5.5.1.2. Stabilitatea frecvenței. Frecvența radio de operare nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 100 kHz, față de valoarea asignată. ... 3.5.5.1.3. Forma și spectrul impulsului. Următoarele specificații trebuie să se aplice tuturor impulsurilor emise:a) Timpul de creștere a impulsului.1) DME/N. Timpul de creștere a impulsului nu trebuie să depășească 3 microsecunde. ... 2) DME/P.
\nTimpul de creștere a impulsului nu trebuie să depășească 1,6 microsecunde. Pentru modul FA, impulsul are un timp parțial de creștere de 0,25 plus sau minus 0,05 microsecunde. În ceea ce privește modul FA și standardul de precizie 1, panta impulsului, în timpul parțial de creștere, nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 20 procente. Pentru standardul de precizie 2, panta nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 10 procente. ... ... b) Durata impulsului trebuie să fie de 3,5 microsecunde plus sau minus 0,5 microsecunde. ... c) Timpul de cădere a impulsului trebuie să fie în mod nominal de 2,5 microsecunde, dar nu trebuie să depășească 3,5 microsecunde. ... d) În niciun moment, amplitudinea instantanee a impulsului nu trebuie să scadă sub 95 procente din amplitudinea maximă de tensiune a impulsului, între punctul de pe curba crescătoare a amplitudinii, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă și punctul de pe curba descrescătoare a amplitudinii, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă. ... e) Spectrul semnalului modulat în impulsuri trebuie să fie astfel încât cel puțin 90 de procente din energia fiecărui impuls să se încadreze în 0,5 MHz, într-o bandă centrată pe frecvența nominală a canalului. ... f) Pentru a asigura funcționarea corectă a tehnicilor de stabilire a pragului, magnitudinea instantanee a oricăror impulsuri tranzitorii, care apar în timp, înainte de originea virtuală, trebuie să fie mai mică de 1 procent din amplitudinea de vârf a impulsului.
\nInițierea procesului de deschidere nu începe mai devreme de 1 microsecundă, înainte de originea virtuală. ... Limita inferioară a timpului de creștere a impulsului (a se vedea pct. 3.5.5.1.3, lit. a) și cea a timpului de descreștere (a se vedea pct. 3.5.5.1.3, lit. c) sunt determinate de cerințele privind spectrul, specificate la pct. 3.5.5.1.3, lit. e). Deși la pct. 3.5.5.1.3 lit. e) se solicită un spectru care poate fi accesibil din punct de vedere practic, se recomandă obținerea următoarelor caracteristici de control ale spectrului: spectrul semnalului modulat în impulsuri trebuie să permită ca puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvențe cu 0,8 MHz mai mari sau mai mici față de frecvența nominală a canalului să fie, în ambele cazuri, cu cel puțin 23 dB sub puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvența nominală a canalului.
\nPuterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvențe cu 2 MHz mai mari sau mai mici față de frecvența nominală a canalului, trebuie să fie, în ambele cazuri, cu cel puțin 38 dB sub puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvența nominală a canalului. Orice lob suplimentar al spectrului trebuie să aibă o amplitudine mai mică decât lobul adiacent, care este mai apropiat de frecvența nominală a canalului. ... 3.5.5.1.4. Distanța dintre impulsuri3.5.5.1.4.1. Distanța dintre impulsurile care formează perechile de impulsuri transmise, trebuie să fie cea indicată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1. ... 3.5.5.1.4.2. DME/N. Toleranța la distanța dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0.5 microsecunde. ... 3.5.5.1.4.3. [Rezervat]. ... 3.5.5.1.4.4.
\nDME/P. Toleranța la distanța dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0,25 microsecunde. ... 3.5.5.1.4.5. Distanțele dintre impulsuri trebuie să fie măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii) de pe fronturile crescătoare ale impulsurilor. ... ... 3.5.5.1.5. Frecvența de repetiție a impulsurilor3.5.5.1.5.1. Frecvența de repetiție a impulsurilor trebuie să fie cea specificată la pct. 3.5.3.4. ... 3.5.5.1.5.2. Variația în timp între perechile succesive de impulsuri de interogare trebuie să fie suficient de mare, pentru a preveni blocarea transmiterii acestora și a unor răspunsuri false la interogare. ... 3.5.5.1.5.3. DME/P. Pentru a obține precizia sistemului, specificată la pct. 3.5.3.1.3.4, variația în timp între perechile succesive de impulsuri de interogare trebuie să fie suficient de mare, pentru a decorela erorile produse de semnalele de înaltă frecvență sosite pe căi multiple. ... ... 3.5.5.1.6.
\nRadiațiile parazite. În intervalele dintre transmisiile impulsurilor individuale, puterea impulsurilor parazite, recepționată și măsurată într-un receptor, care are aceleași caracteristici ca și un receptor de transponder DME, dar care este acordat pe orice frecvență de interogare sau de răspuns DME, trebuie să fie cu mai mult de 50 dB sub puterea maximă (a impulsului), recepționată și măsurată în același receptor acordat pe frecvența de răspuns, utilizată în timpul transmiterii impulsurilor necesare. Această prevedere trebuie să se aplice pentru toate transmisiile de impulsuri parazite. Puterea undei continue (CW) parazite, radiată de interogator, pe orice frecvență de interogare sau de răspuns DME, nu trebuie să depășească 20 microwați (minus 47 dBW).
\nDeși radiația parazită a undei continue (CW), dintre impulsuri este limitată la niveluri care nu depășesc minus 47 dBW, în cazul în care interogatoarele DME și transponderele radar de supraveghere secundar sunt utilizate în aceeași aeronavă, este posibil să fie necesară asigurarea protecției pentru radarul de supraveghere secundar (SSR) de la bord, în banda de la 1015 MHz la 1045 MHz. Această protecție poate fi asigurată prin limitarea undei continue transmise și radiate, la un nivel de ordinul minus 77 dBW. Acolo unde acest nivel nu poate fi atins, gradul de protecție necesar poate fi asigurat prin alegerea poziției relative a antenelor SSR și DME de la bord. Trebuie să se ia în considerare faptul că numai câteva dintre aceste frecvențe sunt utilizate în planul de asociere a echipamentelor VHF/DME. ... 3.5.5.1.7. [Rezervat]. ... 3.5.5.1.8.
\nDME/P. Puterea maximă efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.) nu trebuie să fie mai mică decât cea necesară pentru asigurarea densităților de putere stipulate la pct. 3.5.4.2.3.1, indiferent de condițiile meteorologice operaționale. ... ... 3.5.5.2. Intervalul de întârziere3.5.5.2.1. Intervalul de întârziere trebuie să respecte specificațiile din tabelului de la pct. 3.5.4.4.1. ... 3.5.5.2.2. DME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de interogare și momentul în care circuitele de măsurare a distanței ating starea care corespunde indicării distanței zero. ... 3.5.5.2.3.
\nDME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent, de interogare și momentul în care circuitele de măsurare a distanței ating starea care corespunde indicării distanței zero. ... 3.5.5.2.4. DME/P - Modul Apropiere Inițială (IA). Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent de interogare și momentul în care circuitele de măsurare a distanței ating starea care corespunde indicării distanței zero. ... 3.5.5.2.5. DME/P - Modul Apropiere Finală (FA). Intervalul de întârziere este intervalul dintre originea virtuală a frontului crescător al primului impuls constituent de interogare și momentul în care circuitele de măsurare a distanței ating starea care corespunde indicării distanței zero.
\nTimpul de sosire (recepție) este măsurat pe durata timpului de creștere parțială a impulsului. ... ... 3.5.5.3. Receptorul3.5.5.3.1. Frecvența de operare. Frecvența centrală a receptorului este frecvența transponderului, corespunzătoare canalului de operare DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3). ... 3.5.5.3.2. Sensibilitatea receptorului3.5.5.3.2.1. DME/N. Sensibilitatea echipamentelor de bord trebuie să fie suficient de mare pentru ca acestea să poată obține și furniza informații referitoare la distanță, cu precizia specificată la pct. 3.5.5.4, pentru densitatea de putere a semnalului, specificată la pct. 3.5.4.1.5.2. Deși standardul de la pct. 3.5.5.3.2.1 se referă la interogatoarele DME/N, sensibilitatea receptorului este superioară celei necesare pentru operarea la densitatea de putere a transponderelor DME/N, specificată la pct. 3.5.4.1.5.1, în vederea asigurării interoperabilității cu modul IA al transponderelor DME/P. ... 3.5.5.3.2.2.
\nDME/P. Sensibilitatea echipamentelor de bord trebuie să fie suficient de mare pentru ca acestea să poată obține și furniza informații referitoare la distanță, cu precizia specificată la punctele 3.5.5.4.2 și 3.5.5.4.3, pentru densitățile de putere ale semnalului, specificate la pct. 3.5.4.1.5.3. ... 3.5.5.3.2.3. DME/N. Performanțele interogatorului trebuie să fie menținute atunci când densitatea de putere a semnalului emis de transponder, la nivelul antenei interogatorului, este cuprinsă între valorile minime specificate la pct. 3.5.4.1.5 și o valoare maximă de minus 18 dBW/mp. ... 3.5.5.3.2.4. DME/P. Performanțele interogatorului trebuie să fie menținute la același nivel dacă densitatea de putere a semnalului emis de transponder, la nivelul antenei interogatorului, este cuprinsă între valorile minime specificate la pct. 3.5.4.1.5 și o valoare maximă de minus 18 dBW/ mp. ... ... 3.5.5.3.3.
\nLățimea de bandă3.5.5.3.3.1. DME/N. Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.4.1.3. ... 3.5.5.3.3.2. DME/P - Modul IA. Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.4.1.3. Pentru valoarea de 12 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 2 MHz, iar pentru valoarea de 60 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 10 MHz. ... 3.5.5.3.3.3. DME/P - Modul FA. Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3.
\nPentru 12 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 6 MHz, iar pentru 60 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 20 MHz. ... ... 3.5.5.3.4. Rejecția interferențelor3.5.5.3.4.1. Dacă există un raport între semnalele DME dorite și nedorite, pe un canal comun de cel puțin 8 dB, la nivelul intrării receptorului de bord, interogatorul trebuie să afișeze informații referitoare la distanță și să asigure o identificare clară pe baza semnalului celui mai puternic. Canalul comun se referă la acele semnale de răspuns care utilizează aceeași frecvență și aceeași distanță între impulsurile pereche. ... 3.5.5.3.4.2. DME/N. Semnalele DME cu frecvență mai mare de 900 kHz, care au fost eliminate din frecvența nominală a canalului dorit și care au amplitudini cu până la 42 dB. peste pragul de sensibilitate, trebuie să fie rejectate. ... 3.5.5.3.4.3.
\nDME/P. Semnalele DME cu frecvență mai mare de 900 kHz care au fost eliminate din frecvența nominală a canalului dorit și care au amplitudini cu până la 42 dB. peste pragul de sensibilitate, trebuie să fie rejectate. ... ... 3.5.5.3.5. Decodificarea3.5.5.3.5.1. Interogatorul trebuie să includă un circuit de decodificare, care să permită declanșarea receptorului numai de către perechile de impulsuri recepționate, care au o durată a impulsului și distanțe între impulsuri adecvate pentru semnalele emise de transponder și descrise la punctul 3.5.4.1.4. ... 3.5.5.3.5.2. DME/N - Rejecția decodorului. O pereche de impulsuri de răspuns cu o distanțare de plus sau minus 2 microsecunde sau mai mult față de valoarea nominală și cu orice nivel de semnal de până la 42 dB. peste sensibilitatea receptorului, trebuie să fie rejectată. ... 3.5.5.3.5.3.
\nDME/P - Rejecția decodorului. O pereche de impulsuri de răspuns cu o distanțare de plus sau minus 2 microsecunde sau mai mult față de valoarea nominală și cu orice nivel de semnal de până la 42 dB. peste sensibilitatea receptorului, trebuie să fie rejectată. ... ... ... 3.5.5.4. Precizia3.5.5.4.1. DME/N. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 315 m (plus sau minus 0,17 NM) sau 0,25 procente din distanța indicată, luând în considerare valoarea cea mai mare. ... 3.5.5.4.2. DME/P - Modul IA. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 30 m (plus sau minus 100 ft), iar la zgomotul total al sistemului, la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft). ... 3.5.5.4.3.
\nDME/P - Modul FA3.5.5.4.3.1. Standardul de precizie 1. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft), iar la zgomotul total al sistemului, la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft). ... 3.5.5.4.3.2. Standardul de precizie 2. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 7 m (plus sau minus 23 ft), iar la zgomotul total al sistemului, la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 7 m (plus sau minus 23 ft). Indicațiile referitoare la filtrele utilizate pentru obținerea acestei precizii se regăsesc în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. ... ... 3.5.5.4.4.
\nDME/P. Interogatorul trebuie să atingă precizia specificată la pct. 3.5.3.1.3.4, cu o eficiență a sistemului de 50 procente sau mai mare. ... ... ... ...
\n3.6. SPECIFICAȚII PENTRU RADIOMARKERELE VHF DE RUTĂ (75 MHz)3.6.1. Echipamentele3.6.1.1. Frecvențele. Emisia unui radiomarker VHF de rută trebuie să aibă frecvența radio de lucru de 75 MHz, plus sau minus 0,005 procente. ... 3.6.1.2. Caracteristicile de emisie3.6.1.2.1. Radiomarkerele trebuie să radieze o purtătoare neîntreruptă, modulată până la o adâncime (grad) de cel puțin 95 procente și cel mult 100 procente. Conținutul total de armonici datorate modulației nu trebuie să depășească 15 procente. ... 3.6.1.2.2. Frecvența tonului de modulație este de 3000 Hz, plus sau minus 75 Hz. ... 3.6.1.2.3. Radiația purtătoare este polarizată orizontal. ... 3.6.1.2.4. Identificarea. Dacă este necesară o identificare codificată, la nivelul unui radiomarker, tonul de modulație trebuie să fie transmis prin puncte și/sau linii, într-o secvență corespunzătoare.
\nModul de transmitere trebuie să fie astfel încât să asigure o durată pentru punct și pentru linie, împreună cu intervalele de separare dintre ele, care să corespundă transmisiei la o rată echivalentă de aproximativ șase până la zece cuvinte pe minut. Purtătoarea nu trebuie să fie întreruptă în timpul identificării. ... 3.6.1.2.5. Caracteristica de acoperire și de radiație Caracteristica de acoperire și radiație a radiomarkerelor trebuie să fie, în mod normal, stabilită luând în considerare recomandările emise la conferințele regionale. Cea mai recomandată caracteristică de radiație este cea care:a) în cazul radiomarkerelor cu fascicul în evantai, face ca semnalizarea să funcționeze numai atunci când aeronava se află într-un paralelipiped dreptunghiular, simetric față de linia verticală, care trece prin radiomarker și cu axa mare și axa mică reglate în funcție de traiectoria de zbor deservită; ... b) în cazul unui radiomarker Z, face ca semnalizarea să funcționeze numai atunci când aeronava se află în interiorul unui cilindru, a cărui axă este linia verticală care trece prin radiomarker. ... În practică, astfel de caracteristici sunt aproape imposibil de realizat și este necesară recurgerea la o caracteristică de radiație de compromis.
\nÎn cadrul documentelor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări sunt descrise, în scop de îndrumare, sisteme de antene utilizate în mod curent și care s-au dovedit a fi, în general, satisfăcătoare. Astfel de modele și orice modele noi, care oferă o aproximare mai bună față de cea mai oportună caracteristică de radiație, dintre cele descrise mai sus, satisfac în mod normal, cerințele operaționale. ... 3.6.1.2.6. Stabilirea zonei de acoperire. Limitele zonei de acoperire ale radiomarkerelor trebuie să fie stabilite pe baza intensității câmpului, specificate la pct. 3.1.7.3.2. ... 3.6.1.2.7. Caracteristica de radiație. Caracteristica de radiație a unui radiomarker trebuie să aibă axa polară verticală, iar intensitatea câmpului din diagramă să fie simetrică față de axa polară din planul sau planurile care conțin traiectoriile de zbor pentru care se intenționează utilizarea radiomarkerului.
\nDificultăți în poziționarea anumitor radiomarkere pot face necesară acceptarea unei axe polare care nu este verticală. ... ... 3.6.1.3. Monitorizarea. Pentru fiecare radiomarker trebuie asigurate echipamente de monitorizare adecvate care trebuie să indice, într-un amplasament corespunzător:a) o scădere a puterii radiate a purtătoarei sub 50 procente din valoarea normală; ... b) o scădere a gradului de modulație sub 70 procente; ... c) o eroare la transmiterea codului de identificare. ... ... ... ...
\n3.7. CERINȚE PENTRU SISTEMELE DE NAVIGAȚIE GLOBALĂ CU AJUTORUL SATELIȚILOR (GNSS)3.7.1. Definiții Portul antenei. Un punct în care este specificată puterea semnalului recepționat. Pentru o antenă activă, portul antenei este un punct fictiv între elementele antenei și preamplificatorul antenei. Pentru o antenă pasivă, portul antenei este însăși ieșirea (capătul) antenei. Raportul axial. Raportul, exprimat în decibeli, între puterea maximă de ieșire și puterea minimă de ieșire ale unei antene, față de unda incidentă polarizată liniar, după cum variază orientarea polarizării, în toate direcțiile perpendiculare pe direcția de propagare. Sistem de augmentare de la bordul aeronavei (ABAS). Un sistem de augmentare, care îmbunătățește și/sau integrează informațiile obținute de la alte elemente GNSS cu informațiile disponibile de la bordul aeronavei.
\nAlertă. O indicație furnizată altor sisteme de bord sau aducerea la cunoștința pilotului asupra faptului că un parametru de exploatare al unui sistem de navigație este în afara limitelor de toleranță. Limită de alertă. Toleranța la eroare a unui anumit parametru măsurat, care nu trebuie să fie depășită fără emiterea unui mesaj de avertizare. Canalul de precizie standard (CSA). Nivelul specificat de precizie al poziționării, vitezei și al sincronizării, care este disponibil pentru orice utilizator de sistem GLONASS, în baza unei acoperiri globale, asigurată în mod continuu. Nucleele constelațiilor de sateliți. Nucleele constelațiilor de sateliți sunt GPS și GLONASS. Sistem global de navigație prin satelit (GNSS).
\nUn sistem global de stabilire a poziției și sincronizării, care include una sau mai multe constelații de sateliți, receptoare de la bordul aeronavelor și funcții de monitorizare a integrității sistemului, sistem care este îmbunătățit în funcție de necesități, în vederea susținerii cerințelor de performanță de navigație pentru operațiunea care se are în vedere. Sistem global de navigație prin satelit (GLONASS). Sistemul de navigație prin sateliți utilizat de Federația Rusă. Sistem de poziționare globală (GPS). Sistemul de navigație prin sateliți, utilizat de Statele Unite ale Americii. Eroare de poziție GNSS. Diferența dintre poziția reală și poziția stabilită de receptorul GNSS. Sistem de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la sol (GBAS).
\nUn sistem de îmbunătățire a preciziei, în cazul căruia utilizatorul primește informații necesare pentru îmbunătățirea preciziei, direct de la un emițător instalat la sol. Sistem de augmentare la nivel regional, cu ajutorul echipamentelor de la sol (GRAS). Un sistem de îmbunătățire a preciziei, în cazul căruia utilizatorul primește informații necesare pentru îmbunătățirea preciziei, direct de la unul dintre emițătoarele dintr-un grup instalat la sol, care acoperă o regiune. Integritate. O măsură a veridicității pe care o prezintă corectitudinea informațiilor, furnizate de întregul sistem. Integritatea include capacitatea unui sistem de a-i furniza prompt utilizatorului avertismente valide (alerte).
\nPseudo-distanță. Diferența dintre timpul transmisiei printr-un satelit și timpul recepției printr-un receptor GNSS, înmulțită cu viteza luminii în vid, incluzând eroarea sistematică, cauzată de diferența dintre referința temporală a unui receptor GNSS și cea a unui satelit. Sistem de augmentare cu ajutorul sateliților (SBAS). Un sistem de îmbunătățire a preciziei cu acoperire largă, în cazul căruia utilizatorul primește informații necesare pentru îmbunătățirea preciziei, direct de la un emițător al unui satelit. Serviciu de poziționare standard (SPS). Nivelul specificat al preciziei de stabilire a poziției (sau precizia de poziționare), vitezei și sincronizării, care este disponibil pentru orice utilizator al sistemului de poziționare globală (GPS), pe baza unei acoperiri globale, asigurată în mod continuu.
\nTimp-până-la-alertă. Timpul maxim care poate să treacă de la momentul de începere a depășirii limitelor de toleranță în sistemul de navigație, până la momentul în care echipamentul emite alerta. ... 3.7.2. Informații generale3.7.2.1. Funcțiunile3.7.2.1.1. GNSS furnizează aeronavei date privind poziția și o bază de timp. Aceste date sunt obținute pe baza măsurătorilor pseudo-distanțelor dintre o aeronavă echipată cu un receptor GNSS și diverse surse de semnal, amplasate pe sateliți sau la sol. ... ... 3.7.2.2. Elementele GNSS3.7.2.2.1. Serviciul de navigație GNSS este furnizat utilizând diverse combinații ale următoarelor elemente instalate la sol, pe sateliți și/sau la bordul aeronavei:a) sistemul global de poziționare (GPS), care furnizează serviciul de poziționare standard (SPS), conform definiției de la pct. 3.7.3.1; ... b) sistemul global de navigație prin satelit (GLONASS), care furnizează semnalul de navigație al canalului de precizie standard (CSA), conform definiției de la pct. 3.7.3.2; ... c) sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor instalate la bordul aeronavei (ABAS), conform definiției de la pct. 3.7.3.3; ... d) sistemul de augmentare cu ajutorul sateliților (SBAS), conform definiției de la pct. 3.7.3.4; ... e) sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor instalate la sol (GBAS), conform definiției de la pct. 3.7.3.5; ... f) sistemul de augmentare la nivel regional, cu ajutorul echipamentelor instalate la sol (GRAS), conform definiției de la pct. 3.7.3.5 și ... g) receptorul GNSS de bord, conform definiției de la pct. 3.7.3.6. ... ... ... 3.7.2.3.
\nReferința spațială și referința de timp3.7.2.3.1. Referința spațială. Informațiile referitoare la poziție, furnizate de GNSS utilizatorului, sunt exprimate prin intermediul punctului de reper geodezic (coordonata geodezică), dat de sistemul geodezic global - 1984 (WGS-84). Cerințele pentru sistemul WGS-84 sunt specificate în RACR-HA capitolul 2, RACR-ATS capitolul 2, RACR-AD-PETA volumele I și II, capitolul 1 și RACR-AIS capitolul 1. În cazul în care se utilizează elemente GNSS, care folosesc alte coordonate decât cele WGS-84, trebuie să fie aplicați parametrii de conversie corespunzători. ... 3.7.2.3.2. Referința de timp. Datele privind coordonatele de timp, furnizate de GNSS utilizatorului, sunt exprimate pe o scară de măsurare a timpului care utilizează ca referință ora universală coordonată (UTC). ... ... 3.7.2.4.
\nPerformanțele semnalelor electromagnetice3.7.2.4.1. Combinația dintre elementele GNSS și un receptor GNSS fără căderi (fault free), al utilizatorului, trebuie să satisfacă cerințele privind performanțele electromagnetice, specificate în tabelul 3.7.2.4-1 (de la sfârșitul secțiunii 3.7). Conceptul de receptor fără căderi (fault free), al utilizatorului, este aplicat numai pentru a defini performanțele combinațiilor dintre diverse elemente GNSS. Se consideră că receptorul fără căderi (fault free) este un receptor cu performanțe nominale de precizie și de timp până la alertă. Un astfel de receptor se consideră că nu prezintă defecțiuni care afectează integritatea, disponibilitatea și continuitatea performanțelor.
\nPentru serviciul de apropiere cu GBAS, cu intenția de a asigura suportul pentru operațiunile de apropiere și aterizare, corespunzătoare minimei de Categoria a III-a, cerințele de performanță sunt definite prin cele care se aplică suplimentar cerințelor pentru semnalele electromagnetice definite în Tabelul 3.7.2.4-1. ... ... ... 3.7.3. Specificațiile elementelor GNSS3.7.3.1. Serviciul GPS de poziționare standard (SPS) (L1)3.7.3.1.1. Precizia spațiului și a segmentului de control Notă. - Următoarele standarde de precizie nu includ erorile provocate de perturbațiile atmosferice sau erorile de la nivelul receptorului.3.7.3.1.1.1. Precizia de poziționare. Erorile de poziționare GPS SPS nu trebuie să depășească următoarele limite:Media globală, în 95 procente din timp Cea mai defavorabilă poziție, în 95 procente din timp Eroare la amplasare în poziție orizontală 9 m (30 ft) 17 m (56 ft) Eroare la amplasare în poziție verticală 15 m (49 ft) 37 m (121 ft) ... 3.7.3.1.1.2.
\nPrecizia transferului în domeniul timp. Erorile de transfer în domeniul timp GPS SPS nu trebuie să depășească 40 nanosecunde, 95 procente din timp. ... 3.7.3.1.1.3. Domeniul de precizie. Erorile nu trebuie să depășească următoarele limite:a) eroarea de distanță a oricărui satelit - 30 m (100 ft), cu referințele specificate în 3.7.3.1.3; ... b) repartiție pe 95% din gama de erori aferente oricărui satelit - 0,006 m (0,02 ft) pe secundă (medie globală); ... c) repartiție pe 95% din gama de erori de accelerație, la nivelul oricărui satelit - 0,002 m (0,006 ft) pe secundă la pătrat (medie globală);și ... d) repartiție pe 95% din gama de erori de distanță la nivelul sateliților peste toate diferențele de timp, între momentul generării datelor și momentul utilizării datelor - 7,8 m (26 ft) (medie globală). ... ... ... 3.7.3.1.2.
\nDisponibilitatea. Disponibilitatea GPS SPS este: ≥ 99 procente disponibilitate servicii orizontale, poziție medie (prag 95 procente 17 m) ≥ 99 procente disponibilitate servicii verticale, poziție medie (prag 95 procente 37 m) ≥ 90 procente disponibilitate servicii orizontale, poziție în cel mai defavorabil caz (prag 95 procente 17 m) ≥ 90 procente disponibilitate servicii verticale, poziție în cel mai defavorabil caz (prag 95 procente 37 m). ... 3.7.3.1.3. Fiabilitatea. Fiabilitatea sistemului GPS SPS trebuie să se încadreze în următoarele limite:a) fiabilitate - cel puțin 99,94 procente (medie globală) și ... b) fiabilitate - cel puțin 99,79 procente (medie într-un singur punct). ... ... 3.7.3.1.4.
\nProbabilitatea cedării unui serviciu principal. Probabilitatea ca eroarea domeniului de acoperire (URE - user range error) a oricărui satelit să depășească de 4,42 ori limita superioară a acurateții domeniului de acoperire (URA - user range accuracy) în care emite acel satelit, fără o alertă recepționată la antena receptorului utilizatorului, în interval de 10 secunde, nu trebuie să depășească 1x10^-5 pe oră. Notă. - Diversele indicații de alertă sunt descrise în \"Sistemul de poziționare global (GPS)- Serviciul de poziționare standard (SPS) - Standardul de performanță\", ediția a 4-a, septembrie 2008, secțiunea 2.3.4 a Departamentului de apărare al S.U.A. ... 3.7.3.1.5. Continuitatea. Probabilitatea de a pierde disponibilitatea pentru propagarea GPS SPS (SIS) unui slot dintr-o constelație nominală de 24 de sloturi, datorită unei întreruperi neprogramate, nu trebuie să depășească 2x10^-4 pe oră. ... 3.7.3.1.6.
\nZona de acoperire. Sistemul GPS SPS acoperă suprafața pământului până la o altitudine de 3 000 kilometri. ... 3.7.3.1.7. Caracteristicile frecvențelor radio (RF) Caracteristicile detaliate ale frecvențelor radio sunt specificate în documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.7.3.1.7.1. Frecvența purtătoare. Fiecare satelit GPS emite un semnal SPS pe frecvența purtătoare de 1575,42 MHz (GPS L1), utilizând diviziunea de cod cu acces multiplu (CDMA). Se va adăuga o nouă frecvență civilă pentru sateliții GPS, care va fi oferită de Statele Unite ale Americii și care va fi destinată aplicațiilor de siguranță pentru situații critice. Este posibil ca, la o dată ulterioară, să fie elaborate standarde și practici recomandate OACI (SARPs) pentru acest tip de semnal. ... 3.7.3.1.7.2.
\nSpectrul semnalului. Puterea semnalului GPS SPS trebuie să se încadreze într-o bandă de ± 12 MHz (1563,42 - 1587,42 MHz), centrată pe frecvența L1. ... 3.7.3.1.7.3. Polarizarea. Semnalul RF transmis este polarizat circular spre dreapta (în sensul acelor de ceasornic). ... 3.7.3.1.7.4. Nivelul de putere al semnalului. Fiecare satelit GPS trebuie să emită semnale de navigație SPS cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucționate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevație mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepționat la portul unei antene de 3 dBi, polarizată liniar, să se încadreze într-un interval de la -158,5 dBW, până la -153 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale față de direcția de propagare. ... 3.7.3.1.7.5.
\nModulația. Semnalul SPS L1 este modulat cu o cheie de deplasare de fază bipolară (BPSK), cu un zgomot pseudo-aleatoriu (PRN) de 1023 MHz, cod C/A (coarse/acquisition). Secvența codului C/A este repetată la fiecare milisecundă. Secvența codului PRN transmis este adunarea în clasă modulo 2, a unui mesaj de navigație de 50 biți pe secundă și a codului C/A. ... ... 3.7.3.1.8. Timpul GPS. Timpul GPS se raportează la timpul universal coordonat (UTC) (așa cum este calculat de Observatorul Naval din S.U.A.). ... 3.7.3.1.9. Sistemul de coordonate. Sistemul de coordonate GPS este sistemul WGS-84. ... 3.7.3.1.10. Informațiile de navigație. Datele de navigație transmise de sateliți includ informațiile necesare pentru a se stabili:a) ora la care satelitul realizează transmisia; ... b) poziția satelitului; ... c) starea de funcționare a satelitului; ... d) corecția ceasului satelitului; ... e) efectele întârzierii de propagare; ... f) decalajul de timp în raport cu timpul UTC și ... g) starea constelației. ... ... ... 3.7.3.2.
\nCanalul GLONASS de precizie standard (CSA) (L1) În cadrul acestei secțiuni, termenul GLONASS se referă la toți sateliții din constelație. Standardele care fac referire numai la sateliții GLONASS-M sunt indicate în mod distinct.3.7.3.2.1. Precizia spațiului și a segmentului de control Următoarele standarde referitoare la precizie nu includ erorile datorate atmosferei și receptorului, care sunt descrise în documentele specifice de aplicare a prezentei reglementări.3.7.3.2.1.1. Precizia de poziționare. Erorile de poziționare ale canalului CSA, al sistemului GLONASS, nu trebuie să depășească următoarele limite:Media globală, în 95procente din timp Cea mai defavorabilă poziție, în 95 procente din timp Eroare la amplasare în poziție orizontală 19 m (62 ft) 44 m (146 ft) Eroare la amplasare în poziție verticală 29 m (96 ft) 93 m (308 ft) ... 3.7.3.2.1.2.
\nPrecizia transferului de timp. Erorile de transfer de timp ale canalului CSA, al sistemului GLONASS, nu trebuie să depășească 700 nanosecunde, în 95 procente din timp. ... 3.7.3.2.1.3. Domeniul de precizie. Erorile nu trebuie să depășească următoarele limite:a) eroarea de distanță a oricărui satelit - 30 m (98,43 ft); ... b) eroarea de viteză a oricărui satelit - 0,04 m (0,12 ft) pe secundă; ... c) eroarea de accelerație a oricărui satelit - 0,013 m (0,039 ft) per secundă la pătrat; ... d) eroarea medie pătratică de distanță pentru toți sateliții - 7m (22,97 ft). ... ... ... 3.7.3.2.2. Disponibilitatea. Canalul CSA al sistemului GLONASS trebuie să aibă:a) ≥ 99 procente disponibilitate pentru serviciul orizontal, poziție medie (44 m, 95 procente prag); ... b) ≥ 99 procente disponibilitate pentru serviciul vertical, poziție medie (93 m, 95 procente prag); ... c) ≥ 90 procente disponibilitatea pentru serviciul orizontal, poziția cea mai defavorabilă (44 m, 95 procente prag); ... d) ≥ 90 procente disponibilitate pentru serviciul vertical, poziția cea mai defavorabilă (93 m, 95 procente prag). ... ... 3.7.3.2.3.
\nFiabilitatea. Fiabilitatea canalului CSA al sistemului GLONASS trebuie să fie în următoarele limite:a) frecvența de cedare a unui serviciu de importanță majoră - nu mai mult de trei pe an pentru constelație (media globală) și ... b) fiabilitatea - cel puțin 99,7 procente (media globală). ... ... 3.7.3.2.4. Zona de acoperire. GLONASS CSA acoperă suprafața pământului până la o altitudine de 2000 Km. ... 3.7.3.2.5. Caracteristicile de radio frecvență Caracteristicile detaliate de radio frecvență sunt specificate în documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.7.3.2.5.1. Frecvența purtătoare. Fiecare satelit GLONASS transmite semnalul de navigație CSA pe propria frecvență purtătoare din banda de frecvență L1 (1,6 GHz), utilizând diviziunea în frecvență cu acces multiplu (FDMA).
\nSateliții GLONASS pot avea aceeași frecvență purtătoare, dar, în acest caz, ei sunt amplasați în spații diametral opuse, pe același plan orbital. Sateliții GLONASS-M vor transmite un cod suplimentar de stabilire a distanței, pe frecvențele purtătoare din banda de frecvență L2 (1,2 GHz), utilizând FDMA. ... 3.7.3.2.5.2. Spectrul semnalului. Puterea semnalului canalului CSA, al sistemului GLONASS, se încadrează într-o bandă de ±5,75 MHz, centrată pe fiecare frecvență purtătoare GLONASS. ... 3.7.3.2.5.3. Polarizarea. Semnalul RF transmis este polarizat circular spre dreapta. ... 3.7.3.2.5.4. Nivelul de putere al semnalului. Fiecare satelit GLONASS transmite semnale de navigație CSA cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucționate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevație mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepționat la portul unei antene de 3 dBi polarizate liniar, să se încadreze într-un interval între -161 dBW și -155,2 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcția de propagare.
\nNota 1. - Limita de putere de 155,2 dBW este calculată pe baza caracteristicilor prestabilite ale unei antene utilizator, a pierderilor atmosferice de 0,5 dB și a unei erori a unei poziții unghiulare a unui satelit, care nu depășește un grad (în direcția care determină creșterea nivelului semnalului). Nota 2. - Fiecare satelit GLONASS-M transmite și un cod de stabilire a distanței pe L2, cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucționate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevație mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF, recepționat la portul unei antene de 3 dBi, polarizate liniar, să nu fie mai mic de - 167 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcția de propagare. ... 3.7.3.2.5.5.
\nModulația3.7.3.2.5.5.1. Fiecare satelit GLONASS transmite semnalul de navigație RF pe frecvența sa purtătoare, utilizând un tren de impulsuri ce formează un semnal modulat binar - BPSK. Modulația cu deplasare de fază a purtătoarei este realizată la pi radiani, cu eroarea maximă de ±0,2 radiani. Secvența codului pseudo-aleatoriu este repetată la fiecare milisecundă. ... 3.7.3.2.5.5.2. Semnalul de navigație modulator este generat prin adunarea în clasă modulo-2 a următoarelor trei semnale binare:a) codul de stabilire a distanței, transmis cu o viteză de 511 kbiți/s; ... b) mesajul de navigație, transmis cu o viteză de 50 biți/s și ... c) secvența auxiliară de 100 Hz. ... ... ... ... 3.7.3.2.6.
\nTimpul GLONASS. Timpul GLONASS se raportează la UTC (SU) (așa cum este calculat de Serviciul Național de Stabilire a Orei din Rusia). ... 3.7.3.2.7. Sistemul de coordonate. Sistemul de coordonate GLONASS este sistemul PZ-90. Conversia de la sistemul de coordonate PZ-90, utilizat de GLONASS, la coordonatele WGS-84, este definită în documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. ... 3.7.3.2.8. Informațiile de navigație. Datele de navigație transmise de satelit includ informațiile necesare pentru a se stabili:a) ora la care satelitul realizează transmisia; ... b) poziția satelitului; ... c) starea de funcționare a satelitului; ... d) corecția ceasului satelitului; ... e) decalajul de timp în raport cu timpul UTC și ... f) starea constelației. ... ... ... 3.7.3.3.
\nSistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la bordul aeronavei (ABAS)3.7.3.3.1. Cerințele de performanță. Funcția ABAS, combinată cu unul sau mai multe dintre celelalte elemente GNSS, precum și un receptor GNSS fiabil și un sistem de bord fiabil, utilizate pentru funcția ABAS, trebuie să îndeplinească cerințele de precizie, integritate, continuitate și disponibilitate, specificate la pct. 3.7.2.4. ... ... 3.7.3.4. Sistemul de augmentare cu ajutorul sateliților (SBAS)3.7.3.4.1. Performanțe. SBAS, combinat cu unul sau mai multe dintre celelalte elemente GNSS și cu un receptor fiabil, trebuie să satisfacă cerințele de precizie, integritate, continuitate și disponibilitate, specificate pentru operațiunea care urmează să fie efectuată, conform informațiilor de la pct. 3.7.2.4, pe tot parcursul zonei de serviciu corespunzătoare (a se vedea 3.7.3.4.3).
\nSBAS completează constelația (constelațiile) de sateliți, pe care se bazează sistemul de poziționare, mărind gradul de precizie, integritate, continuitate și disponibilitate a navigației, care se asigură în cadrul zonei de serviciu (zona de recepție) și care include, de obicei, mai multe aerodromuri.3.7.3.4.1.1. SBAS combinat cu unul sau mai multe elemente GNSS și un receptor care nu are defecțiuni trebuie să îndeplinească cerințele de integritate a semnalului electromagnetic, așa cum este precizat în 3.7.2.4, pe întreaga zonă de acoperire SBAS. Tipurile de mesaje 27 și 28 pot fi utilizate pentru a se conforma cu cerințele de integritate în aria de acoperire. ... ... 3.7.3.4.2. Funcțiile. SBAS îndeplinește una sau mai multe din următoarele funcții:a) stabilirea distanței: furnizează un semnal suplimentar de pseudo-distanță, utilizând un indicator de precizie de la un satelit SBAS (pct. 3.7.3.4.2.1 și indicațiile din documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări); ... b) starea satelitului GNSS: stabilește și transmite starea de funcționare a satelitului GNSS; ... c) corecția diferențială de bază: furnizează, la nivelul satelitului GNSS, date orbitale (efemeridele) și corecții ale ceasului (rapide și pe termen lung), care trebuie aplicate în cazul măsurătorilor de pseudo-distanță efectuate din sateliți (în conformitate cu documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări) și ... d) corecția diferențială de precizie: stabilește și transmite corecțiile erorilor cauzate de ionosferă (în conformitate cu documentele de aplicare a prevederilor prezentei reglementări). ... Dacă sunt furnizate toate funcțiile SBAS, în combinație cu constelația (constelațiile) de sateliți pe care se bazează, sistemul de poziționare poate asigura asistența pentru operațiunile de decolare, zbor pe rută, zbor în zona terminală și de apropiere, inclusiv pentru apropierea de precizie categoria I.
\nNivelul performanțelor care pot fi realizate depinde de infrastructura încorporată în SBAS și de condițiile ionosferice din zona geografică de interes.3.7.3.4.2.1. Domeniul de precizie3.7.3.4.2.1.1. Excluzând efectele atmosferice, eroarea de distanță pentru semnalul de stabilire a distanței de la nivelul sateliților SBAS nu trebuie să depășească 25 m (82 ft) (95 procente). ... 3.7.3.4.2.1.2. Probabilitatea ca erorile de distanță să depășească 150 m (490 ft), la orice oră, nu trebuie să fie mai mare de 10^-5. ... 3.7.3.4.2.1.3. Probabilitatea întreruperilor neplanificate ale funcției de stabilire a distanței, de la nivelul unui satelit SBAS, în orice perioadă de o oră, nu trebuie să depășească 10^-3. ... 3.7.3.4.2.1.4.
\nEroarea de viteză nu trebuie să depășească 2 m (6,6 ft) pe secundă. ... 3.7.3.4.2.1.5. Eroarea de accelerație nu trebuie să depășească 0,019 m (0,06 ft) pe secundă la pătrat. ... ... ... 3.7.3.4.3. Zona de serviciu (zona de recepție). O zonă de serviciu (recepție) SBAS, pentru orice tip de operare aprobat, este o zonă declarată în cadrul zonei de acoperire SBAS, în care SBAS îndeplinește cerințele corespunzătoare de la pct. 3.7.2.4. Un sistem SBAS poate avea diferite zone de serviciu ce corespund diferitelor tipuri de operare (ex. APV-1, Categoria 1, etc.). Zona de acoperire reprezintă acea zonă în cadrul căreia se pot recepționa transmisii SBAS (adică zona de acoperire a satelitului geostaționar).
\nAcoperirea SBAS și zonele de serviciu (recepție) sunt în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. ... 3.7.3.4.4. Caracteristicile RF3.7.3.4.4.1. Frecvența purtătoare. Frecvența purtătoare este de 1575,42 MHz. După 2005, atunci când au fost eliberate frecvențele GLONASS pentru spațiul aerian superior, este posibil să fi fost introdus un alt tip de sistem SBAS, utilizând unele din aceste frecvențe. ... 3.7.3.4.4.2. Spectrul semnalului. Cel puțin 95 de procente din puterea de emisie trebuie să se încadreze într-o bandă de ±12 MHz, centrată pe frecvența L1. Lățimea de bandă a semnalului transmis de un satelit SBAS trebuie să fie de cel puțin 2,2 MHz. ... 3.7.3.4.4.3.
\nNivelul de putere al semnalului satelitului SBAS.3.7.3.4.4.3.1. Fiecare satelit SBAS, plasat pe orbită înainte de 1 ianuarie 2014, emite semnale de navigație cu suficientă putere astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucționate din apropierea solului, de unde este observat satelitul la un unghi de elevație mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepționat la portul unei antene de 3 dB polarizate liniar, să se încadreze într-un interval între -161 dBW și -153 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcția de propagare. ... 3.7.3.4.4.3.2. Fiecare satelit SBAS, plasat pe orbită după 31 decembrie 2013, trebuie să se conformeze următoarelor cerințe:a) satelitul trebuie să emită semnale de navigație cu putere suficientă astfel încât la toate amplasamentele neobstacolate, aflate în preajma solului, de la care este observat satelitul, la sau deasupra unghiului de elevație minim, pentru care trebuie să fie furnizat un semnal GEO ce poate fi urmărit, iar nivelul semnalului RF recepționat la portul antenei, specificat în documentele specifice prezentei reglementări, trebuie să fie de cel puțin - 164,0 dBW. ... b) Unghiul de elevație minim, utilizat pentru a determina acoperirea GEO, trebuie să nu fie mai mic de 5 grade, pentru un utilizator aflat în apropierea solului. ... c) Nivelul semnalului RF al SBAS, recepționat la portul unei antene de 0 dBic, amplasată în apropierea solului, nu trebuie să depășească - 152,5 dBW. ... d) Elipticitatea semnalului de emisie trebuie să nu fie mai rea de 2 dB, pentru domeniul unghiular de +/- 9,1 grade de la unghiul de aliniere. ... ... ... 3.7.3.4.4.4.
\nPolarizarea. Semnalul de emisie trebuie să fie polarizat circular spre dreapta. ... 3.7.3.4.4.5. Modulația. Secvența transmisă este adunarea în clasa modulo 2 a mesajului de navigație, cu o rată de 500 simboluri pe secundă și codul zgomotului pseudo-aleatoriu de 1023 biți. Secvența este apoi modulată BPSK pe purtătoare, cu o rată de 1023 megachips pe secundă. ... ... 3.7.3.4.5. Timpul de rețea SBAS (SNT). Diferența dintre ora SNT și ora GPS nu trebuie să depășească 50 de nanosecunde. ... 3.7.3.4.6. Informațiile de navigație. Datele de navigație, transmise de sateliți, includ informațiile necesare pentru a se stabili:a) ora la care satelitul SBAS realizează transmisia; ... b) poziția satelitului SBAS; ... c) ora corectată pentru toți sateliții; ... d) poziția corectată pentru toți sateliții; ... e) efectele întârzierii de propagare ionosferice; ... f) integritatea poziției utilizatorului; ... g) decalajul de timp, în raport cu timpul UTC și ... h) starea nivelului serviciilor. ... ... ... 3.7.3.5.
\nSistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la sol (GBAS) și sistemul de augmentare la nivel regional cu ajutorul echipamentelor de la sol (GRAS). Cu excepția cazurilor în care există specificații speciale, standardele și practicile recomandate GBAS se aplică în cazul sistemelor GBAS și GRAS.3.7.3.5.1. Cerințele de performanță. Funcția GBAS, combinată cu unul sau mai multe din celelalte elemente GNSS și cu un receptor GNSS fiabil, îndeplinesc cerințele privind precizia, integritatea, continuitatea și disponibilitatea sistemului pentru operațiunea care urmează să fie efectuată, conform informațiilor specificate la pct. 3.7.2.4, în spațiul operațional pentru serviciul utilizat operațional, după cum este definit în 3.7.3.5.3.
\nGBAS este conceput pentru a fi compatibil cu toate tipurile de operațiuni de apropiere, aterizare, decolare ghidată și de suprafață și poate fi utilizat pentru operațiunile pe rută sau în zona terminală. GRAS este conceput pentru a fi utilizat pentru operațiunile de rută, de la nivelul terminalului, de apropiere nonprecizie, de decolare și de apropiere cu ghidare verticală. Următoarele cerințe sunt create pentru a oferi asistență pentru toate categoriile de apropiere de precizie, apropierea cu ghidare verticală, precum și pentru un serviciu de poziționare GBAS. ... 3.7.3.5.2. Funcțiile. GBAS îndeplinește următoarele funcții:a) asigură corecțiile pseudo-distanței relevante pe plan local; ... b) furnizează date referitoare la GBAS; ... c) furnizează date referitoare la segmentul de apropiere finală, atunci când asigură asistența la apropierea de precizie; ... d) furnizează date referitoare la disponibilitatea estimată a sursei de stabilire a distanței și ... e) asigură monitorizarea integrității surselor de stabilire a distanței GNSS. ... ... 3.7.3.5.3.
\nVolumul de serviciu (de operare)3.7.3.5.3.1. Cerințe generale pentru serviciile de apropiere. Cu excepția cazurilor în care caracteristicile topografice dictează și cerințele operaționale permit volumul minim de serviciu de apropiere GBAS se realizează astfel:a) lateral, începând de la 140 m (450 ft), pe fiecare parte a pragului de aterizare/pragului fictiv (LTP/FTP) și ieșind în afară cu ± 35 grade, pe fiecare parte a traiectoriei de apropiere finală, până la 28 km (15 NM) și cu ± 10 grade, pe fiecare parte a traiectoriei de apropiere finală, până la 37 km (20 NM) și ... b) vertical, în cadrul zonei laterale, până la cea mai mare valoare dintre 7 grade și 1,75 înmulțit cu unghiul pantei de aterizare declarat (GPA) deasupra orizontalei, cu origine în punctul de interceptare a pantei de aterizare (GPIP) până la un nivel superior de 3000 m (10000 ft) deasupra pragului (HAT) și cu 0,45 GPA, deasupra liniei orizontale, sau la un unghi mai mic, până la 0,30 GPA, după caz, care să permită desfășurarea în condiții de siguranță a procedurii de interceptare a pantei de aterizare declarate.
\nLimita inferioară este la jumătatea nivelului minim de luare a deciziei permis sau între 3-7 m (12 ft), oricare din ele este mai mare. ... ... 3.7.3.5.3.2. Serviciile de apropiere, incluzând aterizarea automată și decolarea ghidată. Volumul minim suplimentar de operare GBAS, în care se desfășoară operațiuni de apropiere, care includ aterizarea automată și rulajul pe pistă, inclusiv în timpul ghidării în vederea decolării, trebuie să fie după cum urmează, cu excepția situațiilor permise de cerințele operaționale:a) Orizontal, pe un sector ce cuprinde lățimea pistei, care începe la capătul pistei și se extinde paralel cu axul pistei spre LTP pentru a fi inclus în volumul minim de operare, după cum este descris în 3.7.3.5.3.1; ... b) Vertical, între două suprafețe orizontale, una la 3,7 m (12 ft) și cealaltă la 30 m (100 ft), deasupra axului pistei, pentru a fi inclus în volumul minim de operare, după cum este descris în 3.7.3.5.3.1. ... ... 3.7.3.5.3.3.
\nServiciul de poziționare GBAS. Volumul de serviciu de poziționare GBAS reprezintă volumul în care transmisia de date poate fi recepționată, iar serviciul de poziționare îndeplinește cerințele de la pct. 3.7.2.4 și asigură asistență pentru operațiunile corespunzătoare aprobate. ... ... 3.7.3.5.4. Caracteristicile transmisiei de date3.7.3.5.4.1. Frecvența purtătoare. Frecvențele radio utilizate pentru transmisia datelor sunt selectate dintre frecvențele radio din banda cuprinsă între 108 și 117,975 MHz. Cea mai mică frecvență care poate fi alocată este de 108,025 MHz, iar cea mai înaltă frecvență care poate fi alocată este de 117,950 MHz. Distanța dintre frecvențele alocabile (ecartul între canale) este de 25 kHz.
\nCriteriile de separare geografică ILS/GBAS și criteriul de separare geografică pentru serviciile de comunicații GBAS și VHF, care funcționează în banda 118 - 137 MHz, sunt în curs de elaborare. Până la definirea acestor criterii și includerea lor în standardele și practicile recomandate ale OACI, se preconizează utilizarea frecvențelor din banda 112,050 - 117,900 MHz. ... 3.7.3.5.4.2. Tehnica de acces. Se utilizează o tehnică de acces multiplu prin divizare în timp (TDMA), cu o structură fixă de cadre. Transmisia de date are alocat unul până la opt intervale de timp. Alocarea nominală este de două intervale de timp. Este posibil ca unele facilități GBAS, care utilizează antene multiple pentru transmiterea de date VHF (VDB), pentru a îmbunătăți acoperirea VDB, să necesite alocarea a mai mult de două intervale de timp.
\nIndicațiile referitoare la utilizarea mai multor antene sunt în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări; este posibil ca unele stații de emisie GBAS, într-un sistem GRAS, să utilizeze un singur interval de timp. ... 3.7.3.5.4.3. Modulația. Datele GBAS sunt transmise ca simboluri de 3 biți, care modulează purtătoarea utilizată pentru transmisii de date, prin schema de modulație D8PSK, cu o rată de 10500 simboluri pe secundă. ... 3.7.3.5.4.4. Intensitatea și polarizarea câmpului de RF al sistemului de transmisii de date. GBAS poate asigura o transmisie de date VHF, fie prin polarizare orizontală (GBAS/H), fie prin polarizare eliptică (GBAS/E), care utilizează atât componente de polarizare orizontală (HPOL), cât și componente de polarizare verticală (VPOL).
\nAeronavele care utilizează o componentă VPOL nu pot efectua operațiuni cu echipamente GBAS/H. Intensitățile minimă și maximă ale câmpului constau într-o distanță minimă de 80 m (263 ft) de la antena emițătorului pe o distanță de 43 km (23 NM). Când susțin serviciile de apropiere la aeroporturi cu emițătoare VDB care întâmpină constrângeri legate de amplasament, este acceptată adaptarea (ajustarea) corespunzătoare a volumului operațional, atunci când permit cerințele operaționale (după cum se precizează în secțiunile corespunzătoare volumului operațional, 3.7.3.5.3.1 și 3.7.3.5.3.2). Asemenea adaptări (ajustări) ale volumului operațional pot fi acceptate din punct de vedere operațional atunci când nu au niciun impact asupra serviciului GBAS, în afara unei raze de 80 m de la antena VDB, presupunând o putere efectiv radiată izotropic nominală de 47 dBm.3.7.3.5.4.4.1.
\nGBAS/H3.7.3.5.4.4.1.1. Semnalul emis este polarizat orizontal. ... 3.7.3.5.4.4.1.2. Puterea efectiv radiată izotropic (EIRP) furnizează un semnal polarizat orizontal, cu o intensitate minimă a câmpului de 215 microvolți per metru (-99 dBW/mp) și o intensitate maximă a câmpului de 0,879 volți per metru (27 dBW/mp), care se încadrează în volumul operațional GBAS, așa cum este specificat în 3.7.3.5.3.1. Intensitatea câmpului trebuie să fie măsurată ca o medie, pe perioada de rezolvare a ambiguităților și sincronizare a transferului de blocuri de date (transfer în rafală). În interiorul volumului operațional GBAS adițional, după cum este specificat în 3.7.3.5.3.2, puterea efectiv radiată izotropic (EIRP) trebuie să furnizeze, pentru un semnal polarizat orizontal, o intensitate minimă a câmpului de 215 microvolți per metru (-99 dBW/mp) sub 36 ft și în jos până la 12 ft peste suprafața pistei și 650 microvolți per metru (-89,5 dBW/mp) la 36 ft sau mai mult peste suprafața pistei. ... ... 3.7.3.5.4.4.2.
\nGBAS/E3.7.3.5.4.4.2.1. Semnalul emis este polarizat eliptic, ori de câte ori acest lucru este practic. ... 3.7.3.5.4.4.2.2. Atunci când se emite un semnal polarizat eliptic, componenta polarizată orizontal satisface condițiile specificate la pct. 3.7.3.5.4.4.1.2, iar puterea efectiv radiată izotropic (EIRP) asigură un semnal polarizat vertical, cu o intensitate minimă a câmpului de 136 microvolți per metru (-103 dBW/mp) și o intensitate maximă a câmpului de 0,555 volți per metru (31 dBW/mp), în cadrul volumului operațional GBAS. Intensitatea câmpului este măsurată ca o medie, pe perioada de rezolvare a ambiguităților și de sincronizare a transferului de blocuri de date (transfer în rafală). ... ... ... 3.7.3.5.4.5.
\nPuterea transmisă pe canalele adiacente. Nivelul puterii, în timpul transmisiilor efectuate în orice condiții de exploatare, când este măsurată pe o lățime de bandă de 25 kHz, centrată pe cel de-al \"i\"-lea canal adiacent, nu trebuie să depășească valorile prezentate în tabelul de la pct. 3.7.3.5.1 (la sfârșitul secțiunii 3.7). ... 3.7.3.5.4.6. Emisiile nedorite. Emisiile nedorite, inclusiv emisiile parazite și cele din afara benzii, sunt conforme cu nivelurile prezentate în tabelul 3.7.3.5-2 (la sfârșitul secțiunii 3.7). Puterea totală, în orice semnal discret sau armonică VDB, nu trebuie să depășească -53 dBm. ... ... 3.7.3.5.5. Informațiile de navigație. Datele de navigație, transmise de sistemul GBAS, includ următoarele informații:a) corecții ale pseudo-distanței, ora de referință și date de integritate; ... b) date conexe sistemului GBAS; ... c) date privind segmentul de apropiere finală, când se asigură asistența pentru apropierea de precizie și ... d) date estimate privind disponibilitatea sursei de determinare a distanței. ... ... ... 3.7.3.6.
\nReceptorul GNSS de la bord.3.7.3.6.1. Receptorul GNSS de bord procesează semnalele acelor elemente GNSS pe care urmează să le utilizeze. ... ... ... 3.7.4. Protecția la interferențe.3.7.4.1. GNSS trebuie să îndeplinească cerințele de performanță, definite la pct. 3.7.2.4 și să fie în conformitate cu documentele specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Sistemele GPS și GLONASS, care funcționează în banda de frecvență 1559 - 1610 MHz, sunt clasificate de ITU ca fiind sisteme care furnizează un serviciu de radionavigație prin sateliți (RNSS) și un serviciu de radionavigație aeronautică (ARNS), cărora le este conferit un statut special de protejare a spectrului de frecvențe pentru RNSS.