Reforma serviciilor publice, continuarea procesului de descentralizare, precum şi îndeplinirea cu succes a programelor economice şi sociale depind de dezvoltarea capacităţilor tehnice şi organizaţionale ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. În acest scop, Guvernul României va interveni prin programe care urmăresc schimbarea organizaţiilor publice sub aspectul managementului programelor şi proceselor, managementului informaţiilor şi cunoaşterii, pregătirii resurselor umane şi dezvoltării legăturilor interinstituţionale.
\n
La nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, programele ce urmăresc capacitatea instituţională vor respecta următoarele condiţii:
\n
a)înfiinţarea ministerelor şi agenţiilor numai pentru: ...
\n
-realizarea programului de guvernare şi a funcţiilor cu care Guvernul a fost învestit prin Constituţie;
\n
-aplicarea politicilor publice prioritare conform programului guvernamental şi angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană în Planul naţional de aderare;
\n
-asigurarea acelor servicii publice ce nu pot fi prestate de sectorul privat şi pentru care sectorul public dispune de un avantaj comparativ;
\n
b)clarificarea statutului juridic al agenţiilor în legea de organizare şi funcţionare a Guvernului şi delimitarea de autorităţile publice autonome ca organisme publice de reglementare şi control aflate sub control parlamentar; ...
\n
c)introducerea efectivă a unui mecanism de elaborare şi aplicare a politicilor publice în activitatea ministerelor, agenţiilor şi primăriilor, pentru a asigura coerenţa, predictibilitatea şi transparenţa activităţii acestora; ...
\n
d)transferul în totalitate al activităţilor comerciale către sectorul privat, precum şi transferul complet al funcţiilor de reglementare şi control de la regii autonome către agenţii sau ministere; ...
\n
e)realizarea planificării strategice pe fiecare minister, agenţie sau primărie, fixarea misiunii unei autorităţi publice, a managementului resurselor, precum şi a managementului programelor şi proiectelor; ...
\n
f)clarificarea statutului juridic al agenţiilor locale şi al autorităţilor de reglementare locale; ...
\n
g)realizarea interoperabilităţii între autorităţile administraţiei publice centrale. ...
\n
Întărirea capacităţii instituţionale va avea ca ţintă întregul sistem al administraţiei publice şi se va concentra asupra următoarelor măsuri:
\n
A. Dezvoltare organizaţională
\n
-aplicarea unui ghid privind evaluarea instituţională a autorităţilor publice, în concordanţă cu cadrul de lucru comun privind evaluarea instituţională elaborat de Uniunea Europeană;
\n
-aplicarea unui ghid standard privind politicile publice;
\n
-implementarea unui sistem standard de management al reglementărilor;
\n
-aplicarea unui ghid standard privind planificarea strategică şi managementul programelor şi proiectelor;
\n
-aplicarea unui ghid privind implementarea programelor/proiectelor-pilot;
\n
-introducerea unui sistem de management al riscului;
\n
-introducerea sistemului de monitorizare şi evaluare a rezultatelor pe politici publice, precum şi a mecanismelor de monitorizare şi evaluare a serviciilor şi utilităţilor publice;
\n
-încurajarea înfiinţării reţelelor regionale de învăţare şi a grupurilor de competenţă între funcţionarii publici din cadrul administraţiei publice locale pentru încurajarea schimbului de experienţă şi utilizarea celor mai bune practici în administraţia publică;
\n
-dezvoltarea managementului cunoaşterii şi informaţiei.
\n
B. Managementul resurselor umane
\n
-elaborarea codului privind managementul serviciului civil/funcţiei publice. Codul va cuprinde regulile managementului resursei umane în administraţia publică (recrutare, carieră, clasificare, indicatori de performanţă, formare profesională şi formare profesională continuă, salarizare, cheltuieli, reguli de disciplină);
\n
-demonopolizarea sistemului de formare şi perfecţionare profesională în administraţia publică, prin diversificarea ofertei curriculare, precum şi crearea de secţii sau facultăţi de profil în centre universitare;
\n
-aplicarea codurilor de etică pentru funcţionari publici şi generalizarea acestora în intregul sistem al administraţiei publice;
\n
-modificarea legii privind codul de conduită a funcţionarilor publici;
\n
-evaluarea trimestrială, semestrială şi anuală a funcţionarilor publici în raport cu un serviciu public definit;
\n
-includerea personalului tehnic parlamentar în corpul funcţionarilor publici;
\n
-instruirea funcţionarilor publici cu fiecare plan de acţiune prin care se introduc măsuri de reformă;
\n
-instruirea funcţionarilor publici în dreptul comunitar, precum şi în aplicarea programelor europene;
\n
-abrogarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 284/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici;
\n
-asigurarea transparenţei regulilor de concurenţă şi selecţie a funcţionarilor publici;
\n
-depolitizarea funcţiei publice, prin eliminarea categoriei de înalţi funcţionari publici, a evaluării profesionale de factorii politici şi constituirea comisiilor de disciplină ca instanţe în afara autorităţilor publice.
\n
C. Întărirea legăturilor interinstituţionale
\n
-introducerea şi utilizarea mecanismelor de participare publică la elaborarea politicilor publice, precum şi la evaluarea realizării acestora;
\n
-dezvoltarea cooperării între Guvern şi structurile asociative ale Federaţiei Autorităţilor Locale din România;
\n
-îmbunătăţirea sistemului de cooperare interministerială, în cazul aplicării politicilor de tip integrat;
\n
-aplicarea mecanismelor de cooperare între autorităţile publice locale în cadrul fixării cadrului de lucru pentru realizarea planificării strategice a localităţilor care se dezvoltă în sistem policentric.
\n
D. e-Government Sistemul informaţional trebuie să constituie suportul de aplicare şi de simplificare a unor reguli şi proceduri administrative în scopul asigurării unui acces larg şi nediscriminatoriu al publicului la servicii publice, precum şi al reducerii tarifelor pentru aceste servicii şi a costurilor de operare şi personal.
\n
Programul de e-Government cuprinde următoarele măsuri:
\n
-cooperarea cu autorităţile locale pentru dezvoltarea reţelelor informatice care asigură funcţionarea reţelelor regionale de învăţare şi a grupurilor de competenţă;
\n
-cooperarea cu primăriile, serviciile descentralizate şi deconcentrate, spitale, şcoli, instituţii culturale, pentru realizarea unei reţele metropolitane de comunicaţii - City Net - ca sistem de management al informaţiei, pentru furnizarea următoarelor servicii:
\n
-evidenţa populaţiei;
\n
-planurile digitale ale localităţilor şi ale teritoriului aparţinând acestora;
\n
-GIS (Geographical Information Systems);
\n
-managementul serviciilor publice, al utilităţilor publice, al sistemelor de infrastructură, precum şi managementul funcţiei publice;
\n
-colectarea taxelor de la cetăţeni;
\n
-managementul activităţilor de educaţie şi cultură;
\n
-înregistrarea societăţilor comerciale;
\n
-buget şi contabilitate;
\n
-centru de reclamaţii primite de la cetăţeni;
\n
-controlul traficului urban;
\n
-sistemul de monitorizare şi evaluare a performanţei organizaţionale;
\n
-aplicarea unui program special de informatizare a primăriilor din mediul rural.
\n
Capitolul 12
\n
Politica fiscal-bugetară Viziunea Guvernului României în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ şi orientativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, al consolidării fiscale şi al dezvoltării şi întăririi clasei de mijloc.
\n
Viziunea Guvernului României în domeniul bugetar se caracterizează prin eficienţa alocărilor bugetare pe bază de priorităţi, pe transparenţa cheltuielilor publice, pe asigurarea efectului multiplicator al cheltuielii publice asupra economiei reale.
\n
Politica fiscală a Guvernului va funcţiona mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite şi se va baza pe un parteneriat real între stat şi contribuabil.
\n
Eficienţa fiscalităţii se observă atât în modul în care impozitele şi taxele colectate la bugetul de stat se reîntorc sub forma calităţii serviciilor publice, cât şi în modul în care ele asigură, în mod sustenabil, menţinerea şi extinderea bazelor de impozitare. Reforma legislaţiei fiscale impune reducerea continuă a scutirilor şi exceptărilor acordate la plata impozitelor şi a taxelor, cu scopul creşterii transparenţei mediului de afaceri, îmbunătăţirii competiţiei şi lărgirii bazei de impozitare.
\n
Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare în perioada 2005-2008 sunt subordonate obiectivelor de susţinere a creşterii economice şi de reducere a inflaţiei şi se referă la: ■ stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice, precum şi diminuarea deficitelor cvasifiscale, în vederea susţinerii eforturilor de reducere a inflaţiei în acord cu criteriile nominale de convergenţă; ■ susţinerea procesului de convergenţă a economiei româneşti cu economiile europene; ■ reforma profundă a administraţiei fiscale, în vederea îmbunătăţirii colectării obligaţiilor bugetare; ■ accelerarea procesului de descentralizare fiscală în scopul implicării mai active a comunităţilor locale în procesul de colectare şi alocare a resurselor publice; ■ relaxarea fiscalităţii asupra muncii, venitului şi capitalului; ■ scăderea ratelor de contribuţii la asigurările sociale în scopul eliminării dezavantajului de competitivitate fiscală, al reducerii economiei subterane; ■ creşterea transparenţei cheltuielilor publice; ■ creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor de preaderare şi, după 2007, a fondurilor structurale; ■ continuarea armonizării legislaţiei fiscal-bugetare cu normele Uniunii Europene.
\n
Politica fiscală se va proiecta şi implementa pe baza următoarelor principii de bază: ■ principiul neutralităţii fiscale: norma fiscală va trebui să nu producă (prin introducerea, modificarea sau eliminarea ei) şocuri asimetrice la nivelul subiecţilor economici; neutralitatea fiscală va putea fi limitată doar de situaţiile în care, pentru atingerea obiectivelor programului de guvernare, se impune acceptarea, pe perioade scurte, a unor şocuri fiscale asimetrice (impuls fiscal asimetric); ■ principiul eficacităţii (performanţei) fiscale: norma fiscală trebuie să aibă un impact asupra comportamentului fiscal (economic, mai general) vizat; nu este admisibilă o normă fiscală care nu produce o modificare (inducere, alterare, eliminare) asupra unui comportament fiscal (economic, mai general); ■ principiul egalităţii de tratament fiscal: subiecţii economici care îndeplinesc funcţii economice similare, într-un orizont de timp stabilit, vor fi trataţi în mod identic, din punct de vedere fiscal, independent de orice alte criterii de diferenţiere a lor; ■ principiul sustenabilităţii normei fiscale: impozitarea va fi proiectată în aşa fel încât materia impozabilă să fie stimulată de impozitul însuşi, sub aspectul extinderii, stabilităţii şi transparenţei materiei impozabile în cauză.
\n
Politica bugetară se va proiecta şi implementa pe baza următoarelor principii de bază: ■ principiul minimizării costului colectării veniturilor bugetare: îmbunătăţirea administrării fiscale sub aspectul profesionalismului şi al logisticii, care să reducă cheltuielile cu controlul financiar şi, implicit, cu colectarea obligaţiilor bugetare, având în vedere faptul că acestea sunt singurele cheltuieli fără impact direct asupra economiei reale; ■ principiul fundamentării cheltuielii publice: veniturile publice trebuie afectate pe bază de programe publice care să genereze atât grade de prioritizare a cheltuielii publice, cât şi cuantumuri în alocarea acestora; ■ principiul performanţei cheltuielii publice: cheltuiala publică trebuie să fie alocată în aşa fel încât să genereze un impact supraunitar asupra PIB în raport cu fiecare unitate monetară cheltuită, adică să aibă un efect multiplicator asupra economiei reale; ■ principiul trasabilităţii banului public: orice cheltuială trebuie să asigure informaţii transparente pe baza cărora să se identifice traseul de utilizare a banului public, verigile de responsabilitate în această cheltuire, precum şi posibilităţile de recuperare în caz de fraudă sau neglijenţă; ■ principiul egalităţii de tratament a fondurilor publice: fondurile publice interne şi fondurile publice europene vor fi supuse aceloraşi exigenţe instituţionale de eficacitate, economicitate şi eficienţă, precum şi aceloraşi proceduri de asigurare a securităţii şi recuperării lor în caz de fraudă sau neglijenţă; ■ principiul bugetizării multianuale: în maniera în care este elaborat şi monitorizat bugetul general consolidat, se vor elabora bugete de proces (multianuale) pe procese economico-sociale relevante pentru drumul economiei spre asigurarea convergenţei reale şi nominale cu economiile europene.
\n
A. Relaxarea fiscală Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscală ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse. În acelaşi timp, relaxarea fiscală va asigura sustenabilitatea creşterii economice prin extinderea bazei de impozitare ca urmare a extinderii activităţilor economice oficiale (atât la nivel antreprenorial, cât şi la nivelul ofertei de muncă). Relaxarea fiscală va conferi mediului de afaceri din România flexibilitate, predictibilitate şi elasticitate.
\n
Cauza principală pentru care Guvernul va opera relaxarea fiscală este aceea că o fiscalitate ridicată comportă o serie de \"ameninţări\" la adresa economiei reale: ■ rigidizează evoluţia şi restructurarea ofertei interne; ■ ascunde o parte din activitatea economică faţă de contabilizarea naţională.
\n
În domeniul impozitării sunt avute în vedere următoarele:
\n
Impozite directe Guvernul României va aplica o singură rată de impunere, atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru impozitul pe profit. Rata de impunere va fi una competitivă în raport cu statele cu care România se află în competiţie în scopul atragerii de investiţii străine directe.
\n
Impozitul pe profit Impozitul pe profit va fi redus de la 25%, cât este în prezent, la 16%.
\n
O astfel de rată redusă, coroborată cu simplificarea reglementărilor în vigoare, va duce la o creştere a bazei impozabile, prin dezvoltarea afacerilor existente, creşterea investiţiilor străine directe, cât şi prin reducerea ponderii în PIB pe care o înregistrează în acest moment economia subterană.
\n
Se vor considera drept cheltuieli deductibile fiscal cheltuielile destinate cercetării-dezvoltării, cheltuielile destinate investiţiilor în capitalul uman, precum şi pentru investiţiile în infrastructura medicală.
\n
Impozitul pe venitul companiei Pentru microîntreprinderi va fi menţinut, până la momentul aderării în Uniunea Europeană, actualul sistem de impozitare pe cifra de afaceri.
\n
Impozitul pe dividende Impozitul pe dividende va fi menţinut la 5% pentru persoane fizice şi 10% pentru persoane juridice.
\n
Impozitul pe venit Începând cu anul 2005 se va introduce cota unică de 16% la impozitul pe venitul persoanelor fizice.
\n
Deducerile de bază şi deducerile suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere vor fi menţinute pentru ca persoanele care obţin venituri mici să nu înregistreze scăderi ale venitului real disponibil, în raport cu actualul sistem de impunere.
\n
De asemenea, vor fi acordate, în limite stabilite de lege, deductibilităţi pentru contribuţii la fondurile private de pensii, contribuţii la asigurările private de sănătate, cheltuieli pentru cumpărarea de computere şi cheltuieli pentru reabilitarea termică a locuinţei.
\n
Aplicarea cotei unice pe venit va conduce la reducerea semnificativă a costurilor de administrare fiscală.
\n
Contribuţii sociale Contribuţiile la fondurile publice sociale (pensii, sănătate, şomaj) vor scădea treptat, începând cu anul 2006, astfel încât în anul 2008 vor ajunge la 39,5% de la 49,5% în prezent.
\n
Reducerea sarcinii contributive va fi relativ mai mare la nivelul angajatorului comparativ cu reducerea acestei sarcini la nivelul angajatului.
\n
Impozite indirecte Impozitele indirecte vor constitui principala sursă de venit la bugetul de stat.
\n
Pentru o anumită perioadă de timp vor fi menţinute actualele prevederi în domeniul T.V.A.
\n
Efectele pozitive ale relaxării fiscale asupra venitului şi profitului vor permite, în perspectivă, alinierea T.V.A. până la nivelul de 16%, în acord cu prevederile acquisului comunitar.
\n
Impozitarea averii şi a consumului de lux Bunurile ce intră în categoria celor ce sunt/pot fi considerate de lux şi a celor care pun în pericol sănătatea omului şi a mediului vor suporta creşteri ale accizelor.
\n
De asemenea, se vor aplica măsuri pentru impozitarea la valoarea de piaţă a proprietăţilor imobiliare.
\n
Constituirea unui sistem de finanţare directă a organizaţiilor neguvernamentale În vederea întăririi capacităţii funcţionale a organizaţiilor neguvernamentale, este necesară susţinerea unui sistem de finanţare directă a acestora, centrat pe criteriul performanţei. În acest sens, prin modificarea prevederilor Codului fiscal, cota din impozitul pe venit pe care persoanele fizice pot dispune să o ofere organizaţiilor neguvernamentale înregistrate va fi mărită de la 1% la 2%.
\n
În vederea aplicării acestui sistem de finanţare directă vor fi iniţiate măsuri de informare a contribuabililor, precum şi a organelor locale ale Ministerului Finanţelor Publice.
\n
În ceea ce priveşte finanţarea directă a organizaţiilor neguvernamentale de către societăţile comerciale, se impune modificarea cadrului legal referitor la sponsorizare, cu scopul cointeresării reale a contribuabililor în sprijinirea activităţii organizaţiilor neguvernamentale.
\n
B. Creşterea capacităţii de administrare fiscală Relaxarea fiscală va fi însoţită de o strategie ce are în vedere creşterea capacităţii de administrare fiscală, prin:
\n
-separarea administrării fiscale de politica fiscală;
\n
-înlăturarea practicilor de scutire sau reeşalonare a datoriilor la bugetele publice;
\n
-considerarea evaziunii fiscale drept infracţiune economico-financiară şi pedepsirea ei ca atare;
\n
-eliminarea practicilor de modificare a normelor fiscale prin acte normative de rang inferior;
\n
-creşterea capacităţii administrative a instituţiilor de colectare a impozitelor şi taxelor;
\n
-evaluarea procedurilor de control fiscal şi fixarea unor reguli stricte de etică în activitatea de control fiscal, prin cooperarea autorităţilor publice cu comunitatea oamenilor de afaceri.
\n
C. Sistemul vamal Măsurile pe care Guvernul României le va promova în ceea ce priveşte politica vamală a României pornesc de la funcţiile de bază pe care instituţia vamală le îndeplineşte în contextul procesului de integrare a României în Uniunea Europeană.
\n
În timp ce funcţia fiscală a vămii se redimensionează, funcţiile de facilitare a comerţului, precum şi de protejare a cetăţenilor din spaţiul comunitar, dată fiind poziţionarea noastră la graniţa exterioară Uniunii Europene, îşi vor spori în mod semnificativ importanţa.
\n
Disfuncţiile existente, care afectează bugetul de stat şi mediul de afaceri, urmează să fie înlăturate prin accelerarea măsurilor de reformă instituţională şi legislativ-procedurală:
\n
-includerea autorităţii vamale în administraţia fiscală centrală, ca organ executiv autonom al Ministerului Finanţelor Publice;
\n
-atribuirea de noi competenţe autorităţii vamale pe linia administrării şi a altor categorii de impozite, cu precădere a accizelor, a T.V.A. etc., ceea ce va duce la creşterea gradului de colectare a acestor impozite, prin dispariţia unor verigi administrative şi simplificarea procedurilor de constatare, calculare, încasare şi urmărire a creanţelor bugetare;
\n
-legiferarea unui nou cod şi regulament vamal român complet armonizat cu acquisul comunitar;
\n
-generalizarea procedurilor simplificate de vămuire, aplicabile agenţilor economici cu volume de activitate, active, investiţii şi personal angajat semnificative, personalul eliberat putând fi focalizat pe activităţile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontieră etc.;
\n
-punerea imediată la dispoziţia agenţilor economici, în formă tipărită sau în format electronic, a Tarifului vamal integrat român, instrument necesar în vederea înlăturării aplicării arbitrare a legii de către personalul vamal şi reducerii corupţiei;
\n
-eliminarea corupţiei din sistemul vamal prin reorganizarea activităţii regionalelor vamale, regândirea întregului sistem al competenţelor acestora, inclusiv în materia eliberării diferitelor autorizaţii cerute în exces de legislaţia în vigoare, precum şi prin crearea unui mecanism transparent de stimulare materială a personalului vamal, combinat cu pregătirea profesională intensivă;
\n
-regândirea sferei de competenţă a tuturor autorităţilor statului care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere a frontierei; adoptarea şi în această privinţă a modelelor performante ale vămilor statelor membre ale Uniunii Europene, prin stabilirea unor atribuţii ferme referitoare la subordonare, cooperare şi colaborare;
\n
-înfiinţarea unei şcoli naţionale a autorităţii vamale, prin care să se creeze posibilitatea selectării şi pregătirii corespunzătoare a personalului vamal, precum şi creării unui corp profesionist vamal de elită;
\n
-elaborarea în domeniul reglementării a procedurilor de intervenţie în situaţia derulării operaţiunilor vamale cu mărfuri pirat, conform reglementărilor comunitare şi cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ;
\n
-îmbunătăţirea infrastructurii vamale prin optimizarea comunicaţiilor şi asigurarea protecţiei datelor din sistemul informatic comunitar de urmărire a tranzitului;
\n
-continuarea investiţiilor în securizarea frontierelor de nord şi est pentru a finaliza lucrările începute anterior în sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente şi dotarea cu echipamente de detecţie şi control;
\n
-intensificarea cooperării autorităţilor vamale cu celelalte instituţii competente pentru culegerea de informaţii, schimbul de date şi procesarea acestora în vederea depistării şi combaterii traficului ilicit de bunuri şi persoane.
\n
D. Controlul financiar-fiscal În domeniul controlului financiar şi fiscal, Guvernul României va acţiona în următoarele direcţii de bază:
\n
Controlul financiar Se va acţiona pentru: ■ descentralizarea controlului financiar, sub cele două forme, control intern şi audit public intern, în conformitate cu prevederile acquisului comunitar în materie. De asemenea, se vor lua măsuri instituţionale ca structurile de control financiar organizate la nivelul instituţiilor centrale să reţină exclusiv funcţii de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică, urmând ca funcţiile executive să fie îndeplinite la nivel descentralizat/deconcentrat; ■ legiferarea completă a controlului intern (cea mai puţin instituţionalizată formă de control financiar în România), în acord cu prevederile acquisului comunitar în materie; ■ controlul financiar preventiv delegat va trece, treptat, până la jumătatea anului 2006, de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice la nivelul fiecărei instituţii şi autorităţi publice; ■ dezvoltarea instituţională a controlului financiar pentru a cuprinde şi controlul veniturilor publice, nu numai al cheltuielilor publice; ■ adoptarea Codului controlului intern, care să cuprindă ansamblul normelor de reglementare a controlului intern la nivelul instituţiilor şi autorităţilor publice; ■ adoptarea Legii responsabilităţii pentru banul public, care să conţină prevederile indispensabile, de orice natură (legislativă, metodologică, procedurală, organizaţională etc.), care să asigure utilizarea banului public în mod eficient şi sigur (inclusiv aspecte de recuperare a sumelor pierdute ca urmare a iregularităţilor sau fraudelor).
\n
Controlul fiscal Guvernul va acţiona în următoarele direcţii principale: ■ eliminarea atribuţiunilor executive ale structurilor de control fiscal de la nivelul centralelor instituţiilor publice; ■ concentrarea tuturor formelor de control fiscal în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru a realiza legătura directă a controlului fiscal cu colectarea obligaţiilor bugetare.
\n
E. Consistenţa politicii fiscal-bugetare cu politica monetară Guvernul României va acţiona pentru asigurarea consistenţei şi convergenţei obiectivelor şi opţiunilor de politică fiscal-bugetară cu obiectivele şi opţiunile de politică monetară proiectate şi implementate de Banca Naţională a României.
\n
În acest sens, politica fiscal-bugetară va sprijini: ■ atingerea obiectivului de ţintire directă a inflaţiei prin măsuri care să limiteze presiunile asupra masei monetare; ■ gestionarea echilibrată a şomajului inclusiv prin intermediul indemnizaţiilor de şomaj care să asigure standardele de viaţă proiectate fără a genera creştere artificială de cerere agregată; ■ orientarea cheltuielilor bugetare în direcţii şi pentru obiective cu efect multiplicator asupra ofertei agregate interne; ■ proiectarea şi implementarea unei politici publice de îndatorare internă care să evite decapitalizarea băncilor şi creşterea ratelor dobânzii bancare, ambele cu efect negativ asupra cererii de investiţii şi asupra inflaţiei.
\n
În scopul realizării acestui deziderat, Guvernul României va dezvolta şi va menţine consultări permanente şi sistematice cu Banca Naţională a României în vederea armonizării celor două mari politici de ajustare macroeconomică - politica fiscal-bugetară, respectiv politica monetară, prin proiectarea unui mix de politici financiar-monetare eficient.
\n
Capitolul 13
\n
Politica industrială Pentru Guvernul României obiectivul strategic al politicii industriale este creşterea competitivităţii şi performanţelor industriei româneşti în context european şi mondial.
\n
Politica industrială a României va fi elaborată ţinând seama de interesul naţional, în beneficiul public şi în respect pentru siguranţa cetăţeanului.
\n
Obiectivele generale ale politicii industriale sunt: ■ Creşterea competitivităţii ■ Sporirea rolului cercetării şi dezvoltării ■ Promovarea unui management durabil al resurselor şi protecţia mediului ■ Îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi ocuparea forţei de muncă Aceste obiective vor putea fi atinse numai în condiţiile în care politica industrială a României va respecta principiile economiei cunoaşterii adoptate la Lisabona în anul 2000. De asemenea, trebuie menţionat că, în urma lărgirii Uniunii Europene la 25 de membri şi alegerii unei noi Comisii Europene, s-a creat o nouă structură, însărcinată cu elaborarea unei noi politici industriale europene, în contextul în care în prezent există numai două directive cu caracter de obligativitate în domeniu.
\n
În viziunea Guvernului instrumentele pentru aplicarea viitoarei politici industriale a României sunt: asistenţa sectorială, privatizarea şi restructurarea, asistenţa pentru export, susţinerea IMM-urilor şi dezvoltarea regională, accesul la informaţie şi tratarea externalităţilor.
\n
I. Politica în domeniul energiei Sistemul energetic românesc, cu toate componentele sale, reprezintă încă un domeniu extrem de sensibil în ceea ce priveşte restructurarea. Atenţia specială de care trebuie să se bucure acest domeniu rezultă atât din importanţa pentru întreaga economie, cât şi din necesitatea respectării prevederilor negociate cu UE în Capitolul 14 - Energie. În plus, recentele privatizări transformă actorii sistemului energetic românesc din interni în regionali.
\n
În ceea ce priveşte politica energetică, Guvernul îşi propune următoarele obiective strategice: ■ Obţinerea unei competitivităţi reale în domeniul energetic ■ Îmbunătăţirea cadrului instituţional ■ Eliminarea distorsiunilor care afectează concurenţa pe piaţă Atingerea obiectivelor implică aplicarea unor măsuri specifice pentru fiecare actor din domeniul energetic.
\n
A. Obţinerea unei competitivităţi reale în domeniul energetic 1. Sectorul minier
\n
-accelerarea aplicării Strategiei de dezvoltare a industriei miniere, cu accent deosebit asupra demarării procedurilor de privatizare a unităţilor ce pot prezenta un interes investiţional;
\n
-valorificarea produselor miniere în condiţiile unei pieţe libere. Aceasta va fi posibilă prin corelarea preţului huilei energetice şi al lignitului la paritatea calităţii cărbunilor din import (puterea calorifică a cărbunelui importat este 6.000 kcal/kg);
\n
-optimizarea actualelor perimetre de exploatare în vederea concentrării producţiei. Prin această măsură se asigură:
\n
-reducerea costurilor legate de taxele cuvenite pentru suprafeţele de teren ocupate;
\n
-disponibilizarea unor suprafeţe de teren ce pot să primească alte servituţi comunitare;
\n
-posibilitatea concentrării producţiei în zonele cele mai rentabile;
\n
-schimbarea actualului sistem de acordare a subvenţiei de la producţia brută la Gcal. Actualul sistem nu încurajează exploatarea unui cărbune de calitate, atâta timp cât este subvenţionată o mare parte din masa minieră extrasă fără a se face distincţie între valorificabil şi exploatat. În acest mod nu este încurajată calitatea produsului, ci cantitatea acestuia cu efecte majore în încadrarea în prevederile contractuale;
\n
-reducerea în continuare a subvenţiilor şi pierderilor de exploatare, ca un principal obiectiv strategic agreat cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Aceeaşi prevedere este valabilă şi pentru pierderile de exploatare;
\n
-desfăşurarea activităţilor miniere numai în condiţii de protecţie a mediului;
\n
-restructurarea întregului sector carbonifer cu condiţia corelării judicioase a capacităţilor de producţie cu necesarul producătorului de energie, urmată de o privatizare accelerată;
\n
-ofertarea spre privatizare şi a producătorilor care din diferite motive nu intră în structura viitoarelor unităţi restructurate.
\n
2.Sectorul producţiei şi transportului gazelor naturale
\n
-privatizarea producătorului principal de gaze naturale (Romgaz);
\n
-intensificarea activităţilor geologice, în special a celor la mare adâncime, în vederea obţinerii unui raport \"rezerve nou-descoperite/producţie\" situat la cel puţin 0,5-1,0, cu scopul diminuării declinului producţiei şi pentru echilibrarea balanţei energetice. În prezent rezervele naturale industrializabile sunt epuizate în proporţie de 70%;
\n
-clarificarea statutului legal al sistemului de transport pe conducte al gazelor naturale. Această prevedere, cuprinsă în legislaţia actuală, a fost şi este principala piedică în:
\n
-accesarea unor fonduri private în reabilitarea şi/sau dezvoltarea sistemului naţional de transport pe conducte;
\n
-acceptarea României ca un partener credibil în tranzitul cu ţiţei din Marea Baltică spre vestul Europei;
\n
-concesionarea dreptului de utilizare a sistemului de transport pe conducte magistrale al gazelor naturale şi a capacităţilor de înmagazinare a acestora. Nici până în prezent, sistemul naţional de transport pe conducte magistrale al gazelor naturale nu are un concesionar, ceea ce privează bugetul de stat de sumele cuvenite ca redevenţe conform legislaţiei şi împiedică sistemul să aibă acces la o reală finanţare;
\n
-promovarea unor politici de natură să asigure continuitatea şi siguranţa alimentării. Succesul unor astfel de politici trebuie să aibă în vedere:
\n
-diversificarea surselor din import, ca siguranţă a aprovizionării cu gaze naturale;
\n
-diversificarea importurilor din Federaţia Rusă prin intermediul unor noi interconectări la sistemul naţional de transport (Ungheni) în paralel cu dezvoltarea capacităţilor de tranzit;
\n
-interconectarea sistemului naţional de transport în partea vestică a ţării (Arad, Oradea) în vederea asigurării unei a doua surse de import (Marea Nordului);
\n
-participarea la realizarea proiectului de tranzit către Europa de Vest al gazelor naturale din regiunea Mării Caspice şi Orientul Apropiat;
\n
-participarea la realizarea conductei de tranzit Turcia-Austria pe traseul Bulgaria-România-Ungaria (proiectul Nabucco);
\n
-trecerea la contracte de import pe termen lung de tip \"take or pay\";
\n
-reabilitarea şi dispecerizarea actualului sistem de transport pe conducte al gazelor naturale;
\n
-creşterea capacităţilor de înmagazinare a gazelor (faţă de o rată consum/depozit de 11% asigurată azi, la o cotă de siguranţă minimă necesară de 25% conform angajamentelor negociate pentru acoperirea a 67,5 zile în 2011).
\n
3.Sectorul producţiei, transportului şi distribuţiei de energie electrică şi termică
\n
-privatizarea companiilor de producţie şi distribuţie, către investitori strategici şi cu un portofoliu de angajamente pe termen lung cât mai restrâns; demararea privatizării producţiei - stabilirea a 4-6 entităţi hidro-termo echilibrate şi ofertarea către investitori strategici; închiderea unor capacităţi nerentabile;
\n
-organizarea bursei pentru energie - echilibrată de operatorul de sistem OPCOM existent;
\n
-formarea pieţei energetice regionale în spaţiul sudest european;
\n
-promovarea investiţiilor private în noi capacităţi de producţie bazate pe cogenerare şi resurse naturale nepoluante (hidro, solar, eolian), cu luarea în considerare a impactului social şi protecţia mediului;
\n
-reanalizarea planurilor de restructurare a Termoelectrica, insistându-se pe termene scurte, închideri de capacităţi nerentabile şi soluţii de privatizare mixte hidro-termo;
\n
-continuarea eforturilor pentru realizarea interconectării energetice cu statele din Uniunea Europeană prin intermediul Transelectrica şi păstrarea proprietăţii statului asupra acesteia; concesionarea managementului companiei de transport al energiei şi a managementului bursei de energie;
\n
-ofertarea către concesionare sau privatizare a celor 25 de hidrocentrale nefinalizate şi privatizarea microhidrocentralelor;
\n
-asigurarea pentru centralele în cogenerare a unui regim de bază dictat de energia termică şi electrică, diferenţa eventuală de energie electrică necesară municipalităţilor urmând a fi asigurată de Sistemul energetic naţional prin contracte de servicii de sistem şi furnizare de energie de compensare;
\n
-promovarea unei politici nerestrictive de readucere a localităţilor care au abandonat sistemul de încălzire centralizat înapoi la situaţia încălzirii sigure şi cu căldură ieftină;
\n
-completarea programului de contorizare a căldurii prin contoare \"de scară\" şi trecerea intensivă la contorizarea individuală a locuinţelor;
\n
-creşterea capacităţii de interconectare cu Uniunea Europeană - România are rezervă de putere ce poate fi utilizată pentru export.
\n
B. Îmbunătăţirea cadrului instituţional
\n
-coordonarea unitară a sectorului energetic în cadrul unei structuri coerente la nivelul Executivului;
\n
-clarificarea statutului, atribuţiilor şi structurii tuturor autorităţilor de reglementare din domeniu;
\n
-trecerea sub controlul comisiilor de specialitate ale Parlamentului a tuturor autorităţilor de reglementare;
\n
-asigurarea autonomiei financiare a autorităţilor de reglementare;
\n
-finalizarea cadrului legislativ din domeniu şi corelarea acestuia cu legislaţia conexă;
\n
-elaborarea unei strategii integrate privind privatizarea sectorului energetic.
\n
C. Eliminarea distorsiunilor care afectează concurenţa pe piaţă
\n
-întărirea disciplinei financiare în vederea reducerii arieratelor din domeniul energetic;
\n
-adoptarea unor metodologii de calcul al preţurilor şi tarifelor care să permită reflectarea reală a influenţei serviciilor în structura costurilor;
\n
-clarificarea conceptului de autoritate de reglementare şi reorganizarea treptată a acestor entităţi pe baze real concurenţiale:
\n
-amendarea reglementărilor se va face în principal la solicitarea operatorilor în vederea corectării efectelor aplicării;
\n
-statul va înceta a mai folosi reglementatorul ca un instrument de reglare bugetară;
\n
-deschiderea şi liberalizarea pieţei energiei prin:
\n
-asigurarea accesului nediscriminatoriu (al terţilor) la piaţa tuturor actorilor limitaţi doar la cantitatea tranzacţionată;
\n
-reanalizarea motivaţiilor tehnice ce au stat la baza alimentării unor consumatori captivi de la transportator. Eliminarea relaţiilor directe între transportator şi consumator;
\n
-continuarea acreditării/reacreditării societăţilor eligibile, în condiţiile reanalizării criteriilor obligatorii de obţinere a statutului de consumator eligibil. Limitarea criteriilor exclusiv la condiţiile minime tehnice şi la cantitatea minimă cumpărată;
\n
-creşterea gradului de liberalizare a pieţei gazelor de la circa 40%, cât se estimează că va fi la sfârşitul anului 2004, la 100%, în anul aderării 2007;
\n
-reorganizarea gestiunii centralelor electrice de termoficare prin trecerea lor în totalitate în gestiunea municipalităţilor;
\n
-clarificarea statutului juridic şi tehnic al centralelor termice cu cogenerare, nepreluate de către administraţiile publice locale;
\n
-asigurarea resurselor financiare şi aprovizionarea centralelor aflate în administrarea municipalităţilor sau oraşelor vor fi realizate prin intermediul autorităţilor locale prin licitaţii electronice sau prin burse de mărfuri;
\n
-preluarea rentei hidro de către stat, prin intermediul preţului apei, şi utilizarea acesteia pentru compensarea creşterilor de preţuri la populaţie (se vor elimina tarifele preferenţiale şi se vor înlocui cu ajutoare familiale), promovarea energiilor regenerabile şi protecţia mediului.
\n
II. Politica în domeniul asistenţei sectoriale Asistenţa sectorială reprezintă unul dintre cele mai sensibile domenii ale politicii industriale. Din acest motiv, reevaluarea asistenţei sectoriale va reprezenta o prioritate pentru Guvern, ţinând seama, în special, de prevederile Capitolului 15 - Politica industrială şi Capitolului 1 - Libera circulaţie a mărfurilor, negociate cu Uniunea Europeană. De asemenea, se vor respecta recomandările europene din domeniul industrial, susţinute pe pilonii: competitivitate, cercetare şi pregătire continuă, dezvoltare durabilă.
\n
Guvernul României are în vedere următoarele măsuri:
\n
-reevaluarea politicii în domeniul asistenţei sectoriale pentru orizontul de timp 2005-2008;
\n
-modernizarea rolului autorităţii publice centrale în domeniul industriei;
\n
-dezvoltarea pieţei interne de produse industriale prin utilizarea sistemului de achiziţii publice;
\n
-încurajarea alianţelor strategice pe baze tehnologice şi industriale, economice sau financiare, urmărindu-se încadrarea lor în prevederile legislative interne şi internaţionale;
\n
-promovarea clusterelor industriale pe principiul specializării internaţionale şi complementarităţii industriale cu ţările UE, central şi est-europene sau din alte zone apropiate;
\n
-asistenţa sectorială pentru produse cu valoare adăugată mare (prelucrare înaltă, tehnologie complexă) şi cu bazin de resurse intern (cum ar fi industria mobilei şi industria alimentară).
\n
III. Politica comercială, exportul şi investiţiile străine Politica în aceste domenii este în mare parte reglementată, sarcina principală fiind respectarea înţelegerilor internaţionale în condiţiile susţinerii credibilităţii şi încrederii în mediul de afaceri românesc.
\n
În acest sens, Guvernul va promova următoarele măsuri:
\n
-utilizarea facilităţilor tarifare convenite prin acordurile de liber schimb, negociate de România pe plan internaţional, şi participarea la liberalizarea comerţului internaţional prin negocieri comerciale multilaterale în cadrul Organizaţiei Mondiale de Comerţ;
\n
-creşterea ponderii exporturilor româneşti de produse industriale în comerţul mondial prin găsirea unor nişe de piaţă pentru acestea, în special pentru produsele cu grad avansat de prelucrare;
\n
-acordarea de sprijin pentru extinderea ofertei de servicii specializate de consultanţă şi de instruire în domeniul comerţului;
\n
-acordarea de garanţii de risc comercial sau necomercial;
\n
-programe pentru delocalizarea producţiei în zone mai puţin industrializate;
\n
-promovarea exportului de capital;
\n
-creşterea volumului de investiţii străine în România, prin asigurarea unui climat investiţional stimulativ şi predictibil.
\n
IV. Politica în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii Întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă în prezent cu bariere administrative şi comerciale. Cu toate măsurile anunţate de către instituţiile statului responsabile pentru domeniul IMM-urilor, nu s-au înregistrat succese remarcabile care să fie evidenţiate de către reprezentanţii acestui segment din economie.
\n
În acest domeniu, Guvernul va promova următoarele măsuri:
\n
-reluarea procesului de evaluare anuală a domeniului în parteneriat cu reprezentanţii IMM-urilor;
\n
-ridicarea progresivă a procentului de alocare de resurse financiare pentru stimularea înfiinţării şi sprijinirea funcţionării IMM-urilor, de la 0,2% din PIB în prezent la 0,4% din PIB;
\n
-implementarea Cartei Europene privind întreprinderile mici şi mijlocii;
\n
-încurajarea iniţiativei individuale, îmbunătăţirea pregătirii manageriale prin instruire în cadrul învăţământului liceal şi universitar;
\n
-stimularea extinderii sistemului de subcontractare, de către întreprinderi mici şi mijlocii, în scopul colaborării acestora cu mari companii industriale;
\n
-asigurarea accesului la achiziţiile publice;
\n
-îmbunătăţirea ofertei de servicii pentru IMM prin dezvoltarea de reţele de consultanţă;
\n
-asigurarea şi susţinerea accesului la activele disponibile ale operatorilor economici de stat în vederea înfiinţării de parcuri tehnologice, centre de inovare şi incubatoare de afaceri;
\n
-sprijinirea activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare tehnologică şi de implementare a rezultatelor acestora;
\n
-încurajarea activităţilor care contribuie la lărgirea pieţelor IMM şi cu prioritate la dezvoltarea exportului prin susţinerea participării la expoziţii, târguri, simpozioane, misiuni comerciale, acces la publicaţii şi training;
\n
-acordarea de sprijin pentru accesul la baza de date privind legislaţia UE şi acordarea de asistenţă IMM în implementarea managementului industrial modern şi competitiv, bazat pe componentele de calitate (ISO 9000), de mediu (ISO 14000) şi marketing;
\n
-susţinerea accesului IMM la programe comunitare şi internaţionale.
\n
V. Politica în domeniul privatizării şi restructurării Politicile publice cu privire la restructurare şi privatizare se vor orienta către marile societăţi comerciale, urmărirea contractelor încheiate şi restructurarea pe criterii de competitivitate a societăţilor cu capital majoritar de stat:
\n
Măsurile pe care Guvernul le are în vedere sunt următoarele:
\n
-continuarea privatizării societăţilor comerciale de talie mare şi mijlocie;
\n
-restructurarea sectorului de stat, inclusiv prin închideri de capacităţi neviabile;
\n
-elaborarea unei strategii integrate privind privatizarea sectorului energetic;
\n
-privatizarea societăţilor din industria de apărare;
\n
-monitorizarea contractelor postprivatizare;
\n
-lichidarea pachetelor minoritare deţinute de către stat prin mecanisme de piaţă;
\n
-modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea fluxurilor tehnologice din unităţi industriale cu potenţial de competitivitate, în condiţiile legii;
\n
-reorganizarea activităţilor indirect productive (externalizări).
\n
VI. Politica în domeniul mediului şi resurselor Politica în domeniul mediului şi resurselor urmăreşte, în principal, reducerea riscurilor de neconformitate a societăţilor comerciale româneşti cu normele internaţionale în domeniul protecţiei mediului. De asemenea, în colaborare cu celelalte autorităţi abilitate în elaborarea politicilor în domeniul mediului şi resurselor, vor fi promovate măsuri care să respecte principiile şi directivele europene în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă:
\n
-utilizarea de noi instrumente de tratare a externalităţilor mediului - permisele de mediu şi licenţe bazate pe principiul \"poluatorul plăteşte\";
\n
-acordarea asistenţei necesare pentru dezvoltarea de strategii de firmă orientate către protecţia mediului şi a resurselor;
\n
-introducerea sistemului de management de mediu ISO 14001 la nivelul operatorilor economici;
\n
-sprijin pentru cazurile speciale de neconformitate pentru întreprinderi sau zone geografice cu probleme grave de poluare;
\n
-înăsprirea sancţiunilor pentru poluarea mediului de către operatorii economici.
\n
VII. Integrarea politicilor de cercetare-dezvoltare şi de infrastructură a calităţii în politica industrială Acţiunile pe care Guvernul le va întreprinde în acest domeniu, constau în:
\n
-susţinerea dezvoltării activităţilor şi infrastructurilor specializate pentru asistenţă şi informare în domeniul tehnologic, precum şi pentru transfer tehnologic, la nivel naţional şi regional;
\n
-deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare;
\n
-stimularea dezvoltării parcurilor tehnologice;
\n
-dezvoltarea şi susţinerea pieţelor în continuă expansiune în cadrul promovării investiţiilor intangibile (cultură, protecţia mediului, biotehnologie, sănătate etc.);
\n
-preluarea armonizată a directivelor bazate pe principiul noii abordări şi introducerea procedurilor europene pentru evaluarea conformităţii produselor;
\n
-susţinerea unei politici active în domeniul calităţii, axată pe dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii calităţii, precum şi pe stimularea implementării de către operatorii economici a sistemului de management al calităţii (ISO 9000).
\n
Capitolul 14
\n
Politica în domeniul turismului Turismul naţional va fi orientat şi integrat în tendinţele regionale şi mondiale, din punct de vedere al dinamicii şi orientării în structurarea ofertei.
\n
Obiectivele pe care Guvernul României şi le-a fixat în domeniul turismului sunt: ■ creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul României ■ diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice Prin aceste obiective Guvernul României îşi propune cel puţin o dublare a veniturilor din turism până în anul 2008.
\n
Principalele măsuri pe care Guvernul României le va promova pentru valorificarea potenţialului turistic naţional privesc următoarele aspecte:
\n
-definirea şi promovarea unui brand turistic naţional pentru individualizarea, personificarea şi asigurarea unei atractivităţi specifice ofertei naţionale, atât pentru consumatorii finali, cât şi pentru investitori;
\n
-stabilirea priorităţilor în dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului în corelaţie cu dezvoltarea infrastructurii generale;
\n
-cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investiţiilor transfrontaliere, îmbunătăţirea procesului de instruire şi protejarea mediului natural;
\n
-funcţionarea organismelor de consultare dintre industria turistică şi administraţia publică la nivel central şi local;
\n
-transferarea către sectorul privat, în conformitate cu practica internaţională, a activităţilor de marketing şi promovare, licenţiere, brevetare şi clasificare în turism;
\n
-utilizarea unei cote-părţi din fondurile pentru conversia profesională a persoanelor aflate în şomaj, pentru şcolarizarea şi pregătirea acestora în meserii şi ocupaţii specifice turismului;
\n
-îmbunătăţirea şi finanţarea formelor educaţionale de profil (licee de turism şi facultăţi de profil);
\n
-informatizarea acţiunii de promovare a turismului.
\n
Capitolul 15
\n
Politica de dezvoltare regională Pentru perioada 2005-2008 şi în perspectivă până în anul 2013, obiectivele principale ale politicii de dezvoltare regională sunt: ■ creşterea competitivităţii la nivel regional şi a convergenţei între regiuni ■ dezvoltarea zonelor urbane şi rurale ■ promovarea economiei cunoaşterii, cercetării şi inovării ■ cooperarea transfrontalieră şi transnaţională Politica de dezvoltare regională va lua în considerare relaţiile de complementaritate ce există între politicile sectoriale, între acestea şi cele de coeziune şi planificare spaţială, precum şi necesitatea de a îmbunătăţi capacitatea instituţională. În acest sens, Guvernul României va ţine cont de următoarele condiţii:
\n
a)în planul politicilor publice: ...
\n
-asigurarea stabilităţii macroeconomice, ca fundament pentru orice programare a obiectivelor dezvoltării şi investiţiilor utilizând fonduri structurale, precum şi alte fonduri publice; consolidarea fiscală şi îmbunătăţirea managementului financiar;
\n
-reforma întreprinderii, prin privatizarea, restructurarea sau lichidarea întreprinderilor neviabile;
\n
-atingerea obiectivelor fixate în Strategia de la Lisabona cu precădere în privinţa creşterii fondurilor de finanţare pentru programe de cercetare-dezvoltare şi în dezvoltarea resursei umane;
\n
-generalizarea sistemului competitiv de acordare a granturilor pentru cercetare, diseminarea şi utilizarea rezultatelor cercetării în industria românească;
\n
-implementarea unui plan de acţiune pentru consolidarea şi integrarea pieţelor financiare şi de capital, în concordanţă cu Planul de Acţiune privind Serviciile Financiare al Uniunii Europene;
\n
-investiţii în resursa umană, respectiv în programe de formare profesională şi formare profesională continuă;
\n
-implementarea Cartei Europene privind întreprinderile mici şi mijlocii;
\n
-modernizarea sistemului social prin promovarea unor politici sociale active în locul celor fundamental axate pe protecţie, inclusiv reforma pensiilor şi a serviciilor de incluziune socială;
\n
-aplicarea programelor care încurajează finanţarea privată a programelor de cercetare, în special prin dezvoltarea sistemului fondurilor cu capital de risc;
\n
-reformarea sistemului de subvenţii şi utilizarea transparentă a ajutoarelor de stat cu respectarea principiilor de concurenţă. Se va acorda, de asemenea, atenţie evaluărilor ex ante pentru a fundamenta direct şi transparent necesitatea acordării unui ajutor de stat;
\n
-liberalizarea şi privatizarea utilităţilor publice;
\n
-modificarea sistemului de statistică teritorială pentru a lua în considerare la evaluarea programelor regionale cu precădere indicatorii structurali.
\n
b)în plan instituţional: ...
\n
-reforma administraţiei publice; descentralizarea aplicării politicilor şi alocării resurselor;
\n
-corelarea şi integrarea politicilor sectoriale în politicile de coeziune, concomitent cu operaţionalizarea mecanismelor de cooperare interministerială şi de parteneriat guvern-consilii regionale-autorităţi locale;
\n
-formarea unei reţele naţionale şi a reţelelor regionale ce contribuie la diseminarea programelor de cercetare-dezvoltare;
\n
-aplicarea strictă a unui sistem de monitorizare şi evaluare.
\n
Măsurile generale incluse în Planul Naţional de Dezvoltare revizuit, configurate în programele operaţionale şi în subprogramele regionale, corespunzător celor 4 obiective principale şi celui subsecvent (reconversie economică şi socială), vor avea în vedere: a. Competitivitate regională, prin:
\n
-crearea serviciilor de sprijin în afaceri - business support services;
\n
-crearea reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi în scopul evaluării potenţialului de dezvoltare locală şi regională şi fixării obiectivelor dezvoltării economice şi formării resursei umane, precum şi finanţării private a cercetării şi utilizării rezultatelor acesteia;
\n
-stimularea formării sistemului de cluster industrial în toate regiunile;
\n
-extinderea programelor de încurajare a exporturilor;
\n
-reintroducerea programelor care permit începerea unei afaceri prin acordarea capitalului de pornire ori de consolidare;
\n
-utilizarea fondurilor cu capital de risc şi a capitalului de pornire în special pentru introducerea rezultatelor cercetării în producţie sau în îmbunătăţirea serviciilor;
\n
-stimularea cercetării-inovării, extinderea centrelor de excelenţă;
\n
-dezvoltarea sectorului IT;
\n
-aplicarea programelor de reconversie economică şi socială;
\n
-aplicarea programelor de dezvoltare a resursei umane, după o prealabilă evaluare a potenţialului în cooperare cu sectorul privat, ţinând cont de profilul sistemului educaţional local;
\n
-modernizarea şi dezvoltarea reţelelor energetice, utilizarea resurselor regenerabile şi creşterea eficienţei energetice;
\n
-îmbunătăţirea sistemelor şi reţelelor de transport;
\n
-asigurarea calităţii mediului. b. Dezvoltare teritorială echilibrată, prin:
\n
-promovarea unei politici de dezvoltare urbană policentrică, prin identificarea şi stabilirea zonelor de dezvoltare urbană policentrică, precum şi prin formarea reţelelor de dezvoltare policentrică;
\n
-dezvoltare rurală;
\n
-realizarea unei sinergii între zonele urbane şi cele rurale;
\n
-măsuri specifice pentru zonele care depind de pescuit;
\n
-implementarea strategiilor inovative de regenerare economică şi socială a oraşelor de mărime mică şi medie, precum şi a cartierelor, zonelor suburbane şi periurbane aflate în declin din marile oraşe;
\n
-schimbul de informaţii şi experienţă în legătură cu regenerarea sustenabilă şi dezvoltarea urbană;
\n
-stabilirea unei baze statistice la nivel urban şi realizarea la scară naţională a auditului urban. c. Cooperarea transfrontalieră şi transnaţională între regiuni, prin:
\n
-promovarea dezvoltării regionale integrate între regiunile de graniţă;
\n
-perfecţionarea politicilor de dezvoltare regională şi coeziune, precum şi a mecanismelor de cooperare transnaţională şi transfrontalieră, conform iniţiativei comunitare INTERREG III. d. Coeziune socială, prin:
\n
-promovarea unor politici de combatere a formelor de discriminare şi inegalitate pe piaţa forţei de muncă, precum şi pentru facilitarea inserţiei sociale şi integrării ocupaţionale a femeilor, persoanelor cu handicap, minorităţilor, persoanelor care au suferit condamnări penale, precum şi a refugiaţilor;
\n
-extinderea microfinanţării. e. Identitate locală şi regională, prin:
\n
-asistenţă pentru microîntreprinderi în industrii tradiţionale şi de artizanat;
\n
-conservarea şi dezvoltarea artei populare şi a tradiţiilor culturale din mediul rural;
\n
-conservarea siturilor istorice din mediul urban şi cetăţile ţărăneşti;
\n
-încurajarea dezvoltării agroturismului;
\n
-dezvoltarea schemelor inovative ce urmăresc managementul mediului şi adoptarea de tehnologii curate şi reciclarea deşeurilor.
\n
Cadrul instituţional
\n
-asigurarea stabilităţii cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale negociat cu UE. În acest sens, Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 va rămâne, în principal, nemodificată pentru o perioadă de 2 ani, cu excepţia acelor prevederi ce vor fixa autoritatea administraţiei publice centrale învestită cu atribuţii în domeniul politicilor regionale şi transferul către aceasta a coordonării activităţii de elaborare, modificare şi monitorizare a Planului Naţional de Dezvoltare;
\n
-organizarea în cadrul structurii autorităţii administraţiei publice centrale învestite cu atribuţii în domeniul politicilor regionale a unităţii de coordonare şi monitorizare a politicilor regionale. Această unitate va avea rolul să faciliteze cooperarea dintre autorităţile locale, judeţene, consiliile regionale şi agenţiile de dezvoltare regională pentru a integra planurile locale de dezvoltare în cele regionale şi să monitorizeze implementarea programelor operaţionale şi a subprogramelor;
\n
-reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică, prin mărirea numărului acestora, ţinând cont de criterii geografice, socioeconomice şi culturale, în conformitate cu prevederile europene, în scopul eficientizării activităţii acestora;
\n
-încurajarea dezvoltării unor microregiuni pe teritoriul unui judeţ în scopul realizării unor proiecte comune;
\n
-asigurarea corelării planurilor operaţionale pe regiuni;
\n
-asigurarea corelării planurilor operaţionale cu cele de dezvoltare locală;
\n
-elaborarea unei metodologii comune de realizare a planurilor de dezvoltare locală pe localităţi;
\n
-realizarea şi implementarea unui sistem de management al informaţiei, care să permită monitorizarea realizării planurilor operaţionale şi a cheltuirii fondurilor prestructurale şi apoi a celor structurale;
\n
-dezvoltarea capacităţii tehnice de a elabora şi conduce proiecte ce urmează să fie cofinanţate prin instrumente structurale, prin aplicarea unor programe de instruire la nivel local şi judeţean;
\n
-consacrarea contractelor de parteneriat între autoritatea centrală învestită să elaboreze şi să aplice politici regionale - ca autoritate de management şi agenţiile de dezvoltare regională, ca formă legală de cooperare şi implementare a programului operaţional pentru dezvoltare regională.
\n
Capitolul 16
\n
Politica privind amenajarea teritoriului Politicile de dezvoltare spaţială trebuie să contribuie la coeziunea economică şi socială a localităţilor şi regiunilor, la creşterea competitivităţii, precum şi la conservarea diversităţii culturale şi a capitalului natural. În acest sens, politicile de dezvoltare spaţială pe care Guvernul României le va promova vor fi axate pe următoarele obiective majore: ■ dezvoltarea echilibrată şi policentrică a sistemului urban, precum şi realizarea parteneriatului între zonele urbane şi rurale ■ dezvoltarea unui sistem integrat de transport şi comunicaţii ca suport pentru formarea şi expansiunea sistemului urban de tip policentric şi pentru a realiza pe această cale o integrare a regiunilor de dezvoltare economică în spaţiul economic şi politic european ■ conservarea şi dezvoltarea moştenirii culturale şi naturale.
\n
A. Construcţia instituţională În temeiul principiului descentralizării, subsidiarităţii şi proporţionalităţii, politicile de dezvoltare spaţială se vor aplica preponderent de consiliile regionale, consiliile judeţene, primării şi agenţii de dezvoltare regională, Guvernul limitându-şi rolul la reglementări ce urmăresc dezvoltarea pieţelor, controlul calităţii în construcţii şi designul urban.
\n
A.1. Dezvoltarea zonelor urbane policentrice şi relaţia dintre mediul urban şi rural Pentru a stimula competitivitatea, relaţiile economice de interdependenţă şi pentru a da o dimensiune spaţial-funcţională dezvoltării, atât Guvernul, cât şi primăriile şi agenţiile de dezvoltare regională - ca structuri de suport tehnic - vor colabora pentru:
\n
-identificarea şi stabilirea zonelor de dezvoltare urbană policentrică, pentru a facilita deconcentarea spaţială, dezvoltarea şi extinderea funcţiilor urbane către zonele periferice, periurbane şi localităţile aflate la distanţă scurtă de aglomerările urbane în afara zonei periurbane;
\n
-încurajarea formării reţelelor de dezvoltare policentrică. Aceste reţele vor fi structuri de cooperare şi coordonare între autorităţile administraţiei publice locale înfiinţate cu rolul de a elabora şi a aplica planuri de dezvoltare a zonelor urbane policentrice. Aceste planuri vor cuprinde planurile de dezvoltare locală comprehensivă şi PUG-urile (planurile de urbanism general) şi se vor integra, la rândul lor, în planurile de dezvoltare judeţeană şi regională;
\n
-stabilirea cooperării între universităţi, centre de cercetare şi autorităţile locale şi regionale pentru înfiinţarea tehnopolurilor ca centre de difuzie a rezultatelor cercetării-inovării;
\n
-promovarea programelor de cooperare transfrontalieră şi a reţelelor transnaţionale;
\n
-identificarea şi stabilirea zonelor metropolitane în structura policentrică şi a oraşelor de tip \"deschis\" prin dezvoltarea infrastructurii fizice de transport ori a centrelor culturale;
\n
-aplicarea în parteneriat cu sectorul privat a programelor care încurajează diversificarea economiilor locale, în zonele urbane dependente de o singură ramură economică, ori în zonele industriale aflate în declin;
\n
-extinderea programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii fizice în oraşele mici şi mijlocii; formarea reţelelor de cooperare între aceste oraşe;
\n
-dezvoltarea căilor de transport şi a serviciilor/ utilităţilor publice, a managementului deşeurilor şi a resurselor pentru utilităţi publice (apă, gaz, energie), inclusiv prezervarea şi extinderea zonelor naturale şi a spaţiilor verzi în intra- şi extravilan.
\n
Planificarea dezvoltării urbane va avea în vedere elaborarea planului de dezvoltare comprehensivă a localităţii în care vor fi cuprinse obiectivele şi politicile de dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor publice, resursele şi tendinţele dezvoltării economice, perspectiva dezvoltării zonelor rezidenţiale şi regulile de design urban aplicabile, toate acestea corelate cu măsurile de dezvoltare în sistem policentric. Planurile de dezvoltare comprehensivă vor fi elaborate după realizarea unui audit urban.
\n
A.2. Parteneriat urban-rural
\n
-promovarea unei dezvoltări integrate urban-rural, prin încurajarea cooperării între autorităţile administraţiei publice locale în special între localităţile apropiate;
\n
-identificarea posibilităţii de cooperare între localităţile urbane şi rurale apropiate pentru realizarea de investiţii în infrastructura, asigurarea serviciilor de transport public, prezervarea capitalului cultural şi natural.
\n
B. Statutul municipiului Bucureşti
\n
-reglementarea zonei metropolitane Bucureşti, cu regim separat de zonele policentrice.
\n
C. Acces la infrastructură şi cunoaştere
\n
-dezvoltarea reţelelor de transport şi integrarea acestora în sistemele regionale de transport public european;
\n
-integrarea managementului şi planificării investiţiilor în căile de transport la nivel local şi regional pentru a evita conflictele şi pentru a corela aceste investiţii cu alte obiective prevăzute la nivel regional, local sau judeţean;
\n
-promovarea inovării şi diseminarea rezultatelor cercetării către întreprinderi mici şi mijlocii;
\n
-extinderea IT în sistemul local de educaţie şi administraţie publică;
\n
-încurajarea înfiinţării centrelor de inovare şi cooperare cu universităţi şi companii de cercetare-dezvoltare.
\n
D. Conservarea capitalului natural Dezvoltarea spaţială comprehensivă şi durabilă depinde de conservarea biodiversităţii şi de aplicarea unor măsuri stricte şi dure de conservare a zonelor şi arealelor verzi aflate în - intra sau - extravilan. În aceste circumstanţe, Guvernul României va avea în vedere:
\n
-aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 prin înăsprirea regulilor de organizare a traficului rutier în zonele centrale ale aşezărilor urbane; interzicerea traficului în zonele istorice;
\n
-îmbunătăţirea reglementărilor privind calitatea în construcţii şi a regulilor de design urban pentru încurajarea utilizării unor materiale cât mai puţin poluante, a resurselor energetice regenerabile şi organizării riguroase a managementului deşeurilor în zonele rezidenţiale, precum şi pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi;
\n
-integrarea politicilor de conservare a biodiversităţii în politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurală şi urbană;
\n
-creşterea calităţii apei şi aplicarea unor măsuri stricte de prevenire a poluării surselor de apă;
\n
-limitarea extinderii zonelor rezidenţiale, cu precădere în zonele montane, concomitent cu interzicerea autorizării construcţiilor de orice fel în spaţiile verzi (parcuri/grădini) aflate în intravilan;
\n
-aplicarea unui program naţional de construcţie a reţelei de canalizare şi de realizare a staţiilor de epurare în localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş prin lege, dar care nu dispun de o infrastructură urbană. Acest program va trebui aplicat pentru o perioadă de 15 ani;
\n
-aplicarea unui program de introducere a regulilor minime privind managementul deşeurilor în localităţile rurale.
\n
E. Conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale Stilul arhitectonic românesc ca spaţiu de expresie şi formare culturală, precum şi valorile culturale locale şi regionale au suferit grave mutilări în ultimii 60 de ani, pe fondul ignoranţei şi neglijenţei. De aceea Guvernul României va promova următoarele politici:
\n
-prezervarea zonelor istorice din aşezările urbane vechi, precum şi refacerea pe cât posibil a celor distruse. În acest sens, vor fi emise reglementări privind reabilitarea urbană care vor urmări refacerea structurii şi păstrarea exactă a stilului arhitectonic al clădirilor istorice şi a materialelor de construcţie, asigurarea managementului acestor zone;
\n
-conservarea stilului arhitectonic tradiţional în aşezările rurale, în baza realizării unei evaluări riguroase realizate de instituţii de cercetare în etnografie şi artă populară, Guvern şi autorităţile locale. În acest sens, vor trebui emise reguli stricte de urbanism şi arhitectură pentru a stopa construcţia în mediul rural a kitschurilor care au mutilat în ultimii ani stilul arhitectonic autentic românesc, săsesc sau maghiar;
\n
-conservarea cetăţilor ţărăneşti medievale ridicate de comunitatea săsească din Transilvania prin aplicarea extinsă a proiectului-pilot lansat în 1998-1999;
\n
-emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezidenţiale prost echipate edilitar şi a construcţiilor de locuit de tip colectiv.
\n
F. Lucrări publice şi locuinţe
\n
-continuarea lucrărilor privind construirea de locuinţe sociale pentru familii cu venit modest, în contextul Legii nr. 114/1996 şi Hotărârii Guvernului nr. 687/1997;
\n
-transformarea ANL într-o entitate de piaţă şi orientarea programelor sale către construcţia de locuinţe sociale şi pentru tineri. Subvenţiile acordate prin ANL pentru construcţia de locuinţe proprietate personală vor fi generalizate, ANL urmând să verifice corespondenţa dintre valoarea reală şi valoarea declarată a construcţiilor;
\n
-stabilirea unui parteneriat între Guvern şi autorităţile locale pentru continuarea Programului de consolidare a clădirilor de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public. Acest program va avea prioritate în domeniul lucrărilor publice şi va trebui finalizat în cel mult 2 ani;
\n
-elaborarea în parteneriat cu autorităţile locale a unui program naţional privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, conexat cu refacerea estetică a acestora, în baza experienţei acumulate în aplicarea Programului de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate şi a Programului de conservare a energiei termice în 5 oraşe: Buzău, Ploieşti, Paşcani, Olteniţa şi Făgăraş;
\n
-promovarea unei politici de reabilitare termică a construcţiilor, indiferent de tipul lor, prin acordarea unor deductibilităţi din impozitul pe venit;
\n
-continuarea lucrărilor privind alimentarea cu apă a satelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 şi Hotărârii Guvernului nr. 687/1997, şi lansarea programului naţional de construcţie a reţelei de canalizare şi de realizare a staţiilor de epurare în localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş prin lege, dar care nu dispun de o infrastructură urbană (cu termen de 15 ani);
\n
-aplicarea programului naţional privind asfaltarea drumurilor comunale prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 577/1997.
\n
Lucrările publice vor fi transferate în responsabilitatea autorităţilor locale, ori asociaţiilor înfiinţate între acestea, potrivit dispoziţiilor art. 11 şi 12 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, afară de proiectele de infrastructură din domeniul transporturilor finanţate prin Fondul de coeziune.
\n
Capitolul 17
\n
Politica în domeniul transporturilor Guvernul României va aplica o strategie care are în vedere dezvoltarea echilibrată a economiei locale şi regionale, precum şi integrarea reţelei naţionale de transport (şi logistică) la reţeaua europeană, respectiv la cea internaţională.
\n
A. Strategia în domeniul transportului feroviar În ceea ce priveşte dezvoltarea transportului feroviar, Guvernul României are în vedere următoarele măsuri:
\n
-reorganizarea activităţii societăţilor comerciale feroviare din România conform directivelor UE:
\n
-C.F.R. Infrastructură S.A. / gestionar infrastructură feroviară (+ filiale);
\n
-C.F.R. Călători S.A. / operator naţional în transportul de călători; cu două departamente: lung parcurs (+ internaţional) şi scurt parcurs (+ filiale);
\n
-MRM S.A. (material rulant motor) / departamente regionale; Muntenia (Bucureşti), Transilvania (Cluj), Banat (Timişoara), Moldova (Galaţi);
\n
-C.F.R. Marfă S.A. / operatorul naţional în transportul de marfă (+ filiale);
\n
-asanarea financiară a societăţilor feroviare naţionale;
\n
-stabilirea de strategii pentru optimizarea costurilor şi funcţionarea în condiţii de eficienţă economică;
\n
-asigurarea subvenţiei în transportul de călători, conform normelor europene, conform contractului naţional de servicii (2100 trenuri / 1750 trenuri locale); baza de raportare anul 1999, şi nivelurile subvenţiilor din ţările din Europa Centrală şi de Est membre sau candidate UE;
\n
-privatizarea transportului feroviar de mărfuri;
\n
-pregătirea transportului feroviar de călători de lung parcurs pentru privatizare (parteneriat);
\n
-eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe infrastructura feroviară publică, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minimum 20%;
\n
-finalizarea lucrărilor pe coridorul IV: Câmpina-braşov, Bucureşti-Constanţa, Curtici-Arad-Simeria, precum şi a tronsonului Piteşti-Râmnicu Vâlcea;
\n
-parteneriat privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunicaţii pe suport de fibră optică, mecanizarea căii, transportul de călători de noapte (dotare cu vagoane de dormit), servicii informatice, transportul feroviar de călători local, servicii auxiliare diverse;
\n
-gestionarea eficientă a resurselor umane:
\n
-pregătire profesională adecvată;
\n
-ocuparea posturilor de conducere pe bază de concurs;
\n
-instruirea profesională, sănătatea personalului, servicii medicale (recuperare), programe sociale adecvate (colaborare sindicate);
\n
-iniţiativă pentru restructurarea şi redefinirea învăţământului superior feroviar (cursuri, autorizări, cadre didactice);
\n
-contracte de management la nivelul conducerii centrale a societăţilor comerciale;
\n
-separarea activităţii AFER de activitatea de inspectorat:
\n
-AFER/autoritatea feroviară română, cu rol de reglementare şi regulator;
\n
-ISFR/inspectoratul de stat feroviar român, cu rol de inspecţie;
\n
-aducerea siguranţei circulaţiei la nivel optim pentru exploatarea feroviară;
\n
-reînfiinţarea (în parteneriat) a ITL (Institutul de Transport şi Logistică), responsabil cu gestionarea cercetării şi dezvoltării feroviare;
\n
-înfiinţarea şi amenajarea Muzeului Naţional CFR (Snagov sau Baloteşti).
\n
B. Strategia în domeniul infrastructurii rutiere Strategia în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente:
\n
-satisfacerea deplină a utilizatorului;
\n
-interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri din UE;
\n
-corelarea dezvoltării reţelei de drumuri publice cu priorităţile dezvoltării economice a României; dezvoltarea reţelei de drumuri publice din România şi îmbunătăţirea indicilor calitativi (densitate, lungime, îmbrăcăminţi moderne) se vor face în condiţii de siguranţă şi confort, asigurându-se protecţia mediului.
\n
Politicile rutiere pe care Guvernul României le va promova sunt următoarele:
\n
1.Reconfigurarea reţelei de drumuri publice (DN, DJ, DC), prin:
\n
-reparare, întreţinere curentă şi periodică, reparaţii capitale şi modernizare;
\n
-managementul întreţinerii drumurilor şi lucrărilor de artă se va face pe criterii exclusiv tehnice, prin aplicarea sistemelor de management pentru drumuri, PMS (Pave Management System), şi pentru poduri, BMS (Bridge Management System);
\n
-sporirea măsurilor de siguranţă circulaţiei şi sporirea confortului participanţilor la trafic;
\n
-îmbunătăţirea serviciilor oferite de administratorii reţelei de drumuri publice.
\n
2.Dezvoltarea reţelei de drumuri publice, prin:
\n
-legarea tuturor localităţilor la reţeaua de drumuri publice;
\n
-respectarea angajamentelor de integrare europeană ■ autostrada Nădlac-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa pe coridorul IV-paneuropean ■ autostrada Bucureşti-Focşani-Albiţa pe coridorul IX-paneuropean ■ finalizarea lucrărilor începute: ● autostrada Bucureşti-Braşov-Tg.Mureş-Cluj-Napoca-Oradea-Borş; ● autostrada Bucureşti-Constanţa
\n
-construcţia unor reţele de drumuri rapide, pentru circulaţia de tranzit, în special pentru traficul greu, ca alternativă pentru actuala reţea publică de drumuri de legătură între localităţile învecinate.
\n
3.Reorganizarea administraţiei naţionale a drumurilor publice din România, prin:
\n
-înfiinţarea Consiliului Naţional al Drumurilor cu competenţe în stabilirea strategiilor şi politicilor sectoriale în domeniul rutier;
\n
-transformarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în Agenţia Naţională de Administrare a Drumurilor Publice;
\n
-dezvoltarea şi introducerea unei strategii de gestionare şi întreţinere multianuală a reţelei de drumuri publice, pe bază de programe în sistemul de niveluri de serviciu.
\n
C. Strategia în domeniul transporturilor navale Strategia în transportul naval vizează următoarele componente:
\n
-folosirea avantajului competitiv al Dunării (coridorul VII european) în condiţiile integrării în Uniunea Europeană;
\n
-dezvoltarea capacităţilor de operare şi depozitare în porturile de la Dunăre;
\n
-dezvoltarea şi intensificarea traficului de mărfuri în tranzit prin porturile maritime şi fluvio-maritime;
\n
-dezvoltarea turismului de croazieră pe Dunăre;
\n
-modernizarea şi dezvoltarea flotei fluviale de mărfuri şi pasageri;
\n
-stimularea iniţiativei private în crearea unei flote maritime sub pavilion românesc, adaptate la cerinţele economiei naţionale, în corelaţie cu acordarea de facilităţi de pavilion atât pentru reintrarea României în circuitul internaţional de transport maritim, cât şi pentru a folosi condiţiile deosebite de care dispune ţara noastră în pregătirea şi instruirea personalului navigant maritim.
\n
Politicile pe care Guvernul României le va promova pentru realizarea acestei strategii sunt:
\n
-asigurarea condiţiilor de navigaţie permanentă pe Dunăre la un pescaj de minimum 2,5 m;
\n
-preluarea unei părţi din traficul rutier (poluant şi cu risc major de accidente) în trafic fluvial;
\n
-dezvoltarea capacităţilor de operare şi depozitare a mărfurilor;
\n
-reducerea taxelor pe canalul Sulina şi pe canalul Dunăre-Marea Neagră în vederea stimulării traficului de mărfuri din şi spre porturile maritime de la Dunăre şi Marea Neagră;
\n
-crearea unui sistem de echilibrare a cheltuielilor portuare între porturile maritime de la Dunăre şi portul Constanţa;
\n
-asigurarea şi garantarea liberului acces pe infrastructurile feroviare şi rutiere în porturile cu mai mulţi operatori şi beneficiari de transport pentru stimularea concurenţei ofertelor de servicii portuare;
\n
-stimularea armatorilor privaţi români în dezvoltarea şi modernizarea navelor fluviale şi construcţia de nave autopropulsate;
\n
-stimularea armatorilor români pentru construirea de nave maritime adaptate la cerinţele şi posibilităţile de comerţ oferite de economia României în perspectiva integrării europene;
\n
-construcţia şi dezvoltarea pontoanelor-hotel cu facilităţi de clasă în Delta Dunării, corelate cu nave de transport pasageri de mică capacitate şi cu viteză mare de deplasare;
\n
-măsuri de protecţie a navelor fluviale sub pavilion român, în competiţie cu navele sub pavilion european pe o perioadă determinată impusă de modernizarea navelor fluviale la condiţiile tehnice europene;
\n
-asigurarea liberei circulaţii canalelor fluviale pe Dunăre prin eliminarea timpilor de staţionare pentru control şi revizie în punctele de frontieră a ţărilor riverane;
\n
-trecerea în folosinţă deplină a infrastructurii portuare către operatorii portuari;
\n
-dezvoltarea de \"crewing\" pentru utilizarea forţei de muncă calificată în formele de învăţământ specifice în pregătirea personalului navigant maritim şi a celui fluvial şi garantarea protecţiei sociale a acestora;
\n
-dezvoltarea traficului de containere în tranzit şi circuit intern pe Dunăre în corelare cu asigurarea transportului acestora în zonele din interiorul ţării prin folosirea eficientă a porturilor fluviale;
\n
-asigurarea în porturile fluviale şi fluvio-maritime a condiţiilor tehnice pentru bunkerarea navelor fluviale şi maritime.
\n
Măsurile organizatorice şi administrative pe care Guvernul României le are în vedere pentru realizarea politicilor în domeniul transporturilor navale sunt:
\n
-îmbunătăţirea sistemului de pilotaj maritim în portul Constanţa şi pe Dunărea maritimă şi fluvială;
\n
-trecerea Autorităţii Navale Române în regim de finanţare bugetară şi instituirea unui sistem de taxe care să permită dezvoltarea traficului maritim şi fluvial, concomitent cu creşterea siguranţei navigaţiei;
\n
-trecerea porturilor maritime şi fluviale în administrarea autorităţilor locale, cu condiţia stabilirii unei politici tarifare stabilite unitar;
\n
-asigurarea unui sistem de supraveghere şi control al traficului maritim şi fluvial printr-o singură autoritate de stat;
\n
-dezvoltarea şi perfecţionarea învăţământului de specialitate;
\n
-asigurarea liberei concurenţe între operatorii privaţi de flotă şi porturi prin liberul acces al acestora la infrastructura navală şi terestră la porturile maritime şi fluvio-maritime;
\n
-asigurarea protecţiei mediului marin şi fluvial prin crearea infrastructurii necesare pentru controlul şi preluarea reziduurilor petroliere de la nave;
\n
-acordarea de facilităţi sporite pentru utilizarea traficului combinat care utilizează Dunărea şi porturile de la Dunăre ca parte finală a acestui transport;
\n
-asigurarea unor acorduri de liberă trecere prin zonele de frontieră a ţărilor riverane de pe Dunăre, în corelare cu crearea unui sistem eficient de control şi supraveghere a traficului.
\n
D. Strategia în domeniul transporturilor aeriene Obiectivele Guvernului României în domeniul transporturilor aeriene vizează susţinerea unui mediu competitiv în aviaţia civilă, care să asigure siguranţă şi securitate depline, în concordanţă cu standardele internaţionale, precum şi promovarea unui transport aerian eficient.
\n
Pentru a crea şi întreţine un mediu competitiv al aviaţiei civile naţionale, orientat către servicii sigure şi de calitate, Guvernul României are în vedere:
\n
-interesul utilizatorilor de aviaţie civilă;
\n
-o structură de reglementare a regulilor bine definită;
\n
-politici obligatorii în domeniu, elaborate cu consultarea tuturor categoriilor de utilizatori.
\n
Capitolul 18
\n
Politica privind protecţia mediului înconjurător Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi ţinând cont de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de decuplare a impactului şi degradării mediului de creşterea economică prin promovarea ecoeficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri.
\n
Având ca obiective principale întărirea structurilor administrative ca element de bază pentru construirea unui sistem solid de management de mediu şi contribuţia la dezvoltarea durabilă, activitatea Guvernului României în acest domeniu se va concentra pe următoarele priorităţi: ■ Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale; ■ Evaluarea stării actuale a factorilor de mediu şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor regenerabile şi neregenerabile; ■ Întărirea capacităţii instituţionale în domeniul mediului; ■ Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale; ■ Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării; ■ Întărirea parteneriatului transfrontalier şi internaţional cu instituţiile similare din alte ţări în scopul monitorizării stadiului de implementare a înţelegerilor internaţionale; ■ Elaborarea strategiilor de protejare a cetăţenilor împotriva calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în zone cu risc ecologic; ■ Întărirea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale în procesul de elaborare şi aplicare a politicilor publice în domeniu.
\n
Pentru protejarea şi exploatarea echilibrată a resurselor mediului, Guvernul României va acţiona pe următoarele direcţii:
\n
1.Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale, prin:
\n
-statuarea Ministerului şi a Agenţiei Naţionale de Mediu într-o poziţie de decizie care să intersecteze orizontal toate politicile sectoriale (industrie, energie, transporturi, agricultură, turism, politici regionale, administraţie locală, sănătate);
\n
-introducerea efectivă a evaluării de mediu ca mecanism de integrare pentru politicile nou-formulate şi formularea unor indicatori de măsurare efectivă a progreselor înregistrate în cazul strategiilor şi politicilor existente;
\n
-intensificarea acţiunilor de integrare a politicii de mediu în 5 sectoare prioritare cu impact semnificativ asupra mediului, respectiv: industrie, energie, transport, agricultură şi turism, prin:
\n
-aplicarea standardelor comunitare privind procesele de producţie şi produsele;
\n
-întărirea dialogului cu agenţii economici din industrie şi încurajarea promovării de către aceştia a schemelor voluntare de management de mediu şi a altor forme de autoreglementare;
\n
-îmbunătăţirea managementului resurselor, în vederea reducerii utilizării acestora şi creşterii competitivităţii produselor pe piaţă;
\n
-îmbunătăţirea eficienţei energetice şi promovarea utilizării energiilor regenerabile;
\n
-îmbunătăţirea planificării, managementului şi utilizării infrastructurilor şi facilităţilor de transport, prin includerea costurilor reale legate de infrastructură şi mediu în politicile de investiţii, pe de o parte, şi în costurile pentru utilizatori, pe de altă parte;
\n
-dezvoltarea transportului public şi îmbunătăţirea competitivităţii acestuia;
\n
-înnoirea parcului auto şi încurajarea utilizării combustibililor mai puţin poluanţi;
\n
-utilizarea durabilă a resurselor naturale şi promovarea unei agriculturi şi dezvoltări rurale durabile;
\n
-asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin utilizarea Fondului de mediu, pentru realizarea investiţiilor de mediu necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România în procesul de negociere a Capitolului 22 al acquisului comunitar, în special pentru implementarea directivelor UE costisitoare, legate de controlul poluării industriale, calitatea apei, managementul deşeurilor, calitatea aerului;
\n
-promovarea progresivă a instrumentelor economice pentru implementarea politicilor de mediu.
\n
2.Evaluarea stării actuale a factorilor ecologici şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor regenerabile şi neregenerabile, prin:
\n
-elaborarea, în cadrul unui program naţional, a parametrilor de evaluare a stării factorilor ecologici la nivelul existent în prezent (pe baza studiilor generale de încărcare a factorilor de mediu: aer, apă, sol, vegetaţie, faună);
\n
-elaborarea şi aplicarea unei strategii sustenabile în domeniul calităţii mediului.
\n
3.Întărirea capacităţii instituţionale în domeniul mediului, prin:
\n
-asigurarea resurselor financiare şi umane la nivelul autorităţilor centrale, regionale şi locale de mediu, conform obligaţiilor asumate în cadrul negocierii cu CE a Capitolului 22 - Mediu;
\n
-reunificarea Gărzii de Mediu cu agenţiile de mediu, păstrându-se caracterul deconcentrat al acesteia;
\n
-asigurarea necesităţilor de instruire a personalului autorităţilor centrale, regionale şi locale de mediu în vederea asigurării implementării şi controlului eficient al conformării cu legislaţia de mediu;
\n
-utilizarea transparentă a fondurilor de preaderare acordate de UE prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, concomitent cu accelerarea ritmului de absorbţie a acestor fonduri;
\n
-asigurarea resurselor financiare şi umane pentru dezvoltarea autorităţii de management al fondurilor structurale şi de coeziune la nivel central şi a structurilor intermediare la nivel regional, pentru programul operaţional de mediu;
\n
-asigurarea capacităţii de atragere şi utilizare a fondurilor structurale şi de coeziune după 2007, prin dezvoltarea până la acea dată a unui portofoliu de proiecte în pregătire.
\n
4.Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale privind:
\n
-Îmbunătăţirea calităţii aerului prin:
\n
-punerea în aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare în sectorul calităţii aerului;
\n
-realizarea evaluărilor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi, pe baza acestora, a programelor/planurilor de îmbunătăţire a calităţii aerului;
\n
-finalizarea transpunerii legislative în domeniul instalaţiilor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabilirea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi;
\n
-implementarea măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Reducere a Emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere;
\n
-dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi în Aer;
\n
-asigurarea calităţii corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină;
\n
-Îmbunătăţirea şi implementarea programului naţional de management al deşeurilor prin:
\n
-dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor solide în localităţile urbane şi rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colectă selectivă şi valorificare a deşeurilor şi ambalajelor la nivelul persoanelor fizice şi al agenţilor economici;
\n
-constituirea parteneriatelor de tip public-privat în ceea ce priveşte reducerea, refolosirea şi reciclarea deşeurilor, tratarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase (incinerare, depozitare);
\n
-elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor, inclusiv evaluarea situaţiei actuale, elaborarea prognozelor pasive şi a obiectivelor generale şi specifice pentru fiecare regiune; stratificarea hărţilor prin care să se identifice viitoarele locaţii posibile ale facilităţilor de gestionare a deşeurilor;
\n
-înfiinţarea Laboratorului Naţional de Referinţă pentru deşeuri şi a laboratoarelor regionale pentru analiza deşeurilor;
\n
-finalizarea transpunerii reglementărilor comunitare privind depozitarea şi incinerarea deşeurilor;
\n
-completarea cadrului legislativ privind deşeurile din industria dioxidului de titan, a vehiculelor uzate şi a echipamentelor electrice şi electronice, precum şi a substanţelor periculoase din acestea;
\n
-Managementul resurselor de apă, în conformitate cu regimul impus de acordurile, protocoalele şi convenţiile la care România este parte şi cu rezultatele negocierilor cu CE. Aceasta se va realiza prin:
\n
-elaborarea Programului de reactualizare a standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti;
\n
-elaborarea planurilor de management al bazinelor hidrografice pe baza caracteristicilor acestora, impactul activităţii umane asupra stării apelor, analiza economică a utilizării apelor, calitatea apei potabile şi a apei de îmbăiere;
\n
-amendarea legislaţiei privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
\n
-stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor marine;
\n
-identificarea, catalogarea şi monitorizarea apelor salmonicole;
\n
-asigurarea alimentării cu apă a localităţilor urbane şi rurale la standarde europene, prin realizarea lucrărilor de distribuţie a apei şi/sau modernizare a celor existente şi a staţiilor de tratare aferente;
\n
-contractarea, implementarea şi finalizarea proiectelor de alimentare cu apă, reabilitare a sistemelor de canalizare şi punere în funcţiune a staţiilor de epurare finanţate din fonduri ISPA (Bacău, Braşov, Bucureşti, Buzău, Piatra-Neamţ, Piteşti, Sibiu, Satu Mare);
\n
-pregătirea unui portofoliu de proiecte, asigurând documentaţiile şi studiile necesare, pentru modernizarea şi construcţia sistemelor de alimentare cu apă, a staţiilor de tratare, sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru localităţile urbane eligibile a fi finanţate din fondurile ISPA şi SAMTID şi a celor rurale din SAPARD, în vederea asigurării capacităţii de absorbţie a fondurilor respective;
\n
-Controlul poluării industriale prin:
\n
-înfiinţarea centrului de coordonare, informare şi reactualizare a documentelor BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pe sectoare de activitate;
\n
-realizarea şi/sau reactualizarea inventarelor naţionale, regionale şi locale ale instalaţiilor care intră sub incidenţă, prevenirea şi controlul integrat al poluării;
\n
-realizarea Registrului de Poluanţi Emişi (EPER) la nivel naţional, regional şi local, în conformitate cu cerinţele UE;
\n
-elaborarea şi aprobarea programelor de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi în vederea atingerii valorilor limită de emisie stabilite de standardele UE;
\n
-finalizarea transpunerii şi accelerarea implementării legislaţiei privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;
\n
-controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase;
\n
-accelerarea procesului de introducere a etichetelor ecologice şi încurajarea sectorului privat privind introducerea sistemelor de management de mediu şi a automonitorizării emisiilor;
\n
-Managementul substanţelor chimice şi monitorizarea organismelor modificate genetic şi interzicerea folosirii pe teritoriul României a celor periculoase pentru sănătatea populaţiei, prin:
\n
-transpunerea şi implementarea legislaţiei privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor chimice periculoase pentru sănătatea umană şi mediu;
\n
-dezvoltarea cadrului naţional de biosecuritate pentru implementarea Protocolului de la Cartagena (Legea nr. 59/2003);
\n
-reactualizarea inventarului substanţelor active utilizate în produsele biocide existente plasate pe piaţă în România;
\n
-implementarea Planului Naţional de Management al Halonilor;
\n
-dezvoltarea laboratoarelor autorităţilor locale/regionale de mediu pentru determinarea conţinutului de azbest din efluenţi lichizi şi gazoşi în zonele în care există agenţi economici care utilizează azbestul în procesul de producţie;
\n
-asigurarea cadrului legislativ privind transportul peste frontieră al organismelor modificate genetic, urmărirea şi etichetarea acestora şi a produselor alimentare şi furajelor produse din organisme modificate genetic;
\n
-constituirea unui catalog naţional al organismelor modificate genetic, acceptate pe teritoriul României, accesibil populaţiei;
\n
-crearea şi dezvoltarea laboratoarelor specializate în detectarea organismelor modificate genetic;
\n
-participarea la Mecanismul Privind Schimbul de Informaţii în Domeniul Biosecurităţii (Biosafety Clearing House);
\n
-Schimbările climatice prin:
\n
-elaborarea Strategiei naţionale şi a Planului naţional de acţiune în domeniul schimbărilor climatice;
\n
-asigurarea capacităţii instituţionale prin înfiinţarea la nivelul autorităţii centrale de mediu a Unităţii de Schimbări Climatice pentru dezvoltarea reglementărilor specifice necesare implementării strategiei şi planului de acţiune în domeniu, conform obligaţiilor asumate în procesul de negociere cu CE;
\n
-evaluarea impactului transpunerii în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare privind comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de seră asupra sectorului industrial, în principal a celui energetic, după 2007, în vederea asigurării statutului de participant real pe Piaţa Europeană de Carbon al României;
\n
-înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea emisiilor antropice la surse şi a reţinerilor prin absorbţie a gazelor cu efect de seră;
\n
-elaborarea Registrului naţional de emisii de gaze cu efect de seră;
\n
-estimarea emisiilor viitoare de gaze cu efect de seră;
\n
-dezvoltarea proiectelor de tip \"implementare în comun\" care să vizeze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice în producerea de energie şi căldură şi transformarea unor industrii utilizatoare de combustibili fosili în utilizatoare de biomasă, utilizarea altor surse de energie regenerabilă;
\n
-realizarea Programului naţional de prevenire şi combatere a eroziunii solului, instituirea sistemului de protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a solurilor şi monitorizarea zonelor afectate de secetă şi deşertificare, în condiţiile schimbărilor climatice - adoptarea unei noi legi.
\n
5.Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării, prin:
\n
-modificarea Anexei la Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei salbatice;
\n
-asigurarea unui management performant, la nivelul cerinţelor UE şi al convenţiilor la care România este parte, al reţelei naţionale de arii protejate;
\n
-finalizarea cadastrului tuturor ariilor protejate şi utilizarea acestor date în inventarierea siturilor Natura 2000 în România;
\n
-realizarea bazelor de date privind speciile de floră şi faună sălbatică şi habitatele naturale de interes comunitar existente în România;
\n
-pregătirea listei cu situri propuse să facă parte din reţeaua Natura 2000, de interes comunitar, şi desemnarea zonelor special protejate;
\n
-extinderea ariilor naturale declarate arii speciale de conservare şi înfiinţarea de noi arii protejate pe ecosisteme în principalele zone bioclimatice;
\n
-protecţia ecosistemului Dunăre-Delta Dunării-zona teritorială a Mării Negre, prin crearea unei infrastructuri la nivelul cerinţelor UE privind folosirea ecosistemelor, monitorizarea riguroasă a surselor de poluare şi măsuri pentru diminuarea acestora;
\n
-redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării, în scopul protecţiei pe termen lung a acestui ecosistem şi a dezvoltării economice şi sociale în conformitate cu Convenţia Internaţională a Deltei Dunării.
\n
6.Întărirea parteneriatului transfrontalier şi internaţional cu instituţiile similare din alte ţări în scopul monitorizării stadiului de implementare a înţelegerilor internaţionale, prin:
\n
-realizarea de convenţii, acorduri şi cooperări bilaterale şi multilaterale în domeniul protecţiei mediului, la nivel european şi mondial, în vederea valorificării oportunităţilor şi facilităţilor de asistenţă tehnico-financiară instituţională şi ştiinţifică şi identificării unor posibilităţi de finanţare a proiectelor de refacere a mediului;
\n
-respectarea cerinţelor de notificare, raportare asumate de România ca parte în diferite convenţii, protocoale şi acorduri internaţionale;
\n
-asigurarea cadrului instituţional stabilit prin diferite acorduri bilaterale şi multilaterale în vederea asigurării respectării implementării convenţiilor care reglementează poluarea transfrontieră, prevenirea şi reducerea acesteia (Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, Convenţia de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publică la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, Convenţia de la Helsinki privind accidentele industriale cu impact semnificativ asupra mediului în context transfrontieră).
\n
7.Elaborarea strategiilor de protejare a cetăţenilor împotriva calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în zone cu risc ecologic, prin:
\n
-adoptarea de urgenţă a noii legi a protecţiei civile;
\n
-implementarea sistemului CECIS (Sistem Comunitar de Comunicaţii şi Informaţii de Urgenţă) prin operaţionalizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Informare şi Comunicare pe linie de protecţie civilă, care să asigure sistemul de comunicaţii, precum şi alarmarea populaţiei în caz de dezastru;
\n
-operaţionalizarea echipelor naţionale de protecţie civilă;
\n
-Program naţional de împădurire a minimum 1% din Fondul forestier naţional pe perioada 2005-2008, pentru extinderea suprafeţei de păduri, combaterea eroziunii solului, diminuarea riscului de inundaţii şi ameliorarea climatului;
\n
-Program naţional de creare a perdelelor de protecţie a câmpului, a căilor de comunicaţie şi a aşezărilor umane (înfiinţarea a minimum 500 de km/an perdele forestiere);
\n
-amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării inundaţiilor;
\n
-elaborarea de norme stricte în ceea ce priveşte amenajările pentru construirea sau protejarea haldelor (de cenuşă, steril), a batalurilor (reziduuri petroliere, reziduuri provenite de la industria neferoasă) şi a standardelor ecosistemelor similare pe plan mondial.
\n
8.Întărirea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale în procesul de elaborare şi aplicare a politicilor publice în domeniu, prin:
\n
-acordarea unei atenţii prioritare educării ecologice a populaţiei prin conceperea şi implementarea unui plan naţional de acţiuni pentru sensibilizarea şi conştientizarea publicului faţă de problematica protecţiei mediului;
\n
-implementarea cerinţelor Convenţiei de la Aarhus cu privire la accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, prin definitivarea cadrului legislativ, introducerea unui sistem informatizat la nivel central, regional şi local privind gestionarea informaţiei de mediu;
\n
-realizarea unor campanii anuale de conştientizare a publicului cu privire la participarea publică la luarea deciziilor de mediu, în special cu privire la rolul publicului în procesele de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele cu impact semnificativ, autorizare, evaluare de mediu pentru planuri şi programe;
\n
-mediatizarea unor probleme punctuale de protecţie a mediului: organisme modificate genetic (GMO - Genetically Modified Organisms), poluanţi organici persistenţi (POPs - Persistent Organic Pollutants), bifenili policloruraţi (PCBs), schimbări climatice, în scopul de a proteja nu doar mediul, ci şi sănătatea umană de efectul dăunător al acestora.
\n
Capitolul 19
\n
Politica de protecţie a consumatorului Obiectivul strategic al Guvernului României este crearea unui sistem instituţional de tip european, capabil să asigure creşterea gradului de apărare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor.
\n
Direcţiile principale de acţiune ale Guvernului României pentru realizarea obiectivului strategic sunt:
\n
1.Dezvoltarea cadrului instituţional prin:
\n
-promovarea unui proiect de Lege-cadru (Cod) privind protecţia consumatorilor, care să îmbine cele 11 legi şi ordonanţe aflate astăzi în vigoare şi să prevadă:
\n
-reglementarea dreptului la despăgubire - dreptul consumatorului de a acţiona direct în judecată un producător de bunuri sau prestator de servicii;
\n
-obligaţia pentru autoritatea centrală pentru protecţia consumatorilor de a lua măsuri pentru realizarea activităţii de informare, consiliere şi educare a consumatorilor prin elaborarea unei strategii naţionale în domeniu;
\n
-stabilirea clară a competenţei materiale a fiecărei autorităţi publice şi fixarea mecanismelor de cooperare în activitatea de supraveghere şi control;
\n
-reorganizarea subsistemului instituţional pentru acordarea de avize, autorizaţii, licenţe, certificate de clasificare, respectiv a celui pentru expertizare şi certificare, asigurându-se, pe de o parte, eliminarea barierelor în calea liberei circulaţii a mărfurilor şi, pe de altă parte, creşterea rolului lor în prevenirea şi constatarea abaterilor de la legislaţia în vigoare;
\n
-dezvoltarea subsistemului organismelor consultative şi neguvernamentale pentru creşterea rolului în elaborarea strategiilor şi programelor naţionale privind protecţia consumatorilor, în activitatea de supraveghere a pieţei, în rezolvarea prejudecătorească şi judecătorească a litigiilor dintre agenţii economici şi consumatori, în informarea şi consilierea consumatorilor;
\n
2.Educarea consumatorilor prin:
\n
-sprijinirea înfiinţării Institutului Naţional pentru Consum, ca organizaţie neguvernamentală, care să desfăşoare activităţi cum ar fi: instruirea de formatori ai asociaţiilor de consumatori; consultanţă pentru înfiinţarea de asociaţii şi pentru îmbunătăţirea activităţii acestora; efectuarea de teste comparative, de studii şi cercetări în domeniu; informarea, consilierea şi educarea consumatorilor, inclusiv prin editarea de publicaţii similare cu cele din statele membre ale Uniunii Europene;
\n
-susţinerea procesului de structurare a consumatorilor, pe orizontală şi pe verticală, astfel încât să se înfiinţeze asociaţii în toate judeţele şi oraşele ţării, respectiv federaţii la nivelul tuturor judeţelor, precum şi Consiliul Naţional al Asociaţiilor de Consumatori, reprezentant legitim al acestora la nivel central;
\n
-crearea unui sistem informatic românesc cu privire la produsele şi serviciile cu risc ridicat şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor;
\n
-realizarea unei activităţi sistematice de către toate componentele sistemului instituţional pentru protecţia consumatorilor, mai ales în colaborare cu structurile societăţii civile;
\n
-introducerea educaţiei consumatorilor în procesul de învăţământ.
\n
Capitolul 20
\n
Politica în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţii În scopul atingerii obiectivelor de guvernare un rol cheie îl vor avea dezvoltarea şi utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaţionale şi de telecomunicaţii.
\n
În scopul dezvoltării societăţii informaţionale ca instrument de bază pentru societatea bazată pe cunoaştere, în contextul Strategiei de la Lisabona şi în contextul cadrului legislativ european, obiectivele strategice ale guvernării în domeniul TIC sunt: ■ creşterea competitivităţii economiei româneşti, prin încurajarea utilizării celor mai noi tehnologii informaţionale ■ consolidarea industriei de profil (TIC) ■ creşterea performanţei instituţionale a administraţiei publice, prin implementarea coerentă şi generalizată de sisteme informatice integrate ■ creşterea confortului cetăţenilor.
\n
Astfel, România şi cetăţenii ei vor avea în 2008: ■ telecomunicaţii de calitate la un preţ accesibil; ■ acces la servicii în bandă largă; ■ investiţii în \"Noua Economie\" cu mai multe locuri de muncă bine plătite; ■ facilităţi extinse de informare, care oferă cetăţeanului posibilităţi superioare de interacţiune şi integrare în societate; ■ o administraţie mai eficientă cu o viteză de răspuns mărită la cererile cetăţenilor.
\n
Guvernul României va promova un set de măsuri care vor permite îmbunătăţirea indicatorilor IT&C, flexibilizarea structurilor administraţiei centrale şi locale pentru iniţierea, susţinerea şi derularea de proiecte TIC din partea IMM-urilor, precum şi deschiderea unor programe de finanţare a proiectelor în colaborare cu instituţii interne şi internaţionale. Totodată va fi promovat un proiect pentru informatizarea coerentă, eficientă şi în condiţii de interoperabilitate a administraţiei publice locale şi centrale.
\n
Pentru atingerea obiectivelor strategice, Guvernul României are următoarele priorităţi:
\n
-extinderea gradului de acces la servicii; acoperire naţională
\n
-instalarea, în localităţile cu densitate scăzută, a accesului la servicii, de centre de acces public care să permită acces în reţeaua publică de telefonie (PSTN) şi la Internet
\n
-încurajarea operatorilor regionali alternativi în vederea dezvoltării buclei locale
\n
-dezvoltarea comunicaţiilor în bandă largă
\n
-dezvoltarea de \"Oraşe digitale\" - City Net bazată pe reţeaua metropolitană, formată din:
\n
-serviciile municipalităţii;
\n
-rezidenţi;
\n
-servicii comerciale;
\n
-optimizarea infrastructurii informaţionale naţionale
\n
-educaţie şi cultură pentru societatea informaţională
\n
-introducerea \"alfabetizării digitale\" încă din ciclul primar de studiu;
\n
-pregătirea şi reţinerea specialiştilor, deficitul de resurse umane atât în zona \"creatorilor\", cât şi în zona universitară fiind evident;
\n
-privatizarea participaţiunilor statului;
\n
-privatizarea totală a ROMTELECOM, POST-TELECOM şi a Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii până în 2006;
\n
-privatizarea Poştei Române;
\n
-crearea unei singure autorităţi autonome de reglementare şi control în sectorul TIC şi punerea ei sub control parlamentar.
\n
Capitolul 21
\n
Politica privind susţinerea tinerei generaţii În următorii ani, Guvernul şi autorităţile publice locale vor trebui să facă un efort mai consistent pentru a-şi corela şi armoniza programele, prin aplicarea unor politici publice cu impact social şi educaţional în rândul tinerilor, pentru a facilita tranziţia acestora într-o societate aflată într-o permanentă schimbare şi pentru realizarea unui echilibru între generaţii.
\n
În acest scop, Guvernul României va avea următoarele obiective: ■ creşterea autonomiei tinerilor ■ implicarea tinerilor în viaţa publică ■ educaţia şi formarea profesională continuă ■ eliminarea până cel mai târziu în 2007 a stagiului militar obligatoriu ■ prevenirea criminalităţii în rândul tinerilor ■ susţinerea familiei tinere A. Autonomia tinerilor Guvernul României va sprijini creşterea gradului de autonomie a tinerilor, prin aplicarea următoarelor măsuri:
\n
a)dezvoltarea unui program viabil de construcţie a locuinţelor pentru tineri şi corelarea acestuia cu programele administraţiei publice locale privind dezvoltarea utilităţilor publice şi infrastructurii pentru a aplica în mod efectiv dispoziţiile Legii nr. 15/2003; ...
\n
b)facilitarea integrării tinerilor pe piaţa forţei de muncă, prin facilităţi suplimentare acordate angajatorilor şi corelarea specializărilor din sistemul educaţional cu piaţa forţei de muncă; ...
\n
c)încurajarea tinerilor din mediul rural de a participa la viaţa economică, prin: ...
\n
-aplicarea în cadrul programelor de dezvoltare rurală şi agricolă a unui sistem de creditare pentru tinerii din mediul rural în scopul înfiinţării sau consolidării fermei familiale, ori pentru încurajarea asocierii tinerilor pentru constituirea de mari ferme, prin achiziţionare de teren, utilaje agricole şi animale;
\n
-aplicarea în cadrul programelor de dezvoltare rurală a unui sistem de creditare pentru tinerii care vor să înceapă sau să-şi dezvolte afacerile în cadrul unei microîntreprinderi, întreprindere mică sau mijlocie care funcţionează în mediul rural.
\n
B. Implicarea tinerilor în viaţa publică Deşi alcătuiesc un grup social şi cultural dinamic, tinerii s-au îndepărtat în ultimii ani de viaţa publică, datorită fragilităţii statutului lor social şi discrepanţei care a apărut între obiectivele de politică publică şi rezultatele aplicării acestora. De aceea, Guvernul României se va concentra asupra aplicării următoarelor măsuri:
\n
a)reorganizarea şi expansiunea centrelor de informare şi consultanţă pentru tineri în toate municipiile reşedinţă de judeţ, precum şi crearea unei reţele regionale şi naţionale a acestor centre, în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale; ...
\n
b)reunirea organizaţiilor nonprofit la nivel de tineret într-un singur cadru, prin recunoaşterea constituirii ca entitate juridică a Consiliului Tineretului din România. ...
\n
Consiliul Tineretului din România va fi principalul partener neguvernamental în raport cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale abilitate în domeniul politicii de tineret;
\n
c)stimularea serviciului de voluntariat în domeniul social, de învăţământ, precum şi în protecţia mediului şi recunoaşterea de Ministerul Educaţiei a activităţilor voluntare ca perioadă de instruire nonformală; ...
\n
d)stimularea vieţii asociative a tineretului, prin: ...
\n
-dezvoltarea de parteneriate între organizaţii de tineret şi autorităţi locale, instituţii, structuri private;
\n
-elaborarea mecanismelor de eligibilitate a proiectelor destinate tineretului, cu finanţare de la bugetul de stat;
\n
-descentralizarea deciziei de finanţare din banii publici a proiectelor destinate tineretului la nivel judeţean;
\n
-stimularea asociativităţii tinerilor şi a parteneriatului cu structurile de şi pentru tineret; depolitizarea fundaţiilor judeţene de tineret;
\n
-sprijinirea taberelor de tineret; susţinerea renovării şi construirea de noi locuri de cazare în tabere;
\n
e)promovarea mobilităţii tinerilor în spaţiul internaţional prin: ...
\n
-extinderea gradului de participare la programele europene; participarea activă la proiectele ce se aplică în cadrul programului \"YOUTH\"
\n
-încurajarea dezvoltării de parteneriate internaţionale între organizaţii neguvernamentale de tineret din România şi cele similare din alte ţări, în special din spaţiul Uniunii Europene;
\n
f)elaborarea unui program pentru înfiinţarea bazelor sportive în mediul rural şi modernizarea celor existente, finanţat din bugetul de stat. ...
\n
C. Educaţia şi instruirea continuă În domeniul educaţional, Guvernul României va lua următoarele măsuri:
\n
a)stabilirea de parteneriate între universităţi din România şi din străinătate, astfel încât un număr cât mai mare de studenţi să poată avea acces la stagii de formare şi de studiu în străinătate, prin introducerea principiului \"student cu cel puţin un an de studiu într-o altă universitate europeană\"; ...
\n
b)soluţionarea pe cale legală a crizei căminelor şi a cantinelor prin privatizarea serviciilor şi construcţia căminelor în sistem de parteneriat public-privat; ...
\n
c)elaborarea cadrului legal privind munca studenţească; ...
\n
d)realizarea unei reforme în domeniul sistemului de burse, prin: ...
\n
-unificarea burselor de studiu cu cele sociale şi fixarea unui standard minim de către universitate, în baza căruia să se acorde burse;
\n
-susţinerea burselor de merit pentru studenţii care obţin performanţe academice, în baza unui standard stabilit de universitate;
\n
-elaborarea unui sistem coerent şi accesibil de creditare a studenţilor: bursele private şi creditul pentru studii;
\n
e)dotarea fiecărei şcoli sau liceu cu o sală de calculatoare conectată la Internet şi introducerea obligativităţii orei de informatică în şcoli; ...
\n
f)susţinerea accesului tinerilor la primul lor calculator, respectiv programul care asigură accesul avantajos al tinerilor la Internet. ...
\n
D. Eliminarea până cel mai târziu în 2007 a stagiului militar obligatoriu Cel mai târziu în 2007 se va elimina prin lege organică efectuarea stagiului militar obligatoriu.
\n
E. Prevenirea criminalităţii Pe fondul creşterii numărului de tinerii implicaţi în savârşirea de infracţiuni, Guvernul României va aplica o strategie care să urmărească cu prioritate:
\n
-protecţia şcolilor;
\n
-promovarea unui program privind reducerea abandonului şcolar, inclusiv prin acordarea alocaţiei de stat pentru copii la instituţia de învăţământ;
\n
-promovarea unor programe speciale pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri;
\n
-aplicarea unui plan naţional privind tinerii proveniţi din centre instituţionalizate care au împlinit 18 ani în scopul reinserţiei lor sociale, formării profesionale, încadrării într-o instituţie de învăţământ preuniversitar sau universitar;
\n
-aplicarea unui plan naţional pentru tinerii delincvenţi, în scopul reinserţiei lor sociale.
\n
F. Susţinerea familiei tinere
\n
a)Construirea de locuinţe destinate închirierii de către familiile tinere ...
\n
b)Acordarea unui sprijin financiar în sumă de 200 de euro la constituirea familiei, la prima căsătorie a fiecăruia dintre soţi. ...
\n
Capitolul 22
\n
Politica în domeniul culturii Rolul ministerului şi al instituţiilor publice în domeniu este de a asigura condiţiile favorabile creaţiei culturale şi protejării patrimoniului cultural. Guvernul României va avea ca principal obiectiv îmbunătăţirea constantă a cadrului legislativ, instituţional şi de finanţare a domeniului cultural.
\n
Politicile culturale vor fi orientate către \"societatea informaţională\" şi vor fi armonizate cu celelalte politici publice. Guvernul:
\n
-va formula politici integrate privind formarea resurselor umane şi în domeniul culturii;
\n
-va pune în valoare potenţialul creaţiei culturale curente şi al patrimoniului cultural în ceea ce priveşte incluziunea socială;
\n
-va favoriza formele noi de expresie şi practici culturale;
\n
-va continua procesul de descentralizare instituţională;
\n
-va încuraja parteneriatul public-privat şi parteneriatul central-local.
\n
Instituţiile publice de cultură îşi vor asuma şi rolul de \"puncte de acces pentru serviciul comunitar universal\".
\n
Principiile fundamentale privind relaţia dintre cetăţean şi domeniul cultural sunt:
\n
-respectarea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale (acces la cultură şi participare la viaţa culturală);
\n
-promovarea diversităţii şi protejarea identităţii culturale;
\n
-recunoaşterea contribuţiei culturii la coeziunea şi incluziunea socială.
\n
Dezvoltarea durabilă a instituţiilor şi a activităţilor culturale are următoarele obiective prioritare pe termen mediu:
\n
-creşterea gradului de acces şi participare la cultură;
\n
-apropierea creaţiei culturale de comunităţile locale prin descentralizarea instituţiilor şi a activităţilor culturale;
\n
-promovarea creativităţii şi a creaţiei artistice contemporane;
\n
-promovarea industriilor culturale;
\n
-susţinerea programelor naţionale, sectoriale, regionale şi locale;
\n
-asigurarea inscripţionării bilingve a materialelor de informare utilizate în instituţiile culturale din localităţile unde o minoritate etnică depăşeşte pragul de 20% din populaţie;
\n
-elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice. Va fi creat cadrul legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice şi să permită retrocedarea la cerere, către foştii proprietari, a registrelor de stare civilă, a fondurilor arhivistice comunitare ale cultelor şi ale organizaţiilor civile.
\n
Activitatea în domeniul culturii va fi structurată pe următoarele componente majore: ■ Reforma sistemului de finanţare a culturii ■ Descentralizarea decizională şi administrativă ■ Instituţionalizarea unui sistem de consultări periodice şi de cooperare cu societatea civilă I. Reforma sistemului de finanţare a culturii Vom stimula competiţia în oferta de servicii şi bunuri culturale, cu scopul scăderii preţului acestora la un nivel acceptabil pentru întreaga piaţă, în paralel cu creşterea calităţii lor. Estimăm că măsurile de relaxare fiscală care vor fi aplicate de Guvern vor stimula, în mod nediscriminatoriu, şi ansamblul industriilor culturale.
\n
Va fi îmbunătăţit cadrul legal pentru stimularea externalităţilor pozitive în acest domeniu, adică a accesului gratuit la servicii culturale, pe baza resurselor private atrase. În acest sens, va fi îmbunătăţită legislaţia privitoare la sponsorizare, pentru facilitarea atragerii resurselor alternative.
\n
Guvernul va atribui un rol esenţial organizaţiilor neguvernamentale cu activitate culturală. Rolul acestora în sectorul cultural este de a oferi bunuri şi servicii culturale. Societatea civilă va fi încurajată să participe la procesul de formulare a politicilor publice.
\n
Introducerea progresivă a matching-ului în finanţare (termenul semnifică o modalitate de distribuire a resurselor publice bazată pe multiplicarea cu un indice variabil a resurselor atrase din sectorul privat) va stimula instituţiile culturale să se angajeze în parteneriate public-privat extinse şi productive. Managementul resurselor publice va fi realizat prin consolidarea unui sistem al fundaţiilor de utilitate publică pentru finanţarea indirectă a organizaţiilor neguvernamentale, menit să gestioneze în condiţii de eficienţă şi competitivitate repartizarea fondurilor bugetare.
\n
Parteneriatul central-local se va concentra pe formarea managerilor culturali şi facilitarea accesului instituţiilor locale la resurse şi reţele de cooperare.
\n
Externalizarea unor servicii din cadrul instituţiilor de cultură va ţine cont de raportul dintre cost, eficienţă şi calitate.
\n
În măsura în care capitalul privat autohton, ca şi cel străin, va fi interesat, Guvernul va trece la concesionarea sau privatizarea unor activităţi cultural-artistice şi va stimula declanşarea şi desfăşurarea acestui proces de către autorităţile administraţiei publice locale, în coordonarea şi finanţarea cărora funcţionează cele mai multe dintre instituţiile de cultură din România.
\n
Stimularea accesului la cultură şi a fenomenului cultural la nivelul comunităţilor locale va fi susţinută, dincolo de disponibilităţile financiare angajate de autorităţile publice locale, prin cofinanţare şi atragerea resurselor alternative, în special a celor private.
\n
Pentru mediul rural, vor fi promovate următoarele măsuri:
\n
-reabilitarea prin cofinanţare a căminelor şi centrelor culturale;
\n
-încurajarea activităţilor care valorifică resursele culturale locale;
\n
-stimularea instituţiilor culturale locale în sensul acoperirii nişei de consum cultural al comunităţilor locale;
\n
-orientarea mesajului cultural pe segmentul tinerilor şi transmiterea acestuia prin infrastructura educaţională;
\n
-facilitarea contactelor internaţionale ale instituţiilor locale.
\n
Guvernul României va dezvolta un sistem de finanţare mixtă, care să permită finanţarea proiectelor culturale iniţiate la nivel local, atunci când autorităţile locale nu au forţa economică să le susţină integral, dar dovedesc interes pentru aceasta. Această finanţare încrucişată va funcţiona în paralel cu sistemul de finanţare din resursele publice ale comunităţilor locale, precum şi cu sistemul de cofinanţare a unor proiecte culturale. Legislaţia din domeniul financiar, în general, şi din cel al sponsorizării, în special, va fi revizuită pentru a permite instituţiilor şi organizaţiilor culturale să stabilească relaţii eficiente de parteneriat cu lumea afacerilor.
\n
O măsură specifică vizează iniţierea unui program de sprijinire financiară pentru întreţinerea monumentelor şi a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată şi înscrise în patrimoniul cultural naţional.
\n
II. Descentralizarea decizională şi administrativă Unul dintre obiectivele prioritare ale programului de guvernare îl constituie continuarea şi consolidarea procesului de descentralizare politică, administrativă şi fiscală. Autoritatea centrală se va asigura că există suficientă voinţă pe plan local pentru susţinerea instituţiilor descentralizate.
\n
Autoritatea centrală va fi partener atât al autorităţilor locale, cât şi al organizaţiilor private.
\n
Descentralizarea instituţiilor şi activităţilor culturale va fi fundamentată pe:
\n
-studii în legătură cu interesul, disponibilitatea şi capacităţile financiare şi manageriale în domeniu ale autorităţilor publice locale şi ale comunităţilor locale;
\n
-încurajarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a comunităţilor locale pentru preluarea funcţionării unor instituţii de cultură şi activităţi culturale descentralizate, prin facilitarea accesului decidenţilor locali la modele şi reţele internaţionale de administrare şi finanţare.
\n
Derularea procesului de descentralizare va avea în vedere disponibilităţile umane şi financiare ale autorităţilor şi comunităţilor locale şi se va face în mod obligatoriu prin transferul corespunzător al resurselor financiare proporţional cu transferul de instituţii şi responsabilităţi.
\n
Guvernul României va iniţia o reformă a instituţiilor publice de cultură de interes naţional, îndeosebi prin:
\n
-creşterea gradului de autonomie a acestor instituţii, cărora Guvernul trebuie să le aloce o subvenţie globală fără a condiţiona, prin alocaţiile bugetare, domeniile şi priorităţile de finanţare;
\n
-separarea managementului administrativ de cel cultural-artistic, promovarea specializării în managementul cultural;
\n
-îmbunătăţirea contractului de management care să cuprindă indicatori de performanţă de a căror realizare să depindă alocarea de resurse financiare publice.
\n
III. Instituţionalizarea unui sistem de consultări periodice şi de cooperare cu societatea civilă Guvernul României va reduce substanţial implicarea directă a autorităţii centrale în conducerea şi coordonarea unor instituţii de cultură şi activităţi cultural-artistice. Vor fi iniţiate şi instituţionalizate consultări periodice, consultări cu societatea civilă şi cu toate părţile interesate, în scopul participării acestora la formularea şi evaluarea strategiei şi politicilor publice în domeniul culturii.
\n
Societatea civilă va fi asociată la:
\n
-elaborarea de strategii şi politici publice;
\n
-elaborarea cadrului legislativ şi instituţional, precum şi a mecanismelor economico-financiare necesare;
\n
-iniţierea şi coordonarea unor programe naţionale sau sectoriale în domenii prioritare pentru interesul cultural naţional sau al comunităţilor locale, precum şi pentru promovarea culturii şi imaginii României în lume;