────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZARI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire 01 (ct. 201-2801) 2. Cheltuieli de dezvoltare 02 (ct. 203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale 03 (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908) 4. Fondul comercial 04 (ct. 2071-2807-2907-2075) 5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs 05 (ct. 233+234-2933) TOTAL: (rd. 01 la 05) 06 II. IMOBILIZARI CORPORALE 1. Terenuri şi construcţii 07 (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 2. Instalaţii tehnice şi maşini 08 (ct. 213-2813-2913) 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 09 (ct. 214-2814-2914) 4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs 10 (ct. 231+232-2931) TOTAL: (rd. 07 la 10) 11 III. IMOBILIZARI FINANCIARE 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 12 (ct. 261-2961) 2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 13 (ct. 2671+2672-2965) 3. Titluri sub forma de interese de participare 14 (ct. 263-2963) 4. Creanţe din interese de participare 15 (ct. 2675+2676-2967) 5. Titluri deţinute ca imobilizari 16 (ct. 262+264+265-2962-2964) 6. Alte creanţe 17 (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) 7. Acţiuni proprii (ct. 2677-2968) 18 TOTAL: (rd. 12 la 18) 19 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20 (rd. 06+11+19) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime şi materiale consumabile 21 (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+ 3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391-3921 -3922-3951-3958-398) 2. Producţia în curs de execuţie 22 (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952) 3. Produse finite şi mărfuri 23 (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356 +357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953 -3954-3956-3957-396-397-4428) 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 (ct. 4091) TOTAL: (rd. 21 la 24) 25 II. CREANŢE 1. Creanţe comerciale 26 (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) 2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 27 (ct. 4511+4518-4951) 3. Sume de încasat din interese de participare 28 (ct. 4521+4528-4952) 4. Alte creanţe 29 (ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428 +444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187) 5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat 30 (ct. 456-4953) TOTAL: (rd. 26 la 30) 31 III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 32 (ct. 501-591) 2. Acţiuni proprii (ct. 502-592) 33 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 34 (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593
\n
-595-596-598+5113+5114) TOTAL: (rd. 32 la 34) 35 IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 36 (ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322 +5323+5328+5411+5412+542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37 (rd. 25+31+35+36) C. CHELTUIELI ÎN AVANS 38 (ct. 471) D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 39 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate instituţiilor de credit 40 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 41 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42 5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 43 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 44 (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare 45 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale 46 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424 +426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428 +444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+ 462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 39 la 46) 47 E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 48 (rd. 37+38-47-62) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49 (rd. 20+48) G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 50 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate instituţiilor de credit 51 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 52 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53 5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 54 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 55 (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare 56 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 57 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424 +426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428 +444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581 +462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 50 la 57) 58 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 59 2. Alte provizioane 60 (ct. 151) TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61 I. VENITURI ÎN AVANS 62 (ct. 131+472) J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63 din care:
\n
-capital subscris nevarsat (ct. 1011) 64
\n
-capital subscris vărsat (ct. 1012) 65
\n
-patrimoniul regiei (ct. 1015) 66 II. PRIME DE CAPITAL 67 (ct. 1041+1042+1043+1044) Sold C III. REZERVE DIN REEVALUARE ───────── 68 (ct. 105) Sold D 69 IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70 1. Rezerve legale (ct. 1061) 71 2. Rezerve pentru acţiuni proprii 72 (ct. 1062) 3. Rezerve statutare sau contractuale 73 (ct. 1063) 4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74 Sold C V. REZULTATUL REPORTAT ──────── 75 (ct. 117) Sold D 76 Sold C VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI ──────── 77 (ct. 121) Sold D 78 Repartizarea profitului (ct. 129) 79 TOTAL CAPITALURI PROPRII 80 (rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79) Patrimoniul public (ct. 1016) 81 TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de 31 decembrie ......
\n
-mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Exerciţiul financiar Denumirea indicatorului Nr. ───────────────────── rd. precedent încheiat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cifra de afaceri neta 01 (rd. 02 la 04) Producţia vândută 02 (ct. 701+702+703+704+705+706+708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 04 (ct. 7411) Sold C 2. Variatia stocurilor ──────── 05 (ct. 711) Sold D 06 3. Producţia imobilizata 07 (ct. 721+722) 4. Alte venituri din exploatare 08 (ct. 758+7417) VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 (rd. 01+05-06+07+08) 5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 10 (ct. 601+602-7412) Alte cheltuieli materiale 11 (ct. 603+604+606+608)
\n
b)Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apa) 12 (ct. 605-7413) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14
\n
a)Salarii (ct. 641-7414) 15
\n
b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 16 (ct. 645-7415) 7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale (rd. 18-19) 17 a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 a.2) Venituri (ct. 7813+7815) 19 7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 20 (rd. 21-22) b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625 +626+627+628-7416) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635) 25 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) 26 Ajustari privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 28-29) 27 Cheltuieli (ct. 6812) 28 Venituri (ct. 7812) 29 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 (rd. 10 la 14+17+20+23+27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
\n
-Profit (rd. 09-30) 31
\n
-Pierdere (rd. 30-09) 32 9. Venituri din interese de participare 33 (ct. 7613+7614+7615+7616)
\n
-din care, în cadrul grupului 34 10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate 35 (ct. 7611+7612)
\n
-din care, în cadrul grupului 36 11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37
\n
-din care, în cadrul grupului 38 Alte venituri financiare 39 (ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788) VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 (rd. 33+35+37+39) 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42-43) 41 Cheltuieli (ct. 686) 42 Venituri (ct. 786) 43 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44
\n
-din care, în cadrul grupului 45 Alte cheltuieli financiare 46 (ct. 663+664+665+667+668+688) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 (rd. 41+44+46) REZULTATUL FINANCIAR:
\n
-Profit (rd. 40-47) 48
\n
-Pierdere (rd. 47-40) 49 14. REZULTATUL CURENT:
\n
-Profit (rd. 31+48) 50
\n
-Pierdere (rd. 32+49) 51 15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:
\n
-Profit (rd. 52-53) 54
\n
-Pierdere (rd. 53-52) 55 VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 REZULTATUL BRUT:
\n
-Profit (rd. 56-57) 58
\n
-Pierdere (rd. 57-56) 59 18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60 19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 61 20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
\n
-Profit 62
\n
-Pierdere 63 21. Rezultatul pe acţiune
\n
-de baza 64
\n
-diluat 65 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE la data de 31 decembrie .... - exemplu
\n
-mii lei -
\n
a)Metoda directa Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
\n
-încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
\n
-încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
\n
-plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
\n
-plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
\n
-plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.
\n
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
\n
-plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
\n
-încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
\n
-plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
\n
-încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
\n
-avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
\n
-încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
\n
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
\n
-veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
\n
-plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;
\n
-veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
\n
-rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
\n
-plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
\n
Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei ...
\n
b)Metoda indirecta Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
\n
-rezultat net;
\n
-modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
\n
-ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.
\n
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
\n
-plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
\n
-încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
\n
-plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
\n
-încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
\n
-avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
\n
-încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
\n
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
\n
-veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
\n
-plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;
\n
-veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
\n
-rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
\n
-plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
\n
Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei ...
\n
SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU la data de 31 decembrie .......... - exemplu
\n
-mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold Cresteri Reduceri Sold Element la ────────────── ────────────── la al capitalului 01/01 Total, prin Total, prin 31/12 propriu din tran- din tran- care sfer care sfer ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Capital subscris Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezerve pentru acţiuni proprii Rezerve statutare sau contractuale Alte rezerve Rezerve din conversie Rezultatul reportat Profit nerepartizat ──────────────────────── Pierdere neacoperita Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29 Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare Rezultatul exerciţiului financiar Sold creditor ──────────────── Sold debitor ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Notă ...
\n
Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la:
\n
-natura modificărilor;
\n
-tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
\n
-orice alte informaţii semnificative.
\n
EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE 1. Active imobilizate 2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 3. Repartizarea profitului 4. Analiza rezultatului din exploatare 5. Situaţia creanţelor şi datoriilor 6. Principii, politici şi metode contabile 7. Acţiuni şi obligaţiuni 8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii 9. Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari 10. Alte informaţii Nota 1 ------ Active imobilizate
\n
-mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Deprecieri***) Valoarea bruta**) (amortizare şi provizioane) Ele- ─────────────────────────── ────────────────────────────────────────── mente Sold Cres- Redu- Sold Sold Deprecierea Reduceri Sold de la teri ceri la la înregistrată sau la active 01/01 31/12 01/01 în cursul reluari 31/12 *) exerciţiului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Pentru \"Cheltuielile de dezvoltare\" se vor prezenta motivele imobilizarii şi \"perioada\" de amortizare, cu justificarea acesteia. **) Se vor prezenta modificările acesteia în funcţie de tratamentele contabile aplicate. ***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile anterioare.
\n
Nota 2 ------ Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
\n
-mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea Sold Transferuri*) Sold provizionului la ─────────────────────── la 01/01 în cont din cont 31/12 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4=1+2-3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Cu explicarea naturii acestora.
\n
Nota 3 ------ Repartizarea profitului
\n
-mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Destinaţia Suma ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Profit net de repartizat:
\n
-rezerva legală
\n
-acoperirea pierderii contabile
\n
-dividende Profit nerepartizat Nota 4 ------ Analiza rezultatului din exploatare
\n
-mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Exerciţiul Exerciţiul Indicatorul precedent curent ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cifra de afaceri neta 2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 3. Cheltuielile activităţii de baza 4. Cheltuielile activităţilor auxiliare 5. Cheltuielile indirecte de producţie 6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7. Cheltuielile de desfacere 8. Cheltuieli generale de administraţie 9. Alte venituri din exploatare 10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nota 5 ------ Situaţia creanţelor şi datoriilor
\n
-mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold la Termen de lichiditate Creanţe 31 decembrie ───────────────────────────── (col. 2+3) sub 1 an peste 1 an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total, din care: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
\n
-mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold la Termen de exigibilitate Datorii*) 31 decembrie ────────────────────────────────────── (col. 2+3+4) sub 1 an 1-5 ani peste 5 an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total, din care: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Se vor menţiona următoarele informaţii:
\n
-clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;
\n
-datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari: ● valoarea datoriei; ● valoarea şi natura garanţiilor;
\n
-valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;
\n
-valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.
\n
Nota 6 ------ Principii, politici şi metode contabile Se vor prezenta:
\n
-abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se: ● natura; ● motivele; ● evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare;
\n
-tratamentele contabile alternative, menţionându-se: ● elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric; ● baza de evaluare adoptată; ● ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ; ● influenţa asupra rezultatului; ● conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare;
\n
-suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.
\n
Nota 7 ------ Acţiuni şi obligaţiuni Se vor prezenta următoarele informaţii: ♦ capital social subscris; ♦ numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise; ♦ acţiuni rascumparabile: ● data cea mai apropiată şi data limita de răscumpărare; ● caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării; ● valoarea eventualei prime de răscumpărare; ♦ acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar: ● tipul de acţiuni; ● număr de acţiuni emise; ● valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire; ● drepturi legate de distribuţie:
\n
-numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare;
\n
-perioada de exercitare a drepturilor;
\n
-preţul plătit pentru acţiunile distribuite; ♦ obligaţiuni emise: ● tipul obligaţiunilor emise; ● valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni; ● obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta:
\n
-valoarea nominală;
\n
-valoarea înregistrată în momentul plăţii.
\n
Nota 8 ------ Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii Se vor face menţiuni cu privire la: ♦ salarizarea directorilor şi administratorilor: ● obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori:
\n
-obligaţie totală pentru fiecare categorie; ● valoarea avansurilor şi a creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului:
\n
-rata dobânzii;
\n
-principalele clauze ale creditului;
\n
-suma rambursata până la acea data; ● obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora; ♦ salariaţi: ● număr mediu aferent exerciţiului; ● număr mediu (fiecare categorie); ● salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului; ● cheltuieli cu asigurările sociale; ● alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.
\n
Nota 9 ------ Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari 1. Indicatori de lichiditate Active curente
\n
-Indicatorul lichidităţii curente = ────────────────── (Indicatorul capitalului circulant) Datorii curente
\n
-valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2;
\n
-oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
\n
Active curente - Stocuri
\n
-Indicatorul lichidităţii imediate = ──────────────────────────── (Indicatorul test acid) Datorii curente 2. Indicatori de risc
\n
-Indicatorul gradului de îndatorare Capital împrumutat Capital împrumutat ──────────────────── x 100 sau ──────────────────── x 100, Capital propriu Capital angajat unde: ● capital împrumutat = credite peste un an; ● capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.
\n
-Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determina de câte ori societatea poate achită cheltuielile cu dobânda.
\n
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atât poziţia societăţii este considerată mai riscanta.
\n
Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit ───────────────────────────────────────────────────────── = Număr de ori Cheltuieli cu dobânda 3. Indicatori de activitate - furnizează informaţii cu privire la: (indicatori de gestiune) ● viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii; ● capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de baza ale întreprinderii.
\n
-Viteza de rotaţie a stocurilor - aproximeaza de câte ori stocul (rulajul stocurilor) a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar Costul vânzărilor ────────────────── = Număr de ori Stocul mediu sau
\n
-Număr de zile de stocare - indica numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate Stoc mediu ─────────────────── x 365 Costul vânzărilor
\n
-Viteza de rotaţie a - calculează eficacitatea debitelor-clienţi întreprinderii în colectarea creanţelor sale;
\n
-exprima numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către întreprindere.
\n
Sold mediu clienţi ─────────────────── x 365 Cifra de afaceri O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţa, creanţe mai greu de încasat (clienţi rau platnici).
\n
-Viteza de rotaţie a - aproximeaza numărul de zile de creditelor-furnizor creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui sa includă doar creditorii comerciali.
\n
Sold mediu furnizori ──────────────────────────────────── x 365, Achiziţii de bunuri (fără servicii) unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri.
\n
-Viteza de rotaţie a activelor - evalueaza eficacitatea managementului imobilizate activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri ──────────────────── Active imobilizate
\n
-Viteza de rotaţie a activelor totale Cifra de afaceri ──────────────────── Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta întreprinderii în realizarea de profit din resursele disponibile:
\n
-Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiti în afacere:
\n
Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit ──────────────────────────────────────────────────────────── , Capitalul angajat unde capitalul angajat se referă la banii investiti în întreprindere atât de către acţionari, cat şi de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.
\n
-Marja bruta din vânzări Profitul brut din vânzări ─────────────────────────── x 100 Cifra de afaceri O scădere a procentului poate scoate în evidenta faptul ca societatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.
\n
5.Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determina în conformitate cu prevederile IAS 33 şi au în vedere:
\n
-Rezultatul pe acţiune:
\n
-profit net atribuibil acţiunilor comune;
\n
-număr de acţiuni comune luate în calcul.
\n
-Raportul dintre preţul pe piaţa al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.
\n
Nota 10 ------- Alte informaţii
\n
a)Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii: ...
\n
-sediul şi forma juridică a întreprinderii;
\n
-ţara de înfiinţare;
\n
-adresa sediului oficial etc.
\n
b)Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice: ...
\n
-numele întreprinderilor;
\n
-ţara de înfiinţare;
\n
-adresa etc.
\n
c)Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naţionala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor evidentiate iniţial într-o moneda străină ...
\n
d)Informaţii referitoare la impozitul pe profit: ... ● proporţia dintre activitatea curenta şi cea extraordinară; ● reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit
\n
e)Cifra de afaceri: ... ● prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere
\n
f)Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational ...
\n
g)Onorariile plătite auditorilor ...
\n
h)Angajamente acordate ...
\n
i)Angajamente primite ...
\n
Capitolul 4
\n
Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere Acest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere, prevăzut în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi în vol. 1.
\n
BILANŢ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. Active imobilizate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Imobilizari necorporale 1. Cheltuieli de constituire 201 2801 2. Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care vol. 3 permite acestora să fie prezentate ca active 203 2803 2903 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale 2051 2052 208 2805 2808 2905 2908 4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat 2071 2807 2907 2075 5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie 233 234 2933 II. Imobilizari corporale 1. Terenuri şi construcţii 211 212 2811 2812 2911 2912 2. Instalaţii tehnice şi maşini 213 2813 2913 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 214 2814 2914 4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie 231 232 2931 III. Imobilizari financiare 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 261 2961 2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 2671 2672 2965 3. Titluri sub forma de interese de participare 263 2963 4. Creanţe din interese de participare 2675 2676 2967 5. Titluri deţinute ca imobilizari 262 264 265 2962 2964 6. Alte creanţe 2673 2674 2678 2679 2966 2969 7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 2677 2968 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B. Active circulante ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Stocuri 1. Materii prime şi consumabile 301 3021 3022 3023 3024 3025 3026 3028 303 308 351 358 381 388 391 3921 3922 3951 3958 398 2. Producţia în curs de execuţie 331 332 341 3481 3541 393 3941 3952 3. Produse finite şi mărfuri 345 346 3485 3486 3545 3546 356 357 361 368 371 378 3945 3946 3953 3954 3956 3957 396 397 4428 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 4091 II. Creanţe (Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.) 1. Creanţe comerciale 4092 4111 4118 413 418 491 2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 4511 4518 4951 3. Sume de încasat din interese de participare 4521 4528 4952 4. Alte creanţe 425 4282 431 437 4382 441 4424 4428 444 445 446 447 4482 4582 461 473 496 5187 5. Creanţe privind capitalul subscris şi 456 nevarsat 4953 III. Investiţii financiare pe termen scurt 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 501 591 2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 502 592 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 5031 5032 505 5061 5062 5081 5088 593 595 596 598 5113 5114 IV. Casa şi conturi la bănci 5112
\n
5121 5124 5125 5311 5314 5321 5322 5323 5328 5411 5412 542 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── C. Cheltuieli în avans 471 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614 1615 1617 1618 1681 169 2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621 1622 1624 1625 1627 1682 5191 5192 5198 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419 4. Datorii comerciale 401 404 408 5. Efecte de comerţ de plătit 403 405 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661 1685 2691 4511 4518 7. Sume datorate privind interesele de participare 1662 1686 2692 4521 4528 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623 1626 167 1687 2698 421 423 424 426 427 4281 431 437 4381 441 4423 4428 444 446 447 4481 4551 4558 456 457 4581 462 473 509 5186 5193 5194 5195 5196 5197 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── E. Active circulante, respectiv datorii curente nete Subtotal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── F. Total active minus datorii curente Subtotal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614 1615 1617 1618 1681 169 2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621 1622 1624 1625 1627 1682 5191 5192 5198 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419 4. Datorii comerciale 401 404 408 5. Efecte de comerţ de plătit 403 405 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661 1685 2691 4511 4518 7. Sume datorate privind interesele de participare 1662 1686 2692 4521 4528 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623 1626 167 1687 2698 421 423 424 426 427 4281 431 437 4381 441 4423 4428 444 446 447 4481 4551 4558 456 457 4581 462 473 509 5186 5193 5194 5195 5196 5197 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 2. Alte provizioane 151 I. Venituri în avans 131 472 J. Capital şi rezerve I. Capital, din care:
\n
Capital subscris nevarsat 1011 Capital subscris vărsat 1012 Patrimoniul regiei 1015 Patrimoniul public 1016 II. Prime de capital 1041 1042 1043 1044 III. Rezerve din reevaluare 105 IV. Rezerve 1. Rezerve legale 1061 2. Rezerve pentru acţiuni proprii 1062 3. Rezerve statutare sau contractuale 1063 4. Alte rezerve 1068 107 V. Rezultatul reportat 117 VI. Rezultatul exerciţiului financiar 121 129 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE 1. Cifra de afaceri neta 701 702 703 704 705 706 707 708 7411 2. Variatia stocurilor 711 3. Producţia imobilizata 721 722 4. Alte venituri din exploatare 7417 758 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 601 602 603 604 606 607 608 7412
\n
b)Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 605 7413 6. Cheltuieli cu personalul
\n
a)Salarii 641 7414
\n
b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea separată a celor referitoare la pensii 645 7415 7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale 6811 6813 7813 7815
\n
b)Ajustarea valorii activelor circulante 654 6814 754 7814 8. Alte cheltuieli de exploatare 611 612 613 614 621 622 623 624 625 626 627 628 635 658 6812 7416 7812 Profitul sau pierderea din exploatare Subtotal 9. Venituri din interese de participare 7613 7614 7615 7616 10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7611 7612 11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7617 762 763 764 765 766 767 768 788 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 686 786 13. Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce privesc societăţile din cadrul grupului 663 664 665 666 667 668 688 7418 14. Rezultatul curent Subtotal 15. Venituri extraordinare 771 16. Cheltuieli extraordinare 671 17. Rezultatul extraordinar Subtotal 18. Impozit pe profit 691 791 19. Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus 698 20. Rezultatul exerciţiului financiar 21. Rezultatul pe acţiune
\n
-de baza
\n
-diluat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ:
\n
Unele conturi sunt bifunctionale şi pot avea solduri atât creditoare, cat şi debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie să fie facuta conform soldurilor; de exemplu:
\n
4511 [B II 2] sau [D6 şi G6] 4518 [B II 2] sau [D6 şi G6] Anumite conturi sunt cuprinse atât la lit. D, cat şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conţină solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz contul va fi împărţit între lit. D (termen scurt) şi lit. G (termen lung).
\n
Capitolul 5
\n
Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora 1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.
\n
2.Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.
\n
3.Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.
\n
4.Activitatea curenta este activitatea desfăşurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.
\n
5.Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.
\n
6.Ajustarea reprezintă orice modificare a valorii contabile prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultată din reevaluare.
\n
Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creşterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.
\n
7.Brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.
\n
8.Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.
\n
9.Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
\n
10.Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.
\n
11.Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.
\n
12.Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziţia nr. 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.
\n
13.Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizica sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.
\n
14.Contabilitatea generală, denumita şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.
\n
În România normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi 10 din legea menţionată mai sus.
\n
15.Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
\n
16.Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.
\n
17.Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa îl suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanţului.
\n
18.Costul de producţie este determinat prin adăugarea la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producţie mai poate cuprinde:
\n
a)o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie; ...
\n
b)în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport cu perioada de producţie. ...
\n
Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.
\n
În cazul activelor circulante costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.
\n
19.Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.
\n
20.Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă; şi (b) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.
\n
21.Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune sau o estimare, după caz.
\n
22.Dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintă opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.
\n
23.Filiala este o societate controlată de societatea mama.
\n
24.Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului de activităţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geografică etc.
\n
Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporala care reprezintă orice exces al costului de achiziţie peste interesul celui care achiziţionează în valoarea justa a activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate la data tranzacţiei de schimb.
\n
Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintă orice exces de la data tranzacţiei de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate, peste costul achiziţiei. ------------ *1) Definit în Codul comercial.
\n
25.Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.
\n
26.Interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie deţinută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deţinută de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.
\n
27.Investiţia directa reprezintă investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţa directa asupra administrării societăţii.
\n
28.Investiţia de portofoliu reprezintă o alta investiţie decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.
\n
29.Întreprinderea este o unitate patrimonială de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau altor tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.
\n
30.Întreprinderea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influenţa semnificativă şi care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.
\n
31.Obligaţiile curente reprezintă obligaţiile care: ● se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau ● sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.
\n
Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).
\n
32.Obligaţiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.
\n
33.Piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piaţa delimitata după criterii geografice.
\n
34.Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, asa cum sunt raportate în bilanţ.
\n
35.Pragul de semnificaţie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.
\n
36.Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia, pentru ca informaţia contabila să fie credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.
\n
37.Producţia imobilizata reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.
\n
38.Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.
\n
39.Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activităţii unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienţilor din afară societăţii.
\n
40.Situaţiile financiare cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.
\n
41.Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.
\n
42.Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere durabila este considerată utila acesteia.
\n
43.Titlurile de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.
\n
În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.
\n
44.Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi, a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20-50% asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.
\n
45.Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.
\n
46.Valoarea de piaţa a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţa activa. O piaţa activa exista atunci când:
\n
a)activele de pe piaţa sunt relativ omogene; ...
\n
b)sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpărători şi vânzători; ...
\n
c)preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public. ...
\n
47.Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ şi din cedarea sa la sfârşitul duratei de viaţa utila.
\n
48.Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţa de cauza, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.
\n
49.Valoarea realizabila a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.
\n
50.Valoarea realizabila neta reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.
\n
51.Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.
\n
52.Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.
\n
53.Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintă variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.
\n
54.Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a se tine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.
\n
55.Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.
\n
56.Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale întreprinderii şi ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.
\n
CADRUL GENERAL de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*) PREFATA Întreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.
\n
Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.
\n
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.
\n
Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru:
\n
a)a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiţie de capital; ...
\n
b)a evalua răspunderea sau gestionarea managerială; ...
\n
c)a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi; ...
\n
d)a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii; ...
\n
e)a determina politicile de impozitare; ...
\n
f)a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui; ...
\n
g)a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional; ...
\n
h)a reglementa activitatea întreprinderilor. ...
\n
Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.
\n
Situaţiile financiare sunt de regula întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi de concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.
\n
INTRODUCERE Obiect şi statut 1. Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este:
\n
a)sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente; ...
\n
b)sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS; ...
\n
c)sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale; ...
\n
d)sprijinirea celor care întocmesc situaţii financiare conform IAS şi pentru a face faţa problemelor care nu se regăsesc în acestea; ...
\n
e)sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS; ...
\n
f)sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS; ...
\n
g)furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor. ...
\n
2.Acest \"cadru general\" nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în faţa Standardului Internaţional de Contabilitate specific.
\n
3.Conducerea IASC recunoaşte ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general şi un Standard Internaţional de Contabilitate. În acele cazuri în care exista un conflict cerinţele standardului internaţional de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după \"cadrul general\" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre \"cadrul general\" şi IAS se va diminua.
\n
4.\"Cadrul general\" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.
\n
Aria de aplicabilitate 5. \"Cadrul general\" abordeaza:
\n
a)obiectivul situaţiilor financiare; ...
\n
b)caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare; ...
\n
c)definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare; ...
\n
d)conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului. ...
\n
6.\"Cadrul general\" se referă la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare \"situaţii financiare\"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele conţinute în situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie totuşi să se bazeze pe situaţiile financiare ca pe principala lor sursa de informaţii şi de aceea astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui \"cadru general\". Cu toate acestea \"cadrul general\" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.
\n
7.Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situaţii financiare include de regula un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri) şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare nu includ totuşi elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.
\n
8.\"Cadrul general\" se aplică situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursa de informaţii financiare.
\n
Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora 9. Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, astfel:
\n
a)investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende; ...
\n
b)angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale; ...
\n
c)creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta; ...
\n
d)furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activităţii întreprinderii ca principal client; ...
\n
e)clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea; ...
\n
f)Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari; ...
\n
g)publicul. Întreprinderile influenţează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia. ...
\n
10.Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare satisface necesităţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori.
\n
11.Responsabilitatea principala de a întocmi şi de a prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte scopul prezentului \"cadru general\". Cu toate acestea situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
\n
OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE 12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
\n
13.Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă de regula informaţii nefinanciare.
\n
14.Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul se gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.
\n
Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare 15. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesita evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanţa de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.
\n
16.Poziţia financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.
\n
17.Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile pentru anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.
\n
18.Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificărilor poziţiei financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest \"cadru general\" nu s-a încercat definirea notiunii de \"fonduri\".
\n
19.Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.
\n
20.Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferă informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de necesităţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.
\n
Note şi materiale suplimentare 21. Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi despre efectul modificării preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.
\n
CONCEPTE DE BAZA Contabilitatea de angajament 22. Pentru a-şi atinge obiectivele situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajament. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare. Deci acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.
\n
Principiul continuităţii activităţii 23. Situaţiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a-şi lichidă sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi în acest caz vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.
\n
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE 24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.
\n
Inteligibilitatea 25. O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.
\n
Relevanta 26. Pentru a fi utile informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
\n
27.Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.
\n
28.Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificările preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionata a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.
\n
Pragul de semnificaţie 29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea însăşi pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi a oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cat şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.
\n
30.Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel pragul de semnificaţie oferă mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utila.
\n
Credibilitatea 31. Pentru a fi utila informaţia trebuie să fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.
\n
32.Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ întreaga suma a despăgubirilor cerute, deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.
\n
Reprezentarea fidela 33. Pentru a fi credibila informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie se asteapta, în mod rezonabil, să le reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte în mod credibil tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la data raportarii şi care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
\n
34.Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăţilor inerente fie identificarii tranzacţiilor şi altor evenimente ce urmează să fie evaluate, fie conceperii şi aplicării tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor generează fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuşi pot fi relevante recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluării lor.
\n
Prevalenta economicului asupra juridicului 35. Pentru ca informaţia să prezinte în mod credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părţi într-un astfel de mod încât documentele sa susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective; cu toate acestea pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanţe raportarea unei vânzări nu ar reprezenta în mod credibil operaţiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operaţiune de aceasta natura).
\n
Neutralitatea 36. Pentru a fi credibila informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informatiei influenţează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
\n
Prudenta 37. Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi: încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
\n
Integralitatea 38. Pentru a fi credibila informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devină necredibila şi defectuoasă din punct de vedere al relevantei.
\n
Comparabilitatea 39. Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Astfel măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.
\n
40.O implicatie importanţa a caracteristicii calităţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferenţele dintre politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta, precum şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.
\n
41.Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau pentru un alt eveniment, dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să îşi lase politicile contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.
\n
42.Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.
\n
Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila Oportunitatea 43. Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deşi în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au fost nevoiti între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul luării deciziilor economice.
\n
Raportul cost-beneficiu 44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depăşească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi a costurilor reprezintă în fond rezultatul unui rationament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapărat de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricărui caz particular. Cu toate acestea cei abilitaţi sa emita standardele, precum şi cei care întocmesc şi utilizează situaţiile financiare ar trebui să fie constienti de aceasta limita.
\n
Echilibrul dintre caracteristicile calitative 45. În practica stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.
\n
Imaginea fidela/Prezentarea fidela 46. Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi a modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest \"cadru general\" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.
\n
STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE 47. Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite \"structurile situaţiilor financiare\". Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere, legate în mod direct de evaluarea performantei, sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificărilor poziţiei financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit şi pierdere şi modificările structurilor din bilanţ; în consecinţa \"cadrul general\" nu identifica structurile specifice acesteia.
\n
48.Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate după natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.
\n
Poziţia financiară 49. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează:
\n
a)un activ reprezintă o resursa controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere; ...
\n
b)o datorie reprezintă o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice; ...
\n
c)capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale. ...
\n
50.Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute în paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.
\n
51.La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordată atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanţa şi realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea justa a activului şi dobânda aferentă. Din acest motiv leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinţa în bilanţul locatarului.
\n
52.Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile prevăzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi la baza elaborării unor noi standarde.
\n
Active 53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.
\n
54.De obicei o întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune faţă de celelalte resurse.
\n
55.Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:
\n
a)utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării de către întreprindere; ...
\n
b)schimbat cu alte active; ...
\n
c)utilizat pentru stingerea unei datorii; sau ...
\n
d)repartizat acţionarilor întreprinderii. ...
\n
56.Multe active, de exemplu terenurile şi mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esenţială pentru existenta unui activ, de aceea brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.
\n
57.Multe active, de exemplu creanţele, terenurile şi clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ, deşi, de exemplu, o proprietate deţinută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fără a exista un control legal. De exemplu, know-how obţinut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how, ţinându-l secret.
\n
58.Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obţin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele care sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface prin ea însăşi definitia unui activ.
\n
59.Exista o legătură strânsă între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmăreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. În mod similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.
\n
Datorii