Norme metodologice din 30 mai 2003

NORME METODOLOGICE din 30 mai 2003 privind colectarea creanţelor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi formularistica necesară realizării creanţelor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 3 iulie 2003 Ordonanta Guvernului nr. 61/2002:

Art. 5

Sunt competente sa gestioneze colectarea creanţelor bugetare autorităţile administraţiei publice centrale sau unităţile teritoriale ale acestora, după caz, autorităţile administraţiei publice locale ori alte instituţii publice abilitate sa administreze veniturile bugetare 1. Norme metodologice:

1.1. Organul competent sa gestioneze colectarea creanţelor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv stingerea creanţelor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a creanţelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, este Casa Nationala de Asigurări de Sănătate, prin unităţile sale teritoriale la care contribuabilii sunt luati în evidenta ca plătitori de contribuţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 6

2.1. Plătitor al obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este debitorul, personal, pentru obligaţiile declarate sau pentru cele pentru care organele competente stabilesc obligaţii de plata, ori persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) din ordonanta.

2.2.1. Plata obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către o alta persoana poate fi efectuată în numele debitorului de către un reprezentant împuternicit al debitorului, de către un debitor al acestuia sau de către o alta persoana în mod voluntar.

2.2.2. De asemenea, plata obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se efectuează de către o persoana obligată potrivit legii, respectiv cea care exercita ocrotirea părintească, tutorele sau curatorul debitorului.

2.3.1. Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au organizate sucursale şi/sau puncte de lucru, plătitor de obligaţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cat şi pentru cea a sucursalelor şi/sau a punctelor de lucru, după caz.

2.3.2. În cazul în care agentul economic are înregistrate sucursale, filiale sau agenţii, plata obligaţiilor şi depunerea declaraţiilor se vor efectua la casa de asigurări din raza de competenta. Documentele de plata cuprind obligatoriu şi următoarele informaţii:

Ordonanta:

Art. 7(1) În cazul în care obligaţia bugetară nu a fost achitată de debitor, sunt obligaţi la plata sumei datorate, după caz, în condiţiile legii, următorii

3.1. Atunci când debitorul nu face plata obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sunt obligaţi la plata acestora:

Moştenitorul care nu a acceptat moştenirea sau a renunţat la aceasta nu poate fi obligat la plata sumei datorate de debitor;

În cazul în care debitorul persoana juridică este supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, la plata obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt obligate, conform răspunderii proporţionale: persoana juridică care îşi sporeşte patrimoniul prin absorbtia debitorului; persoana juridică care se înfiinţează ca urmare a fuziunii debitorului cu alta persoana juridică; persoanele juridice care se înfiinţează ca urmare a divizării totale a debitorului sau care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a acesteia; debitorul, persoanele juridice înfiinţate ori care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a divizării parţiale a debitorului;

În cazul în care judecătorul-sindic a dispus angajarea răspunderii persoanelor conform prevederilor legale în materie, organele de executare ale caselor de asigurări de sănătate, în temeiul sentinţei definitive şi executorii, vor începe procedura de executare silită impotriva acestora;

Garanţiile reale care se vor constitui vor fi: contractul de ipoteca pentru bunuri imobile - teren şi/sau construcţii - ori contractul de gaj pentru bunuri mobile.

Contractele de ipoteca şi/sau gaj vor fi încheiate în condiţiile prevăzute de Codul civil.

Persoana care şi-a asumat angajamentul de plata trebuie sa depună toate diligenţele pentru a efectua publicitatea contractelor de ipoteca şi gaj la Cartea funciară, respectiv la Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare;

Ordonanta:

Art. 9(1) Obligaţiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează

4.1. Prin termene de plata a obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se înţelege termenele de plata scadente stabilite prin decizii ale preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru cele care nu au termene de plata prevăzute de lege, precum şi cele stabilite prin acte de verificare a modului de determinare a contribuţiilor ori prin grafice de acordare a înlesnirilor la plata, întocmite sau aprobate, conform legii, după caz, de organele competente ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ordonanta:

Art. 10

5.1.1. Plata diferenţelor de obligaţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contribuţii, precum şi accesoriile aferente acestor diferenţe stabilite prin acte de control fata de obligaţiile declarate, precum şi a obligaţiilor fata de Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate stabilite prin procese-verbale de calcul al dobânzilor şi penalitatilor de întârziere calculate pentru obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate aferente anului curent, neachitate la termen, se face la termenul stabilit în funcţie de data comunicării acestora, astfel:

5.1.2. La aceleaşi termene şi în aceleaşi condiţii se plătesc şi alte penalităţi stabilite de organele competente prin procese-verbale sau documente de constatare, după caz, pentru nevirarea sumelor calculate şi reţinute la sursa, precum şi a penalitatilor stabilite pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiilor de contribuţii datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

5.2. În documentul de plata plătitorul menţionează obligatoriu denumirea actului prin care se instituie obligaţia de plata, numărul şi data acestuia, cuantumul obligaţiei de plata, precum şi organul care l-a întocmit.

5.3. Exercitarea la organele competente a căilor de atac cu privire la stabilirea obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nu suspenda obligaţia de plata. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate, organele competente în soluţionarea contestaţiilor dispun suspendarea obligaţiei de plata pana la soluţionare, cu obligativitatea ca debitorul sa constituie o garanţie la nivelul sumei contestate.

Ordonanta:

Art. 13

6.1.1. Calculul dobânzilor începe cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi pana la data stingerii acesteia inclusiv.

6.1.2. Pentru diferenţele de obligaţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, stabilite de organele de control, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei la care s-a stabilit diferenţa şi pana la data stingerii acestei diferenţe.

6.2.1. Pe perioada amânării şi/sau eşalonării la plata obligaţiilor restante la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se datorează dobânzi calculate începând cu data semnării convenţiei de înlesnire la plata şi pana la achitarea ultimei rate eşalonate.

6.2.1.1. Dobânzile datorate pe perioada amânării sau eşalonării la plata, cu excepţia dobânzilor şi penalitatilor de orice fel, se calculează de către organele competente care aproba înlesnirea la plata, urmând ca acestea sa fie comunicate debitorului în cadrul graficelor de plata anexa la convenţie. Pana la termenul primei rate de plata din eşalonare, respectiv prima rata de debit, sau pana la termenul de plata în cazul amanarilor, debitorul va face dovada ca nu mai are obligaţii neachitate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzi şi penalităţi de întârziere, altele decât cele care fac obiectul înlesnirilor la plata. Calculul dobânzilor se face începând cu data semnării convenţiei, iar cuantumul acestora se achită lunar, împreună cu rata eşalonării, precum şi pe perioada de graţie acordată la eşalonare şi pe perioada amânării la plata.

6.2.1.2. Pana la data semnării convenţiei debitorul datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform prevederilor art. 12 din ordonanta.

6.2.2. În situaţia în care debitorul beneficiar al unei înlesniri la plata achită debitul integral într-o perioada mai mica decât cea acordată prin înlesnire, casa de asigurări de sănătate, la cererea debitorului, va recalcula cuantumul dobânzilor în funcţie de perioada reală în care a fost facuta plata.

6.2.3. Calculul dobânzilor datorate pe perioada amânării sau eşalonării la plata se face pentru fiecare termen de plata prin înmulţirea soldului rămas de plata anterior ratei curente cu numărul de zile calendaristice ale intervalului de timp şi cu nivelul cotei dobânzii.

6.3. În situaţia în care termenul de plata a obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se prelungeşte pana în prima zi lucrătoare, conform art. 11 din ordonanta, dobanda pentru neplata la termen a obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se calculează începând cu ziua următoare termenului de plata prelungit.

6.4. Dobanda datorată pentru neplata la termen a obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi cea datorată pe perioada înlesnirilor la plata se achită prin document de plata distinct în acelaşi cont bugetar în care se achită contribuţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 14

7.1. Pentru obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contribuţii neplătite la termenul legal de plata, cu excepţia dobânzilor, penalitatilor de orice fel şi a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare luna sau fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termene de plata. De exemplu, în cazul unei obligaţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu termenul de plata scadent la data de 20 martie, dacă suma a fost achitată între 1 aprilie şi 30 aprilie, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare unei luni, iar dacă se achită în perioada 1 mai - 31 mai, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare pentru doua luni.

7.2. Penalitatea de întârziere pentru sumele neachitate la termen se datorează pana la data comunicării către plătitor a unei somaţii de plata prin care, conform prevederilor art. 41 alin. (1) din ordonanta, începe executarea silită.

7.3. În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor fata de Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care nu s-a început executarea silită, penalitatea de întârziere se datorează inclusiv pentru luna în care a fost încheiată convenţia. În condiţiile pierderii înlesnirilor la plata, debitorii datorează penalitatea de întârziere începând cu luna în care înlesnirea la plata n-a fost respectata şi pana în luna începerii executării silite inclusiv.

7.4. Penalitatea de întârziere datorată pentru neplata la termen a obligaţiilor fata de Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se achită prin document de plata distinct în acelaşi cont în care se achită contribuţiile.

Ordonanta:

Art. 17

8.1. Pentru obligaţiile fata de Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, calculate şi reţinute la sursa, nevirate în termen de 30 de zile de la data scadentei, plătitorii datorează o penalitate de 10% din aceste sume.

8.2. Penalităţile pentru nevirarea la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a sumelor calculate şi reţinute la sursa se stabilesc de către compartimentele de specialitate din cadrul caselor de asigurări de sănătate pe baza evidentelor proprii sau de către organele de verificare şi control ale caselor de asigurări de sănătate prin proces-verbal de stabilire a penalitatilor.

8.3. Dobânzile datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, penalităţile de orice fel, amenzile contravenţionale şi dobânzile datorate pe perioada înlesnirilor la plata constituie venituri la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi se achită în contul 30.15 "Disponibil al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate".

Ordonanta:

Art. 19

9.1. Dobanda la care au dreptul plătitorii persoane fizice şi persoane juridice pentru sumele certe, lichide şi exigibile de compensat sau de restituit de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se calculează după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la casa de asigurări de sănătate a cererii de compensare sau restituire, după caz.

9.2. Dobanda se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 30 de zile pana la data înregistrării de către unităţile de trezorerie şi contabilitate publica a operaţiunii de compensare sau restituire în conturile corespunzătoare ale caselor de asigurări de sănătate, inclusiv.

9.3. Pentru obligaţiile stabilite prin hotărâri şi decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative ca necuvenite Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi care urmează a fi restituite, dobânzile se datorează după expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea cererii de restituire de către plătitori, întocmită în baza sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile, sau după decizia administrativă, după caz, a carei copie legalizată se anexează cererii de restituire.

9.4. Plătitorii au dreptul la dobanda numai pentru sumele pentru care dreptul de compensare sau de restituire, după caz, s-a născut după data de 1 ianuarie 2003.

Ordonanta:

Art. 22

10.1.1. În categoria obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu termene de plata în anul curent se cuprind:

10.1.2. În categoria obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate datorate şi neachitate la scadenta ori la termenele de plata stabilite conform legii, reprezentând obligaţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate din anii precedenti, inclusiv penalităţi şi amenzi neachitate în termen şi pentru care nu s-au acordat înlesniri la plata, conform legii.

10.1.3. În categoria dobânzilor şi a penalitatilor de întârziere aferente obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente acestor obligaţii, calculate pana la data de 31 decembrie a anului precedent, precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere calculate pana la data stingerii acestor obligaţii.

10.2.1. În cazul în care plata se face prin virament bancar, debitorii sunt obligaţi sa întocmească documentul de plata pentru fiecare contribuţie, specificand termenul de plata şi categoria obligaţiei definite conform pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz.

10.2.2. În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate conform prevederilor pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz, organul de control competent va proceda la stingerea obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, instiintand debitorul despre operaţiunea efectuată, în termen de 10 zile de la data efectuării operaţiunilor de stingere.

Ordonanta:

Art. 30

11.1. Dacă debitorul nu şi-a plătit obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau acestea nu au fost stinse prin compensare ori prin plata în rate, conform înlesnirilor la plata acordate, organul competent transmite pentru notificarea sumelor datorate o înştiinţare de plata.

11.2. Constituie înştiinţare de plata şi următoarele documente: procesul-verbal de control pentru stabilirea diferenţelor de obligaţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, procesul-verbal de calcul al dobânzilor, procesul-verbal de calcul al penalitatilor de întârziere, procesul-verbal de calcul al penalitatilor pentru nevirarea în termenul legal a sumelor datorate cu titlu de obligaţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, calculate şi reţinute la sursa, procesul-verbal de constatare a contravenţiilor, nota de constatare pentru nedepunerea declaraţiei, precum şi alte documente prevăzute de lege.

11.3.1. În termen de 15 zile de la data comunicării înştiinţării de plata debitorul trebuie sa achite obligaţiile restante şi accesoriile aferente sau sa facă dovada stingerii acestora prin modalităţile prevăzute în titlul II din ordonanta.

11.3.2. Comunicarea înştiinţării de plata se face potrivit normelor metodologice prevăzute la pct. 25.

Ordonanta:

Art. 31Măsurile asiguratorii prevăzute în prezentul titlu se dispun şi se aduc la îndeplinire prin procedura administrativă de către creditorii bugetari

12.1. Prin măsuri asiguratorii se pot indisponibiliza bunuri şi/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

12.2. Dispunerea şi aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii se efectuează prin procedura administrativă de către organele de specialitate ale caselor de asigurări de sănătate pentru obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 32

Se vor dispune măsuri asiguratorii de către creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când exista pericolul ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa îşi ascundă ori sa îşi risipească averea/patrimoniul 13. Norme metodologice:

13.1. Măsurile asiguratorii se pot dispune şi aduce la îndeplinire înaintea individualizarii obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în titluri de creanta ori, după caz, înaintea emiterii titlului executoriu sau înaintea începerii procedurii de executare silită.

13.2. În cazul în care, cu ocazia exercitării controlului, se constata ca exista pericolul ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa îşi ascundă ori sa îşi risipească averea/patrimoniul, organele de control ale caselor de asigurări de sănătate vor dispune organelor de executare competente aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii înainte de încheierea procesului-verbal de control ori, după caz, pana la data stabilită pentru plata prin procesul-verbal de control, în condiţiile legii.

Ordonanta:

Art. 33

Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativă, prin decizie motivată, poprirea asiguratorie asupra veniturilor şi/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla 14. Norme metodologice:

14.1. Dacă organele de control sesizează existenta unor situaţii de felul celor prevăzute la pct. 13.2, vor dispune luarea măsurilor asiguratorii, printr-o decizie motivată aprobată de conducătorul acestora, care va fi comunicată de îndată organelor de executare competente potrivit legii, precizând totodată veniturile şi bunurile cunoscute asupra cărora se vor putea aplica măsurile asiguratorii, precum şi datele de identificare a acestora.

14.2.1. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

14.2.2. Decizia va fi însoţită de copii ale documentelor justificative.

14.3. Numărul deciziei se va consemna în procesul-verbal de control, iar în cazul în care măsurile asiguratorii au fost aduse la îndeplinire înainte de încheierea procesului-verbal, se va face menţiune despre acestea.

14.4. În cazul în care organul de executare deţine, la momentul primirii deciziei, informaţii cu privire la venituri şi bunuri ale debitorului, altele decât cele indicate de către organul de control, acestea vor fi avute în vedere la înfiinţarea măsurilor asiguratorii.

14.5. Decizia va fi întocmită în 3 exemplare, fiecare cu valoare de original, dintre care doua exemplare se vor comunica organului de executare în raza căruia debitorul este luat în evidenta ca plătitor de obligaţii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare organ coordonator, iar un exemplar se va păstra la organul de control.

14.6. În cazul în care debitorul are bunuri pe raza teritorială a altor organe de executare, organul de executare coordonator va comunica acestora copii certificate de pe decizie în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, iar terţilor popriţi sau băncii le vor fi comunicate copii certificate de pe aceasta.

14.7. Măsurile asiguratorii se aduc la îndeplinire de îndată de către organele de executare competente potrivit legii.

14.8. O data cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii organul de executare comunica debitorului decizia emisă de organul de control, în original, ori, după caz, copia certificată a actului prin care instanta judecătorească sau alte organe competente au dispus măsuri asiguratorii.

14.9. Măsurile asiguratorii care pot fi aduse la îndeplinire sunt: poprirea asiguratorie şi sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi/sau bunurilor imobile, după caz.

14.10. Prevederile art. 69-85 din ordonanta se aplica în mod corespunzător în cazul aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii asupra fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, precum şi asupra unui ansamblu de bunuri.

Ordonanta:

Art. 34

Măsurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum şi cele dispuse de instanţele judecătoreşti sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplica în mod corespunzător 15. Norme metodologice:

15.1. La primirea deciziei prin care se dispun măsurile asiguratorii organele de executare sunt obligate sa procedeze de îndată la indisponibilizarea bunurilor mobile şi/sau imobile, precum şi a oricăror venituri ale debitorului.

15.2. Poprirea asiguratorie şi sechestrul asigurator asupra bunurilor se vor aplica numai în măsura necesară realizării creanţei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

15.3. Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului de către o terta persoana sunt indisponibilizate în mâinile terţului poprit, de la data primirii adresei de înfiinţare a popririi asiguratorii de către acesta.

15.4. Pentru poprire pe conturi bancare, în măsura în care este necesar pentru asigurarea realizării creanţei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sumele în lei şi/sau în valuta existente sau viitoare în contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii şi pana la data ridicării măsurilor asiguratorii sau, după caz, a începerii procedurii de executare silită, banca nu va face nici o plata care ar diminua suma supusă indisponibilizarii, cu excepţia sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale.

15.5. Sumele în lei şi/sau în valuta ridicate de către organele de executare ca efect al măsurilor asiguratorii se consemnează la unităţile abilitate, pe numele debitorului, la dispoziţia organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asiguratorii, cu înştiinţarea în termen de 3 zile de la data consemnarii a celui care a dispus măsurile.

15.6. Despre aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii se va înştiinţa instanta judecătorească sau alte organe competente care au dispus aceste măsuri.

15.7. În cazul în care, cu ocazia aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, se constata ca bunurile şi/sau veniturile debitorului nu sunt suficiente sau lipsesc în totalitate, organul de executare va încheia un proces-verbal în care se vor consemna cele constatate, instiintandu-se totodată organul care le-a dispus.

Ordonanta:

Art. 35Măsurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivată, de către creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse

16.1. Măsurile asiguratorii dispuse vor fi ridicate de către organul de executare competent, în tot sau în parte, în baza deciziei motivate emise de organul de control care le-a dispus, dacă:

16.2. Ridicarea măsurilor asiguratorii va fi adusă la cunostinta, în scris, de către organul de executare competent şi terţului poprit, băncii ori Biroului de carte funciară, după caz.

Ordonanta:

Art. 36

Măsurile asiguratorii dispuse atât de creditorii bugetari, cat şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalităţi 17. Norme metodologice:

17.1. Măsurile asiguratorii rămân valabile şi după data emiterii titlului executoriu, pe toată perioada aplicării procedurii de executare silită.

17.2. După emiterea titlului executoriu pentru obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se aplica procedura de executare silită, urmând ca sumele indisponibilizate sa se vireze în contul indicat de organul de executare, iar bunurile sechestrate sa fie valorificate.

Ordonanta:

Art. 37

18.1. Organul de executare care a încheiat procesul-verbal de sechestru asigurator va comunica de îndată un exemplar Biroului de carte funciară din cadrul judecătoriei în a carei raza se afla bunul imobil, pentru înscrierea acestuia în cartea funciară.

Ordonanta:

Art. 38

Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară, măsurile asiguratorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de către debitor în proprietate comuna cu terţe persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta 19. Norme metodologice:

19.1. În cazul în care măsurile asiguratorii au fost dispuse de organele de control ale caselor de asigurări de sănătate, dacă bunurile proprii ale debitorului lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, măsurile asiguratorii pot fi înfiinţate, în măsura necesară acoperirii creanţei, şi asupra bunurilor mobile comune ale soţilor ori, după caz, bunurilor deţinute de debitor în coproprietate cu terţe persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.

19.2. Pentru obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate comune ale soţilor pot fi înfiinţate măsuri asiguratorii asupra bunurilor comune ale acestora, iar în cazul în care valoarea bunurilor comune nu acoperă integral creanta, pot fi indisponibilizate şi bunurile şi veniturile proprii ale soţilor.

Ordonanta:

Art. 39

Impotriva actelor prin care se dispun şi se aduc la îndeplinire măsurile asiguratorii cel interesat poate face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 124 20. Norme metodologice:

20.1. Cei interesaţi pot face contestaţie impotriva măsurilor asiguratorii în întregime, impotriva oricărui act prin care se dispun măsurile asiguratorii şi/sau impotriva oricărui act de aducere la îndeplinire a acestora, precum şi impotriva refuzului organului de executare competent de a îndeplini un act de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii în condiţiile legii.

20.2. Contestaţia impotriva măsurilor asiguratorii se poate introduce, sub sancţiunea decăderii, în termen de 15 zile de la data când contestatarul a luat cunostinta de dispunerea ori aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, prin comunicarea actelor de dispunere sau de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii sau din alta înştiinţare ori, în lipsa acestora, în alt mod.

20.3. Contestaţia se introduce la judecătoria în a carei raza teritorială se afla sediul organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asiguratorii contestate.

Ordonanta:

Art. 40

21.1. În cazul în care debitorul nu plăteşte de bunăvoie sumele datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la poprirea conturilor bancare, poprirea terţilor, sechestrarea bunurilor mobile şi imobile proprietate a debitorului, potrivit legii.

21.2. Acţiunile de executare silită, întreprinse de organele de executare, se desfăşoară pana la recuperarea integrala a obligaţiilor înscrise în titlul executoriu, precum şi a tuturor cheltuielilor ocazionate de derularea acţiunilor de executare.

21.3. În cazul în care titlul executoriu a fost transmis de către alte instituţii publice şi au fost acordate dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi ori alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal. Pentru sumele astfel stabilite procesul-verbal semnat de conducătorul organului de executare constituie titlu executoriu.

Ordonanta:

Art. 41

22.1. Somaţia este primul act de executare silită şi este obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silită care va fi aplicată.

22.2.1. Comunicarea somaţiei se face prin posta, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, menţionându-se data şi ora primirii, sau se poate face prin personalul caselor de asigurări de sănătate, denumit în continuare persoane împuternicite, ori prin afişare, potrivit legii.

22.2.2. În cazul comunicării somaţiei prin persoanele împuternicite, pentru persoanele juridice, asociaţiile şi societăţile fără personalitate juridică înmânarea somaţiei se face la sediul acestora persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, iar pentru persoanele fizice, la domiciliul ori resedinta acestora sau oriunde debitorul primeşte somaţia.

22.2.2.1. Comunicarea somaţiei nu poate fi facuta în zilele nelucrătoare şi de sărbătoare legală, cu excepţia cazurilor urgente, cu aprobarea conducerii organului de executare.

În cazul debitorilor persoane juridice, asociaţii şi societăţi fără personalitate juridică, înmânarea somaţiei se face persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, care va semna adeverinta de primire, indicând numele, prenumele şi calitatea şi aplicând ştampila.

22.2.2.2. Comunicarea somaţiei se face personal debitorului persoana fizica, care va semna adeverinta de primire, persoana imputernicita certificând identitatea, semnatura acestuia, data şi ora primirii.

22.2.2.3. Dacă debitorul se afla la domiciliu şi refuza sa primească somaţia sau o primeşte şi refuza ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, persoana imputernicita va inmana somaţia debitorului sau, în cazul refuzului de primire, o va afişa pe usa locuinţei acestuia, consemnand acestea într-un proces-verbal.

22.2.2.4. Dacă debitorul nu este găsit la domiciliu, persoana imputernicita va inmana somaţia unei persoane din familie sau, în lipsa acesteia, oricărei persoane care locuieşte cu debitorul ori persoanei care primeşte în mod obişnuit corespondenta.

22.2.2.5. Atunci când debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire compusa din mai multe apartamente sau într-un hotel şi nu exista indicii asupra apartamentului sau camerei unde locuieşte sau îşi are sediul, somaţia se va inmana administratorului sau persoanei cu atribuţii similare ori celui care în mod obişnuit îl înlocuieşte.

22.2.2.6. Persoanele prevăzute la pct. 22.2.2.4 şi 22.2.2.5 vor semna adeverinta de primire, iar persoana imputernicita va certifica identitatea acestora. Dacă aceste persoane nu vor sau nu pot sa semneze adeverinta de primire, somaţia va fi predată acestora. Dacă nu vor sa primească somaţia sau sunt lipsa, persoana imputernicita va afişa somaţia, în cazul prevăzut la pct. 22.2.2.4, pe usa locuinţei debitorului sau, în cazul prevăzut la pct. 22.2.2.5, pe usa principala a clădirii. În toate cazurile menţionate mai sus persoana imputernicita va încheia un proces-verbal.

22.2.2.7. Procesul-verbal încheiat de persoana imputernicita în îndeplinirea obligaţiei de comunicare a somaţiei va cuprinde:

Înmânarea somaţiei nu poate fi facuta unui minor sub 14 ani împliniţi sau unei persoane lipsite de discernământ.

22.2.3. Debitorii incapabili, respectiv minorii, alienaţii şi debilii mintal, puşi sub interdicţie judecătorească, precum şi alte persoane prevăzute de lege vor fi somati prin reprezentanţii lor legali, la domiciliul sau la sediul acestora din urma.

22.2.4. Când se constata ca debitorul nu este găsit la domiciliul sau la resedinta sa şi se afla în una dintre situaţiile următoare, se va proceda conform dispoziţiilor Codului de procedura civilă, astfel:

22.3. Confirmarea de primire, în cazul comunicării somaţiei prin posta, adeverinta de primire sau, după caz, procesul-verbal de comunicare a somaţiei se conexeaza la dosarul de executare.

Ordonanta:

Art. 43

23.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile proprietate a debitorului naşte un drept de gaj în favoarea organelor de executare. Procesul-verbal de instituire a sechestrului reprezintă înscrisul constatator al dreptului de gaj.

23.1.1. În cazul gajului cu deposedare are loc transmiterea bunului mobil gajat fie către organele de executare, fie către terţul însărcinat cu păstrarea bunului, caz în care bunul este ţinut la dispoziţia organelor de executare pana la stingerea în întregime a debitului, prin modalităţile prevăzute de ordonanta.

23.1.2. În cazul gajului fără deposedare bunul mobil gajat rămâne în păstrare la debitor, pe cheltuiala şi răspunderea acestuia, şi este ţinut la dispoziţia organelor de executare pana la data stingerii obligaţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin modalităţile prevăzute de ordonanta.

23.1.3. Dacă debitorul plăteşte obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în întregime, înainte ca bunul sa fie valorificat, bunul mobil gajat se restituie debitorului.

23.2.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile proprietate a debitorului naşte un drept de ipoteca în favoarea organelor de executare.

23.2.2. Bunul imobil ipotecat rămâne în posesia debitorului care are dreptul sa-i culeagă fructele ca orice proprietar.

23.2.3. Organele de executare în baza ipotecii au dreptul sa urmărească bunul imobil.

23.2.4. Dreptul de ipoteca al organelor de executare asupra bunului imobil ipotecat încetează numai dacă debitul în legatura cu care s-a născut dreptul de ipoteca se stinge în întregime.

Ordonanta:

Art. 44

24.1. Pentru obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate datorate şi neplătite de debitor în termenul comunicat prin înştiinţarea de plata, organele de executare declanseaza, din oficiu, procedura executării silite.

24.2. Executarea silită se suspenda după cum urmează:

24.3. Executarea silită încetează în următoarele cazuri:

Ordonanta:

Art. 47

25.1. Organul de executare al casei de asigurări de sănătate va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită numai pentru obligaţiile prevăzute într-un titlu executoriu emis potrivit legii.

25.1.1. Pentru obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate declarate de către plătitor, precum şi pentru cele stabilite de organele competente ale caselor de asigurări de sănătate din oficiu sau ca urmare a unui control, care nu au fost achitate la termenele legale de plata, titlul executoriu este actul emis de organul de executare.

25.1.2. Pentru obligaţiile provenind din sancţiuni contravenţionale, titlul executoriu este procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii, rămas definitiv prin neexercitarea caii de atac, ori hotărârea judecătorească rămasă definitiva şi irevocabilă prin care se respinge plângerea.

25.1.3. Pentru obligaţiile asupra cărora s-a pronunţat o instanta judecătorească, titlul executoriu este hotărârea judecătorească definitiva şi irevocabilă, investită cu formula executorie.

25.1.4. Pentru obligaţiile transmise spre executare de alte instituţii publice, titlul executoriu este actul căruia legea îi conferă acest caracter.

25.2. Titlul executoriu se întocmeşte de organul de executare pentru contribuţiile restante la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru accesoriile acestora.

25.3. În cazul în care exista mai mulţi debitori care răspund solidar şi nelimitat pentru aceeaşi creanta la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, organul de executare competent emite un singur titlu executoriu, făcând menţiune despre numele şi prenumele sau denumirea tuturor debitorilor.

Ordonanta:

Art. 48

26.1. Titlurile executorii care privesc creanţe la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, emise de alte organe competente, se transmit organelor de executare în a căror raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori unde este luat în evidenta fiscală, în termen de 30 de zile de la data emiterii lor.

26.2.1. Titlurile executorii se transmit printr-o adresa care trebuie sa cuprindă:

26.2.2. Atunci când este cazul, împreună cu titlurile executorii se vor transmite şi copii certificate de pe proceseleverbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

26.3. Organele de executare ale caselor de asigurări de sănătate vor confirma primirea titlului executoriu pentru obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, transmis de către alte organe competente, în termen de 30 de zile de la primirea acestuia.

Ordonanta:

Art. 49

27.1. Pentru creanţele la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt abilitate sa efectueze procedura de executare silită organele proprii teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ordonanta:

Art. 51

28.1.1. În cazul în care debitorul nu are bunuri urmaribile în raza teritorială a organului de executare unde acesta îşi are domiciliul, sediul sau este luat în evidenta, sunt competente sa aplice măsurile de executare silită mobiliară şi/sau imobiliară organele de executare în raza cărora se afla aceste bunuri.

28.1.2. În aceasta situaţie organul de executare coordonator va comunica prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire o copie certificată de pe titlul executoriu, indicând totodată:

28.2. Organul de executare va comunica, în termen de 30 de zile, organului de executare coordonator aplicarea măsurilor de executare silită sau, după caz, motivele pentru care acestea nu pot fi aplicate, anexând documentele justificative.

Ordonanta:

Art. 52

Când se constata ca domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu 29. Norme metodologice:

29.1. Atunci când domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării se vor transmite acestui organ, care are obligaţia sa confirme debitul în termen de 29 de zile. Despre aceasta măsura va fi înştiinţat şi organul de la care a fost primit titlul executoriu.

Ordonanta:

Art. 54

30.1. În cazul în care debitorul nu este identificat la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare va solicita relaţiile necesare identificarii debitorului, în cazul persoanelor fizice, compartimentelor de evidenta a populaţiei ale organelor de poliţie, iar pentru persoanele juridice, oficiilor registrului comerţului sau instanţelor judecătoreşti unde sunt înregistrate ori altor registre publice, după caz. Aceste organe sunt obligate sa furnizeze relaţiile solicitate, fără perceperea unei taxe sau a unui tarif.

30.2. În scopul stabilirii locului unde se afla debitorul şi bunurile ori veniturile acestuia şi pentru obţinerea oricăror alte date în legatura cu acestea, organele de executare vor solicita informaţii şi de la alte organe competente sau persoane fizice ori juridice, după caz.

30.3. În scopul identificarii tuturor bunurilor şi veniturilor urmaribile aparţinând persoanelor fizice, organele de executare vor solicita organelor în a căror evidenta se afla sau se înscriu, după caz, asemenea bunuri date privind existenta şi individualizarea acestora.

Ordonanta:

Art. 55

31.1. La cererea organelor de executare ale caselor de asigurări de sănătate, băncile sunt obligate sa furnizeze, în scris, informaţiile necesare executării silite a debitorilor prin poprire, privind: existenta conturilor deschise de către debitori; data ultimei operaţiuni, în situaţia în care debitorul are cont deschis şi nu mai efectuează operaţiuni; data închiderii contului; dacă deţin informaţii privind bunurile sau veniturile debitorului, precum şi alte informaţii utile aplicării măsurilor de executare silită, după caz.

Ordonanta:

Art. 56

Organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activităţii de executare silită 32. Norme metodologice:

32.1. La cererea organelor de executare, organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia de a da concursul acestora la îndeplinirea măsurilor de executare silită a bunurilor mobile şi/sau a bunurilor imobile, potrivit dispoziţiilor legale.

Ordonanta:

Art. 58(1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari pot

33.1. Accesul executorului bugetar în încăperile reprezentând domiciliul sau resedinta debitorului ori a proprietarului imobilului unde se afla bunurile debitorului se realizează în prezenta acestuia. În cazul în care aceştia nu sunt prezenţi şi accesul îi este permis de alţi membri majori ai familiilor acestora, organul de executare va fi însoţit de un reprezentant al poliţiei şi de doi martori majori.

33.2. Atunci când debitorul sau o alta persoana asupra căreia se afla bunuri sau valori ale acestuia refuza accesul în încăperile ce reprezintă domiciliul sau resedinta sa, executorul va cere instanţei judecătoreşti autorizarea pentru intrarea în încăperile mai sus menţionate.

Ordonanta:

Art. 61

34.1. Cheltuielile de executare silită a creanţelor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă totalitatea cheltuielilor de orice fel necesare efectuării procedurii de executare silită, după emiterea somaţiei, potrivit legii.

34.2. Cheltuielile de executare silită cuprind:

34.3. Cheltuielile de executare silită efectuate de organul de executare pentru încasarea obligaţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt în sarcina debitorului şi în toate cazurile sunt dovedite cu documente.

34.4. În cazul cheltuielilor privind transmiterile prin posta, cuantumul acestora este tariful practicat de posta pentru astfel de transmiteri.

34.5.1. Pentru sumele reprezentând cheltuieli de executare silită, pe baza actelor privind cheltuielile efectuate pana la eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silită, se încheie un proces-verbal. Procesul-verbal, semnat de conducătorul organului de executare, constituie titlu executoriu.

34.5.2. În cazul în care, prin aplicarea tuturor modalităţilor posibile de executare silită, nu s-a realizat nici o suma, se încheie, de asemenea, procesul-verbal prevăzut la pct. 34.5.1.

34.6. Când debitorul achită sumele pentru care s-a început executarea silită, înainte de a se trece la vânzarea bunurilor mobile sau imobile indisponibilizate, el este obligat sa achite şi cheltuielile ce s-au făcut cu primele forme de executare, pentru care organele de executare vor încheia un proces-verbal ce constituie titlu executoriu.

Ordonanta:

Art. 63

35.1. Executarea silită prin poprire, potrivit legii, se poate întinde asupra oricăror sume urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati băneşti în lei şi în valuta, inclusiv venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane fizice ori juridice sau pe care acestea i le vor datora debitorului şi/sau pe care le vor deţine în viitor pentru debitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

35.2. Atunci când debitorii deţin titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale urmaribile, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin poprirea veniturilor rezultate din acestea. În acest caz terţul poprit este societatea comercială şi/sau autoritatea publica emitenta a titlurilor de valoare respective.

35.3.1. În raport de cuantumul creanţei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de natura şi vechimea acesteia, de gradul de solvabilitate şi de rata lichiditatii debitorului, organul de executare poate porni executarea silită prin decontare bancară şi/sau prin poprire a veniturilor rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale pentru intreaga suma datorată sau parţial, în funcţie de vechimea debitelor.

35.3.2. Dacă debitorul are conturi deschise la mai multe bănci sau urmează sa încaseze venituri rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale de la terţe persoane juridice pentru realizarea creanţei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în măsura în care este necesar, executarea silită prin poprire se poate întinde concomitent asupra mai multor conturi bancare ori asupra mai multor terţi popriţi.

35.4. După indestularea creanţei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute la pct. 35.3.2., organul de executare va înştiinţa de îndată băncile şi/sau terţii popriţi pentru sistarea indisponibilizarii conturilor sau a veniturilor, după caz.

Ordonanta:

Art. 64

Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedura civilă 36. Norme metodologice:

36.1. Salariile şi alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmărite pana la o treime din venitul lunar net.

36.2. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

36.3. Veniturile din munca sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenta ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra partii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

36.4. Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.

36.5. Poprirea rămâne valabil înfiinţată şi în cazul în care debitorul îşi schimba locul de munca la o alta unitate sau este pensionat. În acest caz unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului competent din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit. Despre aceasta situaţie va fi înştiinţat şi organul de executare.

Ordonanta:

Art. 65

37.1. Pentru executarea silită a creanţelor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, organele de executare în evidentele cărora se afla înscris debitul respectiv vor infiinta popriri asupra terţilor care, potrivit legii, deţin şi/sau datorează, cu orice titlu, debitorilor sume urmaribile, inclusiv sume provenite din venituri generate de titlurile de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

37.2.1. Poprirea se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresa de înfiinţare a popririi, însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, care se transmit terţului poprit. Comunicarea se face prin posta, cu confirmare de primire, sau prin persoane împuternicite ale organului de executare.

37.2.2. Adresa de înfiinţare a popririi va cuprinde:

37.3.1. Terţul poprit, de îndată ce a primit adresa de înfiinţare a popririi, va lua măsura de indisponibilizare a acestor venituri în cuantumul necesar achitării sumelor datorate pentru care s-a înfiinţat poprirea.

37.3.2. În funcţie de cuantumul creanţei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de mărimea veniturilor debitorului şi de data plăţii acestora, terţul poprit va efectua una sau mai multe reţineri şi plati pana la recuperarea integrala a creanţei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

37.3.3. În cazul în care sunt înfiinţate popriri şi de alţi creditori, terţul poprit va comunica organului de executare numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare.

37.4. În situaţia în care a fost pornită executarea silită prin poprire din lipsa altor bunuri urmaribile şi se constata ca debitorul a dobândit bunuri mobile şi imobile urmaribile, organul de executare, în funcţie de cuantumul creanţei nerecuperate, va aplica şi celelalte modalităţi de executare silită.

37.5. Atunci când, prin poprire, creanta bugetară este realizabila pe o perioada mai mare de un an, după înfiinţarea popririi, organul de executare va verifica, cel puţin o data pe an, dacă debitorul a dobândit şi alte bunuri sau realizează şi alte venituri decât cele asupra cărora s-a început executarea silită.

Ordonanta:

Art. 66

38.1. Atunci când debitorii deţin conturi bancare, în lei şi în valuta, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin decontare bancară. În acest caz, terţul poprit este banca la care debitorul are conturi deschise, în lei sau în valuta.

38.2. Nu pot fi supuse executării silite prin decontare bancară sumele aflate în conturile deschise la trezoreria statului de către instituţiile publice.

38.3. La începerea executării silite, o data cu transmiterea adresei de înfiinţare a popririi, organul de executare va comunica debitorului somaţia şi titlul executoriu, instiintandu-l în scris despre măsura luată.

38.4.1. Banca, de îndată ce a fost sesizată, prin comunicarea adresei de înfiinţare a popririi, însoţită de copia certificată de pe titlul executoriu, va lua măsura de indisponibilizare a sumelor aflate în contul debitorului în cuantumul necesar stingerii sumelor datorate pentru care s-a înfiinţat poprirea.

38.4.2. În cazul în care sumele aflate în contul debitorului nu asigura realizarea integrala a sumelor datorate, banca va indisponibiliza încasările zilnice realizate în contul debitorului, pana la concurenta cu acestea.

Ordonanta:

Art. 67

Băncile supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială şi care efectuează plăţile dispuse în limita încasărilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentând obligaţiile bugetare cuprinse în ordinele de plata emise de debitori şi/sau creanţe bugetare cuprinse în dispoziţiile de încasare emise de organele de executare 39. Norme metodologice:

39.1. În cazul în care băncile la care debitorul are conturi deschise şi poprite de organele de executare sunt supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială şi efectuează plati dispuse în limita încasărilor, acestea au obligaţia de a deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentând obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cuprinse în ordinele de plata emise de debitori şi/sau creanţele la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cuprinse în dispoziţiile de încasare emise de organele de executare.

Ordonanta:

Art. 68

40.1. În temeiul hotărârii de menţinere a popririi, pronunţată de instanta judecătorească, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe, pentru stingerea obligaţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în sarcina debitorului, procedura de executare silită asupra bunurilor şi veniturilor proprii ale terţelor persoane poprite care deţin şi/sau datorează, cu orice titlu, debitorului sume urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati băneşti în lei şi în valuta, precum şi venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

Ordonanta:

Art. 69

41.1. În cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare pentru colectarea creanţelor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate generează imposibilitatea debitorului de a continua propria activitate economică ori încetarea sau diminuarea activităţii sale, acesta poate solicita suspendarea temporară a popririi conturilor bancare printr-o cerere adresată organului de executare în a cărui raza teritorială îşi are sediul ori unde este luat în evidenta ca plătitor de contribuţie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

41.2. Organele competente a dispune suspendarea popririi sunt casele de asigurări de sănătate, cu aprobarea preşedintelui/directorului general.

41.3.1. Pe baza cererii, a datelor şi documentelor prezentate, precum şi a garanţiilor legale oferite de debitor, organul abilitat poate dispune, o singura data în cadrul anului calendaristic:

41.3.2. Termenele maxime de 2 sau 6 luni, după caz, prevăzute la pct. 41.3.1, încep sa curgă în 3 zile de la data aprobării suspendării.

41.4.1. Cererea debitorului trebuie sa cuprindă:

41.4.2. În cazul în care debitorul solicita suspendarea temporară totală a executării silite prin decontare bancară, cererea trebuie sa cuprindă motivele temeinice care generează imposibilitatea de plata a ratelor scadente şi a dobânzilor la creditele cu garanţie guvernamentală şi va fi însoţită de următoarele documente:

În cazul în care garanţiile sunt constituite, potrivit legii, de terţe persoane, acestea trebuie sa facă dovada ca nu au obligaţii restante la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

41.4.3. În cazul în care debitorul solicita suspendarea temporară parţială a executării silite prin decontare bancară, la cerere se vor anexa:

41.5.1. Cererea debitorului şi documentele anexate se vor transmite de către organele de executare competente sa aplice procedura de executare silită, însoţite şi de următoarele documente:

41.5.2. În baza cererii şi a documentelor prezentate în susţinerea acesteia, organele competente a dispune suspendarea executării silite prin decontare bancară din cadrul caselor de asigurări de sănătate pot dispune aceasta măsura cu aprobarea preşedintelui/directorului general, comunicând în scris atât debitorului, organului de executare competent, cat şi băncilor la care debitorul îşi are deschise conturile bancare care fac obiectul suspendării popririi proporţia în care sumele indisponibilizate sunt supuse măsurii de suspendare a popririi şi termenul de valabilitate a măsurii aprobate.

41.6. De la data primirii comunicării băncile vor aduce la îndeplinire măsura de suspendare a popririi, reluand procedura de executare silită prin poprire după expirarea perioadei de suspendare.

41.7. Cu 10 zile înainte de expirarea termenului de aplicare a suspendării, organul de executare competent va comunica băncii reluarea procedurii de executare silită prin poprire în situaţia în care creanţele la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nu au fost stinse în întregime prin modalităţile prevăzute de lege.

Ordonanta:

Art. 70

42.1. Bunurile mobile urmaribile, proprietate a debitorului, supuse executării silite, se sechestreaza în cazul în care acestea nu au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurator.

42.2. Bunurile mobile urmaribile ale debitorului, aflate la domiciliul, la resedinta sau la sediul acestuia ori în alt loc, vor fi identificate şi sechestrate de îndată, pentru a se evita înstrăinarea acestora pana la momentul valorificării.

42.3. În scopul sechestrării, debitorul este obligat sa prezinte executorului toate bunurile mobile pe care le are în proprietate exclusiva, în proprietate comuna sau indiviză, sa-i dea informaţii complete asupra tuturor acestor bunuri, precizând locul unde se afla fiecare, asupra bunurilor mobile pe care le deţine, dar sunt proprietatea altor persoane, precum şi sa prezinte orice documente şi evidente referitoare la bunurile menţionate.

42.4.1. În cazul debitorilor persoane fizice se vor sechestra bunurile mobile proprii ale acestora.

42.4.2. Atunci când acestea lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral creanta la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, vor fi sechestrate şi bunurile mobile comune ale soţilor.

42.5. Terţul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunului.

42.6. În cazul în care bunurile mobile au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurator, iar la verificarea acestora se constata ca cele găsite nu sunt suficiente pentru stingerea creanţei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, executorul este obligat sa sechestreze şi alte bunuri ale debitorului.

Ordonanta:

Art. 71(1) În cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale

43.1. Sunt exceptate de la executarea silită următoarele categorii de bunuri mobile, proprietate a debitorului persoana fizica:

În cazul debitorului agricultor nu sunt supuse executării silite inventarul agricol, seminţele şi furajele necesare hranirii animalelor de munca pana la noua recolta. Inventarul agricol cuprinde animalele de munca şi uneltele pentru cultivarea pământului. Tractoarele, remorcile şi alte utilaje mecanizate nu sunt exceptate de la executare.

Bunurile mobile necesare continuării studiilor şi formării profesionale a debitorului nu sunt supuse executării silite. Bunurile afectate acestei excepţii vor fi stabilite de executor, în funcţie de profesia sau de ocupaţia autorizata a debitorului;

43.2. Bunurile deţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale, cum sunt: armamentul, munitiile, substantele toxice şi stupefiantele, precum şi altele asemenea, nu sunt supuse executării silite. Organele de executare vor sesiza de îndată despre existenta unor asemenea bunuri organele de poliţie sau alte organe competente, care vor proceda conform dispoziţiilor specifice.

Ordonanta:

Art. 72(1) Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care încheie un proces-verbal de sechestru

44.1.1. Executorul va întocmi un proces-verbal de sechestru în doua sau trei exemplare, după caz.

44.1.2. Un exemplar al procesului-verbal de sechestru rămâne la dosarul de executare, al doilea se va inmana debitorului şi celălalt, dacă este cazul, se va inmana custodelui.

44.2. Dacă debitorul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze procesul-verbal de sechestru, organul de executare va face menţiune despre aceste împrejurări.

44.3. Când debitorul nu este de fata sau refuza primirea procesului-verbal de sechestru, acesta se va afişa la domiciliul sau la sediul sau, despre aceasta încheindu-se un proces-verbal semnat de executorul bugetar şi de persoanele majore care au asistat la aplicarea sechestrului, care, împreună cu procesul-verbal de sechestru, se va păstra la dosarul de executare.

Ordonanta:

Art. 74

45.1. Pentru păstrarea bunurilor mobile sechestrate organul de executare poate lua una dintre următoarele măsuri:

45.2.1. Bunurile mobile sechestrate se pot lasa în custodia debitorului; în acest caz debitorul poate folosi bunurile sechestrate dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuinţare.

45.2.2. Dacă debitorul refuza sa primească în custodie bunurile mobile sechestrate ori nu este prezent la aplicarea sechestrului sau dacă exista pericolul ca debitorul sa înstrăineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate sau atunci când considera necesar, organul de executare va proceda la sigilarea sau la ridicarea şi depozitarea lor.

45.3.1. În cazul ridicării bunurilor mobile, custode poate fi organul de executare sau o alta persoana.

45.3.2. Sechestrul prin ridicarea bunurilor mobile este obligatoriu în cazul în care se sechestreaza obiecte din metale rare ori pietre preţioase, mijloace de plata străine, titluri de valoare, sume de bani, obiecte de arta, colecţii de valoare sau obiecte de muzeu.

45.3.3. Obiectele din metale rare ori pietre preţioase, mijloacele de plata străine sau titlurile de valoare se predau, spre păstrare, de către organul de executare unităţilor bancare competente sau altor unităţi abilitate, de la caz la caz.

45.3.4. Obiectele de arta, colectiile de valoare, precum şi obiectele de muzeu se predau muzeelor sau altor unităţi abilitate.

45.3.5. Sumele de bani vor fi consemnate pe numele debitorului, la dispoziţia organului de executare, la unităţile abilitate în acest sens.

45.3.6. În toate cazurile, bunurile menţionate mai sus vor fi predate, în termen de cel mult 48 de ore de la ridicare, unităţilor abilitate de către organul de executare, care va păstra dovada predării sau consemnarii acestora, după caz, la dosarul de executare.

45.4.1. Custodele, altul decât organul de executare, este persoana care consimte la primirea bunurilor mobile în custodie. Custodele va semna procesul-verbal de sechestru la data încheierii acestuia, când este de fata. Dacă predarea bunurilor mobile în custodie se face ulterior sechestarii, precum şi în toate cazurile în care organul de executare procedează la schimbări în ceea ce priveşte bunurile date în custodie sau persoana custodelui, despre aceasta se va încheia proces-verbal distinct, semnat de organul de executare, precum şi de cel care primeşte bunurile în custodie.

45.4.2. Custodele, altul decât debitorul sau organul de executare, va primi pentru activitatea depusa o indemnizaţie lunară stabilită de organul de executare.

45.4.3. Custodele trebuie sa fie o persoana majoră şi solvabilă. Când organul de executare apreciază ca este util, poate fi numit custode chiar debitorul, un lucrator al acestuia, o ruda sau un afin. Dacă este necesar, organul de executare poate cere custodelui depunerea unei cauţiuni.

45.4.4. Custodele răspunde de orice paguba cauzată prin neglijenţa sa.

45.4.5. În îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin custodele este obligat:

45.4.6. Nerespectarea de către custode a obligaţiilor ce îi revin potrivit legii poate atrage, după caz, răspunderea sa civilă ori penală.

Ordonanta:

Art. 75

În cazurile în care nu au fost luate măsuri asiguratorii pentru realizarea integrala a creanţei bugetare şi la începerea executării silite se constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicată o data cu comunicarea somaţiei 46. Norme metodologice:

46.1. Când debitorul nu are alta avere decât mărfuri destinate vânzării ori dacă exista pericolul evident de înstrăinare, de substituire sau de sustragere de la urmărire a bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, sechestrul va putea fi aplicat o data cu comunicarea somaţiei de plata.

Ordonanta:

Art. 76

47.1. Executorul bugetar va ridica sau va primi bunurile mobile de la custode, verificand dacă acestea sunt în totalitate şi în starea în care s-au predat, dând în acest sens custodelui un document de eliberare.

47.2. Aceasta operaţiune va fi consemnată în procesulverbal încheiat cu ocazia vânzării.

Ordonanta:

Art. 79(1) Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului

48.1. Debitorul persoana fizica sau juridică este obligat sa prezinte executorului bugetar toate bunurile imobile pe care le are în proprietate exclusiva sau în proprietate comuna pe cote-părţi ori în devălmăşie, după caz, sa-i dea informaţii complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra bunurilor imobile pe care le deţine, dar care sunt proprietatea altor persoane, precizând locul unde se afla fiecare, precum şi sa prezinte orice documente şi evidente referitoare la bunurile menţionate.

48.2.1. Sunt supuse executării silite orice bunuri imobile ale debitorului care îi aparţin în proprietate exclusiva sau în proprietate comuna, cum ar fi: case de locuit, clădiri cu destinaţie de sedii, magazii, garaje, depozite ori cu alta destinaţie, terenuri situate în mediul rural şi urban, precum şi celelalte bunuri care prin natura sau prin destinaţia lor sunt bunuri imobile potrivit dispoziţiilor art. 462 şi următoarele din Codul civil, cu excepţiile prevăzute de lege.