Conform evaluărilor specialiştilor în marketing, în anul 2001 numărul de călători va continua sa scada cu cca. 6,2%, dar începând cu anul 2002 se va înregistra o cerere sporită de transport feroviar, traficul crescând uşor cu ritmuri de 3-4% pe an, astfel încât în anul 2010 va fi mai mare cu cca. 27% fata de cel din anul 2000.
\nÎntrucât se evaluează ca o relansare economică în următorii ani va produce o creştere mai accentuata a traficului pe distanţe scurte în perioada 2003 - 2005, în general creşterea acestui tip de trafic va fi mai accentuata decât a traficului de lung parcurs.
\nCa o consecinţa, creşterea traficului exprimat în călători km va fi în anul 2010 de 12,5% fata de 2000, distanta medie de transport reducându-se de la 97,8 km la 86,2 km.*) 4.3 Necesarul de capacitate Analizând datele statistice, estimările compartimentelor de marketing şi analiza principalilor indicatori din ţările europene şi a celor candidate la integrarea în Uniunea Europeană, se pot face următoarele estimări pentru intervalul 2001 - 2010: ■ După o scădere uşoară în 2001, traficul de călători va creşte în perioada următoare, până în 2010 cu cca. 27% fata de 2000, în special pe seama creşterii mai accentuate a călătorilor pe distanţe scurte şi suburbane (navetisti) şi mai lenta a călătorilor de lung parcurs. ■ Reţeaua de legături, numărul de trenuri sunt în general la un nivel redus (tren km/kmp suprafaţa) fata de alte tari dar ţinând seama de solicitare, nu credem ca trebuie sporit decât cu cca. 10%. ■ Capacitatea de transport exprimată în locuri este utilizata slab şi la o creştere previzibila de cca. 27% în traficul de călători nu trebuie marita. Rezultă ca vor fi formate mai multe trenuri cu aceeaşi capacitate de transport exprimată în locuri. Totuşi capacitatea de transport trebuie menţinută la acelaşi nivel.
\nTariful Local de Călători cuprinde toate tarifele şi tipurile de legitimatii de călătorie ce se aplică în traficul de călători (bilete preţ întreg, suplimente de tren, tichete de rezervare, bilete dus-întors, etc.) inclusiv tarifele pentru bagaje şi mesagerie.
\nDupă anul 1990 nu au fost făcute modificări esenţiale în structura tarifelor, însă au fost operate multiple şi diverse majorări tarifare.
\nIntervenţiile făcute asupra nivelelor tarifelor au condus de-a lungul celor 10 ani la deformarea şi crearea unor discrepanţe între tarife pentru diferite categorii de trenuri şi chiar pentru aceeaşi categorie de tren, după cum urmează: s-a creat o diferenţa tarifară mare între tarifele trenurilor accelerate şi cele ale trenurilor rapide; diferenţa între tarifele trenurilor de persoane şi cele ale trenurilor accelerat este foarte mica; tariful trenurilor accelerat este subdimensionat în raport cu distanta reală parcursă şi cu confortul asigurat.
\nTarifele pentru transportul de călători în traficul local se afla sub incidenţa Legii 88/1999, în sensul că modificarea acestora se poate face numai cu aprobarea Oficiului Concurentei.
\n5.2 Dezavantajele actualului sistem tarifar Nu exista posibilitatea abordarii comerciale a tarifelor care nu sunt de deservire generală în sensul Legii 88/1999 (legitimatii de tip abonament, bilete dus-întors, bilete de taxare în tren, bilete în circuit, etc.), astfel încât acestea sa poată fi adaptate operativ pe piaţa.
\nExista diferenţe necomerciale între tarifele trenurilor personal, accelerat, rapid, astfel încât în condiţiile în care se oferă condiţii apropiate de confort şi viteza, tarifele sunt foarte diferenţiate, cu consecinţe în utilizarea eficienta a materialului rulant din dotare.
\nDistanţele de tarifare sunt neconforme cu distanţele efectiv parcurse (spre exemplu la trenurile accelerat tariful suplimentului de tren la 20-50 km este egal cu cel de la distanta de 200-250 km, iar tariful suplimentului de tren la 260 km este egal cu cel de la 600-700 km). -------------- NOTA(CTCE) Reprezentarea grafica a tarifelor actuale la cl. I şi cl. II se găsesc la pag. 28 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.
\nAbonamentele nu corespund din punct de vedere comercial, neacordand reduceri atractive pentru călători pe toate zonele kilometrice.
\nTarifele de taxare în tren au un accentuat caracter penalizator, astfel încât este foarte dificil să fie încasate.
\n5.3. Comparaţii cu alte tarife Ca şi în alte tari europene, şi în România transportul feroviar de călători, potrivit prevederilor Ordonanţei nr. 12/1998 şi ale HG nr. 584/1998, are caracter de serviciu public social.
\nConform statisticilor UIC la nivelul anului 1998, în ţările Uniunii Europene sumele alocate pentru transportul feroviar de călători au variat între 50,5% şi 29,2% din veniturile totale, iar în ţările din Europa centrala şi de est aceste sume au variat între 67,9% şi 25,2% din veniturile totale ale acestora.
\nSituaţia comparativa a tarifelor exprimate în USD pentru trafic intern clasa a II-a la trenuri personale (tarife de baza), la diferite administraţii de cale ferată pentru zone kilometrice se prezintă astfel: ┌────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐ │Zona km. │ CFR │ CD │ PKP │ SNCF │ DB │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │50 │0,54 │0,85 │1,43 │6,670 │6,48 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │100 │1,11 │1,65 │2,53 │11,21 │12,95 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │200 │2,10 │3,19 │4,01 │19,30 │25,20 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │300 │2,73 │4,25 │4,73 │26,25 │38,85 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │400 │3,29 │5,31 │5,21 │32,79 │51,79 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │500 │3,89 │6,37 │5,42 │38,74 │64,74 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │600 │4,54 │7,43 │5,56 │44,56 │77,69 │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │700 │5,15 │8,49 │5,92 │49,81 │90,64 │ └────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘ 6. Situaţia economică În ultimii ani transportul feroviar de călători nu a înregistrat pierderi, sumele alocate fiind gestionate cu stricteţe pentru asigurarea condiţiilor tehnice de siguranţă circulaţiei şi diminuand la minimum cheltuielile pentru asigurarea unor condiţii de confort acceptabile.
\n6.1. Structura veniturilor Veniturile înregistrate în transportul de călători în anul 2000 au fost de 6964 mld. lei, din care:
\nDupă cum se remarca din structura veniturilor, societatea ar trebui sa aibă o lichiditate buna, dar acumularea permanenta de creanţe (cca. 35 mld. lei lunar) din partea celor doi ordonatori principali de credite îi creează dificultăţi majore în relaţiile cu reparatorii şi furnizorii. La acestea se adauga faptul ca datorită dificultăţilor de confirmare din partea organelor de inspecţie, TVA nu se poate practic recupera. Dificultăţile de asigurare a lichiditatilor se vor amplifica cu cca 40 mld. lei lunar în urma aplicării noilor reglementări privind plata taxei de drum pentru combustibil şi recuperarea ulterioară a contravalorii acestuia.
\n6.2. Structura cheltuielilor Structura cheltuielilor de exploatare realizate pe întreg sistemul de transport feroviar de călători este următoarea: ┌───────────────────────────────────┬───────────────────────┐ ├───────────────────────────────────┘ Total % │ │ mld.lei în total │ ├───────────────────────────────────┬───────────┬───────────┤ │ Cheltuieli de exploatare │ 6916 │ - │ ├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤ │ cheltuieli materiale │ 2572 │ 37,3 │ ├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤ │ cheltuieli acces infrastructura │ 2218 │ 32,0 │ ├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤ │ cheltuieli cu personalul │ 1658 │ 24,0 │ │ (inclusiv CAS şi fonduri) │ │ │ ├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤ │ alte cheltuieli │ 468 │ 6,7 │ └───────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘ Se constata ca ponderea cea mai mare o au cheltuielile materiale de 37,3%, structura acestora fiind următoarea: ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐ ├─────────────────────────────────┘ Total % % │ │ mld.lei chelt. chelt. │ │ materiale exploatare │ ├──────────────────────────────────┬──────────┬─────────────┬──────────────┤ │ Cheltuieli materiale │ 2572 │ - │ 37,3 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ reparaţii locomotive şi vagoane │ 970 │ 37,7 │ 14,2 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ combustibili │ 889 │ 34,6 │ 12,9 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ energie │ 363 │ 14,1 │ 5,2 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ piese schimb şi materiale │ 258 │ 10,0 │ 3,7 │ ├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤ │ amortizare │ 93 │ 3,6 │ 1,3 │ └──────────────────────────────────┴──────────┴─────────────┴──────────────┘ Menţionăm ca deşi cheltuielile cu reparaţiile efectuate în societăţile comerciale specializate au o pondere ridicată, fata de anul precedent, volumul fizic de reparaţii a fost mai mic, iar numărul de vagoane modernizate numai 55 (fata de 164 an anul 1999).
\nCheltuielile cu combustibilul au de asemenea o pondere de peste 33%, datorită faptului ca în sistem se consuma zilnic în medie 450 tone motorina al cărui preţ a crescut în mod considerabil.
\nÎn ceea ce priveşte cheltuielile cu taxa de utilizare a infrastructurii acestea deţin o pondere importanţă în cadrul cheltuielilor de exploatare (32%) şi consuma echivalentul a 56% din transferurile bugetare alocate sistemului feroviar de transport de călători. Ponderea mica a cheltuielilor cu amortizarea este cauzată de faptul ca activele societăţii (vagoane ai locomotive) nu au mai fost reevaluate din anul 1995. Acest lucru afectează serios posibilităţile societăţilor feroviare de a investi în modernizarea sau în innoirea parcului de mijloace. În plus, societăţile trebuie să ramburseze până în anul 2011 credite externe anterioare (BIRD şi BERD), valoarea ratelor anuale consumând practic întreaga resursa constituită din amortizare.
\n6.3. Creanţe şi datorii Creanţele societăţii sunt generate de prevederile legislaţiei în vigoare privind acordarea de facilităţi şi rezervele alocate prin buget ordonatorilor principali pentru acoperirea acestor facilităţi.
\nLa 31 decembrie 2000 societatea avea de recuperat următoarele creanţe:
\nAceste creanţe generează datorii ale societăţii în principal către:
\n6.4 Nivelul subventiei şi implicaţiile sale Practic, nivelul subventiei se dimensionează având în vedere preţurile cunoscute la data elaborării proiectului de buget şi previziunile oficiale privind evoluţia inflaţiei. În aceste limite se asigura cu prioritate cheltuieli pentru tariful de utilizare al infrastructurii, cheltuielile energetice şi reparaţiile pentru siguranţa circulaţiei. Reparaţiile pentru creşterea confortului şi a calităţii serviciilor se asigura numai în limitele disponibile.
\nÎn cursul execuţiei anului bugetar, cheltuielile societăţii cresc însă de regula cu indici superiori celor ai inflaţiei prognozate şi anume la marii furnizori ale căror produse au pondere însemnată în costurile activităţii de transport călători.
\nDeoarece numai cca. 44% din veniturile societăţii, şi anume cele obţinute din tarife se majorează proporţional cu inflatia, dar de fiecare data cu un decalaj de cel puţin două luni, iar restul de 56% reprezentând transferuri bugetare rămâne constant, societatea în cursul anului, pentru a-şi asigura echilibrul economic este nevoita sa reducă serios volumul de reparaţii prevăzut iniţial.
\nAstfel, în anul 2000 totalul reparaţiilor de locomotive şi vagoane a fost de numai cca. 900 mld. lei fata de 1017 mld. lei realizate în 1999, în condiţiile în care inflatia în acest an a fost de 40,7%.
\nLa evaluarea nivelului subventiei acordate pentru traficul feroviar public de călători trebuie avute în vedere de asemenea efectele favorabile indirecte pe plan social pe care transportul prin siguranţa sporită şi poluarea redusă le are asupra bugetului de stat. Numai în anul 2000, transportul rutier a produs accidente soldate cu 2505 morţi şi 6601 răniţi în timp ce calea ferată nu are nici un accident.
\n6.5 Surse de finanţare a investiţiilor Deşi, potrivit legii, societatea poate beneficia de transferuri bugetare care să asigure şi realizarea unui profit de 3%, acest lucru nu a fost posibil în ultimii 3 ani. Ca urmare a acestei situaţii nu a fost posibila constituirea de surse de investiţii din profit, singura sursa proprie de finanţare a investiţiilor rămânând amortizarea care reprezintă la nivelul actual al valorii mijloacelor fixe circa 100 mld. lei/an, care va creşte pe măsura noilor modernizări cu circa 2-3% pe an.
\nCa urmare a creditelor anterioare (utilizate pentru modernizare locomotive şi achiziţie utilaje) societăţile feroviare de transport călători trebuie să ramburseze în perioada 2000-2011 rate anuale de circa 4,2 mil. USD la cursul actual de 26.000 lei/USD reprezentând 110 mld. lei.
\nAnalizând cele doua aspecte rezultă: ┌─────────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┐ │ │ 2001 │ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2005 │ 2006 │ 2011 │ 2012 │ ├─────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤ │Surse │ 100 │ 102 │ 105 │ 107 │ 109 │ 110 │ 120 │ 222 │ │finanţare│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤ │Obligaţii│ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ 110 │ │certe │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┘ Deci până în anul 2010 societăţile pot asigura din surse proprii numai rambursarea ratelor la creditele anterioare, fără a putea aloca nimic pentru modernizare sau dotare.
\nSursele de finanţare a activităţii de investiţii şi dotări, pe care se poate baza transportul de călători în viitorul apropiat constau în alocaţii de la bugetul de stat, care pot fi făcute conform prevederilor legale.
\nCapacitatea proprie de finanţare ar putea fi îmbunătăţită, prin reevaluarea activelor fixe care potrivit legii s-ar putea face şi ar avea ca efect cel puţin triplarea volumului anual al amortizării. O asemenea acţiune ar avea însă efecte negative asupra cheltuielilor de exploatare şi implicit asupra echilibrului financiar al societăţii, exercitând presiune asupra tarifelor sau subventiei.
\nOricum, trebuie subliniat faptul ca actualul nivel de amortizare, chiar dacă ar putea fi utilizat integral pentru dotări şi investiţii, nu ar asigura decât achiziţia a cel mult 3-4 vagoane de călători noi, anual, ceea ce ar fi totuşi nesatisfăcător.
\nRealizarea programelor de dotare şi inoire a parcului de material rulant, prin achiziţionarea de automotoare şi rame electrice şi de modernizare a parcului existent poate fi realizată numai cu finanţări din credite externe care să fie garantate şi rambursate de stat. *** Starea generală actuala a transportului de călători din România, în raport cu celelalte tari din Europa, indica o situaţie contradictorie, marcată de conceptiile dezvoltate în transporturi în ultimii 30 de ani.
\nAstfel, deşi cu o buna densitate de reţea feroviara precum şi o densitate de putere de tracţiune superioară mediei europene, restul de caracteristici releva o structura conceptionala nefavorabila transportului de călători. Locomotivele din dotare sunt puternice au sarcina pe osie mare precum şi o viteză constructivă relativ redusă (140 Km/h).
\nStructura parcului de vagoane de călători, cat şi calitatea acestuia este sub cerinţele de confort şi calitate practicate în restul Europei. Ponderea automotoarelor în totalul vehiculelor de călători situează România pe ultimul loc din Europa, imprimand transportului de călători o mobilitate şi flexibilitate reduse, în raport cu cererea.
\nIntensitatea utilizării mijloacelor, printre cele mai ridicate din Europa, au determinat o degradare accentuata a stării tehnice a acestora, cu urmări în calitatea serviciilor oferite şi a cheltuielilor de întreţinere.
\nTipul de legitimatii de călătorie (bilete) şi echipamentele de vânzare sunt total neadecvate etapei actuale, nepermitand creşterea calităţii serviciilor şi evidente riguroase asupra traficului pe tip de tren, relaţie etc.
\nFata de cele prezentate, rezultă ca în anul 2001 şi în următorii ani sunt necesare acţiuni concrete din partea statului pentru a asigura perspectiva transportului feroviar public de călători.
\nPentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare măsuri din partea statului ca deţinător al capitalului societăţii şi ca autoritate de reglementare în următoarele domenii:
\n7.1 Organizatoric şi instituţional [] Definitivarea, potrivit legii, a unui contract de activitate al societăţii pe o perioadă de 4 ani, care să prevadă obligaţiile acesteia în asigurarea serviciului public şi sa garanteze programele de dotare şi modernizare ce vor putea fi finanţate de bugetul statului, ca deţinător al capitalului.
\nÎn termen de 30 de zile de la adoptarea bugetului de stat pe anul 2001 se va prezenta proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea contractului de activitate al SNTFC pentru perioada 2001 - 2004.
\n7.2 Economic [] Subvenţia necesară transportului public de călători să fie asigurată pe baza unei analize severe a costurilor necesare asigurării serviciului public la nivelul stabilit şi la standarde de calitate care să reflecte în mod corect corelaţia cu preţul plătit de călători.
\nPentru anul 2001, în vederea acoperirii nivelului minim de cheltuieli necesare, se va solicita Guvernului autorizarea pentru contractarea de către Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Călători, a unui credit în valoare de 50 mil USD. [] Analiza de detaliu a tuturor facilităţilor de călătorie acordate prin acte normative (legi şi hotărâri de guvern) a valorii acestor facilităţi şi a posibilităţilor de asigurare efectivă a finanţării şi amendarea acestui cadru legislativ în sensul că operatorul de transport, cu aprobarea Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei sa poată sista aplicarea acestor facilităţi dacă timp de doua luni consecutiv nu se pot asigura resursele necesare acoperirii acestor facilităţi.
\nÎn termen de 60 zile de la aprobarea bugetului pe anul 2001, se vor face propuneri corespunzătoare, în funcţie de resursele ce se vor putea asigura.
\n7.3 Tarife de transport Prin politica tarifară pe termen lung, societatea îşi fixează ca obiectiv reducerea treptata a transferurilor bugetare, astfel încât ponderea acestora în totalul costurilor sa scada de la 59,2% în anul 2000 la cca 30% în anul 2010, apropiindu-se astfel de gradul de subventionare a transportului feroviar de călători din ţările Uniunii Europene.
\nPentru acest obiectiv se va pune în aplicare o noua politica tarifară având următoarele principii: . Separarea tarifelor de baza din transportul feroviar de călători, a căror aprobare să se facă prin TLC, de cele auxiliare, a căror aprobare să se facă prin Ordin al Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei; . Menţinerea unui grad ridicat de protecţie a călătorilor care utilizează trenurile de rang inferior (personale, curse locale, etc.) prin subvenţionarea transportului cu aceste trenuri într-o măsura mai mare decât în cazul trenurilor de rang superior; . O corelare mai buna a tarifelor de transport la trenurile accelerate (în prezent mai apropiate de tarifele utilizate la trenuri personale) de tarifele utilizate la trenurile rapide; . O corelare mai buna a tarifelor de transport, în special a tarifelor pentru supliment de viteza, cu distanţele kilometrice; . Menţinerea tarifelor de transport pe calea ferată la niveluri comparative, ţinând seama şi de condiţiile de confort şi siguranţa, cu cele utilizate în transportul auto; . Îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei de servicii ca mijloc de atragere şi menţinere a clienţilor; . Crearea posibilităţii de majorare a tarifelor cu indici superiori celor de inflaţie, atunci când prin legea bugetului nu se asigura o creştere a subventiei fata de anul precedent, în corelare cu inflatia din acel an.
\nReasezarea tarifelor va permite o mai buna corelare între condiţiile de călătorie şi confort oferite de fiecare categorie de tren în parte şi tariful efectiv plătit şi se creează condiţiile unei concurente loiale pe piaţa între transportul auto şi cel feroviar.
\n7.4 Modernizarea mijloacelor de transport Având în vedere ca societatea de transport călători are surse de finanţare a investiţiilor şi modernizărilor foarte limitate şi acestea sunt angajate în rambursarea creditelor anterioare, este necesar ca bugetul de stat să asigure resurse pentru realizarea următoarelor acţiuni, considerate minime:
\nA) Vagoane de călători Dacă nu se fac modernizări sau dotări cu vagoane sau rame, în următorii 10 ani 1841 vagoane din totalul de 4084 vagoane îşi epuizează durata de viaţa şi datorită stării tehnice şi tipului constructiv nu mai pot fi menţinute în exploatare. Parcul disponibil scade în anul 2010 la 2247 vagoane -curba 1.*) [] Dacă se menţine posibilitatea societăţii de a finanta reconstructia celor 1291 vagoane care tehnic şi economic justifica reconstructia, parcul se poate menţine la nivelul actual până în anul 2008 - curba 2. Aceasta presupune ca nivelul subventiei anuale să asigure atât efectuarea reparaţiilor curente cat şi programul de reconstrucţie. [] Asigurarea cofinanţării în cadrul împrumutului BERD pentru modernizarea a 100 vagoane va permite ca în următorii doi ani să se pună în circulaţie o capacitate de transport echivalenta pentru circa 14 garnituri de tren la standarde europene. Valoarea necesară a fi asigurata este de 5 mil. USD în 2001 şi 5 mil. USD în 2002. [] Asigurarea finanţării pentru începerea unui program de fabricaţie în industria românească pentru circa 224 automotoare şi 94 rame electrice cu următoarea eşalonare: ┌────────┬───────────────┬────────────────┐ │ │ Automotoare │ Rame electrice │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ Total │ 224 │ 94 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2001 │ 2 │ 2 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2002 │ 10 │ 10 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2003 │ 24 │ 20 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2004 │ 24 │ 25 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2005 │ 24 │ 7 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2006 │ 24 │ 6 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2007 │ 28 │ 6 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2008 │ 28 │ 6 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2009 │ 30 │ 6 │ ├────────┼───────────────┼────────────────┤ │ 2010 │ 30 │ 6 │ └────────┴───────────────┴────────────────┘ Aceste dotări vor asigura o capacitate de transport care va permite înlocuirea a circa 732 vagoane -curba 3.*) Continuarea la limita de eficienta economică a programului de fabricaţie în România a vagoanelor de călători pe baza licenţei CORAIL achiziţionate pe credite garantate de stat.
\nS-a propus pentru anul 2001 finanţarea pentru 18 vagoane şi în continuare, în următorii ani până la 100 vagoane - curba 4.
\nPrin acţiunile menţionate practic capacitatea de transport în vagoane de clasa se menţine la nivelul actual, iar introducerea în parc a vagoanelor modernizate, a celor noi şi a ramelor automotoare şi electrice vor asigura creşterea continua a ponderii vagoanelor care asigura condiţii bune de călătorie.
\nB) Vagoane de dormit Parcul actual de 109 vagoane se va reduce în următorii trei ani la numai 52 vagoane, restul nemaiîndeplinind condiţiile minime de confort şi securitate pentru a circula - curba 1.
\nPentru asigurarea capacităţii de transport necesare se propune achiziţia în următorii 3 ani a 60 de vagoane rulate în Germania şi modernizate în Atelierele CFR Griviţa - curba 2*).
\nÎn aceste condiţii în următorii 3 ani întreg parcul necesar de vagoane de dormit este utilizabil în condiţii bune de transport.*) C) Locomotive diesel Parcul actual de 457 locomotive Diesel necesar remorcării trenurilor de călători se va reduce începând cu anul 2005, ajungând în anul 2010 la numai 244 locomotive - curba 1.
\nPrin dotarea cu automotoare se reduce necesarul de locomotive eşalonat, ajungând până la 95 locomotive în anul 2010 - curba 2.
\nPrin derularea creditului de modernizare a 65 locomotive în următorii 3 ani, durata de exploatare a acestora se măreşte cu încă cca 15 ani la parametrii superiori - curba 3.*) Practic, realizarea acestora asigura capacitatea de remorcare necesară serviciului public.
\nD) Locomotive electrice Parcul actual de 306 locomotive electrice de 5100 KW şi 55 locomotive electrice de 3400 KW practic se menţine în exploatare până în 2004 - 2005, iar până în anul 2010 vor trebui scoase din exploatare pentru depăşirea duratei de viaţa numai 23 locomotive - curba 1. [] Obţinerea unui credit pentru modernizarea a 50 LE 5100 kw (cca. 40 mil USD) şi a 20 LE 3400 kw (cca. 20 mil USD) precum şi continuarea programului de reconstrucţie a LDH cu motoare şi transmisii performanţe - asigura practic ca în perioada 2001-2010 întreg parcul inventar de LE sa rămână apt de exploatare. [] Asigurarea finanţării programului de construcţie de rame electrice va înlocui în această perioadă cca 36 locomotive curba 2.*) [] Prin înlocuirea cu rame electrice, practic se pot disponibiliza locomotive electrice ce se pot valorifica prin închiriere, numărul acestora fiind direct determinat de ritmul de dotare-curba 2.
\nSTRATEGIA CFR Marfa în perioada 2001 - 2010 1. Prezentare generală Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa \"CFR Marfa\" - S.A., s-a înfiinţat la data de 10.10.1998, în temeiul art. 1 din H.G. 582/1998, ca societate comercială pe acţiuni, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române.
\nC.F.R. Marfa desfăşoară activităţi de interes public naţional (transportul feroviar public de marfa, satisfacerea nevoilor de apărare ale tarii), şi are în principal, ca obiect de activitate: . efectuarea transportului de mărfuri în trafic intern şi internaţional ca expeditii de mesagerie, coletărie, containere şi vagoane complete; . transportul mărfurilor în trafic combinat; . întreţinerea şi repararea locomotivelor, mijloacelor de transport şi a utilajelor de mecanizare; . comerţ intern şi import-export; . operaţiuni valutare; . transport cu nave feribot de mărfuri şi pasageri; . marketing, publicitate, reclama, editare publicaţii şi imprimate; . declarant şi comisionar vamal; . producţie turism, prestări de servicii, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviara.
\nActivitatea CFR Marfa se desfăşoară utilizând: . 354 locomotive tip LE 5100 KW . 24 locomotive tip LE 3400 KW . 289 locomotive tip LDE 2100 KW . 277 locomotive tip LDH . 12 locomotive tip LDM 120 CP . 63809 vagoane de marfa La data de 31 decembrie 2000, CFR Marfa avea 29047 salariaţi.
\nCFR Marfa îşi desfăşoară principala activitate (transportul feroviar de marfa) având în componenta:
\n10 sucursale (Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi, Constanta, Ferry-Boat, BAD Chitila);
\n4 filiale (CFR Trans-Auto, CFR Staţii Spalare Vagoane de uz General, CFR Staţii Spalare Vagoane Cisterna, CFR Transbordare Vagoane de Marfa);
\n9 depouri de reţea;
\n5 depouri de exploatare;
\n18 secţii de exploatare;
\n7 remize de locomotive;
\n23 puncte de alimentare şi echipare locomotive;
\n45 revizii de vagoane;
\n2 Secţii de întreţinere şi reparaţii vagoane;
\n26 centre comerciale;
\n691 staţii de cale ferată deschise traficului de marfa.
\nCFR Marfa deţine doua nave ferry-boat (Mangalia şi Eforie) pe care le exploatează prin Sucursala Ferry-Boat.
\nNavele ferry-boat au un deplasament de 12500 tdw şi o capacitate de încărcare de 80 autocamioane TIR sau 85 vagoane de marfa (se pot incarca vagoane şi TIR-uri în orice alta configuratie în limitele de mai sus).
\nLiniile maritime pe care sunt exploatate navele ferry-boat sunt:
\nConstanta - Mersin (Turcia) Constanta - Izmir - Derince (Turcia) Constanta - Samsun (Turcia) Constanta - Poti (Georgia) 2. Volumul şi parcul mărfurilor Evoluţia transportului de mărfuri în România 1990-2000*) ----------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Evoluţia volumului de mărfuri transportate în România 1990-2000 se găseşte la pag. 33 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\nÎn perioada 1990-2000 activitatea de transport mărfuri pe calea ferată (volumul mărfurilor transportate şi parcursul mărfurilor) prezintă un trend asemănător cu cel înregistrat de întregul transport de mărfuri din România.
\nPrincipalele cauze care au dus la reducerea continua a transportului de mărfuri pe calea ferată au fost:
\nCFR Marfa a transportat în anul 2000 un volum de 71.462.221 tone realizand un parcurs al mărfurilor de 17.981.784 mii tone nete pe o distanta medie de transport de 251,6 km.*) -------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Evoluţia volumului (mii tone) şi a parcursului (milioane tone nete km.) mărfurilor transportate 1990-2000 se găseşte la pag. 33 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\nTransportul feroviar de mărfuri a reprezentat în anul 2000 circa 19,70% din totalul mărfurilor transportate cu toate sistemele de transport şi 41,13% din totalul parcursului mărfurilor exprimat în tone nete km.
\nCotele de piaţa realizate de fiecare sistem de transport în anii 1990 şi 2000, sunt prezentate în graficele de mai sus*). --------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Cotele de piaţa realizate de fiecare sistem de transport în anii 1990 şi 2000, se găseşte la pag. 343 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\nStructura mărfurilor transportate*) de către CFR Marfa în anul 2000 este următoarea: -------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Structura mărfurilor transportate de către CFR Marfa în anul 2000 se găseşte la pag. 34 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\nDatorită creşterii producţiei industriale şi în urma măsurilor luate, de atragere a clienţilor la transport prin politica tarifară corecta, servicii de calitate şi oferta de produse noi (tren complet şi tren multigrup), începând cu luna noiembrie 1999 şi continuând cu anul 2000, volumul de transport a crescut comparativ cu anul anterior, astfel ca la sfârşitul anului 2000 se înregistrează o creştere de 13,6% fata de anul 1999.
\nPe grupe de mărfuri şi clase tarifare, precum şi ponderea claselor tarifare din totalul mărfurilor transportate este prezentată în tabelul precedent. ┌───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┬─────┐ │ Nr. din │ │Total an│ clasa│Pon- │ │ nomencla- │ Perioada/Grupa de marfa │ 2000 │ tari-│de- │ │ torul │ │ │ fără │rea │ │mărfurilor │ │ │ │(%) │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤ │ 1 │Animale vii şi produse ale regnului animal │11866 │1 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 3 │Grăsimi şi uleiuri de origine animala sau │147674 │1 │ │ │ │vegetala, produse ale disocierii lor; │ │ │ │ │ │grăsimi alimentare prelucrate; ceara de │ │ │ │ │ │origine animala sau vegetala │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 4 │Produse alimentare, băuturi, lichide alcoo- │1190622 │1 │ │ │ │lice şi oţel; tutun şi inlocuitori de │ │ │ │ │ │tutun prelucrati │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 10 │Petrol brut │3278160 │1 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 11 │Produse petroliere │7276753 │1 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 12 │Produse ale industriei chimice şi ale │2978564 │1 │ │ │ │industriilor conexe │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 14 │Materiale plastice şi articole din mate- │203825 │1 │ │ │ │rial plastic; cauciuc, articole din cauciuc │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 15 │Piei brute, piei tabacite, blănuri şi │ │ │ │ │ │produse din acestea; articole de curelarie │2981 │1 │ │ │ │şi de selarie; articole de voiaj; bagaje de │ │ │ │ │ │mana, sacose şi articole similare, articole │ │ │ │ │ │obţinute prin prelucrarea intestinelor de │ │ │ │ │ │animale │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 19 │Materiale textile şi articole din aceste │32476 │1 │ │ │ │materiale │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 20 │Încălţăminte, palarii, umbrele, umbrele de │ │ │ │ │ │soare, bastoane, bice, cravase şi părţi ale │427 │1 │ │ │ │acestora; pene şi fulgi preparati şi artico-│ │ │ │ │ │le din acestea; flori artificiale; articole │ │ │ │ │ │din par uman │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │
\n│ 23 │Maşini, aparate, vehicule, echipamente de │372953 │1 │ │ │ │transport │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 24 │Mărfuri şi produse diverse │919168 │1 │ │ ├───────────┴────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┼─────┤ │Total clasa tarifară 1 16415469 1 │22.97│ ├───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┼─────┤ │ 2 │Produse ale regnului vegetal │2129002 │2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 5 │Sare, sulf │632629 │2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 6 │Ipsos, var, ciment │4130600 │2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 9 │Cărbuni │24674156│2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 17 │Lemn cărbune de lemn şi articole din lemn, │2885650 │2 │ │ │ │pluta şi lucrări de pluta; lucrări din │ │ │ │ │ │impletituri din fibre vegetale sau din │ │ │ │ │ │nuiele │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 18 │Pasta de lemn sau din alte materiale fi- │393382 │2 │ │ │ │broase celulozice, deşeuri de hârtie sau │ │ │ │ │ │de carton; hârtie şi carton şi articole din │ │ │ │ │ │acestea │ │ │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 21 │Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, │892603 │2 │ │ │ │mica şi din materiale similare, produse │ │ │ │ │ │ceramice; sticla şi articole din sticla │ │ │ │ ├───────────┴────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┼─────┤ │Total clasa tarifară 2 35738022 2 │50.01│ ├───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┼─────┤ │ 22 │Metale comune şi articole din metale comune │7479913 │2 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 7 │Pământuri şi pietre │6311108 │3 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 8 │Minereuri, zgura şi cenusa │2990197 │3 │ │ ├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤ │ │ 13 │Îngrăşăminte │2119516 │3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ 16 │Lemn de foc, deşeuri de lemn şi rumegus │407996 │3 │ │ ├───────────┴────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤ │Total clasa tarifară 3 │19308730│3 │27.02│ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤ │TOTAL │71462221│ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┴─────┘
\n1USD = 21964 LEI ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ Explicaţii │ Realizari 2000 │ ├────────────────────────────────┼─────────────┬─────────────┤ │ │ LEI │ USD │ │ │ (milioane) │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ TOTAL VENITURI: │ 9519854 │433.429.885 │ ├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 1. Venituri din exploatare │ 9339104 │425.200.510 │ ├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 2. Veniturile financiare │ 33711 │ 1.534.830 │ ├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤ │ 3. Venituri excepţionale │ 147039 │ 6.694.546 │ └────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┘ 1. Veniturile din exploatare realizate în anul 2000, reprezintă 98,10% din totalul veniturilor şi provin în principal din:
\nÎn acest fel, CFR Marfa va putea concura pe piaţa cu orice operator privat, român sau străîn, existând astfel premisele de a deveni operator european.
\n4.1. Parcul de locomotive Parcul de locomotive din patrimoniul CFR Marfa are o vechime în medie de 26 ani. În cadrul acestui parc, locomotivele diesel electrice au vechimea cea mai mare, durata de utilizare a acestora expirand cu începere din anul 2001.
\nÎn graficele şi tabelul de mai jos este prezentată vechimea parcului pe tipuri de locomotive*): ┌────────────────┬──────────┬─────────┬──────────┬───────┐ │ Tip Locomotiva│10-20 ani │21-30 ani│ 31-40 ani│ total │ ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤ │ LE │ 210 │ 144 │ 22 │ 376 │ ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤ │ LDE │ 8 │ 237 │ 44 │ 289 │ ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤ │ LDH │ 25 │ 214 │ 22 │ 261 │ ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤ │ Total │ 243 │ 595 │ 88 │ 926 │ └────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴───────┘ ------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficele reprezentând - Situaţia vechimii parcului de locomotive diesel hidraulice şi electrice se găsesc la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\nFata de vechimea şi gradul de uzura a parcului de locomotive, strategia CFR-Marfa cuprinde următoarele măsuri: ● trecerea la inlocuirea parcului de locomotive, cu prioritate locomotivele Diesel - electrice care au vechimea şi gradul de uzura cel mai mare; ● vechimea şi starea tehnica a parcului de locomotive electrice permite ca programul de achiziţii şi modernizări în următorii 15 ani să se axeze pe locomotiva Diesel-electrica; ● dotarea parcului se va face prin achiziţii de locomotive moderne, de ultima generaţie Având în vedere fondurile deosebit de mari necesare pentru înlocuirea totală a parcului de locomotive (1506 milioane USD), se impune eşalonarea pe termen lung a programului de achiziţii. Pentru aceasta se vor lua următoarele măsuri privind durata de utilizare a locomotivelor: ● prelungirea la maximum a duratelor de utilizare a locomotivelor, în baza HG nr. 964/1998 şi Ordinului MT nr. 999/2000; ● efectuarea de reparaţii capitale la locomotivele la care expira durata de utilizare şi prelungirea acesteia cu încă 17,5 ani.
\nAstfel, strategia pentru perioada 2001-2010 cuprinde următoarele măsuri: ● achiziţia de locomotive Diesel-electrice, din ultima generaţie (transmisie în curent alternativ, motoare de tracţiune asincron-trifazate, fiabilitate şi disponibilitate mare, cheltuieli reduse de întreţinere, consum redus de combustibil, emisii poluante reduse, corespund normelor internaţionale de interoperabilitate).
\nProgramul prevede achiziţia a 10 locomotive/an, începând cu anul 2005. ● Pentru asigurarea necesarului de locomotive pentru remorcarea trenurilor, precum şi pentru activitatea de manevra, efectuarea de reparaţii capitale la LDE şi LDH şi prelungirea în continuare a duratei de utilizare cu încă 17,5 ani.
\nÎn graficele şi tabelele de mai jos este prezentată evoluţia şi cheltuielile necesare pentru parcul de locomotive.*) CFR Marfa are în conservare 100 de locomotive electrice.
\nPână în anul 2006 CFR Marfa nu are posibilitatea unor credite suplimentare fata de cele care sunt în curs sau pe cale de a fi angajate. ----------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor LE. de 3400 kW şi de 5100 kW se găseşte la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\nNotă ... *) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor LDE de 2100 CP, efectuarea de RK şi achiziţii de noi locomotive se găseşte la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001. ┌───────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┐ │ │2001│2002│2003│2004│2005│2006│2007│2008│2009│2010 │ ├───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ │Reparaţie capitala │ 2 │ 12 │ 22 │ 32 │ 42 │ 52 │ 62 │ 72 │ 82 │ 92 │ ├───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ │Dotarea cu │ │ │ │ │ 2 │ 12 │ 22 │ 32 │ 42 │ 52 │ │locomotive noi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘ Evoluţia tehnica pe piaţa industriei constructoare de locomotive o estimam a fi spectaculoasa în perioada imediat următoare şi de aceea CFR Marfa îşi propune ca începând cu anul 2005 sa treacă la achiziţia unei noi locomotive diesel electrice de 2100 CP, care prezintă următoarele caracteristici:
\nPerformanţe
\nFata de o locomotiva modernizata, principalele avantaje ale noii locomotive sunt prezentate în tabelul următor. ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Achiziţie noua │ Modernizare │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Durata de utilizare 35 de ani │ Durata de utilizare 17,5 ani │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Costuri de întreţinere reduse │ Costurile de întreţinere se menţin│ │ │ la nivelul actual │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Durata între doua RK 8 ani │ Durata între doua RK 4 ani │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Menţinerea nivelului tehnic │ │ │ la cerinţele UE │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Emisii poluante reduse │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │ Cheltuieli de exploatare reduse │ │ │ (combustibil-ulei) │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ Finanţarea programului de modernizare şi achiziţii locomotive se va face din fonduri proprii, ţinând cont ca aceste cheltuieli sunt progresive până în anul 2010, aproximativ cu acelaşi ritm cu care scade efortul financiar al CFR Marfa în ceea ce priveşte returnarea împrumutului BERD, care se termina în anul 2011.*) ---------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor (LE, LDE, LDH), efectuarea de RK şi achiziţii de locomotive noi se găseşte la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\n4.2. Parcul de Vagoane A) Situaţia actuala La data de 31 decembrie 2000 parcul inventar de vagoane al CFR Marfa era de 63809 vagoane cu o vechime medie de 22,6 ani.
\nStructura parcului pe serii de vagoane se prezintă în tabelul următor.*) -------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Vechimea parcului de vagoane al SNTFM CFR Marfa la data de 15.02.2001 se găseşte la pag. 36 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001. ┌────────────────────────────────────┬────────┐ │ Serii vagon │ Nr. │ │ │ buc. │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ EACS, EAMOS, EAWX, EAOS │ 17555 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ ESX, EO │ 545 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ FACCS │ 457 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ FALS, FALL │ 6501 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ GAGS, GAGM, GAS, GBGS, GBS, │ │ │ GGKLM, GGS, GGSU │ 9876 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ HAMS │ 1 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ HBIKKLLS │ 300 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ RCF │ 462 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ KS │ 3015 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ LAADKK │ 1 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ LAADS │ 420 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ LKLS │ 1 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ LST │ 250 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ RGS, RS │ 3605 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ RILS │ 250 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ RMMS, RMMSX, RMP, RMS │ 1005 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ SALMMP │ 52 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ SDGMNSS │ 2 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ SHIMMNS │ 100 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ TADS │ 1 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ TALS │ 1032 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UAAI │ 34 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UAGPS │ 3722 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UAIKKS │ 6 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UAOOS │ 5 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ UCS │ 4953 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ Uz adm │ 124 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ Z/2 Z/4 │ 9534 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │ Parc Sotal │ 63809 │ └────────────────────────────────────┴────────┘ Vechimea parcului de vagoane de marfa este prezentată în graficul precedent şi în tabelul de mai jos. ┌────────────┬──────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────┬─────────┐ │Vechime │ 0 - 10 │ 10-20 │ 20-30 │ 30-40 │> 40 │ Total │
\n│parc │ ani │ ani │ ani │ ani │ ani │ parc │ ├────────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┤ │Nr. │ 647 │ 20916 │ 33668 │ 7577 │ 1001│ 63809 │ │vagoane │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┤ │% din parc │ 1.01 │ 32.78 │ 52.76 │ 11.87 │ 1.57│ 100.00 │ └────────────┴──────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────┴─────────┘ Din situaţia de mai sus se constată că mai mult de jumătate din parc are vechimea de peste 20 de ani (durata normală de funcţionare), conform HGR 964/1998.
\nEvoluţia parcului de vagoane (pentru perioada 2001- 2010), în funcţie de durata maxima de utilizare (care poate fi avizată de AFER, conform OMT 999/2000) este prezentată în tabelul şi graficul de mai jos. ┌─────────┬────────────────┐ │ An │ Parc total │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2001 │ 63809 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2002 │ 61449 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2003 │ 59543 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2004 │ 57626 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2005 │ 56452 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2006 │ 56452 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2007 │ 55134 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2008 │ 52582 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2009 │ 49663 │ ├─────────┼────────────────┤ │ 2010 │ 45288 │ └─────────┴────────────────┘ Se constata ca în anul 2010, conform acestor reglementări parcul actual s-ar reduce la 45288 vagoane, număr pe care îl consideram insuficient pentru satisfacerea necesităţilor de transport mărfuri pe calea ferată.*) --------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Evoluţia parcului de vagoane proprietatea CFR Marfa, funcţie de durata maxima de utilizare conform OMT 999/2000, ritmul de modernizare al achiziţiei de vagoane se găseşte la pag. 36 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\nB) Strategia privind parcul de vagoane de marfa Avându-se în vedere cele de mai sus şi ţinând cont de Programul de Guvernare 2001-2004, vizând în special lansarea acelor segmente din economie ce influenţează transportul feroviar, CFR Marfa a realizat o prognoza a mărfurilor care estimează o creştere a volumului de marfa transportat pe calea ferată în perioada 2001-2005 de: . 6 % în anul 2001 fata de realizările anului 2000; . 14,75 % în anul 2005 fata de anul 2000; în special pe seama creşterii următoarelor grupe de marfa: produse ale industriei chimice, articole din metal, minereuri, produse de cariera şi balastiera, ciment şi produse agricole.
\nPentru a putea prelua la transport în mod corespunzător creşterea de trafic prognoza, CFR Marfa a stabilit numărul de vagoane pe serii, necesar a fi menţinut în funcţiune şi în acest context apare evident faptul ca pentru menţinerea parcului de vagoane la un nivel care să asigure permanent solicitarile la transport ale beneficiarilor trebuie să se întreprindă acţiuni de modernizare a vagoanelor existente şi achiziţionarea de vagoane noi.
\nÎn graficul de mai jos se prezintă ritmul de modernizare şi achiziţie, precum şi fondurile necesare pentru aceste acţiuni pe total parc de vagoane; precizam ca preţurile unitare pentru modernizări şi achiziţii de vagoane noi avute în vedere sunt estimative, în ultima perioadă aceste acţiuni având un nivel deosebit de redus. ┌─────┬─────────┬───────────┬────────────┬────────────┬─────────────┐ │ │ │ Parc │ │ valoare │ Valoarea │ │An │ Parc RK │ construit │ valoare RK │ construcţie│ totală (mil │ │ │ │(achiziţii)│ (mil USD) │ (mil USD) │ USD) │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2001 │ 800 │ 660 │ 20 │ 18 │ 38 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2002 │ 1325 │ 440 │ 33.13 │ 14 │ 47.13 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2003 │ 1800 │ 106 │ 45.00 │ 5.83 │ 50.83 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2004 │ 1800 │ 117 │ 45.00 │ 6.44 │ 51.44 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2005 │ 1050 │ 124 │ 26.25 │ 6.82 │ 33.07 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2006 │ 700 │ 122 │ 17.50 │ 6.71 │ 24.21 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2007 │ 350 │ 146 │ 8.75 │ 8.03 │ 16.78 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2008 │ 2250 │ 302 │ 56.25 │ 16.61 │ 72.86 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2009 │ 2500 │ 419 │ 62.50 │ 23.05 │ 85.55 │ ├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤ │2010 │ 3500 │ 875 │ 87.50 │ 48.13 │ 135.63 │ └─────┴─────────┴───────────┴────────────┴────────────┴─────────────┘ Valoarea totală a fondurilor necesare menţinerii parcului de vagoane la nivelul numeric actual, în următorii 10 ani, este de 555,5 mil. USD, din care:
\n153,62 mil. USD pentru achiziţionarea a 2446 d vagoane noi 401,88 mil. USD pentru modernizarea a 16075 a vagoane existente.
\nConsideram ca aceste sume vor fi dificil de asigurat şi ca este necesar ca reglementările actuale referitoare la duratele de funcţionare a materialului rulant să fie revăzute, simultan cu contractarea unor credite externe pe care CFR Marfa să le folosească pentru modernizarea cu reconstrucţie a 1000 vagoane astfel: . 420 vagoane acoperite Hbbinss, cu podea de lemn şi pereţi culisanti din aluminiu; . 160 vagoane Rils, cu podea de lemn şi acoperite cu prelata culisanta; . 220 vagoane descoperite Eacs, cu podea şi pereţi metalici; . 200 vagoane descoperite Eaos, cu podea de lemn şi pereţi metalici.
\nDe asemenea, în cursul anului 2001, CFR Marfa va prelua de la SAAF 60 de vagoane Ro-La.
\nPrin modernizările efectuate se urmăreşte acoperirea unui segment de piaţa care astăzi nu se bucura de o ofertă concretă de vagoane de marfa şi crearea unui parc de uz general cu o larga disponibilitate în preluarea la transport astfel: ● Reparaţia capitala şi transformarea vagoanelor Gbs/Gbgs în vagoane cu pereţi culisanti din aluminiu tip Hbikkils În ultima perioadă de timp s-a simtit tot mai acut nevoia unor vagoane de marfa acoperite, de capacitate medie, care să permită încărcarea uşoară şi rapida, în sistem paletizat - mecanizat, a unor mărfuri cu volum mare în raport cu greutatea specifica, care necesita protecţie împotriva agenţilor atmosferici.
\nPentru rezolvarea acestui deziderat, proiectul prevede înlocuirea pereţilor şi uşilor laterale ale vagonului cu pereţi culisanti, din aliaje uşoare (aluminiu). Aceasta soluţie tehnica permite deschideri pe ambele părţi ale vagonului pe o jumătate din lungimea acestuia, cu implicaţii majore în diminuarea accentuata a timpului de încărcare/descărcare a mărfurilor. Pereţii culisanti pot fi acţionaţi de o singura persoana. De asemenea, este posibila compartimentarea interioară a vagonului, cu ajutorul unor pereţi despartitori demontabili, cu posibilităţi de sigilare, făcând posibila utilizarea vagonului de mai mulţi beneficiari. Din punct de vedere tehnic, o îmbunătăţire majoră o constituie înlocuirea osiilor montate cu roti de diametru 1000 mm cu osii montate cu roti monobloc de diametru 920 mm, unificate pe plan european. Intervalul între doua reparaţii planificate se măreşte de la 3 la 6 ani. ● Reparaţia capitala şi transformarea vagoanelor Rs/Rgs în vagoane cu invelitoare mobila tip Rils Vagoanele platforma seria RsRgs, în urma transformarii, vor fi prevăzute cu acoperiş (invelitoare) mobil, din material plastic armat. Aceasta invelitoare mobila se poate deplasa (plia) pe toată lungimea vagonului, lăsând libera pentru încărcarea-descărcarea mărfurilor, întreaga platforma a vagonului. Acest sistem de invelitoare mobila permite încărcarea-descărcarea mecanizata, fără nici o dificultate, a unor mărfuri grele, de lungime sau volum mare care necesita protecţie împotriva gentilor atmosferici şi a sustragerilor, cum ar fi: laminate speciale, utilaje diverse, motoare etc.
\nDin punct de vedere tehnic, se vor efectua o serie de îmbunătăţiri la boghiuri în vederea sporirii fiabilitatii acestora şi a intervalului între doua reparaţii planificate care se măreşte de la 3 la 6 ani. ● Reparaţia capitala şi consolidarea vagoanelor descoperite cu descărcare prin gravitatie, tip Eacs Vagoanele tip Eacs se afla în număr mare în parcul SNTFM, indeplinind aproape în totalitate condiţiile unui vagon universal. Din acest motiv, în ultima perioadă s-a resimtit tot mai acut nevoia consolidării acestui vagon pentru satisfacerea cerinţelor de transport şi mărirea fiabilitatii în exploatare. În acest sens, cu ocazia reparatiei capitale se va efectua înlocuirea cutiei actuale a vagonului cu o cutie consolidata, care permite şi descărcarea prin culbutare. De asemenea, s-a înlocuit sistemul centralizat de acţionare/asigurare a clapelor de descărcare cu un sistem individual, mult mai robust şi fiabil. La boghiul Y 25 Cs II se vor efectua lucrările de modernizare pentru transformarea acestuia în boghiu tip Y 25 Cs Îl-M. După efectuarea reparatiei capitale, termenul între doua reparaţii planificate se măreşte de la 3 la 6 ani.
\nFata de cele de mai sus, rezultă ca pentru întreţinerea şi achiziţia de parc de locomotive diesel electrice şi vagoane de marfa, efortul financiar, în milioane USD al CFR Marfa este următorul:
\nMilioane USD ┌─────┬───────────────────────┬──────────┬───────────────┬───────┬────────┐ │ │ Locomotive │ │ │ │ │ │ ├─────────────┬─────────┤ │ │ │ │ │Peri-│ LDE 2100 │ LDH+ │ Total │ Vagoane │Total │ Total │ │oada │ CP │ LDE │ loco │ │vagoane│ parc │ │ │ │ 1250 CP │ moţi ├──────┬────────┤ │ MR │ │ ├───────┬─────┼─────────┤ ve │ │ │ │ │ │ │ RK │Achi-│ RK │ │ RK │ Achi- │ │ │ │ │ │zitie│ │ │ │ zitie │ │ │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2001 │ 0,42│ 0 │ 0 │ 0,42 │ 20 │ 18 │ 38 │ 38,42 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2002 │ 2,1 │ 0 │ 0 │ 2,1 │ 33,13│ 14 │ 47,13 │ 49,23 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2003 │ 2,1 │ 0 │ 0,24 │ 2,34 │ 45 │ 5,83 │ 50,83 │ 53,17 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2004 │ 2,1 │ 0 │ 1,8 │ 3,9 │ 45 │ 6,44 │ 51,44 │ 55,34 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2005 │ 2,1 │ 3 │ 1,8 │ 6,9 │ 26,25│ 6,71 │ 33,07 │ 39,97 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2006 │ 2,1 │ 15 │ 2,4 │ 19,5 │ 17,5 │ 6,82 │ 24,21 │ 43,71 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2007 │ 2,1 │ 15 │ 2,4 │ 19,5 │ 8,75 │ 8,03 │ 16,78 │ 36,28 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2008 │ 2,1 │ 15 │ 3 │ 20,1 │ 56,25│ 16,61 │ 72,86 │ 92,96 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2009 │ 2,1 │ 15 │ 3 │ 20,1 │ 62,5 │ 23,05 │ 85,55 │ 105,65 │ ├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤ │2010 │ 2,1 │ 15 │ 3,6 │ 20,7 │ 87,5 │ 48,13 │135,63 │ 156,33 │ └─────┴───────┴─────┴─────────┴──────────┴──────┴────────┴───────┴────────┘ Creditele angajate de CFR Marta pentru realizarea unei părţi din programul prezentat mai sus şi modul în care aceste credite vor fi rambursate este prezentat în tabelul următor:
\nMilioane USD ┌─────┬────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────┐ │ │ CREDIT BERD │ CREDIT VAGOANE │ TOTAL │ │ ├──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬─────────┤ │ANUL │ │ DO │ TO │ │ DO │ TO │ │ DO │ TO │ │ │ RATA │ BAN │ TAL │ RATA│ BAN │ TAL │ RATA │ BAN │ TAL │ │ │ │ DA │ │ │ DA │ │ │ DA │ │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2000 │ 2,428│ 2,376│ 4,804│ │ │ 0 │ 2,428│ 2,376│ 4,804 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2001 │ 2,428│ 2,331│ 4,758│ │ 2,100│ 2,100│ 2,428│ 4,431│ 6,858 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2002 │ 2,428│ 2,103│ 4,531│ │ 2,100│ 2,100│ 2,428│ 4,203│ 6,631 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2003 │ 2,428│ 1,888│ 4,315│ 6,000│ 2,100│ 8,100│ 8,428│ 3,988│ 12,415 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2004 │ 2,428│ 1,681│ 4,108│ 6,000│ 1,680│ 7,680│ 8,428│ 3,361│ 11,788 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2005 │ 2,428│ 1,471│ 3,898│ 6,000│ 1,260│ 7,260│ 8,428│ 2,731│ 11,158 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2006 │ 2,428│ 1,261│ 3,688│ 6,000│ 0,840│ 6,840│ 8,428│ 2,101│ 10,528 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2007 │ 2,428│ 1,051│ 3,478│ 6,000│ 0,420│ 6,420│ 8,428│ 1,471│ 9,898 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2008 │ 2,428│ 0,841│ 3,268│ │ │ 0 │ 2,428│ 0,841│ 3,268 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2009 │ 2,428│ 0,631│ 3,058│ │ │ 0 │ 2,428│ 0,631│ 3,058 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2010 │ 2,428│ 0,421│ 2,848│ │ │ 0 │ 2,428│ 0,421│ 2,848 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │2011 │ 2,438│ 0,211│ 2,649│ │ │ 0 │ 2,438│ 0,211│ 2,649 │ ├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │TO │29,141│16,264│45,405│30,000│10,500│40,500│59,141│26,764│85,905 │ │TAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────────┘ Prin realizarea programelor pe care ni le propunem, la sfârşitul anului 2010, CFR Marfa va avea un număr de 1750 vagoane modernizate cu reconstrucţie, 16.075 vagoane la care s-a efectuat RK, 2446 vagoane nou construite, 52 locomotive LDE 2100 CP noi şi 92 locomotive LDE 2100 CP cu RK efectuat, ceea ce reprezintă 32% din parcul de vagoane şi 49% din parcul de LDE 2100 CP.
\nDe asemenea, asa cum se remarca din tabelul de mai sus, CFR Marfa poate angaja noi credite externe pentru modernizarea materialului rulant, avându-se în vedere ca rambursarea acestora sa înceapă după anul 2006 deoarece, deşi efortul financiar în perioada 2003-2006 în ceea ce priveşte rambursarea creditelor reprezintă aproximativ 5% din totalul cheltuielilor CFR Marfa în anul 2000, problema se pune din punctul de vedere al lichidităţii. Trebuie precizat ca raportindu-ne tot la anul 2000, CFR Marfa a cheltuit pentru materialul rulant propriu aproximativ 65 milioane USD ceea ce a reprezentat aproximativ 19% din totalul cheltuielilor.
\nCu toate aceste eforturi, CFR Marfa nu va avea posibilităţile financiare de a menţine ritmul necesar pentru a face fata concurentei operatorilor particulari şi străini şi consideram ca o sursa posibila de finanţare o poate reprezenta privatizarea companiei după o strategie care să aibă în vedere ca CFR Marfa sa devină un operator internaţional care să poată opera în sudul şi estul Europei, precum şi eventualitatea unui nou credit BERD de 16 milioane USD pentru care s-au purtat deja discuţii cu conducerea BERD.
\nAvând în vedere ca CFR Marfa este operator naţional şi ca STATUL ROMAN are interesul de a menţine o cota de piaţa ridicată pentru aceasta societate în vederea privatizării, ne propunem sa initiem acţiuni care să permită subvenţii din partea statului pentru dotarea şi modernizarea materialului rulant.
\nSituaţia comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa pe clase tarifare, în raport cu alte administraţii europene este prezentată în graficul de mai jos.
\nSe observa ca CFR-Marfa practica pentru clasa tarifară 1 tarife de import-export sub tarifele practicate de Ungaria, Grecia şi Albania Pentru clasa tarifară II, tarifele CFR Marfa sunt sub tarifele Ungariei, Iugoslaviei, Albaniei, Greciei şi Macedoniei pentru distanţe de 200-250 km, pe distanţe de peste 300 km tariful este şi sub tariful practicat de Bulgaria.
\nSituaţia comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa în raport cu sistemul de transport auto este prezentată mai jos.*) Din comparaţia tarifelor practicate de CFR Marfa pe cele trei clase tarifare, cu tarifele practicate de filiala TRANSAUTO (tarife proprii stabilite de filiala) şi alte doua firme particulare de transport auto, se observa ca pentru mărfurile încadrate la clasa tarifară I (care are o pondere de 22.97% din totalul mărfurilor, suntem necompetitivi pe distanţe scurte şi medii. ---------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Situaţia comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa în raport cu sistemul de transport auto se găseşte la pag. 41 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001. ┌──┬──────────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬──────────┐ │ │ │ 200 │ 250 │ 300 │ 500 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │România │ 12.20 │ 14.40 │ 15.60 │ 22.70 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Slovaco- Ucraineano-Roman │ 9.20 │ 10.90 │ 12.00 │ 16.60 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Bulgaria │ 9.47 │ 12.13 │ 13.43 │ 22.07 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Siria │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Turcia │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Iran │ 7.25 │ 9.51 │ 11.11 │ 18.69 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Macedonia │ 10.30 │ 12.60 │ 13.90 │ │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Grecia │ 15.68 │ 18.06 │ 20.54 │ 29.71 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Albania │ 12.90 │ 15.37 │ 18.09 │ │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Iugoslavia │ 10.91 │ 14.23 │ 15.96 │ 27.40 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Ungaria │ 18.80 │ 23.00 │ 27.20 │ 41.60 │ ├──┼──────────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┤ │ │ Distanta (km) │ └──┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Trebuie sa tinem însă seama de structura cheltuielilor de exploatare care, în cazul CFR Marfa sunt puternic influentate de cheltuielile cu utilizarea infrastructurii publice (TUI în anul 2000 reprezintă 28,61 % din cheltuielile de exploatare). În cazul transportatorilor auto cheltuielile cu utilizarea infrastructuri publice (taxa de utilizare a drumurilor) reprezintă numai aproximativ 10% din cheltuielile de exploatare.
\nTarifele practicate de CFR Marfa devin competitive pentru mărfurile încadrate la clasa tarifară II (care are o pondere de 50,1% din totalul mărfurilor), atât pe distanţe scurte cat mai ales pe distanţe lungi.
\nAnalizând tariful mediu stabilit la CFR Marfa, ţinând seama de volumul mărfurilor din fiecare clasa tarifară, se constată că acest tarif care ne da valoarea veniturilor companiei este competitiv cu transportul auto pe distanţe începând cu 250 km. ┌──┬──────────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬──────────┐ │ │ │ 200 │ 250 │ 300 │ 500 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │România │ 8.60 │ 10.10 │ 12.20 │ 16.10 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Slovaco- Ucraineano-Roman │ 9.20 │ 10.90 │ 12.00 │ 16.60 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Bulgaria │ 8.23 │ 10.55 │ 11.68 │ 19.19 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Siria │ 6.32 │ 8.31 │ 9.64 │ 16.23 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Turcia │ 6.32 │ 8.31 │ 9.64 │ 16.23 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Iran │ 6.32 │ 8.31 │ 9.64 │ 16.23 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Macedonia │ 9.40 │ 11.60 │ 12.80 │ │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Grecia │ 13.51 │ 15.55 │ 17.71 │ 25.61 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Albania │ 11.97 │ 14.37 │ 16.76 │ │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Iugoslavia │ 9.51 │ 12.37 │ 14.23 │ 23.81 │ ├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤ │ │Ungaria │ 18.80 │ 23.00 │ 27.20 │ 41.60 │ ├──┼──────────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┤ │ │ Distanta (km) │ └──┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 6. Structura cheltuielilor Situaţia cheltuielilor efectuate în anul 2000 se prezintă astfel:
\n1USD=21964 LEI ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐ │ │ Realizari 2000 │ │ ├────────────────┬─────────────────┤ │ Explicatia │ LEi (milioane) │ USD │ ├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ TOTAL CHELTUIELI │ 9.403.919 │ 428.151.475 │ ├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ 1. Cheltuieli pentru exploatare│ 9.273.269 │ 422.203.105 │ ├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ 2. Cheltuieli financiare │ 117.972 │ 5.371.153 │ ├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤ │ 3. Cheltuieli excepţionale │ 12.678 │ 577.217 │ └─────────────────────────────────┴────────────────┴─────────────────┤ 1. Cheltuielile pentru exploatare pentru anul 2000 sunt următoarele:
\n1USD =21964 LEI ┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐ │ │ Realizari 2000 │ │ ├────────────────┬─────────────┤ │ Explicatia │ LEI (milioane) │ USD │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ Cheltuieli de exploatare │ 9273269 │ 422203105 │ │ din care: │ │ │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ materii prime şi materiale │ 742272 │ 33794937 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ Combustibil │ 601280 │ 27375706 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ energie şi apa │ 559498 │ 25473411 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ Amortizare │ 140297 │ 6387589 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ Reparaţii │ 1679322 │ 76457931 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ cheltuieli de personal │ 1940003 │ 88326489 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ alte cheltuieli │ 890153 │ 40527818 │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ cheltuieli utilizare infrastructura│ 2652689 │ 120774404 │ │ publică │ │ │ ├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤ │ cheltuieli cu staţiile, │ 67755 │ 3084821 │ │ depourile-infrastructura privată │ │ │ └────────────────────────────────────┴────────────────┴─────────────┘ Cheltuielile pentru exploatare reprezintă 98,61 % din total cheltuieli.
\nStructura cheltuielilor pentru exploatare pentru principalele componente este prezentată în graficul de mai jos.
\nGraficul arata ca principala pondere o deţin cheltuielile cu taxa de utilizare a infrastructurii, care reprezintă 28,61 % din totalul cheltuielilor pentru exploatare urmate de cheltuielile cu munca vie care reprezintă 20,92 % -------------- NOTA(CTCE) Notă ... *) Graficul reprezentând - Structura cheltuielilor pentru exploatare pentru principalele componente se găseşte la pag. 41 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
\nContul de Profit şi Pierdere Contul de profit şi pierdere la 31 decembrie 2000 se prezintă după cum urmează:
\n1 USD=21964 lei ┌───────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────────┐ │ │ LEI (milioane) │ USD │ │ ├──────────────────┼────────────────┤ │ Venituri din exploatare │ 9.339.104 │ 425.200.510 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Cheltuieli pentru exploatare │ 9.273.269 │ 422.203.105 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultat din exploatare: profit │ 65.835 │ 2.997.405 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Venituri financiare │ 33.711 │ 1.534.830 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Cheltuieli financiare │ 117.972 │ 5.371.153 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultatul financiar - pierdere │ -84.261 │ -3.836.323 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Venituri excepţionale │ 147.039 │ 6.694.546 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Cheltuieli excepţionale │ 12.678 │ 577.2217 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultatul excepţional - profit │ 134.361 │ 6.117.329 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultatul brut al exerciţiului - │ 115.935 │ 5.278.410 │ │ profit │ │ │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Impozi pe profit │ 58.626 │ 2.669.186 │ ├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ Rezultatul net │ 57.309 │ 2.609.224 │ └───────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────────┘ CFR Marfa a încheiat anul 2000 fără datorii la bugetul de stat 7. Creanţe La data de 31 ianuarie 2001, creanţele CFR Marfa erau de 1211,48 mld. lei, astfel: miliarde lei ┌────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │ Unităţi │ Creanţe la 31.12.2000 │ │────────────────────────┼──────────────┬───────────────┬───────────┤ │ │ Până la │ După │ Total │ │ │ 01.oct.1998 │ 01.oct.1998 │ │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ Agenţi economici │ 208,96 │ 252,98 │ 461,94 │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ Plati centralizate │ 0 │ 200,05 │ 200,05 │ │ central │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ CONEL │ 0 │ 487.39 │ 487,39 │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ Plati centralizate │ 0 │ 62,10 │ 62,10 │
\n│ sucursale │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤ │ TOTAL │ 208,96 │ 1002,52 │ 1211,48 │ └────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────┘ Se constata ca 17,25% reprezintă creanţe până la înfiinţarea CFR Marfa.
\nNivelul creanţelor reprezintă:
\n23,97 % din cifra de afaceri, la sfârşitul anului 1999;
\n10,17 % din cifra de afaceri, la sfârşitul anului 2000.
\nDe asemenea s-au mai cheltuit cca. 8,5 miliarde lei pentru achiziţionarea de instalaţii pentru spalarea vagoanelor care transporta produse petroliere şi a vagoanelor de marfa de uz general, iar aproximativ 4,7 miliarde lei pentru realizarea unui sistem pilot pentru conducerea asistată pe calculator a circulaţiei trenurilor pe Regulatorul Braşov.
\nUn capitol important al realizarilor la investiţii pe anul 2000 îl constituie cel al dotărilor independente atât la nivelul central al CFR Marfa cat şi la nivelul Sucursalelor CFR Marfa. Astfel pentru dotările independente s-au realizat în anul 2000 aproximativ 30,5 miliarde lei.
\nDiferenţa de fonduri financiare (aproximativ 43 miliarde lei) a fost consumată pentru proiectarea viitoarelor lucrări de investiţii (cca. 1 miliard lei), pentru finalizarea lucrărilor de investiţii demarate în anul 1999 (cca. 30 miliarde lei) şi pentru realizarea unor lucrări noi de investiţii (aproximativ 12 miliarde lei) la nivel Central şi la Sucursalele CFR Marfa.
\nPentru acest lucru, CFR Marfa, prin activitatea de investiţii şi modernizări, urmăreşte trei direcţi principale: ■ asigurarea unui transport eficient, rapid, sigur şi ieftin; ■ modernizarea transportului feroviar de marfa; ■ asigurarea unor condiţii mai bune de muncă pentru personalul propriu.
\nAceste cerinţe se vor realiza prin: ■ achiziţia de vagoane astfel încât parcul CFR Marfa sa poată prelua întregul trafic existent şi de perspectiva precum şi dezvoltarea de noi sisteme de transport; ■ asigurarea bazei tehnico-materiale pentru desfăşurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii, prin dotarea cu maşini unelte, scule, dispozitive, la nivelul tehnologic actual; ■ asigurarea dotărilor necesare la atelierele de reparaţii de tip industrial, pentru a se obţine independenta fata de întreprinderile de reparat material rulant, în cazul reparaţiilor de tip RR şi RG la locomotive.
\nDezvoltarea traficului intermodal constituie o prioritate a CFR Marfa şi se are în vedere în primul rând următoarele obiective strategice, pentru dezvoltarea transportului intermodal, propuse a fi rezolvate de CFR MARFA împreună cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei:
\nMenţionăm ca în cadrul CFR Marfa, transportul maritim ferry-boat reprezintă o fracţiune a obiectului sau general de activitate, motiv pentru care în prezent nu se poate beneficia de prevederile respectivei ordonanţe. Scutirea cheltuielilor generate de accize (pentru combustibilul utilizat în realizarea traficului ferry-boat), precum şi scutirea de taxe şi suprataxe vamale (pentru echipamentele importate pentru cele doua nave ar putea implica economii de 385.560 USD/an (combustibil respectiv 35.751 USD/an (echipament).
\nAcţiunea va putea genera, pe lângă aspecte economice favorabile şi obiectivitate legislativă, cu efecte în optimizarea şi eficientizarea traficului ferry-boat actual.
\nPentru exploatarea în continuare a liniei Constanta - Poti - Constanta sunt necesare următoarele:
\n9.1) Crearea condiţiilor tehnice de debarcare a vagoanelor de ecartament 1435 mm, de pe navele ferry boat pe dana porturilor georgiene. Aceasta presupune: ■ linie de ecartament 1435 mm pe podul mobil pentru imbarcarea/debarcarea vagoanelor de ecartament european; ■ grupa de linii de acumulare cu ecartament 1435 mm; ■ o staţie de transpunere a vagoanelor de ecartament larg (1520 mm), pe boghiuri de ecartament nominal în vederea circulaţiei în ţările care accepta vagoane CSI transpuse (România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Ungaria); ■ construirea unei staţii de transbordare a mărfurilor din vagoane de ecartament larg în vagoane de ecartament normal şi invers.
\nMenţionăm ca pentru aceasta, România a susţinut propunerea părţii georgiene referitoare la proiectul de realizare a unui pod mobil cu linii de ecartament 1435 mm în portul Poti, propunere ce a fost analizata în cadrul grupului de lucru privind planul de acţiune şi proiecte propuse la prima Conferinţa a Comisiei Interguvernamentale a ţărilor situate pe coridorul TRACECA, ce a avut loc în perioada 10-11 martie 2000, la Tbilisi.
\n9.2) Constituirea Întreprinderii Mixte Georgiano-Moldo-Română \"Euroasia\".
\nCFR Marfa a obţinut aprobările de principiu din partea Adunării Generale a Acţionarilor pentru participarea la constituirea Întreprinderii Mixte cu 50 procente din capitalul comun, împreună cu partea moldoveneasca. Restul de 50% din capitalul comun va fi deţinut de partea georgiana, asa cum s-a stabilit prin Protocolul încheiat la Chişinău în perioada 3-5 mai 1999.
\nPartea Georgiana a înmânat o copie a contractului de constituire a Întreprinderii Mixte Georgiano-Moldo-Română (\"EUROASIA\") în portul Poti, la care CFR Marfa a transmis observaţii şi a solicitat datele suplimentare necesare pentru a lua o decizie vis-a-vis de noile condiţii în care urmează să se constituie. CFR Marfa a revenit la Ministerul Transporturilor din Georgia cu solicitarea de a transmite datele menţionate anterior, date care ne sunt necesare pentru a putea lua o decizie, vis-a-vis de noile condiţii în care urmează să se constituie Societatea cu răspundere limitată \"EUROASIA\" precum şi pentru pregătirea unei viitoare intalniri comune, solicitare care până la această dată a rămas fără răspuns.
\n9.3) Negocierea şi semnarea Acordului între Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei din România şi Ministerul Transporturilor din Georgia privind exploatarea în comun a liniei de ferry boat auto şi de cale ferată între porturile Constanta (România) şi Poti (Georgia); modelul prezentului acord a fost analizat de CFR Marfa SA şi au fost transmise obiecţiuni.
\n9.4) Semnarea Acordului privind traficul feroviar pe linia de ferry-boat Constanta-Poti între CFR Marfa şi Căile Ferate ale Republicii Georgia. La proiectul de Acord s-au făcut modificările cerute de partea georgiana, în prezent Acordul poate fi semnat.
\nOpinam ca acest acord să fie semnat în momentul realizării posibilităţilor tehnice de debarcare/îmbarcare a vagoanelor de ecartament 1435 mm pe şi de pe navele ferry boat româneşti.
\nCFR Marfa continua demersurile pentru realizarea acestor, obiective pentru dezvoltarea transportului intermodal între Europa şi Asia şi ţările din Caucaz, pe ruta cea mai scurta, respectiv linia de ferry boat Constanta - Poti/Batumi.
\nScopul strategiei prezentate mai sus urmăreşte:
\nAdaptarea CFR Marfa cerinţele UE;
\nMenţinerea actualei cote de piaţa;
\nCastigarea de noi clienţi;
\nSporirea veniturilor şi profitului;
\nCrearea în rândul angajaţilor a culturii de firma;
\nTransformarea mentalitatii angajaţilor în sensul că trebuie transformata noţiunea de beneficiar la transport cu aceea de client cu toate consecinţele care decurg din aceasta;
\nSporirea prestigiului CFR Marfa pe plan intern şi internaţional.
\nSTRATEGIA \"S.A.A.F.\" - S.A. pe perioada 2001-2003 1. Prezentare generală Societatea de Administrare Active Feroviare \"S.A.A.F\" - S.A., s-a înfiinţat la data de 01.10.1998 şi are, în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active, corporale şi necorporale, rezultate din reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române-SNCFR.
\nActivele ce au constituit excedent pentru celelalte societăţi feroviare şi care au fost preluate de \"S.A.A.F.\"-S.A. sunt: ● posturi de revizie; ● terminale de transcontainere; ● triaje; ● puncte de alimentare; ● capacităţi de întreţinere şi reparaţii; ● clădiri şi construcţii speciale; ● linii de cale ferată normale şi înguste; ● macarale; ● containere, boxpalete; ● locomotive electrice, diesel electrice, diesel hidraulice, rame electrice şi automotoare; ● locomotive diesel mecanice, locomotive cu abur; ● vagoane de marfa şi de călători; ● vagoane pentru încălzit cu abur trenurile de călători (WIT-uri).
\nAdministrarea excedentului de active, corporale şi necorporale, ce constituie în principal obiectul de activitate al \"S.A.A.F.\" - S.A., se realizează prin închiriere, leasing, vânzare, precum şi prin alte modalităţi, în condiţiile legii.
\nActivitatea desfăşurata de \"S.A.A.F.\" - S.A., este finanţată din: ■ resurse proprii, rezultate din: a. administrarea judicioasă a activelor feroviare pe care le deţine; b. servicii prestate pentru terţi - reparaţii material rulant, în cadrul atelierelor de reparaţii pe care le deţine, închirieri de material rulant sau active feroviare imobile, etc. în condiţiile existenţei şi funcţionarii pieţei liberalizate în aceste domenii; ■ surse atrase (Împrumuturi externe, crearea de societăţi mixte).
\nB. Structura veniturilor Pentru asigurarea veniturilor necesare desfăşurării activităţii proprii, în vederea atingerii scopului societăţii, activitatea acesteia se desfăşoară pe trei direcţii principale: ■ valorificarea deşeurilor rezultate din casări şi dezmembrări de material rulant; ■ închirieri şi vânzări de material rulant; ■ participatii în societăţi mixte.
\nÎn afară celor trei direcţii principale, activitatea \"S.A.A.F.\" -S.A., mai cuprinde valorificarea activelor imobiliare, fără posibilităţi deosebite de profit datorită costurilor mari de reabilitare a imobilelor şi a situaţiei aflate încă în curs de rezolvare a titlurilor de proprietate pentru terenuri.
\nÎn perioada octombrie 1998 - decembrie 2000, \"S.A.A.F.\" - S.A. a cumulat prin activităţile depuse venituri de 979 mld. lei, cheltuielile însumând 939 mld. lei, cu un profit brut estimat, la finele anului 2000, de 18 mld. lei.
\nVeniturile obţinute s-au utilizat, în principal, pentru reabilitări de material rulant pentru societăţile de transport feroviar de călători, astfel: ■ 1999 - reparaţii pentru \"C.F.R Călători\"-S.A.
\nTOTAL 114 buc. 92,125 mld. lei ■ 2000 - reparaţii pentru \"C.F.R. Călători\"-S.A. şi S.C.R.T.F.P.C.-uri
\nTOTAL 77 buc. 116,743 mld. lei ■ previzionat 2001 - reparaţii pentru \"C.F.R. Călători\"-S.A.
\nTOTAL 65 buc. 30 mld. lei În afară acestora \"S.A.A.F.\"-S.A. a contractat achiziţionarea în sistem barter (în contrapartida cu fier vechi) pentru \"C.F.R. Marfa\"-S.A., în vederea îmbunătăţirii sistemului de transport combinat, 60 vagoane tip RO-LA, de un înalt nivel tehnic, având o valoare de piaţa de 11.370.000 USD, din care deja a achitat jumătate din suma (primele 15 vagoane sunt în ţara).
\nÎn total s-a acţionat, în vederea sprijinirii celorlalte societăţi feroviare, pentru reparaţia/achiziţia a 316 unităţi material rulant, angajându-se cheltuieli totale de cca. 540 mld. lei (s-au luat în consideraţie şi cele pentru anul 2001), pentru care societatea depune eforturi considerabile pentru asigurarea plăţilor.
\nÎn perioada 1998-2000 \"S.A.A.F.\"-S A. a valorificat cca. 500 000 tone de fier vechi.
\nÎn desfăşurarea activităţii \"S.A.A.F.\"-S.A. s-au înregistrat unele deficiente prin necorelarea ritmului de valorificare a surplusului de active feroviare cu ritmul de reparaţii, modernizări şi achiziţii, ceea ce a generat unele datorii cu termene scadente depăşite.
\nAceasta necorelare a fost determinata de o estimare nerealista a posibilităţilor de dezmembrare şi tăiere a materialului rulant, de cca. 50.000 tone/luna, fata de capacitatea reală de dezmembrare şi tăiere din ţara care este de 20.000 tone/luna.
\nAstfel, la data de 31.03.2001, \"S.A.A.F.\"-S.A. datora companiilor care au prestat servicii pentru societate suma de 9 mil. USD. La aceeaşi dată \"S.A.A.F.\"-S A avea de încasat de la clienţii săi suma de 1,8 mil. USD.
\nPentru eliminarea datoriilor \"S.A.A.F.\"-S.A. a contractat o linie de credit în valoare de 150 mld. lei, pe o perioadă de 1 an.
\nCantitatea posibila de fier vechi rezultată din dezmembrarea materialului rulant excedentar ce mai poate fi livrata şi care nu poate fi valorificată mai profitabil prin vânzări/închirieri (cca. 31.000 vagoane de marfa, 1.600 vagoane de călători şi 1.500 locomotive), este de cca. 725.000 tone, din care 225.000 tone sunt contractate şi încasate, dar nelivrate (materialul rulant se afla încă pe calea ferată, în stare nedezmembrata). În aceste condiţii, \"S.A.A.F.\"-S.A. mai poate contracta şi incasa contravaloarea a cca. 500.000 tone de fier vechi.
\nAvând în vedere preţul practicat pe piaţa, rezultă un venit estimat la 36,39 mil. USD. Valorificarea întregii cantităţi (pregătirea materialului rulant în vederea dezmembrarii, transportul, dezmembrarea efectivă şi transportul fierului vechi) se poate realiza într-o perioadă de minim 3 ani. Costurile necesare acestui proces însumează cca. 20,16 mil. USD, rămânând un profit brut estimat la 16,23 mil. USD.
\nPână în prezent s-au vândut 22 locomotive şi 400 vagoane marfa şi sunt reactivate din parcul rece şi închiriate la parteneri din ţara şi străînătate 25 locomotive şi 500 de vagoane de marfa.
\nExista în continuare posibilitatea obţinerii de venituri suplimentare prin vânzări şi închirieri de material rulant (cca. 4.500 vagoane de marfa, 100 vagoane călători şi 250 locomotive), care pot aduce venituri de cca. 48,65 mil. USD, cu cheltuieli de realizare de cca. 17,67 mil. USD, rezultând un profit brut estimat la 31 mil. USD în următorii 3 ani în condiţiile păstrării unei rezerve de 150 locomotive nereparate dar care, funcţie de cerinţele de piaţa, pot fi vândute nereparate sau reactivate (în cel mai nefavorabil caz acestea pot fi casate).
\nPonderea în aceasta activitate, în condiţiile unei strategii de limitare în timp a existenţei \"S.A.A.F.\"-S.A., va trece de la reabilitări, în vederea inchirierilor, la vânzări cu/fără reparaţie efectuată.
\nÎncepând cu anul 2000, au devenit efective asocierile de tip joint-venture ale \"S.A.A.F.\" -S.A. care au ca obiect de activitate leasing material rulant, transport intermodal; acest lucru se va corela şi cu reducerea de parc de material rulant şi de active imobiliare, previzionand pentru sfârşitul anului 2003 un număr de maximum 50 de salariaţi. \"S.A.A.F.\" - S.A. participa în prezent la patru societăţi mixte, situaţie prezentată în tabelul de mai jos:
\nDintre aceste societăţi, Touax-S.A.A.F. previzionează o creştere a activităţii începând cu anul 2001 şi posibilitatea absorbţiei Wagon Leasing, având acelaşi obiect de activitate leasing/închiriere vagoane de marfa şi un actionariat stabil şi agresiv pe piaţa.
\nDe asemenea ICA România a început efectiv operarea în domeniul traficului combinat din ianuarie 2001, având în planul de investiţii construirea de 4 noi terminale de transcontainere. ┌───────────────┬──────────┬──────────────┬─────────┬────────────────┬─────────┐ │ Denumirea │ │ │ Cota │ │ │ │ societăţii │Obiect de │ Capital │partici- │ │ Obser- │ │ mixte │activitate│ social │ pare │ Activitate │ vatii │ │ Data │ │ iniţial │S.A.A.F. │ │ │ │ înmatriculării│ │ │ │ │ │ ├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │Touax - S.A.A.F│Leasing şi│18.500.000.000│42,5% │Comanda prototip│Vagoanele│ │28.07.2000 │închiriere│ lei │(21 vag.)│Sgs │se achi- │ │ │vagoane │ │+5,1 mld.│Contract 200 │zitionea-│ │ │ │ │ lei │Laads │za de la │ │ │ │ │ │Realizare în │ S.A.A.F.│ │ │ │ │ │România │ │ ├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │WAGON │Leasing şi│ 6.900.000.000│47,5% │Închiriat 164 │Vagoanele│ │LEASING │închiriere│ lei │(82 vag.)│vagoane Eacs │se achi- │ │ │vagoane │ │ │Turcia │zitionea-│ │24.08.2000 │ │ │ │Este în lucru │za de la │ │ │ │ │ │un vagon │ S.A.A.F.│ │ │ │ │ │Tadgs prototip │ │ ├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │ICA - România │Transport │ 1.000.000.000│29% │Începând cu 01 │Relaţia │ │03.05.2000 │combinat │ lei │plătit │ian. 01 operează│Sopron- │ │ │ │ │cash │cu 2 trenuri │Bucureşti│ │ │ │ │ │săptămânal │ │ ├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │ROGER RAIL │Activităţi│ 100.000 DM │ 37% │ │Piaţa │ │GmbH │comerciale│ │ 37.000 │ │germană │ │ │cu vehi- │ │ DM │ Fără │de tran- │ │09.03.2000 │cule │ │ │ │sport │ │ │feroviare │ │ cash │ │feroviar │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────────┴──────────┴──────────────┴─────────┴────────────────┴─────────┘ 5. Costurile de funcţionare şi profitul brut în perioada 2001-2003 Costurile pentru funcţionarea \"S.A.A.F.\"-S.A. însumează cca. 3 mil. USD/an şi nu vor creşte în această perioadă.
\nProfitul brut estimat pe perioada 2001-2003 la \"S.A.A.F.\"-S.A., după lichidarea datoriilor, este de cca. 32 mil. USD, asa cum se poate vedea conform unui cash flow pe perioada 2001-2003 prezentat în anexa nr. 1 (este întocmit în baza activităţilor de baza ale \"S.A.A.F.\"-S.A.).
\nÎn vederea respectării programului de activitate, care să asigure în final soluţionarea din punct de vedere economic şi juridic a contractelor, recuperarea datoriilor curente şi echilibrarea situaţiei financiare a \"S.A.A.F.\"-S.A., se va acţiona pentru: ■ stoparea încheierii de noi contracte de livrare de fier vechi, până la asigurarea cantităţilor necesare respectării clauzelor din contractele aflate în derulare; noile contracte vor fi încheiate doar pentru cantităţile rezultate din numărul de vagoane rămas pentru valorificare; ■ cesionarea contractului de barter cu fier vechi pentru achiziţia de vagoane noi tip RO-LA, către \"C.F.R. Marfa\"-S A.; ■ analiza economică a contractelor aflate în derulare pentru găsirea unor soluţii de menţinere a acestora în condiţii de eficienta pentru \"S.A.A.F.\"-S.A., corelat şi cu implicaţiile juridice şi financiare în cazul propunerii de reziliere unilaterala; ■ analiza participării \"S.A.A.F.\"-S.A. în societăţile mixte din care face parte, cu implicaţiile juridice şi financiare în cazu propunerii de reziliere unilaterala şi găsirea unor soluţii de eficientizare ■ achitarea parţială a datoriilor (către \"C.F.R. Marfa\"-S.A., Electroputere Craiova, Remarul 16 Februarie, SC Ovidiu Sibiu - cca. 120 mld. lei) prin compensare cu livrări de vagoane de marfa disponibilizate pentru tăiere la unităţi din industria siderurgica română, la preţuri competitive (Sidex Galaţi, Ind. Sârmei Câmpia Turzii, COS Târgovişte); ■ stabilirea modului de plată al tuturor datoriilor restante.
\nDatorită blocajului financiar şi în scopul asigurării de lichiditati necesare funcţionarii societăţii precum şi pentru acoperirea datoriilor existente şi a detensionarii relaţiilor contractuale cu furnizorii de servicii de reparaţii material rulant şi cu societăţile care asigura tăierea materialului rulant (Avioane Craiova, Aerofina Buc., Atelierele C.F.R. Griviţa, REMAR Paşcani), conducerea executivă a \"S.A.A.F.\"-S.A. va acţiona operativ pentru: ■ încheierea de contracte de valorificare pentru osii montate nedepresate, rezultate din procesul de casare material rulant; ■ demararea procesului de valorificare, prin casare, a celorlalte categorii de material rulant (vagoane de călători, locomotive); ■ încheierea de contracte de valorificare active imobiliare;
\nTerenul propus permite lichidarea activelor mobiliare şi clarificarea celei mai mare părţi a activelor imobiliare.
\nLa finele anului 2000 se va proceda la preluarea activelor rămase în administrarea \"S.A.A.F.\" - S.A. şi a participarilor în societăţi mixte de către celelalte societăţi feroviare.
\nAnexa 1 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ DEŞEURI METALICE (pe baza procesarii a 20.000 tone/luna) │ ├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤ │ │Trim 1/│Trim 2/│Trim │ │ │ │ │ │ 2001 │ 2001 │3&4/ │ 2002 │ 2003 │ Total │ │ │ │ │ 2001 │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Venituri │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Vabzari (la preţul de │ $0,29 │ $0,50 │ $1,50 │$16,10 │$16,10 │$34,49 │ │ 65 USD/tona) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │contract Duferco │ $0,44 │ $0,50 │ $0,96 │ │ │ $1,90 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Venituri │ $0,73 │ $1,00 │ $2,46 │$16,10 │$16,10 │$36,39 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │CHELTUIELI │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Cheltuieli cu prelucrarea │ $1,40 │ $1,40 │ $2,80 │ $7,28 │ $7,28 │$20,16 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total cheltuieli │ $1,40 │ $1,40 │ $2,80 │ $7,28 │ $7,28 │$20,16 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │LICHIDITATI DIN FIER VECHI │($0,67)│($0,40)│($0,34)│ $8,82 │ $8,82 │ $16,23 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┤ │ VÂNZĂRI SI ÎNCHIRIERI │ ├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │VENITURI │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
\n│ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Vânzări │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de marfa │ $0,50 │ $2,00 │ $4,10 │ $4,50 │ $5,00 │$16,10 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de călători │ │ $0,18 │ │ $0,12 │ $0,40 │ $0,70 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Locomotive │ $0,25 │ $1,25 │ $2,50 │ $3,25 │ $3,25 │$10,50 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Altele │ │ $1,90 │ $0,90 │ $2,80 │ $2,80 │ $8,40 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Vânzări │ $0,75 │ $5,33 │ $7,50 │$10,67 │$11,45 │$35,70 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Închirieri │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de marfa │ $0,20 │ $0,40 │ $0,55 │ $1,55 │ $1,55 │ $4,25 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Locomotive │ $0,45 │ $0,55 │ $1,50 │ $3,10 │ $3,10 │ $8,70 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Închirieri │ $0,65 │ $0,95 │ $2,05 │ $4,65 │ $4,65 │$12,95 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Venituri │ 1,40 │ 6,28 │ 9,55 │ 15,32 │ 16,10 │ 48,65 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │CHELTUIELI │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Vânzări │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de marfa │ $0,04 │ $0,18 │ $0,36 │ $0,32 │ $0,35 │ $1,24 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Locomotive │ $0,50 │ $0,75 │ $1,25 │ $2,00 │ $2,00 │ $6,50 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
\n│ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Vânzări │ $0,54 │ $0,93 │ $1,61 │ $2,32 │ $2,35 │ $7,74 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Închirieri │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Vagoane de marfa │ $0,30 │ $0,66 │ $1,42 │ $2,10 │ $2,10 │ $6,58 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Locomotive │ $0,50 │ $0,95 │ $1,90 │ $0,00 │ $0,00 │ $3,35 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total Închirieri │ $0,80 │ $1,61 │ $3,32 │ $2,10 │ $2,10 │ $9,93 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Total cheltuieli │ 1,34 │ 2,54 │ 4,93 │ 4,42 │ 4,45 │ 17,67 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │LICHIDITATI DIN VÂNZĂRI/ │ 0,06 │ 3,75 │ 4,62 │ 10,91 │ 11,65 │ 30,99 │ │ ÎNCHIRIERI │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┤ │ REDUCERI ALE CREANŢELOR SI DATORIILOR │ ├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │Reduceri ale creanţelor şi │ │ │ │ │ │ │ │datoriilor │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │CREANŢE - Cash │ $1,40 │ $0,40 │ │ │ │ $1,80 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Barter (piese │ │ $1,20 │ │ │ │ $1,20 │ │pentru vagoane călători) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ │ │ │ $0,00 │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │DATORII - Reparaţii │($1,30)│($1,20)│($2,15)│($2,15)│ │($6,80) │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
\n│ - Tăiere │($0,30)│($0,10)│($0,10)│($0,20)│ │($0,70) │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Altele │($0,20)│($0,10)│ │ │ │($0,30) │ ├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ │ - Către companiile │ │ │ │($1,20)│ │ │