23.5. În cazul în care între suprafaţa terenului solicitat şi celui restituit exista diferenţe în minus rezultate din menţinerea în proprietate publică a unor suprafeţe cu afectatiune legală specială (zone de protecţie sau acces pentru linii de înaltă tensiune, conducte magistrale şi altele asemenea), decizia/dispoziţia de restituire va face referire la aceste servituţi legale şi totodată va fi însoţită de o schita a terenului restituit.
\n23.6. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura poate fi şi sub forma compensării cu un alt imobil în echivalent, caz în care decizia/dispoziţia de aprobare a restituirii în natura prin compensare cu un alt imobil are acelaşi regim cu cel prevăzut la alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege.
\n23.7. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura este un act administrativ de putere care atesta restituirea proprietăţii şi care, o dată îndeplinite formalităţile de publicitate imobiliară, se consolideaza ca titlu de proprietate supus regulilor prevăzute de dreptul comun (devine act de proprietate în sensul prevederilor Codului civil).
\n23.8. După efectuarea formalităţilor de publicitate imobiliară de către noul proprietar, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura nu mai poate fi revocată de entitatea care a dispus-o.
\nNorme metodologice:
\n24.1. În virtutea prevederii art. 24 alin. (1) din lege, unităţii deţinătoare a imobilului imposibil de restituit în natura sau pentru care nu s-a aprobat restituirea în natura, fie datorită imposibilităţii restituirii, fie interdicţiei dispuse de lege [art. 9 alin. (2), art. 10, art. 11 alin. (9), art. 16, 18 şi 27], îi revine obligaţia ca, prin decizie/dispoziţie motivată, să facă persoanei îndreptăţite o ofertă de restituire în echivalent, corespunzătoare valorii imobilului respectiv. Emiterea deciziei/dispoziţiei motivate trebuie facuta în termen de 60 de zile de la data depunerii actelor doveditoare. Pentru soluţionarea corecta a notificării şi aprecierea îndeplinirii obligaţiei legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor avea în vedere prevederile pct. 22 din prezentele norme metodologice.
\n24.2. Oferta de restituire prin echivalent se va transmite persoanei îndreptăţite după depunerea actelor doveditoare care permit cuantificarea valorii cuvenite. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintă acte doveditoare care să permită evaluarea nici măcar aproximativă a pretenţiilor de restituire prin echivalent, unitatea deţinătoare va emite o ofertă de restituire prin echivalent care va cuprinde o valoare estimată a imobilului (aceasta valoare va fi stabilită ad-hoc de comisia interna). Persoana nemultumita de cuantumul ofertei astfel stabilite poate ataca decizia respectiva potrivit alin. (7) al art. 24 din lege, în termenul prevăzut de lege.
\n24.3. Decizia/dispoziţia emisă în temeiul art. 24 alin. (1) din lege va cuprinde, alături de toate datele de identificare a petentului şi imobilului notificat, motivarea împrejurărilor de fapt şi de drept care au condus la imposibilitatea restituirii în natura şi totodată va cuprinde oferta propusă persoanei îndreptăţite.
\nNorme metodologice:
\nTermenul de 6 luni prevăzut la alin. (4) al art. 25 din lege se va considera a fi de 12 luni (rezultat în urma celor două ordonanţe de urgenţă de prelungire a termenului de depunere a notificărilor). În cazul în care deţinător al celeilalte părţi a imobilului solicitat este o persoană fizica, notificarea la care face trimitere art. 25 alin. (4) din lege se va adresa persoanei juridice care a deţinut imobilul respectiv şi l-a înstrăinat către o persoană fizica.
\nNorme metodologice:
\n27.1. Prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 27 din lege vizează stabilirea regimului juridic al reparaţiilor pentru cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, aflate în patrimoniul societăţilor comerciale care:
\n27.2. Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) ale art. 27 din lege entitatea investită cu soluţionarea notificării (entitatea care a făcut privatizarea) va invita în scris persoana indreptatita sau reprezentantul acesteia la negocierea:
\n27.3. Rezultatele negocierii se vor consemna într-un proces-verbal semnat de participanţi (un exemplar se va preda persoanei îndreptăţite). Dacă persoana astfel invitata nu se prezintă la negociere, unitatea investită cu soluţionarea notificării îi va comunică în scris acesteia stadiul soluţionării notificării (inclusiv faptul ca lipsa opţiunii sau, după caz, lipsa actelor doveditoare impun amânarea emiterii deciziei finale).
\n27.4. În cazul în care, cu ocazia negocierii, se constată că actele doveditoare necesare fundamentarii deciziei sunt insuficiente, se va solicita depunerea acestora (se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal).
\n27.5. În cazul în care cu ocazia negocierii se constata existenta unor divergenţe între părţile implicate cu privire la valorile solicitate şi/sau modalităţile de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta care va urma regimul prevăzut la art. 31 din lege.
\n27.6. Pentru situaţia prevăzută la art. 27 alin. (4) din lege (imobile preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost înstrăinate de aceasta cu respectarea legii) se va urma procedura prevăzută anterior, cu precizarea ca măsurile reparatorii posibil de acordat se limitează la compensarea cu bunuri sau servicii ori despăgubiri băneşti, la alegerea persoanei îndreptăţite.
\nNorme metodologice:
\n28.1. Obligaţia entitatii investite cu soluţionarea notificării de a emite decizia sau, după caz, dispoziţia motivată, în termenul prevăzut de lege, poate fi prorogata numai dacă se îndeplinesc conduitele impuse de lege [corespondenta scrisă transmisă periodic, prin care se solicita actele doveditoare şi se invita la negocierea prevăzută la alin. (1) al art. 28 din lege, corespondenta scrisă prin care persoana solicitanta cere expres prorogarea termenului pentru procurarea şi depunerea actelor doveditoare]. În cazul în care persoana indreptatita declara în mod expres că nu mai are alte dovezi de prezentat, soluţionarea notificării se va face pe baza actelor existente la dosar la expirarea termenului de 60 de zile de la data acestei ultime comunicări.
\n28.2. Cu ocazia negocierilor părţile pot utiliza evaluări proprii sau expertize extrajudiciare care să susţină cuantumul valorii propuse a fi acoperite prin echivalent.
\nDecizia sau, după caz, dispoziţia motivată a organului de conducere al instituţiei publice implicate în privatizare, respectiv al organizaţiei cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi se va comunică persoanei îndreptăţite în termen de 15 zile de la data adoptării. Dispoziţiile art. 23 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice vor emite avizul, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevăzute de prezenta lege.
\nNorme metodologice:
\n29.1. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, prevăzut de art. 29 din lege, vizează numai regimul măsurilor de restituire avute în vedere de art. 27, 28 şi 33 din lege şi ca atare nu pot fi extinse şi la celelalte situaţii.
\n29.2. Solicitarea şi emiterea avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice sunt obligatorii. O dată cu cererea de avizare se vor transmite:
\n29.3. Cererea de eliberare a avizului trebuie să cuprindă şi termenul înlăuntrul căruia acesta este oportun a fi emis pentru soluţionarea notificării în termenul legal. Totodată se recomanda înştiinţarea în scris a persoanei solicitante cu privire la această măsură.
\n29.4. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice se va emite în scris şi poate fi:
\n29.5. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice nu este comunicat până la termenul indicat de entitatea investită cu soluţionarea notificării, se va înştiinţa persoana solicitanta despre aceasta. În cazul în care aceasta solicita expres soluţionarea cererii sale fără acest aviz, entitatea notificată va emite decizia/dispoziţia pe baza actelor doveditoare existente la dosar sau, după caz, va încheia proces-verbal de divergenta.
\n29.6. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice cuprinde observaţii neinsusite de entitatea solicitanta sau avizul este negativ, în decizia/dispoziţia finala emisă de entitatea notificată se va face referire la motivele pentru care acestea nu au fost reţinute.
\nNorme metodologice:
\nSintagma garantate de stat are semnificatia garantarii exercitării drepturilor conferite de posesia acestor titluri înlăuntrul termenului legal de valorificare. O dată emise, titlurile de valoare nominală nu pot fi anulate sau diminuate. --------------- *) Art. 29 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005 prevede: \"ART. 29
\nNormele metodologice de aplicare a dispoziţiilor art. 29 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005 aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005 prevăd: \"Norme metodologice:
\n29.1. Prevederile art. 29 din titlul VII al legii stabilesc procedura convertirii titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice, nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil.
\n29.2. Titlurile de valoare nominală prevăzute la pct. 29.1 se convertesc, prin decizia Comisiei Centrale, în titluri de despăgubire.
\n29.3. Convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se dispune de către Comisia Centrala, după primirea de către Secretariatul Comisiei Centrale a cererilor titularilor titlurilor de valoare nominală sau, după caz, ale cesionarilor acestora, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face prin aplicarea indicelui de inflaţie aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul şi sfârşitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de către Comisia Centrala. În situaţia în care indicele de inflaţie aferent lunii anterioare datei emiterii deciziei nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul indice de inflaţie cunoscut.
\n29.4. În toate cazurile Comisia Centrala va decide pe baza verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 28 din titlul VII al legii, şi după actualizarea deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise şi a documentaţiilor care au stat la baza adoptării acestora, în privinta legalităţii respingerii cererii de restituire în natură.
\n29.5. Dacă, pe baza constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta din urma stabileşte ca imobilul pentru care au fost emise titluri de valoare nominală este restituibil în natura, prin decizie motivată, potrivit art. 21 din titlul VII al legii, Comisia Centrala va proceda la restituirea acestuia.
\n29.6. Ipoteza prevăzută la art. 29 alin. (3) din titlul VII al legii vizează situaţia acelor titluri de valoare nominală valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil.
\n29.7. În situaţia prevăzută la pct. 29.6, decizia Comisiei Centrale prin care se dispune convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se va emite numai pentru titlurile de valoare nominală deţinute de solicitant şi nevalorificate, pe baza verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 28 din titlul VII al legii.
\n29.8. Dispoziţiile pct. 29.4 nu sunt aplicabile şi în situaţia în care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice au fost cesionate sau acestea au fost valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil.\" -------------------- 31. Art. 31 din lege:
\nNorme metodologice:
\n31.1. Dacă în termenul de 60 de zile de la data primirii cererii (notificării) sau în termenul rezultat ca urmare a prorogarii voluntare, dar nu mai târziu de termenul de 18 luni prevăzut la art. 28 alin. (2) din lege, nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare şi a modalităţilor de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta.
\n31.2. În cazul în care persoana indreptatita cere expres încheierea acestui act constatator (care îi permite accesul la justiţie), entitatea investită cu soluţionarea notificării nu poate refuza încheierea acestuia. Refuzul expres sau implicit (pasivitatea) entitatii notificate se va inlatura prin comunicarea unui proces-verbal de divergenta întocmit de notificatorul nemulţumit, procedura ce se va efectua prin intermediul executorului judecătoresc. În acest caz termenul de 6 luni la care face trimitere alin. (2) al art. 31 din lege se va calcula de la data comunicării procesului-verbal de divergenta prin executorul judecătoresc.
\n31.3. Prevederea art. 31 alin. (3) teza finala din lege, potrivit căreia \"Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilită numai pe bază de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire\", impune o dubla evaluare a sarcinilor (cele care afectau iniţial bunul şi cele existente la data restituirii). Incidenţa art. 31 din lege se referă numai la cazurile prevăzute strict de art. 27 din lege, iar tratamentul special acordat de legiuitor este justificat de necesitatea respectării dreptului de proprietate dobândit legal după anul 1990 (privatizari legale sau vânzări făcute cu buna-credinţa şi cu respectarea legii).
\nNorme metodologice:
\n32.1. Întrucât ultimul bilanţ la care face referire alin. (4) al art. 32 din lege este insuficient pentru a stabili vocaţia de persoana indreptatita, este necesară dovedirea şi a calităţii de acţionar sau de asociat la respectivele entităţi juridice, în funcţie de forma juridică a acestora [art. 77 şi următoarele din Codul comercial nemodificat reglementau \"societatea în nume colectiv (coprinzator), societatea în comandită simpla, societatea în comandită prin acţiuni şi societatea anonima\"] la momentul naţionalizarii [făcându-se aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din lege].
\n32.2. Pentru dovedirea calităţii de asociat la societăţi în nume colectiv ori în comandită simpla sau pentru dovedirea calităţii de acţionar la societăţi cu acţiuni nominative se va solicita extras de pe registrul prevăzut la art. 142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat.
\n32.3. Pentru dovedirea calităţii de acţionar la societăţi comerciale care aveau emise acţiuni la purtător se vor prezenta titlurile originale (dacă mai exista - menţionăm ca în cazul acestui tip de acţiuni transferul dreptului de proprietate se făcea prin simpla tradiţiune).
\n32.4. În cazul în care se depun aceste dovezi pentru asigurarea respectării exigenţelor alin. (2) al art. 32 din lege se vor cere pentru toţi solicitanţii declaraţiile prevăzute la pct. 5 din prezentele norme metodologice.
\n32.5. Pentru cuantificarea valorii acţiunilor deţinute şi dovedite exista doua posibilităţi:
\nExemplu: persoana prezintă dovezi care atesta deţinerea a 500 de acţiuni la o societate care avea emise 5.000 de acţiuni. Ponderea participatiei sale este în acest caz de 10%. Activul net din ultimul bilanţ publicat era de 100.000.000 lei în anul 1948. Rezultă ca valoarea aferentă cotei deţinute era de 10.000.000 lei în anul 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultată din calculul indicelui de inflaţie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezintă valoarea care va face obiectul alocării acţiunilor la societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege;
\nExemplu: valoarea activului net publicată în Monitorul Oficial al României este de 100.000.000 lei aferenţi anului 1948, iar numărul de acţiuni emise este de 5.000. Impartind 100.000.000 lei la 5.000, rezultă 20.000 lei/acţiune. Inmultind numărul acţiunilor solicitantului, respectiv 500, cu valoarea de 20.000 lei/acţiune, rezultă 10.000.000 lei aferenţi anului 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultată din calculul indicelui de inflaţie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezintă valoarea care va face obiectul alocării acţiunilor la societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege.
\nSe recomanda utilizarea metodei prevăzute la lit. b) în cazul în care ponderea acţiunilor deţinute şi dovedite este foarte mica (subunitara, de exemplu 0,123).
\n32.6. Prevederile alin. (8) al art. 32 din lege instituie şi posibilitatea pentru persoana indreptatita de a negocia cu instituţia publică implicata în privatizare alte forme de măsuri reparatorii în echivalent. Semnalam ca prevederea respectiva poate viza:
\nSe recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (8) al art. 32 din lege să se facă în completarea măsurii reparatorii prevăzute la alin. (1) al aceluiaşi articol, în sensul acoperirii părţii valorice aferente dreptului cuvenit acţionarului/asociatului care excedeaza capitalului disponibil la societăţile comerciale oferite de instituţia implicata în procesul de privatizare.
\n32.7. Măsuri instituţionale şi procedurile pentru acordarea acţiunilor 1. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare, care are obligaţia de a acorda acţiuni persoanelor îndreptăţite la această măsură reparatorie, are obligaţia de a respecta prezenta procedura. Aceasta va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire de acţiuni în baza Legii nr. 10/2001, care va fi deservit de personal corespunzător şi ca pregătire profesională (jurişti sau economişti), şi ca număr (în funcţie de numărul cererilor). Salariaţii care desfăşoară aceste activităţi beneficiază de prevederile art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
\n3^1. a) În cadrul acţiunilor de privatizare prin restituire, acţiunile se vor acorda la preţul minim, care este valoarea nominală a unei acţiuni. În cazul în care valoarea unei acţiuni pe piaţa de capital a societăţii comerciale propuse pentru privatizare prin restituire de acţiuni este mai mare decât valoarea nominală a aceleiaşi acţiuni, restituirea se va face la preţul de la ultima tranzactionare pe piaţa de capital.
\nNormele metodologice de aplicare a dispoziţiilor art. 26 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005, aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005 prevăd: \"Norme metodologice:
\n26.1. În înţelesul art. 26 alin. (1) din titlul VII al legii, capitalul disponibil reprezintă acea parte de capital social deţinută de stat sau de alta entitate implicata în procesul de privatizare la o societate comercială neprivatizata, în tot sau în parte, care nu este afectată de alte drepturi izvorand din contractele de privatizare încheiate deja în baza legilor de privatizare.
\nÎn înţelesul art. 26 alin. (2) din titlul VII al legii, emitenta a ofertei este considerată orice entitate implicata în procedurile de privatizare care a lansat o ofertă de capital disponibil în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi care are obligaţia de a acorda persoanelor îndreptăţite acţiuni din capitalul social disponibil, ca măsura reparatorie prin echivalent.
\nPersoana indreptatita este persoana fizica sau juridică beneficiara a unei decizii/dispoziţii motivate sau ordin, prin care i s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, deţinătorul unor titluri de valoare nominală.
\nSocietate în curs de tranzactionare este acea societate la care a fost aprobată metoda de privatizare prin oferta publică prin ordin/decizie a instituţiei publice implicate în privatizare sau prin act normativ.
\n26.2. Pentru ofertele de privatizare închise odată cu momentul intrării în vigoare a titlului VII al legii, vor fi considerate ca fiind depuse în termen toate cererile deţinătorilor de titluri de valoare nominală sau, după caz, ale titularilor deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni şi care sunt înregistrate la registratura emitentului ofertei de capital sau sunt depuse la oficiul poştal, inclusiv în data de 25 iulie 2005.
\nOferta de capital disponibil se considera ca se adresează deţinătorilor de titluri de valoare nominală sau de decizii/dispoziţii de restituire prin acordarea de acţiuni, în funcţie de situaţia societăţilor aflate în oferta entitatii implicate în privatizare - tranzacţionate sau netranzactionate pe piaţa de capital - la momentul publicării acestei oferte, respectiv la data publicării listei societăţilor la care s-a rezervat o cota din capitalul social pentru privatizarea prin restituire.
\nPersoanele îndreptăţite (astfel cum au fost definite prin prezentele norme metodologice) au dreptul sa revoce, integral sau parţial, subscrierea realizată în cadrul unei astfel de oferte de capital disponibil. Revocarea subscrierii poate avea loc începând cu data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice şi până la momentul declanşării procedurii de atribuire/alocare de acţiuni. Revocarea subscrierii se va realiza prin transmiterea de către persoana indreptatita către entitatea implicata în privatizare - emitenta a ofertei - a unei cereri de revocare a subscrierii.
\nPersoanele îndreptăţite care au depus cereri la societăţi care, la data apariţiei prezentelor norme metodologice, nu erau tranzacţionate sau în curs de tranzactionare au posibilitatea să îşi schimbe opţiunea în termen de 90 de zile de la data apariţiei prezentelor norme metodologice, pentru una dintre societăţile aflate în oferta şi care sunt tranzacţionate sau urmează să fie tranzacţionate.
\n26.3. În cadrul entitatii emitente a ofertei de privatizare, prin decizie/ordin a/al conducătorului acesteia, se va constitui o comisie de analiza a cererilor depuse de persoanele îndreptăţite şi de negociere în vederea atribuirii/alocării acţiunilor la societăţile care fac parte din oferta, în schimbul titlurilor de valoare nominală subscrise sau al deciziilor/dispoziţiilor de restituire prin acordarea de acţiuni, după caz. Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile Comisiei sunt stabilite prin decizia/ordinul conducătorului entitatii emitente a ofertei de privatizare.
\n26.4. Proceduri pentru atribuirea/alocarea acţiunilor 1. Declanşarea procedurii de atribuire de acţiuni pentru societăţile listate sau care urmează să fie listate pe piaţa de capital, în situaţia în care oferta entitatii implicate în privatizare cuprinde astfel de societăţi, va avea loc după finalizarea procedurii de admitere la tranzactionare a acţiunilor fiecărei societăţi de acest fel aflate în oferta.
\nA - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni;
\nB - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni;
\nC - 40 % din 50.000 = 20.000 de acţiuni.] 5. După stabilirea valorii la care se vor atribui acţiunile în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, conform pct. 26.5 din prezentele norme metodologice, subscriitorii care nu au comunicat o renunţare la subscriere vor fi înştiinţaţi cu privire la aceasta şi la modul de atribuire.
\n26.5. Valoarea la care urmează să fie atribuite acţiunile se stabileşte astfel:
\nValoarea de piaţa pentru o acţiune va fi preţul mediu ponderat de tranzactionare aferent primelor 6 luni de tranzactionare a acţiunilor în cauza, comunicat de operatorul pieţei respective. Atribuirea acţiunilor se va face după scurgerea unui termen de 6 luni de tranzactionare;
\nActivul net este determinat ca diferenţa între totalul activelor şi datoriile societăţii comerciale.
\n26.6. În termen de 30 de zile calculate cu începere de la expirarea datei limita stabilite pentru acceptarea ofertei, între entitatea emitenta a ofertei de privatizare şi persoana indreptatita se va declansa procesul de negociere care se va finaliza prin încheierea unui proces-verbal în care se vor preciza elementele tranzacţiei (valoarea pe acţiune, numărul de acţiuni alocate, societatea emitenta, valoarea totală a acţiunilor alocate, valoarea actualizată a titlurilor de valoare nominală, în original, primite în plata, seria şi numărul acestora etc.). Modelul procesului-verbal se va aproba prin decizie/ordin al conducătorului fiecărei entităţi emitente a ofertei.
\n26.7. La sfârşitul perioadei de alocare entitatea emitenta a ofertei va elibera fiecărui subscriitor o adeverinta privind calitatea de acţionar (denumita în continuare adeverinta), care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
\n26.8. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face la data utilizării lor de entitatea emitenta a ofertei, prin aplicarea indicelui de inflaţie aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlu şi sfârşitul lunii anterioare datei utilizării lui. În situaţia în care indicele de inflaţie aferent lunii anterioare datei utilizării titlului de valoare nominală nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul indice de inflaţie cunoscut.
\n26.9. Titlurile de valoare nominală subscrise în cadrul unei oferte şi nevalorificate vor fi restituite subscriitorilor, în situaţia în care acestea au fost depuse în original.
\n26.10. Titlurile de valoare nominală subscrise în cadrul unei oferte de privatizare şi valorificate parţial vor fi reţinute de entitatea emitenta a ofertei, care va urma procedura prevăzută la pct. 26.14 şi 26.15.
\n26.11. Entitatea emitenta a ofertei de privatizare prin restituire şi persoana indreptatita la măsuri reparatorii au obligaţia de a se adresa către societate/Registrul independent al acţionarilor, în vederea înscrierii noului acţionar, în termen de 15 zile de la data eliberării adeverintei.
\n26.12. Eliberarea certificatului de acţionar se va face de către societate, în situaţia în care şi-a organizat propriul registru al acţionarilor, sau de către Registrul independent al acţionarilor, în termen de 30 de zile de la data eliberării adeverintei.
\n26.13. Acţiunile atribuite/alocate după urmarea procedurilor prevăzute la pct. 26.4-26.7 nu vor putea fi tranzacţionate la bursa de valori sau pe o alta piaţa reglementată decât după expirarea unui termen de 6 luni, calculat cu începere de la data eliberării adeverintei/certificatului de acţionar.
\n26.14. În cazul în care între suma subscrisă şi suma în cuantumul căreia au fost atribuite/alocate acţiuni în cadrul ofertei de privatizare rămâne o diferenţa în favoarea solicitantului, aceasta va fi menţionată de către entitatea emitenta a ofertei atât în procesul-verbal, cat şi în lista cu beneficiarii măsurilor dispuse în baza ofertei sale, care va fi transmisă Secretariatului Comisiei Centrale pentru a se proceda la emiterea titlurilor de despăgubire cuvenite, după urmarea procedurilor prevăzute la art. 27 alin. (2) sau, după caz, la art. 29 alin. (3)-(5) din titlul VII al legii.
\n26.15. După primirea în plata a titlurilor de valoare nominală, acestea se bareaza cu roşu şi se înscrie de către vânzător menţiunea \"DESPĂGUBIT CONFORM PROCESULUI-VERBAL nr. ... din ...\". Titlurile de valoare nominală utilizate se reţin de către ofertant şi se înregistrează într-un registru special, deschis şi ţinut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în plata, titlul de valoare nominală utilizat se preda cu semnatura de primire la oricare dintre direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Aceasta are obligaţia ca, pe măsura primirii titlurilor de valoare nominală, să le transmită Biroului central pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001, pe bază de borderou.
\n26.16.1. Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) desfăşoară procesul de atribuire/alocare de acţiuni în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, în numele Ministerului Economiei şi Comerţului.
\n26.16.2. O.P.S.P.I. acorda acţiuni în numele statului român, în schimbul titlurilor de valoare nominală sau deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz.
\n26.16.3. Titlurile de valoare nominală sau deciziile/dispoziţiile/ordinele prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, urmează să fie predate la Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitatea sa de acţionar în numele statului la societăţile aflate în oferta, împreună cu doua exemplare ale fiecărui proces-verbal de negociere, urmând ca acesta să le depună la Trezoreria Statului.
\nPredarea se va efectua prin intermediul unui proces-verbal de predare-primire încheiat între cele doua instituţii.\" -------------------- 4. Durata primei oferte de privatizare prin restituire va fi de 90 de zile de la data publicării. După 30 de zile de la închiderea primei oferte de privatizare prin restituire instituţia implicata va emite o noua oferta care va cuprinde societăţi comerciale pentru care, în urma acordării de acţiuni în cadrul primei oferte, a rămas capital disponibil.
\nExemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 acţiuni; sunt 3 solicitanţi prioritari (A, B şi C) cărora, în urma negocierii individuale şi a sumelor de referinţa prevăzute în fiecare decizie, li s-a stabilit posibilitatea de a dobândi: A - 10.000 de acţiuni; B - 50.000 de acţiuni; C - 40.000 de acţiuni, rezultând un total de 100.000 de acţiuni. Ponderea dreptului fiecărei persoane în acest total este: A - 10%; B - 50%; C - 40%. Pentru stabilirea numărului de acţiuni care se aloca fiecărei persoane se va aplica procentul astfel obţinut la numărul acţiunilor disponibile, rezultând:
\nA - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni; B - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni; C - 40% din 50.000 = 20.000 de acţiuni.
\n14^1. a) Adeverinta/certificatul emisă/emis de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va fi eliberata/eliberat petentului în termen de 30 de zile de la momentul încheierii negocierilor conform prevederilor pct. 12 şi va fi comunicată/comunicat oficiului registrului comerţului şi Registrului independent la care societatea comercială care a făcut obiectul atribuirii de acţiuni prin metoda de privatizare prin restituire îşi tine registrul acţionarilor.
\nCadrul normativ prevăzut în prezentele norme metodologice poate fi completat de către instituţiile publice implicate în procesul de privatizare cu prevederi specifice ce vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
\nNorme metodologice:
\n33.1. Potrivit art. 10 şi 11 din lege, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda pentru imobilele cu alta destinaţie decât aceea de locuinta sunt:
\n33.2. Emiterea deciziei primarului este condiţionată şi în acest caz (ca şi în cazul situaţiilor prevăzute la art. 27 din lege) de existenta avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Cu privire la acest aviz, se va urma procedura stabilită la pct. 29 din prezentele norme metodologice.
\nNorme metodologice:
\n34.1. Titlurile de valoare nominală au regim special şi sunt materializate în formulare tipizate cu valori nominale tipărite şi elemente speciale de securizare.
\n34.2. Formularea pot circula pe piaţa are semnificatia posibilităţii înstrăinării respectivelor înscrisuri prin cesiunea acestor titluri, cu condiţia înregistrării acestei operaţiuni la emitent - Ministerul Finanţelor Publice -, prin trezoreria care l-a distribuit. Fiecare titlu de valoare nominală cuprinde rubrica \"cesionar\" în care se vor înscrie datele de identificare a acestuia şi numărul de înregistrare acordat de emitent. Poate fructifica titlul numai titularul sau, în cazul înstrăinării, ultimul cesionar înscris în respectivul titlu de valoare nominală.
\nÎn cazul decesului titularului sau ultimului cesionar, titlul de valoare nominală se va fructifica de către moştenitorii legali.
\n34.3. Procedura de emitere, înregistrare şi utilizare a titlurilor de valoare nominală 1. În scopul efectuării procedurilor prevăzute de lege pentru acordarea titlurilor de valoare nominală, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie un birou special - \"Biroul pentru restituiri prin titluri de valoare nominală\", denumit în continuare Biroul central, format din specialişti ai respectivului minister (de regula, economişti şi jurişti, dar şi alte specialităţi). De asemenea, la nivelul direcţiilor trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi trezoreriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, se va înfiinţa câte un \"ghiseu pentru restituiri prin titluri de valoare nominală\", denumit în continuare ghiseu teritorial, deservit de 1-2 salariaţi din cadrul acesteia.
\n2.1. Titlurile de valoare nominală sunt înscrisuri speciale, cu următoarele valori nominale:
\nDiferentierea tipurilor de titluri de valoare nominală se face prin serie şi nu prin număr, fiecare serie începe de la numărul 1 şi continua conform necesităţilor.
\n2.2. Modelul titlului de valoare nominală este stabilit în anexa nr. 4. Salariatul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va completa pe fiecare înscris datele de identificare a titularului, data emiterii, după care va decupa înscrisul oficial care va fi transmis pentru distribuire persoanelor îndreptăţite. Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice vor conţine elemente de securizare şi vor purta semnatura ministrului. În cazul în care se constata existenta unor neconcordante între decizia/dispoziţia motivată şi datele de identificare completate de salariatul desemnat a îndeplini aceasta procedura în titlul de valoare ca urmare a neatentiei sau omisiunii involuntare, titlul respectiv se va anula prin bararea cu o linie diagonala, sub care se va înscrie cuvântul \"ANULAT\", şi se va proceda la emiterea unui nou titlu de valoare. Titlurile de valoare nominală anulate se vor inregistra într-o evidenta specială şi se vor arhiva.
\n2.3. Tipărirea titlurilor de valoare nominală se face prin Compania Naţionala \"Imprimeria Naţionala\" - S.A. şi se suporta din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
\nExemplu: valoarea în limita căreia se acordă titluri de valoare nominală este de 3.550.000.000 lei.
\nTitularul poate opta pentru:
\nRezultă un număr de 18 titluri cu valoare diferita, pe care titularul dreptului le poate folosi în cadrul tranzacţiilor sale.
\nÎn cazul societăţilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
\n15^1. Titlurile de valoare nominală pot fi folosite în procesul de privatizare prin restituire numai la societăţile comerciale aflate în curs de privatizare, conform legislaţiei de privatizare în domeniu, cu excepţia pachetelor de acţiuni pe care instituţia publică implicata le vinde pe piaţa de capital.
\n15^2. În cazul societăţilor comerciale aflate în curs de privatizare, preţul de vânzare al unei acţiuni se va stabili după cum urmează:
\nNorme metodologice:
\n35.1. Persoana indreptatita, care este titulara deciziei/dispoziţiei motivate prin care entitatea investită cu soluţionarea notificării a dispus măsura acordării de acţiuni, va depune la instituţia publică implicata în privatizare (care are în portofoliul sau acţiunile societăţii comerciale pentru care optează solicitantul) următoarele acte:
\n35.2. Instituţia publică implicata în privatizare este obligată ca în termenul stabilit de lege sa verifice dacă societăţile comerciale indicate în cerere se afla în portofoliul sau sau dacă mai au capital privatizabil disponibil şi sa invite titularul cererii la negociere.
\n35.3. Negocierea se poate purta şi prin corespondenta sau prin orice alte mijloace electronice admise de lege (fax, telefon, e-mail etc.), dar în toate cazurile rezultatul acesteia se va consemna într-un proces-verbal constatator al finalizarii negocierii, semnat de părţi. Titularul deciziei/dispoziţiei poate da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).
\n35.4. În cazul în care decizia/dispoziţia indica mai multe persoane îndreptăţite, acestea vor mandata fie pe unul sau pe unii dintre aceştia, fie vor da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).
\n35.5. În cazul în care constata ca societăţile indicate în cerere nu se afla în portofoliul sau va înştiinţa de îndată solicitantul despre aceasta în vederea reformularii cererii.
\nNorme metodologice:
\n36.1. Legea stabileşte doua variante procedurale prin care se poate realiza dreptul la despăgubiri băneşti:
\nPentru primul caz este evident ca decizia/dispoziţia motivată este data după consumarea procedurii prevăzute la art. 24 din lege şi ca atare prefectura se va limita numai la înregistrarea şi cuantificarea despăgubirilor băneşti până la data intrării în vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din lege, însă, pentru cel de-al doilea caz, prefectura devine entitatea investită cu soluţionarea notificării respective.
\n36.2. Prefecturile investite cu soluţionarea notificărilor prin care se solicita despăgubiri băneşti au obligaţia sa verifice faptul ca într-adevăr varianta solicitată de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire şi a situaţiei unităţii deţinătoare) ca soluţia restituirii în natura era totuşi posibila, va comunică în scris persoanei îndreptăţite noua soluţie şi va transmite notificarea deţinătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea deţinătoare devine unitatea obligată la soluţionarea notificării şi, după caz, la restituire, potrivit legii.
\n36.3. În cazul în care notificarea privind acordarea de despăgubiri băneşti nu conţine valoarea estimată aferentă imobilului/imobilelor imposibil de restituit (fie concretizata în rapoarte de expertiza - extrajudiciara sau judiciară - depuse în copii certificate sau legalizate, fie concretizata prin indicarea unei valori estimative), se va solicita petentului completarea notificării în acest sens.
\n36.4. Pentru analizarea valorilor solicitate şi stabilirea despăgubirilor băneşti ce se vor acorda în cadrul fazei administrative, se recomanda constituirea la nivelul fiecărei prefecturi a unei comisii interne de evaluare (formată din 3-5 persoane, de regula din cadrul personalului prefecturii) care va întocmi un raport de evaluare. Comisia interna de evaluare astfel constituită va urma procedura recomandată la pct. 10 din prezentele norme metodologice.
\nActivitatea prefecturii se va finaliza printr-un proces-verbal în care se consemnează sumele stabilite în oferta de despăgubire, după caz, sumele solicitate de persoana indreptatita, precum şi cele rezultate în urma evaluării efectuate de comisia interna.
\nDupă centralizarea notificărilor şi a ofertelor de acordare a despăgubirilor băneşti prefecturile vor transmite centralizatoarele, împreună cu materialele primite, Ministerului Finanţelor Publice.
\nPentru evaluarea despăgubirilor băneşti care urmează să fie acordate persoanelor îndreptăţite, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie interministeriala formată din 2-3 reprezentanţi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei Publice.
\nSecretariatul comisiei interministeriale se asigura de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
\nNorme metodologice:
\nÎnfiinţarea secretariatului comisiei interministeriale şi regulamentul de funcţionare al acestuia se aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
\nPe baza evaluării despăgubirilor băneşti, în termen de un an de la expirarea termenului de 6*) luni prevăzut de lege pentru depunerea notificărilor, prin lege specială se vor reglementa modalităţile, cuantumul şi procedurile de acordare a despăgubirilor băneşti, care pot fi plafonate. --------- *) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.
\n^2. - Exercitarea abuzivă a dreptului de a depune notificări în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage răspunderea civilă pentru pagubele pricinuite
\n^3. - Fapta de a notifica persoana juridică deţinătoare a imobilului, ştiind că nu este îndreptăţit potrivit prezentei legi la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrăinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o paguba, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă
\n^4. - (1) Emiterea deciziei sau a dispoziţiei de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calităţii de moştenitor al fostului proprietar sau, după caz, a calităţii de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani
\n^5. - Dacă infracţiunile prevăzute la art. 288-293 din Codul penal sunt săvârşite în cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta lege, minimul şi maximul special al pedepsei închisorii se majorează cu 2 ani Norme metodologice:
\nInstituţiile implicate în aplicarea legii vor comunică cazurile de încălcare a legii Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001. Se recomanda instituţiilor implicate în aplicarea legii o analiza atenta a cazurilor în care punctul de legătură cu beneficiul legii este dat fie de invocarea unor testamente olografe, fie de invocarea unor acte de proprietate susceptibile de a fi fost contrafăcute (ştersături, modificări etc.) sau a unor acte sub semnatura privată.
\nNorme metodologice:
\n43.1. Potrivit alin. (1) al art. 43 din lege imobilele care nu au fost restituite în natura (este singura varianta posibila) potrivit legii rămân în administrarea deţinătorilor actuali.
\nRegimul de tratare al acestora este diferit în funcţie de natura imobilului.
\nA. Astfel, pentru imobilele cu alta destinaţie decât aceea de locuinta, care au fost calificate ca fiind preluate cu titlu, dar pentru care s-a decis ca restituirea în natura nu este posibila, se instituie vocaţia deţinătorului actual de a le cumpara. Aceasta vocaţie nu este posibila decât pentru entitatile care au în administrare sau deţin cu chirie astfel de bunuri şi care, în raport de statul proprietar, pot opta pentru cumpărarea lor de la acesta.
\nB. Pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, care nu s-au restituit în natura, deţinătorul actual dobândeşte vocaţia de a le instraina către chiriaşi, însă aceasta înstrăinare se va face potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 10/2001, cu menţiunea ca preţul de vânzare al locuinţelor se va stabili potrivit Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu completările ulterioare (act normativ la care se face trimitere în Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, republicate), care se va indexa la zi cu indicele de inflaţie (soluţia se impune prin similitudine cu modalitatea de despăgubire a proprietarilor în condiţiile legii, aceasta fiind semnificatia sintagmei \"legislaţia în vigoare\").
\n43.2. Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) ale art. 43 din lege să se facă numai după soluţionarea definitivă a procedurilor administrative şi, după caz, jurisdicţionale generate de aplicarea legii.
\nNorme metodologice:
\n45.1. Pentru realizarea exigenţei prevăzute la alin. (1) al art. 45 din lege este necesar să se solicite persoanei îndreptăţite să depună o declaraţie olografă pe propria răspundere, din care să rezulte ca deţine sau nu deţine, cu chirie, o locuinta din fondul locativ de stat în aceeaşi localitate cu imobilul restituit (este vorba numai de cazul construcţiei cu destinaţia de locuinta, nu şi de cazul terenului). În cazul în care persoana indreptatita deţine cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat în aceeaşi localitate cu locuinta restituită, se va depune copie legalizată de pe contractul de închiriere, iar în decizia/dispoziţia motivată de restituire se va stabili data eliberării şi predării spaţiului respectiv către locator. La data stabilită pentru predarea spaţiului respectiv contractul de închiriere încetează.
\n45.2. În cazul în care se solicita restituirea în natura a unui imobil cu destinaţia de locuinta şi această măsură este posibila, se va solicita persoanei solicitante o declaraţie olografă prin care persoana indreptatita declara că nu deţine cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat.
\n45.3. În cazul în care persoana indreptatita deţine cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat, restituirea imobilului solicitat se va face cu condiţia eliberării acesteia într-un termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei/dispoziţiei de restituire în natură.
\nNorme metodologice:
\n46.1. Dispoziţiile alin. (3) al art. 46 din lege au fost declarate ca neconstituţionale potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 98 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.
\n46.2. Termenul prevăzut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen special de prescripţie care inlatura dreptul subiectiv la acţiune pentru anularea sau constatarea nulităţii actelor juridice de înstrăinare, după data de 14 august 2002.
\n46.3. Acele înstrăinări efectuate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi cu deplina respectare a condiţiilor legii până la apariţia Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecţiei Legii nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute şi conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanţele judecătoreşti a \"valabilităţii titlului\" (art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare), menţinerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiţionată de dovedirea bunei-credinţe a dobânditorului la momentul înstrăinării.
\nNorme metodologice:
\n47.1. Dacă persoana indreptatita care a introdus o acţiune intemeiata pe prevederile art. 46 din lege nu a procedat la înştiinţarea de îndată, cu privire la aceasta situaţie, a persoanei notificate (unitatea deţinătoare a imobilului sau, după caz, entitatea investită cu soluţionarea notificării), iar aceasta (persoana notificată) ia cunoştinţa pe alte cai de aceasta situaţie, va suspenda soluţionarea cererii persoanei îndreptăţite pentru acest motiv.
\n47.2. Prevederea alin. (3) al art. 47 din lege are caracter special şi vizează cazul în care acţiunea în revendicare privind un imobil care cade sub incidenţa legii a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă (indiferent de instanţa care a pronunţat hotărârea - judecătorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justiţie - ca instanţe de fond, recurs sau apel, recurs în anulare), persoanele îndreptăţite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativă prevăzută de lege, într-un termen de 12 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile a respectivei hotărâri.
\nDe exemplu, în cazul în care Curtea Suprema de Justiţie a admis recursul în anulare introdus de procurorul general şi a casat o hotărâre a unei instanţe inferioare prin care se admitea o acţiune în revendicare, hotărâre pronunţată de Curtea Suprema de Justiţie la data de 30 septembrie 2001, persoana indreptatita potrivit legii mai avea la dispoziţie calea notificării, potrivit procedurii legii, până la data de 30 septembrie 2002.
\nSemnalam ca prevederea alin. (3) al art. 47 din lege se conexeaza direct cu prevederea generica de la art. 48 din lege.
\nPersoanele îndreptăţite, precum şi persoanele vătămate într-un drept al lor, cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, acţiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluţiilor pronunţate, măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent, în condiţiile prezentei legi.
\nCuantumul despăgubirilor se stabileşte la valoarea actualizată a cheltuielilor, scăzându-se gradul de uzura al imbunatatirilor, în raport cu durata de viaţa normală a acestora, care se suporta de chiriaşi.
\nNorme metodologice:
\n49.1. Prin îmbunătăţiri necesare şi utile se înţelege acele dotări încorporate sau aduse unităţii locative ori spaţiilor comune prin care s-a sporit valoarea fondului locativ şi care au fost suportate exclusiv de chiriaş (introducerea sau schimbarea instalaţiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, încălzire; lucrări noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, uşi şi altele asemenea). Dovada acestor îmbunătăţiri se face prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 49 din lege. Nu se includ în categoria cheltuielilor necesare şi utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: uşi de mahon, instalaţii sanitare sofisticate, de lux, materiale de construcţii încadrate în categoria celor de lux). În aceste cazuri despăgubirile se vor calcula având în vedere preţurile medii actuale de pe piaţa.
\n49.2. Dacă imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despăgubirile aferente acestor îmbunătăţiri se suporta de persoana indreptatita. În aceste cazuri se recomanda unităţilor deţinătoare ca, în deciziile/dispoziţiile de restituire în natura a unor astfel de imobile sa prevadă generic şi obligaţia de restituire către chiriaş a despăgubirilor cuvenite potrivit legii.
\n49.3. Dacă imobilul respectiv a fost preluat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire către chiriaş revine statului sau unităţii deţinătoare. Opţiunea între cele două categorii alternative de debitori ai obligaţiei de despăgubire aparţine creditorului obligaţiei de despăgubire. Dacă îmbunătăţirile necesare şi utile au fost făcute la cererea expresă sau cu acordul expres al locatorului, debitorul obligaţiei de restituire a despăgubirilor este unitatea deţinătoare.
\nSecretarii unităţilor administrativ-teritoriale vor lua măsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar şi vor da relaţiile solicitate de persoanele îndreptăţite.
\nNorme metodologice:
\nSe recomanda secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale opisarea tuturor dosarelor respective pe imobile şi pe persoane beneficiare (în acest sens, se vor deschide registre speciale care vor conţine aceste date).
\nNorme metodologice:
\n51.1. Sintagma taxe de timbru vizează atât taxele judiciare de timbru, cat şi timbrul judiciar aferent tuturor acţiunilor sau cererilor generate de aplicarea legii.
\n51.2. Prevederile alin. (2) al art. 51 din lege sunt aplicabile şi în cazul contractelor de vânzare-cumpărare desfiinţate prin hotărâri definitive pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
\n51.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de inflaţie din anul plăţii la anul introducerii acţiunii. Pentru sumele plătite în rate actualizarea se va face în funcţie de anul aferent ratelor plătite în acel interval.
\nLa data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispoziţii contrare.
\nNorme metodologice:
\nPrevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire, fie se suprapun cu domeniul de aplicare a acesteia sau procedurile stabilite trebuiau să fie îndeplinite ori consumate până la apariţia noii legi.
\nMăsuri instituţionale 1.1. Pentru urgentarea aplicării legii, la nivelul fiecărei entităţi implicate în soluţionarea notificărilor prevăzute de lege, se vor constitui, pe lângă organele de conducere:
\n1.2. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispoziţie a conducătorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de muncă atribuţiile izvorâte din aplicarea legii devin sarcini de serviciu.
\n1.3. Salariaţii instituţiilor, implicaţi în mod direct în aplicarea legii, beneficiază de un spor lunar de dificultate, în condiţiile stabilite prin art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. Constituie salariaţi implicaţi în mod direct în aplicarea Legii nr. 10/2001:
\nPrefectii, subprefectii şi primării nu beneficiază de acest spor. -------------- *) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.
\n1.4. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de lucru pe care îl vor supune aprobării organului de conducere al unităţii respective.
\n1.5. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor colabora în mod direct şi, după caz, cu:
\n1.6. În cazul în care se stabilesc, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, măsuri reparatorii combinate în echivalent, care implica măsuri reparatorii de competenţa altor entităţi, unitatea investită cu soluţionarea notificării va informa respectiva entitate şi va colabora cu aceasta pentru definitivarea ofertelor şi soluţionarea notificării.
\n1.7. Comisia interna pentru analiza notificărilor, prevăzută la pct. 1.1 lit. a), întocmeşte pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de soluţionare, care va fi semnat de cel puţin 3 membri ai acesteia. Propunerile divergenţe vor fi motivate separat.
\n1.8. Comisia de evaluare interna prevăzută la pct. 1.1 lit. b) întocmeşte raportul intern de evaluare estimativă, la solicitarea comisiei interne pentru analizarea notificărilor. Raportul sau va fi semnat de toţi membrii acesteia.
\n2.1. Problemele complexe sau cele legate de acordarea de măsuri reparatorii combinate pot fi transmise spre analiza şi îndrumare Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001.
\n2.2. Controlul aplicării fazei administrative a legii de către ministere şi celelalte instituţii publice centrale se efectuează de către Autoritatea pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001, iar controlul aplicării fazei administrative cu privire la entitatile implicate în soluţionarea notificărilor situate pe raza teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, se exercită de prefecţi. Controalele se efectuează fie din oficiu, fie pe baza unor sesizări ale persoanelor îndreptăţite.
\nDispoziţii finale Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
\nAnexa 1 ------- la normele metodologice ----------------------- (Model orientativ) ANTET - Denumirea emitentului DISPOZIŢIE DE RESTITUIRE Nr. ........ din ...........
\nPrivind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. ..... din ............, prin care dl/dna......................., cetăţean ....................., domiciliat în ........................, prin reprezentant ............................. conform actului autentificat de notar public ................. sub nr. ......... din ..........., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ................ situat(a) în .............................., având în vedere notificarea nr. ......................, depusa la Biroul executorului judecătoresc ................................, prin care numitul/numita ........................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie) / părţii din imobil ...................... situat (a) în ..........................., analizând actele depuse la dosarul intern nr. ..........., aferent notificării, prin care se constată că:
\nActul în temeiul căruia s-a dispus preluarea ......................;
\nSe restituie în natura imobilul (sau, după caz, cota parte), compus din ...(se va descrie imobilul)........................, în suprafaţa de ....(după caz, şi suprafaţa construită)..........., situat în ..............................., cu următoarele vecinătăţi Nord ..................................;
\nSud ...................................;
\nEst ....................................;
\nVest .................................., d-lui/d-nei ...(după caz, denumirea persoanei juridice)......., domiciliata/cu sediul în ...................................., posesoare a actului de identitate ............. seria ............... nr. ........, emis de ............... la data de ............................, cod numeric personal ....(în cazul persoanelor juridice se vor indica: actul de constituire şi reprezentantul legal al acesteia, precum şi codul unic de înregistrare).................
\nProprietarul are obligaţia respectării prevederilor art. 13 şi 15 din Legea nr. 10/2001, cu privire la protecţia chiriaşilor (în cazul în care imobilul este ocupat de astfel de persoane)
\nPunerea în posesie se va face după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, prin proces-verbal de punere în posesie.
\nPrezenta dispoziţie intră în vigoare în termen de 48 de ore de la data prezentării dovezii privind restituirea sumei plătite de stat cu titlu de despăgubire (în cazul în care măsura restituirii este condiţionată de îndeplinirea acestei obligaţii corelative) De asemenea, în cadrul dispoziţiei de restituire se vor indica, după caz, obligaţii corelative ale beneficiarului restituirii (obligaţia de a elibera şi preda locuinta închiriată, inclusiv termenul; asumari de obligaţii unilaterale, cum este cazul declaraţiilor prevăzute la pct. 5 din cap. II din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 şi altele asemenea).
\nPrezenta dispoziţie poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secţia Civilă a Tribunalului .................... (în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare) Anexa 2 ------- la normele metodologice ----------------------- (Model orientativ) ANTET - Denumirea emitentului DECIZIE de respingere a cererii de restituire în natura şi oferta privind acordarea altor măsuri reparatorii prin echivalent Nr. .......... din .............