{"html": "<div class=\"lf-doc\"><p class=\"lf-p\">A doua componenta a proiectului, ce va fi implementata de Direcţia de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, va acorda sprijin pentru dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a informaţiilor pentru boli netransmisibile, inclusiv cancerul. Activităţile din cadrul acestei componente includ evaluarea sistemului curent de monitorizare şi evaluare a informaţiilor privind bolile netransmisibile, ale programului naţional de prevenire a cancerului, precum şi proiectarea şi implementarea unui nou sistem pe baza revizuirii cadrului legislativ în conformitate cu liniile directoare ale UE privind evaluarea şi monitorizarea sănătăţii şi monitorizarea cancerului. Vor fi sprijinite construcţia instituţională şi activităţile de pregătire pentru perfecţionarea monitorizarii şi evaluării bolilor netransmisibile şi pentru monitorizarea şi prevenirea cancerului, inclusiv elaborarea şi implementarea unui plan de instruire a personalului din direcţiile judeţene de sănătate publică, institutele de sănătate publică şi Centrul Naţional pentru Statistici de Sănătate. Va fi realizată o planificare pentru o reţea naţionala IT de monitorizare a bolilor netransmisibile şi a cancerului, iar sistemul va fi implementat într-un număr de judeţe-pilot.</p>\n<p class=\"lf-p\">Echipamente pentru depistarea din timp a cancerului vor fi furnizate pentru 42 de judeţe.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ministerul Sănătăţii şi Familiei este autoritatea de implementare responsabilă pentru implementarea tehnica a proiectului. OPCP este agenţia de implementare responsabilă pentru contractare şi managementul financiar.</p>\n<p class=\"lf-p\">Protecţia mediului 2002/000-586.04.12 Asistenţa în transpunerea şi implementarea acquisului de mediu, în domeniul produselor chimice, al controlului poluarii industriale şi managementului de risc, al aerului şi al apei (5,10 milioane euro) O asistenţa PHARE adiţională va fi furnizată Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului pentru adoptarea şi implementarea acquisului de mediu prin oferirea de înfrăţire instituţională (twinning) în doua domenii, precum şi prin investiţii şi activităţi de asistenţa tehnica. Acest proiect se va ghida după planuri de implementare convenite în timpul procesului de negociere pentru aderare, când acestea sunt disponibile.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul are 4 componente:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Twinning pentru sprijinirea finalizarii cadrului legislativ în domeniul produselor chimice şi întărirea capacităţii de punere a lui în aplicare. Aceasta componenta va sprijini redactarea legislaţiei pentru evaluarea şi controlul riscului. Vor fi puse la punct propuneri pentru construcţia capacităţilor necesare în vederea implementarii cadrului legal. Vor fi stabilite procedurile care reglementează importul şi exportul anumitor substanţe periculoase, precum şi procedurile de evaluare a riscului pe care îl prezintă produsele chimice folosite în prezent. Se vor elabora liste şi planuri în legătură cu substantele ce trebuie restrictionate sau interzise atât de pe piaţa, cat şi din uz. Va fi dezvoltat un sistem de schimb al informaţiilor între autorităţile publice şi instituţiile implicate în managementul substanţelor periculoase. Se vor realiza evaluări financiare privind restrictionarea vânzării şi utilizării anumitor substanţe chimice periculoase. Vor fi organizate programe de pregătire pentru persoanele implicate în managementul substanţelor chimice la nivel central şi local.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>Twinning pentru sprijinirea pregătirii pentru implementarea directivelor CE legate de compusii organici volatili (VOC), mari uzine de incinerare (LCP) şi controlul riscurilor majore de accident ce implica substanţe periculoase (SEVESO II). Aceasta componenta reprezintă o continuare a subproiectului 4 al PHARE 2001, proiect intitulat \"Asistenţa pentru implementarea Directivei IPPC\". Propunerea pentru un nou twinning are ca obiectiv susţinerea României în implementarea directivelor relevante în domeniu. Proiectul va sprijini stabilirea structurii de management, a sistemelor de raportare, a sistemului de autorizare integrată, mecanismul de control integrat şi un plan de reducere a emisiilor conform specificatiilor acestor directive. Se vor realiza un inventar al instalaţiilor industriale ce intra sub incidenţa acestor directive şi un registru al poluantilor transferati şi emisi. În 6 zone-pilot selectate se vor realiza planuri de acţiune pentru situaţiile urgente de poluare industriala. Personalul implicat în implementarea acestor directive va fi instruit corespunzător.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>Sprijin pentru investiţii pentru îmbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului. Proiectul va sprijini achiziţia echipamentului necesar pentru inspectoratele de protecţie a mediului (IPM) în 3 aglomeratii selectate, pentru laboratorul naţional de referinţa şi pentru reţeaua naţionala de monitorizare a calităţii aerului, în scopul obţinerii acreditării în conformitate cu specificăţiile ISO 17025/2000. Echipamentele pentru IPM le vor permite monitorizarea anumitor tipuri de poluanti (SO2, NO2, NOx, particule de substanţa, plumb, CO, benzenul şi ozonul din aer) conform cerinţelor legislaţiei UE. Echipamentul pentru laboratorul naţional de referinţa va face posibila asigurarea calităţii analizelor, testelor şi măsurătorilor realizate de IPM şi sprijinirea auditarii activităţilor de monitorizare a calităţii aerului.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4.</span>Stabilirea unui sistem de informaţii şi baze de date pentru managementul apei în acord cu specificăţiile Directivei-cadru privind apa.</div>\n<p class=\"lf-p\">Aceasta componenta va sprijini stabilirea structurilor de management, a sistemelor de informaţii şi a bazelor de date necesare pentru implementarea Directivei-cadru privind apa şi alte directive relevante ale CE. Componenta se bazează pe concluziile unui proiect de twinning PHARE 1998 care a identificat lipsa unei structuri organizatorice de coordonare a informaţiilor la nivel naţional, internaţional, local şi de bazin.</p>\n<p class=\"lf-p\">Activităţile planificate vor conduce la o evaluare a situaţiei existente asupra resurselor de apa şi la pregătirea unui plan de acţiune pentru dezvoltarea unui sistem naţional de raportare şi informare pentru înregistrarea şi localizarea resurselor de apa, ce urmează a fi folosit de autorităţile naţionale la diferite niveluri pentru managementul apei, şi oferirea de informaţii publice privind resursele de apa. O atenţie deosebită va fi acordată pentru finanţarea susţinută a sistemului de informaţii. O unitate tehnica pentru implementarea planului de acţiune va fi creata în cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.</p>\n<p class=\"lf-p\">O aplicaţie-pilot va fi realizată la nivel local (nivel de subbazin) pentru a sprijini sistemul naţional de informare, inclusiv achiziţionarea de echipament şi software.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului este autoritatea de implementare responsabilă cu implementarea tehnica a proiectului. OPCP este agenţia de implementare responsabilă pentru contractare şi managementul financiar.</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.04.13 Consolidarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în vederea armonizării şi implementarii legislaţiei în domeniul apei potabile (5,00 milioane euro) Obiectivul proiectului este de a proteja sănătatea publică prin transpunerea şi implementarea efectivă în România a directivelor CE privind calitatea apei potabile şi a celei de scaldat şi prin sprijinirea pregătirilor pentru implementarea Directivei-cadru privind apa. Prioritatea în cadrul proiectului este acordată domeniului apei potabile.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul răspunde problemelor presante de sănătate cauzate de contaminarea rezervelor de apa potabilă. De asemenea, el corespunde prioritatilor cuprinse în Parteneriatul pentru aderare referitoare la transpunerea şi punerea în aplicare a legislaţiei orizontale de mediu, în special a legislaţiei privind calitatea apei, şi la întărirea autorităţilor locale de protecţie a mediului şi de sănătate publică în privinta responsabilităţilor lor în acest domeniu. Autoritatea naţionala competenţa pentru implementarea şi punerea în aplicare a directivelor anterior menţionate este Ministerul Sănătăţii şi Familiei (MSF) care este responsabil pentru stabilirea standardelor de calitate a apei, monitorizarea calităţii apei potabile şi a celei de scaldat, supravegherea bolilor legate de calitatea necorespunzătoare a apei şi punerea în aplicare a regulilor sanitare şi a celor ce privesc apa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sprijinul PHARE acordat MSF în aceste domenii va permite laboratoarelor din cadrul Departamentului de Medicina a Mediului al Institutului de Sănătate Publică din Bucureşti sa joace rolul de laborator naţional de referinţa pentru apa potabilă şi de scaldat, susţinută la nivel local de 3-5 laboratoare aparţinând direcţiilor de sănătate publică. Proiectul PHARE va furniza echipament şi sprijin în construcţia instituţională, astfel încât aceste laboratoare să-şi poată îndeplini funcţiile. Proiectul va fi implementat printr-un contract de servicii pentru asistenţa tehnica acoperind activităţile de pregătire şi construcţie instituţională şi printr-un contract de achiziţie de bunuri.</p>\n<p class=\"lf-p\">Contractul de asistenţa tehnica va sprijini operarea şi organizarea laboratorului, prin introducerea unui sistem de control al calităţii, modernizarea tehnicilor de analiza şi proiectarea unui sistem de management al informaţiilor de laborator. Se va realiza o evaluare a posibilităţilor de asigurare a unui sprijin financiar durabil al laboratoarelor. Asistenţa tehnica va sprijini, de asemenea, crearea unui sistem de monitorizare atât pentru apa potabilă, cat şi pentru apa de scaldat, pe baza procedurilor corecte de prelevare a esantioanelor, şi va pune la punct proceduri pentru raportări asupra calităţii apei pentru specialişti şi public. Se vor realiza proceduri îmbunătăţite pentru asigurarea calităţii tratamentului apei şi un plan de acţiune pentru remediere pentru a se putea reglementa cazurile de nerespectare a standardelor. Cerinţele de modificare a cadrului legal şi de reglementare vor fi identificate. Structura organizaţională şi cerinţele de personal ale laboratoarelor vor fi, de asemenea, revizuite. Se va realiza pregătirea personalului laboratoarelor pentru implementarea directivelor privind calitatea apei.</p>\n<p class=\"lf-p\">Achiziţionarea echipamentului de laborator şi a sistemului şi echipamentului IT va fi acoperită, satisfacand astfel o parte din necesarul laboratorului naţional de referinţa şi al laboratoarelor de sector pentru analize calitative şi cantitative ale substanţelor chimice şi identificarea şi măsurarea cantităţii de microorganisme prezente în apa destinată consumului uman şi pentru scaldat. Necesarul de cofinantare pentru investiţia PHARE va fi suportat prin finanţarea de la bugetul naţional a unui contract separat pentru furnizarea de echipament de laborator, pentru cel puţin 25% din valoarea totală a proiectului, în plus contribuind la satisfacerea necesarului general al laboratoarelor. Achiziţiile se vor face pe baza prioritatilor şi a specificatiilor tehnice elaborate prin Facilitatea PHARE de pregătire a proiectului (PPF).</p>\n<p class=\"lf-p\">Autoritatea de implementare pentru toate componentele va fi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Va fi menţinută o cooperare strânsă privind implementarea cu Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. OPCP va fi agenţia de implementare responsabilă pentru contractare şi managementul financiar.</p>\n<p class=\"lf-p\">Justiţie şi afaceri interne 2002/000-586.04.14 Întărirea suplimentară a controlului la frontiera şi îmbunătăţirea managementului migratiei (14,50 milioane euro) Proiectul are ca obiectiv mărirea suplimentară a capabilităţii României de a furniza un control adecvat al viitoarei granite de est a UE, în concordanta cu standardele, procedurile, echipamentul şi cele mai bune practici pentru managementul şi controlul la frontiera, în cadrul statelor membre ale UE. Proiectul va îmbunătăţi managementul migratiei prin asistenţa în alinierea României la acquisul CE privind cazurile precizate de Convenţia de la Dublin şi minorii neinsotiti ca persoane vulnerabile, în conformitate cu standardele şi practicile CE în domeniu. Va fi oferit sprijin pentru alinierea României la reglementările şi practicile Schengen, incluzând pregătirea pentru conectarea viitoare la Sistemul de informaţii Schengen. Sistemul României de procesare a vizelor va fi îmbunătăţit în continuare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Activităţile corespund unui număr de prioritati prezente în Parteneriatul pentru aderare: implementarea legii frontierelor de stat româneşti, combaterea migratiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane, în special al femeilor şi copiilor, dezvoltarea şi prezentarea unui plan de acţiune Schengen, elaborarea şi începerea implementarii unei strategii integrate pentru lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, dezvoltarea şi implementarea unei strategii naţionale pe probleme de droguri şi continuarea alinierii progresive a practicii şi legislaţiei privind vizele.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul include 4 componente distincte:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Capabilitate sporită a Poliţiei Române de Frontiera (PRF) Proiectul va furniza Poliţiei Române de Frontiera o gama de diferite tipuri de echipament pentru controlul, detectia şi identificarea drogurilor la punctele de trecere a frontierei, în principal a frontierei cu Moldova, Ucraina şi Iugoslavia. Mobilitatea poliţiei de frontieră la frontiera cu Ucraina şi Moldova, inclusiv Delta Dunării, raul Prut, Marea Neagra şi frontiera cu Iugoslavia, va fi îmbunătăţită prin dotarea cu vehicule, motociclete şi barci. Dotarea cu astfel de echipament ia în considerare sprijinul PHARE anterior pentru achiziţionarea de echipamente prin programele din 1999 şi 2000 şi nevoile de înlocuire a vechiului echipament. Sprijinul PHARE este furnizat pe baza considerentului ca bugetul naţional al României va furniza resurse adecvate pentru costurile de întreţinere (inclusiv combustibil şi întreţinere).</div>\n<p class=\"lf-p\">Sprijinul de înfrăţire instituţională (twinning) din cadrul acestei componente va fi furnizat Poliţiei Române de Frontiera pentru modernizarea capacităţii sale de lupta împotriva traficului transfrontalier cu droguri şi fiinţe umane. Twinningul va avea ca rezultat dezvoltarea unei reţele adecvate pentru cooperarea naţionala şi internationala, pentru schimbul de informaţii între PRF şi agenţiile naţionale şi internaţionale relevante în domeniu, pregătirea reglementărilor interne pentru facilitarea luptei împotriva traficului cu droguri şi fiinţe umane, întocmite în acord cu legislaţia şi politicile CE, şi va furniza pregătirea necesară pentru ofiţerii PRF în concordanta cu cele mai bune practici ale statelor membre ale UE.</p>\n<p class=\"lf-p\">În plus, se va realiza o evaluare a nevoilor legate de pregătirea în management.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>Dezvoltarea suplimentară a cadrului legislativ şi instituţional în domeniul azilului şi al refugiatilor Aceasta componenta a proiectului va fi implementata printr-un twinning care va susţine introducerea sistemului Eurodac în scopul îmbunătăţirii procedurilor de determinare a statutului refugiatilor în conformitate cu cerinţele Convenţiei de la Dublin şi cu legislaţia relevanta a UE, precum şi cu Convenţia de la Viena privind refugiatii şi cu Protocolul de la New York. Oficiul Naţional pentru Refugiati va fi asistat pentru dezvoltarea capacităţii sale de a se ocupa de problema minorilor neinsotiti. Twinningul va revizui legislaţia românească în vigoare în aceste domenii şi va propune noua legislaţie necesară sau amendamentele legislative. Se va sprijini, de asemenea, stabilirea unui departament de implementare a Convenţiei de la Dublin în cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiati, printr-o evaluare a necesităţilor legislative şi instituţionale şi a celor de pregătire. În mod similar twinningul va susţine stabilirea unui departament ce va avea în vedere problema minorilor neinsotiti în cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiati, în particular pentru asigurarea structurilor de cooperare între departamentele nou-create şi organele naţionale şi internaţionale relevante.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>Pregatirile pentru alinierea la regulamentele şi practicile Schengen Se va furniza twinning pentru a sprijini implementarea Planului de acţiune Schengen pentru România. Consultantul de preaderare va realiza o evaluare a legislaţiei în domeniu şi a conceptului prevăzut pentru integrarea României în Sistemul de informaţii Schengen (SIS). Vor fi pregătite recomandări pentru orice modificări necesare în concept pentru a asigura compatibilitatea acestuia cu cerinţele UE şi cele mai bune practici ale statelor membre. Proiectul de twinning se va concentra în special pe faptul de a face operational sistemul de partajare a informaţiilor între departamentele din cadrul diverselor agenţii de implementare a legii şi pe conectarea României la alte sisteme internaţionale. În plus ar trebui sa conducă la pregătirea unei interfete între România şi SIS II. Twinningul va sprijini elaborarea programelor necesare de armonizare legală, împreună cu un buget estimativ pentru implementarea sa. Se vor elabora recomandări pentru armonizarea bazei de date naţionale relevante cu cerinţele SIS. Un program de pregătire a personalului va fi creat şi implementat, bazându-se pe cerinţele de resurse umane cerute de implementarea acquisului Schengen. Se va asigura, de asemenea, sprijin pentru finalizarea protocoalelor/acordurilor de cooperare cu autorităţile relevante din cadrul statelor Schengen.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4.</span>Creşterea suplimentară a sistemului României de procesare a vizelor Aceasta componenta va furniza suport viitor pentru implementarea sistemului on-line de procesare a cererilor de viza, venind ca o continuare a sprijinului furnizat prin intermediul Programului PHARE 2000. Sistemul are ca scop asigurarea unei mai bune capacităţi pentru combaterea migratiei ilegale.</div>\n<p class=\"lf-p\">Achiziţionarea echipamentului prin finanţarea PHARE va permite integrarea Direcţiei pentru problemele legate de migratie şi străini din cadrul Ministerului de Interne, precum şi a unităţilor sale teritoriale în sistemul naţional on-line pentru vize dezvoltat în cadrul Centrului naţional pentru vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Proiectul va sprijini, de asemenea, dezvoltarea ulterioară a infrastructurii IT a Ministerului Afacerilor Externe prin procurarea de hardware (staţii de lucru, modemuri, imprimante şi scanere) pentru consulatele şi ambasadele care nu sunt conectate în prezent la sistem şi pentru care aceasta conectare reprezintă o prioritate.</p>\n<p class=\"lf-p\">Autoritatea de implementare pentru toate componentele va fi Ministerul de Interne, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe în ceea ce priveşte componenta de procesare a vizelor. OPCP este agenţia de implementare responsabilă pentru contractare şi managementul financiar.</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.04.15 Modernizarea şi reforma agentiilor de aplicare a legilor şi întărirea structurilor anticoruptie (4,317 milioane euro) Acest proiect va sprijini programul cuprinzator de reforma şi modernizare initiat de Ministerul de Interne pe baza strategiei puse la punct şi aprobate în anul 1999, cuprinzând ministerul şi celelalte instituţii subordonate, în particular poliţia şi jandarmeria. Un accent special se va pune pe dezvoltarea structurilor de instruire cerute de procesul de reforma şi modernizare, pe dezvoltarea unor structuri efective anticoruptie şi pe crearea mecanismelor ce favorizează cooperarea cu societatea civilă.</p>\n<p class=\"lf-p\">Activităţile corespund următoarelor prioritati din Parteneriatul pentru aderare: intensificarea luptei împotriva corupţiei; asigurarea unei coordonari îmbunătăţite între organele implicate în activităţile anticoruptie şi întărirea capacităţilor lor de implementare; continuarea reformei poliţiei.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul va fi implementat prin 4 twinning-uri cu instituţii corespunzătoare din statele membre, împreună cu o achizitionare limitată de echipamente care să sprijine activităţile ce se vor derula prin twinning. Conţinutul fiecărui twinning este prezentat mai jos.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Dezvoltarea instituţiilor de pregătire ale Ministerului de Interne Un twinning desfăşurat cu un stat membru competent va realiza o evaluare globală a politicilor de pregătire şi management al resurselor umane pentru poliţia naţionala, luând în considerare noua legislaţie (legea ofiţerilor de poliţie), precum şi cerinţele viitorului serviciu reformat şi modernizat al poliţiei. Vor fi evaluate implicatiile bugetare ale schimbărilor necesare în politica de pregătire şi cea de resurse umane. Twinningul va asista în principal nevoile de evaluare a schimbărilor în sistemul actual de recrutare şi pregătire iniţială a poliţiei, făcând propuneri de schimbări, în lumina noii legislaţii şi a celor mai bune practici ale statelor membre ale UE. Se va face o pregătire a evaluatorilor implicaţi în procedurile de recrutare. De asemenea se va acorda sprijin pentru a se îmbunătăţi proiectarea programelor de instruire pentru persoanele recrutate şi formarea formatorilor în acest scop.</div>\n<p class=\"lf-p\">În mod similar, se vor realiza evaluări ale sistemelor pentru instruire în cadrul serviciului pentru poliţie şi instruire pentru personalul de conducere din poliţie şi Ministerul de Interne, luându-se în considerare cele mai bune practici ale statelor membre ale UE. Vor fi dezvoltate propuneri privind schimbările în sistem, se vor pregati curricula de instruire în conformitate cu aceste propuneri şi va fi asigurata formarea formatorilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Va fi sprijinita achiziţionarea limitată de echipamente IT şi alte articole de echipament pentru instruire şi echipament de laborator de medicina legală pentru instituţiile responsabile cu implementarea programelor de instruire în contextul modernizării şi reformei poliţiei.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>Continuarea demilitarizarii şi descentralizării funcţiilor poliţiei Twinningul din cadrul celei de-a doua componente a proiectului va contribui la dezvoltarea unui sistem poliţienesc modern, descentralizat şi demilitarizat, inspirat din experienta statelor membre ale UE. Twinningul va sprijini redactarea legislaţiei secundare cerute în contextul legii ofiţerilor de poliţie şi a programului de demilitarizare/descentralizare, bazându-se pe rapoartele experţilor, produse în cadrul programului de twinning pentru poliţie din anul 1998. Se va redacta, de asemenea, legislaţia secundară asupra procedurilor de rezolvare a plangerilor împotriva politistilor. Se va dezvolta o strategie pentru implementarea legii ofiţerilor de poliţie, concentrata pe aspectele bugetare şi organizaţionale ale implementarii legii. Vor fi puse la punct mecanisme îmbunătăţite de cooperare cu societatea civilă şi se vor dezvolta şi implementa programe de pregătire pentru familiarizarea ofiţerilor cu principiile supravegherii ordinii în comunitate.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>Modernizarea structurilor şi practicilor Jandarmeriei române Va fi furnizat twinning de un organism potrivit al unui stat membru, ce va realiza o revizuire generală a structurii organizatorice şi a planurilor de dezvoltare a Jandarmeriei române, făcând recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei, luându-se în considerare experienta şi cele mai bune practici ale statelor membre ale UE. Se va realiza o evaluare a cadrului legal al Jandarmeriei şi se vor face recomandări în vederea amendării legislaţiei primare şi secundare. O atenţie specială se va acorda clauzelor privind drepturile omului. Recomandările privind organizarea şi legislaţia vor include o demarcare clara a competentelor în relaţie cu poliţia naţionala. Se va elabora o apreciere a participării Jandarmeriei în cadrul instrumentelor de cooperare internationala. Va fi realizată o evaluare a organizării actuale a instruirii din cadrul Jandarmeriei şi se vor face recomandări pentru îmbunătăţirea şi creşterea raportului cost-eficienta în cadrul sistemelor de instruire. Vor fi puse la punct o schema de pregătire, curricula şi o schema de dezvoltare a carierei în conformitate cu obiectivele şi cerinţele organizatorice ale Jandarmeriei şi vor fi oferite, de asemenea, programe de pregătire concentrate pe procedurile de acţiune legate de menţinerea ordinii publice şi alte subiecte relevante.</div>\n<p class=\"lf-p\">De asemenea, în sprijinul îmbunătăţirii capacităţii de pregătire în cadrul Jandarmeriei, aceasta componenta va furniza echipament IT şi materiale de instrucţie pentru crearea unui centru de informare-documentare localizat în cadrul Şcolii de Aplicaţii a Jandarmeriei.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4.</span>Dezvoltarea suplimentară a mecanismelor anticoruptie din Ministerul de Interne Va fi furnizat twinning de o instituţie potrivita a unui stat membru, care va revizui şi va actualiza codul deontologic pentru personalul Ministerului de Interne, în conformitate cu standardele şi cele mai bune practici ale UE, cu prevederile legale privind funcţionarii publici şi în lumina procesului de demilitarizare. Legislaţia secundară privind aspectele anticoruptie (norme, metode, proceduri de investigare şi documentare etc.) va fi, de asemenea pregatita, luându-se în calcul rezultatele twinningului pe probleme de anticoruptie din anul 1999, şi va fi furnizată instruire în utilizarea procedurilor legate de investigarea şi controlul corupţiei. Se va face o evaluare a structurilor anticoruptie actuale din cadrul Ministerului de Interne şi se vor furniza propuneri de optimizare a acestora. Vor fi luate în considerare recomandările făcute prin twinningul anticoruptie din anul 1998 şi cel din anul 1999 privind reforma structurilor. Ţinându-se seama de experienta relevanta din UE, vor fi dezvoltate programe de cooperare cu societatea civilă în scopul prevenirii şi combaterii corupţiei în rândul personalului Ministerului de Interne şi în organismele subordonate. Twinningul va furniza, de asemenea, recomandări privind investiţiile necesare pentru a întări capacitatile structurilor anticoruptie.</div>\n<p class=\"lf-p\">Autoritatea de implementare pentru toate componentele va fi Ministerul de Interne. OPCP va fi agenţia de implementare responsabilă pentru contractare şi managementul financiar.</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.04.16 Asistenţa pentru consolidarea independentei şi funcţionarii sistemului judiciar român (1,80 milioane euro) Proiectul va sprijini îmbunătăţirea funcţionarii sistemului judiciar român în conformitate cu priorităţile Parteneriatului pentru aderare referitoare la independenta justiţiei şi recrutarea, instruirea personalului şi dezvoltarea carierei în sistemul juridic.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sprijinul PHARE va conduce la întărirea capacităţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind rolul acestuia de a asigura independenta judecătorilor şi a instanţelor şi garantarea autonomiei acestora într-un cadru instituţional adecvat. Proiectul va asista în dezvoltarea strategiei naţionale pentru formarea la locul de muncă a magistraţilor şi va furniza sprijin continuu pentru capacitatea de formare a Institutului Naţional al Magistraturii (INM) şi, de asemenea, va furniza sprijin în continuare pentru dezvoltarea sistemelor de formare pentru personalul auxiliar al instanţelor. Va întări analiza conflictului şi a capacităţilor de rezoluţie prin introducerea mijloacelor alternative la sistemul judiciar pentru rezolvarea cauzelor civile şi comerciale.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul va fi implementat prin doua proiecte de înfrăţire instituţională (twinning) şi un proiect de înfrăţire instituţională pe termen scurt (twinning light), acoperind următoarele 3 domenii de activitate:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Capacitatea instituţională şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Va fi initiata evaluarea propunerilor Ministerului Justiţiei asupra amendării Legii organizării justiţiei şi a oricărei legislaţii relevante în ceea ce priveşte competentele CSM în numirea şi promovarea magistraţilor şi evaluarea activităţii profesionale a acestora, procedurile disciplinare şi procedurile pentru alocarea bugetului pentru justiţie. Proiectul de înfrăţire instituţională va dezvolta propuneri pentru amendarea legii, definind clar responsabilităţile respective ale CSM şi ale Ministerului Justiţiei, pentru a garanta protecţia adecvată a independentei judecătoreşti în conformitate cu cea mai buna practica internationala şi în UE. Va fi elaborat un plan de acţiune pentru îmbunătăţirea structurii organizaţionale şi a funcţionarii CSM, împreună cu legislaţia secundară necesară în acest domeniu. Vor fi dezvoltate aspectele administrative şi bugetare care să asigure permanenta CSM ca instituţie autonomă. Vor fi dezvoltate sisteme pentru monitorizarea punerii în aplicare a Codului deontologic al magistraţilor. Vor fi clar definite funcţiile CSM privind activităţile Institutului Naţional al Magistraturii, în special în ceea ce priveşte organizarea examinarilor.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>Sprijin suplimentar pentru dezvoltarea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Centrului de Instruire pentru Grefieri Va fi elaborata o strategie naţionala pentru formare (instruire) la locul de muncă a magistraţilor, luându-se în considerare recomandările pentru o astfel de strategie, pregătite în cadrul Programului orizontal PHARE 1998 \"Construirea capacităţii pentru pregătirea judecătorilor în dreptul CE\". În conformitate cu aceasta strategie va fi revizuită şi îmbunătăţită curricula INM pentru instruire şi vor fi dezvoltate în continuare materiale pentru instruire. Vor fi întreprinse instruirea suplimentară pentru instructorii INM, precum şi instruirea suplimentară a judecătorilor în dreptul CE specializat şi în domeniile legislaţiei naţionale referitoare la dreptul CE. Va fi acordată o atenţie deosebită pentru dezvoltarea cooperării judiciare în probleme penale.</div>\n<p class=\"lf-p\">Vor fi dezvoltate, de asemenea, o strategie naţionala pentru formare la locul de muncă a personalului auxiliar al instanţelor prin Centrul de Instruire pentru Grefieri (CIG), precum şi recomandări pentru îmbunătăţirea organizării şi funcţionarii CIG. Va fi desfăşurată o instruire suplimentară pentru formatori (instructori) pentru a construi capacitatea CIG şi va fi furnizată instruire în domenii ca: procedura civilă şi penală, elaborarea documentelor procedurale, utilizarea calculatoarelor, deontologie şi etica, independenta judiciară şi răspunderea judiciară, administrarea justiţiei, organizarea instanţelor şi evaluarea calităţii actului de justiţie.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>Crearea şi întărirea capacităţilor de analiza a conflictului şi de rezoluţie prin introducerea mijloacelor alternative la sistemul judiciar pentru rezolvarea cauzelor civile şi comerciale Proiectul va evalua legislaţia existenta privind soluţionarea conflictului şi va pregati un studiu detaliat asupra medierii şi arbitrarii în disputele civile, familiale şi comerciale, pe baza comparatiei dintre practicile din diferitele state membre. Va fi dezvoltat un program pentru a testa introducerea de mecanisme adecvate de soluţionare a conflictelor, vor fi dezvoltate proiecte legislative şi vor fi organizate activităţi pentru constientizarea avantajelor mijloacelor alternative pentru soluţionarea conflictelor.</div>\n<p class=\"lf-p\">Ministerul Justiţiei este autoritatea de implementare responsabilă pentru execuţia tehnica a proiectului. OPCP este agenţia de implementare responsabilă pentru contractarea şi administrarea financiară a proiectului.</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.04.17 Sprijin pentru îmbunătăţirea şi aplicarea legislaţiei şi a deciziilor juridice privind falimentul (1,55 milioane euro) Obiectivul proiectului este de a îmbunătăţi disciplina financiară în economia românească prin dezvoltarea legislaţiei falimentului şi a procedurilor pentru aplicarea acesteia.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul corespunde prioritatilor Parteneriatului pentru aderare referitoare la implementarea unor măsuri noi privind falimentul.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul va fi implementat prin asistenţa tehnica. Luând ca punct de plecare rezultatele unui studiu BIRD, acest proiect va revizui cadrul românesc legislativ şi instituţional privind falimentul, cu referinţe la standardele UE şi la cea mai buna practica, şi va propune modificări legislative şi procedurale vizând eficienta, consistenta şi uniformitatea crescute în gestionarea cazurilor. Vor fi dezvoltate un manual privind cea mai buna practica, forme standardizate şi o aplicaţie informatica, care vor fi utilizate de tribunalele şi avocaţii practicanti implicaţi în măsurile de insolvabilitate. Aplicatia informatica va fi pe deplin compatibila cu sistemele informatice în curs de dezvoltare ale tribunalelor româneşti.</p>\n<p class=\"lf-p\">Va fi înfiinţată o reţea naţionala a judecătorilor, lichidatorilor, economistilor, experţilor financiari şi contabililor implicaţi în procedurile privind falimentul şi vor fi elaborate şi implementate programe de formare relevante. Va fi furnizată pregătire pentru grefierii care lucrează în secţiile comerciale ale instanţelor judecătoreşti asupra aspectelor procedurale ale cazurilor de faliment. Proiectul va fi coordonat strâns cu programele PHARE curente sau planificate privind reîntărirea capacităţilor de formare ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Centrului de Instruire pentru Grefieri.</p>\n<p class=\"lf-p\">Va fi stabilit un grup de lucru, cuprinzând specialişti români din cadrul Ministerului Justiţiei, Institutului Roman pentru Faliment, Ligii Naţionale a Practicantilor în Reorganizare şi Lichidare şi Institutului Naţional al Magistraturii. Experţii UE care acorda asistenţa în cadrul acestui proiect vor colecta şi vor analiza informaţiile relevante, vor elabora manualul şi vor pregati programele de formare în strânsă colaborare cu acest grup de lucru.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ministerul Justiţiei este autoritatea de implementare responsabilă pentru execuţia tehnica a proiectului. OPCP este agenţia de implementare responsabilă pentru contractare şi managementul financiar al proiectului.</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.04.18 Program integrat pentru întărirea capacităţii instituţiilor româneşti implicate în lupta împotriva spalarii banilor, împotriva finanţării terorismului şi crimei organizate aferente (2,00 milioane euro) Obiectivul general este de a întări capacitatea sistemului instituţional împotriva spalarii banilor, în conformitate cu cea de-a doua directiva a UE privind spalarea banilor şi cu recomandările speciale împotriva finanţării terorismului ale Grupului de acţiune pentru probleme financiare înfiinţat de membrii OECD. Acesta va conduce la îmbunătăţirea capacităţii şi eficientei tuturor instituţiilor care cooperează pentru identificarea, investigarea, acuzarea şi judecarea activităţilor de spalare a banilor şi va sprijini crearea bazelor de date specializate interconectate în toate instituţiile implicate în lupta împotriva spalarii banilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul reprezintă o continuare a activităţilor iniţiate în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională (twinning) PHARE 1999, cu un accent special asupra prevenirii finanţării activităţilor de terorism, şi corespunde priorităţii Parteneriatului pentru aderare privind finalizarea alinierii legislaţiei româneşti la cea de-a doua directiva a UE împotriva spalarii banilor. Proiectul va fi implementat printr-o înfrăţire instituţională pe termen scurt cu o instituţie competenţa dintr-un stat membru, prin asistenţa tehnica şi un contract de furnizare de echipament.</p>\n<p class=\"lf-p\">Principalul beneficiar al proiectului este Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Spalarii Banilor (ONPCSB) care va fi, de asemenea, autoritate de implementare a proiectului. Alte instituţii care beneficiază de acest proiect sunt Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor Publice (Garda Financiară şi Direcţia de control fiscal), precum şi Direcţia Generală a Vamilor. Va fi creat un grup de acţiune interministerial care cuprinde reprezentanţi ai tuturor beneficiarilor proiectului, care vor lucra în strânsă colaborare cu echipa de twinning.</p>\n<p class=\"lf-p\">Componenta de twinning va avea ca rezultat identificarea măsurilor specifice necesare în România în conformitate cu amendamentele la Directiva CE privind spalarea banilor şi cu alte decizii politice recente ale UE asupra prevenirii finanţării activităţilor teroriste. Sistemul instituţional şi organizaţional românesc va fi revizuit şi, unde va fi necesar, vor fi pregătite recomandări pentru modificări. Vor fi propuse amendamente legislative necesare în acest context. Vor fi elaborate legislaţia secundară necesară şi procedurile interne, inclusiv proceduri standardizate ale investigatiei. Infratirea va sprijini, de asemenea, elaborarea şi implementarea de către ONPCSB a sistemelor informatice specializate pentru investigaţii financiare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Va fi dezvoltata cooperarea interinstituţională dintre toate autorităţile competente în domeniul prevenirii şi combaterii spalarii banilor, prin măsuri incluzând interconectarea bazelor de date ale instituţiilor implicate şi dezvoltarea unui plan de acţiune general care corelează activităţile diferitelor instituţii. Vor fi urmărite eforturile de a îmbunătăţi raportarea de către organismele implicate, în special sectorul nebancar. Va fi furnizată consultanţa ONPCSB asupra intaririi participării acestuia în cooperarea internationala în domeniu. Vor fi pregătite recomandări asupra unui program de investiţii care sprijină activităţile instituţiilor implicate în lupta împotriva spalarii banilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul de înfrăţire instituţională va oferi, de asemenea, consiliere pentru ONPCSB privind elaborarea şi implementarea unor programe de instruire specializată pentru a fi furnizate în cadrul componentei de asistenţa tehnica a proiectului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Componenta proiectului privind instruirea profesională poate fi furnizată printr-un contract de asistenţa tehnica sau inclusă în cadrul sferei de activitate a proiectului de înfrăţire instituţională sus-menţionată. Va fi furnizată instruire specializată pentru personalul ONPCSB şi alte instituţii relevante, luându-se în considerare recentele evolutii internaţionale în domeniul spalarii banilor. Domeniile care vor fi acoperite de cursurile de instruire includ tehnici moderne de investigatie şi instruire interdisciplinara pentru personalul selectat din cadrul instituţiilor menţionate mai sus. De asemenea, prin asistenţa tehnica ar putea fi realizate studii de fezabilitate referitoare la necesităţile de investiţii pentru sistemele informatice şi de comunicare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Asistenţa PHARE în cadrul acestui proiect este furnizată cu condiţia ca progresul să fie menţinut în ceea ce priveşte angajamentul asumat în negocierile de aderare privind spalarea banilor, lupta împotriva terorismului, a crimei organizate aferente şi a drogurilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Va fi finanţată achiziţionarea de echipament informatic şi de comunicaţii pentru a sprijini necesităţile imediate ale ONPCSB.</p>\n<p class=\"lf-p\">OPCP va fi agenţia de implementare responsabilă pentru contractare şi managementul financiar al proiectului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subprogramul 5 - 2002/000-586.05 (total: 106,564 milioane euro) Coeziune economică şi socială Programul pentru coeziune economică şi socială 2002 reprezintă o continuare a Programului PHARE 2001 şi urmează aceeaşi abordare, cu câteva adaptari şi simplificari. Principiile pe baza cărora aceasta abordare a fost adoptată sunt următoarele:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Sprijinul pentru construcţia instituţională este furnizat alături de sprijinul pentru investiţii în vederea pregătirii autorităţilor româneşti sa adopte o viziune interministeriala a programelor de coeziune economică şi socială. Construcţia instituţională este extinsă asupra organismelor responsabile pentru programare şi managementul programului la nivel naţional şi regional. Acesta include, de asemenea, sprijin strategic la nivel naţional pentru dezvoltarea în continuare a politicilor sectoriale în domeniile care se înscriu în cadrul programelor de dezvoltare regionala. În consecinţa, sunt furnizate asistenţa tehnica şi sprijin prin înfrăţire autorităţilor naţionale şi regionale în vederea dezvoltării cadrului politic şi instituţional necesar pentru implementarea investiţiilor PHARE într-o maniera conformă cu cerinţele pentru managementul în viitor al fondurilor structurale. În anul 2002 va fi furnizat sprijin pentru construcţie instituţională Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>Sprijinul pentru investiţii este definit printr-un număr limitat de măsuri selectate în cadrul Planului naţional de dezvoltare, eforturi speciale fiind întreprinse pentru adoptarea unei perspective multianuale. Este menţinut accentul asupra a 11 zone care se confrunta cu dificultăţi legate de restructurarea industriala. Aceste zone cuprind aproximativ 25% din populaţia naţionala. Vor fi sprijinite doua măsuri relevante cu focalizare pe cele 11 zone, şi anume reabilitarea sistemului de învăţământ tehnic şi profesional (TVET) şi dezvoltarea resurselor umane pentru a îmbunătăţi abilitatile forţei de muncă şi pentru a facilita accesul la munca pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Cea de-a treia componenta a programului, infrastructura regionala, nu este concentrata în zonele de restructurare industriala, deoarece îşi propune sa continue dezvoltarea capacităţilor de la nivel local şi regional de a identifica, prioritiza, dezvolta şi implementa proiecte de infrastructura corespunzătoare prioritatilor dezvoltării regionale. O subcomponenta a componentei de infrastructura regionala urmăreşte sa dezvolte coordonarea între nivelul local şi cel regional pentru dezvoltarea îmbunătăţită a serviciilor municipale.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>Organizarea implementarii: Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, în calitate de agenţie de implementare şi agenţie de plată, este responsabil pentru managementul general al componentei PHARE economice şi sociale şi prezidează comitetele de coordonare naţionala în cadrul cărora sunt reprezentate toate ministerele şi Delegaţia Comisiei pentru a asigura coerenta şi schimbul de informaţii asupra implementarii programului. În cele mai multe cazuri agenţiile de dezvoltare regionala sunt autorităţi de implementare.</div>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.05.01 Construcţie instituţională pentru coeziunea economică şi socială (20,00 milioane euro) Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta şi de a implementa programe şi politici sectoriale şi naţionale, în conformitate cu prevederile Planului naţional de dezvoltare (PND) şi ale Regulamentului Consiliului nr. 1.266/99 privind Sistemul extins de implementare descentralizata (EDIS) în ţările candidate. De asemenea, acesta priveşte sprijinirea eforturilor autorităţilor româneşti pentru construirea structurii administrative şi instituţionale necesare pentru a administra eficient fondurile structurale ale UE după aderare şi, în consecinţa, pentru a realiza un progres semnificativ în negocierile asupra cap. 21 al acquisului comunitar.</p>\n<p class=\"lf-p\">Programul PHARE 2002 va sprijini întărirea capacităţii instituţionale a ministerelor centrale (Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Administraţiei Publice) şi a organismelor regionale relevante, precum şi a autorităţilor locale în vederea pregătirii pentru implementarea sprijinului de investiţii care va fi furnizat pe baza multianuala în cadrul programelor PHARE 2002-2006.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul este împărţit în 4 subcomponente:</p>\n<p class=\"lf-p\">Subcomponenta A (4,4 milioane euro) Construcţie instituţională pentru sprijinirea implementarii politicii de dezvoltare regionala Aceasta implica doua tipuri de activităţi: asistenţa tehnica referitoare la managementul programelor de coeziune economică şi socială (A1, A4) şi înfrăţire (A2 şi A3) pentru pregătirea managementului fondurilor structurale ale UE. În faza de implementare va fi evitata cu atenţie suprapunerea cu proiectele ISPA similare, în special cele ce privesc măsurile de pregătire, crearea unui sistem de management informaţional şi pregătirea pentru EDIS.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Asistenţa tehnica pentru îmbunătăţirea programării PHARE în perspectiva Sistemului extins de implementare descentralizata (EDIS) (A1), incluzând: ● asistenţa tehnica pentru Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (MDP) în vederea intaririi rolului acestuia şi a profesionalismului în coordonarea generală a elaborării şi implementarii politicii pentru coeziunea economică şi socială la nivel naţional. Aceasta cuprinde dezvoltarea de capacităţi pe deplin functionale pentru implementarea descentralizata în conformitate cu cerinţele pentru EDIS; ● asistenţa pentru MDP şi agenţiile de dezvoltare regionala (ADR) pentru îmbunătăţirea PND şi a planurilor regionale de dezvoltare (evaluarea ex ante, consultarea în parteneriat, identificarea indicatorilor cantitativi, sistemele de management informaţional etc.); ● asistenţa pentru MDP şi ADR pentru îmbunătăţirea programării PHARE (cercetare a aspectelor-cheie regionale şi sectoriale, elaborarea unei programari multianuale, pregătirea de proiecte mature şi adecvate şi organizarea unei implementari eficiente); ● pregătirea şi elaborarea structurilor şi sistemelor de implementare regionala în conformitate cu cerinţele EDIS; ● asistenţa pentru MDP şi ADR în vederea dezvoltării şi furnizarii de module de instruire adecvată pentru actorii implicaţi în managementul proiectelor regionale.</div>\n<p class=\"lf-p\">Asistenţa consilierilor de preaderare de la nivel regional şi naţional existenţi în cadrul Programului PHARE 2000 va fi implicata strâns în elaborarea, pregătirea şi implementarea acestei asistente tehnice.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>Înfrăţire instituţională (twinning) pentru MDP în vederea construirii capacităţii administrative şi a organizării instituţionale în perspectiva managementului fondurilor structurale ale UE după aderare (A2) Aceasta înfrăţire este o continuare a infratirii în curs în cadrul MDP (RO) şi va fi focalizata pe pregătirea instituţională pentru managementul fondurilor structurale, inclusiv îmbunătăţirea PND. În consecinţa, va fi necesară o strânsă cooperare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru a se evita suprapunerea şi pentru a se asigura corelarea între activităţile care vor fi iniţiate în cadrul celor două infratiri (a se vedea infratirea pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale).</div>\n<p class=\"lf-p\">Principalul obiectiv al acestei infratiri este de a sprijini MDP în construirea unui parteneriat interinstitutional eficient şi transparent, de a dezvolta, în strânsă cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice, o prognoza de buget naţional multianual, de a defini şi de a pregati instrumente legislative necesare implementarii fondurilor structurale, inclusiv mecanisme şi proceduri de verificare a corelării cu politicile UE (competiţie, mediu, oportunitati egale, achiziţii publice), de a defini şi de a stabili organizarea instituţională solicitată de reglementările privind fondurile structurale şi de a furniza cursuri de pregătire profesională pentru personalul MDP şi al instituţiilor partenere.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>Înfrăţire pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (A3) Principalul obiectiv al acestei infratiri este de a întări capacitatea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în vederea analizarii şi evaluării evolutiilor pe piaţa muncii, definirii şi stabilirii organizării administrative şi instituţionale adecvate pentru managementul Fondului Social European, inclusiv parteneriatul necesar cu partenerii sociali, furnizarii de instruire adecvată la nivel naţional şi local pentru consolidarea capacităţii de a evalua nevoile pieţei forţei de muncă şi de a defini şi administra programele şi proiectele de tip FSE, dezvoltării procedurilor, liniilor directoare şi manualelor practice pentru programarea, managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor de tip FSE.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4.</span>Asistenţa tehnica pentru unităţile de implementare a proiectului de la nivel local care administrează proiectele de infrastructura regionala (A4) Beneficiarii de la nivel local ai proiectelor de infrastructura regionala finanţate în cadrul Programului PHARE \"Coeziune economică şi socială\" (investiţii) sunt responsabili, în colaborare cu MDP şi ADR, pentru monitorizarea implementarii proiectelor prin unităţile de implementare a proiectelor (UIP) şi comitetele locale de coordonare. Asistenţa tehnica va fi furnizată pentru aceste UIP, precum şi pentru membrii locali ai comitetelor locale de coordonare, cărora le pot lipsi abilitatile şi experienta necesare pentru realizarea adecvată a acestor activităţi.</div>\n<p class=\"lf-p\">Pe baza evaluării eficientei UIP şi a comitetelor locale de coordonare, asistenţa tehnica va formula recomandări şi va sprijini autorităţile locale pentru îmbunătăţirea structurilor existente. Va fi organizat transferul de cunoştinţe între regiuni.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subcomponenta B (4,35 milioane euro) Sprijin pentru construcţie instituţională pentru reforma instruirii profesionale continue şi iniţiale Aceasta subcomponenta cuprinde doua tipuri de proiecte: primul (B1) este continuarea Programului PHARE 2001, asistenţa tehnica furnizată către Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru implementarea reformei TVET, iar celălalt (B2) este o înfrăţire pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Educaţie şi instruire tehnica şi profesională (B1) Activităţile au fost definite dintr-o perspectiva multianuala, în corelatie cu programul de investiţii, şi au fost adaptate la perspectiva de planificare revizuită, care va acoperi acum cel puţin 3 ani din programarea PHARE (2001-2003). În anul 2002 asistenţa tehnica va realiza următoarele obiective principale: ● introducerea Sistemului naţional de acreditare şi a Planului de acţiune pentru parteneriat între şcoli; ● revizuirea strategica a rezultatelor atinse în cadrul Programului PHARE 2001; ● dezvoltarea şi adoptarea planurilor revizuite de acţiune pentru educaţie la nivel regional; ● dezvoltarea componentei din curricula privind şcolile la nivel local; ● dezvoltarea modulelor şi materialelor de instruire (metodologii de predare, material de studiu pentru studenţii cu nevoi speciale, instruire pe parcursul vieţii etc.); ● dezvoltarea participării şcolii în reţele locale şi participarea şi dezvoltarea de reţele şcolare.</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>Instruire profesională continua (B2) Infratirea propusă vizează sprijinirea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale în dezvoltarea unei politici naţionale de instruire profesională continua. Aceasta presupune, printre altele, un sistem partenerial adecvat care asigura implicarea eficienta a partenerilor sociali, o clarificare a rolului diferitelor organisme implicate în instruirea profesională continua, elaborarea de metodologii pentru evaluarea permanenta a nevoilor pieţei forţei de muncă, definirea şi implementarea programelor de instruire.</div>\n<p class=\"lf-p\">Subcomponenta C (1,25 milioane euro) Construcţie instituţională în vederea sprijinirii Programului de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii (SAMTID) Pregătirea şi implementarea programului SAMTID, în cadrul căruia, într-o primă faza, se va primi sprijin pentru investiţii în cadrul Programului PHARE 2002 \"Coeziune economică şi socială\", vor solicita sprijin prin asistenţa tehnica susţinută (pentru o descriere completa a proiectului, a se vedea mai jos RO-02xx.02). Facilitatea de pregătire a proiectelor PHARE 2001 este în curs de utilizare în vederea dezvoltării cadrului general instituţional şi operational pentru program, sprijinirii selectării proiectelor pentru implementare în faza-pilot şi revizuirii şi dezvoltării documentaţiei tehnice necesare pentru licitarea şi contractarea proiectelor selectate.</p>\n<p class=\"lf-p\">Asistenţa tehnica în cadrul Programului PHARE 2002 va fi furnizată comitetului de coordonare a proiectului pentru sprijinirea managementului, precum şi pentru sprijinirea dezvoltării în continuare a politicii generale, instituţionale şi a cadrului de reglementare în contextul căruia este implementat SAMTID.</p>\n<p class=\"lf-p\">Programul PHARE 2002 va sprijini, de asemenea, implementarea Programului pentru îmbunătăţirea performantei operationale şi financiare (FOPIP), directionat ca o primă prioritate la 4 sau 5 asociaţii de oraşe selecţionate pentru faza-pilot a sprijinului pentru investiţii SAMTID. Conceptul SAMTID, elaborat în funcţie de experienta în România a programelor precedente de investiţii în infrastructura municipala (în special MUDP II), acorda o importanţa deosebită dezvoltării capacităţilor necesare privind managementul financiar şi operational. Aceste aspecte au pentru SAMTID o importanţa deosebită, având în vedere obiectivul programului de a crea furnizori de servicii regionale integrate, eficiente, viabile financiar şi autonome în contextul unui proces de consolidare în sector. FOPIP va furniza asistenţa tehnica pentru îmbunătăţirea capacităţii asociaţiilor de oraşe selectate în vederea monitorizarii performantei operatorilor de servicii ale acestora, accentuand eficienta, controlul costului şi reducerea pierderilor, în acest mod consolidand capacitatea asociaţiilor oraşelor de a planifica programe de investiţii şi de a asuma şi analiza debitele. Va fi furnizată către operatorii de servicii formare profesională adecvată privind managementul şi aspecte operationale.</p>\n<p class=\"lf-p\">FOPIP va face uz pe deplin de capacitatea de formare existenta în România, va promova utilizarea de abordari participative moderne şi va contribui la asigurarea durabilitatii structurilor naţionale de formare, capabile sa răspundă nevoilor sectorului serviciilor municipale.</p>\n<p class=\"lf-p\">Asociaţiile oraşelor care beneficiază de investiţii SAMTID îşi asuma obligaţia de a realiza o monitorizare atenta şi vor cauta sa imbunatateasca performanta operatorilor lor de servicii, în conformitate cu obiectivele FOPIP. În consecinţa, se considera adecvat ca, în conformitate cu abordarea dezvoltata în cadrul proiectului \"Întărirea capacităţii în dezvoltarea proiectelor de mediu\" în curs de implementare de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, să fie introdus un element de autofinanţare în formarea şi dezvoltarea resurselor umane pentru oraşe şi companiile operatoare. Prin urmare, FOPIP va solicita o contribuţie parţială pentru costurile de formare din partea beneficiarilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subcomponenta D (10 milioane euro) Facilitatea de pregătire a proiectelor de coeziune economică şi socială Dezvoltarea unei abordari de a administra programele PHARE \"Coeziune economică şi socială\" într-un mod mai apropiat de modelul fondurilor structurale solicita ca dezvoltării de programe într-un aspect multianual să-i fie acordată o importanţa mai mare. În consecinţa, programele trebuie să fie pregătite adecvat, într-o maniera care urmăreşte principiile fondurilor structurale, în particular: ● definirea obiectivelor cuantificabile; ● măsuri bazate pe o linie de proiecte mature bine identificate şi tehnice; ● organizare clara, simpla şi eficienta în implementare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ca problema de principiu, prin urmare, din 2003 resursele PHARE de investiţii în cadrul Coeziunii economice şi sociale vor fi furnizate pentru măsuri pentru care a fost initiata pregătire adecvată folosind Facilitatea de pregătire a proiectului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Facilitatea de pregătire a proiectului va sprijini activităţi după cum urmează: ● pregătirea proiectelor mari cu impact regional, inclusiv elaborarea tuturor analizelor necesare, tehnice, financiare şi de mediu şi a documentelor de implementare, inclusiv asistenţa de la experţi; ● implementarea unei campanii de promovare la scara naţionala, inclusiv diseminarea bunelor practici de dezvoltare regionala; ● evaluarea ex post a proiectelor mari de dezvoltare regionala şi a schemelor de finanţare în cadrul proiectelor regionale PHARE precedente pentru a fundamenta exerciţiile de programare PHARE 2003-2006; ● identificarea şi elaborarea unor proiecte de dezvoltare strategica cu impact regional şi interregional care urmează să fie finanţate în cadrul unor scheme diferite, inclusiv analiza nevoilor, identificarea resurselor disponibile, construirea de parteneriate interinstitutionale; ● formare şi asistenţa tehnica în evaluarea proiectelor mari de infrastructura la scara regionala, a facilităţilor şi a schemelor de finanţare ce urmează a fi sprijinite; ● pregătirea programelor şi proiectelor de dezvoltare regionala mature şi valide, inclusiv studii de fezabilitate şi elaborarea detaliată în conformitate cu strategiile sectoriale şi de dezvoltare regionala, în vederea finanţării prin programul PHARE, prin bugetele regionale şi naţional şi din alte surse externe de investiţii; ● SAMTID: identificare, studii de fezabilitate şi pregătire a viitoarelor proiecte de investiţii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Consilierii de preaderare la nivel naţional şi regional care activează deja în cadrul Programului PHARE 2000 \"Coeziune economică şi socială\" vor fi implicaţi strâns în elaborarea, pregătirea şi implementarea acestei subcomponente.</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.05.02 Investiţii în coeziunea economică şi socială (86,564 milioane euro) Programul de coeziune economică şi socială din anul 2002 reprezintă o continuare a Programului PHARE 2001, cu câteva adaptari şi simplificari. Recomandările raportului de evaluare pentru Proiectul PHARE 1998 \"Coeziune şi politica regionala\", care a fost solicitat de către Direcţia generală extindere şi discutat într-un atelier de lucru între serviciile Comisiei, autorităţile române şi agenţiile de dezvoltare regionala, în ceea ce priveşte cadrul instituţional pentru implementarea programelor de coeziune economică şi socială, au fost luate în considerare în conceperea Programului PHARE 2002. Principalele recomandări ale acestui raport sunt următoarele: ● îmbunătăţirea funcţiilor de instruire din cadrul MDP; ● asigurarea durabilitatii financiare a agentiilor de dezvoltare regionala (ADR) şi a instruirii personalului acestora, în calitate de autorităţi de implementare; ● îmbunătăţirea schimbului de informaţii între ADR şi MDP; ● intensificarea parteneriatului în cadrul consiliilor pentru dezvoltare regionala, clarificarea şi consolidarea rolului acestora în procesul de selecţie a proiectelor. Aceasta va contribui la abordarea problemei politizarii procesului de selecţie a proiectelor; ● îmbunătăţirea criteriilor de selecţie a proiectelor şi a calităţii proiectelor selectate; ● implicarea instituţiilor financiare în implementarea proiectelor; ● reducerea posibilelor conflicte de interese; ● îmbunătăţirea procedurilor interne.</p>\n<p class=\"lf-p\">În continuarea Programului PHARE 2001, măsurile din sectoarele prioritare identificate - care au fost limitate la 3 - în conformitate cu prevederile Planului naţional de dezvoltare vor fi implementate în strânsă corelare cu sprijinul pentru construcţie instituţională furnizat pentru elaborarea politicilor naţionale de coeziune economică şi socială.</p>\n<p class=\"lf-p\">În cele 11 zone-ţinta identificate în anul 2001, care reprezintă aproximativ 25% din populaţia României, vor fi implementate doua tipuri de măsuri: ● Educare şi instruire tehnica şi profesională (TVET). Proiectul este o continuare a subcomponentei TVET PHARE 2001 şi se bazează pe realizarile acestei prime faze (subcomponenta A). ● Dezvoltarea resurselor umane. Pe baza invatamintelor trase din Programul PHARE 2000 (componenta de coeziune economică şi socială), acest proiect vizează dezvoltarea aptitudinilor forţei de muncă şi înlesnirea accesului la angajare pentru solicitanţii de locuri de muncă în zonele-ţintă (subcomponenta B).</p>\n<p class=\"lf-p\">În continuarea Programului PHARE 2001, cele 8 regiuni de planificare au fost invitate sa propună şi sa pregătească, cu sprijinul asistenţei tehnice, proiecte de infrastructura regionala şi locală, care să răspundă prioritatilor identificate în planurile lor de dezvoltare regionala şi incluse în Planul naţional de dezvoltare (subcomponenta C). Aceasta subcomponenta a fost reformulata şi împărţită în doua elemente. Se pune accent pe infrastructuri legate de afaceri (C1) şi va fi testat un concept nou care vizează sprijinirea autorităţilor locale în reabilitarea/modernizarea infrastructurilor de apa şi canal, precum şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a managementului acestor infrastructuri (C2 - SAMTID).</p>\n<p class=\"lf-p\">Sprijinul pentru asigurarea unei bune implementari a acestor măsuri va fi furnizat prin asistenţa tehnica pentru campania de constientizare, pregătirea şi supravegherea proiectelor, instruirea beneficiarilor (subcomponenta D).</p>\n<p class=\"lf-p\">Subcomponenta A (18 milioane euro) Educaţie şi instruire tehnica şi profesională (TVET) Obiectivele specifice ale acestei subcomponente sunt: ● întărirea şi consolidarea realizarilor reformei lansate în cadrul Programului PHARE 1994 şi sprijinirea modernizării sistemului actual de învăţământ tehnic şi profesional; ● contribuţia la revizuirea responsabilităţilor, mecanismelor de administrare şi răspundere în oferirea educaţiei şi instruirii iniţiale prin învăţământul tehnic şi profesional; ● contribuţia la promovarea sanselor pentru tineri de a obţine o calificare profesională în conformitate cu standardele europene.</p>\n<p class=\"lf-p\">Reforma TVET sprijinita de proiectul PHARE acoperă o perspectiva pe termen lung integrată în PND şi contribuţia totală asteptata de la PHARE a fost estimată la 48,4 milioane euro. Planificarea iniţială trebuia sa acopere doua programe PHARE consecutive (2001 şi 2002), însă planul iniţial de investiţii a fost modificat şi va acoperi 3 ani consecutivi (2001-2003). Aceasta decizie va permite o utilizare eficienta a fondurilor, o mai buna absorbţie şi timp suficient pentru implementarea rezultatelor din Proiectul PHARE 2001 (pregătirea sistemului TVET pentru investiţii ulterioare prin modernizarea infrastructurii).</p>\n<p class=\"lf-p\">În anul 2002 sprijinul PHARE va fi acordat următoarelor activităţi: ● Reabilitarea şcolilor (contract de lucrări). Şcolile selectate - ce beneficiază de Proiectul PHARE 2001 pentru reabilitare de baza - şi 11 centre de resurse vor beneficia în anul 2002 de asistenţa pentru îmbunătăţirea atelierelor profesionale, astfel încât echipamentul ce va fi achiziţionat să fie instalat adecvat în spaţiul existent. În cazul în care spaţiul disponibil nu este suficient, asistenţa va acoperi, de asemenea, extinderea capacităţii atelierului astfel încât echipamentul procurat să fie instalat în mod corespunzător. Specificaţia tehnica pentru reabilitarea atelierului va fi pregatita de către asistenţa tehnica pe termen scurt, finanţată prin Proiectul PHARE 2001. ● Livrarea de echipament didactic şi tehnologic modern şi software didactic pentru instruire de baza (primii 2 ani de studii) în şcolile selectate şi centrele de resurse.</p>\n<p class=\"lf-p\">Şcolile TVET, ca principali beneficiari, împreună cu partenerii sociali la nivel local, judeţean şi regional, vor fi responsabile pentru activităţile operationale. Aproximativ 100 de şcoli şi 11 centre de resurse, localizate în zonele-ţintă, vor fi sprijinite. 11 centre de resurse adiţionale localizate în afară zonelor-ţinta, dar care asista şcolile din zonele-ţinta la implementarea reformei TVET, vor beneficia, de asemenea, de granturi PHARE.</p>\n<p class=\"lf-p\">Contractele de investiţii se bazează pe selectiile precedente ale unităţilor şcolare în fiecare dintre zonele-ţinta. Fundaţia Europeană de Instruire va asista Ministerul Educaţiei şi Cercetării în managementul programului TVET şi va participa la comitetul de coordonare a programului. Toate instituţiile implicate în Programul PHARE 2001 vor continua să fie implicate în acelaşi mod.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subcomponenta B (12 milioane euro) Dezvoltarea resurselor umane (HRD) Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt următoarele: ● dezvoltarea calificării forţei de muncă pentru a deveni mai adaptabila la schimbările structurale în conformitate cu deficitul de calificare identificat pe piaţa forţei de muncă, cu o concentrare specială pe abilitatile de management al afacerilor şi pe dezvoltarea antreprenoriala; ● înlesnirea accesului la angajare pentru solicitanţii de locuri de muncă prin îmbunătăţirea măsurilor active de angajare şi dezvoltarea de noi calificări în conformitate cu necesităţile în dezvoltare ale pieţei forţei de muncă, promovarea sanselor egale pentru persoanele vulnerabile (şomeri pe termen lung, şomeri cu vârsta peste 45 de ani, tineri care părăsesc sistemul de învăţământ, mame necasatorite etc.).</p>\n<p class=\"lf-p\">Vor fi sprijinite doua tipuri de proiecte:</p>\n<p class=\"lf-p\">Calificarea şi recalificarea forţei de muncă. Acţiunile eligibile se vor concentra pe următoarele teme: ● îmbunătăţirea calităţii pachetelor de instruire profesională continua în conformitate cu necesităţile identificate pentru piaţa forţei de muncă; ● instruirea personalului din întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) pentru a utiliza la maximum noile tehnologii de producţie, pentru a dezvolta noi produse şi a creşte capacitatea de a folosi tehnologiile de informare şi comunicare; ● instruirea în dobândirea unor aptitudini de management care să includă managementul mediului, inovarii, controlului calităţii şi resurselor umane; ● instruire pentru întreprinzători pentru sprijinirea dezvoltării afacerilor, cu atenţie specială pe promovarea femeilor; ● intensificarea dezvoltării resurselor umane în contextul restructurării industriale: vor fi încurajate şi sprijinite bunele practici la IMM în domenii ca: strategii de dezvoltare a forţei de muncă, planuri de instruire, dezvoltarea unei culturi a învăţării pe tot parcursul vieţii, reţelele de bune practici.</p>\n<p class=\"lf-p\">Măsuri active de angajare. Acţiunile eligibile trebuie să se concentreze pe următoarele teme: ● programe de instruire pentru şomeri, care au în vedere să ofere sanse de completare a deficientei de pregătire; ● analiza necesităţilor de instruire, identificarea nevoilor de calificări actuale/viitoare pentru a fi utilizate ca instrumente de către oficiile locale de ocupare a forţei de muncă; ● programe specifice de instruire şi scheme de plasare pentru persoanele vulnerabile (şomeri pe termen lung, femei necasatorite, femei ce revin pe piaţa forţei de muncă, şomeri cu vârsta peste 45 de ani etc.); ● orientare profesională şi instruire în servicii de afaceri pentru potentialii întreprinzători identificati; ● consultanţa şi îndrumare pentru începerea afacerilor; ● gama de măsuri de sprijin pentru şomeri, inclusiv consiliere profesională, cautari de servicii, cluburi de servicii, planificarea acţiunilor individuale de instruire/dezvoltare, plasamente de serviciu, instruire preprofesionala, sprijinul unui mentor şi servicii de mediere.</p>\n<p class=\"lf-p\">În scopul asigurării coerentei dintre necesităţile întreprinderilor şi instruire, proiectele trebuie să se bazeze pe studii ale pieţei forţei de muncă sau pe evidente clare ale necesităţilor pentru programele de instruire propuse.</p>\n<p class=\"lf-p\">Potentialii solicitanţi pot fi instituţii publice sau private, individuale ori în asociere, agenţii de instruire profesională, furnizori de instruire şi educaţie, camere de comerţ, sindicate, administraţii publice locale, universităţi, organizaţii ale angajatorilor, centre de cercetare, intermediari de angajare a forţei de muncă.</p>\n<p class=\"lf-p\">Licitaţiile publice de propuneri vor fi organizate la nivel regional de către agenţiile pentru dezvoltare regionala. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă vor fi strâns implicate în elaborarea criteriilor de selecţie în scopul asigurării coerentei şi complementaritatii cu alte programe similare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Rolul consortiilor regionale existente va fi extins de la TVET la dezvoltarea resurselor umane. Consortiile regionale vor identifica priorităţile regionale de resurse umane şi vor numi membrii în comitetele de selecţie regionale. Experţi independenţi vor fi membri cu drept de vot în comitetele de selecţie regionale. Comitetele de selecţie regionale vor evalua, printre altele, relevanta candidaturilor faţă de necesităţile locale, capacitatea solicitanţilor de a desfăşura programele (calificarea personalului, facilităţi de instruire, viabilitate financiară), capacitatea asigurării unei rate minime de plasare a forţei de muncă pentru şomeri şi solicitanţi de locuri de muncă.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subcomponenta C (50,864 milioane euro) Infrastructura regionala şi locală C1 (35,864 milioane euro) Infrastructura regionala (infrastructura de afaceri) Aceasta măsura este o continuare a mecanismului \"pipeline\" initiat în anii 2000 şi 2001. Identificarea, evaluarea, selecţia şi implementarea proiectelor vor urma aceleaşi reguli şi prioritati decise în anii 2000 şi 2001. O lista lungă de proiecte eligibile este anexată la fişa de proiect. Pregătirea proiectelor va beneficia de asistenţa tehnica finanţată prin Proiectul PHARE 2001 (facilitatea de pregătire a proiectelor).</p>\n<p class=\"lf-p\">Cele mai multe proiecte se afla într-un stadiu incipient de pregătire şi jumătate din ele sunt \"parcuri industriale\" sau \"centre de afaceri\". De aceea, asistenţa tehnica va trebui să asigure coerenta şi profesionalism în realizarea unor astfel de proiecte complexe. Printre altele, următoarele sarcini trebuie realizate de asistenţa tehnica: evaluarea/finalizarea studiilor de fezabilitate, evaluarea complementaritatii şi a viabilitatii proiectelor din punct de vedere regional, identificarea parteneriatelor private şi a cofinanţării private, definirea clara a condiţiilor în care sunt organizate managementul şi promovarea acestor infrastructuri, aspecte de protecţie a mediului. Suprapunerea cu măsurile eligibile prin ISPA şi SAPARD va fi evitata. Se va acordă prioritate proiectelor localizate în cele 11 zone-ţinta.</p>\n<p class=\"lf-p\">Asistenţa tehnica va evalua toate proiectele listate, va pregati/completa studiile de fezabilitate şi va stabili o lista de proiecte eligibile şi proiecte valabile clasificate după prioritate, inclusiv o lista de rezerva. Proiectele eligibile şi valabile care nu pot fi finanţate prin Proiectul PHARE 2002 (lista de rezerva) vor fi propuse primele pentru Proiectul PHARE 2003. Analiza cost-beneficiu şi toate proiectele tehnice, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului, vor fi pregătite pentru proiectele eligibile. Lista finala va fi stabilită de către consiliile pentru dezvoltare regionala, aprobate de către Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regionala şi avizate de către Delegaţia Comisiei Europene.</p>\n<p class=\"lf-p\">Criteriile pentru selecţia finala vor fi maturitatea şi pregătirea proiectelor. Pentru a se asigura transparenta procesului, orice schimbare în lista pregatita de către asistenţa tehnica va trebui să fie deplin justificată.</p>\n<p class=\"lf-p\">C2 (15 milioane euro) Sprijin de investiţii pentru Programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii (SAMTID) Din cele 263 de localităţi urbane din România, aproximativ 230 de oraşe mici şi mijlocii nu au fost capabile sa atragă în ultimii ani o finanţare adecvată pentru investiţii în remedierea condiţiilor foarte slabe ale sistemelor lor de apa şi apa uzata. Ministerul Administraţiei Publice este în curs de a dezvolta programul SAMTID pentru aceste oraşe în scopul reabilitării, modernizării şi îmbunătăţirii infrastructurii locale de apa şi apa uzata, pentru a se conformă cu standardele de mediu şi a asigura furnizarea continua de apa, incurajandu-le sa caute cai pentru a valorifica experienta pozitiva pe care marii operatori din România au câştigat-o deja.</p>\n<p class=\"lf-p\">SAMTID este proiectat ca un cadru multianual pentru coordonarea finanţării din diferite surse, incluzând resurse de la bugetul public local şi bugetul de stat, instituţii financiare internaţionale (IFI) şi finanţare UE de preaderare. El are următoarele obiective generale: ● comercializarea furnizarii serviciilor de apa şi apa uzata pentru oraşele mici şi mijlocii, pe bază de voluntariat, prin consolidarea furnizorilor de servicii de apa şi crearea unor furnizori de servicii regionale integrate autonome, eficiente şi viabile din punct de vedere financiar; ● creşterea performantei operatorilor şi ridicarea standardelor pentru serviciile de apa şi apa uzata prin investiţii de capital pentru reabilitare şi modernizare şi prin programe de asistenţa, promovand în acelaşi timp aplicarea principiilor de recuperare a costurilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Structurile fragmentate actuale pentru furnizarea de servicii municipale nu sunt favorabile pentru un management eficient al resurselor de investiţii şi al furnizarii de servicii. SAMTID va avea în vedere sa motiveze grupurile de oraşe sa înceapă sa lucreze împreună, ţinând cont de experienta din statele membre UE şi din alte părţi în ceea ce priveşte consolidarea sectorului de apa, sa beneficieze de economicitate de scara şi să asigure cea mai raţională utilizare a resurselor de apa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Sprijinul de investiţii PHARE din prezentul program este pentru o faza-pilot ce urmează a fi implementata pe perioada 2003/2004, pregatind pentru o extindere ulterioară a gamei de activităţi. Contractele de investiţii din faza-pilot vor întruni cerinţele PHARE uzuale pentru cofinantarea bugetară publică. Guvernul României intenţionează sa găsească în plus cofinantarea fazei-pilot de la instituţii financiare internaţionale. Contractele de investiţii sprijinite prin PHARE vor face parte din programe de investiţii coerente generale dezvoltate de grupuri de municipalitati. Este un principiu al abordarii SAMTID ca pe parcursul fazei-pilot, pentru fiecare dintre grupurile de municipalitati participante, finanţarea PHARE şi cea publică românească să fie egalate de un volum aproximativ egal de împrumut finanţat de una dintre instituţiile financiare internaţionale. Procedurile de selecţie pentru proiectele de investiţii ce beneficiază de sprijin PHARE vor face obiectul controlului Comisiei, în special în ceea ce priveşte necesitatea de a evita suprapunerea cu sfera programului ISPA şi pentru a asigura coordonarea efectivă cu procedurile ISPA de selecţie a proiectelor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Orice posibila suprapunere a investiţiilor SAMTID cu ISPA va fi evitata în măsura în care: a) SAMTID se concentreaza pe zone urbane aflate sub limitele de mărime pentru ISPA; b) proiectele individuale vor avea o valoare mai mica decât limita minima pentru ISPA; şi c) proiectele SAMTID vor fi identificate în contextul unor strategii integrate de dezvoltare regionala, care sunt eligibile pentru sprijin PHARE, mai curând decât priorităţile naţionale pentru investiţii de mediu care formează baza sprijinului ISPA.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se intenţionează ca în cadrul fazei-pilot 4 sau 5 grupuri de municipalitati, fiecare beneficiind atât de finanţare PHARE, cat şi de finanţare IFI, să fie selectate din diferite zone ale tarii. Oraşele individuale eligibile pentru sprijin SAPARD sau ISPA de investiţii pentru furnizarea apei/apei uzate nu vor beneficia de finanţare PHARE. Totuşi aceasta nu ar trebui sa împiedice alte instrumente ale CE să fie utilizate de acelaşi promotor pentru alte scheme în cadrul programului sau general de investiţii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Contractarea sprijinului de investiţii PHARE va depinde de încheierea cu succes a activităţilor pregătitoare, proiectate pentru a asigura robustetea modelului SAMTID. Asistenţa tehnica furnizată prin facilitatea PHARE de pregătire a proiectelor pentru coeziune economică şi socială va permite autorităţilor române sa examineze o gama de abordari ale următoarelor probleme: a) modelul adecvat de consolidare (asociaţii bazate pe resurse de apa partajate, receptarea comuna a apei, acelaşi bazin de rau, acelaşi judeţ); b) aspectele juridice ale asocierii voluntare între municipalitati, în particular în ceea ce priveşte capacitatea asociaţiilor de a contracta o companie operatoare şi de a-şi asuma datoriile; c) formarea unor companii operatoare consolidate; şi d) forma unui contract de operare între asociaţiile municipale şi companiile operatoare. Se va menţine o consultare strânsă cu instituţiile financiare internaţionale pe aceste probleme pentru a se asigura ca este definit un cadru solid şi durabil care să permită finanţarea prin împrumut către oraşele-ţinta.</p>\n<p class=\"lf-p\">Asistenţa tehnica va dezvolta o descriere completa a procedurii de selecţie pentru faza-pilot, pe baza unei proceduri de \"licitaţie publică de propuneri\", adresată municipalitatilor eligibile, şi va sprijini organizarea licitaţiei publice de propuneri şi evaluarea propunerilor. Propunerile vor fi înaintate de grupuri de municipalitati, cu o municipalitate identificata actionand în calitate de \"conducere\". Procedurile normale pentru licitaţii publice de propuneri pentru granturile PHARE vor fi modificate prin introducerea unui proces de preselectare realizat de către agenţiile pentru dezvoltare regionala (ADR) şi de oficiile regionale ale organismului naţional de reglementare.</p>\n<p class=\"lf-p\">După faza de preselectare, asistenţa tehnica va sprijini grupurile preselectate de oraşe să-şi pregătească propunerile detaliate, incluzând un studiu detaliat de fezabilitate pentru investiţiile în infrastructura, o analiza financiară care să arate viabilitatea investiţiei, capacitatea serviciului de împrumut pentru elementele finanţate de IFI şi o analiza completa cost-beneficiu. Propunerile vor furniza detalii despre relaţiile contractuale între municipalitati şi companiile operatoare, ţinând cont de orice îndrumări relevante privind cea mai buna practica în acest domeniu, elaborate de către Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Servicii Comunale care a fost înfiinţată de către Ministerul Administraţiei Publice.</p>\n<p class=\"lf-p\">Identificarea, selecţia şi pregătirea tehnica pentru proiectele de investiţii nu vor fi limitate la cele care urmează a fi finanţate din PHARE 2002. Investiţiile care se asteapta să fie finanţate din împrumuturi IFI în grupurile de oraşe selectate vor fi, de asemenea, pregătite. În limita posibilului, asistenţa tehnica poate pregati, de asemenea, viitoare investiţii SAMTID.</p>\n<p class=\"lf-p\">Un comitet de selecţie a proiectelor stabilit de către Comitetul de coordonare al SAMTID va face selecţia finala a proiectelor ce urmează a fi incluse în faza-pilot.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ministerul Administraţiei Publice (MAP) este organismul coordonator pentru întregul program SAMTID şi acţionează ca autoritate de implementare pentru componentele de asistenţa tehnica finanţate din PHARE. MAP va crea şi va conduce un comitet de coordonare format din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Integrării Europene, agentiilor pentru dezvoltare regionala şi ai Delegaţiei CE în vederea oferirii unei coordonari şi a unei politici de ansamblu.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ministerul Finanţelor Publice va sfatui Comitetul de coordonare al SAMTID asupra cerinţelor în ceea ce priveşte arhitectura instituţională şi financiară a programului, conform experienţei anterioare relevante din România, pentru a asigura cofinantarea paralela PHARE şi IFI a contractelor în cadrul programelor selectate de investiţii generale propuse de gruparile de municipalitati.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cofinantarea paralela a investiţiilor în întregul cadru general SAMTID va permite ca aranjamentele de achizitionare, contractare şi management financiar pentru contractele specifice de investiţii sa corespundă cerinţelor specifice ale fiecărei surse de finanţare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ministerul Dezvoltării şi Prognozei este agenţia de implementare pentru componentele de investiţii finanţate din PHARE. Conform structurilor create pentru implementarea programelor de dezvoltare regionala din România, agenţiile pentru dezvoltare regionala din cele 8 macroregiuni ale României vor lua parte la identificarea necesităţilor privind crearea de asociaţii de oraşe în scopul furnizarii de servicii municipale şi la preselectarea propunerilor de proiecte.</p>\n<p class=\"lf-p\">Beneficiarii finali ai proiectelor de investiţii vor fi autorităţile locale ca proprietari de active.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subcomponenta D (5,7 milioane euro) Campania de constientizare, selectarea, monitorizarea şi evaluarea Invatamintele trase din implementarea precedentelor programe PHARE de coeziune economică şi socială, confirmate de raportul de evaluare pentru Proiectul PHARE 1998 (\"Politica regionala şi coeziune\") arata clar necesitatea de a asigura un sprijin durabil agentiilor pentru dezvoltare regionala, de a pune în practica campanii mai eficiente de informare şi promovare, de a îmbunătăţi proiectarea criteriilor de selecţie şi eligibilitate şi de a monitoriza îndeaproape implementarea proiectelor, inclusiv controlul financiar şi supravegherea şi inspecţia pe teren pentru proiectele de infrastructura.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru a îndeplini aceste sarcini vor fi implementate următoarele măsuri: ● O campanie de sensibilizare, sprijin pentru pregătirea aplicatiilor, evaluarea şi selectarea proiectelor (D1). Informaţiile vor fi diseminate printr-o diversitate de canale în scopul de a ajunge la cat mai mulţi potenţiali beneficiari. Sprijinul în cadrul acestei activităţi va include acoperirea costurilor pentru publicitate prin presa, seminarii şi conferinţe, pentru editarea, publicarea şi diseminarea materialelor de informare, brosurilor şi ghidurilor. Un birou de sprijin va fi înfiinţat în fiecare ADR şi asistenţa externa va sprijini personalul relevant al ADR în furnizarea informaţiilor şi sfătuirea solicitanţilor potenţiali. La sfârşitul programului publicitatea va fi organizată pentru a pune la dispoziţie publicului din regiuni informaţii despre rezultatele programului şi proiectele implementate.</p>\n<p class=\"lf-p\">În ceea ce priveşte evaluarea şi selectarea proiectelor, experţi independenţi externi vor asista şi instrui personalul ADR. Experţii independenţi vor fi responsabili cu evaluarea aplicatiilor, cu participarea la procedura de selecţie ca membri cu drept de vot în comitetele regionale de selecţie şi cu evaluarea întregului proces de selecţie. ● Asistenţa tehnica pentru sprijinirea implementarii proiectelor de investiţii (D2). În scopul sprijinirii ADR în realizarea sarcinilor lor ca autorităţi de implementare, un contract de servicii va fi încheiat între MDP şi fiecare ADR. Acest contract va descrie sarcinile specifice şi responsabilităţile ADR şi va identifica mijloacele corespunzătoare (financiare, de personal, echipament). Vor fi stabiliţi indicatori de realizare conveniti de comun acord ca obligaţii precise de raportare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ca o derogare de la aranjamentele generale de cofinantare, aceste contracte vor fi finanţate în întregime din fondurile bugetare publice româneşti. Contractarea sprijinului PHARE de investiţii pentru coeziune economică şi socială va fi condiţionată de semnarea acestor contracte şi de notificarea lor Comisiei.</p>\n<p class=\"lf-p\">În baza acestor contracte, MDP va furniza fonduri ADR în valoarea totală indicată în fişa de proiect drept cofinantare pentru componenta D2. Activităţile finanţate în cadrul contractelor de servicii sunt: a) pregătirea strategiilor, planurilor şi proiectelor regionale; b) evaluarea ex ante a proiectelor, inclusiv vizite pe teren şi raportarea către MDP; c) monitorizarea şi controlul incluzând evaluarea impactului şi vizita de teren; d) evaluarea pe parcurs a proiectelor.</p>\n<p class=\"lf-p\">MDP va avea sarcina de: a) definire a cadrului în care strategiile regionale şi planurile regionale trebuie să fie pregătite, în concordanta cu Planul naţional de dezvoltare; b) pregătire şi definire a modelelor şi ghidurilor pentru evaluarea ex ante, monitorizarea şi evaluarea ex post a proiectelor; şi c) asigurarea transparenţei, claritatii şi înţelegerii comune a criteriilor de eligibilitate şi selecţie. ● Supravegherea pe şantier a proiectelor de infrastructura (D3) (D31) Autorităţile române responsabile pentru implementarea proiectelor de infrastructura regionala şi a activităţilor de \"lucrări\" contractate în componenta TVET vor trebui să asigure supravegherea tehnica de şantier a lucrării contractorilor. Experţi independenţi agreati de Delegaţia CE vor supraveghea, de asemenea, implementarea acestor proiecte la nivel regional şi naţional. (D32) SAMTID: Sprijinul în cadrul acestei componente va acoperi asistenţa pentru ADR şi pentru beneficiarii proiectelor la nivel local pentru supravegherea de şantier, precum şi monitorizarea şi evaluarea activităţilor programului SAMTID.</p>\n<p class=\"lf-p\">Cadrul instituţional Responsabilităţile diferitelor instituţii române în cadrul programului sunt rezumate într-un tabel anexat.</p>\n<p class=\"lf-p\">În ceea ce priveşte partea de investiţii a programului, diferitele responsabilităţi şi sarcini sunt definite după cum urmează:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">1.</span>Principalele sarcini ale agenţiei de implementare vor include: ● responsabilitatea generală pentru implementarea tehnica şi financiară a programului, asigurându-se ca obiectivele sunt îndeplinite şi ca procedurile de selecţie sunt eficiente, clare şi transparente; ● responsabilitatea generală pentru monitorizarea şi evaluarea programului şi a subcomponentelor; ● coordonarea şi prezidarea Comitetului naţional de coordonare (vezi pct. 4) şi raportarea către Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regionala şi Delegaţia CE a stadiului implementarii programului; ● elaborarea procedurilor de selecţie şi implementare în conformitate cu ghidurile stabilite de către Uniunea Europeană; ● contractarea granturilor cu solicitanţii selectaţi, împreună cu ADR respective, actionand ca agenţie de plată şi asigurând legătură cu Fondul Naţional, ADR şi contractorii/beneficiarii de grant; ● furnizarea sprijinului adecvat pentru autorităţile de implementare pentru a asigura faptul ca acestea îşi îndeplinesc sarcinile cum se cuvine (modele şi ghiduri pentru evaluarea ex ante, monitorizarea şi evaluarea ex post, înţelegerea comuna a criteriilor de selecţie şi a criteriilor de eligibilitate etc.).</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>Selectarea proiectelor şi aprobarea proiectelor:</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>În ceea ce priveşte subcomponenta A (TVET) şi B (HR - resurse umane), mecanismul de selecţie a proiectelor va implica consortiile regionale prezidate de ADR şi reunind comitete judeţene pentru dezvoltarea parteneriatului social, inspectorate şcolare judeţene şi alte organisme relevante. Acestea vor acţiona ca structura consultativa. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Sarcinile principale ale consortiilor regionale vor fi: identificarea dezvoltării resurselor umane; identificarea echipamentului didactic specializat pentru a permite instruirea relevanta pentru dezvoltarea regionala şi numirea reprezentanţilor ca membri ai comitetelor regionale de selecţie pentru TVET şi HRD (dezvoltarea resurselor umane).</p>\n<p class=\"lf-p\">Comitetele regionale de selecţie vor fi înfiinţate la nivel regional cu scopul de a evalua aplicatiile de grant şi propunerile de proiecte. Comitetele regionale de selecţie vor cuprinde membri ai ADR reprezentanţi numiţi de consortiile regionale şi experţi independenţi agreati de Delegaţia CE, ca membri cu drept de vot. Serviciile descentralizate ale ministerelor relevante, acolo unde exista, pot participa la intalniri ca observatori. Orice alte entităţi relevante, interesate, care vor fi identificate la nivel regional, pot fi invitate dacă se considera necesar. Pentru a asigura coerenta cu orientarea şi politicile naţionale, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei va fi membru al Comitetului regional de coordonare, ca observator. Reprezentanţi ai Ministerului Integrării Europene, reprezentanţi ai ministerelor de sector relevante şi reprezentanţi ai Delegaţiei CE pot participa ca observatori.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>În ceea ce priveşte infrastructurile regionale (subcomponenta C1), asistenţa tehnica va evalua proiectele propuse de ADR şi anexate la fişa de proiect şi va stabili lista proiectelor celor mai mature şi viabile. Lista finala a proiectelor de infrastructura regionala selectate, avizată de consiliile pentru dezvoltare regionala, va fi aprobată de către Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regionala şi avizată de către Delegaţia CE. Proiectele de servicii municipale identificate de către asistenţa tehnica în cadrul SAMTID (subcomponenta C2) vor fi avizate de consiliile pentru dezvoltare regionala şi transmise Comitetului naţional de coordonare al SAMTID pentru aprobarea finala. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Consiliile pentru dezvoltare regionala vor avea următoarele responsabilităţi şi sarcini: ... ● sa aprobe obiectivele specifice şi priorităţile în zonele-ţintă; ● sa aprobe proiectele de dezvoltare a resurselor umane, şcolile TVET şi centrele de resurse selectate la nivel regional, precum şi proiectele de infrastructura ce urmează a fi finanţate din programul de coeziune economică şi socială.</div>\n<p class=\"lf-p\">Consiliile pentru dezvoltare regionala pot invita la intalnirile lor partenerii relevanti, inclusiv reprezentanţi ai consortiilor regionale, serviciilor descentralizate ale ministerelor de linie şi ai altor organisme relevante, cu scopul de a asigura un parteneriat mai larg şi un angajament la nivel regional. În scopul intaririi rolului consiliilor pentru dezvoltare regionala, comitetele regionale de coordonare vor fi înfiinţate sub responsabilitatea consiliilor. Aceste comitete de coordonare vor fi responsabile pentru asigurarea faptului ca diferitele subcomponente sunt implementate în regiune într-un mod consecvent, în conformitate cu priorităţile planurilor de dezvoltare regionala. În aceste comitete parteneriatul regional va fi reprezentat de ADR, reprezentanţi ai serviciilor descentralizate ale ministerelor, reprezentanţi ai autorităţilor locale, parteneri sociali şi alte organisme relevante identificate la nivel regional.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>ADR vor fi autorităţi de implementare, cu următoarele 3 excepţii: ● Autoritatea Naţionala a Drumurilor este autoritate de implementare pentru drumurile naţionale finanţate în cadrul subcomponentei de infrastructura regionala (C1); ● Ministerul Educaţiei şi Cercetării este autoritate de implementare pentru contractele de servicii pentru furnizarea de echipamente din componenta TVET; şi ● Ministerul Administraţiei Publice acţionează ca autoritate de implementare pentru infrastructurile municipale de apa (C2 SAMTID).</div>\n<p class=\"lf-p\">Principalele sarcini ale ADR vor include: ● responsabilitatea generală pentru monitorizarea şi implementarea proiectelor; ● pregătirea contractelor de grant şi încheierea acestora cu solicitanţii selectaţi; ● monitorizarea şi evaluarea implementarii proiectelor şi asigurarea legăturilor cu MDP; ● raportarea către consiliile pentru dezvoltare regionala şi către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4.</span>Comitetul naţional de coordonare este prezidat de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi este compus din Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Integrării Europene, toate ministerele sau agenţiile implicate în implementarea celor 3 subcomponente şi Delegaţia CE.</div>\n<p class=\"lf-p\">El va asigura ca acţiunile implementate în cadrul celor 3 subcomponente ale programului să fie în conformitate cu Planul naţional de dezvoltare şi cu alte strategii relevante. Comitetul naţional de coordonare va juca un rol activ, oferind consiliere pentru selectarea şi implementarea proiectelor, şi va juca un rol în fiecare faza a procesului. Membrii Comitetului de coordonare vor participa la monitorizare şi la evaluarea ex post a programului. Un regulament intern de funcţionare va fi pregătit pentru a formaliza regulile şi procedurile sale de lucru.</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul de la paginile următoare recapituleaza responsabilităţile instituţionale pentru implementarea programului de coeziune economică şi socială din anul 2002 pentru România.</p>\n<p class=\"lf-p\">Subprogramul 6 - 2002/000-586.06 (Total: 20,149 milioane euro) Programe comunitare 2002/000-586.06.01 Participarea la programele comunitare (17,149 milioane euro) Pe baza deciziilor Consiliului de asociere şi a acordurilor, ţările candidate pot participa la unele programe şi agenţii ale Comunităţii Europene.</p>\n<p class=\"lf-p\">În cadrul Programului PHARE naţional 2001 pentru România se asigura o alocare pentru a cofinanta contribuţia financiară care trebuie să fie plătită de România pentru a participa la aceste programe şi agenţii în următorul an calendaristic (2003).</p>\n<p class=\"lf-p\">Alocarea totală pentru programele Comunităţii respecta principiul general ca un maximum de 10% din Programul naţional PHARE poate fi utilizat pentru o asemenea cofinantare. Participarea la programul de cercetare-dezvoltare nu se ia în calcul la stabilirea limitei de 10%.</p>\n<p class=\"lf-p\">Alocaţiile individuale estimate pentru programe specifice sunt detaliate într-o fişa separată de informare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Coordonarea participării României la programele comunitare şi agenţiile europene este responsabilitatea Ministerului Integrării Europene.</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.06.02 Sprijin PHARE pentru participanţii la schemele de mobilitate Erasmus şi Comenius din Programul comunitar \"Socrates II\" (3,00 milioane euro) Schema finanţată în cadrul acestui proiect va înlesni accesul studenţilor şi profesorilor preuniversitari români la resurse educaţionale şi de instruire în Europa prin asigurarea finanţării suplimentare pentru toţi studenţii şi profesorii români care participa la schemele de mobilitate (acţiunile 2.2 Erasmus şi Comenius) ale Programului comunitar \"Socrates II\". PHARE 2002 reprezintă o continuare a mecanismului şi activităţilor stabilite în PHARE 2001 pentru studenţii din învăţământul superior şi o extindere a schemei de sprijin de care beneficiază profesorii preuniversitari, în vederea creşterii posibilităţilor de participare la cursurile europene de instruire a profesorilor.</p>\n<p class=\"lf-p\">Proiectul va sprijini:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>mobilitatea studenţilor din învăţământul superior în cadrul programului Socrates, concentrandu-se pe sprijinirea mobilitatii pentru Acţiunea 2 Erasmus; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>mobilitatea profesorilor preuniversitari în cadrul Acţiunii 2.2 Comenius, pentru cursurile de instruire a profesorilor. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Dat fiind nivelul ridicat al cererii de a participa la \"Socrates II\", proiectul va asigura accesul egal al tuturor participanţilor, indiferent de posibilităţile lor financiare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Schema va fi gestionata de Agenţia Naţionala Socrates (ANS), care acţionează ca agenţie de implementare în baza acordului de finanţare ce va fi semnat cu Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Acest acord stabileşte condiţiile pentru transferul către Agenţia Naţionala Socrates al fondurilor în întregime, criteriile pentru acordarea sprijinului participanţilor, priorităţile, nivelul de finanţare, precum şi procedurile pentru luarea deciziilor şi raportare.</p>\n<p class=\"lf-p\">ANS este responsabilă pentru publicarea detaliilor proiectului şi verificarea transparenţei informării la nivel de universitate. Schema va fi implementata în conformitate cu regulile stabilite de ANS şi aprobate de delegaţia Comisiei Europene.</p>\n<p class=\"lf-p\">În ceea ce priveşte Erasmus, ANS va semna acordurile de grant cu universităţile participante în schema. Granturile pentru beneficiarii finali vor fi alocate pe baza unui contract individual între universitate şi fiecare student.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru Comenius vor fi acordate granturi profesorilor în baza acordurilor de grant încheiate direct între ANS şi beneficiari.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">2.</span>BUGET ----------- Notă ... *) Toate cofinantarile din bugetul public naţional aferente investiţiilor (de exemplu: scheme financiare, achiziţii de echipamente şi contracte de lucrări) sunt furnizate pe baza cofinanţării comune (\"joint co-financing\") a contractelor din fonduri PHARE şi din fonduri de la bugetul public naţional, respectând regulile şi procedurile PHARE, cu excepţia cazurilor în care vor fi prevăzute în memorandumul de finanţare alte aranjamente specifice cu privire la anumite proiecte.</div>\n<p class=\"lf-p\">Asistenţa tehnica pentru proiectare şi supraveghere poate fi finanţată exclusiv de PHARE.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">3.</span>ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Managementul financiar şi de proiect de către ţara candidata ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizata PHARE (SID)*1) Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.</p>\n<p class=\"lf-p\">Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura implementarea programelor în conformitate cu procedurile stipulate în Manualul SID şi în alte instrucţiuni ale Comisiei şi pregătirea tuturor contractelor în conformitate cu Ghidul practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD*2).</p>\n<p class=\"lf-p\">Coordonatorul naţional al asistenţei şi responsabilul naţional cu autorizarea plăţilor vor fi împreună responsabili pentru coordonarea între PHARE (inclusiv programele PHARE de cooperare transfrontaliera - CBC), ISPA şi SAPARD.</p>\n<p class=\"lf-p\">Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF), va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea către Comisia Europeană. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării va avea responsabilitatea totală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE. El trebuie să asigure respectarea regulilor, reglementărilor şi procedurilor PHARE referitoare la achiziţii, raportare şi management financiar şi a regulilor Comunităţii privind ajutorul de stat, precum şi funcţionarea unui sistem corespunzător de raportare şi informare privind proiectele. Aceasta include responsabilitatea pentru raportarea cazurilor existente sau suspecte de frauda şi neregularităţi. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării va avea răspunderea completa totală pentru fondurile PHARE ale unui program până la încheierea acestuia. -------------- *1) Luându-se în considerare regulile stabilite în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999. *2) Ghidul a înlocuit secţiunea F (\"Achiziţii\") a Manualului SID.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Mărimea proiectelor ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane euro, cu excepţia următoarelor:</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.04.10 - Management şi instruire profesională pentru sectoarele de transport rutier, pe cai fluviale interne şi aerian (1,20 milioane euro): întărirea instituţiilor de instruire implicate în aplicarea acquisului în domeniul transportului. Proiectul este util din punctul de vedere al impactului asupra capacităţii instituţionale, dar nu necesita o alocare financiară mai mare;</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.04.16 - Asistenţa pentru consolidarea independentei şi funcţionarii sistemului judiciar român (1,80 milioane euro): proiect de înfrăţire instituţională (twinning);</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.04.17 - Sprijin pentru îmbunătăţirea şi aplicarea legislaţiei şi a deciziilor juridice privind falimentul (1,55 milioane euro): proiect de înfrăţire instituţională (twinning).</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Termene de contractare şi efectuare a plăţilor ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Contractele trebuie să fie încheiate până la 30 noiembrie 2004. Plăţile trebuie efectuate până la 30 noiembrie 2005, cu excepţia proiectelor de investiţii în infrastructura din cadrul programului de coeziune economică şi socială, pentru care este permisă o perioadă suplimentară de un an. Astfel, data de expirare pentru efectuarea plăţilor pentru următoarele proiecte de investiţii este stabilită la 30 noiembrie 2006:</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.05.02 - Subcomponenta A: Educaţie şi instruire tehnica şi profesională (TVET);</p>\n<p class=\"lf-p\">2002/000-586.05.02 - Subcomponenta C: Infrastructura regionala şi locală.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Recuperarea fondurilor ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Orice neregularitate sau frauda dovedită, descoperită în orice moment pe parcursul implementarii programului, va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Dacă implementarea unei măsuri nu justifica o parte sau toată suma alocata, Comisia va organiza o examinare corespunzătoare a cazului, solicitând în special tarii beneficiare sa transmită comentariile sale într-o anumită perioada de timp şi sa ia măsuri pentru corectarea oricărei neregularităţi.</p>\n<p class=\"lf-p\">După examinarea la care se face referire în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula fondurile alocate măsurilor respective dacă examinarea dezvaluie neregularităţi, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile stipulate în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura condiţiilor implementarii măsurii, pentru care nu s-a solicitat aprobarea Comisiei.</p>\n<p class=\"lf-p\">În cazul în care Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte a acţiunii ori întreaga acţiune nu justifica o parte sau întreaga suma alocata acesteia, Comisia va organiza o examinare corespunzătoare a cazului şi va solicita tarii beneficiare sa transmită comentariile sale într-o anumită perioada de timp.</p>\n<p class=\"lf-p\">După examinare, dacă ţara beneficiara nu a întreprins nici o măsura corectiva, Comisia:</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>poate reduce sau anula orice avans; ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>poate anula toată sau o parte din asistenţa acordată pentru măsura. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Comisia este cea care va determina mărimea unei corectii, ţinând cont de natura neregularitatii şi de dimensiunea oricăror deficiente în sistemele de management şi control.</p>\n<p class=\"lf-p\">Fondurile neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de către Comisie. RNAF va transmite la finalul perioadei de efectuare a plăţilor prevăzute în memorandumul de finanţare o declaraţie finala, în scris, însoţită de documente justificative, arătând suma totală contractată şi plătită. Trebuie, de asemenea, să fie inclusă o reconciliere bancară finala care să arate soldurile existente în FN/AI/OPCP.</p>\n<p class=\"lf-p\">Deşi după expirarea memorandumului de finanţare se recuperează fondurile neutilizate sau neeligibile, poate fi emis un ordin complementar de recuperare după efectuarea unei auditari finale a credibilitatii şi consistentei contractelor şi plăţilor făcute, precum şi a respectării prevederilor memorandumului de finanţare, ţinându-se cont de caracterul independent al auditului final.</p>\n<p class=\"lf-p\">Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricăror sume plătite eronat, în 60 de zile calendaristice de la data notificării. În cazul în care RNAF nu restituie sumele datorate Comunităţii, ţara beneficiara va trebui sa restituie Comisiei sumele respective. Dobânzile calculate pentru plăţile întârziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite, respectându-se prevederile specificate în Regulamentul financiar care reglementează bugetul Comunităţii.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>Fluxurile financiare ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Comisia va transfera fonduri către Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate după solicitarea de către responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF), într-un cont bancar separat, denominat în euro, ce va fi deschis şi gestionat de FN la o banca stabilită în prealabil de comun acord cu Comisia.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Transferul fondurilor către Fondul Naţional ...</div>\n<p class=\"lf-p\">O plata de până la 20% din fondurile gestionate local*) va fi transferata către FN după semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, să fie respectate. Mai mult, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu autorizarea programelor (RAP) şi o descriere a sistemului pus în funcţiune, arătând fluxul de informaţii între FN şi AI/OPCP şi modul în care se va îndeplini funcţia de plată.</p>\n<p class=\"lf-p\">Se vor face doua recompletari de fonduri, egale cu până la 30% din fondurile gestionate local*), şi plata finala de până la 20% sau soldul bugetului, depinzand care dintre ele este mai mic. Prima recompletare de fonduri va fi activata când 5% din buget*) au fost cheltuite de câte AI şi OPCP. A doua recompletare poate fi cerută când 35% din bugetul*) total în vigoare au fost cheltuite. A treia recompletare va fi plătită când 70% din bugetul*) total în vigoare au fost cheltuite. În mod excepţional RNAF poate cere un avans de plată mai mare decât procentele menţionate mai sus, conform cu procedurile stabilite în sus-mentionatul memorandum de înţelegere. În afară de autorizarea prealabilă expresă din partea Comisiei, nici o cerere de recompletare nu poate fi facuta dacă punctele de deblocare menţionate mai sus nu au fost respectate. ------------ Notă ... *) Excluzând suma prevăzută pentru participarea la programele comunitare.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Transferul fondurilor către agenţiile de implementare ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Fondul Naţional va transfera fondurile către agenţiile de implementare, inclusiv către Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între FN şi AI/OPCP, când este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele AI/OPCP, responsabile cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional.</p>\n<p class=\"lf-p\">Fiecare AF individual va fi contrasemnat în avans de Comisie. În cazurile în care FN este el însuşi agent plătitor pentru OPCP/AI, nu va exista nici un transfer de fonduri de la FN la OPCP/AI. OPCP şi fiecare agenţie de implementare trebuie să fie conduse de un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF după consultare cu CNA. RAP va avea responsabilitatea pentru toate operaţiunile desfăşurate de OPCP/AI respectiva.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie care se extinde dincolo de sfârşitul perioadei de efectuare a plăţilor pentru program, totalul general al fondurilor legate de acele contracte, asa cum este calculat de RNAF şi stabilit de Comisie, se va plati agenţiei de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finala este scadenta şi pentru asigurarea ca fondurile în cauza vor fi utilizate numai pentru a face plati legate de clauzele de retenţie.</p>\n<p class=\"lf-p\">Agenţia de implementare îşi asuma pe mai departe întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Dobânda acumulată pentru fondurile depozitate va fi plătită Comisiei după plata finala către contractori. Fondurile neplătite contractorilor după ce s-au stabilit plăţile finale vor trebui rambursate Comisiei. O situaţie de ansamblu a utilizării fondurilor depozitate în conturile de garanţie - şi mai ales a plăţilor făcute din acestea - şi a dobânzilor acumulate va fi înaintată anual Comisiei de către RNAF.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Transferul fondurilor către Fondul Naţional pentru participarea la programe comunitare şi agenţii ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Un singur avans va fi dat Fondului Naţional pentru a acoperi suma totală a părţii PHARE din contribuţia financiară pentru participarea la programele şi agenţiile comunitare. Acest avans va fi făcut după semnarea memorandumului de finanţare şi la cererea Fondului Naţional.</p>\n<p class=\"lf-p\">Acest avans este separat de avansurile făcute pentru restul programului. Totuşi, trebuie menţionat ca contribuţia PHARE pentru fiecare program se va transfera numai după intrarea în vigoare a deciziei Consiliului de asociere sau a Memorandumului de înţelegere privind stabilirea termenilor şi condiţiilor pentru participarea la acel program. Dacă exista o întârziere în intrarea în vigoare a memorandumurilor de înţelegere, plata către Fondul Naţional poate fi împărţită în doua sau mai multe transe, astfel încât 100% din fondurile necesare pentru programele în vigoare să poată fi transferate imediat.</p>\n<p class=\"lf-p\">Fondul Naţional va avea responsabilitatea transferării fondurilor înapoi la Comisie, ca urmare a cererii de fonduri de către Direcţia generală a Comisiei responsabilă pentru programele respective, şi în cadrul termenelor finale stabilite.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Dobânda ...</div>\n<p class=\"lf-p\">În principiu, toate conturile bancare*3) vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda se va raporta Comisiei. Dacă Comisia decide astfel, pe baza unei propuneri a RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>Agenţiile de implementare vor fi responsabile pe subprograme după cum urmează: ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Agenţia de implementare pentru întregul program, cu excepţia subprogramului 5 2002/000-586.05 \"Coeziune economică şi socială\" şi a subprogramului 6 2002/000-586.06 \"Participarea la programe comunitare şi agenţii şi sprijin pentru participanţii la programul &amp;lt;&amp;lt;Socrates II&amp;gt;&amp;gt;\", va fi OPCP din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.</p>\n<p class=\"lf-p\">Agenţia de implementare pentru coeziune economică şi socială va fi Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. Totuşi, în cadrul componentei de construcţie instituţională a subprogramului 5 2002/000-586.05.01 \"Construcţie instituţională pentru coeziunea economică şi socială\", OPCP se va ocupa de convenţiile de înfrăţire instituţională (twinning), şi nu Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, având în vedere experienta OPCP în ceea ce priveşte aspectele specifice ale procedurilor de înfrăţire instituţională. În cadrul subprogramului 6, pentru proiectul 2002/000-586.06.01 \"Participarea la programele comunitare şi agenţii\" fondurile PHARE vor fi administrate de către Fondul Naţional. Pentru proiectul 2002/000-586.06.02 \"Sprijin PHARE pentru participanţii la schemele de mobilitate Erasmus şi Comenius din Programul comunitar &amp;lt;&amp;lt;Socrates II&amp;gt;&amp;gt;\", Agenţia Naţionala Socrates va acţiona ca agenţie de implementare.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">g)</span>Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, asa cum sunt stabilite prin directiva EIM*4), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii în cadrul Programului PHARE. Dacă directiva EIM nu a fost încă transpusa în totalitate, procedurile trebuie să fie similare cu cele stabilite prin directiva menţionată mai sus. Dacă un proiect se încadrează în anexa nr. I sau în anexa nr. II la directiva EIM, trebuie să se facă dovada executării procedurii EIM*5).</p>\n<p class=\"lf-p\">Dacă un proiect ar putea afecta locuri importante pentru conservarea naturii, trebuie să se facă dovada*6) executării unei evaluări corespunzătoare, în conformitate cu art. 6 din Directiva privind habitaturile*7).</p>\n<p class=\"lf-p\">Toate proiectele de investiţii vor fi realizate în conformitate cu legislaţia comunitara pentru protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice referitoare la conformitatea cu legislaţia relevanta din UE în domeniul protecţiei mediului, potrivit tipului de activitate desfăşurat în cadrul fiecărui proiect de investiţii. ----------- *3) În special, dar nu exclusiv, conturi utilizate de FN, OPCP şi AI. *4) Directiva 85/337/CEE , OJ L 175/40, 5 iulie 1985, modificată prin Directiva 97/11/CEE , OJ L 73/5, 14 martie 1997. *5) În anexa EIA la fişa de proiect pentru investiţiile respective. *6) În anexa \"Conservarea naturii\" la fişa de proiect pentru investiţiile respective. *7) Directiva 92/43/CEE , OJ 206/7, 22 iulie 1992.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">h)</span>Reguli speciale pentru anumite componente ale programului ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Înfrăţire instituţională (twinning) Sumele alocate pentru proiectele de twinning vor acoperi costurile eligibile (asa cum sunt stabilite în Manualul SID) pentru implementarea planului de lucru stabilit de către statul membru şi statul candidat. Cheltuielile eligibile pot include cheltuieli ale statului membru selectat, apărute în timpul pregătirii convenţiei de înfrăţire instituţională în perioada dintre semnarea memorandumului de finanţare şi notificarea finala privind aprobarea din punct de vedere financiar a convenţiei.</p>\n<p class=\"lf-p\">Scheme de grant Pentru schemele de grant ale căror proceduri şi formate nu sunt acoperite de regulile SID curente, aranjamentele precise de implementare vor fi prezentate în fişele de proiect relevante, în conformitate cu următoarele principii: ● Procedurile şi formatele utilizate în implementarea schemelor şi acordarea granturilor vor urma prevederile Ghidului practic. În particular, o atenţie specială se va acorda procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie să se realizeze la nivel tehnic prin comitete de selecţie formate din experţi numiţi de autorităţile ce cofinanteaza schemele, precum şi de administraţiile relevante şi grupurile de interese implicate în scheme. ● Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul în cadrul căruia se finanţează schema de granturi trebuie să-şi asume responsabilităţile financiare şi contractuale pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal anunţul pentru depunerea de propuneri de proiecte, cererile de finanţare, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, să semneze contractele de grant încheiate cu beneficiarii şi să asigure un proces de monitorizare şi control financiar adecvat organizat sub autoritatea şi responsabilitatea sa. Sub aceasta rezerva, managementul schemelor poate fi descentralizat de la RAP la instituţiile corespunzătoare la nivel sectorial sau regional. ● Aprobarea ex ante (prealabilă) a Comisiei, prin Delegaţia CE din Bucureşti, va fi necesară pentru anunţul pentru depunerea de propuneri de proiecte, cererile de finanţare, criteriile de evaluare, procedurile de selecţie (inclusiv componenta comitetelor) şi rezultatele (lista proiectelor ce urmează a fi finanţate). Contractele de grant semnate de RAP vor face subiectul unui control ex ante al delegaţiei CE.</p>\n<p class=\"lf-p\">Implementarea proiectelor selectate prin furnizarea de lucrări, achiziţii şi servicii subcontractate de către beneficiarii finali ai granturilor individuale va trebui să respecte regulamentele privind achiziţiile din Ghidul practic. Sistemul descentralizat creat pentru proiectele mici CBC (cooperare transfrontaliera) trebuie să fie aplicat pentru toate contractele de acest gen mai mici de 300.000 euro (sau orice prag crescut fixat de serviciile centrale ale Comisiei pentru fondurile pentru proiecte mici în cadrul programelor CBC). Licitaţiile şi contractele peste acest prag vor fi prezentate delegaţiei CE pentru aprobare ex ante. Angajamentele financiare în condiţiile procedurii PHARE vor fi efective la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Implementarea proiectului şi toate plăţile PHARE trebuie să se facă înainte de data expirării prezentului memorandum de finanţare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Facilitatea pentru proiecte mici nu va include investiţii fizice, altele decât infrastructura mica ce nu generează venituri nete substanţiale.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru Facilitatea pentru proiecte mici CBC, o sumă de până la 7% din contribuţia PHARE poate fi folosită pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">4.</span>MONITORIZARE ŞI EVALUARE Implementarea proiectelor din cadrul acestui program va fi monitorizata prin intermediul Comitetului comun de monitorizare (CCM). Acesta include responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF), coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) şi serviciile Comisiei. CCM se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a trece în revista toate programele finanţate din fonduri PHARE, în scopul evaluării progresului în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda o schimbare de prioritati şi/sau realocarea de fonduri PHARE. Mai mult, o dată pe an CCM va trece în revista progresul tuturor programelor finanţate din asistenţa pentru preaderare a UE (PHARE, ISPA şi SAPARD).</div>\n<p class=\"lf-p\">Pentru Programul PHARE, CCM va fi sprijinit de subcomitete sectoriale de monitorizare (SSM), care vor include CNA, responsabilul cu autorizarea programului (RAP) de la fiecare agenţie de implementare (şi de la OPCP, unde este cazul), precum şi serviciile Comisiei. SSM va trece în revista în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, grupate de CCM în sectoare potrivite de monitorizare. Fiecare sector va fi supravegheat de un SSM pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate de agenţiile de implementare, precum şi pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatori independenţi. SSM va inainta recomandări privind aspecte de management şi proiectare, asigurându-se faptul ca acestea sunt duse la îndeplinire. SSM va raporta către CCM, căruia îi va inainta opinii detaliate globale asupra tuturor programelor finanţate din PHARE din sectorul respectiv.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">5.</span>AUDIT ŞI MĂSURI ANTIFRAUDA</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>de către ţările candidate ...</div>\n<p class=\"lf-p\">În fiecare an se vor transmite Comisiei un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditurilor desfăşurate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.</p>\n<p class=\"lf-p\">Un control financiar adecvat cu privire la implementarea programului va fi desfăşurat de autoritatea naţionala de control financiar competenţa.</p>\n<p class=\"lf-p\">Ţările beneficiare vor asigura investigarea şi rezolvarea corespunzătoare a cazurilor suspecte şi efective de frauda şi neregula constatate de controalele naţionale sau comunitare.</p>\n<p class=\"lf-p\">Neregula înseamnă orice încălcare a unei prevederi din legislaţia Comunităţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau o omisiune a unui operator economic, care are sau ar putea să aibă ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor rezultând din resurse proprii colectate direct în beneficiul Comunităţilor Europene ori printr-o cheltuiala nejustificată.</p>\n<p class=\"lf-p\">Frauda înseamnă orice act sau omisiune intenţionată cu privire la: (i) folosirea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, care au ca efect deturnarea ori reţinerea nelegală de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de sau în numele Comunităţilor Europene; (îi) nedezvaluirea de date, cu încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect; (iii) utilizarea necorespunzătoare de astfel de fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial acordate.</p>\n<p class=\"lf-p\">Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent celui prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*15).</p>\n<p class=\"lf-p\">În mod special, toate cazurile suspectate sau reale de frauda ori de încălcare a legii, precum şi toate măsurile cu privire la acestea, luate de autoritatea naţionala, trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. În situaţia în care nu exista cazuri suspectate sau efective de frauda ori încălcări pentru a fi raportate, statul beneficiar va informa Comisia despre acest fapt la sfârşitul fiecărui trimestru. -------------- *15) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43-46.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>de către Comisie ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele care rezultă din acestea fac obiectul supravegherii şi controlului financiar din partea Comisiei (inclusiv a Oficiului European Antifrauda) şi al auditurilor din partea Curţii de Audit. Acestea includ măsuri precum verificarea ex ante a licitaţiei şi contractării desfăşurate de delegaţia CE din statul candidat implicat şi verificări la faţa locului.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru a asigura protecţie eficienta intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia poate efectua verificări la faţa locului şi inspecţii în conformitate cu procedurile prevăzute în Reglementarea Consiliului (Euratom, EC) nr. 2.185/96*14).</p>\n<p class=\"lf-p\">Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, unde este cazul, ale OPCP şi ale tuturor agentiilor de implementare pot fi verificate din dispoziţia Comisiei de un auditor extern contractat de Comisie, fără a aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi ale Curţii de Audit a Uniunii Europene, asa cum se menţionează în \"Condiţiile generale referitoare la memorandumurile de finanţare\", anexate la acordul-cadru. --------------- *14) OJ L 292, 15 noiembrie 1996, p. 2-5.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">6.</span>TRANSPARENTA ŞI PUBLICITATE Responsabilul cu autorizarea programului va fi răspunzător de luarea măsurilor necesare pentru asigurarea unei publicitati adecvate tuturor activităţilor finanţate din program. Aceasta se va realiza în strânsă colaborare cu delegaţia Comisiei. Detalii suplimentare se găsesc în anexa \"Informare şi publicitate\".</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">7.</span>CONDIŢII SPECIALE Programul naţional PHARE 2001 pentru România conţinea o condiţie specială care cerea pregătirea unui plan de acţiune guvernamental care să specifice acţiunile necesare pentru întărirea agentiilor şi autorităţilor de implementare, astfel încât să asigure ca toate să aibă o dotare corespunzătoare şi personal calificat angajat cu norma întreaga, precum şi bugete operative şi alte condiţii necesare pentru implementarea efectivă a programelor.</div>\n<p class=\"lf-p\">Ca o condiţie a implementarii Programului PHARE 2002, Guvernul României va prezenta Comisiei până la 31 martie 2003 un raport detaliat privind progresele în implementarea planului de acţiune menţionat mai sus, care să descrie pentru fiecare agenţie şi autoritate de implementare măsurile specifice ce au fost luate conform prevederilor planului de acţiune. Împreună cu acest raport, Guvernul va prezenta, de asemenea, o actualizare a planului, ţinând seama de experienta câştigată în implementarea planului pe parcursul celor 12 luni anterioare, împreună cu orice alte măsuri suplimentare de intarire instituţională necesare pentru a asigura o capacitate corespunzătoare pentru implementarea Programului PHARE 2002.</p>\n<p class=\"lf-p\">Contractarea fondurilor PHARE pentru investiţii în cadrul Coeziunii economice şi sociale este condiţionată de semnarea contractelor de servicii între MDP şi ADR (asa cum este descris mai sus în cadrul proiectului 2002/000-586.05.02) şi notificarea lor Comisiei.</p>\n<p class=\"lf-p\">În situaţia în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive aflate sub controlul Guvernului României, Comisia poate să reconsidere programul în scopul, aflat la latitudinea Comisiei, de a-l anula integral sau parţial şi/sau de a realoca fondurile neutilizate pentru alte scopuri compatibile cu obiectivele Programului PHARE.</p></div>", "next": 238960}