{"html": "<div class=\"lf-doc\"><div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Difuzoarele electromagnetice sau electrodinamice. Primele sunt caracterizate prin faptul ca bobina parcursa de impulsuri electrice de frecventa joasa este fixa, în timp ce în celelalte, bobina este mobila. Difuzoarele electromagnetice conţin o lama sau o placa de fier moale asezata între polii unui magnet permanent ale cărui piese polare sunt echipate cu bobine unde ajung impulsurile electrice care trebuie să fie transformate în sunet; variatiile pe care impulsurile electrice le provoaca în campul magnetului fac sa vibreze placa care o transmite aerului fie direct, fie prin intermediul unei diafragme. În ceea ce priveste difuzoarele electrodinamice, sunt compuse în esenta dintr-o bobina a cărui infasurare primeste impulsuri electrice şi care este mobila în campul unui electromagnet (difuzoarele cu excitare) sau a unui magnet (difuzoare cu magnet permanent). Bobina este solidara cu o diafragma.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Difuzoarele piezo-electrice, care sunt bazate pe proprietatea pe care o au unele cristale naturale sau artificiale de a vibra în masa lor atunci când ele sunt supuse la impulsuri electrice; una dintre materiile cunoscute pentru aceasta proprietate fiind cuartul sau cristalul de roca, aceste aparate sunt în general numite difuzoare cu cristal.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Difuzoarele electrostatice, care utilizeaza reactiile electrostatice între cele doua placi, din care una foloseşte ca diafragma.</div>\n<p class=\"lf-p\">Transformatoarele de adaptare şi amplificatoarele sunt adesea incorporate în difuzoare.</p>\n<p class=\"lf-p\">În functie de utilizare, difuzoarele pot să fie montate pe sasiuri de forme variate, în general cu efect acustic, care pot sa constea chiar în articole de mobilier. Asemenea ansamble se clasifica aici în măsura în care functia principala care le caracterizeaza este aceea de difuzor. În ceea ce priveste ancadramentele şi sasiul prezentate separat, ele sunt legate de asemenea de aceasta pozitie în măsura în care sunt posibil de recunoscut ca fiind în principal concepute pentru montarea difuzoarelor, în afara cazului, bineinteles, în care au functia de mobila în sensul Capitolului 94, simplu amenajate pentru a primi în afara utilizarii lor normale, un difuzor.</p>\n<p class=\"lf-p\">C. - CASTI, CHIAR COMBINATE CU UN MICROFON Castile sunt receptoare electro-acustice utilizate pentru producerea semnalelor sonore puţin intense. Ca şi difuzoare, descrise mai sus, permit transformarea unui fenomen electric într-un fenomen sonor; mijloacele utilizate sunt aceleasi în cele doua cazuri; numai valorile puterilor puse în joc difera.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia cuprinde castile, chiar combinate cu un microfon, pentru telefonie sau telegrafie, castile cu laringofon, pentru aviatie de exemplu cele prevăzute cu un microfon special aplicat la gat şi casti care se adapteaza în mod permanent la urechi, combinatiile pentru posturile telefonice prin fir care sunt compuse dintr-un microfon şi un difuzor pentru telefonie şi sunt, în general, utilizate de către centraliste, ca şi casti care pot să fie bransate pe receptoarele de radiodifuziune sau de televiziune sau pe aparatele de reproducere a sunetului.</p>\n<p class=\"lf-p\">D. - AMPLIFICATOARE ELECTRICE DE AUDIOFRECVENTA Amplificatoarele de acest tip sunt utilizate pentru amplificarea semnalelor electrice emise în frecventele perceptibile de către urechea umana. Functionarea majorităţii acestor aparate este bazata pe tranzistori sau pe circuitele integrate, dar unele utilizeaza elemente termoionice. Curentul de tensiune înaltă este în general furnizat de un bloc de alimentare incorporat, alimentat fie prin retea, fie în cazul amplificatoarelor portabile, printr-o baterie de acumulatori sau prin pile electrice.</p>\n<p class=\"lf-p\">La amplificatoarele electrice de audiofrecventa, semnalele de intrare pot sa provina de la un microfon, de la un cititor fonografic, de la un lector de sunet pe banda magnetica, de la un post de radio, de la un lector de sunet de pista sonora cinematografica sau de la orice alta sursa de semnale electrice de audiofrecventa. De regula, amplificatorul alimenteaza un difuzor dar nu este obligatoriu. Preamplificatoarele sunt conectate la un amplificator sau incorporate la acesta.</p>\n<p class=\"lf-p\">Amplificatoarele de audiofrecventa pot să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare a volumului pentru a controla amplificarea şi conţin adesea dispozitive de reglare (grav, ascutit etc.) care permit variatia raspunsului de frecventa al amplificatorului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Amplificatoarele de audiofrecventa utilizate ca receptoare pentru telefonie sau ca amplificatoare de măsura sunt de asemenea cuprinse aici.</p>\n<p class=\"lf-p\">Amplificatoarele de medie sau de înaltă frecventa, se clasifica ca aparate electrice având functie proprie, la pozitia nr. 85.43.</p>\n<p class=\"lf-p\">E. - APARATE ELECTRICE DE AMPLIFICARE A SUNETULUI Pozitia cuprinde aparatura de amplificare a sunetului compusa din microfoane, din amplificatoare de audiofrecventa şi din difuzoare. Acest gen de aparatura îşi găseşte numeroase aplicaţii la salile de spectacole şi alte locuri de intruniri publice, pe masinile publicitare şi vehiculele de lucru ale politiei, la anumite instrumente muzicale etc. Este utilizat de asemenea pe anumite camioane pentru a permite soferului sa auda zgomotele exterioare (zgomote parazite pe masina sau semnalizarea sonora putand sa provina din partea din spate) care, altfel, sunt acoperite de către zgomotul motorului.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile de aparate din aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Castile de protecţie pentru aviatori, care incorporeaza castile telefonice, cu sau fără microfon (pozitia nr. 65.06). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Posturile telefonice de utilizatori (pozitia nr. 85.17). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Aparatele numite \"microfoane fără fir\" (cordless) (pozitia nr. 85.25). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Aparatele pentru usurarea auditiei la surzi (pozitia nr. 90.21). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.19 - PATEFOANE ŞI GRAMOFOANE, PICKUP-URI, CITITOARE DE CASETE ŞI ALTE APARATE DE REPRODUCERE A SUNETULUI, CARE NU INCORPOREAZA UN DISPOZITIV DE INREGISTRARE A SUNETULUI (+).</p>\n<p class=\"lf-p\">8519.10 - Electrofoane care funcţionează prin introducerea unei monede sau a unei fise</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte electrofoane:</div>\n<p class=\"lf-p\">8519.21 - - Fără difuzor 8519.29 - - Altele</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Patefoane, gramofoane şi pickup-uri:</div>\n<p class=\"lf-p\">8519.31 - - Cu schimbarea automata a discului 8519.39 - - Altele 8519.40 - Masinile pentru transcriere</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte aparate de reproducere a sunetului:</div>\n<p class=\"lf-p\">8519.92 - - Cititoare de casete de buzunar 8519.93 - - Alte cititoare de casete 8519.99 - - Altele Pozitia cuprinde aparatele de reproducere a sunetului, pentru toate utilizarile: de exemplu pentru radiodifuziune, invatamant, conferinte, cinema, corespondenta.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sunt cu toate acestea, excluse aparatele pentru laboratoarele cinematografice, de tipul celor destinate sa reproduca pe suporturi de fotoelectrice, sunetul înregistrat anterior prin procedeele magnetice şi aparatele de reproducere a sunetului care incorporeaza un dispozitiv de înregistrare a sunetului (pozitia nr. 85.20).</p>\n<p class=\"lf-p\">În linii mari, un aparat de reproducere a sunetului se compune în principal dintr-un dispozitiv de citire a sunetului, un mecanism care să asigure deplasarea relativa a cititorului de sunet pe material, şi adesea un sistem care să permită producerea undelor sonore.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aceste aparate utilizeaza suporturi de sunet înregistrate cu ajutorul masinilor descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.20. Ele constau în mod special din:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Pickup-uri (mecanice sau electrice), care cuprind un dispozitiv de antrenare a discului cu sau fără cititor de sunet, dar fără dispozitiv acustic sau amplificator electric. Ele pot să fie echipate cu un dispozitiv care să permită automat citirea succesiva a mai multor discuri.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Electrofoanele, aparatele echipate cu pickup-uri, în care reproducerea sunetului pornind de la fonograma (discul gravat) se efectueaza cu ajutorul unui amplificator electric şi a unui difuzor, cititorul fonografic transformand vibratiile mecanice în vibratii electrice. Ele pot să fie echipate cu un dispozitiv care să permită automat citirea succesiva a mai multor discuri.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Cititoarele de casete şi alte aparate magnetice reproducatoare care utilizeaza benzile, discurile, sau alte suporturi magnetice descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.24. Reproducerea se realizează facand sa treaca suportul înregistrat prin faţa unui cap magnetic de reproducere. Sunt cuprinse în aceasta grupa aparatele de birou sau pentru amatori, dar de asemenea, o gama foarte variata de aparate utilizate în studiouri de înregistrare (pentru emisiunile de radio de exemplu), pregătirea programelor, gravarea discurilor (montaje sonore, citirea benzilor etc.). Sunt, de asemenea, cuprinse în aceasta grupa cititoarele de casete de buzunar (vezi Nota 1 a subpozitiilor de la acest capitol).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Aparatele cinematografice de reproducere a sunetului, care utilizeaza procedeele fotoelectrice, asociate sau nu cu procedeele magnetice.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Aparate de răspuns telefonic care funcţionează cu un post telefonic dar care nu fac corp comun cu acesta, pentru a transmite un mesaj anterior înregistrat cu ajutorul unui aparat de înregistrare a sunetului separat. Aceste aparate de răspuns telefonice nu pot sa inregistreze mesaje.</div>\n<p class=\"lf-p\">Sunt, de asemenea, clasificate în aceasta pozitie aparatele de reproducere a sunetului cu sistem de citire optica prin fascicol laser (cititoarele de compact-discuri).</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.22.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Aparatele de răspuns telefonice care fac corp comun cu un post telefonice (pozitia nr. 85.17). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Aparatele de răspuns telefonice care incorporeaza un dispozitiv de înregistrare şi de reproducere a sunetului (pozitia nr. 85.20). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Suporturile de sunet înregistrate, chiar prezentate cu aparate la care sunt destinate (pozitia nr. 85.24). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Aparatele de reproducere a sunetului combinate cu un aparat receptor de radiodifuziune sau de televiziune (pozitia nr. 85.27 sau 85.28). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Note explicative de subpozitii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subpozitiile nr. 8519.31 şi 8519.39 Aceste subpozitii nu cuprind aparatele de reproducere a sunetului cu sistem de citire optica prin fascicol laser (cititoarele de discuri compacte). Asemenea aparate trebuie să fie clasificate la pozitia nr. 8519.99.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subpozitia nr. 8519.40 Subpozitia cuprinde masinile de dictat care prezinta caracteristicile urmatoare:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Functionarea poate să fie comandata printr-o pedala în pozitia citire şi revenire.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Fiecare aparat funcţionează cu elemente de ascultat de tipul stetoscop.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Fiecare aparat cuprinde o comanda pentru reglarea vitezei.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Fiecare aparat are posibilitatea de revenire instantanee inapoi.</div>\n<p class=\"lf-p\">85.20 - MAGNETOFOANE ŞI ALTE APARATE DE INREGISTRARE A SUNETULUI, CHIAR INCORPORAND UN DISPOZITIV DE REPRODUCERE A SUNETULUI (+).</p>\n<p class=\"lf-p\">8520.10 - Masini de dictat care nu pot sa functioneze fără o sursa de energie exterioara 8520.20 - Masini pentru receptionat şi transmis mesaje telefonice</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte aparate de înregistrare şi de reproducere a sunetului, pe benzi magnetice:</div>\n<p class=\"lf-p\">8520.32 - - Numerice (digitale) 8520.33 - - Altele, cu casete 8520.39 - - Altele 8520.90 - Altele Pozitia cuprinde aparatele de înregistrare a sunetului, pentru toate utilizarile: de exemplu pentru inregistrarea muzicii, invatamant, conferinte, radio, cinema, expedierea corespondentei. Pozitia contine, de asemenea, aparatele de înregistrare a sunetului, care incorporeaza un dispozitiv de reproducere a sunetului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Prin aparat de înregistrare a sunetului, se înţelege un aparat care, sub actiunea unei vibratii de frecventa acustica, obtinuta pornind de la o vibratie sonora, produce pe un material adecvat modificari care pot să fie utilizate ulterior pentru a reproduce vibratia sonora initiala.</p>\n<p class=\"lf-p\">În linii mari, un aparat de înregistrare cuprinde: un dispozitiv care efectueaza modificarea materialului şi un dispozitiv care asigura o deplasare relativa a mecanismului precedent faţă de materialul care trebuie să fie tratat.</p>\n<p class=\"lf-p\">A. - APARATELE DE INREGISTRARE A SUNETULUI Pozitia cuprinde:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Masinile cu şanţ, în care sunetul este materializat printr-un şanţ produs printr-un dispozitiv numit gravor pe un suport (disc, cilindru, manson, pelicula), sant a cărui forma variaza cu caracteristicile vibratiei de înregistrat.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Inregistratoarele magnetice, bazate pe principiul după care undele sonore (cuvant, muzica sau zgomote diferite) captate printr-un microfon dau nastere în circuitul sau la curenti variabili care amplificati convenabil, creeaza în dispozitivul inregistrator (capul de înregistrare constituit în esenta dintr-un electromagnet) un camp magnetic variabil de frecventa sonora. Acest camp magnetic produce la randul sau o magnetizare modulata a suportului utilizat, care poate să fie un fir, o bandă sau o panglica de metal magnetic (sau magnetizat), un disc, o foaie sau o panglica de material plastic sau de hartie care poarta o acoperire magnetica constand în general intr-o dispersie a unui oxid de fier magnetic (magnetita de exemplu) într-un material corespunzător.</div>\n<p class=\"lf-p\">În aceste aparate, capul de înregistrare, joaca rolul de gravor de la aparatele cu şanţ.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Aparatele cinematografice de înregistrare a sunetului care sunt, de regula, bazate pe principiul înregistrării fotoelectrice, din care exista doua procedee: cel cu densitate fixa şi cel cu densitate variabila, în care sunetele sunt transformate, printr-un microfon, în curenti electrici corespunzatori.</div>\n<p class=\"lf-p\">Pentru inregistrarea prin procedeul cu densitate fixa, acesti curenti trec printr-un galvanometru al cărui element mobil este prevăzut cu u oglinda mica. Raza reflectata de către aceasta din urma oscileaza în functie de vibratiile sonore şi aceste oscilatii sunt înregistrate pe pelicula.</p>\n<p class=\"lf-p\">În procedeul cu densitate variabila, se poate folosi o lampa umpluta cu gaz sau cu vapori a carei intensitate luminoasa este determinata de curentii care provin de la microfon; aceste variatii de intensitate sunt înregistrate pe film intr-o bandă cu latimea constanta dar cu intensitate variabila. În cea de a doua metoda bazata pe acelasi procedeu, lumina este proiectata pe pelicula printr-o fanta ale carei dimensiuni variaza în functie de vibratiile sunetului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aparatele cinematografice de înregistrare a sunetului cuprind, în afara dispozitivului de captare a sunetului, o caseta care contine pelicula, un mecanism cu motor pentru sincronizarea vitezei de înregistrare a sunetului cu cea a aparatului de luare a imaginilor şi un dispozitiv pentru asezarea filmului.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Aparatele de utilizare cinematografica destinate sa reproduca, pe suporturi de sunet fotoelectrice, sunetul înregistrat anterior, prin procedee magnetice.</div>\n<p class=\"lf-p\">B. - APARATELE DE INREGISTRARE ŞI DE REPRODUCERE A SUNETULUI Aceste aparate incorporeaza dispozitive pentru inregistrarea şi reproducerea sunetului. Inregistrarea sunetului este asigurata, mai ales, printr-un suport magnetic sau un circuit integrat, de exemplu un microprocesor. Grupa cuprinde:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Magnetofoanele cu benzi sau cu casete prevăzute cu dispozitive acustice şi cu un amplificator electric sau care trebuie să fie legate la acestea.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Masinile de dictat. Aceste masini folosesc cel mai adesea la inregistrarea şi la reproducerea sunetului; cele care se preteaza numai la inregistrarea sunetului sunt foarte rare. Dar atunci când aparatele de înregistrare şi de reproducere sunt separate, aparatul de înregistrare contine cel mai adesea un dispozitiv pentru reproducerea sunetului, pentru a permite persoanei care dicteaza sa controleze textul sau; în acest caz, alt aparat este folosit numai pentru reproducerea sunetului care se clasifica la pozitia nr. 85.19.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Aparatele de răspuns telefonic destinate sa functioneze cu un post telefonic, dar care nu fac corp comun cu acesta, care transmit un mesaj anterior înregistrat de către abonat şi care înregistrează mesajele lasate de către corespondenti cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare a sunetului incorporat.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Agendele vocale cu microprocesor formate, în principal, din dispozitive acustice, dintr-un ecran de afisaj, dintr-un dispozitiv de ceasornic şi dintr-un microprocesor pentru inregistrarea numerica a sunetului. Inregistrarea se face pe microprocesor intr-o limbă pentru care aparatul a fost programat. Informaţiile sunt selectionate prin comanda vocala în limba recunoscută. Printre altele, o intalnire programata, de exemplu, este semnalata automat în ziua şi la ora data, chiar prin vocea utilizatorului insusi.</div>\n<p class=\"lf-p\">PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 85.22.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Aparate de răspuns telefonic care fac corp comun cu un post telefonic (pozitia nr. 85.17). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Aparatele de răspuns telefonic care nu incorporeaza dispozitivul de înregistrare a sunetului (pozitia nr. 85.19). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Suporturile de înregistrare a sunetului, chiar prezentate cu aparatele la care sunt destinate (pozitiile nr. 85.23 sau 85.24). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Aparatele de înregistrare a sunetului combinate cu un aparat de radiodifuziune sau de televiziune (pozitiile nr. 85.27 sau 85.28). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Note explicative de subpozitii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subpozitia nr. 8520.10 Aceasta subpozitie cuprinde masinile de dictat ale caror microfoane actionate manual incorporeaza comenzi pentru dictare, oprirea momentana, revenire şi citire, caracteristici care le sunt proprii. De altfel aceste masini pot să fie dotate cu dispozitivele urmatoare:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>comanda de derulate rapida incorporată la microfon.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>contor de derulare manual sau electronic.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>reglarea înregistrării în pozitia \"dictare\" (directionala) sau \"conferinta\" (nedirectionala),</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>semnal care indica ca banda este la capatul parcursului (sau aproape de acest punct).</div>\n<p class=\"lf-p\">85.21 - APARATE DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE VIDEOFONICA, CHIAR INCORPORAND UN RECEPTOR DE SEMNALE VIDEOFONICE.</p>\n<p class=\"lf-p\">8521.10 - Cu benzi magnetice 8521.90 - Altele A. - APARATE DE INREGISTRARE ŞI APARATE COMBINATE DE INREGISTRARE ŞI DE REPRODUCERE VIDEOFONICA În aparatele care înregistrează imaginea şi sunetul de televiziune, impulsurile electrice (semnalele) care corespund imaginilor şi sunetului sunt înregistrate pe un suport constituit, de obicei, dintr-o bandă magnetica. În general, sunetul care insoteste imaginea este înregistrat simultan pe acelasi suport pe una sau mai multe piste distincte de cea care poarta inregistrarea videofonica. Semnalele pot să fie captate prin racordarea inregistratorului la o camera de televiziune sau la un receptor de televiziune.</p>\n<p class=\"lf-p\">Atunci când sunt utilizate pentru reproducere, aceste aparate transforma inregistrarea (de exemplu magnetizarile suportului) în semnal videofonic. Acest semnal este transmis fie la o statie de emisie, fie la un receptor de televiziune.</p>\n<p class=\"lf-p\">B. - APARATELE DE REPRODUCERE Aceste aparate sunt destinate numai reproducerii directe a imaginilor şi sunetului pe receptorul de televiziune. Suporturile utilizate în aceste aparate sunt înregistrate anterior mecanic, magnetic sau optic cu ajutorul unui material de înregistrare special. Se pot menţiona:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Aparatele cu videodiscuri ale caror informaţii referitoare la imagine şi sunet sunt înregistrate pe disc prin diferite metode şi citite de un sistem de citire optica prin fascicul laser, un captator capacitiv, un palpator sau o celula magnetica.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Aparatele care decodifica şi transforma în semnal videofonic informaţiile relative la imaginea înregistrată pe un film fotosensibil (sunetul fiind înregistrat magnetic pe acelasi film).</div>\n<p class=\"lf-p\">PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.22.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Suporturile de imagini şi de sunet de televiziune, chair prezentate cu aparatele la care sunt destinate (pozitiile nr. 85.23 sau 85.24). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Aparatele receptoare de televiziune (chiar dacă incorporeaza un aparat receptor de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginii) monitoare video şi proiectoare video (pozitia nr. 85.28). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.22 - PARTI ŞI ACCESORII CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.19 LA 85.21.</p>\n<p class=\"lf-p\">8522.10 - Cititoare fonografice 8522.90 - Altele Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii XVI), aceasta pozitie cuprinde părţile şi accesoriile destinate exclusiv sau în principal aparatelor clasificate la cele TREI pozitii anterioare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Între părţile şi accesoriile incluse aici, sunt menţionate:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Cititoarele fonografice, numite fonocaptatoare, pentru discuri sau pentru filme sonore gravate. Cititorul de sunet transforma vibratiile mecanice în impulsuri electrice; vibratiile mecanice sunt produse de o piesa al cărui vârf este pus sa urmareasca santul suportului.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Sistemele de citire optica prin fascicul laser.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Cititoarele de sunet magnetice (capete magnetice) utilizate pentru inregistrarea sau reproducerea sunetului şi stergerea suporturilor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Cititoarele de sunet fotoelectrice.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Derulatoarele de panglici sau benzi, aparatele destinate rularii (derulari) unuia dintre aceste suporturi în sensul dorit. Ele cuprind, în general, în esenta doua axe portbobine, din care cel puţin una este prevăzută cu un dispozitiv care să permită rotirea sa.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Bratele, platinele pentru pickup-uri sau electrofoane.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7)</span>Satire şi diamante, prelucrate, montate sau nu pentru vârfurile de citire.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">8)</span>Dispozitivele de gravat, organe de masina de înregistrat, care transforma vibratiile de înregistrat în vibratii mecanice facand sa varieze forma santului.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">9)</span>Mobilele concepute şi aranjate în mod special pentru a contine aparatele de înregistrare sau de reproducere a sunetului.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">10)</span>Casetele de stergere special concepute pentru capetele magnetice ale aparatelor de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau videofonice, chiar prezentate împreună cu o solutie de stergere într-un ambalaj pentru vanzarea cu amanuntul.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">11)</span>Alte părţi şi accesorii special concepute pentru aparatele magnetice de înregistrare sau de reproducere a sunetului cum sunt aparatele de stergere distincte, capetele magnetice de stergere, barele de stergere, acele magnetice, scale indicatoare pentru înregistrare.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">12)</span>Alte părţi şi accesorii proprii pentru aparatele de înregistrare sau de reproducere videofonice, cum sunt tambururile pe care sunt dispuse capetele de înregistrare pentru semnalul de imagine, dispozitivele pneumatice care asigura aderenta panglicii magnetice la capetele de înregistrare sau de citire, dispozitivele de antrenare ale panglicii magnetice.</div>\n<p class=\"lf-p\">Pozitie exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Bobinele şi suporturile asemanatoare, inclusiv casetele fără banda magnetica pentru magnetofoane şi magnetoscoape (clasificarea după materia constitutiva: Capitolul 39, Secţiunea XV etc.). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Motoarele electrice pentru aparatele de înregistrare sau de reproducere a sunetului, lipsite de părţile sau accesoriile aparatelor susmentionate (pozitia nr. 85.01). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Aparaturile denumite cititoare de sunet, care sunt utilizate împreună cu cititoarele de imagini pe mesele de sincronizare (pozitia nr. 90.10). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.23 - SUPORTURI PREGATITE PENTRU INREGISTRAREA SUNETULUI SAU PENTRU INREGISTRARI SIMILARE, DAR NEINREGISTRATE, ALTELE DECAT PRODUSELE DE LA CAPITOLUL 37.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Benzi magnetice:</div>\n<p class=\"lf-p\">8523.11 - - De o latime de maximum 4 mm 8523.12 - - De o latime peste 4 mm dar de maximum 6,5 mm 8523.13 - - De o latime peste 6,5 mm 8523.20 - Discuri magnetice 8523.30 - Cartele dotate cu o bandă magnetica 8523.90 - Altele Pozitia cuprinde:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Discuri de \"ceara\" nefolosite, în forma de placi sau de rulouri, cu o grosime de aproximativ 3 cm, constituite dintr-o compozitie formata dintr-un amestec de ceara, de acid stearic, de steariti etc. destinate sa primeasca inregistrarea primara prin gravare.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Discuri sau \"matrite\" în general de material plastic, de carton, de sticlă sau de metal, acoperite cu o pelicula de lac sau de ceara, pe care urmeaza să fie transpusa inregistrarea sunetului.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Benzile sau peliculele de gravat, alcatuite din material plastic (policlorura sau poliacetat de vinil în general) acoperite cu o ceara speciala.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Suportii pentru inregistrarea magnetica, constituiti fie din discuri sau din cartele (de material plastic sau de hartie), fie din benzi, panglici sau pelicule (de material plastic sau de metal), sau din fire metalice, toate aceste suporturi fiind magnetice sau magnetizate prin inductie cu ajutorul unui lac care contine în dispersie o pulbere magnetica sau prin depunere electrolitica a unui strat feromagnetic (în cazul firelor magnetice).</div>\n<p class=\"lf-p\">Aceste articole pot sa foloseasca, de asemenea, la inregistrarea oricăror altor fenomene în afara sunetului, anterior convertite în impulsuri electrice cum sunt în mod special intensitatea luminoasa a unei imagini (semnalele de televiziune, transmiterea facsimilelor), datele furnizate de către aparate de măsura, cum sunt termometrele sau pirometrele inregistratoare (variatii de temperatura), aparatele de electrodiagnostic (bataile inimii, encefalogramele etc.), radarul, aparatele de analiza spectrala sau de încercări de metale sau instrumentele meteorologice. Acestea pot sa foloseasca, de asemenea, ca suporturi pentru inregistrarea programelor de lucru ale masinilor-unelte, a datelor care folosesc la deschiderea inchizatorilor magnetice, a datelor care alimenteaza masinile de la pozitiile nr. 84.69 până la 84.72, a sistemelor de semnalizare pentru caile ferate sau a dispozitivelor de simulare a atacurilor dusmanilor etc.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Discurile sau \"matritele\" pentru inregistrarea prin fascicul laser, neinregistrate. Aceste discuri, realizate în general de sticlă, sunt acoperite cu o pelicula în care vor fi înregistrate, cu ajutorul unui fascicul laser, semnale care reprezinta sunetul, imaginea sau alte fenomene asemanatoare. Asemenea discuri folosesc pentru inregistrarea datelor destinate masinilor automate de prelucrare a datelor, pentru inregistrarea imaginii sau realizarea discurilor numite \"master\" pentru compact-discuri.</div>\n<p class=\"lf-p\">Chiar prezentate cu aparatele cărora le sunt destinate sau sunt asamblate cu părţile constitutive ale masinilor de la pozitiile nr. 84.69 până la 84.72 (de exemplu incarcatoarele de discuri), suporturile neinregistrate pentru inregistrarea sunetului sau pentru înregistrări similare se clasifica intotdeauna la aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Articolele destinate sa devina suporturi de sunet sau de alte fenomene dar nu inca pregatite, care urmeaza regimul lor propriu (Capitolul 39 sau 48 sau Secţiunea XV în mod special). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Peliculele sensibilizate pentru imprimarea prin procedeul fotoelectric (pozitia nr. 37.02). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.24 - DISCURI, BENZI ŞI ALTE SUPORTURI PENTRU INREGISTRAREA SUNETULUI SAU PENTRU INREGISTRARI SIMILARE, INREGISTRATE, INCLUSIV MATRITELE ŞI FORMELE GALVANICE PENTRU FABRICAREA DISCURILOR, DAR CU EXCEPŢIA PRODUSELOR DE LA CAPITOLUL 37 (+).</p>\n<p class=\"lf-p\">8524.10 - Discuri pentru electrofoane</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Discuri pentru sistem de citire prin fascicol laser:</div>\n<p class=\"lf-p\">8524.31 - - Pentru reproducerea fenomenelor, altele decat sunet sau imagine 8524.32 - - Pentru reproducerea sunetului în special 8524.39 - - Altele 8524.40 - Benzi magnetice pentru reproducerea fenomenelor, altele decat sunet sau imagine</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte benzi magnetice 8524.51 - - De o latime de maximum 4 mm 8524.52 - - De o latime peste 4 mm dar de maximum 6,5 mm 8524.53 - - De o latime peste 6,5 mm 8524.60 - Cartele inzestrate cu o pista magnetica</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Altele:</div>\n<p class=\"lf-p\">8524.91 - - Pentru reproducerea fenomenelor altele decat sunet sau imagine 8524.99 - - Altele Pozitia cuprinde în mod special, indiferent de stadiul de fabricare:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Discurile \"ceara\" sau \"matrite\" vizate la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.23 şi înregistrate, în oricare stadiu al fabricatiei sunt prezentate, care folosesc ca punct de pornire la fabricarea industriala a discurilor din comert.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Suporturile de sunet care constituie produse intermediare de fabricare a discurilor din comert pornind de la discuri, \"ceara\" sau matrite înregistrate citate la paragraful precedent ale caror faze esentiale de fabricatie sunt:</div>\n<p class=\"lf-p\">Ceara, anterior supusă la actiunea unui agent de inmuiere şi unei solutii de sensibilizare (clorura de staniu în mod special), devine buna conducatoare de electricitate prin acoperirea cu o pelicula subtire de aur sau de argint, sau prin galvanoplastie, sau prin proiectarea cu ajutorul unui pistol.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tratata în felul acesta, ceara primeste depunerea galvanoplastica de metal (în general nichel sau arama), care, detasat sub forma de cochilie, contine imaginea negativa a santurilor. Este originalul (numit tata). Prin galvanoplastie se obtine inca o cochilie noua de metal, pozitiv de această dată, numita mama, de la care se trage matrita negativa care, sudata la o placa de otel sau de arama, apoi cromata, este gaurita în centrul sau, supusă la tratamente de suprafaţa şi constituie cu adevarat materia de la care la presa sunt trase discuri de serie.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Discurile comerciale pentru electrofoane, care sunt fabricate cu rasini vinilice sau alte materiale plastice cu adaos de negru de fum şi de agenti stabilizatori.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Benzile sau peliculele înregistrate prin gravura şi care, după un tratament adecvat (în general o argintare prin pulverizare catodica în vid), sunt acoperite electrodinamic cu o depunere metalica şi joaca un rol de matrite (ca în cazul discurilor de mai sus).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Probele comerciale ale acestor benzi sau pelicule, trase prin imprimare sau prin contact sub presiune din benzile sau peliculele de la paragraful anterior incalzite la aproximativ 400°C.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Discurile, benzile, panglicile, peliculele şi firele magnetice înregistrate în condiţiile descrise la paragraful de la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.20 referitoare la aparatele înregistrare magnetica a sunetului.</div>\n<p class=\"lf-p\">Sunt cuprinse aici suporturile înregistrate magnetic pentru sonorizarea filmelor cum sunt benzile sonore foarte inguste care se lipesc pe una dintre marginile peliculelor sau pe benzile magnetice cu perforatii a caror derulare este sincronizata cu cea a filmului.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7)</span>Benzile magnetice, benzile cu imagini holografice şi discurile (video discuri), pe care sunt înregistrate în acelasi timp imaginile şi sunetul de televiziune.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">8)</span>Suporturile pe care sunt înregistrate fenomene altele decat sunet sau imagine (benzi magnetice, pachete de discuri magnetice, dischete şi casete pentru masinile de la pozitiile nr. 84.69 până la 84.72 de exemplu).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">9)</span>Discurile înregistrate numeric (digital) pentru citirea optica prin fascicol laser (discuri compacte).</div>\n<p class=\"lf-p\">Chiar prezentate cu aparatele cărora le sunt destinate sau dacă sunt asamblate cu părţile constitutive ale masinilor de la pozitiile nr. 84.69 la 84.72, suporturile de sunet sau de înregistrări analoge, înregistrate, (pachetele de discuri de exemplu) sunt intotdeauna incluse la aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Filmele fotografice sau cinematografice care poseda una sau mai multe piste sonore care au fost înregistrate printr-un procedeu fotoelectric (Capitolul 37). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Benzile de hartie sau cartele de statistica care au datele a caror înregistrare a fost realizata în mod special prin perforare (Capitolul 48). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Note explicative de subpozitii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subpozitia 8524.39 Aceasta subpozitie cuprinde, în special, discurile înregistrate pentru sisteme de citire cu fascicul laser, destinate reproducerii seturilor de instrucţiuni, de date, de sunete sau de imagini înregistrate în format binar, care pot fi citite de masina şi care manipulate pot oferi utilizatorului o legătură interactiva cu ajutorul unei masini automate de prelucrarea datelor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subpozitia 8524.99 Aceasta subpozitie cuprinde, în special, suporturile înregistrate (cu excepţia discurilor pentru sisteme de citire cu fascicul laser, a benzilor magnetice şi a cartelelor ce conţin o bandă magnetica), destinate reproducerii seturilor de instrucţiuni, date, sunete sau imagini, înregistrate în format binar, care pot fi citite de masina şi care pot fi manipulate sau pot oferi utilizatorului o legătură interactiva cu ajutorul unei masini automate de prelucrarea datelor.</p>\n<p class=\"lf-p\">85.25 - APARATE DE EMISIE PENTRU RADIOTELEFONIE, RADIOTELEGRAFIE, RADIODIFUZIUNE SAU TELEVIZIUNE, CHIAR INCORPORAND UN APARAT DE RECEPTIE SAU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI; CAMERE DE TELEVIZIUNE; APARATE DE LUAT IMAGINI FIXE ŞI ALTE CAMERE VIDEO CU INREGISTRARE.</p>\n<p class=\"lf-p\">8525.10 - Aparate de emisie 8525.20 - Aparate de emisie care incorporeaza un aparat de receptie 8525.20 - Camere de televiziune 8525.40 - Aparate de luat imagini fixe şi alte camere video cu înregistrare A. - APARATE DE EMISIE PENTRU RADIOTELEFONIE SAU RADIOTELEGRAFIE Radiotelefonia şi radiotelegrafia sunt procedee de emisie la distanta a cuvantului, textelor, imaginilor animate etc. cu ajutorul undelor electromagnetice care au proprietatea de a se propaga în spatiu fără orice alta conexiune prin cablu (unde hertiene).</p>\n<p class=\"lf-p\">Printre aparatele din aceasta grupa, sunt menţionate:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Aparate fixe de radiotelefonie sau de radiotelegrafie propriu-zise, emitatoare şi emitatoare-receptoare, inclusiv cele cu dispozitive speciale utilizate mai ales în statiile mari, cum sunt dispozitivele cu sisteme de secretizare (de exemplu cu inversor de spectru) şi dispozitivele multiplex (utilizate pentru a transmite mai mult de doua mesaje simultan).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Emitatoarele sau emitatoarele-receptoare şi aparatele de intercomunicatie pentru vehiculele automobile, nave, avioane sau trenuri.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Emitatoarele şi emitatoarele-receptoare portabile, care funcţionează în general cu baterii, de tipul walkie-lalkie, ca şi emitatoarele-receptoare radiofonice portative (telefoane celulare), inclusiv radiotelefoanele mobile de tipul celor destinate a fi montate la bordul automobilelor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Emitatoarele utilizate în instalatiile radiotelefonice de apel al persoanelor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Emitatoarele speciale pentru traducerea simultana.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Emitatoarele speciale pentru semnalele automate de alarma (adesea numite aparate de autoalarma) utilizate pe nave, avioane etc.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7)</span>Emitatoarele speciale ale aparatelor numite facsimile, care să permită sa transmita copii de documente, jurnale, planuri, harti, mesaje telegrafice etc.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">8)</span>Aparate numite \"microfoane fără fir\" care constau dintr-o cutie care contine un emitator care trimite semnalele captate printr-un microfon incorporat. La aceasta cutie este atasat fie un fir suplu de lungime mica care joaca rolul de antena sau o antena metalica.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">9)</span>Emitatoarele sau emitatoarele receptoare de semnale de telemetrie.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">10)</span>Combinele telefonice fără tir, prezentate separat.</div>\n<p class=\"lf-p\">Instalatiile şi aparatele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie având adesea organe sau dispozitive identice cu cele utilizate în telefonie sau telegrafia prin fir. Prezentate separat, organele şi dispozitivele din această categorie (de exemplu manipulatoarele telegrafice de tipul Morse), posturile telefonice de utilizatori, dispozitivele de explorare a textului sau imaginii pentru transmis în aparate pentru belinograme sau telefotografie etc.) se clasifica la pozitia nr. 85.17.</p>\n<p class=\"lf-p\">B. - APARATELE DE EMISIE PENTRU RADIODIFUZIUNE SAU TELEVIZIUNE În ceea ce priveste radiodifuziunea, aceasta pozitie cuprinde numai la aparatele cu emisie fără fir; din contra, aparatele de televiziune sunt cuprinse aici, indiferent ca emisia are loc prin fir sau prin unde hertiene.</p>\n<p class=\"lf-p\">Grupa cuprinde:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Emitatoarele de orice tip utilizate în statiile de pornire.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Aparatele denumite \"relee\", utilizate pentru a capta programele şi pentru a le retransmite, permitand sa creasca raza de actiune a statiilor de emisie, inclusiv releele de altitudine pentru televiziune destinate a fi montate pe avioane (stratoviziune).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Emitatoarele relee de reportaj, numite proiectoare de imagini, pentru transmiterea, cu ajutorul unei antene şi a unei oglinzi parabolice, la centrul emitator al semnalelor care prezinta imaginile luate în studio sau în orice alt loc.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Emitatoarele de televiziune pentru utilizare industriala, care au adesea transmitere prin fir; aceste aparate sunt utilizate de exemplu pentru citirea la distanta a cadranelor de instrumente de control sau pentru supraveghere în incinte sau locuri periculoase.</div>\n<p class=\"lf-p\">Prezentate separat, aparatele receptoare destinate să fie incorporate în relee nu se clasifica la aceasta pozitie (pozitia nr. 85.27).</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude receptoarele şi sistemele de receptoare de televiziune prin satelit (pozitia 85.28).</p>\n<p class=\"lf-p\">C. - CAMERELE DE TELEVIZIUNE Pozitia cuprinde camerele de televiziune, chiar cu dispozitiv incorporat pentru comanda la distanta a obiectivului şi diafragmei ca şi pentru deplasarea orizontala şi verticala telecomandata a camerei (de exemplu camerele de televiziune utilizate în scopuri industriale sau stiintifice, pentru supravegherea circulaţiei).</p>\n<p class=\"lf-p\">Travelingurile, instalatiile mecanice rulante pentru camerele de televiziune, prezentate separat sau nu se clasifica la pozitia nr. 84.28.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aparatele electrice pentru comanda şi reglarea distantei focale a camerelor de televiziune, prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 85.37.</p>\n<p class=\"lf-p\">D. - APARATE DE LUAT IMAGINI FIXE ŞI ALTE CAMERE VIDEO CU INREGISTRARE Grupa cuprinde aparatele de luat imagini fixe şi alte camere video ce constau în combinatia dintre o camera video şi un aparat de înregistrat sau de reprodus videofonic. Aceste aparate permit inregistrarea imaginii cu ajutorul camerei. Unele camere de luat vederi pot sa inregistreze (cu ajutorul unui receptor extern de semnale videofonice) programe provenind de la un receptor de televiziune. Imaginile înregistrate pot fi reproduse pe un aparat receptor de televiziune externa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Grupa cuprinde, de asemenea, camerele pentru luat imagini submarine.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile aparatelor acestei pozitii se clasifica la pozitia nr. 85.29.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) care conţin emitatoarele de radiodifuziune, de televiziune sau alte aparate mai sus menţionate, montate de maniera definitivă pe acestea (pozitia nr. 87.05 în mod special). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Satelitii de telecomunicatii (pozitia nr. 88.02). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Aparatele de emisie radioelectrica care formeaza o singura unitate cu instrumente sau aparate analogice sau numerice de măsurare la distanta sau care constituie cu acestea o unitate functionala, în sensul Notei 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.26 - APARATE DE RADIODETECTIE ŞI DE RADIOSONDAJ (RADAR), APARATE DE RADIONAVIGATIE ŞI APARATE DE RADIOTELECOMANDA.</p>\n<p class=\"lf-p\">8526.10 - Aparate de radiodetectie şi de radiosondaj (radar)</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Altele:</div>\n<p class=\"lf-p\">8526.91 - - Aparate de radionavigatie 8526.92 - - Aparate de radiotelecomanda Printre aparatele de la aceasta pozitie, se pot menţiona:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Aparatele de radiogoniometrie propriu-zise, care cuprind pe de o parte aparatele de emisie, cum sunt radiofarurile (sau faruri hertiene) şi geamandurile de radiobalizaj, ale caror antene aeriene pot să fie cu camp fix sau cu camp rotativ, şi pe de altă parte, aparatele de receptie, inclusiv radiocompasul, în general echipate cu antene multiple sau cu o antena constituita printr-un cadru orientabil.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Radarele şi alte aparate de radionavigatie maritima, fluviala sau aeriana, pentru statiile terestre sau pentru instalatiile de bord, inclusiv radarele din porturi şi dispozitivele de răspuns care sunt plasate pe geamanduri, balize etc. pentru a permite să fie identificate mai usor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Aparatele de apropiere, de aterizare sau de control a traficului din aeroporturi; este vorba despre aparate foarte complexe din care unele, având functii multiple, cuprind aparate specifice radiodifuziunii, televiziunii şi aparatelor radar, indicand de exemplu pozitia şi altitudinea avioanelor care zboara în zona aeroportului şi transmitand la fiecare dintre ele, în afara semnalelor, consemnelor şi altor directive de aterizare, un plan de trafic care se desfăşoară, la un moment precis, la diferite altitudini.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Aparatele de radiosondare, numite altimetre radioelectrice.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Radarele meteorologice, care folosesc pentru reperarea norilor de furtuna sau la urmarirea baloanelor meteorologice în zbor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Echipament de bombardament pentru condiţii lipsite de vizibilitate.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7)</span>Radarele de la fuzeele de obuz numite de proximitate.</div>\n<p class=\"lf-p\">Cu toate acestea, fuzeele complexe prevăzute cu detonator se clasifica la pozitia nr. 93.06.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">8)</span>Radarele de detectie pentru apararea antiaeriana.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">9)</span>Radarele de telemetrie, pentru dirijarea tirului bateriilor de artilerie navale şi antiaeriene, care să permită sa determine coordonatele obiectivului.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">10)</span>Emitatoarele-receptoare de radio, a caror functionare este declansata prin impulsuri emise de către un aparat radar; aceste aparate sunt utilizate pentru a permite operatorilor de radar sa identifice avioanele şi baloanele meteorologice prin determinarea pozitiei lor şi transmiterea informaţiilor meteorologice.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">11)</span>Aparatele emitatoare şi receptoare pentru comanda la distanta a navelor sau avioanelor fără pilot, al fuzeelor, proiectilelor, jucariilor, micromodelelor de nave sau avioane etc.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">12)</span>Aparatele radioelectrice pentru detonarea minelor sau pentru telecomandarea masinilor.</div>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.29.</p>\n<p class=\"lf-p\">Vehiculele speciale care au aparate de radiodetectie sau de radiosondare (radar) sau alte aparate mai sus menţionate, montate demontabil, sunt excluse din aceasta pozitie (pozitia nr. 87.05. în mod special).</p>\n<p class=\"lf-p\">85.27 - APARATE DE RECEPTIE PENTRU RADIOTELEFONIE, RADIOTELEGRAFIE SAU RADIODIFUZIUNE, CHIAR COMBINATE, IN ACELASI CORP, CU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI SAU CU UN CEAS.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Aparate de receptie de radiodifuziune care pot functiona fără o sursa de energie exterioara, inclusiv aparatele rare pot receptiona atât radiotelefonic cat şi radiotelegrafic:</div>\n<p class=\"lf-p\">8527.12 - - Radiocasetofoane de buzunar 8527.13 - - Alte aparate combinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului 8527.19 - - Altele:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Aparate de receptie de radiodifuziune care nu pot functiona decat cu o sursa de energie exterioara, de tipul celor utilizate la automobile, inclusiv aparatele care pot receptiona atât radiotelefonic cat şi radiotelegrafic:</div>\n<p class=\"lf-p\">8527.21 - - Combinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului 8527.29 - - Altele</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte aparate receptoare de radiodifuziune, inclusiv aparatele care pot sa receptioneze atât radiotelefonic cat şi radiotelegrafic:</div>\n<p class=\"lf-p\">8527.31 - - Combinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului 8527.32 - - Necombinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului dar combinate cu un ceas 8527.39 - - Altele 8527.90 - Alte aparate A. - APARATELE DE RECEPTIE PENTRU RADIOTELEFONIE SAU RADIOTELEGRAFIE.</p>\n<p class=\"lf-p\">Receptoarele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie sunt aparate de receptie la distanta a cuvantului, textelor, imaginilor neanimate etc., cu ajutorul undelor electromagnetice având proprietatea de a se propaga fără conductor în spatiu (undele hertiene).</p>\n<p class=\"lf-p\">Printre aparatele din aceasta grupa, se pot menţiona:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Receptoarele fixe de radiotelefonie sau radiotelegrafie propriu-zise, inclusiv cele cu dispozitive speciale utilizate mai ales în marile statii, cum sunt dispozitivele cu secretizare (spre exemplu, cu inversor de spectru) şi aparatele de radiotelefonie antifading cu receptoare multiple numite diversity.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Receptoarele de intercomunicatie pentru vehiculele automobile, nave, avioane sau trenuri.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Receptoarele portabile, care funcţionează în general cu baterii (receptoare de buzunar pentru instalaţii de apel, de alarma sau de cautare a persoanelor de exemplu).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Receptoarele utilizate în instalatiile radiotelegrafice de apel al persoanelor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Receptoarele speciale pentru traducerea simultana.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Receptoarele speciale pentru semnale automate de alarma (adesea numite aparate de autoalarma) utilizate pe nave, avioane etc.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7)</span>Receptoarele de semnale de telemetrie.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">8)</span>Receptoarele speciale ale aparatelor numite facsimile care permit primirea pe hartie sensibilizata copiile documentelor, jurnalelor, planurilor, hartilor, mesajelor telegrafice de exemplu.</div>\n<p class=\"lf-p\">Receptoarele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie conţin adesea organe sau dispozitive identice cu cele utilizate în mod normal în telefonie sau telegrafie cu fir. Prezentate separat, organele şi dispozitivele din această categorie (de exemplu posturile telefonice de utilizatori) sunt cuprinse la pozitia nr. 85.17.</p>\n<p class=\"lf-p\">B. - APARATELE DE RECEPTIE PENTRU RADIODIFUZIUNE În ceea ce priveste radiodifuziunea, aceasta pozitie cuprinde numai aparatele receptoare fără tir.</p>\n<p class=\"lf-p\">Fac în mod special parte din aceasta grupa:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Receptoarele radio de orice fel, pentru folosinţă casnica (receptoarele numite \"de masa\", receptoarele-mobila, receptoarele pentru incastrat, receptoarele portative cu baterii, chiar în cazul în care sunt combinate, în acelasi corp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Receptoarele de radiodifuziune pentru automobile sau alte vehicule.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Aparatele receptoare destinate să fie incorporate în relee de la pozitia nr. 85.25, prezentate separat.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Radio-casetofoanele de buzunar (vezi Nota 1 a subpozitiilor de la acest capitol). Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile aparatelor de la aceasta pozitie sunt cuprinse la pozitia nr. 85.29.</div>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Emitatoarele receptoare de la pozitia nr. 85.25. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) care conţin receptoarele de radiodifuziune sau de alte aparate susmentionate, montate de o maniera definitivă pe acestea (pozitia nr. 87.05 în mod special). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Receptoarele de emisie radioelectrica care formeaza o singura unitate cu instrumentele sau aparatele de telemasuratori de tip analogic sau numeric sau care constituie cu acestea o unitate functionala în sensul de la Nota 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.28 - APARATE DE RECEPTIE DE TELEVIZIUNE, CHIAR INCORPORAND UN APARAT DE RECEPTIE RADIO SAU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI SAU A IMAGINILOR; MONITOARE VIDEO ŞI PROIECTOARE VIDEO.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Aparate de receptie de televiziune, chiar incorporand un aparat de receptie radio sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor:</div>\n<p class=\"lf-p\">8528.12 - - În culori 8528.13 - - Alb - negru sau altele monocrome</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Monitoare video:</div>\n<p class=\"lf-p\">8528.21 - - În culori 8528.22 - - Alb - negru sau altele monocrome 8528.30 - Videoproiectoare Pozitia cuprinde aparatele receptoare de televiziune (inclusiv monitoarele video şi proiectoarele video), chiar incorporand în aceeasi carcasa un receptor de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Printre aparatele de la aceasta pozitie, se pot menţiona:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Receptoarele de televiziune de tipurile utilizate în gospodarie (receptoarele de masa, receptoarele-mobile etc.). inclusiv receptoarele de televiziune care funcţionează cu fise sau jetoane (tonomate).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Aparatele de televiziune pentru avioane sau vehicule spatiale.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Receptoarele de semnale videofonice (video tunere), destinate a fi utilizate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere videofonica, un monitor video de exemplu sau care sunt incorporate în acestea. Ele transforma semnalele de televiziune de frecventa înaltă în semnale utilizabile de către aparatele de înregistrare sau de reproducere videofonica sau monitoarele video. Cu toate acestea, dispozitivele care nu fac decat sa izoleze semnalele de înaltă frecventa, se clasifica la pozitia nr. 85.29, ca părţi.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Receptoarele de emisiuni de televiziune retransmise prin satelit. Aceste aparate care nu conţin dispozitiv de afisare (ecran catodic sau cristale lichide, spre exemplu) sunt similare sintonizoarelor videofonice prin aceea ca servesc a primi semnale amplificate a caror frecventa a fost redusa de către un transformator reductor de frecventa, în scopul de a selecta un singur semnal (canal) şi de a-l converti într-un semnal care să poată a fi afisat pe un monitor video. Ele pot fi dotate cu un modulator capabil sa produca un semnal de televiziune normal care poate fi dirijat către intrarea pentru antena a unui receptor de televiziune. Ele pot, de asemenea, sa conţină un dispozitiv pentru a primi la distanta semnale destinate sa modifice sintorizarea sau orientarea antenei şi a polarizatorului.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Receptoarele de televiziune cu utilizare industriala, adesea cu transmisie cu fir; aceste aparate sunt utilizate de exemplu pentru citirea la distanta a cadranelor de instrumente de control sau pentru observarea în incinte sau locuri periculoase.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Monitoarele video, care sunt receptoare legate direct prin cabluri coaxiale la camera video sau la un magnetoscop şi în care au fost desfiinţate toate circuitele de radiofrecventa, se prezinta ca aparate de folosinţă profesionala utilizate în centrele de control ale statiilor de televiziune sau în televiziunea cu circuit inchis (aeroporturi, gari, siderurgie, chirurgie etc.). În esenta, aceste aparate sunt constituite din dispozitive ce realizează crearea şi devierea unui punct luminos pe un ecran, în sincronism cu semnalele de la sursa şi cu unul sau mai multe amplificatoare video ce permit sa varieze intensitatea punctului luminos. Ele pot avea intrarile lor rosu (R), verde (G) şi bleu (B) separate sau codificate în oricare dintre sisteme (NTSC, SECAM, PAL, D-MAC sau altele). Pentru receptarea semnalelor codate, monitorul trebuie să fie echipat pentru decodarea (separarea) semnalelor R, G şi B. Mijlocul utilizat de obicei pentru formarea imaginii este tubul catodic cu vedere directa sau proiectorul cu trei tuburi catodice, dar exista monitoare ce folosesc alte mijloace pentru a ajunge la acelasi obiectiv (ecran cu cristale lichide, raze luminoase deviate pe un film de ulei de exemplu).</div>\n<p class=\"lf-p\">Monitoarele video de la aceasta pozitie nu trebuie confundate cu unitatile de afisare ale masinilor automate de prelucrare a datelor, descrise în Nota explicativa de la pozitia nr. 84.71.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7)</span>Proiectoarele video, care permit să se proiecteze pe un mare ecran imaginea primita pe ecranul receptorului video.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">8)</span>Aparatele de televiziune de toate tipurile echipate sau care folosesc pentru primirea, memorarea şi prezentarea textelor şi mesajelor.</div>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificare a părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) părţile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.29.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Unitatile de afisare ale masinilor automate de prelucrare a datelor, chiar prezentate separat (pozitia nr. 84.71). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Aparatele de înregistrare sau reproducere videofonic (pozitia nr. 85.21). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) ce au receptoare de televiziune sau alte aparate susmentionate, montate de o maniera nedemontabila pe acestea (pozitia nr. 87.05 în special). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.29 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.25 LA 85.28.</p>\n<p class=\"lf-p\">8529.10 - Antene şi reflectoare de antene de toate tipurile; părţi care se utilizeaza împreună cu aceste articole 8529.90 - Altele Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de Secţiune), aceasta pozitie cuprinde părţile aparatelor care sunt cuprinse la cele patru pozitii precedente. Printre părţile despre care este vorba, se pot menţiona:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Antenele şi reflectoarele de toate tipurile (emisie şi receptie).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Dispozitivele de orientare a antenelor receptoare pentru radiodifuziune sau televiziune, compuse în esenta dintr-un motor electric atasat de pilonul antenei pentru a asigura rotatia sa, şi un tablou separat de comanda pentru orientarea şi pozitionarea antenei.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Mobilele speciale concepute pentru a primi aparatele de la pozitiile nr. 85.25 la 85.28.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Filtrele şi separatoarele de antene.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Sasiuri.</div>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia nu cuprinde:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Pilonii (stalpii) de antene (de exemplu pozitia nr. 73.08). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Aparatele numite generatoare de înaltă tensiune (pozitia nr. 85.04). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Manipulatoarele Morse (pozitia nr. 85.17). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Părţile destinate în principal atât articolelor de la pozitia nr, 85.17 cat şi celor de la pozitiile nr. 85.25 până la 85.28 (pozitia nr. 85.17). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>Castile, chiar combinate cu un microfon, pentru telefonie sau telegrafie ca şi castile de ascultare care pot să fie bransate pe receptoare de radiodifuziune sau de televiziune (pozitia nr. 85.18). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>Tuburile catodice şi părţile lor (de exemplu blocurile de deviere) (pozitia nr. 85.40). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">g)</span>Amplificatoare de antene şi blocurile oscilatoare de radiofrecventa (pozitia nr. 85.43). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">h)</span>Obiectivele şi filtrele pentru aparatele de luat vederi pentru televiziune (pozitia nr. 90.02). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.30 - APARATE ELECTRICE DE SEMNALIZARE (ALTELE DECAT CELE PENTRU TRANSMITEREA DE MESAJE) DE SECURITATE, DE CONTROL SAU DE COMANDA PENTRU CAILE FERATE SAU SIMILARE, PENTRU CAILE RUTIERE, FLUVIALE, AERIENE SAU LOCURI DE PARCARE, INSTALATII PORTUARE SAU AEROPORTURI (ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 86.08).</p>\n<p class=\"lf-p\">8530.10 - Aparatele pentru caile ferate sau similare 8530.80 - Alte aparate 8530.90 - Părţi Pozitia cuprinde ansamblul aparatelor electrice de control al traficului pentru caile de comunicatie (cai ferate, drumuri, cai fluviale şi, în măsura în care se utilizeaza asemenea aparate, aeroporturi, porturi, locuri de parcare), cu menţiunea ca prezenta pe aparatele mecanice utilizate în scopuri similare a dispozitivelor electrice accesorii (semnale mecanice luminate electric, dispozitive hidraulice sau pneumatice de comanda destinate să fie ele insele comandate electric etc.) nu modifica clasificarea lor la pozitia nr. 86.08.</p>\n<p class=\"lf-p\">Semnalele constituite din simple lumini fixe (felinare, balize, bare luminoase etc.) urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 83.10, 94.05 etc.), deoarece nu sunt considerate ca aparate de semnalizare etc. pentru caile de comunicatie.</p>\n<p class=\"lf-p\">A) Aparatele pentru cai ferate (inclusiv caile de tramvai, şi caile de cale ferata din mina) sau pentru caile de rulare ale trenurilor pe perna de aer. Fac în mod special parte din aceasta grupa:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Aparatura de semnalizare sau de siguranţă. În afară de semnalizarea propriu-zisa, care se prezinta în general sub forma luminilor, a semafoarelor, sau a discurilor colorate montate pe un stalp sau pe o sarpanta aceasta aparatura cuprinde organele necesare pentru actionarea numitelor semnale, ca şi dispozitivele, adesea automate, de comanda.</div>\n<p class=\"lf-p\">Aparatele din această categorie sunt utilizate pentru a regla traficul în gari şi la intersectii, pentru a asigura siguranţa pasajelor de nivel, cum sunt semnalizarea de cale libera etc.; în acest din urmă caz, adesea trecerea trenului de la o secţiune de linie la urmatoarea este cea care declanseaza automat semnalele potrivite, cu ajutorul de exemplu a unui dispozitiv numit pedala electrica.</p>\n<p class=\"lf-p\">Grupa cuprinde de asemenea aparatele electrice care semnalizeaza apropierea trenurilor în garile sau la posturile de manevra, pozitia acelor sau a semnalelor etc. cu ajutorul soneriilor sau a semnalelor vizuale.</p>\n<p class=\"lf-p\">Unele dintre aparatele de semnalizare sau de siguranţă, sunt concepute pentru a transmite semnalele direct la bordul masinii. Ele conţin contacte care, aşezate în mijlocul caii de rulare, acţionează la trecerea masinii dispozitivele receptoare aşezate în cabina, provocand în felul acesta declanşarea semnalelor acustice sau vizuale, de natura sa alerteze conducatorul, sau chiar sa actioneze direct comenzile masinii în asa fel încât sa opreasca automat trenul. Dar părţile acestor aparate (organe receptoare), destinate să fie montate pe masina, nu se clasifica la acest capitol.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Aparatura de control sau de comanda pentru calea ferata. Este aparatura utilizata pentru manevrarea la distanta a acelor. Cuprinde, pe de o parte, aparatele de cale sau organele de manevra propriu-zise, adesea prevăzute cu un dispozitiv de inchidere a macazului, care este asezat în vecinatatea acelor şi, pe de altă parte, tablourile şi alte dispozitive de control sau de comanda, în general grupate în puncte centrale (cabine sau posturi de manevra).</div>\n<p class=\"lf-p\">Sunt de asemenea cuprinse aici aparatele mai complete, cum sunt robotii cu bile, utilizati în special în garile de triaj, pentru manevrarea automata a acelor, la vagoane.</p>\n<p class=\"lf-p\">B) Aparatele pentru caile rutiere sau fluviale, parcari. Din aceasta grupa, se pot menţiona:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Semnalele automate de trecere la nivel, cum sunt luminile sclipitoare, soneriile, felinarele luminoase de treceri de nivel.</div>\n<p class=\"lf-p\">Fac de asemenea parte din aceasta grupa aparatele electrice pentru comanda barierelor de la pasajele de nivel.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Stopurile pentru reglementarea circulaţiei, care constau în general din lumini colorate, care sunt instalate la intersectii, bifurcatii etc. În afara stopurilor propriu-zise, ele conţin aparatura care să permită să fie actionate cu ajutorul dispozitivelor de comanda manuala (stopurile comandate de către un agent de circulatie sau chiar pentru anumite semnale de protecţie a pietonilor, de către utilizatorii insisi) sau automate (lumini clipitoare, intermitente sau periodice, lumini actionate de dispozitive fotoelectrice, de benzi de contact aşezate pe sol şi transversal pe drum, comandate de vehiculele aflate în trecere etc.).</div>\n<p class=\"lf-p\">Aparatele pentru instalatiile portuare sau aeroporturi.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aparatele electrice de semnalizare sau de iluminat pentru biciclete sau vehicule automobile se clasifica la pozitia nr. 85.12.</p>\n<p class=\"lf-p\">85.31 - APARATE ELECTRICE DE SEMNALIZARE ACUSTICA SAU VIZUALA (DE EXEMPLU SONERII, SIRENE, TABLOURI DE AVERTIZARE, SISTEME ANTIFURT SAU DE AVERTIZARE IMPOTRIVA INCENDIILOR), ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIILE NR. 85.12 SAU 85.30.</p>\n<p class=\"lf-p\">8531.10 - Sisteme antifurt sau de avertizare împotriva incendiilor şi aparatele similare 8531.20 - Tablouri de avertizare (panouri şi indicatoare) care incorporeaza dispozitive cu cristale lichide (LCD) sau cu diode emitatoare de lumina (LED) 8531.80 - Alte aparate 8531.90 - Părţi Cu excepţia celor de la pozitiile nr. 85.12 sau 85.30, pozitia cuprinde ansamblul aparatelor electrice de semnalizare acustica (sonerii, buzzere şi alte avertizoare sonore) sau vizuala (aparatele de semnalizare cu lampi, obloane mobile, cifre etc.) fie ca sunt cu comanda manuala, cum sunt soneriile de intrare pentru apartamente, sau automata, cum sunt aparatele de protecţie contra furtului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Semnalele statice constituite din semafoare fixe (felinare, lanterne, panouri etc.) urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 83.10, 94.05 etc.) deoarece nu sunt considerate ca aparate de semnalizare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sunt în mod special cuprinse aici:</p>\n<p class=\"lf-p\">A) Soneriile electrice, buzzere, clopotele de uşi etc. În sonerii, dispozitivele electromagnetice provoaca vibratia unui mic ciocanel, care se loveste de un timpan. Buzzerele sunt de conceptie asemanatoare, dar sunt fără timpan. Aceste doua tipuri de aparate sunt utilizate în mod special pentru apartamente (sonerii de intrare), birouri, hoteluri. Sunt cuprinse de asemenea la aceasta grupa clopotele electrice de uşi, care constau intr-unul sau mai multe tuburi care emit un sunet muzical sau o serie de note atunci când sunt lovite, ca şi clopotele de biserica prevăzute cu un dispozitiv de comanda electric (electromagnetic sau electronic) altele decat clopotele cu muzica (Capitolul 92).</p>\n<p class=\"lf-p\">Soneriile şi clopotele de uşi sunt adesea concepute pentru a functiona pe pila sau baterie; adesea, au un transformator reductor care le permite sa utilizeze curentul de la retea.</p>\n<p class=\"lf-p\">B) Avertizoarele sonore, claxoane şi sirene electrice. Este vorba în general despre aparate care funcţionează cu ajutorul fie al unei limbute vibrante (ancie), fie cu ajutorul unui disc rotativ, actionate electric. Printre aparatele de această categorie, se pot cita sirenele de uzina, de alarma aeriana, de nave etc.</p>\n<p class=\"lf-p\">C) Alte aparate electrice de semnalizare (lampi clipitoare etc.) pentru vehicule aeriene, trenuri sau alte vehicule (inclusiv vapoare) cu excepţia aparatelor radioelectrice şi radarelor de la pozitia nr. 85.26 ca şi aparatele pentru biciclete sau automobile de la pozitia nr. 85.12.</p>\n<p class=\"lf-p\">D) Tablourile de anuntare sau asemanatoare. Aceste dispozitive sunt utilizate în hoteluri, birouri, uzine etc. pentru a chema personalul, pentru a indica faptul ca într-un loc determinat este chemata o anumita persoana sau anumite marfuri, pentru a semnaliza ca o camera este libera sau ocupata etc.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sunt cuprinse în mod special:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Indicatoarele de camere, care sunt tablouri mari purtătoare de numere ce corespund cu numerele de la camere; atunci când din camera se apasa pe un buton, numărul corespunzător se aprinde sau este descoperit prin tragerea unui oblon sau cu ajutorul oricărui alt dispozitiv potrivit.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Indicatoarele de numere, care utilizeaza în general ca semnale cifrele luminoase care apar pe faţa unei cutii mici; la unele aparate de acest tip, mecanismul de apel este conceput pentru a fi actionat de către cadranul unui post telefonic. Exista de asemenea indicatoare de numere la care numărul care corespunde la o persoană cautata, în loc să apară sub forma cifrelor luminoase, este indicat pe un cadran printr-un ac mobil (indicatoare cu cadran).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Indicatoarele pentru birouri, care folosesc în mod special pentru a indica dacă ocupantul unui birou este liber sau nu; unele dintre aceste indicatoare constau dintr-o simpla cutie pe care se aprind mesaje (intrati sau ocupat), în functie de dorinţa ocupantului biroului.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Indicatoarele pentru ascensoare, care indica pe un panou iluminat, etajul la care se afla ascensorul şi sensul de mers.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Transmitatoarele de ordine către sala masinilor, utilizate pe nave.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Tablourile de semnalizare automata utilizate în tari pentru a semnaliza calatorilor ora şi peronul de plecare sau de sosire a trenurilor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7)</span>Panourile indicatoare similare utilizate pe hipodromuri, velodromuri, stadioane etc. În aceste diferite dispozitive, semnalizarea vizuala este adesea dublata de o semnalizare acustica.</div>\n<p class=\"lf-p\">Nu constituie aparate de semnalizare în sensul acestei pozitii planurile rutiere sau feroviare pe care se lumineaza un punct, un itinerar, o secţiune de linie etc., atunci când se apasa pe un buton, nici indicatoarele şi panourile publicitare.</p>\n<p class=\"lf-p\">E) Aparatele avertizoare pentru protectia contra furtului. Aceste aparate au un organ detector şi un organ avertizor (clopotel, sonerie, semnal etc.) pe care primul îl declanseaza automat. Exista numeroase tipuri de aparate de această categorie, printre care se pot enumera:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Avertizoarele cu contacte electrice în care dispozitivul de alarma este pus în actiune prin impingerea usii, prin atingerea sau prin ruperea unor fire fine aşezate în mod invizibil pe trepte, prin apasarea anumitor placi de parchet etc.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Avertizoarele de capacitate, utilizate special pentru casele de bani. Aceste avertizoare funcţionează ca un condensator: variatiile de capacitate provocate de apropierea hotului se repercuteaza asupra unui circuit special, care declanseaza în felul acesta un semnal de alarma.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Avertizoarele cu dispozitiv fotoelectric, în care un fascicol de raze (în general de raze infrarosii) este dirijat pe o celula fotoelectrica; atunci când acest fascicol este intrerupt, se produc în circuitul celulei fotoelectrice variatii ale curentului care declanseaza organul de avertizare.</div>\n<p class=\"lf-p\">F) Aparatele avertizoare de incendiu. Aparatele automate din această categorie conţin de asemenea un organ detector şi un organ avertizor (sonerie, clopotel, semnal etc.). Exista de asemenea mai multe tipuri, cum ar fi:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Aparatele cu produs fuzibil (ceara, aliaj special etc.) atunci când temperatura depăşeşte un punct critic, acest produs se topeste şi elibereaza contacte electrice, care inchid circuitul, actionand în felul acesta dispozitivul de alarma.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Aparatele cu dilatare, în care dilatarea unui material special (lama bimetalica, lichid, gaz etc.) declanseaza avertizorul, la unele aparate, efectul de dilatare acţionează asupra unui piston; o valva manometrica insensibila la dilatarile lente poate fi montata pe cilindru în asa fel încât avertizorul sa nu se declanseze decat sub efectul dilatarilor bruste care rezultă de la ridicarile neasteptate ale temperaturii.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Aparatele a caror functionare se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a unui element care suporta o schimbare a temperaturii.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Aparatele cu celula fotoelectrica, în care avertizorul se declanseaza atunci când fumul acopera intr-o măsura determinata în prealabil un fascicol luminos concentrat pe celula fotoelectrica. Aparatele din această categorie, prevăzute cu un indicator gradat sau cu un aparat inregistrator, se clasifica la Capitolul 90.</div>\n<p class=\"lf-p\">În afara aparatelor automate care în acelasi timp detecteaza incendiul şi dau alarma, se includ de asemenea aici alarmele (avertizoarele) neautomate, cum sunt cele aşezate pe caile publice pentru alarmarea pompierilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">G) Aparatele avertizoare pentru pierderile de gaz, de vapori care conţin de exemplu un detector şi un dispozitiv avertizor electric, acustic sau vizual, utilizat pentru detectarea în mod special a prezentei amestecurilor de gaze periculoase (gaze naturale, metan etc.).</p>\n<p class=\"lf-p\">F) Aparatele avertizoare de flacara (detectoare de flacara) care conţin o celula fotoelectrica care declanseaza, prin intermediul unui releu, avertizorul atunci când flacara se aprinde sau se stinge. Aparatele care nu conţin un dispozitiv avertizor electric, acustic sau vizual, se clasifica la pozitia nr. 85.36.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt în general cuprinse aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Comutatoarele şi tablourile de comanda, chiar dacă conţin lampi martor (pozitiile nr. 85.36 sau 85.37). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Avertizoarele de incendiu care includ un detector ce contine o substanţa radioactiva (pozitia nr. 90.22). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.32 - CONDENSATOARE ELECTRICE, FIXE, VARIABILE SAU REGLABILE (+).</p>\n<p class=\"lf-p\">8532.10 - Condensatoare fixe destinate retelelor electrice de 5060 Hz cu o putere reactiva de minimum 0,5 kvar (condensatoare de putere)</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte condensatoare fixe:</div>\n<p class=\"lf-p\">8532.21 - - Cu tantal 8532.22 - - Electrolitice cu aluminiu 8532.23 - - Cu dielectric de ceramica, cu un singur strat 8532.24 - - Cu dielectric de ceramica, cu mai multe straturi 8532.25 - - Cu dielectric de hartie sau de material plastic 8532.29 - - Altele 8532.30 - Condensatoare variabile sau reglabile 8532.90 - Părţi Condensatoarele electrice constau, în principiu, din două suprafete conducatoare, numite armaturi, separate printr-un strat izolator, numit dielectric (aer, hartie, mica, ulei, materiale plastice, cauciuc, materiale ceramice, sticlă etc.).</p>\n<p class=\"lf-p\">Sunt utilizate în scopuri variate în numeroase ramuri ale electrotehnicii, în mod special pentru a imbunatati factorul de putere al instalaţiilor de curent alternativ, pentru a produce curenti defazati pentru campurile rotative în motoare de inductie, pentru a proteja contactele faţă de efectele arcului electric, pentru a inmagazina şi elibera anumite cantitati de electricitate în circuitele oscilante, în dispozitivele de filtrare a frecventelor etc. şi sunt frecvent utilizate în telefonie, radiodifuziune, televiziune sau în echipamentul electronic industrial.</p>\n<p class=\"lf-p\">Caracteristicile lor (forma, dimensiuni, capacitate, natura dielectrica etc.) variaza în functie de exigentele utilizarii. Dar sunt cuprinse la aceasta pozitie toate condensatoarele, oricare sunt tipul şi modul de obtinere şi indiferent de destinaţia lor, inclusiv condensatoarele etalon de mare stabilitate şi precizie utilizate în laboratoare sau la numeroase instrumente de măsura.</p>\n<p class=\"lf-p\">Faptul ca condensatoarele elementare sunt prezentate grupate în baterii, pe un sasiu sau într-un recipient comun de exemplu nu afectează incadrarea lor, chiar dacă ansamblul - ceea ce poate să fie cazul pentru decade (asamblarile de mai mulţi condensatoare-etalon în aceeasi cutie) conţin dispozitive combinatorii care să permită conectarea după dorinţa a unui numar variabil de elemente.</p>\n<p class=\"lf-p\">A. - CONDENSATOARELE FIXE Sunt numite fixe sau statice condensatoarele a caror capacitate nu este modificabila. Tipurile principale sunt: condensatoarele uscate, condensatoarele cu ulei, condensatoarele cu gaz, condensatoarele în ulei şi condensatoarele electrolitice.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>La condensatoarele uscate, armaturile şi dielectricul se prezinta cel mai adesea sub forma placilor suprapuse, a benzilor sau a foilor infasurate sub forma de bobina. La unele condensatoare uscate, straturile metalice sunt aplicate, pe cale chimica sau termica, pe un dielectric masiv. Condensatoarele uscate pot fi închise intr-o cutie prevăzută cu borne sau pot fi utilizate fără cutie.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Condensatoarele impregnate cu ulei au aproximativ aceeasi structura ca şi condensatoarele uscate dar dielectricul, în general o pelicula de material plastic sau o pelicula de material plastic şi de hartie, este impregnat cu un ulei special sau un alt lichid.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Condensatoarele cu gaz sunt condensatoare care conţin doi electrozi sau mai mulţi separati printr-un gaz, altul decat aerul, care serveste drept dielectric.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Adesea chiar, condensatorul este montat într-un recipient umplut cu ulei sau cu un asemenea lichid (condensator în ulei) şi care poate să conţină dispozitive accesorii cum sunt manometrele, supapele de siguranţă.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>La condensatoarele electrolitice, una dintre armaturi este în general o placa de aluminiu sau de tantal. în timp ce rolul celeilalte placi este asigurat de un electrolit special în care curentul este adus cu ajutorul unui electrod, care are adesea aceeasi forma ca prima armatura. Actiunea electrolitica da nastere pe aluminiu sau tantal la un strat subtire de compusi complecsi, care constituie dielectricul. Totul este inchis într-un recipient care, în unele cazuri, tine loc el insusi de prima armatura şi poate să conţină un suport de fixare, în felul celor existente la anumite lampi sau supape. Uneori, electrolitul este reprezentat de o substanţa pastoasa, iar aceste condensatoare electrolitice sunt denumite condensatoare uscate.</div>\n<p class=\"lf-p\">B. - CONDENSATOARELE VARIABILE Sunt cele a caror capacitate poate să fie modificata după dorinţa. Ele utilizeaza în general aerul ca dielectric şi armaturile lor constau cel mai adesea în serii de lame metalice din care unele sunt fixe, în timp ce celelalte, care se intercaleaza între primele, sunt montate pe un ax rotativ. Atunci când pivoteaza armatura mobila (rotorul), aceste elemente vin să se intrepatrunda mai profund între cele ale armaturii fixe (stator) sau, din contra, se indeparteaza de acestea, facand în felul acesta sa varieze capacitatea aparatului.</p>\n<p class=\"lf-p\">C. - CONDENSATOARELE REGLABILE Condensatoarele din această categorie, din care unele, utilizate în special ca şi condensatoare de intalnire, în general numite trimmeri, sunt cele care permit reglarea între limite stranse la o valoare precisa a capacităţii lor. Aceasta reglare poate să fie obtinuta în diferite feluri. La unele tipuri, variaza distanta dintre armaturi cu ajutorul unui surub de strangere. Alte modele sunt constituite de exemplu din doi cilindri concentrici de metal care pot sa patrunda mai mult sau mai puţin unul în altul, sau prin doua emisfere cu miscare reciproca. În general, dielectricii utilizati sunt de exemplu mica, materialele ceramice, materialele plastice sau aerul.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt de asemenea cuprinse aici părţile condensoarelor din aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Desi adesea numite condensatoare rotative, motoarele sincrone utilizate la unele instalaţii în acelasi scop ca şi condensatoarele, în mod special pentru a imbunatati factorul de putere al instalaţiilor de curent alternativ, se clasifica la pozitia nr. 85.01.</p>\n<p class=\"lf-p\">Note explicative de subpozitii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subpozitia nr. 8532.23 Subpozitia cuprinde condensatoarele fixe cu dielectric de ceramica, cu un singur strat, care se prezinta sub forma discurilor sau sub forma tubulara.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subpozitia nr. 8532.24 Subpozitia cuprinde condensatoarele fixe cu dielectric de ceramica, mai multe straturi, prevăzute cu fire de conexiune sau sub forma microplacilor (cipuri).</p>\n<p class=\"lf-p\">85.33 - REZISTENTE ELECTRICE (INCLUSIV REOSTATE ŞI POTENTIOMETRE); ALTELE DECAT CELE PENTRU INCALZIT.</p>\n<p class=\"lf-p\">8533.10 - Rezistente fixe cu carbon, aglomerate sau stratificate</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte rezistente fixe:</div>\n<p class=\"lf-p\">8533.21 - - Pentru o putere de maximum 20 W 8533.29 - - Altele</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Rezistentele variabile (inclusiv reostatele şi potentiometrele) bobinate:</div>\n<p class=\"lf-p\">8533.31 - - Pentru o putere de maximum 20 W 8533.39 - - Altele 8533.40 - Alte rezistente variabile (inclusiv reostate şi potentiometre) 8533.90 - Părţi A) Rezistentele neincalzitoare. Rezistentele despre care este vorba sunt conductori al caror rol este de a intercala într-un circuit o rezistenta data, în mod special pentru a limita trecerea curentului. Forma şi dimensiunile lor variaza adesea după nevoile de utilizare, şi după materia constitutiva. Rezistentele cele mai simple se prezinta sub forma barelor sau a firelor, adesea bobinate dacă este vorba de elemente metalice, sau sub forma unei acoperiri de carbon sau a unei pelicule de siliciu, de carbura de siliciu, de metal sau de oxizi metalici depusi pe un suport de sticlă sau de material ceramic, sau chiar sub forma baghetelor de carbon, dacă este vorba de rezistente de carbon. Ele pot fi obtinute sub forma de componente individuale obtinute printr-un procedeu de imprimare. Unele dintre rezistentele din această categorie, numite reglabile, pot contine dispozitive (flanse de exemplu) care permit ca numai o parte a lor să fie introdusa în circuit.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aceasta pozitie cuprinde în mod special:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Rezistentele cu baie de ulei.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Lampile cu rezistenta din filament de carbon (lampile de iluminat cu filament de carbon care se clasifica la pozitia nr. 85.39).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Lampile cu rezistenta variabila, care au în componenta filamente de fier introduse intr-o atmosfera de hidrogen sau de heliu; aceste rezistente au proprietatea de a varia automat în anumite condiţii şi de a menţine în felul acesta intensitatea curentului la u valoare constanta.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Rezistentele etalon utilizate în special în laboratoare pentru a compara şi a măsura, şi cutiile de rezistente care constau dintr-un anumit numar de rezistente asamblate intr-o cutie şi prevăzute cu dispozitive de comutare care să permită combinarea diverselor rezistente.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Rezistentele nelineare care depind de temperatura (termisori), montate de obicei într-un tub de sticlă, cu un coeficient de temperatura negativ sau pozitiv, şi rezistentele nelineare care depind de tensiune (varistorii) dar care nu cuprind diodele-varistor de la pozitia nr. 85.41.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Rezistentele denumite \"etalon pentru tensiometre\", destinate sa constituie elementul sensibil al instrumentelor pentru masurarea tensiunilor.</div>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Rezistentele incalzitoare (pozitiile nr. 85.16 sau 85.45). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Fotorezistentele (pozitia nr. 85.41). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">B) Reostatele. Reostatele sunt aparate compuse din rezistente sau din dispozitive care permit varierea după dorinţa a rezistentei într-un circuit. Exista mai multe tipuri, cum sunt reostatele cu cursor sau cu flansa, reostatele pas cu pas, reostatele lichide cu electrozi mobili imersati într-un lichid conductor, reostatele automate, care funcţionează atunci când curentul atinge un minim sau un maxim, reostatele centrifuge.</p>\n<p class=\"lf-p\">Unele reostate sunt concepute în vederea unor aplicaţii particulare. Cu toate acestea ele se clasifica aici. Acesta este cazul de exemplu pentru reostatele, numite obscuratoare, care se intercaleaza pe circuitul de iluminat al teatrelor pentru a stinge gradat lumina, sau în reostatele pentru motoare, numite regulatoare de demarare, care constau într-un anumit numar de rezistente prevăzute cu dispozitive necesare pentru intercalarea uneia sau alteia dintre ele pe circuitul de alimentare al motorului.</p>\n<p class=\"lf-p\">C) Potentiometrele. Rezistentele cunoscute sub numele de potentiometre constau dintr-o rezistenta fixa asezata între doua contacte şi o priza culisanta care permite să se stabileasca contactul în oricare dintre punctele rezistentei.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile rezistentelor de la aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">85.34 - CIRCUITE IMPRIMATE.</p>\n<p class=\"lf-p\">Conform Notei 4 de la acest capitol, aceasta pozitie cuprinde circuitele care sunt obtinute prin dispunerea pe un suport izolant, prin orice procedeu de imprimare (imprimarea propriu-zisa, incrustarea, electrodepunerea, gravarea etc.) a elementelor conductoare (cablaje), a contactelor sau a altor componente imprimante cum sunt inductantele, rezistentele şi capacitatile (numite elemente pasive) cu excluderea tuturor elementelor susceptibile sa produca, sa redreseze, sa detecteze, sa moduleze sau sa amplifice un semnal electric cum sunt diodele, triodele sau alte elemente numite \"active\". Unele circuite de baza sunt compuse numai din elemente conductoare imprimate, în general constituite din benzi sau lamele subtiri, uniforme, având, după caz, dispozitive de conexiune sau de contact. Altele, în schimb, combina, după o schema prestabilita mai multe din aceste elemente.</p>\n<p class=\"lf-p\">Suporturile izolatoare sunt în general plate, dar ele pot de asemenea să fie cilindrice, tronconice etc. Ele pot sa conţină un circuit imprimat pe o singura sau pe cele doua fete ale sale (circuite duble). Mai multe circuite imprimate pot să fie suprapuse în mai multe straturi şi conectate împreună (circuitele multiple).</p>\n<p class=\"lf-p\">Sunt clasificate, de asemenea, aici circuitele cu strat (subtire sau gros) compuse în exclusivitate din elemente pasive.</p>\n<p class=\"lf-p\">Circuitele cu strat subtire sunt obtinute prin depunere, pe plăcuţe de sticlă sau de ceramica, după o schema determinata, a peliculelor metalice sau dielectrice, prin evaporarea sub vid, pulverizare catalitica sau prin tratarea chimica. Tiparul poate fi prelucrat fie prin depunerea prin masti, fie prin depunerea unei foi continui urmata de gravare selectiva.</p>\n<p class=\"lf-p\">Circuitele cu strat gros sunt obtinute prin imprimarea printr-un ecran, pe plăcuţe de ceramica, a schemelor similare, cu ajutorul pastelor (sau cernelurilor) care constau dintr-un amestec de pulberi de sticlă, de material ceramic, de metal cu solventi potriviti. Aceste plăcuţe sunt ulterior coapte în cuptor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Circuitele imprimate pot să fie gaurite sau să fie prevăzute cu elemente de conexiune neimprimate care să permită montarea de elemente mecanice sau conectarea de componente electrice altele decat cele obtinute în timpul procesului de imprimare. Circuitele cu strat se prezinta în general în capsule de metal sau de material ceramic sau plastic şi prevăzute cu conexiunile lor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Componentele individuale pasive ca inductante, capacitati şi rezistente obtinute prin oricare procedeu de imprimare, nu trebuie considerate a fi circuite imprimate de la aceasta pozitie, ci urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 85.04, 85.16, 85.32 sau 85.33 de exemplu).</p>\n<p class=\"lf-p\">Circuitele pe care au fost montate sau la care au fost conectate elemente mecanice sau componente electrice nu sunt considerate ca circuite imprimate în sensul prezentei pozitii, se clasifica, în general, prin aplicarea Notei 2 de la Secţiunea XVI sau a Notei 2 de la Capitolul 90, după caz.</p>\n<p class=\"lf-p\">85.35 - APARATURA PENTRU COMUTAREA, TAIEREA, PROTECTIA, BRANSAREA, RACORDAREA SAU CONECTAREA CIRCUITELOR ELECTRICE (DE EXEMPLU INTRERUPATOARE, COMUTATOARE, SIGURANTE, ECLATOARE PENTRU PARATRAZNETE, LIMITATOARE DE TENSIUNE, REGULATOARE DE UNDA, PRIZE DE CURENT, CUTII DE JONCTIUNE SAU DOZE DE LEGATURA) PENTRU O TENSIUNE PESTE 1000 VOLTI.</p>\n<p class=\"lf-p\">8535.10 - Sigurante şi întrerupătoare cu elemente fuzibile</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Întrerupătoare automate de circuit (disjunctoare):</div>\n<p class=\"lf-p\">8535.21 - - Pentru o tensiune sub 72,5 kV 8535.29 - - Altele 8535.30 - Separatoare şi întrerupătoare 8535.40 - Eclatoare pentru paratraznete, limitatoare de tensiune şi regulatoare de unda 8535.90 - Altele Pozitia cuprinde aparatura electrica utilizata în general pentru distribuirea electricitatii. Dispozitiile Notei explicative de la pozitia nr. 85.36 referitoare la caracteristicile tehnice şi la functionarea aparatelor pentru comutarea, taierea, protectia, bransarea, racordarea sau conectarea circuitelor electrice se aplică mutatis mutandis la materialele de la aceasta pozitie, care cuprind aparatele descrise în Nota explicativa de la pozitia nr. 85.36, dar concepute pentru o tensiune peste 1.000 volti.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sunt în mod special cuprinse aici:</p>\n<p class=\"lf-p\">A) Intrerupatoarele de circuite cu sigurante fuzibile şi disjunctoarele care intrerup automat trecerea curentului atunci când intensitatea sau tensiunea acestuia depasesc o valoare limita.</p>\n<p class=\"lf-p\">B) Intrerupatoarele speciale pentru circuitele de tensiune înaltă având o construcţie complexa şi robusta şi care conţin dispozitivele speciale pentru ruperea arcului electric, sunt adesea echipate cu contacte multiple şi pot să fie concepute pentru a fi comandate la distanta prin diferite mijloace (leviere, servomotoare de exemplu). Aceste întrerupătoare sunt montate într-un invelis metalic sau izolator care poate fi umplut cu un fluid special (ulei, gaz de exemplu) sau în care a fost facut vid.</p>\n<p class=\"lf-p\">C) Eclatoarele pentru paratraznete. Este vorba de dispozitivele concepute pentru a proteja cablurile de înaltă tensiune sau instalatiile electrice contra efectelor fulgerului. Constau dintr-un dispozitiv care, desi în mod normal este izolator, permite curentului sa treaca parţial în sol atunci când linia sau instalatia sunt puse în pericol printr-o tensiune deosebit de ridicata.</p>\n<p class=\"lf-p\">Printre diferitele tipuri de eclatoare pentru paratraznete, se pot menţiona cele: cu oxizi metalici, cu pulbere de carbon, cu coarne sau cu inele de protecţie, care sunt montate pe izolatori sau lanturi de izolatori, electrolitice. Cu toate acestea, eclatoarele pentru paratraznete bazate pe principiul radioactivitatii se clasifica la pozitia nr. 90.22.</p>\n<p class=\"lf-p\">D) Limitatoarele de tensiune. Este vorba despre aparate destinate sa impiedice ca diferenţa de potenţial dintre doi conductori sau dintre conductori şi masa sau pamant, să depăşească o valoare determinata. Adesea aceste dispozitive sunt construite în acelasi fel cu lampile cu descarcare dar, nefolosind la iluminat, ele nu pot să fie considerate ca lampi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde regulatoarele automate de tensiune (pozitia nr. 90.32).</p>\n<p class=\"lf-p\">E) Separatoarele. Aceste organe sunt destinate sa izoleze părţi ale liniilor; ele sunt cu rupere lenta şi spre deosebire de întrerupătoare ele nu sunt în general utilizate pentru a intrerupe circuitele în sarcina.</p>\n<p class=\"lf-p\">F) Regulatoarele de unda. Se înţelege prin acest termen ansamblele constituite din bobine de inductanta, condensatori etc., plasate în serie sau în paralel cu circuitele pentru a absorbi supratensiunile. Prezentate separat, bobinele şi condensatorii, chiar destinati să fie utilizati în stare de regulatoare de unda, urmeaza regimul lor propriu.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune) părţile aparatelor de la aceasta pozitie sunt cuprinse la pozitia nr. 85.38.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude ansamblele de aparate (altele decat ansamblele simple de întrerupătoare) cuprinse mai sus (pozitia nr. 85.37).</p>\n<p class=\"lf-p\">85.36 - APARATURA PENTRU COMUTAREA, TAIEREA, PROTECTIA, BRANSAREA, RACORDAREA SAU CONECTAREA CIRCUITELOR ELECTRICE (DE EXEMPLU INTRERUPATOARE, COMUTATOARE, RELEE, SIGURANTE, REGULATOARE DE UNDA, FISE ŞI PRIZE DE CURENT, DULII PENTRU LAMPI, CUTII DE JONCTIUNE), PENTRU O TENSIUNE DE MAXIMUM 1.000 VOLTI.</p>\n<p class=\"lf-p\">8536.10 - Sigurante şi întrerupătoare cu elemente fuzibile 8536.20 - Întrerupătoare automate de circuit (disjunctoare) 8536.30 - Alte aparate pentru protectia circuitelor electrice</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Relee:</div>\n<p class=\"lf-p\">8536.41 - - Pentru o tensiune de maximum 60 V 8536.49 - - Altele 8536.50. Alte întrerupătoare, separatoare şi comutatoare</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Dulii pentru lampi, fise şi prize de curent:</div>\n<p class=\"lf-p\">8536.61 - - Dulii pentru lampi 8536.69 - - Altele 8536.90 - Alte aparate Pozitia cuprinde aparatura electrica conceputa pentru o tensiune de maximum 1000 volti şi în esenta utilizata în locuintele sau instalatiile industriale. În schimb, sunt cuprinse la pozitia nr. 85.35. aparatele din această categorie concepute pentru o tensiune peste 1.000 volti.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia cuprinde:</p>\n<p class=\"lf-p\">I. - APARATELE PENTRU INTRERUPERE SAU SECTIONARE Aceste aparate conţinând în esenta un dispozitiv destinat sa deschidă sau sa inchida circuitele în care sunt intercalate (întrerupătoare şi sectionatoare). sau chiar sa inlocuiasca un circuit sau un sistem de circuite cu altul (comutatoare) sunt numite uni, bi, tripolare în functie de numărul de conductoare prevăzute. Apartin, de asemenea, la aceasta grupa releele, care sunt organe de intrerupere cu comanda automata.</p>\n<p class=\"lf-p\">A) Întrerupătoare. Gama de întrerupătoare de la aceasta pozitie se intinde de la intrerupatoarele pentru aparatele de radio, instrumentele electrice etc., până la intrerupatoarele de joasa tensiune, pentru instalatiile casnice de exemplu (tumblers), intrerupatoarele cu maneta, rotative, cu para, cu buton etc.) şi la intrerupatoarele pentru aplicatiile industriale cum sunt intrerupatoarele de capat de cursa, combinatoarele (intrerupatoarele) cu came, micro-intrerupatoarele, detectoarele (intrerupatoarele) de proximitate.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sunt, de asemenea, cuprinse aici intrerupatoarele comandate prin deschiderea sau închiderea portilor şi intrerupatoarele automate termoelectrice (starteri) pentru amorsarea descarcarii în lampi sau tuburi fluorescente.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru celelalte produse clasificate aici sunt menţionate comutatoarele electrice CA, care conţin circuite de intrare şi de iesire cuplate optic (comutatoare CA cu tiristoare, izolate), comutatoarele electronice, inclusiv comutatoarele electronice cu protecţie termica, care conţin un tranzistor şi un microcircuit logic (tehnologie hibrida) pentru o tensiune de maximum 1000 volti şi comutatoarele electromecanice cu scurgere pentru o intensitate de maximum 11 amperi.</p>\n<p class=\"lf-p\">Din contra, inchizatoarele electrice se clasifica la pozitia nr. 83.01.</p>\n<p class=\"lf-p\">B) Comutatoarele. Aceste aparate sunt utilizate pentru a pune după dorinţa un circuit în legătură electrica cu unele sau altele dintre circuite.</p>\n<p class=\"lf-p\">La tipul cel mai simplu, o linie este conectata la o borna centrala, care, cu ajutorul unui brat mobil, poate să fie legata de oricare dintre liniile unui ansamblu secundar. Unele dintre comutatoarele speciale care permit să se realizeze combinatii complexe de circuite, sunt denumite combinatoare sau controloare care sunt folosite, în mod special, pentru pornirea motoarelor electrice sau comanda vehiculelor electrice; aparatele de acest tip conţin adesea, în plus, un dispozitiv de comutare, un anumit numar de rezistente care pot să fie inserate în circuit în functie de necesităţi (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 85.33). Pozitia cuprinde şi alte tipuri sau aparate de comutare complicate, prevăzute cu dispozitive mecanice de transfer şi utilizate în mod special în posturile de radio sau de televiziune.</p>\n<p class=\"lf-p\">C) Relee. Releele sunt dispozitive automate cu ajutorul cărora un circuit este comandat sau controlat în functie de variatiile care se produc în acest circuit sau în altul. Ele au aplicaţii în domenii foarte variate, cum sunt telecomunicatiile, semnalizarea cailor de comunicatie, comanda sau protectia masinilor-unelte. Se deosebesc în mod special:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>În functie de principiul pe care sunt bazate: releele electromagnetice (sau cu solenoid), cu magnet permanent, termoelectrice, cu inductie, electrostatice, fotoelectrice, electronice etc.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>În functie de rolul în vederea caruia ele sunt concepute: releele cu intensitate maxima, cu tensiune minima sau maxima, diferentiale, cu declansare instantanee, temporizate etc.</div>\n<p class=\"lf-p\">Sunt, de asemenea, considerate ca relee, contactoarele care sunt aparate de intrerupere cu rapel automat care să nu aibe oprire mecanica şi care nu sunt actionate manual ci în general comandate şi mentinute prin curent electric.</p>\n<p class=\"lf-p\">Grupa cuprinde, în principal, intrerupatoarele de circuite. Modelele cu elemente fuzibile conţin conductoare (fire sau lame) care au proprietatea de a se topi atunci când curentul depăşeşte o anumita intensitate, care intrerupe în felul acesta circuitul pe care sunt intercalate. Caracteristicile lor variaza în functie de exigentele de utilizare. Intrerupatoarele de circuite cu cartus constau dintr-un tub în care este asezat un fir fuzibil şi ale cărui extremitati poarta o bareta metalica care formeaza contactele; alte tipuri au un soclu - suport prevăzut cu borne şi o piesa mobila pe care este montat fuzibilul, care se insurubeaza sau se introduce în suport în asa fel încât sa stabileasca conexiunea. Sunt clasate aici numai aparate complete prevăzute cu fuzibilele lor, dar de asemenea, prezentate separat, suporturile, tabachere, busoane etc. cu excepţia celor care sunt complet realizate din material izolant sau care au cel mult piese simple metalice de asamblare (pozitia nr. 85.47), ca şi fuzibilele gata pentru folosirea în aceasta stare, cum sunt tronsoanele de file prevăzute cu ochete sau alte dispozitive de conexiune. Din contra, firele şi lamele pentru fuzibile, prezentate altfel decat gata pentru montarea în aceasta stare, urmeaza regimul materiei constitutive.</p>\n<p class=\"lf-p\">Exista, de asemenea întrerupătoare de circuite cu organe indestructibile, cum sunt disjunctoarele care, cu ajutorul în mod special al dispozitivelor electromagnetice, intrerup în mod automat circuitul atunci când intensitatea curentului depăşeşte valoarea limita prevăzută.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude transformatoarele de tensiune constanta (pozitia nr. 85.04) şi regulatoarele automate de tensiune (pozitia nr. 90.32).</p>\n<p class=\"lf-p\">III. - APARATURA PENTRU BRANSARE, RACORDARE SAU CONECTARE Aceasta aparatura este utilizata pentru a lega între ele diferitele părţi ale unui circuit electric.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cuprinde în mod special:</p>\n<p class=\"lf-p\">A) Fisele şi prizele de curent, care se folosesc pentru legarea la o retea în general fixa a unui aparat sau a unui element al unei instalaţii mobile. Exista diferite tipuri de aparate din această categorie. cum ar fi:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Fisele şi prizele (inclusiv prelungitoare pentru fir flexibil) care funcţionează prin adaptarea unui element tata (fisa) la un element mama corespunzător; în afara broselor şi dispozitivelor analoge necesare la conectarea electrica, aceste fise şi prize cuprind adesea un contact suplimentar pentru punerea la pamant.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Prizele cu contact glisant, cum sunt periile pentru masinile generatoare şi colectoarele de curent pentru materialul de tractiune sau de ridicare (cap de trolee, patine etc.), cu excepţia articolelor din această categorie din carbo din grafit (pozitia nr. 85.45), Aceste articole constau din blocuri de metal, de table metalice sau de benzi stratificate şi faptul ca sunt unse (acoperite) exterior cu un strat lubrifiant de grafit nu are ca efect excluderea de la aceasta pozitie.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Duliile pentru lampi, valve, tuburi etc.; unele dintre dulii prezinta forme particulare, cum sunt cele numite false lumanari, care sunt montate pe candelabre şi cele în forma de aplice de perete; aceasta particularitate nu afectează incadrarea lor, în măsura în care functia lor principala rămâne cea de priza de curent.</div>\n<p class=\"lf-p\">Când sunt prezentate montate pe fire, prizele de curent urmeaza regimul respectivelor fire (pozitia nr. 85.44).</p>\n<p class=\"lf-p\">B) Alte contacte. Sunt în mod special racordurile domino şi dispozitivele de strangere a firelor, ca şi dispozitivele terminale (clesti crocodili, ochete etc.) care sunt montate la extremitatea conductoarelor pentru a le usura conexiunea.</p>\n<p class=\"lf-p\">Apartin, de asemenea, acestui grup rigletele de atasare utilizate la radio sau la unele dintre alte ramuri şi care constau în general din baghete de material izolant prevăzute cu un anumit numar de contacte la care se racordeaza firele, cele mai adesea prin sudare.</p>\n<p class=\"lf-p\">C) Cutiile de jonctiune, de derivare, de intrerupere, de extremitate etc. Este vorba despre cutiile prevăzute interior cu borne sau alte dispozitive de conexiune pentru fire electrice. Cutiile care nu sunt prevăzute cu mijloace de conexiune, folosite numai ca invelis protector sau pentru menţinerea unei mase izolante pe un racord realizat separat, urmeaza regimul materialului constitutiv.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.38.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Rezistentele nelineare care depind de tensiune (varistori sau varistante) utilizate ca limitatoare de tensiune (pozitia nr. 85.33). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Asamblarile de aparate (altele decat asamblarile simple de întrerupătoare) menţionate mai sus (pozitia nr. 85.37). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Diodele cu semiconductor utilizate ca limitatoare de tensiune (pozitia nr. 85.41). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.37 - TABLOURI, PANOURI, CONSOLE, PUPITRE, DULAPURI ŞI ALTE SUPORTURI ECHIPATE CU MAI MULTE APARATE DE LA POZITIILE NR. 85.35 SAU 85.36, PENTRU CONTROLUL SAU DISTRIBUIREA ELECTRICITATII, INCLUSIV CELE CARE INCORPOREAZA INSTRUMENTE SAU APARATE DE LA CAPITOLUL 90, ALTELE DECAT APARATELE DE COMUTARE DE LA POZITIA NR. 85.17.</p>\n<p class=\"lf-p\">8537.10 - Pentru o tensiune de maximum 1.000 V 8537.20 - Pentru o tensiune peste 1.000 V Acestea constau din asamblarea unui anumit numar de aparate de la cele doua pozitii anterioare (comutatoare, întrerupătoare de circuite etc.) pe un tablou, un panou, o consola, un pupitru, un dulap sau un alt suport. În general conţin, de asemenea, dispozitive de măsura, ca şi adesea, unele alte aparate auxiliare, cum sunt transformatoarele, lampile, regulatoarele de tensiune, reostatele etc., sau diagrame luminoase care reprezinta circuitul.</p>\n<p class=\"lf-p\">Exista o varietate mare de tablouri, panouri etc. pentru comanda sau pentru distribuţie, care merg de la tablourile mici care nu au decat cateva comutatoare, fuzibile etc. utilizate în mod special pentru instalatiile de iluminat, până la tablourile de comanda mult mai complexe pentru masinile-unelte, laminoare, centrale electrice, statii de radio etc. şi instalatiile care regrupeaza mai multe materiale vizate în articolele de la aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia cuprinde, de asemenea:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Dulapurile de comanda numerica care incorporeaza o masina automata de prelucrare a informatiei, care sunt destinate sa comande în mod special masinile-unelte.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Comutatoarele cu program fix pentru comanda aparatelor; este vorba despre dispozitivele care permit utilizatorului sa aleaga între mai multe operaţii sau programe de operaţii. Sunt utilizate în mod special la aparatele de uz casnic cum sunt masinile de spalat rufe sau vase.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Aparatele de comanda programabile numite \"controlori programabili\" care sunt aparate numerice cu memorie programabila care permit stocarea instructiunilor care se referă la punerea în aplicare a unora dintre functiile specifice (cum sunt functiile logice, secventiale, de cronometrare, de calcul şi aritmetice), care vizeaza sa comande, prin intermediul modulelor de intrare, de iesire, numerice sau analogice, diferite tipuri de masini.</div>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia nu cuprinde la aparatele pentru controlul automat de la pozitia nr. 90.32.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile materialului de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.38.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Centralele telefonice (pozitia nr. 85.17). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Asamblarile simple cum sunt cele constituite din două comutatoare şi un conector (pozitia nr. 85.35 sau 85.36). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Intrerupatoarele orare şi alte aparate care permit să se declanseze un mecanism după o perioadă de timp determinata, prevăzute cu o miscare de ceasornic sau un motor sincron (pozitia nr. 91.07). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.38 - PARTI DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.35, 85.36 SAU 86.37.</p>\n<p class=\"lf-p\">8538.10 - Tablouri, panouri, console, pupitre, dulapuri şi alte suporturi de la pozitia nr. 85.37, neechipate cu aparatele lor 8538.90 - Altele Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), aceasta pozitie cuprinde părţile materialelor care apartin celor trei pozitii anterioare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sunt în mod special clasificate aici, în măsura în care sunt clar de recunoscut ca atare, tablourile de comanda sau de distribuţie (în general din materiale plastice sau din metal), care nu sunt prevăzute cu instrumentele sau aparatele lor.</p>\n<p class=\"lf-p\">85.39 - LAMPI ŞI TUBURI ELECTRICE CU INCANDESCENTA SAU CU DESCARCARE, INCLUSIV ARTICOLELE ASA ZISE \"FARURI ŞI PROIECTOARE ETANSE\", LAMPI ŞI TUBURI CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSII; LAMPI CU ARC.</p>\n<p class=\"lf-p\">8539.10 - Articole asa zise \"faruri şi proiectoare etanse\"</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte lampi şi tuburi cu incandescenta, cu excepţia celor de raze ultraviolete sau infrarosii:</div>\n<p class=\"lf-p\">8539.21 - - Halogene, cu tungsten 8539.22 - - Altele, cu o putere de maximum 200 W şi cu o tensiune peste 100 V 8539.29 - - Altele</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Lampi şi tuburi cu descarcare, altele decat cele cu raze ultraviolete:</div>\n<p class=\"lf-p\">8539.31 - - Fluorescente, cu catod cald 8539.32 - - Lampi cu vapori de mercur sau de sodiu; lampi cu halogenura metalica 8539.39 - - Altele</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Lampi şi tuburi cu raze ultraviolete sau infrarosii; lampi cu arc:</div>\n<p class=\"lf-p\">8539.41 - - Lampi cu aer 8539.49 - - Altele 8539.90 - Părţi Lampile şi tuburile clasificate aici constau din invelisuri de sticlă sau de cuart de forme diferite, care conţin dispozitivele necesare pentru transformarea energiei electrice în lumina vizibila sau în raze ultraviolete sau infrarosii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia cuprinde ansamblul lampilor şi tuburilor din această categorie, indiferent de aplicatiile particulare pentru care sunt concepute de exemplu lampile şi tuburile de descarcare pentru producerea luminii de blitz pentru fotografiere.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se clasifica aici lampile şi tuburile cu filament incandescent, lampile şi tuburile cu descarcare în gaze sau de vapori şi lampile cu arc.</p>\n<p class=\"lf-p\">A. - ARTICOLELE ASA ZISE \"FARURI ŞI PROIECTOARE ETANSE\"</p>\n<p class=\"lf-p\">Aceste articole sunt uneori concepute pentru a fi incastrate direct în caroseria anumitor vehicule; constau dintr-o lentila şi un reflector asamblate în sistem monobloc, în interiorul unei lampi vidate sau umplute cu gaz.</p>\n<p class=\"lf-p\">B. - ALTE LAMPI ŞI TUBURI CU INCANDESCENTA, CU EXCEPŢIA CELOR CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSII (VEZI PARTEA D) În cazul acestor lampi şi tuburi, lumina este produsa printr-un conductor special, numit filament (din metal sau carbon), pe care trecerea curentului îl incalzeste până la incandescenta. După caz, invelisul care contine respectivul filament este vidat (lampile cu vid) sau umplut, la o presiune mica, cu un gaz inert (lampile cu atmosfera gazoasa). Invelisul este cel mai adesea din sticlă alba, dar poate să fie, de asemenea, din sticlă colorata şi are la baza sa (soclu) contacte pentru alimentare cu curent şi dispozitivul (soclul cu surub sau soclul în baioneta) de fixare a lampii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Exista numeroase tipuri de lampi cu incandescenta, cum sunt lampile sferice, simple sau cu gat, lampile în forma de para, de ceapa sau de flacara, lampile tubulare, drepte sau curbe, şi lampile cu efecte particulare (lampile cu piatra sfaramata, pentru iluminari, decoratii, pomi de Craciun etc.).</p>\n<p class=\"lf-p\">Se clasifica aici, de asemenea, lampile halogene.</p>\n<p class=\"lf-p\">C. - LAMPILE ŞI TUBURILE CU DESCARCARE, ALTELE DECAT CU RAZE ULTRAVIOLETE (VEZI PARTEA D) Aceste lampi constau dintr-un invelis de sticlă, în general tubular, sau dintr-un invelis de cuart, cel mai adesea imbracat într-un invelis de sticlă, prevăzut cu electrozi şi care contine, sub presiune slaba, fie un gaz care să aibă proprietatea de a deveni luminiscent sub efectul unei descarcari electrice, fie un corp de natura sa degaje vapori care să aibă proprietatea analoga, fie în acelasi timp un gaz şi o substanţa care se evapora. Unele dintre tuburi conţin supape pentru evacuarea compusilor care rezultă din contactul gazelor cu electrozii sau un sistem de racire, prin circulatia apei prin invelisul dublu izolant de exemplu. Adesea peretele intern al invelisului este acoperit, sub forma unei pelicule subtiri, cu substante speciale care transforma razele ultraviolete într-un flux luminos vizibil, care mareste în felul acesta lumina utila a ansamblului (lampi şi tuburi fluorescente). În functie de tensiunea de alimentare la care ele funcţionează, lampile şi tuburile cu descarcare în gaze şi vapori sunt numite de tensiune înaltă sau de tensiune joasa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Printre principalele tipuri de lampi sau tuburi de această categorie, se pot menţiona:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Tuburile de descarcare în gaze propriu-zise, care utilizeaza, după caz, gazele numite nobile, cum sunt neonul, heliul, argonul etc. sau gazele obisnuite, cum sunt azotul sau gazul carbonic, inclusiv lampile de descarcare cu lumina intermitenta, utilizate la fotografiere, pentru examenele stroboscopice etc.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Lampile cu vapori de sodiu.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Lampile cu vapori de mercur.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Lampile cu lumina mixta, care sunt becuri cu atmosfera gazoasa care contine în acelasi timp un filament incandescent şi un dispozitiv de descarcare.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Lampile cu halogenura metalica.</div>\n<p class=\"lf-p\">Lampile şi tuburile cu descarcare au aplicaţii numeroase. Sunt utilizate pentru iluminarea strazilor, locuintelor, birourilor, atelierelor, masinilor restaurantelor, magazinelor etc. sau pentru scopuri decorative sau publicitare. În timp ce unele elemente sunt drepte sau numai curbate, altele au forma de arabescuri, de litere, de cifre, de stele etc.</p>\n<p class=\"lf-p\">D. - LAMPILE ŞI TUBURILE CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSII Lampile cu raze ultraviolete sunt utilizate în medicina (actinoterapie), în laboratoare sau au diferite alte utilizari (lampile cu lumina neagra pentru teatru şi lampile germicide de exemplu). Ele constau de obicei dintr-un tub din cuart topit transparent care contine mercur şi este adesea imbracat într-un al doilea invelis de sticlă.</p>\n<p class=\"lf-p\">Lampile cu raze infrarosii sunt lampi cu incandescenta special concepute pentru a emite o radiatie infrarosie. Adesea, o parte sferică sau parabolica a becului este placata interior prin cuprare sau argintare care formeaza reflectorul. Aceste lampi sunt utilizate în mod special în medicina pentru tratarea diferitelor afecţiuni sau în industrie ca sursa de căldură.</p>\n<p class=\"lf-p\">E. - LAMPILE CU ARC În cazul lampilor din această categorie, lumina este produsa printr-un arc, sau printr-un arc şi prin incandescenta unui electrod sau a doi electrozi între care apare şi se menţine acest arc. Acesti electrozi sunt realizati din carbon sau de tungsten. La unele lampi, un dispozitiv automat, numit regulator, apropie electrozii pentru amorsarea arcului şi îi menţine apoi, în ciuda consumarii lor progresive, la o distanta constanta. Lampile pentru curentul alternativ conţin electrozi de amorsare suplimentari. La unele dintre lampi, numite lampi deschise, arcul arde în aer liber; la altele, el arde în vas aproape inchis, incinta unde straluceste arcul electric necomunicand cu atmosfera exterioara decat cu ajutorul sicanelor special prevăzute în invelisul de sticlă.</p>\n<p class=\"lf-p\">Spre deosebire de alte lampi sau tuburi pentru iluminatul electric, lampile cu arc constituie o aparatura relativ complicata, fără ca ansamblul sa piarda prin aceasta caracterul de lampa simpla în sensul prezentei pozitii.</p>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), sunt, de asemenea, clasificate aici părţile lampilor sau tuburilor de la aceasta pozitie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Baloanele şi invelisurile tubulare de sticlă şi părţilor lor de sticlă, cu condiţia ca acestea din urma să prezinte caracteristicile esentiale (spre exemplu, reflectoarele de lampi şi proiectoarele) (pozitia nr. 70.11). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Intrerupatoarele automate termoelectrice (startere) pentru amorsarea lampilor sau tuburilor fluorescente (pozitia nr. 85.36). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Lampile şi tuburile electronice etc. de la pozitia nr. 85.40. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Carbunii pentru lampi cu arc şi filamente de carbon pentru lampi cu incandescenta (pozitia nr. 85.45). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>Lampile şi tuburile pentru producerea luminii tip \"blitz\" pentru fotografiere de la pozitia nr. 90.06. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.40 - LAMPI, TUBURI ŞI VALVE ELECTRONICE CU CATOD CALD, CU CATOD RECE SAU CU FOTOCATOD (DE EXEMPLU LAMPI, TUBURI ŞI VALVE CU VID, CU VAPORI SAU CU GAZ, TUBURI REDRESOARE CU VAPORI DE MERCUR, TUBURI CATODICE, TUBURI ŞI VALVE PENTRU CAMERE DE TELEVIZIUNE), ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.39.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Tuburi catodice pentru receptoare de televiziune, inclusiv tuburile pentru monitoare video:</div>\n<p class=\"lf-p\">8540.11 - - În culori 8540.12 - - Alb negru sau altele monocrome 8540.20 - Tuburi pentru camere de televiziune; tuburi convertizoare sau intensificatoare de imagini; alte tuburi cu fotocatod 8540.40 - Tuburi de vizualizare a datelor grafice, în culori, ecranul având distanta între puncte de 0,4 mm.</p>\n<p class=\"lf-p\">8540.50 - Tuburi de vizualizare a datelor grafice, în alb negru sau altele monocrome.</p>\n<p class=\"lf-p\">8540.60 - Alte tuburi catodice.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Tuburi pentru hiperfrecvente (tuburi cu microunde) (de exemplu magnetroane, klistroane, tuburi cu unde progresive, carcinotroane); cu excepţia tuburilor comandate prin grila:</div>\n<p class=\"lf-p\">8540.71 - - Magnetroane 8540.72 - - Clistroane 8540.79 - - Altele</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Alte lampi, tuburi şi valve:</div>\n<p class=\"lf-p\">8540.81 - - Tuburi de receptie sau de amplificare 8540.89 - - Altele</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Părţi:</div>\n<p class=\"lf-p\">8540.91 - - De tuburi catodice 8540.99 - - Altele Pozitia cuprinde în exclusivitate la lampile, tuburile şi valvele în care se utilizeaza în diferite scopuri emisiunea de electroni pornind de la un catod în vid sau în atmosfera gazoasa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aceste lampi, tuburi şi valve se impart în trei categorii: cele cu catod cald, în care catodul trebuie să fie încălzit pentru a provoca emisiunea de electroni: cele cu catod rece; cele cu fotocatod, în care catodul este excitat prin lumina. După numărul de electrozi pe care îi prezinta, ele sunt numite: diode, triode, tetrode etc. Uneori, se reunesc în acelasi invelis doua sisteme sau mai multe destinate unor functii diferite (lampi multiple). Invelisul este din sticlă, din ceramica sau din metal (aceste diferite materiale, putand să fie utilizate în acelasi timp), şi care pot sa conţină dispozitive de racire (radiatoare cu aripioare, circulatia apei etc.).</p>\n<p class=\"lf-p\">Exista numeroase varietati de lampi, tuburi sau valve electronice, din care unele sunt concepute pentru scopuri speciale, cum sunt tuburile pentru hiperfrecventa (de exemplu magnetroane, clistroane, tuburi cu unde progresive, carcinotroane), lampi numite discuri etanse, lampi şi tuburi stabilizatoare, tiratroane, ignitroane.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia cuprinde:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Lampile, tuburile şi valvele pentru redresarea curentului electric. Aceste articole sunt concepute pentru redresarea curentului alternativ în curent continuu. Pot fi cu vid, sau cu gaz sau cu vapori (de exemplu de mercur), şi au, în general, doi electrozi. Unele dintre redresoare prezinta de asemenea grile de comanda (de exemplu tiratroane) care permit să se controleze functionarea sau chiar să se inverseze aceasta (permitand în felul acesta să se transforme un curent continuu în curent alternativ).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Tuburile catodice.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Tuburile pentru camerele de televiziune (de exemplu orticoni, vidiconi). Aceste tuburi cu fascicol electronic sunt utilizate pentru a transforma o imagine optica într-un semnal electric corespunzător, în general printr-un procedeu de baleiere. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Tuburile convertizoare de imagine care sunt tuburi cu vid în care proiectia unei imagini (în general în infrarosu) pe o suprafaţa fotoemitatoare antreneaza producerea unei imagini corespunzătoare vizibile pe o suprafaţa luminiscenta. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Tuburi intensificatoare de imagine care sunt tuburi electronice în care proiectia unei imagini pe o suprafaţa fotoemitatoare antreneaza producerea unei imagini corespunzătoare mai luminoasa pe o suprafaţa luminiscenta. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Alte tuburi catodice care transforma semnalele electrice în imagini în mod direct sau indirect (de exemplu tuburi cu memorie). În tuburile pentru receptoarele de televiziune sau pentru monitoarele video, electronii care provin de la unul sau mai mulţi catozi sunt proiectati, după ce au fost concentrati, deflectaţi etc. sub forma unui fascicol pe perete intern (în general extremitatea tubului), prevăzut cu substante fluorescente unde fac să apară imaginea televizata. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Tuburile catodice sunt, de asemenea, utilizate la aparatele radar, la osciloscoape sau la unele aparate terminale de la sistemele de tratare a informatiei (tuburi de afisare).</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Tuburi fotoemitatoare cu vid sau cu gaz (numite de asemenea celule fotoemitatoare) compuse dintr-un tub de sticlă sau de cuart care contine doi electrozi din care unul, catodul, contine un strat de substanţa fotosensibila (în mod obisnuit metalele alcaline); sub actiunea luminii, acest strat emite electroni care fac ca spatiul care separa electrozii sa devina bun conducator de electricitate şi electronii sunt colectati la anod.</div>\n<p class=\"lf-p\">Fotomultiplicatoarele sunt tuburi fotosensibile cu vid care cuprind un catod fotoemitator şi multiplicator de electroni.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Alte lampi, tuburi şi valve. Sunt în general cu vid şi unele conţin mai mulţi electrozi. Sunt folosite pentru producerea oscilatiilor de înaltă frecventa, ca amplificatoare, ca detectoare, ca şi convertere de scanare pentru transformarea imaginilor (fără interventia unui fotocatod) etc.</div>\n<p class=\"lf-p\">PARTI Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile lampilor, tuburilor, valvelor etc., de la aceasta pozitie, cum sunt electrozii (catozii, grilele, anozii). invelisurile (altele decat de sticlă) pentru tuburi, bratarile anti-implozive pentru tuburile catodice, blocurile de deviere care se fixeaza în jurul gatului de la aceste tuburi pentru a realiza baleirea imaginii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Ecranele şi conurile de sticlă ale invelisurilor pentru tuburi catodice (pozitia nr. 70.11). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Redresoare de vapori de mercur cu cuva metalica (pozitia nr. 85.04). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Tuburile cu raze X (pozitia nr. 90.22). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">85.41 - DIODE, TRANZISTORI ŞI DISPOZITIVE SIMILARE CU SEMICONDUCTORI; DISPOZITIVE FOTOSENSIBILE CU SEMICONDUCTORI, INCLUSIV CELULE FOTOVOLTAICE CHIAR ASAMBLATE IN MODULE SAU MONTATE IN PANOURI; DIODE EMITATOARE DE LUMINA; CRISTALE PIEZOELECTRICE MONTATE (+).</p>\n<p class=\"lf-p\">8541.10 - Diode, altele decat fotodiodele şi diodele emitatoare de lumina</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">-</span>Tranzistori, altii decat fototranzistori:</div>\n<p class=\"lf-p\">8541.21 - - Cu putere de disipare sub 1 W 8541.29 - - Altele 8541.30 - Tiristori, diacuri şi triacuri, altele decat dispozitivele fotosensibile 8541.40 - Dispozitivele fotosensibile cu semiconductoare, inclusiv celulele fotovoltaice chiar asamblate în module sau montate în panouri; diode emitatoare de lumina 8541.50 - Alte dispozitive cu semiconductori 8541.60 - Cristale piezoelectrice montate 8541.90 - Părţi A. - DIODE, TRANZISTOARE ŞI DISPOZITIVE SIMILARE CU SEMICONDUCTORI Articolele din aceasta grupa sunt definite la Nota 5A) a acestui Capitol.</p>\n<p class=\"lf-p\">Este vorba despre dispozitive a caror functionare este bazata pe proprietăţile electronice al unora dintre materialele numite semiconductori.</p>\n<p class=\"lf-p\">Aceste materiale se caracterizeaza prin rezistivitatea lor care, la temperatura mediului, este cuprinsa între cea a conductorilor (metale) şi cea a izolatorilor. Ele constau în mod special, fie din unele minereuri (galena cristalina de exemplu), fie din elemente chimice cu valenta 4 (germaniu, siliciu etc.), fie dintr-o combinaţie a elementelor chimice (de exemplu de valenta 3 şi de valenta 5; arseniura de galiu, antimoniura de indiu etc.).</p>\n<p class=\"lf-p\">Cele care constau dintr-un element chimic au valenta 4 sunt în general monocristaline. Nu sunt utilizate în starea aceasta ci după ce au fost foarte usor dopate, intr-o proportie exprimata în părţi pe milion, cu ajutorul unei impuritati determinate (dopant).</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru un element de valenta 4, impuritatea poate să constea fie dintr-un element de valenta 5 (fosfor, arsenic, antimoniu etc.), fie dintr-un element cu valenta 3 (bor, aluminiu, galiu, indiu etc.). În primul caz, se obtine un semiconductor de tipul N, caracterizat printr-un exces de electroni (cu sarcina negativa) în cel de al doilea caz, un semiconductor de tipul P care se caracterizeaza printr-o lipsa de electroni, adica cu predominanta golurilor (cu sarcina pozitiva).</p>\n<p class=\"lf-p\">Materialele semiconductoare care rezultă din asocierea elementelor chimice de valenta 3 şi a elementelor de valenta 5 sunt de asemenea dopate.</p>\n<p class=\"lf-p\">În ceea ce priveste materialele semiconductoare care constau din unele minereuri, impuritatile pe care le conţin în mod natural ţin loc de dopanti.</p>\n<p class=\"lf-p\">Dispozitivele cu semiconductori ce apartin prezentului grup au în general una sau mai multe jonctiuni între materiile semiconductoare de tipul P şi de tipul N.</p>\n<p class=\"lf-p\">Printre aceste dispozitive, se pot menţiona:</p>\n<p class=\"lf-p\">I. Diodele. Sunt dispozitive cu doua borne, care nu conţin decat o singura jonctiune PN şi care permite trecerea curentului într-un sens (sensul de trecere) şi ofera, în schimb, o foarte mare rezistenta în celalalt sens (sens blocat). Ele sunt utilizate pentru detectare, redresare, comutare etc.</p>\n<p class=\"lf-p\">Principalele tipuri de diode sunt: diodele de semnal, diodele redresoare de putere, diodele regulatoare de tensiune, diodele de tensiune de referinţa.</p>\n<p class=\"lf-p\">II. Tranzistorii. Este vorba despre dispozitive cu trei sau patru borne susceptibile sa furnizeze o amplificare, o oscilatie, o transformare de frecventa sau o comutare a curentilor electrici. Functionarea dispozitivului este bazata pe variatia rezistivitatii între cele doua borne atunci când un camp electric este aplicat la a treia dintre aceste borne. Semnalul de comanda sau campul care este aplicat este mai slab decat semnalul de iesire provocat prin modificarea rezistentei, ceea ce se traduce printr-o amplificare a semnalului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Apartin în mod special la categoria tranzistoarelor:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Tranzistorii bipolari care sunt dispozitive cu trei borne care au doua jonctiuni de tip dioda şi a caror actiune depinde în acelasi timp de purtatorii de sarcina pozitivi şi negativi (de unde denumirea de bipolar).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Tranzistorii cu efect de camp (cunoscuti de asemenea sub numele de semiconductori cu oxid metalic (MOS) care pot sa conţină sau nu jonctiuni şi a caror functionare depinde de saracirea (sau de imbogatirea) indusa purtatorilor de sarcina care se afla între cele doua borne. Functionarea tranzistoarelor cu efect de camp nu depinde decat de un singur tip de purtator de sarcina (de unde denumirea unipolara). Tranzistorii de tipul MOS pot să aibă patru borne şi sunt denumiti tetrade.</div>\n<p class=\"lf-p\">III. Dispozitivele similare cu semiconductori. Sunt de avut în vedere ca dispozitive asemanatoare, în sensul prezentului grup, dispozitivele cu semiconductori a caror functionare este bazata pe variatia rezistivitatii, sub influenţa unui camp electric.</p>\n<p class=\"lf-p\">Apartin în mod special la această categorie:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Tiristorii, care sunt dispozitive constituite din patru zone de conductivitate (trei jonctiuni PN sau mai mult) de materiale semiconductoare prin care trece un curent, intr-o direcţie predeterminata atunci când impulsurile de comanda initiaza (asigura) conductia. Tiristorii funcţionează ca doi tranzistori complementari montati în opozitie. Ei sunt utilizati, fie ca redresoare controloare, fie ca întrerupătoare, fie ca amplificatoare.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Triacuri, care sunt tiristori triode bidirectionale constituite din cinci zone de conductivitate (patru jonctiuni PN) de materiale semiconductoare prin care trece un curent alternativ atunci când impulsurile de comanda provoaca conductie.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3)</span>Diacuri, care sunt dispozitive constituite din trei zone de conductivitate (doua jonctiuni PN) de materiale semiconductoare şi care sunt utilizate pentru a furniza la triacuri impulsuri pozitive sau negative necesare pentru functionarea lor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4)</span>Varactoare sau diode cu capacitate variabila.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5)</span>Dispozitive cu efect de camp, cum sunt gridistorii.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6)</span>Dispozitive cu efect \"Gunn\".</div>\n<p class=\"lf-p\">Pozitia exclude de aici, dispozitivele cu semiconductori care, spre deosebire de cele vizate mai sus, funcţionează în principal sub influenţa temperaturii, presiunii etc. Acesta este cazul, în mod special, al rezistentelor nelineare semiconductoare (termistori, varistori, magnetorezistente etc.) (pozitia nr. 55.33).</p>\n<p class=\"lf-p\">În ceea ce priveste dispozitivele fotosensibile care funcţionează sub actiunea razelor luminoase (fotodiode etc.), vezi grupa B.</p>\n<p class=\"lf-p\">Dispozitivele descrise mai sus sunt legate de aceasta pozitie, fie ca sunt prezentate în stare montata (adica sunt deja prevăzute cu conexiunile lor) sau sunt capsulate (componente), în starea nemontata (elemente) sau chiar sub forma discurilor (wafers) inca nedecupate. Materialele semiconductoare naturale (galena de exemplu) nu sunt cu toate acestea clasate aici decat dacă ele sunt montate.</p>\n<p class=\"lf-p\">Independent de excluderile deja menţionate, nu se clasifica la aceasta pozitie, elementele chimice de la Capitolul 28, cum sunt siliciul şi seleniul, dopate în vederea utilizarii lor în electronică, chiar decupate sub forma discurilor, plăcuţelor sau formelor analoge, lustruite sau nu, care au sau nu un strat epitaxial uniform, cu condiţia sa nu fi facut obiectul unui dopaj nici al unei difuzari selective, pentru a crea regiuni discrete.</p>\n<p class=\"lf-p\">B. - DISPOZITIVELE FOTOSENSIBILE CU SEMICONDUCTORI Grupa cuprinde dispozitive fotosensibile cu semiconductori în care radiatiile vizibile, infrarosii sau ultraviolete provoaca, prin efectul fotoelectric intern, o variatie a rezistivitatii sau aparitia unei forte electromotoare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tuburile fotoemitatoare (celule fotoemitatoare), a caror functionare este bazata pe efectul fotoelectric extern (fotoemisie) se clasifica la pozitia nr. 85.40.</p>\n<p class=\"lf-p\">Principalele tipuri de dispozitive fotosensibile cu semiconductori sunt urmatoarele:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1)</span>Celulele fotoconductoare (fotorezistente), constituite în mod obisnuit din doi electrozi în care se intercaleaza o substanţa semiconductoare (sulfura de cadmiu, sulfura de plumb etc.) care prezinta proprietatea de a oferi la trecerea curentului o rezistenta a carei valoare variaza în functie de intensitatea luminoasa aplicata celulei.</div>\n<p class=\"lf-p\">Ele sunt utilizate pentru detectarea flacarilor, pentru masurarea timpului de expunere la aparatele fotografice automate, pentru numararea obiectelor în miscare pentru dopajul automat, pentru deschiderea automata a usilor etc.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2)</span>Celulele fotovoltaice sau fotopilele care transforma direct lumina în energie electrica, fără a necesita surse exterioare de curent. Celulele cu seleniu sunt în principal utilizate pentru fabricarea luxmetrelor sau exponometrelor. Celulele cu siliciu au un randament mai ridicat şi se preteaza în mod special la folosirea pentru comanda şi reglare, pentru detectarea impulsurilor luminoase, pentru sistemele de comunicatii prin fibre optice etc.</div>\n<p class=\"lf-p\">Se deosebesc, în mod special, printre celulele fotovoltaice din această categorie:</p>\n<p class=\"lf-p\">1●) Celulele solare, celulele fotovoltaice cu siliciu care transforma direct lumina solara în energie electrica. Sunt în general utilizate ca surse de alimentare cu energie electrica a rachetelor sau satelitilor de cercetare spatiala, a emitatoarelor montane pentru cererea de ajutor etc.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se clasifica aici celulele solare, chiar asamblate în module constituite în panouri. Pozitia exclude panourile sau modulele prevăzute cu dispozitive chiar foarte simple (diode pentru directionarea curentului de exemplu), care să permită furnizarea unei energii direct utilizabile de exemplu de către un motor, un aparat de electroliza (pozitia nr. 85.01).</p></div>", "next": 239821}