│4.1. Analizarea unor evenimente │- Copilăria lui Isus │ │cotidiene cu raportare la viaţa lui │- Începutul activităţii publice a lui │ │Isus │Isus: Ioan Botezătorul, botezul lui │ │ │Isus, ispitirea lui Isus │ │ │- Activitatea în Galileea: Chemarea │ │ │apostolilor, Predica de pe munte │ │ │- Drumul spre Ierusalim │ │ │- Activitatea în Iudeea │ │ │- Porunca iubirii │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.1. Folosirea corectă a terminologiei│- Canonul Noului Testament │ │biblice în diferite contexte de viaţă │- Contextul istoric, social şi │ │ │religios │ │ │- Noţiuni introductive în Evanghelii │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.2. Utilizarea textului biblic pentru│- Dialogul lui Isus cu Nicodim │ │viaţa spirituală │- Înmulţirea pâinilor şi discursul │ │ │euharistic │ │ │- Isus, lumina lumii │ │ │- Porunca cea nouă │ │ │- Isus, păstorul cel bun │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.3. Utilizarea adecvată a │- Întruparea Logos-ului │ │terminologiei şi a mesajului biblic în│- Predica de pe munte │ │alte domenii de activitate │- Învăţătura şi parabolele lui Isus │ │ │- Minunile lui Isus │ │ │- Învierea şi glorificarea lui Isus │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Introducere în Noul Testament
\n│ │- Scrisoarea întâi a Sfântului Ioan: │ │ │Prezentare generală şi teme centrale: │ │ │Iubirea lui Dumnezeu prin Cristos; │ │ │fiii lui Dumnezeu, fiii luminii │ │ │- Scrisorile a doua şi a treia a │ │ │Sfântului Ioan: │ │ │Prezentare generală şi teme centrale: │ │ │cauzele şi efectele dezbinării în │ │ │comunitate; anticristul │ │ │- Scrisoarea Sfântului Iuda: │ │ │Prezentare generală şi tema centrală: │ │ │falşii învăţători │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidenţiind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.1. Analizarea vieţii şi activităţii │- Viaţa şi opera Sfântului Paul, │ │Sfântului Paul ca exemple de urmat │- Călătoriile misionare │ │pentru creştini │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.2. Interpretarea modului de viaţă al│- Coborârea Duhului Sfânt │ │primelor comunităţi creştine ca model │- Comunitatea primară │ │pentru Biserica zilelor noastre │- Călătoriile misionare │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existenţiale ale omului ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.1. Interpretarea unor texte biblice │- Aşteptarea eshatologică şi chemarea │ │ca răspuns primit la unele întrebări │la sfinţenie │ │existenţiale │- Aşteptarea eshatologică şi datoria │ │ │de a munci │ │ │- Unicitatea Evangheliei şi │ │ │îndreptăţirea prin credinţă │ │ │- Mântuirea numai prin Cristos, viaţa │ │ │nouă în Cristos şi învierea morţilor │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 4. Analizarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale, prin raportare la mesajul biblic ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.1. Argumentarea unor comportamente │- Scrisoarea întâi către corinteni: │ │din viaţa comunităţii creştine în │iubirea creştină, moralitatea vieţii │ │lumina învăţăturii Sfintei Scripturi │şi viaţa comunitară │
\n│ │- Scrisoarea a doua către corinteni: │ │ │activitatea apostolică, valoarea │ │ │suferinţei şi caritatea creştină │ │ │- Scrisoarea către Filemon: Tema │ │ │centrală: dreptatea socială │ │ │- Scrisoarea către Tit: Tema centrală:│ │ │viaţa creştină │ │ │- Scrisoarea a doua către Timotei: │ │ │statornicia în credinţă │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.2. Interpretarea prezenţei lucrării │- Cartea Faptele apostolilor: │ │lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt în │Coborârea Duhului Sfânt; Comunitatea │ │Biserica universală şi în comunitatea │primară │ │creştină pe baza textelor sfinte │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.1. Folosirea corectă a terminologiei│- Scrisoarea către filipeni: Teme │ │biblice în anumite împrejurări │centrale: cristologia şi eshatologia │ │ │- Scrisoarea către coloseni: Teme . │ │ │centrale: mântuirea universală şi │ │ │Cristologia │ │ │- Scrisoarea către efeseni: │ │ │- Teme centrale: Biserica, Trupul │ │ │Mistic al lui Cristos │ │ │- Scrisoarea întâi către Timotei: │ │ │Temă centrală: Cristologia │ │ │- Scrisoarea a doua către Timotei: │ │ │inspiraţia Scripturii │ │ │- Scrisoarea către evrei: Preoţia │ │ │lui Cristos şi Noul legământ │ │ │- Apocalipsul Sfântului Ioan: Teme │ │ │centrale: Sfânta Fecioară Maria în │ │ │viaţa Bisericii; noul Ierusalim │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Cartea Faptele apostolilor
\nModul în care este concepută programa şcolară pentru clasele XI-XII răspunde necesităţii cunoaşterii şi interpretării corecte, în lumina documentelor Bisericii, a evenimentelor vetero- şi neo-testamentare, urmărind impactul acestora pentru viaţa proprie de credinţă în societatea modernă.
\nRolul profesorului în furnizarea informaţiilor corecte, în explicarea terminologiei de specialitate, dar şi în identificarea răspunsurilor pe care Biblia le oferă întrebărilor existenţiale ale omului este determinant.
\nDe asemenea, utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important deoarece valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, categoria tipologică şi hermeneutică etc. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic.
\nActivităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente biblice, vetero şi neo-testamentare, în relaţionarea şi citirea acestora în cheie tipologică, pentru a-l ajuta pe elev să descopere misterul revelat. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, în contexte formale şi non-formale, de a avea capacitatea flexibilităţii şi de a face transferul informaţional la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. La Studiul biblic învăţarea efectuată de elevi se cere a fi permanent, în mod direct sau indirect, dirijată şi îndrumată de profesor.
\nAceste activităţi contribuie la cultivarea atitudinii de venerare a Sfintei Scripturi, precum şi la dezvoltarea spiritului de iubire, respect şi solidaritate umană. De aceea, în parcurgerea temelor prevăzute de programele şcolare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale ca: expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc.
\nIntegrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe internet etc.) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare.
\nUna dintre finalităţile importante ale studierii Bibliei în şcoală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, în clasele a XI-a şi a XII-a se va acorda o atenţie sporită lucrului pe text - lecturii şi interpretării textului biblic în lumina învăţăturii Bisericii.
\nEvaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode şi tehnici (aplicate strategic iniţial şi final/sumativ şi continuu, cu funcţie formativă de reglare autoreglare a activităţii pe tot parcursul lecţiei), în condiţii de comunicare interactivă etc.
\nSUGESTIILE BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Bagot, J.P., Dubs, J. Cl. Pour lire la Biblie, traducere în limba română de Tarciziu Şerban, Cum să citim Biblia, Ed. ARCB, 1994.
\nElaborarea programei şcolare pentru Geografia turismului religios a avut la bază următoarele argumente:
\nPrograma şcolară de Geografia turismului religios este centrată pe atingerea unui sistem de competenţe generale şi specifice asumate, comune sau corelate cu alte competenţe din aria curriculară \"Om şi societate\". Competenţele şi conţinuturile specificate permit corelaţii interdisciplinare cu discipline de studiu precum geografia, istoria, religia. De asemenea, programa şcolară pentru Geografia turismului religios este relevantă pentru contribuţia la dezvoltarea competenţelor cheie formulate în Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC), în special a competenţei sensibilizare şi exprimare culturală.
\nPrograma şcolară pentru disciplina Geografia turismului religios este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.
\nPrograma şcolară de Geografia turismului religios este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice.
\nCompetenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
\nCompetenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.
\nLista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.
\nCompetenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.
\nCompetenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul geografiei, cu accent pe valorificarea acesteia din perspectiva turismului religios.
\nSugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.
\nCOMPETENŢE GENERALE ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Utilizarea corectă a terminologiei şi a limbajelor specifice, │ │pentru explicarea mediului geografic │ │2. Raportarea elementelor semnificative din cultură, ştiinţă şi │ │societate la mediul înconjurător │ │3. Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură │ │şi societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice sau │ │modele │ │4. Utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare │ │şi diseminare a informaţiilor referitoare la turismul religios │ │5. Argumentarea importanţei obiectivelor religioase ca parte │ │integrantă a patrimoniului cultural naţional şi universal │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALORI ŞI ATITUDINI ● atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie ● respect faţă de identitatea culturală proprie ● valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale ● atitudine pozitivă faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite ● respectul pentru diversitatea naturală şi umană CLASA A XI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice şi sacre ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Prezentarea elementelor generale │Turismul religios - rezultant a trei │ │ale geografiei turismului, utilizând │componente cultură, religie şi turism │ │terminologia specifică domeniului │istorice, tradiţii religioase) │ │1.3. Utilizarea unor elemente │ │ │terminologice din limbile străine, │ │ │relevante pentru geografia turismului,│- Istoricul turismului │ │în general, respectiv pentru turismul │- Noţiuni utilizate în geografia │ │religios, în special │turismului │ │ │- Harta şi legenda turistică │ │2.1. Sintetizarea principalelor │- Ghidul turistic │ │caracteristici ale fenomenului │- Ce este turismul religios? │ │turistic, din diverse perspective │- Turismul religios - clarificări │ │(factori, tipuri, forme) │conceptuale │ │2.2. Identificarea diferitelor │- Turismul religios: determinanţi şi │ │corelaţii între evenimente şi elemente│tipuri de turişti │ │semnificative din cultură, ştiinţă şi │- Forme ale turismului religios │ │societate │- Turismul religios: repere prezente │ │ │şi cerinţe viitoare │ │3.1. Citirea şi interpretarea │- Aspecte cantitative şi calitative │
\n│informaţiei cartografice şi grafice │ale fluxurilor turistice religioase │ │referitoare la geografia turismului │- Turismul religios - realităţi şi │ │3.2. Operarea cu simboluri, semne şi │necesităţi în secolul XXI │ │convenţii din domeniul geografiei │ │ │turismului în general, al turismului │ │ │religios în special │ │ │3.4. Relaţionarea diferitelor │ │ │informaţii structurate, utilizând şi │ │ │informaţii cartografice sau grafice │ │ │ │ │ │4.2. Utilizarea tehnologiei │ │ │documentării bibliografice eficiente │ │ │ │ │ │5.1. Analizarea elementelor de bază │ │ │ale patrimoniului cultural naţional │ │ │(vestigii arhitectonice de natură │ │ │religioasă, culturale, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5.2. Sintetizarea unei imagini │ │ │complexe şi coerente asupra │ │ │patrimoniului cultural │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.2. Utilizarea conceptelor specifice │Turismul religios în spaţiul românesc │ │turismului religios în contexte │- Fondul cultural-religios, componenta│ │variate de comunicare scrisă şi orală │de bază a ofertei de turism religios │ │1.3. Utilizarea unor elemente │românesc │ │terminologice din limbile străine, │- România şi patrimoniul cultural- │ │relevante pentru geografia turismului,│religios UNESCO │ │în general, respectiv pentru turismul │- Alte atracţii religioase de pe │ │religios │teritoriul României │ │2.1. Sintetizarea principalelor │- Tipologia atracţiilor turistice │ │caracteristici ale fenomenului │religioase şi zonarea turistică din │ │turistic, din diverse perspective │punct de vedere religios │ │(factori, tipuri, forme) │ │ │2.2. Identificarea diferitelor │ │ │corelaţii între evenimente şi │Destinaţii de renume în turismul │ │elemente semnificative din cultură, │religios-creştin mondial │ │ştiinţă şi societate │- Guadalupe │ │3.2. Operarea cu simboluri, semne şi │- Vatican │ │convenţii din domeniul geografiei │- Catedrala Notre Dame din Paris │ │turismului în general, al turismului │- Basilica Sacre Couer din Paris │ │religios │- Aparecida do Norte din Brazilia │ │3.3. Construirea unor schiţe │- Mormântul Padre Pio │ │cartografice simple referitoare la │- Catedrala din Koln │ │turismul religios │- Lourdes │ │4.1. Identificarea surselor de │- Basilica Sf. Francisc │ │informare şi a informaţiei utile în │- Fatima │ │sistemele multimedia, relevante pentru│- Ierusalim │ │turismul religios │- Alte destinaţii │ │5.1. Analizarea elementelor de bază │ │ │ale patrimoniului cultural naţional │ │ │(vestigii arhitectonice de natură │ │ │religioasă, culturale, istorice, │ │
\n│tradiţii religioase) │ │ │5.3. Argumentarea importanţei │ │ │turismului religios pentru cunoaşterea│ │ │identităţii culturale şi naţionale │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Turismul religios - rezultant a trei componente: cultură, religie şi turism
\nAstfel, competenţele generale şi cele specifice vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoaşterea domeniului, pe valorificarea corelaţiilor interdisciplinare, pe dezvoltarea de atitudini pozitive faţă de patrimoniul cultural naţional şi universal, pe utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare şi diseminare a informaţiilor referitoare la turismul religios.
\nModul de organizare a elementelor de conţinut facilitează o planificare calendaristică constructivă, precum şi proiectarea unităţilor de învăţare semnificative în raport cu diviziunile interne ale programei şcolare. Principalele domenii de conţinuturi sunt subordonate problematicii geografiei, istoriei şi religiei şi vizează următoarele dimensiuni educaţionale: dimensiunea geoecologică, culturală, europeană, integratoare, dimensiunea interdisciplinară, metodologică, aspecte care tinde latura socială, religioasă, istorică şi umanistă. Astfel, multe dintre elementele de conţinut specificate în programa şcolară au un caracter interdisciplinar, promovând valorificarea competenţelor şi cunoştinţelor asimilate de elevi la alte discipline de studiu, precum şi stabilirea de corelaţii cu acestea. Acest aspect constituie o provocare în desfăşurarea demersului didactic, la care profesorii trebuie să facă faţă prin abordări didactice inovative.
\nPentru aplicarea acestei programe şi pentru dezvoltarea învăţării în clasă se recomandă realizarea unor activităţi diverisificate de către elevi şi profesor, care să promoveze: exersarea terminologiei specifice domeniului geografiei turismului prin forme şi structuri atractive, raportarea terminologiei specifice la alte discipline şcolare, utilizarea unor resurse complementare de instruire, exersarea unor activităţi de învăţare care să faciliteze educaţia permanentă, centrarea demersului de predare-învăţare pe elemente relevante şi de interes actual din lumea contemporană. În contextul în care pentru această disciplină de studiu nu există manuale şcolare, se recomandă utilizarea de ghidurile metodologice, atlase, lucrări complementare, precum şi a unor suporturi de curs care să aibă rol de manual.
\nÎn ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor elevilor, aceasta trebuie să aibă în vedere verificarea nivelului competenţelor specifice atinse de elevi. Ca instrumente de evaluare, este de preferat îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele alternative, dat fiind caracterul interdisciplinar şi varietarea conţinuturilor propuse în programă. Poate fi utilizată o largă tipologie de itemi, prin aplicarea de teste docimologice, dar şi aplicarea unor metode alternative de evaluare, care să valorifice în mod deosebit activitatea individuală şi de grup, precum: portofoliul, referatul, proiectul.
\nPrograma şcolară pentru disciplina ARTĂ RELIGIOASĂ Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZARE GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Artă religioasă se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a.
\nStudiul acestei discipline şcolare în liceele de profil teologic este centrat pe realizarea unei viziuni de ansamblu asupra diferitelor domenii ale artei religioase, în general, şi ale artei religioase creştine, în special, care să ofere elevilor oportunitatea formării propriului sistem de valori estetice şi a integrării acestora în ansamblul cunoştinţelor religioase. Modul de abordare a conţinutului, precum şi competenţele prevăzute realizează relaţii cu alte discipline ale curricumului, mai ales cu disciplinele teologice.
\nPrograma de faţă urmăreşte însuşirea de către elevi a unui vocabular de termeni specifici care să asigure înţelegerea componentei religioase a domeniului artistic şi să susţină punerea în valoare a artei creştine şi a mesajului acesteia, în contextul activităţilor de turism religios.
\nPrograma şcolară pentru disciplina Artă religioasă este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.
\nPrograma şcolară de Artă religioasă este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice.
\nCompetenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
\nCompetenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Acestea pun accent pe receptarea personală a mesajului artistic al operelor de artă religioasă şi pe exprimarea sensibilităţii estetice prin opere de artă religioasă.
\nLista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.
\nCompetenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.
\nCompetenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul artei religioase. Conţinuturile propuse oferă o viziune unitară asupra principalelor domenii ale educaţiei artistice şi sunt corelate cu achiziţiile dobândite de elevi în anii anteriori la disciplinele teologice şi la cele din aria curriculară Arte.
\nSugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.
\nCOMPETENŢE GENERALE ┌───────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Identificarea aspectelor specifice artei religioase creştine│ │2. Analizarea modalităţilor de reprezentare a simbolurilor │ │religioase şi în special a celor religios-creştine în opere de │ │artă │ │3. Abordarea artei ca drum spiritual de accedere spre │ │frumuseţea divină │ └───────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALORI ŞI ATITUDINI ● Manifestarea interesului pentru cunoaşterea şi pentru interpretarea operelor de artă religioasă ● Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operei de artă religioasă (compararea propriului punct de vedere cu părerile celorlalţi) ● Motivaţia pentru ocrotirea şi punerea în valoare a patrimoniului artistic religios ● Aprecierea diverselor forme de expresie din patrimoniul artei religioase universale CLASA A XI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea aspectelor specifice artei religioase creştine ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Caracterizarea diferitelor │- Obiectul şi scopul studierii artei │ │domenii ale artei religioase │religioase │ │ │- Principalele ramuri ale artei │ │ │religioase: arhitectura, pictura, │ │ │sculptura, muzica, arte decorative │ │ │- Artă religioasă - artă sacră - artă │ │ │liturgică │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.2. Identificarea funcţiilor artei │- Funcţiile artei religioase │ │religioase în general şi a celei │- Muzica liturgică - artă devenită │ │liturgice, în special │rugăciune │ │ │- Magisteriul Bisericii despre artă │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.3. Identificarea premiselor │- Manifestări ale artei religioase │ │apariţiei artei creştine │precreştine în antichitatea europeană │ │ │şi extraeuropeană │ │ │- Originea artei creştine - arta │ │ │catacombelor │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 2. Analizarea modalităţilor de reprezentare a simbolurilor religioase şi în special a celor religios-creştine în operele de artă ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.1. Identificarea simbolurilor │ │ │religioase utilizate în devenirea │ │ │istorică creştinismului │- Arhitectura lăcaşului de cult │
\n├──────────────────────────────────────┤- Elementele componente ale bisericii │ │2.2. Interpretarea unor simboluri │creştine şi simbolismul lor │ │religioase în diferite opere de artă │- Erminia picturii bizantine: tipicul │ │şi de cult │iconografic al picturii din │ ├──────────────────────────────────────┤bisericile ortodoxe │ │2.3. Identificarea spiritului estetic │ │ │al unei epoci şi a modului de │ │ │reflectare a acestuia în conştiinţa │ │ │artiştilor │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 3. Abordarea artei ca drum spiritual de accedere spre frumuseţea divină ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.1. Analizarea orientării şi │ │ │dinamicii concepţiilor despre lume, │ │ │viaţă şi artă ale unei epoci, │- Frumuseţea este numele liturgic al │ │reflectate în operele de artă │lui Dumnezeu │ ├──────────────────────────────────────┤- Erminia picturii bizantine │ │3.2. Analizarea creaţiilor artistice │- Muzica liturgică a Bisericii │ │din punct de vedere creştin │creştine: cântul gregorian şi │ ├──────────────────────────────────────┤cântarea bizantină │ │3.3 Evidenţierea rolului artei │ │ │creştine în devenirea culturii │ │ │europene │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Domenii ale artei religioase: arhitectura, pictura, sculptura, muzica, artele decorative Funcţiile artei religioase creştine Arta popoarelor antice
\n├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.1. Analizarea orientării şi │- Arta icoanei, teologie a frumuseţii │ │dinamicii concepţiilor despre lume, │- Opere de artă de inspiraţie │ │viaţă şi artă ale unei epoci, │creştină din patrimoniul universal în │ │reflectate în operele de artă │oraşe şi marile muzee ale lumii │ ├──────────────────────────────────────┤ │ │3.2. Analizarea creaţiilor artistice │ │ │din punct de vedere creştin │ │ ├──────────────────────────────────────┤ │ │3.3 Evidenţierea rolului artei în │ │ │planul educaţiei şi al culturii │ │ │europene │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Lăcaşuri de cult creştine în primele secole Imagini şi simboluri din Vechiul Testament: creaţia, Edenul, Noe, turnul Babel, Iosif, Moise, Samson, David, Iuda Maccabeu Imagini şi simboluri din Noul Testament: viaţa şi activitatea lui Isus, răstignirea şi moartea lui Isus, Apocalipsa Simboluri şi reprezentări creştine în Catacombe Reprezentarea picturală a Fecioarei Maria în:
\nÎn activitatea didactică se vor utiliza metode variate, care să pună elevul în contexte variate de învăţare:
\nEvaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei Artă religioasă le poate susţine.
\nPrograma şcolară pentru disciplina MARKETING ÎN TURISM Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Marketing în turism se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XII-a.
\nStudierea acestei discipline contribuie la dezvoltarea unui ansamblu de competenţe ce dau identitate specializării ghid turism religios, prin accentul pus pe următoarele aspecte:
\nÎn acord cu aceste aspecte, curriculumul propus pentru disciplina Marketing în turism îmbină următoarele dimensiuni: ● dimensiunea explicativă-informativă: însuşirea şi utilizarea terminologiei şi a instrumentelor de analiză specifice domeniului marketingului turismului, astfel încât elevii să dobândească competenţe de analiză, evaluare, explicare a domeniului în care îşi vor exercita profesiunea; ● dimensiunea normativă: curriculumul promovează perspectiva armonizării exigenţelor normelor morale cu cele specifice cultivării unui comportament economic raţional, bazat pe valorile eficienţei economice şi sociale; ● dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare: curriculumul propune exersarea şi dezvoltarea competenţelor specifice gândirii critice; ● dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susţinerea competenţelor propuse cu conţinuturi şi sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieţei turismului religios şi spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi în diferite contexte economice şi profesionale simulate.
\nPrograma şcolară pentru disciplina Marketing în turism este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Conţinuturile tematice la disciplina Marketing în turism se sprijină pe anumite noţiuni şi cunoştinţe însuşite de elevi în clasa a XI-a la disciplina Economie. Totodată, acestea au fost corelate cu conţinuturile şi competenţele propuse la disciplinele Economia turismului religios şi Tehnologia activităţii de turism.
\nPrograma şcolară de Marketing în turism este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice.
\nCompetenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
\nCompetenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.
\nLista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.
\nCompetenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.
\nCompetenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul marketingului.
\nSugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.
\nCOMPETENŢE GENERALE ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Aprecierea rolului şi a importanţei marketingului pentru unităţi şi│ │instituţii │ │2. Utilizarea metodelor şi tehnicilor specifice în analiza pieţei │ │3. Analiza rezultatelor unui studiu de piaţă │ │4. Dezvoltarea strategiei de marketing ca element al planului de │ │afaceri │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALORI ŞI ATITUDINI ● Promovarea valorilor etice în activitatea de marketing în turism ● Atitudinea pozitivă faţă de clienţii care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite ● Sesizarea preferinţelor diferitelor categorii de consumatori de servicii turistice ● Conştientizarea impactului calităţii produselor şi serviciilor asupra calităţii vieţii ● Susţinerea eficienţei economice şi a eficienţei sociale ● Comportament economic activ şi responsabil CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Definirea conceptului de │● Marketingul turistic şi funcţiile │ │marketing │acestuia │ │1.2. Corelarea activităţilor de │- Conceptul şi atitudinea de marketing│ │marketing al turismului cu mecanismele│- Domeniile marketingului; marketingul│ │pieţei serviciilor │serviciilor şi marketingul turistic │ │1.3. Identificarea funcţiilor │- Funcţiile marketingului │ │marketingului şi a domeniilor sale de │ │ │aplicare │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.1. Analiza relaţiei \"firmă-mediu- │● Mediul de marketing şi componentele │ │piaţă\" în industria turismului │sale │ │2.2. Identificarea factorilor care │- Micromediul şi macromediul de │ │influenţează evoluţia pieţei firmei de│marketing │ │turism │- Relaţiile întreprinderii de turism │ │2.3. Investigarea elementelor │cu mediul extern │ │definitorii ale pieţei turistice │- Studierea cererii şi a ofertei de │ │ │produse turistice │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.1.Stabilirea etapelor unei cercetări│● Cercetarea de marketing în turism │ │de marketing turistic │- Procesul cercetării de marketing în │ │3.2. Utilizarea unor metode şi tehnici│turism │ │specifice cercetării de marketing pe │- Metode şi tehnici ale cercetării de │ │piaţa serviciilor turistice │marketing │ │3.3. Analizarea, sub aspect etic, a │- Etica în cercetarea de marketing │
\n│demersurilor specifice marketingului │ │ │turismului │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.4. Identificarea variabilelor │● Politici şi strategii de marketing │ │mixului de marketing turistic │în turism │ │1.5. Analizarea caracteristicilor │- Mixul de marketing │ │produsului turistic, a ciclului de │- Politica de produs turistic │ │viaţă şi a procesului de planificare │ . Produsul turistic. Marca. │ │şi înnoire a acestuia │ Identitatea întreprinderii de │ │1.6. Selectarea strategiilor optime │ turism │ │ale politicii de produs în situaţii │ . Ciclul de viaţă al produsului │ │date │ turistic │ │4.1. Dezvoltarea strategiei de produs │ . Planificarea şi înnoirea │ │2.4. Identificarea factorilor care │ produsului turistic │ │stau la baza deciziei de preţ al │ . Strategii în politica de produs │ │produsului turistic │ turistic │ │2.5. Caracterizarea tehnicilor de │- Politica de preţuri şi tarife în │ │stabilire a preţurilor în turism │turism │ │2.6. Identificarea strategiilor de │ . Factorii ce influenţează │ │preţ care maximizează vânzările în │ deciziile de preţ în turism │ │turism │ . Tehnici de stabilire a preţurilor │ │4.2. Dezvoltarea de strategii │ şi tarifelor în turism │ │(strategie de preţuri, strategie de │ . Strategii de preţuri în turism │ │distribuţie a produselor, strategie de│- Politica de distribuţie │ │promovare a produselor) într-o │ . Canale şi forme de distribuţie │ │situaţie dată │ în turism │ │2.7. Clasificarea canalelor de │ . Distribuţia fizică în turism │ │distribuţie a produselor în cadrul │ . Strategii de distribuţie │ │pieţei interne şi externe │- Politica de promovare │ │2.8. Identificarea impactului │ . Rolul promovării în marketingul │ │fenomenului publicitar asupra │ turistic │ │consumatorilor │ . Forme de promovare a produsului │ │2.9. Identificarea formelor de │ turistic │ │promovare a produselor diferitelor │ . Strategii promoţionale │ │firme │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.4. Identificarea aspectelor de │● Comportamentul consumatorului de │ │comportament uman ce stau la baza │servicii turistice │ │conceperii şi implementării │- Decizia de cumpărare │ │programelor de marketing │- Influenţe asupra deciziei de │ │3.5. Investigarea comportamentului │cumpărare │ │consumatorului de produse / servicii │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.3. Aprecierea impactului unui │● Programul de marketing │ │program de marketing asupra │- Conţinutul şi rolul programului de │
\n│consumatorilor/activităţii unei firme │marketing │ │4.4. Elaborarea unui program de │- Metodologia elaborării programului │ │marketing │de marketing │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Marketingul turistic şi funcţiile acestuia
\nÎn proiectarea curriculumului s-a avut în vedere:
\nUnităţile de conţinut care sprijină formarea competenţelor propuse au fost structurate în şase unităţi: Marketingul turistic şi funcţiile acestuia: Mediul de marketing şi piaţa turistică; Cercetarea de marketing în turism; Politici şi strategii de marketing în turism; Comportamentul consumatorului de servicii turistice; Programul de marketing.
\nSuccesiunea parcurgerii unităţilor de conţinut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conţinuturilor din curriculumul Marketingul turismului cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum Economia turismului religios şi Tehnologia turismului, prin abordări interdisciplinare.
\nÎn abordarea conţinuturilor propuse, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice:
\nUtilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor ar trebui să intermedieze oricare dintre metodele de mai sus, fiind menită să susţină dimensiunea practică a curricumului.
\nApelul profesorului la consultanţi din comunitatea de afaceri precum şi la alte resurse din oferta educaţională a unor parteneri educaţionali ai Ministerului Educaţiei ar putea, de asemenea, fi benefică pentru susţinerea activităţilor de learning by doing din şcoală şi din afara ei. Printre aceste activităţi s-ar putea număra crearea şi funcţionarea Companiei elev, participarea elevilor la competiţiile de simulare economică şi managerială pe calculator, lecţiile-vizită la agenţi din domeniul marketingului.
\nCurricumulul de faţă sugerează organizarea, pe cât posibil, a activităţii de evaluare ca proces continuu, cu valenţe formative. După parcurgerea uneia sau a mai multor unităţi de conţinut, ţinând cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competenţelor specificate în programă s-ar putea realiza pe baza unor metode tradiţionale precum probele scrise sau practice. În ambele cazuri ar fi indicată şi autoevaluarea elevilor. Aceste metode ar putea fi completate, în cazul evaluării finale, şi cu alte metode complementare precum proiectul sau portofoliu. Observarea sistematică pe baza fişelor de evaluare ar putea susţine, de asemenea, calitatea evaluării. Se recomandă conceperea probelor scrise de evaluare prin utilizarea unor itemi semiobiectivi, de tipul întrebărilor structurate sau cu răspuns scurt, precum şi a celor subiectivi din categoria rezolvării de probleme sau a eseului.
\nPrograma şcolară pentru disciplina TEHNOLOGIA ACTIVITĂŢII DE TURISM Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Tehnologia activităţii de turism se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a.
\nStudierea acestei discipline se realizează din perspectiva familiarizării cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Competenţele vizate şi conţinuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul liberei iniţiative şi de a explora rolurile lor ca cetăţeni, producători sau consumatori. Îl ajută pe elev să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă, dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii, le permite elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere.
\nPrograma şcolară pentru disciplina Tehnologia activităţii de turism este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.
\nPrograma şcolară de Tehnologia activităţii de turism este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară.
\nCompetenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
\nCompetenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.
\nLista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.
\nCompetenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Dezvoltarea competenţelor specifice propuse de programă asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul liberei iniţiative, de a explora rolurile lor ca cetăţeni, producători sau consumatori, de a a înţelege sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă - toate acestea din perspectiva dezvoltării personale şi a explorării oportunităţilor în alegerea unei cariere.
\nCompetenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul activităţii de turism. Concepţia curriculară a acestei discipline fundamentează un tip de proiectare interdisciplinară pe unităţi tematice, semi-autonome. Conţinuturile acestei discipline sunt elaborate pe baza unor componente generale şi specifice de analiză a fenomenelor socio-economice, a proceselor tehnologice şi de luare de decizii în domeniul activităţii de turism.
\nSugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.
\nSugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară.
\nCOMPETENŢE GENERALE ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, │ │sociale şi economice a turismului │ │2. Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul │ │turismului intern şi internaţional │ │3. Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi │ │local │ │4. Organizarea şi derularea de acţiuni turistice │ │5. Analizarea implicaţiilor umane şi ecologice în domeniul turismului│ │6. Aplicarea noţiunilor de prim-ajutor în situaţii de urgenţă │ │relaţionate cu activitatea de turism │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALORI ŞI ATITUDINI ● Respectul pentru diversitatea naturală şi umană ● Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură şi civilizaţie ● Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale şi sociale ● Respectul faţă de identitatea culturală proprie ● Apreciere faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite CLASA A XI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, sociale şi economice a turismului ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Identificarea factorilor care │Generalităţi privind activitatea de │ │influenţează activităţile de turism │turism: │ │1.2. Descrierea principalelor forme de│- Locul şi rolul turismului în │ │turism de interes naţional, zonal şi │societate │ │local │- Factorii de influenţă ai │ │1.3. Identificarea componentelor │activităţii de turism │ │patrimoniului turistic natural, │- Formele de turism (cultural, de │ │cultural şi religios din România │agrement, agroturism, │ │1.4. Elaborarea de itinerarii şi │balneoterapeutic, religios) │ │programe turistice specifice │- Potenţialul turistic al României │ │diferitelor zone de interes turistic │- Resursele turistice ale României şi │ │ │principalele zone de atracţie │ │ │turistică │ │ │- Patrimoniul cultural şi religios, │ │ │vestigii arheologice din diferite zone│ │ │ale ţării │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 2. Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul turismului intern şi internaţional ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
\n│2.1. Elaborarea planului de activitate│Agenţii de turism │ │al unei agenţii de turism │- Tipuri de agenţii de turism │ │2.2. Caracterizarea structurii │- Structura organizatorică şi │ │diferitelor agenţii de turism şi a │relaţiile dintre compartimentele │ │relaţiilor din cadrul acestora │agenţiei │ │2.3. Elaborarea de programe pentru │- Organizarea şi planificarea │ │îmbunătăţirea calităţii activităţilor │activităţii agenţiei de turism │ │agenţiei de turism │- Cercetări sociologice folosind │ │ │diferite modele statistice │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 3. Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi local ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.1. Analizarea portofoliului de │Agenţii de turism │ │oferte ale unei agenţii de turism │- Organizarea şi planificarea │ │ │activităţii agenţiei de turism │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 4. Organizarea şi derularea de acţiuni turistice ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.1. Analizarea unor exemple de │Generalităţi privind activitatea de │ │acţiuni turistice, din perspectiva │turism: │ │relevanţei acestora pentru domeniul │- Formele de turism (cultural, de │ │religios │agrement, agroturism, balneoterapeutic│ │ │religios) │ │ │- Resursele turistice ale României şi │ │ │principalele zone de atracţie │ │ │turistică │ │ │- Patrimoniul cultural şi religios, │ │ │vestigii arheologice din diferite zone│ │ │ale ţării │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 5. Analizarea implicaţiilor umane şi ecologice în domeniul turismului ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.1. Identificarea regulilor de │Protecţia şi ameliorarea mediului │ │comportament cu privire la mediul │- Rolul organizaţiilor care acţionează│ │înconjurător │la diferite niveluri în problemele │ │5.2. Analizarea unor exemple de │mediului │ │comportament cu relevanţă pentru │- Mijloace de regenerare şi protejare │ │menţinerea unui mediu natural │a biosferei │ │echilibrat │ │
\n└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 6. Aplicarea noţiunilor de prim-ajutor în situaţii de urgenţă relaţionate cu activitatea de turism ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │6.1. Identificarea măsurilor de │Noţiuni de prim-ajutor │ │asigurare a locului în care s-a │- Scoaterea persoanei accidentate din │ │derulat un accident │zona în care a avut loc accidentul şi │ │6.2. Stabilirea măsurilor de prevenire│securitatea persoanelor din jur │ │pentru evitarea înrăutăţirii situaţiei│- Apelarea rapidă a serviciilor de │ │create │urgenţă │ │6.3. Identificarea modurilor de │- Examinarea accidentatului, evaluarea│ │stabilire a contactului cu persoana │situaţiei │ │accidentată şi a traumelor │- Măsurile necesare pentru prevenirea │ │6.3. Selectarea priorităţilor de │agravării situaţiei │ │acţiune în mod corespunzător într-o │- Stabilirea contactului fizic cu │ │situaţie de accident │persoana accidentată şi urmărirea │ │ │răspunsurilor date de către aceasta │ │ │- Evaluarea semnelor şi indiciilor │ │ │clare obţinute de la accidentat │ │ │- Examinarea corectă a traumelor şi │ │ │natura acestora │ │ │- Acordarea primului ajutor cu │ │ │prioritate persoanelor cu traume mai │ │ │grave, folosind trusa din dotare │ │ │- Metodele de transport depind de │ │ │tipul accidentării şi de mijloacele │ │ │materiale de care dispunem. │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Generalităţi privind activitatea de turism
\nCLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, sociale şi economice a turismului ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Evaluarea factorilor care │Produsul turistic │ │influenţează activităţile de turism │- Mijloace de promovare şi │ │1.2. Analizarea importanţei │valorificare ale produsului turistic │ │diferitelor produse turistice din │ │ │perspectivă culturală, socială, │ │ │economică │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 2. Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul turismului intern şi internaţional ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.1. Analizarea portofoliului unei │Tehnica derulării acţiunilor turistice│ │agenţii de turism, din perspectiva │- Începerea şi derularea acţiunii │ │relevanţei pentru turismul religios │turistice │ │ │- Activităţi şi reguli de comportament│ │ │în acord cu drepturile omului │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 3. Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi local ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.1. Identificarea produselor │Produsul turistic │ │turistice şi caracterizarea acestora │- Conţinut, caracteristici │ │3.2. Elaborarea unor strategii de │- Metode de promovare ale produsului │ │promovare şi comercializare specifice │- Mijloace de promovare şi │ │diferitelor tipuri de produse │valorificare ale produsului turistic │ │turistice │- Politica de preţ în funcţie de │ │3.3. Analizarea relaţiei calitate-preţ│relaţia calitate-preţ │ │pentru produsele prezentate │- Produse ale naturii - plantele │ │ │medicinale │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 4. Organizarea şi derularea de acţiuni turistice ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.1. Stabilirea deciziilor pentru │Tehnica derulării acţiunilor turistice│
\n│rezolvarea unor situaţii special │- Preluarea acţiunii turistice │ │legate de organizarea şi derularea │- Încheierea acţiunii turistice │ │acţiunilor turistice │- Documente utilizate în derularea │ │4.2. Planificarea principalelor etape │activităţilor turistice │ │prezente în derularea acţiunilor │- Începerea şi derularea acţiunii │ │turistice │turistice │ │4.3. Negocierea ofertei de servicii │- Rezolvarea unor situaţii speciale - │ │turistice, în funcţie de cerere │măsuri de prim-ajutor │ │4.4. Identificarea unor soluţii la │- Activităţi şi reguli de comportament│ │situaţiile speciale care apar în │în acord cu drepturile omului │ │organizarea şi derularea activităţilor│ │ │turistice │ │ │4.5. Analizarea cadrului legislativ │ │ │privind protecţia consumatorilor │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 5. Analizarea implicaţiilor umane şi ecologice în domeniul turismului ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.1. Stabilirea unor modalităţi de │Protecţia şi ameliorarea mediului │ │promovare a regulilor de comportament │- Rolul organizaţiilor care acţionează│ │cu privire la mediul înconjurător, în │la diferite niveluri în problemele │ │diferite contexte │mediului │ │5.2. Argumentarea rolului regulilor de│- Mijloace de regenerare şi protejare │ │comportament în menţinerea unui mediu │a biosferei │ │natural echilibrat │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 6. Aplicarea noţiunilor de prim-ajutor în situaţii de urgenţă relaţionate cu activitatea de turism ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │6.1. Identificarea măsurilor de │- Scoaterea persoanei accidentate din │ │asigurare a locului în care s-a │zona în care a avut loc accidentul şi │ │derulat un accident │securitatea persoanelor din jur │ │6 .2. Stabilirea măsurilor de │- Apelarea rapidă a serviciilor de │ │prevenire pentru evitarea înrăutăţirii│urgenţă │ │situaţiei create │- Examinarea accidentatului, evaluarea│ │6.3. Identificarea modurilor de │situaţiei │ │stabilire a contactului cu persoana │- Măsurile necesare pentru prevenirea │ │accidentată şi a traumelor │agravării situaţiei │ │6.3. Selectarea priorităţilor de │- Stabilirea contactului fizic cu │
\n│acţiune în mod corespunzător într-o │persoana accidentată şi urmărirea │ │situaţie de accident │răspunsurilor date de către aceasta │ │ │- Evaluarea semnelor şi indiciilor │ │ │clare obţinute de la accidentat │ │ │- Examinarea corectă a traumelor şi │ │ │natura acestora │ │ │- Acordarea primului ajutor cu │ │ │prioritate persoanelor cu traume mai │ │ │grave, folosind trusa din dotare │ │ │- Metodele de transport depind de │ │ │tipul accidentării şi de mijloacele │ │ │materiale de care dispunem. │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Produsul turistic
\nSUGESTII METODOLOGICE Disciplina Tehnologia activităţii de turism are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă şi susţine dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere.
\nTotodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios.
\nActivităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informaţie. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta şi analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală.
\nConţinuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activităţii de turism, până la analizarea de aspecte specifice precum: agenţia de turism, produsul turistic, tehnica derulării acţiunilor turistice. Nu în ultimul rând, analizarea activităţii de turism este contextualizată la problematica globală referitoare la protecţia şi ameliorarea mediului şi este corelată cu noţiuni de prim-ajutor - ca aspecte conexe, dar absolut necesare în activităţile de turism.
\nEvaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susţine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activităţi turistice, autoevaluarea.
\nSUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Cristea, A., Tehnologia activităţilor de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Creştină \"Dimitrie Cantemir\".
\nPrograma şcolară pentru disciplina ECONOMIA TURISMULUI RELIGIOS Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Economia turismului religios se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XII-a.
\nIntegrând, într-o perspectivă economică, elemente din arii diferite - discipline economice de ramură, ştiinţe sociale, teologie - predarea disciplinei Economia turismului religios este menită să asigure viitorilor absolvenţi fundamente ale unei culturi profesionale adecvate unui absolvent al specializării ghid turism religios.
\nProiectarea programei disciplinei Economia turismului religios a avut ca punct de plecare finalităţile comune disciplinelor economice şi sociale de specialitate, care pun accent pe:
\nÎn acord cu aceste finalităţi, curricumul propus îmbină următoarele dimensiuni: ● dimensiunea explicativă-informativă: însuşirea şi utilizarea terminologiei şi a instrumentelor de analiză specifice domeniului economiei, cu aplicabilitate la domeniul turismului religios; ● dimensiunea normativă: curriculumul promovează perspectiva armonizării exigenţelor normelor morale cu cele specifice cultivării unui comportament economic raţional, bazat pe valorile eficienţei economice şi sociale; ● dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare: curriculumul propune exersarea şi dezvoltarea competenţelor specifice gândirii critice; ● dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susţinerea competenţelor propuse cu conţinuturi şi sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieţei turismului religios şi spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi în diferite contexte economice şi profesionale simulate.
\nPrograma şcolară pentru disciplina Economia turismului religios este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.
\nPrograma şcolară de Economia turismului religios este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice.
\nCompetenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
\nCompetenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare.
\nLista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.
\nCompetenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale.
\nCompetenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul economiei.
\nSugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii.
\nCOMPETENŢE GENERALE ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor economice pentru │ │explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală │ │2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor economice în │ │rezolvarea unor situaţii-problemă, precum şi în analizarea │ │posibilităţilor personale de dezvoltare │ │3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice │ │şi practice din domeniul economiei turismului religios, cu │ │accent pe perspectiva etică │ └────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALORI ŞI ATITUDINI ● Deschidere către dialogul dintre culturi, civilizaţii şi religii ● Toleranţă, înţelegere bazată pe cunoaştere ● Respect pentru integritatea şi semnificaţia spaţiului religios ● Promovarea valorilor etice în turismul religios ● Comportament economic activ şi responsabil CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Explicarea unor fenomene │● Economia turismului şi turismul │ │specifice industriei turismului, │religios │ │utilizând termeni specific domeniului │- Obiectul de studiu al Economiei │ │economiei │turismului │ │1.2. Identificarea unor caracteristici│- Caractersiticile generale ale │ │ale diferitelor aspecte de turism │serviciilor turistice │ │religios (servicii) │- Specificitatea serviciilor de │ │1.3. Stabilirea de comparaţii între │turism religios │ │diferite forme ale turismului religios│- Forme de turism şi tipurile de │ │1.4. Analizarea determinanţilor │turism religios │ │activităţii de turism religios │- Determinanţii activităţii de turism │ │3.1. Proiectarea în echipă a unor │religios │ │soluţii la situaţii-problemă generate │- Actori cheie în turismul religios │ │de relaţiile dintre actorii cheie din │- Indicatorii circulaţiei turistice │ │turismul religios │ │ │2.1. Evaluarea tendinţelor turismului │ │ │religios, pe baza utilizării │ │ │indicatorilor circulaţiei turistice │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.5. Analizarea caracteristicilor │● Consumatorul şi cererea de servicii │ │comportamentului consumatorului de │de turism religios │ │turism religios │- Turistul religios - purtător al │ │1.6. Compararea diferitelor segmente │cererii pe piaţa serviciilor de │ │ale cererii şi consumului de turism │turism religios │
\n│religios │- Structura cererii de turism │ │2.2. Evaluarea motivaţiei cererii de │religios: tipuri de călătorii │ │turism religios, prin raportare la │religioase │ │atracţiile turistice │- Tipologia consumatorilor de servicii│ │ │de turism religios │ │ │- Atracţiile turistice şi motivaţia │ │ │cererii de turism religios │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.3. Identificarea resurselor │● Producătorul şi oferta de servicii │ │turistice religioase, cu relevanţă la │de turism religios │ │diferite niveluri (local, naţional) │- Resursele turismului religios │ │3.2. Proiectarea în echipă a unor │- Resurse turistice religioase, │ │soluţii de utilizare eficientă a │atracţiile turistice, edificiille │ │resurselor turistice religioase de la │religioase, patrimoniul cultural- │ │nivel local/naţional │religios │ │1.7. Caracterizarea forţei de muncă │- Resurse materiale generale, │ │din sfera turismului religios │specifice şi facilităţile turistice │ │2.4. Analizarea profilului ghidului de│- Resursele umane │ │turism religios (competenţe, valori) │- Ghidul de turism religios │ │3.3. Rezolvarea, în echipă, a unor │ │ │situaţii problemă specifice │ │ │activităţii de ghid de turism religios│ │ │cu accent pe perspectiva etică │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.2. Identificarea unor caracteristici│● Piaţa serviciilor de turism religios│ │ale diferitelor aspecte de turism │- Caracteristicile pieţei şi preţul │ │religios (piaţa) │serviciilor turistice │ │1.7. Analiza dinamicii pieţei │- Agenţii pieţei şi întâlnirea cererii│ │turismului religios │cu oferta de servicii turistice │ │3.4. Realizarea în grup a unui produs │- Tendinţe ale pieţei turismului │ │turistic adaptat tendinţelor pieţei │religios │ │turismului religios │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Explicarea unor fenomene │● Eficienţa serviciilor de turism │ │specifice industriei turismului, │religios │ │utilizând termeni specifici domeniului│- Eficienţa economică a serviciilor │ │economiei (eficienţa economică şi │turistice │ │socială) │- Efectele microeconomice, │ │1.8. Compararea diferitelor categorii │mezoeconomice, macroeconomice şi │ │de efecte ale turismului religios │globale ale turismului religios │ │2.5. Utilizarea unor indicatori │- Efecte sociale │ │specifici în evaluarea eficienţei │- Indicatori de efort şi de efect şi │ │turismului religios │indicatori de eficienţă: sintetici şi │ │3.3. Rezolvarea, în echipă, a unor │parţiali │
\n│situaţii problemă specifice │- Forme ale eficienţei în industria │ │activităţii de ghid de turism religios│turismului │ │cu accent pe perspectiva etică │- Eficientizarea activităţii de turism│ │3.5. Proiectarea unor soluţii de │religios │ │optimizare a activităţii de turism │ │ │religios │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Economia turismului şi turismul religios
\nUnităţile de conţinut care sprijină formarea competenţelor propuse au fost structurate în cinci unităţi: Economia turismului şi turismul religios, Consumatorul şi cererea de servicii de turism religios; Producătorul şi oferta de servicii de turism religios; Piaţa serviciilor de turism religios; Eficienţa serviciilor de turism religios.
\nSuccesiunea parcurgerii unităţilor de conţinut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conţinuturilor din curriculumul Economia turismului religios cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum şi Marketingul turismului şi Tehnologia turismului, prin abordări interdisciplinare.
\nÎn abordarea conţinuturilor propuse, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice:
\nUtilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor ar trebui să intermedieze oricare dintre metodele anterior menţionate, fiind menită să susţină dimensiunea practică a curricumului.
\nApelul profesorului la consultanţi din comunitatea de afaceri precum şi la alte resurse din oferta educaţională a unor parteneri educaţionali ai Ministerului Educaţiei ar putea, de asemenea, fi benefică pentru susţinerea activităţilor de learning by doing din şcoală şi din afara ei. Printre aceste activităţi s-ar putea număra organizarea de lecţii-vizită la agenţi din industria turismului religios de la nivel local sau regional.
\nCurricumulul de faţă sugerează organizarea, pe cât posibil, a activităţii de evaluare ca proces continuu, cu valenţe formative. După parcurgerea uneia sau a mai multor unităţi de conţinut, ţinând cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competenţelor specificate în programă s-ar putea realiza pe baza unor metode tradiţionale precum probele scrise sau practice. În ambele cazuri ar fi indicată şi autoevaluarea elevilor. Aceste metode ar putea fi completate, în cazul evaluării finale, şi cu alte metode complementare precum proiectul sau portofoliu. Observarea sistematică pe baza fişelor de evaluare ar putea susţine, de asemenea, calitatea evaluării. Se recomandă conceperea probelor scrise de evaluare prin utilizarea unor itemi semiobiectivi, de tipul întrebărilor structurate sau cu răspuns scurt, precum şi a celor subiectivi din categoria rezolvării de probleme sau a eseului. ------