Aria de protecţie specială avifaunistică Ostrovul Ciocăneşti cuprinde insula Ostrov Ciocăneşti şi luciul de apă limitrof insulei format din apele Dunării, până la o adâncime de 4 - 5 m variind funcţie de precipitaţii pe o distanţă de 2 m de jur împrejurul insulei, face parte din parcelele forestiere: 48 - 49; 50 - 58 din unitatea de Producţie I Dunărica, preluate din planurile amenajărilor forestiere ale Ocolului Silvic Călăraşi, în anul 2003.
\nIV.22. Rezervaţia naturală complexă de la Sic, 505 ha, localitatea Sic, judeţul Cluj Descrierea limitelor Rezervaţia naturală complexă de la Sic cuprinde trei zone: I, II şi III.
\nZona I:
\nLimita nord-vestică: porneşte din punctul în care drumul de hotar ce pleacă din satul Sic traversează Valea Şicului perpendicular pe versantul numit Dâmbul Ocolişului, urmându-1 spre sud şi apoi spre est, pe măsură ce ocoleşte baza pantei Dâmbului Ocolişului pe latura stângă a Văii Şicului (relativ la direcţia de scurgere) până la intersecţia acestui drum cu drumul care urmăreşte cursul Văii Bistriţei şi cu drumul care urcă versantul pe interfluviu spre N V, situată la aproximativ 288 m altitudine. Limita urmăreşte apoi cursul Văii Bistriţa spre NV, apoi cotind spre V pe firul văii, la o distantă de 50 m de aceasta (la dreapta), urcând până la cota de 300 m, unde coteşte spre E înapoi pe firul văii, la 50 m stânga de aceasta şi coborând apoi spre SV până la intersecţia cu drumul de hotar de la baza Dealului Sărat.
\nLimita urmează apoi drumul de la baza versantului nordic al Dealului Sărat spre NE pe o distanţă de aproximativ 750 m, până la punctul de intersecţie al drumului cu o vale torenţială marcată printr-o alunecare de teren. Din acest punct, limita îşi schimbă direcţia, de la NE la NV, pornind perpendicular pe această vale torenţială către culmea dealului pe o distanţă de aproximativ 380 m până pe culme (altit. 340 m), de unde îşi schimbă din nou direcţia, coborând relativ perpendicular (spre NE) către Valea Sărată (alt afluent al Văii Şicului) până în punctul de intersecţie cu drumul de hotar care înconjoară stufărişurile şi coteşte spre N V pe malul drept al Văii Sărate (relativ la direcţia de scurgere).
\nParcurge apoi aproximativ 880 m pe drumul paralel cu Valea Sărată coborând oblic panta până aproape de albia de scurgere, pe care o traversează perpendicular în dreptul altitudinii de 294 m până la intersecţia cu drumul paralel cu malul stâng al Văii Sărate (relativ la direcţia de scurgere), pe care-1 urmează spre NV pe o direcţie de aproximativ 460 m, până la intersecţia cu o vale torenţială ce coboară de pe versantul Dealului Poptelec. Limita urcă apoi pe această vale către N, până în dreptul lizierei inferioare a Pădurii Poptelec (altitudine 320 m), spre care se îndreaptă apoi perpendicular pe curbele de nivel, atingând-o în dreptul altitudinii de 350 m. Limita urmăreşte apoi liziera Pădurii Poptelec care rămâne în afara rezervaţiei, coborând apoi de-a lungul lizierei nord-vestice a plantaţiei de pini până în apropierea drumului, continuând de-a lungul aceleiaşi liziere pe direcţia NV-SE, trecând de curbă şi urcând înapoi spre culmea versantului, apoi coboară şi urcă înapoi tot pe lizieră pe versantul următor până la drumul de culme care uneşte Dl.
\nCetăţii cu satul Sântioana cu care se întâlneşte la cota 470 m. Traversează apoi culmea de-a lungul drumului de la V la E până la Pădurea Mică (plantaţie de pini), pe liziera căreia coboară pe direcţia N-S până se întâlneşte la cota 300 m cu albia văii ce coboară către Balta Nouă. Coboară apoi de-a lungul văii până la locul de intersecţie cu drumul care ocoleşte Balta Nouă la partea NV a acesteia;
\nLimita sud-estică: din punctul de intersecţie a văii cu drumul având cota 289,1 m, limita parcurge drumul care ocoleşte Balta Nouă (iaz piscicol) excluzând-o, pe o distanţă de aproximativ 1100 m până la digul de la partea inferioară a Băltii Noi, de unde se continuă pe limita exterioară a stufărişului, pe care-1 exclude, până la podeţul care traversează stufărişul către Valea Păstăraia. În dreptul podeţului, limita traversează Valea Şicului şi urmează liziera Pădurii Borzaş, se continuă pe şaua dintre Dealul Borzaş (503,87 m) şi Dealul Păstăraia (până la cota 483,4 m), coborând apoi spre SV şi apoi spre NV pe liziera Pădurii Păstăraia până în extremitatea vestică a acesteia. Coboară apoi perpendicular pe curbele de nivel până la drumul de hotar al Văii Ludeţ, urmând acest drum pe o distanţă de aproximativ 220 m până când acesta traversează Valea Ludeţ, după care continuă tot pe drumul de hotar paralel cu stuful, pe direcţia NE-SV, până la liziera Pădurii Dorna Mare, pe care o ocoleşte pe la partea nordică, pe o distanţă de aproximativ 300 m până ajunge din nou la dramul de hotar pe care-1 urmează pe direcţia NE-SV traversând perpendicular pârâul Dorna Mică, continuând spre SV până la curbura către Valea Taba, ocolind locul numit La Fântânile Sărate.
\nUrmează schimbarea direcţiei de la SE la NV, străbătând perpendicular Valea Tăuşenilor până la confluenţa cu valea temporară ce coboară dinspre locul numit Tăul Rotund, după care limita rezervaţiei urcă din nou pe direcţia SV-NE spre satul Sic, pe drumul care înconjoară dealul numit Ţicaciai, întâlnindu-se cu punctul de plecare pe drumul perpendicular pe Dâmbul Ocolişului.
\nZona II:
\nLimita estică: porneşte de la un punct situat la aproximativ 110 m la sud de malul sudic al Lacului Sărat de pe culmea Dealului Sărat şi se continuă spre S în linie dreaptă pe o distanţă de aproximativ 220 m;
\nLimita sudică: din punctul situat la aproximativ 30 m la vest de drumul de culme de pe Dealul Sărat, limita merge în linie dreaptă pe direcţia E-V pe aproximativ 120 m;
\nLimita vestică: porneşte perpendicular pe direcţia S-N pe o distanţă de aproximativ 210 m orientată aproximativ în lungul curbei de nivel până într-un punct situat la altitudinea de 325 m şi la aproximativ 160 m sud-vest de malul sudic al Lacului Sărat;
\nLimita nordică: porneşte perpendicular pe limita vestică pe o distantă de aproximativ 160 m, urcând în linie dreaptă panta dealului, până în punctul situat la 110 m la sud de Lacul Sărat.
\nZona III:
\nLimita nordică: porneşte din punctul situat pe culmea versantului Dealului Ucigaşului la 461,4 m altitudine pe liziera sudică a Pădurii Dorna Mică şi la 450 m de drumul care traversează baza Văii Taba şi traversează culmea dealului pe drumul de culme până la extremitatea nordică a lizierei Pădurii Taba;
\nLimita estică: porneşte de la punctul de intersecţie a drumului de culme cu liziera Pădurii Taba şi coboară spre vale pe lizieră, până la intersecţia cu drumul care traversează baza văii situată la altitudinea de 360 m;
\nLimita sudică: urmează drumul de la baza Văii Taba, aproximativ în linie dreaptă până la un punct situat la baza versantului la o distanţă de 700 m de liziera Pădurii Taba;
\nLimita vestică: urcă perpendicular pe curbele de nivel de la punctul de la baza versantului către culmea Dealului Ucigaşului la 461,4 m altitudine.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală complexă de la Sic cuprinde trei suprafeţe distincte, reprezentate de masivul de stuf de pe Valea Şicului cu orientare SV-NE şi habitatele de sărătură marginale, precum şi păşunile şi fânatele cu expoziţie sudică-sudvestică a Văii Sărate şi Văii Bistriţei, precum şi întreaga Vale Păstăraia şi fânaţul umed al Văii Coasta (zona I), zona de fanat de pe versantul sudic al Dealului Sărat (zona II) şi zona de reconstrucţie ecologică (reîmpădurire) aflată în regiunea Maleskert la sud de satul Sic şi la est de satul Coasta, în partea terminală a Văii Taba (zona III), care fac parte din parcelele cadastrale 590-610, 618-713, 865-866, 868-870, 1716/1, 1718/1, 1719/1, 1720/1, 1723/1, 1725/1, 1728/1-1733/1, 1735, 1740-1743, 1745, 1747-1760, 1762, 1765/1, 1781/1, 2590, 2604-2650, 2670-2674, 2676-2683, 2689, 2690, 2737, 2737/1, 2801/1, 2801/2, 2802, 2807, 2811-2820, 2829/1, 2831-2838, 2840-2845, 2847-2937, 2973, 2975, 2975/1, 3065, 3087, 3131, 3132, 3134, 3141, 3143, 3189-3228, 3403-3417, 10%2839/1, 55%867, %2829, 20%2846. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Sic, judeţul Cluj, întocmite în anul 1973.
\nIV.23. Rezervaţia naturală \"Dealul cu fluturi\", 20 ha, localitatea Viişoara, judeţul Cluj Descrierea limitelor Limita nordică: corespunde cu limita naturală a crestei dealului, dincolo de care se întind terenuri agricole, cultivate, între bornele cadastrale din lungul crestei VIII/62 (limita de NV) şi VIII/79 (la limita de NE);
\nLimita estică: porneşte din dreptul bornei cadastrale VIII/79 şi se continuă spre sud, corespunzător limitei dintre terenurile aparţinând comunei Viişoara şi cele ale comunei Luna până în drumul neasfaltat al viei;
\nLimita sudică: porneşte din punctul care intersectează limita nordică (borna VIII/62) şi urmează drumul de acces spre terasele viticole la circa 25m deasupra acestuia, până în punctul în care se intersectează imaginar cu limita NE (borna VIII/79);
\nLimita vestică: porneşte la circa 100 m est de plantaţia de pin negru, respectând linia imaginară care cade perpendicular de la borna cadastrală VIII/62 pe drumul de acces în vie, respectiv circa. 30 m deasupra acestuia (spre nord).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală \"Dealul cu fluturi\" cuprinde parcelele cadastrale 1385 - 1395 din tarlaua 35, alcătuite din teren neproductiv, pante acoperite cu vegetaţie stepică, zone degradate prin alunecări de teren, tufărişuri, precum şi pin negru şi frasin plantat pentru fixarea terenului. Parcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Viişoara, 1979.
\nIV.24. Rezervaţia naturală Celea Mare - Valea lui Ene, 54,1 ha, localitatea Hârşova, judeţul Constanţa Descrierea limitelor Limita rezervaţiei este reprezentată de linia de contact între unităţile amenajistice cuprinse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, toate aparţinând Ocolului Silvic Hârşova, UP IV Tichileşti şi /sau oraşului Hârşova, în conformitate cu hărţile sc. 1:20000 anexate amenajamentul Ocolului Silvic Hârşova şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-129-A-a.
\nLimita nordică: se desfăşoară pe versanţii nordici ai dealului Celea Mare (86,5 m), se învecinează în totalitate cu terenurile agricole aparţinând oraşului Hârşova şi începe de la borna 78, se îndreaptă spre nord-est, apoi spre sud-est până la borna 88, continuând spre nord-est până la borna 87, apoi spre sud-est până la borna 86. De aici, limita este orientată spre sud-vest până la borna 85, apoi spre sud-est până la borna 84, de unde se dirijează spre nord-est până la borna 83;
\nLimita nord-estică: se prelungeşte spre sud-est spre borna 82, învecinându-se cu terenurile agricole aparţinând oraşului Hârşova;
\nLimita estică: continuă spre sud-vest, până la borna 81, apoi spre sud-est până la contactul cu terenurile agricole aparţinând oraşului Hârşova şi fondul forestier (u.a. 23 E) oprindu-se la limita sudică a acestei parcele silvice;
\nLimita sud-estică: continuă spre sud-vest, pe versantii sudici ai dealului Celea Mare, pe limita fondului forestier, învecinându-se cu păşunile aparţinând oraşului Hârşova;
\nLimita sudică: (ce coincide cu limita fondului forestier) se îndreaptă spre nord-vest, fiind limitrofa păşunilor şi stâncăriilor aparţinând oraşului Hârşova şi fluviului Dunărea;
\nLimita sud-vestică: se îndreaptă spre nord-vest, de-a lungul malului fluviului Dunărea;
\nLimita vestică: orientată predominant spre nord, străbate pe la poale versantii vestici ai dealului Celea Mare şi mărgineşte păşunile şi alte terenuri aparţinând oraşului Hârşova;
\nLimita nord-vestică: se îndreaptă spre nord-est, limitrof fondului forestier (u.a. 22 C, 22 N1).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Celea Mare - Valea lui Ene cuprinde parcelele şi subparcelele 23 N1, 23 A, 23 B, 23 C, 23 D din U.P. IV Tichileşti - Ocolul Silvic Hârşova. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Hârşova, UP IV Tichileşti, Silvaproiect Bucureşti, anul 1999.
\nIV.25. Rezervaţia naturală Pădurea Cetate, 61,8 ha, comuna Oltina judeţul Constanta Descrierea limitelor Limita rezervaţiei este reprezentată de linia de contact între unităţile amenajistice cuprinse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, toate aparţinând Ocolului Silvic Băneasa, UP VI Oltina şi /sau comunei Oltina, în conformitate cu hărţile 1:20000 anexate amenajamentul Ocolului Silvic Băneasa.
\nLimitele nordice şi nord-estice: cu orientare nord-estică, sunt constituite din limita fondului forestier situată de-a lungul malului fluviului Dunărea şi încep la borna 2, ocolesc spre sud u.a.25 ajungând la borna 4, apoi continuă de-a lungul Dunării intersectând bornele 6 şi 8 şi se termină pe malul Dunării, la capătul nord-estic al u.a. 5 B;
\nLimitele estice şi sud-estice: au orientare generală sud-vestică (cu excepţia zonei u.a. 5D unde limita face un ocol spre vest) sfârşindu-se la borna 9. Pe acest traseu se învecinează cu fondul forestier al UP VI Oltina (u.a. 8 şi u.a. 5D, E, F) şi cu terenurile agricole aparţinând comunei Oltina;
\nLimita sudică: continuă spre nord-vest, până la borna 8, apoi spre sud-vest, până la borna 7, învecinându-se cu u.a.4. În continuare limita ocoleşte spre vest u.a.3B, de unde se îndreaptă spre sud-vest, limitrof u.a.3A, până la borna 5, pe acest traseu învecinându-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina. Limita intră în fondul forestier, având un traseu sinuos, spre nord-vest (învecinându-se cu u.a.2A, B, E), apoi spre vest (învecinându-se cu u.a. 2E, H) şi din nou spre sud-est (învecinându-se cu u.a.2E, D, B, C) până ajunge la culmea cuprinsă între bornele 4 şi 3, la nord-vest de ultima bornă menţionată. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, intersectând două obârşii de văi, oprindu-se la cea mai vestică dintre acestea (învecinându-se cu u.a. 1 C);
\nLimita sud-vestică: ocoleşte spre nord-vest, apoi spre sud-est partea vestică a parcelei 1C şi intersectează linia parcelară dintre bornele 1 şi 2;
\nLimita vestică: se îndreaptă spre nord-vest, pe linia parcelară dintre u.a. 1 B şi u.a. 10;
\nLimita nord-vestică: ocoleşte pe la est u.a. 1 A şi se termină la borna 2.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Pădurea Cetate cuprinde parcelele şi subparcelele 1B, 3C, 3E, 3F, 3N, 5B, 5N, 2G, 2J, 2K, 2L, 3D, 5A, 5C din U.P.VI Oltina - O.S. Băneasa. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Băneasa, U.P.VI Oltina, ICAS Bucureşti, anul 1996.
\nIV.26. Rezervaţia naturală Pădurea Bratca, 66,7 ha, comuna Oltina, judeţul Constanţa Descrierea limitelor Limita rezervaţiei este reprezentată de linia de contact între unităţile amenajistice cuprinse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, toate aparţinând O.S. Băneasa, U.P.VI Oltina şi/ sau comunei Oltina, conform hărţilor sc. 1:10000 anexate amenajamentului Ocolului Silvic Băneasa.
\nLimita nordică şi nord-vestică: coincide cu limita fondului forestier al UP VI Oltina - OS Băneasa, învecinată malului fluviului Dunărea, începând de la punctul cel mai estic al u.a. 5C, trecând pe la borna 123, până la borna 126;
\nLimita nord-estică şi estică: continuă spre sud-est până la borna 125, învecinându-se cu u.a.59 A, B şi cu terenurile agricole ale comunei Oltina;
\nLimita sudică şi sud-estică: orientată spre sud-vest, trece prin borna 128 şi se sfârşeşte în punctul sudic de contact între u.a.56A şi u.a. 61B, învecinându-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina;
\nLimita vestică şi sud-vestică: direcţională spre nord-vest, urmează linia parcelară dintre u.a.56 şi 61B, terminându-se pe malul Dunării.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Pădurea Bratca cuprinde parcelele şi subparcelele 56 A, 56 C, 57 B, 58 A, 58 B, 56 B, 57 A, 58 C, 58 D din U.P.VI Oltina - Ocolul Silvic Băneasa. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Băneasa, U.P.VI Oltina, ICAS Bucureşti, anul 1996.
\nIV.27. Rezervaţia naturală Lacul Oltina, 2.290 ha, comuna Oltina, judeţul Constanţa Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Oltina, descrise mai jos, conform hărţilor sc. 1:25000 anexate registrului cadastral al comunei Oltina şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-140-C-a, L-35-140-C-b, L-35-140-C-c, L-35-140-C-d.
\nLimita nordică: începe pe malul lacului, la contactul dintre păşunea Ps (2,45 ha) şi terenul neproductiv NR (3,00 ha), de unde continuă spre est, pe la marginea sudică a acestuia din urmă, apoi la sud de păşunile Ps (4,20 ha) şi Pe (2,60 ha), după care, aproximativ din dreptul parcelei Ce (1,28 ha), se îndreaptă spre nord şi nord-est până la braţul Dunării, situat la sud de Ostrovul Epuraşu (denumire conform hărţii judeţului Constanta, 1:100.000, 1971);
\nLimita nord-estică: se îndreaptă predominant spre sud-vest, limitrof pădurii Pd (13,10 ha) şi terenurilor neproductive Np (29,29 ha) până la intersecţia cu punctul extrem sudic al păşunii Ps342 (93,28 ha);
\nLimita estică şi sud-estică: se desfăşoară pe malul lacului, spre sud-est, limitrof terenurilor neproductive Np (29,29 ha), apoi spre sud şi sud-vest, pe marginea păşuni Ps (60,93 ha) (situată la vest de intravilanul comunei Oltina şi de pădurea Ciufaţ) şi a terenului arabil de la vest de localitatea Strunga;
\nLimita sudică: continuă de la extremitatea vestică a terenului arabil A (9,5 ha), pe un traseu sinuos cu orientare generală sud-estică, conturând păşunea Ps (60,93 ha), terenul Ce (1,50 ha), păşunea Ps (11,78 ha) de la poalele dealului iarmacului, apoi se îndreaptă spre vest, de-a lungul terenului neproductiv NR (6,00 ha), până la intersecţia cu limita teritorială a comunei Lipniţa;
\nLimita sud-vestică: este constituită din limita teritorială a comunei Lipniţa şi continuă pe malul lacului, spre nord-vest, nord-est, apoi predominant spre nord-vest, până la capătul nordic al limitei teritoriale a comunei, de pe malul lacului;
\nLimita vestică şi nord-vestică: se continuă spre nord, pe malul lacului, limitrof păşunii Ps (15,40 ha) şi terenului arabil A (14,00 ha), situate la est şi sud-est de localitatea Satu Nou. Mai departe, spre nord, limita părăseşte malul lacului şi conturează, spre vest, păşunea Ps342 (93,28 ha), învecinată lacului, fiind limitrofa terenului neproductiv Np (3,5 ha) de la baza dealului Săliştea, păşunii Ps (23,20 ha) de pe valea Săliştea şi unei alte zone de terenuri neproductive de la baza dealului Văratec, precum şi păşunii Ps (2,45 ha), toate situate la nord de localitatea Satu Nou.
\nRezervaţia naturală Lacul Oltina cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriş şi vegetaţie mezofilă şi palustră de jur împrejurai lacului şi unele păşuni limitrofe malurilor de vest şi nord ale lacului, cuprinzând parcelele şi subparcelele: Ps 342 (93,38 ha) şi HL (2197,22 ha)-Lacul Oltina. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Oltina, din anul 1985.
\nIV.28. Rezervaţia naturală Lacul Bugeac, 1.434 ha, comuna Ostrov, judeţul Constanţa Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Ostrov, descrise mai jos, conform hărţilor scara l:25000 anexate registrului cadastral al comunei Ostrov şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-139-D-d.
\nLimita nordică: începe de la promontoriul stâncos din nord-vestul lacului (NRV 2149 - 1,0 ha), apoi se îndreaptă, pe malul lacului, spre nord-est, ajunge la punctul pescăresc Bugeac, continuă paralel cu intravilanul localităţii Bugeac, apoi se îndreaptă spre sud-est, ocoleşte spre nord-est promontoriul numit Piscul Bugeacului până când intersectează digul de compartimentare de la limita nord-estică a rezervaţiei;
\nLimita nord-estică: este constituită din digul de compartimentare ce se îndreaptă spre sud-est până pe malul opus al lacului;
\nLimita estică şi sud-estică: urmează malul sinuos al lacului, spre sud-vest, limitrof unei suprafeţe de păşune, apoi se desfăşoară pe limita nordică şi nord-estică a intravilanului localităţii Gârliţa;
\nLimita sudică şi sud-vestică: porneşte de la intravilanul localităţii Gârliţa, spre vest şi nord, ocolind terenul agricol (A) aflat pe malul lacului. După aceasta, limita părăseşte malul lacului şi urmăreşte, în direcţia sudvest, conturul sinuos al terenurilor neproductive Nr2252 (21,87 ha), Nr2417 (5,40 ha) şi NR2419/1 (6,60 ha) incluse în rezervaţie, învecinându-se cu o suprafaţă de păşune. Limita ajunge ulterior pe malul lacului, într-o zonă cu depozite de nisip, de unde se îndreaptă spre sud-vest, pe malul lacului, până la Valea Ciamur, învecinându-se cu o zonă de păşune, apoi cu terenurile fostului IAS Bugeac, cu terenuri arabile, alte terenuri (Cc) şi păşuni;
\nLimita vestică: se îndreaptă spre nord, pe malul lacului, învecinându-se cu o zonă de terenuri neproductive (NST), o pădure şi păşuni situate la poalele estice ale dealului \"La Veterani\" (75,80 m);
\nLimita nord-vestică: începe în valea ce vine dinspre satul Almalău, continuă tot pe malul lacului, spre est, ocoleşte terenurile Ce şi se îndreaptă spre nord, învecinându-se cu o păşune (P) şi alte terenuri (Cc) după care se îndreaptă spre nord-est până întâlneşte limita nordică, limitrof unei păşuni (Ps).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Lacul Bugeac cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriş şi vegetaţie mezofilă şi palustră de jur împrejurul lacului şi unele terenuri neproductive, limitrofe malurilor de sud-est şi nord-vest ale lacului, cuprinzând parcelele şi subparcelele: Lac (lacul Bugeac - 1304,84 ha), Nr 2419/1, Nr 2417, Nr 2252, Nr 2149. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Ostrov, din anul 1986.
\nIV.29. Rezervaţia naturală Lacul Dunăreni, 703 ha, comunele Aliman şi Ion Corvin, judeţul Constanţa Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărţilor sc. 1:25000 anexate registrelor cadastrale ale comunelor Aliman şi Ion Corvin şi hărţilor topografice, sc.1:25000, L-35-140-D-a.
\nLimita nordică: începe de la punctul nordic extrem al parcelei P120 (=A120) - 30,06 ha, cu drumul Del21, se îndreaptă spre sud-est, sud-vest, apoi urmează spre est, după care urmează spre est canalul CD25 (10,23 ha), apoi continuă spre sud-est până la intersecţia cu canalul CCN44 (0,16 ha), învecinându-se cu canalul CCN26, toate acestea aparţinând com. Aliman;
\nLimita nord estică: continuă spre sud-est, de-a lungul digului, trece pe la ferma piscicolă, ajunge până la intersecţia digului CD25 cu canalul CCN33 (0,20 ha), învecinându-se cu canalul CCN26, toate acestea aparţinând com. Aliman;
\nLimita estică şi sud-estică: se îndreaptă iniţial spre sud-vest, apoi spre sud-est, din nou spre sud-vest, fiind învecinată cu canalul CCN26 şi cu terenurile NGL30 (2,10 ha) şi NGL27 (8,75 ha), ajungând până la limita teritoriului com. Ion Corvin, toate acestea aparţinând com. Aliman;
\nLimita sudică: continuă de-a lungul digului CD25 spre vest, învecinându-se cu canalul CCN26 şi terenurile agricole A 449 (19,60 ha) şi A498 (16,75 ha);
\nLimita sud-vestică şi vestică: părăseşte malul lacului şi digul CD25, înaintează spre sud-vest limitrof parcelei A498, apoi spre nord-vest după care continuă sinuos pe o direcţie predominant nordică, conturând partea vestică a terenurilor neproductive Nrl34 (26,66 ha), până la drumul Del28 (1,96 ha) (învecinându-se cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea aparţinând comunei Ion Corvin;
\nLimita nord-vestică: este constituită din drumul Del28, în direcţia nord-est şi de drumul Del21 (1,74 ha), învecinându-se cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea aparţinând comunei Ion Corvin.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Lacul Dunăreni cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriş şi vegetaţie mezofilă şi palustră de jur împrejurul lacului şi unele păşuni şi terenuri neproductive limitrofe malului vestic al lacului, cuprinzând parcelele şi subparcelele: Nr 134, Ps 120 (=A120), De 121 şi De 128 (aparţinând comunei Ion Corvin) şi HB 21, HB 24, HB 491, CD 23, CD 25 (aparţinând com. Aliman). Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Aliman, anul 1983 şi Registrul cadastral al parcelelor comunei Ion Corvin, anul 1975.
\nIV.30. Rezervaţia naturală Lacul Vederoasa, 517 ha, comuna Aliman, judeţul Constanţa Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comuna Aliman, descrise în continuare conform hărţii cadastrale sc. 1:25000 - anexată registrului sus menţionat şi/ sau hărţilor topografice sc. 1:25000, L35-140-B-C şi L-35-140-D-b.
\nLimita nordică şi nord-estică: încep de la promontoriul situat la poalele vestice ale dealului Musait (82,0 m), unde limita lacului se intersectează cu partea vestică a parcelei Ps2114 (51,17 ha). De aici limita se îndreaptă spre nord şi nord-est, până la latura estică a parcelei menţionate, după care continuă spre sud-est, până la privalul Vederoasa;
\nLimita estică şi sud-estică: traversează privalul Vederoasa, apoi devin limitrofe păşunii Ps2120, până la limita sudică a acesteia, continuă pe marginea zonelor inundabile ale lacului până la drumul judeţean Dj2125, apoi se prelungesc, mai mult sau mai puţin paralel cu acesta, spre sud-vest şi vest, până aproape de cotul acestei căi de transport. După aceasta limita se directionează spre sud-est, aproape paralel cu drumul Dj2125, de care se îndepărtează în dreptul celei de-a doua curbe, până în apropiere de zona nordică a intravilanului localităţii Vlahi, în continuare limita se îndepărtează de şosea spre sud-vest, apoi spre sud-est, redevenind aproape paralelă cu acesta din dreptul extremităţii sudice a intravilanului localităţii Vlahii, până la ultima curbă la 90° a şoselei înainte de a ajunge în comuna Aliman;
\nLimita sudică: se îndreaptă spre nord-vest (limitrof terenului agricol A2119 - 4,0 ha) apoi spre est, până la capătul vestic al canalului CN2118 (0,67 ha), din vecinătatea extremităţii nordice a intravilanului comunei Aliman;
\nLimita sud-vestică şi vestică: porneşte spre nord-vest, pe malul lacului, ocoleşte pe la est terenul arabil A2116 (2,08 ha), apoi se prelungeşte de-a lungul drumului, după care face un ocol spre sud, apoi spre nord, conturând spre vest terenul neproductiv NR78 (3,55 ha) şi învecinându-se cu păşunea Psl579 (23,66 ha). După aceasta, limita intersectează drumul De2106 (0,47 ha), de-a lungul căruia se prelungeşte spre est pe lângă drumul De2108 (1,56 ha) după care conturează, pe latura vestică, terenul neproductiv NR1566 (5,54 ha) - inclus în rezervaţie, la început spre est, apoi spre nord-vest, până la extremitatea estică a văii Gătitei, învecinându-se cu păşunea Psl565.
\nLimita nord-vestică: din Valea Gătitei limita se îndreaptă spre nord pe o scurtă distanţă de-a lungul drumului De2108 (1,56 ha) apoi conturează latura vestică a terenului neproductiv NR1526 (2,85 ha) - inclus în rezervaţie (învecinându-se cu păşunea PI537 - 29,37 ha), după care se îndreaptă spre est, de-a lungul laturii nordice a terenului neproductiv NR1525 (5,80 ha) (învecinându-se cu păşunea Psl525/1 -2,60 ha) până când întâlneşte limita nordică.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Lacul Vederoasa cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriş şi vegetaţie mezofilă şi palustră de jur împrejurul lacului şi unele păşuni şi terenuri neproductive limitrofe acestuia, cuprinzând parcelele şi subparcelele: Ps 2115, Nr 1525, Nr 1526, Nr 1566, Nr 1578, Ps 1525/1, De 2108, De 2106, Ps 2109, Ps 2107, HB 2121. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Aliman, din anul 1983.
\nIV.31. Rezervaţia naturală Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, 977 ha, localităţile Ariuşd, judeţul Covasna şi Podu Oltului, judeţul Braşov Descrierea limitelor Limita nordică începe de la podeţul de pe drumul Araci-Ariuşd din apropierea gropii de deşeuri menajere şi merge 1 km de la V la E pe drum de pământ, traversează pârâul cu curs intermitent de lângă dealul Beldie şi urmează malul drept al pârâului spre amonte. Limita rezervaţiei trece pe lângă dealul Beldie (pe care îl include) urmând cursul pârâului spre platou pe 1,5 km unde sunt prezente fenomene de eroziune. Apoi pe 500 m limita merge pe drumul de pământ cu orientare spre Dobolii de Jos până în dreptul trupului de pădure al O.S. Sugaş, UP II ua 63 D, borna amenajistică 151.
\nLimita estică. De la borna amenajistică 151 limita urca spre vârful Foglau (638 m) pe direcţia N -S până la borna amenajistică 152, după care urmează liziera pădurii până la borna amenajistică 148. Apoi limita se îndreaptă spre sud-est, traversează drumul de pământ ce coboară în Dobolii de Jos şi urmează liziera pădurii dealului Barabas ocolind pădurea spre sud spre valea Sălciilor şi apoi se orientează spre vest la poalele versantului Barabas, urmărind liziera pădurii spre dealul Straja.
\nLimita sudică: în dreptul vârfului Straja în albia râului Olt funcţionează o balastiera şi de aici până la staţia de apă industrială din dreptul dealului Viţelului limita rezervaţiei este râul Olt şi constituie limita sudică a rezervaţiei.
\nLimita vestică: De la staţia de apă industrială limita rezervaţiei urmează cursul râului Olt, lasă în stânga primul braţ mort al Oltului, îl include pe cel de-al doilea şi urmează cursul Oltului pe 1,4 km după care limita drumul ce ajunge în Ariuşd, ocoleşte şi Iasă în partea stângă intravilanul localităţii Ariuşd, urmează de la ieşirea din Ariuşd drumul pietruit spre Araci pe lângă dealul Ciocaş. La capătul dealului Beldie, în imediata apropiere a alunecării de teren se găseşte ua 114 cu bornele 346 şi 244. De aici mai sunt 500 m şi se ajunge la punctul de pornire.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului cuprinde parcela silvica 114 din UP I -Vîlcele, Ocolul Silvic Şugaş, Direcţia Silvică Sf. Gheorghe, dealurile Beldie, Ciocaş şi Viţelului precum şi păşunile comunei Araci, satul Ariuşd. Parcela silvică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1995, fiind inclusă şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
\nIV.32. Rezervaţia de narcise Valea Neajlovului, 15 ha, localităţile Vişina şi Petreşti, judeţul Dâmboviţa Descrierea limitelor Limita sudică: porneşte de la confluenta a doua braţe ale râului Neajlov, urmează în amonte malul stâng al râului Neajlov, până la hotarul dintre comunele Vişina şi Petreşti, traversează acest hotar şi se menţine pe malul stâng al râului Neajlov până întâlneşte limita vestică;
\nLimita vestică: urmează în amonte malul stâng al râului Neajlov, până la cca. 230 m faţă de limita sudica, unde râul Neajlov părăseşte limita rezervaţiei;
\nLimita nord ~ vestică: de la malul stâng al râului Neajlov, limita traversează păşunea (parcela Ps 563) până la malul drept al pârâului Mierea, unde întâlneşte limita nordică;
\nLimita nordică: urmează în aval malul drept al pârâului Mierea până la hotarul comunelor Vişina şi Petreşti;
\nLimita nord - estică: urmează malul drept al pârâului Mierea de la hotarul Vişina - Petreşti până la limita dintre păşune şi teren arabil (parcelele Ps 339 şi A 338);
\nLimita sud - estică: urmează limita dintre păşune şi terenul arabil (Ps 339 şi A 338) de la malul drept al pârâului Mierea până la confluenta celor două braţe ale Neajlovului.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia de narcise din Valea Neajlovului cuprinde parcelele: Ps 339 (comuna Vişina) şi % Ps 563 (comuna Petreşti). Parcelele sunt preluate din hărţile cadastrale 1:10000 cadastrale întocmite în anul 1987.
\nIV.33. Rezervaţia naturală Pădurea Zăval, 351,3 ha, localităţile Gighera şi Ostroveni, judeţul Dolj Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la borna silvică 38 şi se continuă spre est trecând prin bornele silvice 37, 35, 32, 30, 28, 27 şi 26 până la borna silvică 25;
\nLimita estică şi sud-estică:dm dreptul bornei silvice 25, limita estică se îndreaptă spre sud-vest, urmând bornele silvice 20, 7 şi 2 până la borna silvică 1;
\nLimita vestică şi sud-vestică: de la borna silvică l, limita se îndreaptă spre nord - vest trecând prin bornele silvice 3, 5, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 31, 33, 34 şi 36 până în dreptul bornei silvice 38.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Pădurea Zăval cuprinde parcelele 1-17 din U.P. III Lunca Jiului ale Ocolului Silvic Sadova. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit de ICAS în anul 1994, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
\nIV.34. Rezervaţia naturală Pădurea Canton Hăţiş, 6,4 ha, localitatea Stelnica, judeţul Ialomiţa Descrierea limitelor Zona aflată în fond forestier aparţinând Ocolului Silvic Feteşti este limitată la nord, nord-est şi sud de fluviul Dunărea, iar la vest de digul de apărare vestic al Bălţii Borcea.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Canton Hăţiş face parte din parcela 1 din UP11, incinta Borcea. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1997, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
\nIV.35. Rezervaţia naturală cu profil paleontologică Şcheia, 1 ha, localitatea Ş cheia, judeţul Iaşi Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la baza cornişei (abruptului) şi urmăreşte baza abruptului fostei carierei de calcar pe o lăţime de aproximativ 50 de m, pe o lungime de 200 m dinspre E spre V-SV, care desparte rezervaţia de parcela topografică P 417/1, până la nişa din abruptul fostei cariere;
\nLimita estică: este reprezentată de un punct din care pleacă sub un unghi ascuţit abruptul, localizat unde începe abruptul fostei cariere şi se întâlnesc limitele parcelei topografice P 417/1 cu parcela topografică P535/1(păşuni);
\nLimita sudică: porneşte din punctul de intersecţie a parcelelor P417/1 şi P535/1, urmând linia de contact dintre rezervaţie şi parcela topografică P 535/1200 de m spre V, până la nişa din abrupt; Limita vestică: porneşte din punctul reprezentat în teren printr-un cub masiv de calcar oolitic trecând printr-o nişă în abrupt până în partea superioară a fostei cariere închizând limitele rezervaţiei.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Şcheia cuprinde o suprafaţă de teren situată în partea superioară a versantului nordic din Dealul Fundul Muncelului, pe amplasamentul fostei cariere de calcar oolitic şi fosilifer şi este reprezentată de teren neproductiv, care face parte din parcela topografică NR 535 inclusă /din Tarlaua 28, la nord de localitatea Şcheia. Parcela topografică este preluată din harta cadastrală scara 1:10000 din 1991 şi reactualizată în 2000.
\nIV.36. Rezervaţia naturală cu profil geologic şi paleontologic Pârâul Pietrei - Bazga Răducăneni, 0,5 ha, localitatea Răducăneni, judeţul Iaşi Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la marginea păşunii împădurite (care apare în harta cadastrală sub denumirea de P99) şi se continuă spre est până în albia ravenată a Pârâului Pietrei care desparte parcela topografică NR 98 din tarlaua 3 în două;
\nLimita estică: începe de la salcia de aproximativ 70 de ani din albia pârâului şi urmăreşte firul albiei ravenate a Pârului Pietrei pe o lungime de 100 de m până în punctul reprezentat în teren prin apariţia calcarului masiv oolitic;
\nLimita sudică: se întinde din punctul reprezentat în teren prin apariţia calcarului masiv oolitic până în marginea păşunii împădurite pe o lăţime de aproximativ 50 de m începând din firul văii spre vest urmând linia de contact dintre rezervaţie şi parcela topografică P 99 din tarlaua T3;
\nLimita vestică: porneşte din firul văii urmărind limita dintre păşunea împădurită (P 99) din tarlaua T3, şi terenul neproductiv, închizând limitele rezervaţiei în punctul din albia pârâului unde există o salcie de aproximativ 70 de ani.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Pârâul Pietrei - Bazga Răducăneni cuprinde o suprafaţă de 0,5 ha teren situată pe stânga Pârâului Pietrei pe versantul nordic al Dealului Gorgu (altitudine maximă 269 m), pe o zonă din amplasamentul a fostei cariere de calcar şi nisipuri şi este reprezentată de teren neproductiv, parcela topografică NR 98 inclusă /din Tarlaua 3, la sud-vest de localitatea Răducăneni. Parcela topografică este preluată din harta cadastrală scara 1:10000 din 1991. Rezervaţia naturală geologică şi paleontologică \"Pârâul Pietrei - Bazga Răducăneni\", 0,5 ha, la sud vest de localitatea Răducăneni, la cca. 900 de m de limita intravilanului localităţii pe drumul DE 164, jud. Iaşi.
\nIV.37. Rezervaţia naturală Peştera Izverna, 2 ha, localitatea Izverna, judeţul Mehedinţi Descrierea, suprafeţei Rezervaţia naturală Peştera Izverna cuprinde peştera (golul subteran) precum şi o suprafaţă de teren de 2 ha, situată la exterior, pe teritoriul ariei naturale protejate Tufărişurile mediteraneene de la Izverna, care face parte din UP V Coşuştea a Ocolului Silvic Tarniţa.
\nIV.38. Rezervaţia naturală Scaunul Domnului, 50 ha, comuna Deda, judeţul Mureş Descrierea limitelor Limita nordică: începe de la borna silvică 174 şi urmăreşte spre NE, limitele din aval a subparcelelor 84B, 85B, UP II Bistra, până la cota 1394 m; în continuare limita coteşte spre nord-est până la borna silvică 171;
\nLimita estică: de la borna silvică 171 limita urmăreşte spre sud linia de creastă secundară până la cea de a doua cotă de 1394,0 m şi coboară până la borna silvică 40, Din acest punct limita traversează spre sud partea superioară a u.a. 21, 20, 19 la o distanţă de 100 m de baza formaţiunilor stâncoase ale Scaunului, ajungând până la borna silvică 36;
\nLimita sudică: de la borna silvică 36, limita rezervaţiei urmăreşte limita fondului forestier spre vest, pe la baza stâncilor, până la borna silvică 207 şi traversează pe la nord partea superioară a parcelei 109, până la borna silvică 209, U.P. II Bistra;
\nLimita vestică de la borna silvică 209 limita continuă spre NV pe limita din aval a subparcelei 108D, iar în continuare spre nord pe limitele din aval a subparcelelor 102 B, 96B, 85 D, 84 B până la borna silvică 174.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Scaunul Domnului cuprinde parcelele şi subparcelele % 19-21 din UP III. Gălăoaia, ocolul silvic Răstoliţa, şi % 84, 85, 96, 102, 108, 109 din UP II Bistra, Ocolul Silvic particular Dedeanca, precum şi enclavele din interiorul acestor grupuri de parcele. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2000, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
\nIV.39. Rezervaţia naturală Seaca, 815 ha, localitatea Ibăneşti-Sovata (munţii Gurghiu), judeţul Mureş Descrierea limitelor Limita nordică porneşte de pe culmea calderei vulcanice, din apropierea vf. Seaca Mică (1732 m), de la borna 118 din U.P. VII Secuieu în direcţia nord-est, urmărind limita inferioară a subparcelelor 69B, 68E, până pe culmea Carelor.
\nLimita estică este reprezentată de partea superioară a limitei ariei protejate ce urmăreşte culmea principală şi care reprezintă marginea calderei spre est, pornind din vf Tătarca (1655 m, borna 32), trecând prin bornele 53, 54, 56, 57, 65 (vf. Găineasa), borna 66 (vf. Frăsileasa). Partea inferioară a limitei estice urmăreşte marginea calderei vulcanice, fiind reprezentată prin marginea inferioară a arboretelor bătrâne din u.a. 19B, 25D, C, 30D, 31C, D, 32C, 33B, C, D, 33C, 36E, 37B, C, D, 38B.
\nLimita sudică din vf. Frăsileasa limita urmăreşte în continuare culmea principală, prin bornele 68, 69, 72, 73, 75, 76 din U.P. VII Secuieu până la borna 116 din U.P.VII Sebeş, O.S. Sovata. Din acest punct limita se îndreaptă spre sud, pe o culme secundară, până la borna 117, coboară spre vest până la pârâul Sebeş (borna 118) şi pe firul apei până la borna 111, în final limita urcă până la vf. Piatra Mare (1650 m).
\nLimita vestică porneşte din vf. Piatra Mare (1650 m), coboară pe culmea Ţiglei până la borna 183, U.P. VI Sebeş şi pe limita inferioară a arboretelor bătrâne din u.a 73C, 69, 65, 645 (bornele 176, 263 bis, 167, 163, 162 U.P. VI Sebeş) pe culmea Seaca (borna 162) vf. Seaca Mică (1732 m).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Seaca cuprinde parcelele şi subparcelele 19B, 25D, C, 30D5 31 C, D, 32C, 33B-D, 36E, 37B- D/38B, 40C -V, 41D, E, 43B-F, 43C, 44D-F, 48D, 49C-I, 50D-F, 51D-E, 52C-F, 53C, 54C, 56D, 57C, 58B, 61C, 64B- D, 651, 68E, 69B. din U.P. VII Secuieu, Ocolul silvic Gurghiu, 64-65, 69, 73, din U.P. VI Valea Soveţii, 45 - 47, din U.P. VII Sebeş, ocolul silvic Sovata, precum şi enclavele din interiorul acestor grupuri de parcele.
\nIV.40. Rezervaţia naturală Lacul Cuejdel, 114 ha, localitatea Cuejdiu, comuna Gârcina, judeţul Neamţ Descrierea limitelor Limita nordică: este dată de linia de ţărm a Lacului Cuejdel şi începe de la gura de vărsare a pârâului Glodu, trece prin borna parcelara 60 şi se continua până în dreptul gurii de vărsare a pârâului Cuejdel; este reprezentata de limitele de sud-est ale subparcelei 28A şi de sud ale subparcelei 29 A, demarcate de borna parcelara 60;
\nLimita estică: porneşte de la gura de vărsare a pârâului Cuiejdel şi are direcţia generală nord vest - sud est. Trece prin bornele parcelare 84 şi 86 şi se continuă spre sud până la barajul natural care închide în aval cuveta lacustră. Acest sector corespunde cu limitele de vest ale parcelelor silvice: 38 - până la borna 84; 40 - între bornele parcelare 84 şi 86 şi subparcelei 41 A - între borna parcelara 86 şi barajul lacului, nemarcat cu bornă). Din dreptul bornei 86, limita estică include şi corpul alunecării de teren şi coincide cu limita de nord a parcelei 41 (subparcelele 41A şi 41 B), cuprinsă între bornele parcelare 86 şi 85. În continuare limita corespunde cu limitele de est ale subparcelelor silvice 41 B şi 42 B marcate de bornele parcelare: 85, 87, 122 şi 89;
\nLimita sudică: traversează corpul alunecării de teren între borna parcelara 89 şi pârâul Cuejdel (borna 91) trecând prin borna parcelară 90;
\nLimita vestică: între bornele parcelare 91 şi 46 este reprezentată de albia pârâului Cuejdel şi, pe o mică porţiune, de corpul barajului care închide luciul de apă; trece prin bornele parcelare 45 şi 88. De la borna 46 către nord vest, trecând prin borna 48, şi până la gura pârâului Glodu limita coincide cu linia ţărmului lacului până la gura de vărsare a pârâului unde se conectează la limita de nord a rezervaţiei (se identifică cu limitele de est ale subparcelei 22 B şi parcelei 23, separate de borna 48).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Lacul Cuejdel cuprinde luciul de apă al Lacului Cuejdel şi suprafaţa alunecării de teren care formează barajul natural al lacului, situate aval de lac; include parcelele şi subparcelele forestiere: 113 T (Lacul Cuejdel) şi 41A, 41B, 42A şi 42 B (zona alunecării de teren) din cadrul UP II Mijlocii situată în raza Ocolului Silvic Gârcina. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1994, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
\nIV.41. Rezervaţia naturală Codrul Secular Runc, 58 ha, localitatea Bahna, judeţul Neamţ Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de linia care leagă bornele silvice 137 şi 132, linie ce separă rezervaţia de parcelele silvice 42 şi 43 (din afara rezervaţiei);
\nLimita estică: sc. suprapune liniei care uneşte bornele silvice 132 şi 180 şi care separă parcela silvică 53 (din rezervaţie) de parcelele silvice 51 şi 52 (din afara rezervaţiei);
\nLimita sudică: începe de la borna silvică 180 până la borna silvică 135, având următoarele vecinătăţi: între bornele silvice 180 şi 645 sunt terenuri agricole proprietate a unor locuitori din localitatea Izvoare, între bornele silvice 645 şi 635 sunt terenuri forestiere proprietate a unor locuitori din localităţile Izvoare şi Cârligi iar între bornele silvice 635 şi 135 este islazul comunei Bahna -judeţul Neamţ;
\nLimita vestică: începe de la borna silvică 135 şi se continuă pe limita parcelară care desparte rezervaţia de parcelele silvice 55 şi 56 (din afara rezervaţiei), până la borna silvică 137.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Codrul Secular Runc cuprinde parcelele silvice 53 şi 54 din UP VI Racova - OS Fântânele, Direcţia Silvică Bacău. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1998, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
\nIV.42. Rezervaţia naturală Secu, 776,7 ha, localitatea Secii, judeţul Neamţ Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Secu cuprinde unităţile amenajistice 1-31 din UP I Izvorul Alb a Ocolului Silvic Ceahlău. Unităţile amenajistice au fost preluate din amenajamentul silvic al OS Ceahlău din anul 1990.
\nIV.43. Rezervaţia naturală Valea Citeţului, 900 ha, localităţile Balş, Bîrza, Voineasa, Pîrşcoveni, Osica de Sus, Dobrun, Fălcoiu, judeţul Olt Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la podul CFR peste râul Olteţ situat pe teritoriul localităţii Balş şi se continuă spre est urmărind limitele sudice ale parcelelor cadastrale Pd 42, A 39, Pd 18 (localitatea Balş), N 37, A 38, Pd Zăvoiul Bîrzei, A 46, Pd 48, Pd 50, Pd 45, A 52, Pd 54, N 81 Pd 81, N 81, Pd 82 (comuna Barza), P 21, N 21, A 21, intravilan Pîrşcoveni, A 40, Pd 50, N 50, Pd 49, Pd 52 (comuna Pîşcoveni), A 44, N 47, Pd 47, P 48, A 54 (comuna Osica de Sus) şi se continuă cu limita stabilită la baza interioară a digului de protecţie până la vărsare în râul Olt (lacul de acumulare Drăgăneşti), învecinată cu limita sudică a parcelelor cadastrale Pd 34, A 34, Pd 29, A 29;
\nLimita estică: porneşte de la punctul de contact dintre digul de apărare de pe partea stângă al râului Olteţ cu digul lacului de acumularea Drăgăneşti, traversează râul Olteţ în zona de vărsare a acestuia în râul Olt, până în zona de contact dintre digul de apărare de pe partea dreaptă al râului Olteţ cu digul lacului de acumularea Drăgăneşti;
\nLimita sudică: porneşte de la zona de contact dintre digul de apărare de pe partea dreaptă al râului Olteţ cu digul lacului de acumularea Drăgăneşti şi se continuă spre vest, urmărind baza interioară a digului de protecţie până la vărsare, care este reprezentată de limitele nordice ale parcelelor cadastrale N 126, A 45, A 44, Pd 43. În continuare limita urmăreşte limitele nordice ale parcelelor cadastrale Pd 49, intravilanul localităţii Bobu, limitele nordice ale parcelelor cadastrale N 47, Pd 45 (comuna Osica de Sus), A 51, P 21, N 21 (comuna Pîrşcoveni), Pd 1, A 2, Pd 5, A 7 Pd 13, Pd 14, Pd 83 (pădurea Ulmet) (comuna Dobrun), limita intravilanului satului Chilii şi limitele nordice ale parcelelor cadastrale N 77, N 50, N 59, Pd 57, P 56, Pd 36, Pd 37, Pd 38, Pd 39, A 44, Pd 21, Pd 20, Pd 17, Pd 16 (comuna Voineasa) şi Pd 42, N 45, Pd 45 (oraşul Balş) până la podul CFR peste râul Olteţ;
\nLimita vestică: este reprezentată de podul CFR peste râul Olteţ situat pe teritoriul localităţii Balş.
\nParcelele cadastrale sunt preluate din hărţile cadastrale ediţia 1970 scara 1 :25000 Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Valea Citeţului cuprinde albia râului Olteţ între digurile de apărare pe o distanţă de circa 38 km.
\nIV.44. Rezervaţia naturală Pădurea Reşca, 50 ha, localitatea Dobrosloveni, judeţul Olt Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte din dreptul bornei silvice 87 şi urmează DC 86 (Reşcuţa - Chili) pe o distanţă de 500 m până în dreptul bornei amenajistice 88;
\nLimita estică: din dreptul bornei silvice 88, limita se continuă spre sud pe o distanţă de circa 1000 m, până la borna silvică 102, trecând prin borna silvică 99;
\nLimita sudică: porneşte de la borna silvică 102 şi urmează linia parcelară până la borna silvică 107, pe o distanţă de 500 m;
\nLimita vestică: de la borna silvică 107, limita urmează drumul forestier D 101, pe o distanţă de 1000 m, trecând prin borna silvică 98, până la borna silvică 87.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Pădurea Reşca, cuprinde unităţile amenajistică UA 51 şi UA 58 care se află în trupul de pădure Reşca, din UP (unitatea de producţie) X Reşca, a Ocolului Silvic Caracal. Parcelele au fost preluate din harta amenajistică, a Ocolului Silvic Caracal, realizată în anul 2000. *Se permite realizarea unui management forestier activ.
\nIV.45. Rezervaţia naturală Pădurea Lapiş, 430,4 ha, Localitatea nuşfalău, judeţul Sălaj Descrierea limitelor Limita nordică: începe de la borna silvică 112 şi continuă pe linia parcelara 90 până la borna silvică 114, de unde continuă pe limita de parcelă dintre u.a 57 şi u.a. 56 până la Pârâul Zăuanului şi continua pe Pârâul Zăuanului până la borna silvică 116;
\nLimita estică: porneşte de la borna 116, continuă pe limita de pădure (cu păşunea Nuşfalău) trecând prin bornele silvice 109, 90, 89 şi 72. De la borna silvică 72, limita urmează pe linia parcelară L 85 până la borna silvică 71;
\nLimita sudică: începe de la borna silvică 71 şi continuă pe linia de parcelă L93 până la borna 64, iar de aici pe linia parcelara L 84 până la borna 68, continua pe limita de subparcela între U.a. 26A şi 26B şi limita de subparcela între U.a. 31A şi 31B până la Linia parcelara L 86. Limita continuă pe linia parcelară L86 urmând la bornele silvice 76, 79 şi 80, apoi pe linia parcelară L98 până la borna 84. Limita sudică continuă pe drumul auto forestier, trecând prin bornele silvice 97, 83 şi 98, până la linia parcelară dintre U.a. 48D şi 48A şi continuă pe limita pădurii până la borna silvică 101;
\nLimita, vestică: începe de la borna silvică 101 şi continuă pe limita pădurii, trecând prin bornele silvice 102, 103, 104, 105, 110, 111, 112.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Pădurea Lapiş cuprinde parcelele şi subparcelele forestiere 26B, 27, 31B, 31T, 32, 33, 35-39, 41-46, 47, 48A, 48B, 48C, 48E, 48A1, 48V1, 48V2, 49-56,57B, 57C5 58 A, 58B; şi liniile parcelare L84-89, L93-94, L97, L98 din UP VIII Lapiş a Ocolului Silvic Şimleu Silvaniei. Parcelele şi subparcelele sunt preluate din Amenajamentul silvic al O.S. Şimleu Silvaniei, UP VIII Lapiş ICAS Oradea 1991, fiind incluse şi pe harta silvică care face parte integrantă din amenajament.
\nIV.46. Rezervaţia naturală mixtă Lacul Tătarilor, 6 ha, localităţile: Comuna Arpaşu de Jos, Sat Arpaşu de Sus, Judeţul Sibiu Descrierea limitelor Limita nord, nord-est începe în punctul în care De 3752 (drumul de exploatare Arpaşu de Sus - Cabana Arpaş) se intersectează cu De 3816 (drum de exploatare agricol), se merge apoi pe De 3716 până când în partea dreaptă a drumului începe parcela de arabil A 3829.
\nLimita sudică porneşte din punctul în care De 3716 ajunge în dreptul parcelei A 3829 (în partea dreaptă) apoi se merge pe limita dintre folosinţele Fn 3820 (fâneaţă) şi A 3829 (arabil) până la intersecţia cu drumul de exploatare De 3752.
\nLimita vestică porneşte din punctul în care limita dintre folosinţele Fn 3820 (fâneaţă) şi A 3829 (arabil) se intersectează cu drumul de exploatare De 3752 (Arpaşu de Sus - Cabana Arpaş), se merge apoi pe De 3752 (drum de exploatare agricol) până la intersecţia cu De 3816 (drum de exploatare agricol).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală cuprinde următoarele parcele: A 3817 (arabil), Tf 3818 (tufăriş), Tf 3819 (tufăriş), Fn 3820 (fâneaţă)., aflate parte în proprietatea primăriei, parte la proprietari particulari.
\nIV.47. Rezervaţia naturală Ostrovul Gâscă, 58 ha localitatea Năsturelu, judeţul Teleorman Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la borna silvică 141, delimitată de canalul navigabil al Dunării ce desparte Ostrovul Gâscă de liziera de protecţie din partea de sud a teritoriului cadastral al comunei Năsturelu şi se continuă prin borna silvică 142 până la borna silvică 144;
\nLimita estică: porneşte din dreptul bornei silvice 144 delimitată de canalul navigabil al Dunării până la borna silvică 146;
\nLimita sudică: porneşte de la borna silvică 146, se continuă până la borna silvică 145, delimitată de canalul navigabil al Dunării dinspre graniţa cu Bulgaria.
\nLimita vestică: porneşte din dreptul bornei silvice 145, se continuă prin borna silvică 143 până la borna silvică 141, fiind delimitată de canalul navigabil al Dunării dinspre graniţa cu Bulgaria.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Ostrovul Gâscă cuprinde insula Ostrov Gâscă, reprezentată de parcelele şi subparcelele forestiere 65, 66, 67A şi 67N din U.P. I Năsturelu a Ocolului Silvic Alexandria. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1997, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 1988.
\nIV.48. Rezervaţia naturală Pădurea Troianu, 71 ha, localitatea Troianu, judeţul Teleorman Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la borna silvică 28, se continuă pe drumul de exploatare De209 prin borna silvică 27 până la borna silvică 33 situată la intersecţia drumului de exploatare De 209 cu drumul judeţean DJ 658 B;
\nLimita estică: porneşte de la borna silvică 33, se continuă prin bornele 32 şi 31, delimitată de DJ 658 B, după care coboară prin borna 30 până la borna 29 delimitată de limita fondului forestier din vecinătatea construcţiilor asociaţiei agricole;
\nLimita sudică: porneşte de la borna silvică 29, se continuă până la borna silvică 22 fiind delimitată de limita fondului forestier din vecinătatea extravilanului comunei Troianu;
\nLimita vestică: porneşte de la borna 22, se continuă prin borna 23 până la borna silvică 24 delimitată de limita fondului forestier, după care urcă prin borna silvică 25 până la borna silvică 28 delimitată de drumul de exploatare De 208 din vecinătatea intravilanului satului Vatra.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Pădurea Troianu cuprinde parcelele şi subparcelele forestiere 13A-G, 14A-F, 14V, 15A-F, 15V, 16A-E, 16A(1), 16A(2) şi 16Z din U.P.I Lunca Vezii a Ocolului Silvic Roşiorii de Vede. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1995, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 1988.
\nIV.49. Rezervaţia naturală Pădurea Babadag - Codru, 524,60 ha, localitatea Babadag, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărţilor anexate amenajamentelor ICAS - Staţiunea Tulcea, sc. 1:10000, precum şi hărţilor topografice sc. 1:25000, L-35-118-A-d şi L-35-118-C-d.
\nLimita nordică începe de la calea ferată Medgidia - Tulcea, urmează spre nord şoseaua Tulcea-Constanţa până la borna 57, de unde intră, spre est, în fondul forestier al UP I Gara Codru ajungând la bornele 58 şi 59 în Culmea Şeremetului. De aici spre est, rezervaţia se învecinează cu fondul forestier al Ocolului Silvic Babadag, limita fiind reprezentată de Culmea Şeremetului, cu excepţia zonei unităţii amenajistice (u.a.) 9B şi 10B unde limita trece pe conturul sudic al acestora. Limita nordică este marcată prin bornele 59, 87, 89, 86, 91, 105, ultima dintre acestea fiind în apropiere de vârful dealului Dadovar.
\nLimita estică se continuă spre sud pe teritoriul UP I Gara Codru, învecinându-se cu fondul forestier al O.S. Babadag, pe traseul bornelor 108, 109, 110, (pe dealurile Chiuciuc Bair şi Hiucliuc Bair), continuă aproximativ până la borna 48, după care trece prin interiorul terenurilor I.C.A.S., parcurgând bornele 46 şi 49, pe dealul Lupilor, până la borna 43 de unde urcă spre nord până intersectează calea ferată. De aici, limita se continuă pe terenurile aparţinând O.S. Babadag, U.P.VI Codru, în continuare limita coboară spre sud, fiind relativ apropiată de calea ferată şi parcurge bornele 26, 285 apoi se îndreaptă spre sud-vest până la borna 24, de unde continuă pe un traseu sinuos spre sud, nord, est, nord şi din nou est, până intersectează un drum de pământ în colţul nord-estic extrem al parcelei 13 B, continuă apoi de-a lungul acestuia spre sud-est, până ajunge la intersecţia dintre drumul respectiv şi linia parcelară ce porneşte din borna 32.
\nLimita continuă de-a lungul acestei linii parcelare spre sud-vest, până când ajunge în punctul extrem sudic al parcelei 14 D, după care se îndreaptă pe un traseu meandrat spre nord-vest, de-a lungul liniei ce separă u.a. 14 A de u.a. 14 D. De la intersecţia acesteia cu linia parcelară dintre 13 D şi 14 A, aceasta se îndreaptă spre sud-vest până la borna 29. De aici continuă spre sud, trece prin borna 21, se îndreaptă spre sud-est, nord-est, apoi sud-est, intersectând linia parcelară dintre u.a.15 A şi 14 A, după care se îndreaptă spre est şi nord-est, ocolind apoi spre sud neproductivul 16 NI (inclus în rezervaţie). Linia parcelară se îndreaptă în continuare pe un traseu meandrat aproximativ spre sud-est, pe limita dintre u.a. 17 C, respectiv 17 D şi E, apoi spre sud-vest, până ajunge în borna 37.
\nDe aici trece spre sud, ajungând la borna 36.
\nLimita sudică se învecinează cu fondul forestier al Ocolului Silvic Babadag, începe la borna 36, în apropierea vârfului Acairac Bair (142,0 m), se îndreaptă spre vest, apoi ocoleşte spre nord, sud şi vest u.a. 16 B şi 16 C. În continuare limita se învecinează cu terenurile agricole şi păşunile aparţinând comunei Ceamurlia de Jos, fiind marcată prin bornele 35, 22 şi 19. Toate suprafeţele menţionate în cadrul limitei sudice aparţin O.S. Babadag, U.P.VI Codru.
\nLimita vestică, cu direcţie generală nord - sud, este marcată de şoseaua Tulcea - Constanţa, între bornele 19, 20, 15, 23, 13, situate pe versanţii vestici ai dealului Caracuş, după care se îndepărtează la mică distanţă de această cale de transport, pe care o întâlneşte din nou începând cu borna 27, până la intersecţia cu calea ferată. Toate suprafeţele din rezervaţie menţionate la limita vestică aparţin O.S. Babadag, U.P.VI Codru.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Babadag - Codru, cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 10A, 10 B, 10 D, 10 N, 14 C, 9 A, 9 N, 9 F, 9 J, 9 L, 15 N1, 15 N2, 15 F, 15 H, 16 A, 16 G, 16 H, 11, 12 F, 12 A, 10 C, 13 B, 14 D, 9 B, 9 C, 9 D, 9 E, 9 G, 9 H, 91, 9 K, 9 M, 15 E, 15 G, 16 D, 16 E, 16 F, 16G, 17 D, 17 E din UP VI Codru - Ocolul Silvic Babadag şi parcelele şi subparcelele silvice 1 A, 2 A, 4, 6 A, 6 B, 7 A, 8 A, 9 A, 10 A, 11 ale UP I Gara Codru, conform: Amenajamentului silvic al O.S, Babadag, U.P.VI Codru, ICAS Bucureşti, 1995 şi Amenajamentului silvic ICAS - Staţiunea Tulcea, U.P. I Gara Codru, ICAS Bucureşti, 1995.
\nIV.50. Rezervaţia naturală Lacul Trăiau, 326 ha, localitatea Cerna, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, ce aparţin în totalitate comunei Cerna, conform hărţilor sc. 1:10000 anexate registrului cadastral ale comunei Cerna, precum şi hărţii topografice sc.1:25000, L-35-105-C-d.
\nLimita nordică: porneşte de la extremitatea nordică a digului Cd649, se îndreaptă spre est, (limitrof parcelelor Cc669 şi A668), continuă spre sud-est (fiind învecinată cu terenurile arabile A666 şi A662) până în dreptul digului Cdl301, după care conturează malul lacului spre nord-est, apoi est, până intersectează valea Cerna (pe acest traseu învecinându-se cu păşunea P1299, parcela Ccl298, păşunea P1294);
\nLimita estică: se îndreaptă spre sud, limitrof intravilanului localităţii Trăiau, până la intersecţia cu valea laila, învecinându-se apoi cu văile Hr1304/l, Hr1306 şi terenul Nm1307 precum şi cu intravilanul localităţii Traian, după care se îndreaptă spre sud-vest, limitrof terenurilor agricole Al326 şi viilor localităţii Trăiau (Vnl317, Vnl321);
\nLimita sudică: este orientată iniţial spre sud-vest, pe la marginea terenurilor agricole A1327, apoi continuă spre nord-vest pe limita teritorial-administrativă a comunei Peceneaga, după care se prelungeşte de-a lungul drumului De 650 (traversând extremitatea nordică a văii Toloşmanului) până când intersectează digul Cd649, ce marchează limita vestică a lacului Traian;
\nLimita vestică: este dată de digul Cd649 orientat spre nord-vest.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Lacul Traian este reprezentată de luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriş şi vegetaţie palustră de jur împrejurul lacului, unele păşuni şi terenuri neproductive, cuprinzând parcelele şi subparcelele: Nm 1302, P662/1, P666/1, P669/1, Hp656, Hpl300, Hp660, Hc660/l, P660/2, Hp652, P651, Hp1311/1, P1311, Nm1309. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Cerna, judeţul Tulcea întocmite în anul 1990.
\nIV.51. Rezervaţia naturală Muchiile Cernei-Iaila, 1.891 ha, comunele Cerna şi Dorobanţii, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, ce aparţin în totalitate comunelor Cerna şi/sau Dorobanţii, conform hărţilor 1:10.000, anexate registrelor cadastrale ale comunei Dorobanţii şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-105-D-c, L-35-105-D-d, L-35-117-B-a, L-35-117-B-b.
\nLimita nordică: se încadrează în totalitate în teritoriul comunei Cerna. Aceasta începe de la drumul Del444 (din vecinătatea intersecţiei acestuia cu canalul de irigaţii Hc1343) şi se îndreaptă sinuos spre nord-est (limitrof terenurilor arabile A1415, P1417, A1411), orientându-se apoi spre est, pe un contur meandrat, pe la poalele nordice ale dealului Muchiile Cernei (limitrof terenului arabil A1411), ocoleşte în direcţia sud terenul arabil A1402 iar după ce întâlneşte drumul De1401 se îndreaptă de-a lungul acestuia spre sud-est şi est, apoi din nou spre nord şi est până ce intersectează drumul De1399 (învecinându-se, pe acest traseu cu terenul agricol A1400). De aici, drumul face două meandre spre sud (ocolind terenul agricol A1398), apoi continuă spre sud-est (paralel cu valea laila) până la drumul De1181, de-a lungul căruia avansează spre nord-est (învecinându-se pe acest traseu cu terenurile arabile A1193, A1192, A1190, A1182). Ulterior limita ocoleşte spre est, apoi spre nord-est terenul arabil Al 144, pe la poalele nordice ale dealului Muchea Lungă, până când întâlneşte intravilanul localităţii General Praporgescu. În continuare, limita rezervaţiei parcurge spre nord-est marginea intravilanului acestei localităţi, apoi continuă spre sud-est, de-a lungul drumurilor De1122, De1123;
\nLimita estică: ce aparţine în totalitate comunei Cerna, trece spre sud, limitrof terenului agricol A1132, paralel cu capătul sudic al văii Iaila, continuând de-a lungul drumului De 1123, până la intersecţia sa cu drumul De1174;
\nLimita sudică: se îndreaptă, pe teritoriul comunei Cerna, predominant spre vest de-a lungul drumurilor De1174, De1159, până întâlneşte limita teritorială a comunei Dorobanţii. De aici, limita continuă spre nord-vest, pe teritoriul comunei Dorobanţii (limitrof terenului arabil A110, păşunii P103) şi se îndreaptă spre sud-vest, de-a lungul drumurilor De108, De106. Ulterior limita se îndreaptă spre sud-vest, apoi spre sud, de-a lungul drumurilor De84 şi De112 (învecinându-se cu terenul agricol A93). După ce conturează spre sud-est terenul arabil A81, limita ocoleşte în direcţia nord-vest şi sud-vest terenul agricol A75, apoi continuă spre sud-vest, de-a lungul canalului de irigaţii Hc73, pe care îl părăseşte ulterior, prelungindu-se, pe un traseu sinuos, predominant spre nord (învecinându-se cu terenurile arabile A123, A70).
\nLimita face apoi un mare ocol spre sud-est şi apoi nord-est, până când ajunge aproape paralelă cu limita administrativ-teritorială a comunei Cerna, ce se apropie de vârful Muchiile Cernei (306,4m). Limita face o nouă buclă în jurul Muchiei Bodanu, iniţial orientându-se spre sud-vest (limitrof terenului arabil A68), până la intersecţia cu un canal de irigaţii şi cu drumul De59, după care continuă spre nord-vest, în lungul drumului De60, apoi se prelungeşte pe un traseu sinuos, predominant spre nord-vest, până când întâlneşte limita teritorială a comunei Cerna (învecinându-se pe acest traseu cu terenul arabil A64, A66/1, A66/2, A66). De aici, limita continuă de-a lungul limitei teritoriale a comunei Cerna, spre vest, apoi spre sud-vest, până la intersecţia cu drumul De61, situat la extremitatea sudică a terenului arabil A1422;
\nLimita vestică: continuă exclusiv pe teritoriul comunei Cerna, face un ocol spre sud-vest, apoi spre nord-est, înconjoară în direcţia vest şi sud-vest terenul arabil A1423, intersectează drumul De1427, pe care îl părăseşte pentru a ocoli spre nord -vest şi sud-est terenul arabil A1426, după care revine la acest drum pe care îl urmează spre nord-vest (cu un ocol în dreptul terenului arabil A1419), până ce întâlneşte limita nordică.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Muchiile Cernei-Iaila cuprinde parcelele şi subparcelele Pp1146, Pd1147, P1155, P1157, PD1148, PD1149, PD1150, PD1151, PD1152, PD1153, PD1154, P404, Nb1403, Nb1405, Nb14065 Nb1409, Nr1407, P1408, Nb1414, P1421, Nb1420, P1420/1, P1425, P1424, Nb1430, P1431/1, enclavele NG 1138, A 1139, A 1141, A 1142, A 1143, A 1422 aparţinând comunei Cerna şi parcelele şi subparcelele P67, P69, Pt69/l, P72, Pt76, Pt77, Pt80, Pp87, P89, Pt92, Pt105, P86, PDt85, Pp90, P100, P101, P99, P98, P97, Pp96, Pp91, Nr63, Nr62 aparţinând comunei Dorobanţii. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Cerna, 1990 şi Registrul cadastral al parcelelor comunei Dorobanţii, 1990.
\nIV.52. Rezervaţia naturală Beidaud, 1.121 ha, comuna Beidaud, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Beidaud, descrise mai jos, conform hărţilor 1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Beidaud şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-118-C-c.
\nLimita nordică: începe din apropierea extremităţii sudice a intravilanului localităţii Neatârnarea, pe care îl urmează în direcţia nord-est până la marginea sa estică, după care se îndreaptă spre vest, pe versanţii nordici ai dealului Giurgea, limitrof fondului forestier al Ocolului Silvic Casimcea. Pe culmea acestui deal, limita se îndreaptă spre est, de-a lungul drumului De56, apoi continuă spre nord-est, pe.marginea fondului forestier, până la intersecţia acestuia cu limita teritorială a comunei Stejarii, situată pe valea pârâului Hamangia (pârâul Giurmeş, conform hărţii topografice). De aici, limita urmează în direcţia sud-est limita teritorială a comunei Stejaru până în zona terenului arabil A53, respectiv în punctul în care pârâul Giurmeş (Hr52) intersectează această limită teritorială;
\nLimita estică: urmează cursul meandrat al pârâului Giurmeş (Hr52) în direcţia sud şi intersectează confluenţa sa cu valea Carabalâc. Ulterior, continuă spre sud, pe la poalele dealului Carabalâc, până la confluenţa sa cu valea de la sud de acesta. De aici, limita descrie o curbă largă, predominant spre est, până la confluenţa sa cu un pârâu ce vine dinspre nord (Hr70). Ulterior, limita urmează în aval, spre sud, valea pârâului Giurmeş, ocoleşte spre vest şi sud-vest terenul arabil A88, apoi, urmează limita intravilanului comunei Beidaud, până când îl părăseşte în direcţie vestică, în apropiere de firul văii Valea Adâncă;
\nLimita sudică: este orientată spre vest (limitrof terenului arabil A90), ocoleşte apoi spre nord şi vest fondul forestier al O.S. Casimcea şi terenurile arabile A109, A109/1, A151, continuând aproximativ pe culmea dealului Dulghea (271,7m), de-a lungul drumului Del49 şi a terenului arabil A173 până în apropiere de drumul comunal Sarighiol-Neatârnarea;
\nLimita vestică: se îndreaptă spre sud-est, apoi spre nord, de-a lungul drumurilor De 176, De44, ocoleşte spre nord-est terenul arabil A111/1, până la intersecţia cu drumul D44 şi păşunea P181. Ulterior ocoleşte spre est, nord şi vest terenurile arabile A173, A113/1, continuă spre vest în lungul drumului De38, conturează terenul arabil A39, apoi se îndreaptă spre vest în lungul drumului comunal Sarighiol - Neatârnarea, conturând spre nord-est, nord şi est terenul arabil A42, unde întâlneşte intravilanul localităţii Neatârnarea.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Beidaud cuprinde parcelele şi subparcelele Hr70, P89, Nb111, Pt119, P120, P122, Ppl23, P126, Pp55, P45, P127, P128, P40, PDt112/1, Nr110/1, P100, P175, P150, Hr124, PDt125, A101/1. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Beidaud, din anul 1990.
\nIV.53. Rezervaţia naturală Valea Mahomencea, 1.029 ha, comuna Casimcea, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Casimcea, descrise mai jos, conform hărţilor 1:10.000 anexate registrului cadastral al comunei Casimcea şi hărţilor topografice, sc. 1:25000,L-35-117-D-a, L-35-117-D-c.
\nLimita nordică: începe de la firul văii Haidarului (numită şi Valea Topologului), din apropierea limitei sudice a intravilanului localităţii Haidar şi se îndreaptă spre est, de-a lungul drumului De324. Limita continuă spre sud până când intersectează valea de la poalele nordice ale dealului Haidarului (176,3m)-Nr3255 pe care o urmează ulterior spre nord-est până când întâlneşte terenul arabil A326, pe care îl ocoleşte în direcţia sud-vest, apoi nord-est. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, pe la poalele sud-estice ale dealului Haidarului, până când intersectează drumul De 332. Ulterior, limita continuă pe un traseu sinuos spre nord-est, apoi spre sud-est, până în apropiere de obârşia ravenei de la est de localitatea abandonată Mahomencea.
\nÎn continuare, limita se orientează predominant spre nord-est, până în apropierea şoselei Rahman-Corugea, unde întâlneşte canalul de irigaţii Hc406, de-a lungul căruia se îndreaptă spre sud-vest, ocolind terenurile arabile A382 şi A384, pentru a reveni de-a lungul canalului respectiv. Limita se prelungeşte spre sud-est, apoi spre sud-vest, până în apropierea firului văii Mahomencea (învecinându-se cu terenurile arabile A405, P403, A404), ocoleşte spre nord-est şi sud-est obârşiile unor ravene (limitrof terenurilor agricole A401, A397, terenului Cc392). În continuare limita face un ocol spre sud-vest şi sud-est în jurul terenului Cc391 şi se îndreaptă spre nord, de-a lungul drumului De394, până la intersecţia acestuia cu firul văii Mahomencea (Hr380).
\nLimita estică: se îndreaptă spre sud-vest, pe firul văii Mahomencea, limitrof terenului Hr380, păşunii P390 şi intravilanului localităţii Corugea;
\nLimita sudică: cu orientare generală vestică, este dată de drumul De1153, ocoleşte spre sud-vest şi nord păşunile P1151 şi P1154 (incluse în rezervaţie), revine la drumul respectiv şi continuă limitrof terenului arabil A1158, se prelungeşte în lungul drumului De1152, ocoleşte pe la nord terenul arabil A1160, după care se îndreaptă spre sud-vest, conturând terenurile arabile A361 şi A362, până la obârşia văii de la poalele estice ale dealului movila Mahomencea (164,5m);
\nLimita vestică: orientată iniţial spre nord-vest, străbate pe un traseu sinuos versanţii estici şi nordici ai dealului movila Mahomencea, apoi se înscrie pe o direcţie aproape paralelă cu pârâul Mahomencea, pe la marginea terenurilor agricole A340, A343, ajunge spre nord la confluenţa pârâului Mahomencea cu râul Topolog (valea Haidarului), de unde se îndreaptă spre sud-est, relativ paralel cu pârâul Mahomencea, limitrof terenului arabil A334 şi terenului Cc335. Limita continuă sinuos spre nord şi vest, pe la marginea terenurilor agricole A331, L329, păşunii P330, terenului arabil A327, după care se prelungeşte spre nord de-a lungul drumului De 225, relativ paralel cu pârâul Topolog.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Valea Mahomencea cuprinde parcelele şi subparcelele P324/1, Nr325, P330, P358, P347, Nr354, Nr350, P348, P351, Hr406/1, P334/1, P338/1, P338, P359, Nr377, Nr378, P376, P1157, P380, Nr381, P382, P387, P389, P1154, P1151, Nr375, Nr337 şi A386, A385, A357, PDt 356, A 355, A 353, A 343, A 352. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, anul 1990.
\nIV.54. Rezervaţia naturală Dealul Ghiunghiurmez, 1.421 ha, comuna Dorobanţii, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau puncte de reper, toate aparţinând comunei Dorobanţii, descrise mai jos, conform hărţilor 1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Dorobanţii şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-117-A-b şi L-35-117-B-a.
\nLimita nordică: începe de la intersecţia acesteia cu limita teritorială a comunei Peceneaga, situată în punctul sud-estic extrem al terenului arabil A347 şi se prelungeşte spre est, apoi spre sud-est (limitrof terenul arabil A347) până la drumul De346, pe care îl urmează spre nord-est şi ocoleşte livada L456 spre sud-vest, apoi spre sud-est. De aici, se orientează spre sud-est şi est de-a lungul viilor Vh341, Vh339, Vh337, Vh335, Vh333, după care continuă pe drumul De345 şi de-a lungul părţii sudice a livezii L309, până când întâlneşte intravilanul comunei Dorobanţii. Pe acesta îl urmăreşte în continuare, apoi face un ocol spre sud-vest, sud-est şi nord-est în jurul terenului arabil A467, revine pe limita intravilanului, după care ocoleşte spre nord-est terenul arabil A470, viile Vn472, Vn473, Vn475, Vn 477, Vn479 şi revine pe marginea intravilanului, pe care îl urmează spre nord-est;
\nLimita estică: începe de la marginea intravilanului comunei Dorobanţii şi se îndreaptă spre sud pe versanţii nord-estici ai dealului La Pandela (321,9 m), de-a lungul drumurilor De454, De501 (Dorobanţu-Fântâna Oilor), apoi spre sud-vest, pe traseul drumurilor De454 şi De 6m454, până la intersecţia acestuia din urmă cu drumul De 6m Dc453 (Fântâna Oilor-Meşteru);
\nLimita sudică: porneşte spre vest, pe drumul De 6m Dc453, ocoleşte în direcţia nord terenurile arabile A448, A446, apoi revine spre vest, pe marginea terenurilor arabile A446, A445, livezii L444 şi intravilanului localităţii Fântâna Oilor. De aici, se orientează spre nord-vest, limitrof drumului De438, terenului neproductiv Nr435, drumului De433, păşunilor P425 după care face un ocol spre sud-vest şi apoi sud-est, învecinându-se cu păşunile P423, P421 şi viile Vh419, până ce intersectează drumul De375;
\nLimita vestică: are o orientare generală nord-vestică în lungul drumului De375, pe care îl părăseşte pentru a traversa o ravenă (Nr371) şi păşunea P372 (fiind învecinată, pe un traseu sinuos cu terenurile arabile A358, A355, A360). Limita continuă apoi spre nord-vest pe drumul De376, apoi pe o direcţie generală nordică, limitrof terenului arabil A381, întâlneşte limita teritorială a comunei Peceneaga, pe care o urmează spre nord-vest. Limita ocoleşte ulterior spre est şi nord-vest terenul arabil A349, întâlneşte din nou limita teritorială a comunei Peceneaga de-a lungul căreia se prelungeşte apoi până intersectează limita nordică.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Dealul Ghiunghiurmez cuprinde parcelele şi subparcelele P348, P455, N465, N464, N462, N463, Stâna460, N461, N459, N458, N457, P504, Nr466, Pd348/1, P348/2, Nr441, Pd424/1, Pd424/2, P424, Nr442, Nr447, Cc 468, P352, A351, P452, A450, Nr435, A350. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Dorobanţii, din anul 1990.
\nIV.55. Rezervaţia naturală Chervant- Priopcea, 568 ha, comuna Cerna, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Cerna, descrise mai jos, conform hărţilor 1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Cerna şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-105-C-b şi L-35-105-D-a.
\nLimita nordică: începe din apropierea intersecţiei cu şoseaua DN26 (Cerna-Măcin) pe care o traversează apoi spre nord-est şi urmează limita administrativ - teritorială a comunei Turcoaia, urcând spre nord-est versanţii vestici ai dealului Priopcea (409,9m), coborând apoi spre nord pe versanţii opuşi ai acestui deal. Ulterior părăseşte limita teritorială a comunei Turcoaia şi continuă spre SE, pe la poalele dealului Priopcea, limitrof terenului neproductiv Nb40, terenurilor arabile A43, A50, terenului neproductiv Nb49, viilor Vn83, Vn85, Vn87, Vn89, Vn91, Vn93, Vn94 şi neproductivului Nb70, până ce intersectează drumul De95;
\nLimita estică: se îndreaptă pe un traseu sinuos predominant spre sud-est, pe versanţii nord-estici ai crestei Peiopcea (Priopcea), fiind învecinată cu păşunea P111, viile Vn122, Vn124, Vn126, Vn128, Vn130, Vn132, Vn134, Vn136, Vn138, Vn158, păşunea P160, viile Vn161, Vn163, Vn165, Vn169, Vn170, Vn203, Vn241, păşunea P237, terenul arabil A240, păşunea P239, drumul De502. Părăsind acest drum spre sud-vest limita se învecinează cu păşunea P511, terenurile neproductive Nb512, Nb 513 şi terenul arabil A518;
\nLimita sudică: orientată predominant spre nord-vest, are un traseu sinuos, fiind conturată de terenurile arabile A517/1, A518, A518/1, drumul naţional DN26 Măcin-Constanta, terenul arabil A34, păşunea P32, terenul neproductiv Nr33. În continuare, limita se îndreaptă spre sud-est, pe la marginea terenului arabil A29, de-a lungul şoselei DN26, pe care o părăseşte spre sud-est, ocolind versanţii nord-estici ai dealului Muchea Lungă, până la intersecţia a două drumuri. Ulterior, limita face două meandre apoi intersectează ravenă Nr529, continuă spre nord şi nord-est până ce intersectează drumul De27;
\nLimita vestică: are un traseu sinuos şi se îndreaptă predominant spre nord-vest, fiind mărginită de terenul arabil A18, pe care îl urmează până la intersecţia cu limita teritorială a comunei Turcoaia.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Chervant ~ Priopcea cuprinde parcelele şi subparcelele P39, P28, Nr30, P30/1, Nb31, Pd38, Nb528, Nbl9, P21/1, Nb21, Nb22, Nb235 Nb24, Nr25. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Cerna, din anul 1990.
\nIV.56. Rezervaţia naturală Călugăru-Iancina, 130 ha, comuna Jurilovca, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Jurilovca, descrise mai jos, conform hărţilor 1:10.000 anexate registrului cadastral al comunei Jurilovca şi hărţile topografice sc. 1:25000, L-35-118-B-d şi L-35-118-D-b.
\nLimitele nordice şi estice: sunt reprezentate de Lacul Razim şi încep la intersecţia între drumul De74, păşunea P64 şi malul lacului Razim;
\nLimita sudică: este dată de drumul De127 ce se îndreaptă de la malul lacului spre vest, până la intersecţia cu drumul De124, învecinându-se cu via Vn154, păşunea P136, via Vn132, terenul arabil A126;
\nLimita vestică: prezintă un traseu sinuos cu orientare generală nord-vestică şi porneşte de-a lungul drumului De 92, pe care îl părăseşte devenind învecinată cu terenul arabil A90, până la intersecţia cu drumul De75. Limita urmează acest drum spre nord-vest, apoi îl părăseşte în direcţia nord, continuând pe un traseu meandrat, pe marginea nordică a terenului arabil A69, până când întâlneşte limita nordică a rezervaţiei, la malul lacului Razim.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Călugăru-Iancina cuprinde parcelele P71, P87, P130 şi A88. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Jurilovca, 1988.
\nIV.57. Rezervaţia naturală Muntele Consul, 328 ha, comunele Izvoarele şi Horia, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărţilor 1:10.000 anexate registrelor cadastrale ale comunelor Horia şi Izvoarele şi hărţilor topografice sc. 1:25000, L-35-106-C-c şi L-35-105-D-d.
\nLimita nordică: (comuna Izvoarele) porneşte de la intersecţia punctului nord-vestic extrem al parcelei Pp1938 cu pârâul Taiţa. Limita are iniţial o orientare estică, de-a lungul cursului râului Taiţa (Hc1791), pe care îl părăseşte apoi, conturând pe la sud terenul arabil A1937. În continuare, limita se îndreaptă spre sudest, pe la poalele nord-estice ale dealului Consul (333,4m), fiind mărginită de păşunea P1936, drumul De1932, păşunea P1930, până la intersecţia cu drumul De1920;
\nLimita estică: (comuna Izvoarele) străbate versanţii estici ai dealului Consul, ocolind spre sud-vest, apoi spre sud păşunea P1929 şi terenul arabil A1923. De la punctul sudic extrem al terenului arabil A1923, limita traversează spre sud parcela Pp 1938 (inclusă parţial în rezervaţie) până intersectează terenul arabil A1925, apoi continuă pe marginea acestuia spre vest şi ulterior spre sud, traversează din nou parcela Pp1938, până când intersectează terenul arabil A1916. Ulterior, limita se orientează spre vest, sud, apoi pe un traseu sinuos spre sud-est (învecinându-se cu terenurile arabile A1916, A1918 şi păşunea P1917, terenul neproductiv Nr1919, terenul arabil A1920), după care traversează din nou, spre est, parcela Pp1938 (inclusă parţial în rezervaţie) până când intersectează drumul De 1921. De aici, limita se prelungeşte pe un traseu sinuos, orientat predominant spre sud, până când intersectează colţul nord - estic al păşunii P1313/1;
\nLimita sudică: (comuna Izvoarele) se îndreaptă spre nord-vest, limitrof păşunii P1313/1, terenurile arabile A1913, A1915, apoi spre nord de-a lungul drumului De1940 (învecinat cu păşunea Pp1941), până când intersectează limita teritorială a comunei Horia şi drumul De292;
\nLimita vestică: (comuna Horia) este dată de drumurile De292 (ce se îndreaptă spre nord-vest) şi De289 (pe direcţie nordică).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Muntele Consul cuprinde o parte din parcela Pp 1938 (254,5 ha din totalul de 263,48 ha) din comuna Izvoarele şi P290 din comuna Horia. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Horia, anul 1986 şi comunei Izvoarele, anul 1988.
\nIV.58. Rezervaţia naturală Dealul Sarica, 100,10 ha, comunele Frecăţei şi Niculiţel, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând Ocolului Silvic Niculiţel, U.P.VI Niculiţel şi comunelor Niculiţel şi Frecăţei, descrise în continuare conform amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculiţel.
\nLimita nordică, cu orientare estică, începe de la borna 69 şi străbate poalele nordice ale dealului Sarica (294,1 m), învecinându-se cu terenurile agricole, păşunile şi viile comunei Niculiţel, limita fiind marcată în continuare de bornele 76, 68 şi 66.
\nLimita estică se îndreaptă spre sud-est şi este mărginită de terenurile agricole şi viile comunei Frecăţei, limita fiind marcată de bornele 63, 64, 60.
\nLimita sudică porneşte de la borna 60 spre nord-vest, prin fondul forestier (limitrof u.a. 17h), apoi ocoleşte spre nord şi vest u.a. 17 A (situată în afara rezervaţiei), continuă limitrof terenurilor arabile ale comunei Frecăţei şi fondului forestier (u.a. 17 E), ajunge la borna 62, trecând prin apropierea vârfului Sarica (294,1 m), apoi intră în fondul forestier, învecinându-se cu u.a.21 B, după care se îndreaptă spre sud-est, până la pârâul Cârmâzu, de unde coteşte spre vest până la borna 70 (pe acest traseu învecinându-se cu u.a.22 A şi 22 C).
\nLimita vestică este dată de terenurile agricole ale comunei Niculiţel, fiind marcată de bornele 70 şi 69.
\nDescrierea, suprafeţei Rezervaţia naturală Dealul Sarica cuprinde 17 NI, 17N2, 17N3, 18N1, 18N2, 19N1, 19N2, 20N, 21N1, 21N2, 17B, 17C, 17D, 18A, 19A, 19B, 19C, 20A, 20B, 21A, din UP VI Sarica a Ocolului Silvic Niculiţel, conform Amenajamentului Silvic al Ocolului Silvic Niculiţel, U.P.VI Sarica, ICAS Bucureşti, anul 2002.
\nIV.59. Rezervaţia naturală Dealurile Beştepe, 415 ha, comuna Mahmudia, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Mahmudia, conform hărţilor 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Mahmudia şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L35-107-C-a şi L-35-107-C-c.
\nLimita nordică: se desfăşoară pe la poalele dealurilor Beştepe, începe de la drumul De687/1, se îndreaptă pe un traseu sinuos spre sud-est (limitrof terenurilor arabile A685, A670) apoi continuă spre est în lungul drumului De667, ocoleşte spre sud păşunea Pp664, apoi continuă meandrat spre est, învecinându-se cu terenul arabil A528, păşunile P581/2, P527, terenurile arabile A532, A537, A560, păşunea P561/1, terenul arabil A562, de unde se îndreaptă predominant spre nord-est, de-a lungul drumului De563, până întâlneşte intravilanul comunei Mahmudia;
\nLimita estică: urmăreşte conturul sinuos al terenului arabil A568 şi al intravilanului comunei Mahmudia;
\nLimita sudică: porneşte de la intravilanul comunei Mahmudia, are o orientare generală vestică, şi traversează pe la poale versanţii sudici ai dealurilor Beştepe. Limita este învecinată cu terenul Cat574, urmează curbele drumului De 573, ocoleşte pe la nord păşunea P577, se prelungeşte pe drumul De573, conturează pe la nord păşunea Pdp578, şi ravena Nr585, până intersectează drumul De586 ce separă rezervaţia de viile comunei Mahmudia. Limita continuă apoi spre vest, până când intersectează drumul De693 (pe acest traseu învecinându-se cu terenurile arabile A659 şi păşunea P694);
\nLimita vestică este reprezentată de drumul De687/1, ce se prelungeşte pe direcţie nordică, apoi nord-estică, până întâlneşte limita nordică a rezervaţiei.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Dealurile Beştepe cuprinde următoarele parcele şi subparcele cadastrale: P684, Nr689, P668, Nr661, P660, Nr662, Pd663, P666, Pp665, Pp668, Pp581/1, P530, Pd581, P582, PDp583, PDp584, PDp578, P579, P572, Nb570, Nr569, PDt564, PDt565, Nr566, P582 şi A686. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Mahmudia, anul 1986.
\nIV.60. Rezervaţia naturală Enisala, 57 ha, comuna Sarichioi Judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Sarichioi, conform hărţilor 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Sarichioi, precum şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-118-B-c.
\nLimita nordică: începe de la intersecţia drumului De1192 cu malul lacului Razim şi străbate pe la poalele nordice dealul cetăţii Heracleea, respectiv dealul Sinis Petcu. Din punctul de origine, limita continuă pe malul lacului spre sud-est, fiind învecinată cu zonele mlăştinoase Hp1203, ocoleşte pe la sud terenul arabil A1204 şi revine pe malul lacului, spre sud-est, până când intersectează canalul ce o desparte de terenurile mlăştinoase Hp 1 Hs1203;
\nLimita estică: urmează malul lacului spre sud-est (învecinându-se cu terenurile mlăştinoase Hp1Hs1203), până la intersecţia cu un dig, apoi continuă spre sud-vest, pe marginea mlaştinilor Hp1Hs1271;
\nLimita sudică: cu un traseu sinuos pe versanţii sudici ai dealului Sinis Petcu şi cei ai dealului cetăţii Heracleea, este orientată predominant spre nord-vest, fiind reprezentată de păşunea P1273, via V1213, terenul arabil A1211, păşunea P1212, via V1297, păşunea P1298, via V1300, păşunea P1206, terenul arabil A1175, prelungindu-se spre nord-vest până la intersecţia cu drumul De1192;
\nLimita vestică: este reprezentată de drumul De1192, ce se îndreaptă spre nord până la malul lacului Razim (învecinat cu terenul arabil A1188).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Enisala este amplasată pe dealul Cetăţii Heracleea (Enisala)-110,01 m şi pe dealul Sinis Petcu (92,14m) şi cuprinde parcelele şi subparcelele Nb1201, PDt1202, P1208, P1210, PDt1205, P1215, Nb1214. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Sarichioi, anul 1987.
\nIV.61. Rezervaţia naturală Carasan-Teke, 244 ha, comuna Izvoarele, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limita rezervaţiei este reprezentată de linia de contact între unităţile amenajistice cuprinse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând Ocolului Silvic Niculiţel, UP IV Alba şi /sau comunei Izvoarele, descrise în continuare, conform hărţilor sc. 20000, anexate amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculiţel şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-106-C-a şi L-35-106-C-c.
\nLimita, nordică: situată pe culmea Celicului, se învecinează cu fondul forestier al O.S. Niculiţel, U.P. V Teliţa şi începe de la borna 132, se îndreaptă spre sud-est, trece pe la bornele 133, 207, apoi se orientează spre est până la borna 224;
\nLimita nord-estică: se îndreaptă spre sud-est, spre borna 223 (învecinându-se cu u.a.99), apoi se direcţionează spre vest, conturând terenurile neproductive din u.a.97A (de pe muntele Techeaua), până la borna 220 (învecinându-se cu u.a.97A şi C);
\nLimita estică: ocoleşte spre nord-est terenul neproductiv din 96N, de pe muntele Techeaua, ocoleşte u.a.96D, trece prin bornele 216, 208, 209 (învecinându-se cu u.a.96A, 95, 94);
\nLimita sud-estică: orientată spre sud-vest, este cuprinsă între bornele 209, 205 (situată pe Valea Nucului), se învecinează cu păşunile împădurite ale comunei Nalbant apoi intră în pădure, unde se învecinează cu u.a.92C şi 90A, intersectând linia parcelară de la sud de borna 177;
\nLimita sudică: se îndreaptă spre sud până la borna 177 (limitrof cu u.a.90 şi 79), apoi spre vest (limitrof u.a.77) spre borna 173, de unde revine spre sud şi respectiv vest, parcurgând bornele 174, 175, 168 (unde se învecinează cu u.a.73), apoi se direcţionează spre nord până la borna 157, fiind limitrofa cu u.a.70 şi cu terenurile agricole ale comunei Izvoarele;
\nLimita sud-vestică: se desfăşoară spre nord-vest, intersectează Valea Gheosarlicul Mic, la borna 153, continuând până la borna 154, limitrof terenurilor agricole ale com. Izvoarele.
\nLimita vestică: trece spre nord, pe marginea terenurilor agricole ale com. Izvoarele până la borna 148, apoi intră în pădure până la borna 135 (învecinându-se cu u.a.65 şi 59);
\nLimita nord-vestică: porneşte spre nord-est şi ajunge în culmea Geticului la borna 132 (învecinându-se cu u.a.57).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Carasan-Teke cuprinde parcelele şi subparcelele: 58 B, 58 N, 59 C, 59 D, 65 D, 65 G, 66 C, 66 A, 66 N1, 66 N2, 67 N, 67 B, 68 B, 68 D, 68 NI, 68 N2, 69 A, 69 N, 70 D, 70 N, 74 D, 74 N1, 74 N2, 75 N1, 75 N2, 76 N1, 76 N2, 90 N2, 90 N3, 92 N1, 92 N2, 92 N3, 93 A, 93 D, 93 E, 93 N1, 93 N2, 96 D5 96 N, 97 N, 98 N, 67 A, 68 A, 68 C, 69 B, 74 E, 75 A, 75 B, 76 A, 76 B, 92 A, 92 B, 92 D, 92 E, 93 C, 98 A. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Niculiţel, UP IV Alba, ICAS Bucureşti, 2002.
\nIV.62. Rezervaţia naturală Valea Ostrovului, 61,80 ha, comuna Dorobanţii, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limita rezervaţiei este reprezentată de linia de contact între unităţile amenajistice cuprinse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând OS Cerna, UP I Cârjelari, conform hărţilor sc. 1:20000 anexate amenajamentului silvic al O.S, Cerna.
\nLimita nordică începe la borna 93 şi continuă, aproximativ spre est, până la borna 94 (învecinându-se cu u.a. 49 B5 N şi 53 D) Limita nord-estică se îndreaptă spre sud-est până la borna 100 (învecinându-se cu u.a.51). Limita estică direcţională spre sud-est, ia sfârşit în dreptul bornei 109, fiind limitrofa u.a.52. Limitele sudică se înscrie pe o direcţie nord-vestică, până la borna 108, învecinându-se cu u.a.55. Limitele vestice şi nord-vestice pornesc din borna 108 şi se îndreaptă spre nord, de-a lungul liniei parcelare dintre 54 B şi A (ultima subparcelă fiind în afara rezervaţiei) apoi spre vest, până la borna 107, învecinându-se cu u.a. 57 A. De aici se îndreaptă iniţial spre nord-vest, până la borna 112, apoi spre nord-est şi sud-est, până ajung la terenurile neproductive din u.a. 53 C, învecinându-se cu u.a. 57 A, 58 A, 59 B, 53 H, V, E. În continuare urmează marginea neproductivului din u.a.53 C, continuă spre est, apoi spre nord-vest, învecinându-se cu u.a. 53 A, după care se orientează spre nord, până la borna 93.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Valea Ostrovului cuprinde parcelele şi subparcelele 54 B, 54 N, 53 J, 53 N, 53 C, din U.P.I Cârjelari - Ocolul Silvic Cerna, conform Amenajamentului Silvic al O.S. Cerna, U.P.I Cârjelari, ICAS Bucureşti, anul 2002.
\nIV.63. Rezervaţia naturală Uspenia, 22 ha, comuna Slava Cercheză, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând OS Ciucurova, UP I şi/ sau comunei Slava Cercheză, descrise mai jos, conform hărţii silvice, sc. 1:20.000, anexată amenajamentului Ocolului Silvic Ciucurova şi hărţii topografice L35-118-A-c:
\nLimita nordică: începe de la borna 37 (situată la extremitatea vestică a culmii dealului Hliboca) şi se îndreaptă spre est, de-a lungul culmii menţionate, până la intersecţia cu u.a. 19A (învecinându-se cu u.a. 18).
\nLimita nord-estică: orientată spre sud-est, parcurge linia parcelară dintre u.a.19A şi u.a.19C, până la intersecţia cu linia parcelară dintre u.a.19C şi u.a.19B;
\nLimita estică: porneşte spre sud-est, apoi spre nord-vest, până la punctul extrem sudic al liniei parcelare dintre u.a.19C şi u.a.19B (învecinându-se cu u.a.19B);
\nLimitele sudice şi sud-vestice: au o direcţie predominant vestică şi se sfârşesc la borna 39, pe acest traseu învecinându-se cu terenurile arabile ale satului Slava Rusă, com. Slava Cercheză, apoi cu u.a. 19D, urmată de 20B;
\nLimitele vestice şi nord-vestice: cu orientare nordică, urmăresc culmea principală a dealului fiind cuprinse între bornele 39 şi 37, învecinându-se cu fondul forestier al O.S. Ciucurova, UP I.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Uspenia este formată din parcela silvică 19C din UP I Dumbrava - Ocolul Silvic Ciucurova. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Ciucurova, UP I, anul 1994/1995.
\nIV.64. Rezervaţia naturală Edirlen, 25,50 ha, comunele Frecăţei şi Izvoarele, judeţul Tulcea.
\nDescrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând OS Niculiţel, UP V Teliţa şi UP IV Alba şi/ sau comunelor Frecăţei şi Izvoarele, descrise mai jos, conform hărţilor silvice anexate amenajamentelor ale OS Niculiţel. Bornele menţionate în descriere corespund hărţii anexate Amenajamentului silvic al UP V Teliţa.
\nLimitele nordice şi nord-estice încep la borna 28, (situată în apropierea vârfului Edirlen - 340,7 m - spre nord), ocolesc în direcţia nord-est u.a. 7E, apoi se îndreaptă din nou spre nord-est de-a lungul unei văi, pe marginea vestică a u.a.7D şi 7B, după care se orientează spre sud-est (limitrof u.a.7C) până ajung la borna 3 din apropierea unei cariere părăsite (învecinându-se cu fondul forestier al O.S. Niculiţel, UP V Teliţa).
\nLimita estică conturează u.a.1N, inclusă în rezervaţie apoi revine în punctul de plecare, în borna 3 (învecinându-se cu fondul forestier al UP V Teliţa).
\nLimita sudică începe în borna 3, apoi continuă spre vest, conturând partea sudică a u.a.7C şi apoi 7B, după care se îndreaptă spre sud, de-a lungul liniei parcelare u.a.77, ocoleşte extremitatea estică a u.a.7E, orientându-se ulterior spre sud-est, ajunge pe culmea principală a dealului Edirlen (învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculiţel, UP V Teliţa), după care continuă pe versantul opus spre est, pe la marginea u.a.102E (UP IV Alba), învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculiţel-UP IV Alba.
\nLimita sud-vestică se prelungeşte spre nord-est până ajunge pe culmea principală a dealului Edirlen, continuă pe aceasta trecând pe la borna 2 până intersectează linia parcelară a u.a.102E (UP IV Alba). Ulterior se orientează spre est, până ajunge la limita u.a.141, continuă spre sud-vest, până la borna 33 (învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculiţel UP IV Alba).
\nLimitele vestice şi nord-vestice se îndreaptă predominant spre nord, apoi spre,est, pe marginea u.a.141, până la borna 22 (învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculiţel UP V Teliţa).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Edirlen cuprinde parcelele silvice 1N, 1F, IE, 7B, 7C, 7D, 7E, 141 din UP V Teliţa şi 102E, 104B din UP IV Alba, Ocolul Silvic Niculiţel, conform Amenajamentelor silvice ale OS Niculiţel UP V Teliţa, UP IV Alba, anul 1993.
\nIV.65. Rezervaţia naturală Casimcea, 137 ha, comuna Casimcea, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Casimcea. descrise în continuare, conform hărţii sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Casimcea şi hărţii topografice, sc. 1:25.000, L-35-117-D-d. Limita nordică: începe de la confluenta pârâului Casimcea cu pârâul situat la poalele nordice ale dealului Colţanii Saxanului. De aici, limita se îndreaptă spre nord-vest, apoi spre sud-est, de-a lungul celui de-al doilea pârâu, conturând parcela Hr927 (versanţii de la nord de pârâu ), până la extremitatea estică a respectivei parcele;
\nLimita estică: continuă spre sud, de-a lungul drumului De1011, ajungând în apropierea culmii dintre dealul Colţanii Saxanului şi dealul Saxanului (290,4 m). De aici, continuă pe un traseu sinuos spre nord-est după care se îndreaptă spre sud, înconjurând astfel versanţii nordici ai culmii dealului Saxanului. Pe tot acest traseu limita se învecinează cu terenurile arabile A1010 şi A998;
\nLimita sudică: străbate spre vest versanţii sudici ai culmii dealului Saxanului, face un ocol spre nord, revine la direcţia vestică (învecinându-se pe tot acest traseu cu terenurile arabile A1050, drumul De1023, terenul arabil A1018) după care se îndreaptă spre nord-vest până întâlneşte limita intravilanului comunei Casimcea;
\nLimita vestică: descrie pe marginea intravilanului Casimcea un traseu sinuos, pe direcţia generală nord-vest, apoi spre nord-est, după care urmează meandrele pârâului Casimcpa, până la confluenţa acestuia cu primul pârâu dinspre est, unde întâlneşte limita nordică.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală cuprinde parcelele şi subparcelele cadastrale P1012, Hr927, A1012. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, anul 1990.
\nIV.66. Rezervaţia naturală Colţanii Mari, 53 ha, comuna Casimcea, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Casimcea, descrise în continuare, conform hărţii, sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Casimcea.
\nLimita nordică: începe de la intersecţia extremităţii nordice a parcelei P1191 cu râul Casimcea, pe care-l urmează spre sud, după care se îndepărtează de acesta pentru a ocoli în direcţia sud-est terenul arabil A1192, apoi revine la cursul râului urmărind meandrele acestuia spre est (învecinându-se peste râu cu păşunea P1221). Rezervaţia este situată pe dealul Colţanii Mari;
\nLimita estică: este descrisă de un meandru larg al pârâului Casimcea, după care prezintă un traseu sinuos, cu orientare generală spre sud, până când intersectează limita teritorial-administrativă a judeţului Constanţa (învecinându-se, peste râu, cu păşunea P1221 şi terenul arabil A1220);
\nLimita sudică: se îndreaptă spre nord şi nord-vest, pe limita teritorială a judeţului Constanţa, respectiv pe drumul De1188, în direcţia vest, apoi spre nord şi nord-vest, până când aceasta din urmă limită se îndepărtează spre vest de rezervaţie;
\nLimita vestică: urmează în continuare De1188 spre nord-vest, limitrof terenului arabil A1186, păşunii P1187, după care face un ocol şi se îndreaptă spre nord, mărginind terenul arabil A1190, se orientează spre vest, apoi spre nord, de-a lungul terenului neproductiv Nb1185 şi păşunii P1171, făcând un cot spre est, unde întâlneşte râul Casimcea.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală este formată din parcela cadastrală P1191. Parcela cadastrală este preluată din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, 1990.
\nIV.67. Rezervaţia naturală Peceneaga, 132 ha, comuna Peceneaga Judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele şi subparcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Peceneaga, descrise în continuare, conform hărţii, sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Peceneaga.
\nLimita nordică: începe de la malul Dunării, de la extremitatea sudică a intravilanului comuna Peceneaga. De aici se îndreaptă pe un traseu sinuos, pe o direcţie generală nord-estică, pe la marginea sudică a intravilanului comunei Peceneaga (inclusiv a terenului arabil A241) pe care îl părăseşte în direcţia nord-est, urmărind conturul meandrat al ravenelor Nr234 (învecinându-se cu păşunea P230, terenurile arabile A229 şi A224), până ajunge la obârşia ravenei Nr234, la intersecţia acesteia cu drumul De225;
\nLimita estică: se prelungeşte spre sud până la drumul De307 de unde se îndreaptă spre vest, de-a lungul drumului De307 (limitrof viilor Vn350, Vn349, Vn347) apoi se orientează spre sud (învecinându-se cu via Vn345, păşunile P308, P309). În continuare, limita se îndreaptă spre sud-vest (limitrof terenului arabil A248), după care face un ocol important spre est (învecinându-se cu viile Vn313, Vn270), revine apoi spre sud-est (învecinându-se cu păşunea P250). În continuare, se orientează spre sud-est, limitrof păşunii P268 şi terenului arabil A271. Ulterior, continuă spre sud şi apoi est, mărginind terenul arabil A263, până când intersectează un canal de irigaţii;
\nLimita sudică: se îndreaptă spre sud-vest până ajunge la malul Dunării, la un promontoriu stâncos, la extremitatea sudică a terenului neproductiv Nb259;
\nLimita vestică: porneşte spre nord-,vest, pe malul Dunării pe care îl părăseşte ulterior, prelungindu-se de-a lungul drumului De258, limitrof păşunii P255 şi terenului agricol A254, face un ocol apoi continuă în direcţia nord până la intersecţia cu drumul De252, de unde se orientează spre nord-vest în apropierea malului Dunării, în punctul în care drumul De252 întâlneşte ternul neproductiv Nn253, limita se îndreaptă spre sud, apoi de-a lungul malului Dunării spre nord-vest, ocolind partea sudică a parcelei Nn253, până întâlneşte intravilanul comunei Peceneaga.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală cuprinde parcelele şi subparcelele P239, Nr240, Nr235, Nr234, Nr246, Nr244, Nr260, Nr259, Nn253, Nr243, Ca242, A236, A237, A245. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Peceneaga, 1989.
\nIV.68. Rezervaţia naturală Măgurele, 292 ha, comuna Topolog, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcela inclusă în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Topolog şi /sau Ocolului Silvic Ciucurova, descrise în continuare, conform hărţii, sc. 1:10.000, anexate registrului cadastral parcelelor comunei Topolog, anul 1990 şi hărţilor silvice ale OS Ciucurova, UP III Secării - Trei Derele.
\nLimita nordică: începe de la borna 203, situată pe firul văii, în apropiere de confluenţa acesteia cu pârâul Valea Roştilor, îndreptându-se predominant spre vest, până la borna 180 (traseul acesteia fiind marcat cu bornele 201, 198). În continuare, limita se orientează spre sud, până la bornele 188 şi 179, de unde se prelungeşte spre nord-vest (trecând prin bornele 173, 177, 176) până la borna 175, apoi ocoleşte spre sud-est, pe la borna 174, iar ulterior spre nord-est, până la borna 173. De aici, limita continuă spre vest prin bornele 168, 170, 171, 172, până la borna 165.
\nLimita estică: se prelungeşte spre sud, până la borna 166, unde întâlneşte culmea principală;
\nLimita sudică: se îndreaptă spre vest parcurgând bornele 167, 187, 186, de unde ocoleşte spre sud, spre borna 185, apoi spre vest, pe la borna 184 şi din nou spre sud până la borna 183. Limita continuă spre nord, parcurgând bornele 182 şi 181, apoi se îndreaptă spre vest, pe la bornele 180, 112, ocoleşte spre sud prin bornele 193, 195. De aici, se înscrie, cu unele abateri, spre vest, pe la bornele 196, 197, 198, 199, 200, 211, 210, 209, până la borna 208;
\nLimita vestică: se prelungeşte spre nord-est, pe la bornele 207, 206, 205, 204, apoi continuă pe firul văii, până întâlneşte limita nordică la borna 203.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală este formată din parcela cadastrală Pd102. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Topolog, anul 1990, această parcelă aparţinând Ocolului Silvic Ciucurova. Parcela silvică este preluată din Amenajamentului Silvic al OS Ciucurova, UP III Secaru - Trei Derele, Silvaproiect, anul 1994.
\nIV.69. Rezervaţia naturală Războieni, 41 ha, comuna Casimcea, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcela inclusă în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Casimcea, descrise în continuare, conform hărţii, sc. 1:10.000, anexate registrului cadastral al parcelelor, comunei Casimcea, 1990.
\nLimita nordică: începe de la extremitatea de nord a intravilanului localităţii Războieni, se îndreaptă pe un traseu sinuos spre est, apoi spre nord-est (învecinându-se cu parcela A382 şi cu păşunea P569) până intersectează drumul De575;
\nLimita estică: este orientată, cu mici excepţii, spre sud-est, de-a lungul drumului De575, până când aceasta ajunge la limita intravilanului localităţii Războieni, fiind învecinat cu păşunile Pp576, P578, P626;
\nLimita sudică: se prelungeşte pe direcţie vestică, şi în final sud-vestică, pe marginea intravilanului localităţii Războieni;
\nLimita vestică: se îndreaptă sinuos spre nord-est, pe marginea intravilanului localităţii Războieni, până la punctul extrem nordic al acesteia.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Războieni este formată din parcela cadastrală P573. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, 1990.
\nIV.70. Rezervaţia naturală Dealul Deniztepe, 305 ha, comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele şi subparcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, toate aparţinând comunei Mihail Kogălniceanu, descrise în continuare, conform hărţii sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral cadastral al parcelelor comunei Mihail Kogălniceanu^ anul 1986 şi hărţilor topografice, sc. 1:25000, L-35-106-C-d şi L-35-118-A-b.
\nLimita nordică: începe de la intersecţia drumului De512 cu partea nordică a păşunii P625 de pe dealul Denia (inclusă în rezervaţie), situată la sud de canalul de irigaţii HC27. Limita porneşte spre est, apoi spre sud, pe marginea terenului arabil A627, continuând spre vest şi apoi sud-est, pe un traseu sinuos, pe marginea terenului neproductiv Nb626, face un ocol spre nord, nord-est apoi sud-vest şi revine spre nord-est pe marginea ravenei Nr..., până la intersecţia acesteia cu terenul arabil A630, după care se dirijează pe marginea acestuia;
\nLimita estică: continuă pe marginea terenului arabil A632, pe la poalele dealului Denistepe, spre sud-est, face un ocol spre nord-est apoi coboară pe o linie sinuoasă spre sud, până intersectează drumul de exploatare situat în prelungirea canalului de irigaţii Hc27, ce are un traseu relativ paralel cu limita rezervaţiei;
\nLimita sudică: înconjoară păşunile din sudul dealului Denistepe, se desprinde de drumul menţionat anterior, ocoleşte pe la vest terenul arabil A633, apoi revine de-a lungul drumului în direcţia sud-vest, continuă spre nord-vest (învecinându-se cu terenurile arabile A612, Nr610, A613), până când intersectează drumul De512 şi un alt drum ce vine dinspre sud-vest;
\nLimita vestică: urmează pe o direcţie generală nordică drumul De512, pe la poalele dealurilor Denistepe şi Denia, până când întâlneşte limita nordică (învecinându-se pe acest traseu cu terenurile arabile A605 şi A514).
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală cuprinde parcelele şi subparcelele P625, Nb628, P629, P634, Ca635, Ca624. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei M. Kogălniceanu, anul 1986.
\nIV.71. Rezervaţia naturală Dealul Mândreşti, 5 ha, comuna Niculiţel, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei aparţin în totalitate comunei Niculiţel, fiind descrise în continuare, conform hărţii topografice, sc. 1:5.000 şi hărţii cadastrale sc. 1:10000, anexată registrului cadastral al parcelelor, comunei Niculiţel, anul 1987. Rezervaţia este amplasată pe versantul vestic al dealului Mândreşti, situat la est de Mănăstirea Saun. Limita rezervaţiei este marcată în teren de perimetrul ocupat de tufărişurile de Spinul lui Cristos (Paliurus spina-christi), ce se află în mijlocul unor păşuni stepice, acestea din urmă fiind încadrate în parcela P507.
\nLimita nordică capătul nordic al rezervaţiei se situează aproximativ la jumătatea distanţei dintre curbele de nivel de 55 m, respectiv 60 m, în apropierea celui mai înalt vârf al dealului Mândreşti (69,21 m), marcat printr-o cruce de beton. Din acest punct limita se îndreaptă spre sud-est, aproximativ de-a lungul curbei de nivel de 60 m;
\nLimita estică face un ocol spre vest intersectând curbele de nivel de 50 şi 45 m, apoi se îndreaptă spre sud-est traversând din nou aceste curbe, precum şi pe cea de 55 m, revenind către aceasta din urmă până când o intersectează din nou spre vest;
\nLimita sudică se îndreaptă spre nord-est, intersectează curba de nivel de 45 m, după care se îndreaptă spre nord, aproximativ de-a lungul acesteia, apoi. face un ocol spre sud-vest, coborând pe versant până ce intersectează curba de nivel de 25 m;
\nLimita vestică coboară până aproape de curba de nivel de 20 m, după care urcă din nou pe versant, spre nord-est, până intersectează curba de 30 m, apoi face un ocol tangenţial pe curba de 25 m, se îndreaptă spre nord-est până când depăşeşte altitudinea de 35 m, în continuare, ocoleşte din nou spre vest, revine la aceeaşi altitudine după care se îndreaptă spre nord-vest şi nord, până întâlneşte limita nordică.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală este formată din parcela cadastrală Pt 508. Parcelele şi subparcelele cadastrale simt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Niculiţel, anul 1987.
\nIV.72. Rezervaţia naturală Mănăstirea Cocoş, 4,6ha, comuna Niculiţel, judeţul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, aparţinând în totalitate comunei Niculiţel, conform hărţilor silvice anexate amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculiţel şi hărţilor topografice sc. 1:5000 şi sc. 1:25000 (L-35-105-B-d).
\nLimita nordică începe de la borna 26 şi se îndreaptă spre nord-est, apoi sud-est, pe versanţii nordici ai dealului \"La Cruce\" (Dealul Cocoşului) - conform toponimiei locale, până când intersectează linia parcelară dintre u.a. 13B şi 12 F.
\nLimita estică, orientată spre sud-est se sfârşeşte la intersecţia cu linia parcelară dintre u.a 15b şi 12F.
\nLimita sudică se îndreaptă spre sud-vest, apoi vest, aproximativ până la punctul extrem vestic al u.a.15B.
\nLimita vestică continuă aproximativ spre nord, traversează o vale, apoi urcă pe dealul \"La Cruce\" până pe culmea acestuia, după care se dirijează spre est până la borna 26.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Mănăstirea Cocoş, cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 12F, 13B, 15B, 15C, 15N, conform Amenajamentului Silvic al Ocolului Silvic Niculiţel, Unitatea de producţie (U.P.) I Cocoş.
\nIV.73. Rezervaţia naturală Seaca - Movileai, 48 ha, localitatea Coroieşti, judeţul Vaslui Descrierea limitelor Limita nordica: începe la borna silvica 283 şi se continua spre est trecând spre subparcela 24, până la intersecţia cu drumul de exploatare (delimitează rezervaţia forestiera de terenul arabil);
\nLimita estica: porneşte din punctul de intersecţie a subparcelei 24 cu drumul de exploatare se continuă spre sud până la borna silvică 281. Linia de demarcaţie este un drum de exploatare ce delimitează rezervaţia naturală de terenul arabil proprietate particulară;
\nLimita sudica: de la borna silvica 281 porneşte un drum de exploatare spre vest, coborând o panta cu înclinare 25% până la firul văii, la intersecţia cu un curs de apa; necodificat, se urca un-versant cu înclinare 18-20% până la subparcela 22 şi borna silvică 280.
\nLimita vestică: începe din dreptul bornei silvice 280 şi se continua spre nord până la borna silvică 285. Rezervaţia este delimitată de un drum de exploatare ce o desparte de parcela silvică 5 - (27-08-1V). Spre nord se continuă de la borna silvică 285 la borna 284 şi se închide cu borna 283. De la borna 285-284 la 283, rezervaţia este delimitată de un drum de exploatare şi se învecinează cu teren arabil proprietate particulara.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Seaca - Movileni cuprinde parcela 4 din UP 02 Ciocani, a Ocolului Silvic Bârlad, Direcţia Silvică Vaslui. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1999 de ICAS Bucureşti, fiind inclus şi pe harta silvica ce face parte integrantă din amenajament.
\nIV.74. Rezervaţia naturală Poiana Muntioru, 22 ha, localitatea Vintileasca, judeţul Vrancea Descrierea limitelor Limita nordică: începe de la marginea ariei protejate de interes local Stejicele din U.P. III Râmnicelu, înscriindu-se pe împrejmuirea Schitului cu hramul \"Schimbarea la Faţă \" până la liziera pădurii din O.S. Nereju, şi la borna silvică 103 din Vf. Muntioru (1325 m);
\nLimita estică: de la borna 106, limita este formată de liziera pădurii din aria protejată Stejicele, din U.P. III Râmnicelu, u.a. 24 şi 25, până la împrejmuirea Schitului, încheind astfel perimetrul.
\nLimita sudică: porneşte de la punctul de intrare a drumului pastoral în poiana şi se continuă spre vest pe liziera pădurii la limita dintre u.a. 62 U.P. II Vintileasca şi parcelele 96-97;
\nLimita vestică: Porneşte din Vf. Muntioru, pe liziera pădurii din u.a. 61, U.P. II Vintileasca, pe un traseu sinuos, până la borna 105, de unde se continuă pe marginea pădurii din u.a. 62, U.P. II Vintileasca, până la borna 106 de pe liziera ariei protejate Stejicele şi de pe drumul pastoral care traversează poiana.
\nDescrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Poiana Muntioru, cuprinde parcelele (cadastrale) 70-97, 99 - 115 din tarlalele 9 şi 10 cuprinse în teritoriul administrativ al comunei Vintileasca (terenuri extravilane - fâneţe). Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 1977.
\nVI.I. Aria de protecţie specială avifaunistică \"Pădurea Lunca - colonie de stârci\", 2 ha, localitatea Mişca, judeţul Arad Descrierea limitelor Limita nordică: începe din punctul situat la 135 m de limita parcelară dintre parcelele 2 şi 6 şi de la 140 m de limita parcelară dintre 5 şi 6, se continuă paralel cu această limită pe o distanţă de 100 m;
\nLimita estică: porneşte de la 235 m de limita parcelară dintre parcelele 2 şi 6, şi de la 140 m de limita parcelară dintre 5 şi 6, se continuă paralel cu prima linie parcelară pe o lungime de 200 m;
\nLimita sudică: porneşte din punctul situat la 235 m de limita parcelară dintre parcelele 2 şi 5, şi de la 60 m de limita parcelară dintre 5 şi 6, se continuă paralel aceasta pe o lungime de 100 m;
\nLimita vestică: începe de la 135 m de limita parcelară dintre parcelele 2 şi 5 şi de la 60 m de limita parcelară dintre 5 şi 6, se continuă paralel cu prima limită parcelară pe o lungime de 200 m.
\nDescrierea suprafeţei Aria de Protecţie Specială Avifaunistică \"Pădurea Lunca - colonie de stârci\" cuprinde o suprafaţă reprezentată de o parte din parcela 6 (1,4 ha), o parte din subparcela 5A (0.55 ha) şi o parte din linia parcelară 84L (0,05 ha) din UP II Adea a Ocolului Silvic Criş. Unităţile amenajistice silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2002, fiind incluse şi pe-harta silvică ce face parte integrantă din amenajament VI.2. Aria de protecţie specială avifaunistică \"Pădurea Socodor - colonie de stârci\", 3,1 ha, localitatea Socodor, judeţul Arad Descrierea limitelor Limita nordică: începe de la marginea parcelei 10 din UP I Socodor, de la intersecţia acestei margini cu limita subparcelară dintre V10 şi 10B şi se continuă pe această limită până la limita dintre parcela 10 şi terenul de vânătoare V72;
\nLimita estică: porneşte de la intersecţia limitei subparcelare dintre V10 şi 10B cu, şi se continuă pe limita dintre parcela 10 şi terenul de vânătoare V72 până la intersecţia cu limita subparcelară dintre 10B şi 10A;
\nLimita sudică: se continuă pe limita subparcelară dintre 10A şi 10B până la intersecţia cu marginea pădurii;
\nLimita vestică: continuă pe marginea pădurii până la intersecţia cu limita subparcelară dintre V10 şi 10B.
\nDescrierea suprafeţei Aria de Protecţie Specială Avifaunistică \"Pădurea Socodor - colonie de stârci\" cuprinde o suprafaţă reprezentată de subparcela 10B din UP I Socodor a Ocolului Silvic Criş. Subparcela silvică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 2002, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
\nVI.3. Aria de protecţie specială avifaunistică Lacul Bascov, 162 ha, localităţile Bascov şi Budeasa, judeţul Argeş Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de zona de vărsare a râului Argeş în acest lac, zonă dată de barajul Budeasa;
\nLimita estică: începe de pe malul stâng al barajului Budeasa şi se continuă spre sud, în lungul digului aferent malului stâng până în zona barajului Bascov;
\nLimita sudică: este reprezentată de barajul lacului Bascov;
\nLimita vestică: începe din dreptul barajului Bascov şi se continuă spre nord, corespunzând cu digul de pe malul drept al lacului până în dreptul barajului Budeasa.
\nDescrierea suprafeţei Aria de protecţie speciala avifaunistică Lacul Bascov cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Bascov, de pe râul Argeş VI.4. Aria de protecţie specială avifaunistică Lacul Lilieci, 262 ha, localitatea Lilieci, comuna Hemeiuşi şi localitatea Iţeşti, comuna Bereşti-Bistriţa, judeţul Bacău Descrierea limitelor Limita nordică: corespunde cu malul lacului care reprezintă şi limita spre parcelele cadastrale PdT 642, PdT715 şi NR722;
\nLimita estică: corespunde cu digul lacului şi porneşte de la latura de sud a parcelei NR722 şi se continuă spre sud-vest, până la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău I;
\nLimita sudică: porneşte de la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău I şi se continuă spre nord-vest, prin digul lacului (CD33) până la intersecţia acestuia cu HR44;