Modificările la nivelul percepţiei calităţii vieţii (status funcţional şi stare de bine) apar în timpul evoluţiei BCR şi se asociază cu prognostic infaust. Aceste alterări pot fi determinate de factor socio-demografici, cauzele BCR, complicaţiile BCR sau direct de reducerea FG.
\n
Recomandare 18. Pacienţii cu FG <30 mL/min/1.73 mý trebuie să fie periodic evaluaţi pentru indicii calităţii vieţii (status funcţional şi stare de bine). (Gradul B)
\n
-pentru stabilirea nivelului de bază şi monitorizarea modificărilor apărute în timp; (Gradul B)
\n
-pentru evaluarea efectului intervenţiilor asupra status-ului funcţional şi a stării de bine. (Gradul B) Bibliografie 1. European Best Practice Guidelines for Haemodialysis (Part 1). Nephrology Dialysis Transplantation Volume 17, Suppl 7, July 2002:9 2. NIH Consensus Statement-Morbidity and Mortality of Dialysis. Ann Intern Med 1994; 121: 62-70 3. Obrador GT, Pereira BJ. Early referral to the nephrologist and timely initiation of renal replacement therapy: a paradigm shift în the management of patients with chronic renal failure. Am J Kidney Dis 1998; 31: 398-417 4. Hood SA, Sondheimer JH. Impact of pre-ESRD management on dialysis outcomes: a review. Semin Dial 1998; 11: 175-180 5. Eadington DW. Delayed referral for dialysis. Nephrol Dial Transplant 1996; 11: 2124-2126 6. Levin A. Consequences of late referral on patient outcomes. Nephrol Dial Transplant 2000; 15 [Suppl 3]: 8-13 7. Huisman RM. The deadly risk of late referral. Nephrol Dial Transplant 2004; 19: 2175-2180 8. Cleveland DR, Jindal KK, Hirsch DJ, Kiberd BA. Quality of prereferral care în patients with chronic renal insufficiency. Am J Kidney Dis 2002; 40: 30-36 9. Ifudu O, Dawood M, Homel P, Friedman EA. Excess morbidity în patients starting uremia therapy without prior care by a nephrologist. Am J Kidney Dis 1996; 28: 841-845 10. Mendelssohn DC, Barrett BJ, Brownscombe LM et al. Elevated levels of serum creatinine: recommendations for management and referral. Can Med Assoc J 1999; 161: 413-417 11. Stigant C, Stevens L, Levin A. Nephrology: 4. Strategies for the care of adults with chronic kidney disease. Can Med Assoc J 2003; 168: 1553-1560 12. Levin A, Lewis M, Mortiboy P et al. Multidisciplinary predialysis programs: quantification and limitations of their impact on patient outcomes în two Canadian settings. Am J Kidney Dis 1997; 29: 533-540 13. Rasgon S, Schwankovsky L, James-Rogers A, Widrow L, Glick J, Butts E. An intervention for employment maintenance among blue collar workers with end stage renal disease. Am J Kidney Dis 1993; 22: 403-412 14. Harris LE, Luft FC, Rudy DW, Kesterson JG, Tierney WM. Effects of multidisciplinary care management în patients with chronic renal insufficiency. Am J Med 1998; 105: 464-471 15. Yeoh HH, Tiquia HS, Abcar AC, Rasgon SA, Idroos ML, Daneshvari SF. Impact of predialysis care on clinical outcomes. Hemodial Int 2003; 7: 338-341 16. Curtis BM, Ravani P, Malberti F, Kennett F, Taylor PA, Djurdev O, Levin A. The short and long term impact of multidisciplinary clinics în addition to standard nephrology care on patient outcomes. Nephrol Dial Transplant 2005; 20: 147-154
\n
17.Goldstein M, Yassa T, Dacouris N, McFarlane P. Multidisciplinary predialysis care and morbidity and mortality of patients on dialysis. Am J Kidney Dis 2004; 44: 706-714 18. White CA, Pilkey RM, Lam M, Holland DC. Pre-dialysis clinic attendance improves quality of life among hemodialysis patients. BMC Nephrology 2002, 3:3 19. McLaughlin K, Manns B, Culleton B, Donaldson C, Taub K. An economic evaluation of early versus late referral of patients with progressive renal insufficiency. Am J Kidney Dis 2001; 38: 1122-1128 20. Smith DH, Gullion CM, Nichols G, Keith DS, Brown JB. Cost of medical care for chronic kidney disease and comorbidity among enrollees în a large HMO population. J Am Soc Nephrol 2004; 15: 1300-1306 21. K/DOQI Clinical Practice Guidelines for Chronic Kidney Disease: evaluation, classification, and stratification. Am J Kidney Dis 2002; 39 [Suppl 1] 22. Life Options Rehabilitation Advisory Council. Renal rehabilitation: bridging the barriers. Madison, WI: Medical Education Institute, Inc., 1994.
\n
23.Life Options Rehabilitation Advisory Council: Unit self-assessment manual for renal rehabilitation. Madison, WI, Medical Education Institute, 1998 24. Porter E. Pre-dialysis: initiatives în Canada. Nephrol News Issues. 1998 Nov;12(11):15-6 25. Veterans Health Administration, Department of Defense. VHA/DoD clinical practice guideline for the management of chronic kidney disease and pre-ESRD în the primary care setting. Washington (DC): Department of Veterans Affairs (U.S.), Veterans Health Administration; 2001 May 26. Devins GM, Binik YM, Mandin H, Letourneau PK, Hollomby DJ, Barre PE, et al. The Kidney Disease Questionnaire: a test for measuring patient knowledge about end-stage renal disease. J Clin Epidemiol 1990;43(3):297-307 27. Chambers JK, Boggs DL. Development of an instrument to measure knowledge about kidney function, kidney failure, and treatment options. ANNA J 1993;20(6):637-42, 650; discussion 643 28. Ahlmιn J, Carlsson L, Schţnborg C. Well-informed patients with end-stage renal disease prefer peritoneal dialysis to hemodialysis. Perit Dial Int 1993;13 Suppl 2:S196-8 29. Binik YM, Devins GM, Barre PE, Guttmann RD, Hollomby DJ, Mandin H, et al. Live and learn: patient education delays the need to initiate renal replacement therapy în endstage renal disease. J Nerv Ment Dis 1993;181(6):371-6 30. Breckenridge DM. Patients' perceptions of why, how, and by whom dialysis treatment modality was chosen. ANNA J 1997;24(3):313-9; discussion 320-1 31. Coupe D. Making decisions about dialysis options: an audit of patients' views. EDNTNA ERCA J 1998;24(1):25-6, 31 32. Gordon EJ, Sehgal AR. Patient-nephrologist discussions about kidney transplantation as a treatment option. Adv Ren Replace Ther 2000;7(2):177-83 33. Groome PA, Hutchinson TA, Tousignant P. Content of a decision analysis for treatment choice în end-stage renal disease: who should be consulted? Med Decis Making 1994;14(1):91-7 34. Groome PA, Hutchinson TA, Prichard SS. ESRD treatment modality selection: which factors are important în the decision? Adv Perit Dial 1991;7:54-6 35. Klang B, Clyne N. Well-being and functional ability în uraemic patients before and after having started dialysis treatment. Scand J Caring Sci 1997;11(3):159-66 36. Klang B, Bjorvell H, Cronqvist A. Patients with chronic renal failure and their ability to cope. Scand J Caring Sci 1996;10(2):89-95 37. Klang B, Bjorvell H, Clyne N. Predialysis education helps patients choose dialysis modality and increases disease-specific knowledge. J Adv Nurs 1999;29(4):869-876
\n
38.Klang B, Bjorvell H, Berglund J, Sundstedt C, Clyne N. Predialysis patient education: effects on functioning and well-being în uraemic patients. J Adv Nurs 1998;28(1):36-44 39. O'Donnell A, Tucker L. Pre-dialysis education. A change în clinical practice. How effective is it?. EDNTNA ERCA J 1999;25(2):29-32 40. Devins GM, Hollomby DJ, Barre PE, Mandin H, Taub K, Paul LC, et al. Long-term knowledge retention following predialysis psychoeducational intervention. Nephron 2000;86:129-34 41. Hayslip DM, Suttle CD. Pre-ESRD patient education: a review of the literature. Adv Ren Replace Ther. 1995 Jul;2(3):217-26 42. Doak CC, Doak LG, Root JH. Teaching Patients With Low Literacy Skills. 2nd ed. Philadelphia, PA: J.B. Lippincott Company; 1996.
\n
43.Szczepanik ME. Assessment and selection Considerations: ESRD Patients and Families Education Materials and Media. Adv Ren Replace Ther 1995;2:207-216 44. Fletcher GF, Balady G, Blair SN, Blumenthal J, Caspersen C, Chaitman B, et al. Statement on exercise: benefits and recommendations for physical activity programs for all Americans. A statement for health professionals by the Committee on Exercise and Cardiac Rehabilitation of the Council on Clinical Cardiology, American Heart Association. Circulation 1996;94:857-62 45. Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol în Adults. Executive Summary of The Third Report of The Naţional Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, And Treatment of High Blood Cholesterol În Adults (Adult Treatment Panel III). JAMA 2001;285:2486-97 46. The Seventh Report of the Joint Naţional Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure (JNC 7). http://www.nhlbi.nih.gov/guidelines/hypertension/ 47. Wee CC, McCarthy EP, Davis RB, Phillips RS. Physician counseling about exercise. JAMA 1999;282:1583-8 48. Rosen MA, Logsdon DN, Demak MM. Prevention and health promotion în primary care: baseline results on physicians from the INSURE Project on Lifecycle Preventive Health Services. Prev Med 1984;13:535-48 49. Bull FC, Schipper EC, Jamrozik K, Blanksby BA. Beliefs and behaviour of general practitioners regarding promotion of physical activity. Aust J Public Health 1995;19:300-4 50. Wells KB, Lewis CE, Leake B, Schleiter MK, Brook RH. The practices of general and subspecialty internists în counseling about smoking and exercise. Am J Public Health 1986;76:1009-13 51. Wells KB, Lewis CE, Leake B, Ware JE Jr. Do physicians preach what they practice? A study of physicians' health habits and counseling practices. JAMA 1984;252:2846-8 52. Orleans CT, George LK, Houpt JL, Brodie KH. Health promotion în primary care: a survey of U.S. family practitioners. Prev Med 1985;14:636-47 53. Lewis CE, Clancy C, Leake B, Schwartz JS. The counseling practices of internists. Ann Intern Med 1991;114:54-8 54. The Writing Group for the Activity Counseling Trial Research Group. Effects of physical activity counseling în primary care: the Activity Counseling Trial: a randomized controlled trial. JAMA 2001;286:677-87 55. Goldberg AP, Geltman EM, Gavin JR 3d, Carney RM, Hagberg JM, Delmez JA, et al. Exercise training reduces coronary risk and effectively rehabilitates hemodialysis patients. Nephron 1986;42(4):311-6
\n
56.Goldberg AP, Geltman EM, Hagberg JM, Gavin JR 3d, Delmez JA, Carney RM, et al. Therapeutic benefits of exercise training for hemodialysis patients. Kidney Int Suppl 1983;16:S303-9 57. Painter PL, Nelson-Worel JN, Hill MM, Thornbery DR, Shelp WR, Harrington AR, et al. Effects of exercise training during hemodialysis. Nephron 1986;43(2):87-92 58. Goldberg AP, Hagberg J, Delmez JA, Carney RM, McKevitt PM, Ehsani AA, et al. The metabolic and psychological effects of exercise training în hemodialysis patients. Am J Clin Nutr 1980;33:1620-8 59. Zabetakis PM, Gleim GW, Pasternack FL, Saraniti A, Nicholas JA, Michelis MF. Longduration submaximal exercise condiţioning în hemodialysis patients. Clin Nephrol 1982;18:17-22 60. Painter P, Carlson L, Carey S, Paul SM, Myll J. Physical functioning and health-related quality-of-life changes with exercise training în hemodialysis patients. Am J Kidney Dis 2000;35(3):482-92 61. Painter P, Carlson L, Carey S, Paul SM, Myll J. Low-functioning hemodialysis patients improve with exercise training. Am J Kidney Dis 2000;36(3):600-8 62. Curtin RB, Lowrie EG, DeOreo PB. Self-reported functional status: an important predictor of health outcomes among end-stage renal disease patients. Adv Ren Replace Ther 1999;6:133-40 63. DeOreo PB. Hemodialysis patient-assessed functional health status predicts continued survival, hospitalization, and dialysis-attendance compliance. Am J Kidney Dis 1997;30:204-12 64. Carney RM, Templeton B, Hong BA, Harter HR, Hagberg JM, Schechtman KB, et al. Exercise training reduces depression and increases the performance of pleasant activities în hemodialysis patients. Nephron 1987;47(3):194-8 65. Fitts SS, Guthrie MR, Blagg CR. Exercise coaching and rehabilitation counseling improve quality of life for predialysis and dialysis patients. Nephron 1999;82(2):115-21 66. Castaneda C, Gordon PL, Uhlin KL, Levey AS, Kehayias JJ, Dwyer JT, et al. Resistance training to counteract the catabolism of a low-protein diet în patients with chronic renal insufficiency. A randomized, controlled trial. [see comments] 67. Eidemak I, Haaber AB, Feldt-Rasmussen B, Kanstrup IL, Strandgaard S. Exercise training and the progression of chronic renal failure . Nephron 1997;75(1):36-40 68. Fitts SS, Guthrie MR. Six-minute walk by people with chronic renal failure. Assessment of effort by perceived exertion. Am J Phys Med Rehabil 1995;74(1):54-8 69. Boyce ML, Robergs RA, Avasthi PS, Roldan C, Foster A, Montner P, et al. Exercise training by individuals with predialysis renal failure: cardiorespiratory endurance, hypertension, and renal function. Am J Kidney Dis 1997;30(2):180-92
\n
70.Heiwe S, Tollback A, Clyne N. Twelve weeks of exercise training increases muscle function and walking capacity în elderly predialysis patients and healthy subjects. Nephron 2001;88:48-56 71. Clyne N, Ekholm J, Jogestrand T, Lins LE, Pehrsson SK. Effects of exercise training în predialytic uremic patients. Nephron 1991;59:84-9 72. Gutman RA, Amara AH. Outcome of therapy for end-stage uremia: an informed prediction of survival rate and degree of rehabilitation. Postgrad Med 1978;64:183-94 73. Rasgon S, James-Rogers A, Chemleski B, Ledezma M, Mercado L, Besario M, et al. Maintenance of employment on dialysis. Adv Ren Replace Ther 1997;4(2):152-9 74. Evans RW, Manninen DL, Garrison LP, Hart LG, Blagg CR, Gutman RA, et al. The quality of life of patients with end-stage renal disease. N Engl J Med 1985;312:553-9 75. Manninen DL, Evans RW, Dugan MK. Work disability, functional limitations, and the health status of kidney transplantation recipients posttransplant. Clin Transpl 1991:193-203 76. Ferrans CE, Powers MJ. The employment potenţial of hemodialysis patients. Nurs Res 1985;34(5):273-7 77. De-Nour AK, Shanan J. Quality of life of dialysis and transplanted patients. Nephron 1980;25(3):117-20 78. De-Nour AK, Shanan J, Garty I. Coping behavior and intelligence în the prediction of vocational rehabilitation of dialysis patients. Int J Psychiatry Med 1977-1978;8:145-58 79. Kutner NG, Cardenas DD. Rehabilitation status of chronic renal disease patients undergoing dialysis: variations by age category. Arch Phys Med Rehabil1981;62(12):626-30 80. Levy J, Morgan J, Brown E. Oxford Handbook of Dialysis. Second Edition. Oxford University Press. 2004 81. Auslander G, Dobrof J, Epstein I, Rehr H. Comparing Social Work's Role în Renal Dialysis în Israel and the United States: The Practice-Based Research Potenţial of Available Clinical Information. Social Work în Health Care: Volume: 33 Issue: 3/4, 2002 82. Cash TF, Hrabosky JI. The Effects of Psychoeducation and Self- Monitoring în a Cognitive-Behavioral Program for Body-Image Improvement. Eat Disord. 2003 Winter;11(4):255-270 83. White RB. Adherence to the dialysis prescription: partnering with patients for improved outcomes. Nephrol Nurs J. 2004 Jul-Aug;31(4):432-5.
\n
84.Devins GM, Mendelssohn DC, Barre PE, Binik YM. Predialysis psychoeducational intervention and coping styles influence time to dialysis în chronic kidney disease. Am J Kidney Dis. 2003 Oct;42(4):693-703 85. Devins GM, Mendelssohn DC, Barre PE, Taub K, Binik YM. Predialysis psychoeducational intervention extends survival în CKD: a 20-year follow-up. Am J Kidney Dis. 2005 Dec;46(6):1088-98 86. Jungers P, Massy ZA, Nguyen-Khoa T, Choukroun G, Robino C, Fakhouri F, Touam M, Nguyen AT, Grunfeld JP. Longer duration of predialysis nephrological care is associated with improved long-term survival of dialysis patients. Nephrol Dial Transplant. 2002 Jul;17(7):1354-5 87. Stack AG. Impact of timing of nephrology referral and pre-ESRD care on mortality risk among new ESRD patients în the United States. Am J Kidney Dis. 2003 Feb;41(2):310-8 88. Douma CE, Smit W. When to start dialysis? Nephrol Dial Transplant. 2006 Jul;21 Suppl 2:ii20-ii24 89. Marron B, Ortiz A, de Sequera P, Martin-Reyes G, de Arriba G, Lamas JM, Martinez Ocana JC, Arrieta J, Martinez F. Impact of end-stage renal disease care în planned dialysis start and type of renal replacement therapy--a Spanish multicentre experience. Nephrol Dial Transplant. 2006 Jul;21 Suppl 2:ii51-ii55 90. Parsons DS, Harris DC. A review of quality of life în chronic renal failure. Pharmacoeconomics. 1997 Aug;12(2 Pt 1):140-60 91. Korevaar JC, Jansen MA, Merkus MP, Dekker FW, Boeschoten EW, Krediet RT. Quality of life în predialysis end-stage renal disease patients at the initiation of dialysis therapy. The NECOSAD Study Group. Perit Dial Int. 2000 Jan-Feb;20(1):69-75.
\n
92.Walters BA, Hays RD, Spritzer KL, Fridman M, Carter WB. Health-related quality of life, depressive symptoms, anemia, and malnutrition at hemodialysis initiation. Am J Kidney Dis. 2002 Dec;40(6):1185-94 93. Merkus MP, Jager KJ, Dekker FW, de Haan RJ, Boeschoten EW, Krediet RT. Predictors of poor outcome în chronic dialysis patients: The Netherlands Cooperative Study on the Adequacy of Dialysis. The NECOSAD Study Group. Am J Kidney Dis. 2000 Jan;35(1):69-79 94. Royal College of Physicians. Renal Association. Joint Specialty Committee for Renal Disease. Meeting held on Thursday, 16 June 2005, 15.00 Hrs, at the College. Minutes 95. United States Department of Veterans Affairs. VA Sunshine Healthcare Network.Pszchology Program. http://www.visn8.med.va.gov/visn8/tampa/education/psychologyip/rotations.asp 96. Oberley ET, Sadler JH, et al. Renal rehabilitation: obstacles, progess and prospects for the future. Am J Kidney Dis 2000; 35:141-147 97. Blake C, Plant WD. Measures to improve quality of life în end-stage renal disease patients. În: Therapy în Nephrology and Hypertension, Brady HR, Wilcox CS eds. Sounders 2003; pp. 747-751 98. Painter P, Steward AL, Carey S. Physical functioning: Definitions, measurement and expectations. Adv Ren Replace Ther 1999; 6:110-123 99. Painter P. The importance of exercise training în rehabilitation of patients with end-stage renal disease. Am J Kidney Dis 1994; 24:S2-S9 100. Ifudu O, Paul H, Mayers J, et al. Pervasive failed rehabilitation în center-based maintenance hemodialysis patients. Am J Kidney Dis 1994; 23:394-400 101. Avram MM, Sreehara R, Mittiman N. Long-term survival în end-stage renal disease. Dial Transplant 1998; 27:11-21 102. Ifudu O, Matthew J, Tan CC. Dismal rehabilitation în geriatric inner-city hemodialysis patients. JAMA 1994; 27:29-33 103. Deligiannis A, Koudi E, Tourkantonis A. Effects of physical training on heart rate variability în patients on hemodialysis. Am J Cardiol 1999; 84:197-202 104. Lundin AP, Akerman MJ, Chesler RM, et al. Exercise în hemodialysis patients after treatment with recombinant human erythropoietin. Nephron 1991; 58:315-319 105. Moore GE, Parsons DB, Stray-Gundersen J, et al. Uremic myopathy limits aerobic capacity în hemodialysis patients. Am J Kidney Dis 1993; 22:277-287 106. Kouidi E, Albani M, Natsis K, et al. The effects of exercise training on muscle atrophy în hemodialysis patients. Nephrol Dial Transplant 1998; 13:685-699 107. Surgeon General's Report on physical activity and health. From the Centers for Disease Control and Prevention. JAMA 1996; 276:522
\n
108.Sietsema KE, Amato A, Adler SG, Brass EP: Exercise capacity as a predictor of survival among ambulatory patients with end-stage renal disease. Kidney Int 65:719-724, 2004 109. O'Hare AM, Tawney K, Bacchetti P, Johansen KL. Decreased survival among sedentary patients undergoing dialysis: Results from the Dialysis Morbidity and Mortality Study Wave 2. Am J Kidney Dis 2003; 41:447-454 110. Johansen KL. Physical functioning and exercise capacity în patients on dialysis. Adv Ren Replace Ther 1999; 6:141-148 111. 111.Shalom R, Blumenthal JA, Williams RS. Feasibility and benefits of exercise training în patients on meintenance dialysis. Kidney Int 1984; 25:958-963 112. DePaul V, Moreland J, Eager T, Clase CM. The effectiveness of aerobic and muscle strenght training în patients receiving hemodialysis and EPO: a randomized controlled trial. Am J Kidney Dis 2002; 40:1219-1229 113. Blair SN, Kohl HW, 3rd, Paffenbarger RS, Jr., Clark DG, Cooper KH, Gibbons LW: Physical fitness and all-cause mortality. A prospective study of healthy men and women. JAMA 262:2395-2401, 1989 114. Wei M, Gibbons LW, Mitchell TL, Kampert JB, Lee CD, Blair SN: The association between cardiorespiratory fitness and impaired fasting glucose and type 2 diabetes mellitus în men. Ann Intern Med 130:89-96, 1999 115. Wei M, Gibbons LW, Kampert JB, Nichaman MZ, Blair SN: Low cardiorespiratory fitness and physical inactivity as predictors of mortality în men with type 2 diabetes. Ann Intern Med 132:605-611, 2000 116. Blair SN, Goodyear NN, Gibbons LW, Cooper KH: Physical fitness and incidence of hypertension în healthy normotensive men and women. JAMA 252:487-490, 1984 117. Office of the U.S. Surgeon General, Physical Activity and Health: A Report of the Surgeon General, în, U.S. Department of Health and Human Services, Public Health Service, 1996 118. The sixth report of the Joint Naţional Committee on prevention, detection, evaluation, and treatment of high blood pressure. Naţional Heart, Lung and Blood Institute: Bethesda. Bethesda, MD, NHLBI, 1997 119. Naţional Cholesterol Education Project, Third Report of the Expert Panel on Detection, Evaluation and Treatment of High Blood Cholesterol în Adult (Adult Treatment Panel III), în, Bethesda, MD, NIH - NHLBI, 2000 120. http:/www.usrds.org/2001pdf/c.pdf. The USRDS Dialysis Morbidity and Mortality Study: Wave 2. US Renal Data System. Am J Kidney Dis 1997; 30:S67-85 121. Koniger M, Quaschning T, Wanner C, et al. Abnormalities în lipoprotein metabolism în hemodialysis patients. Kidney Int 1999; 71:S248-S250
\n
122.Alabakovska SB, Todorova BB, Labudovic DD, Tosheska KN. LDL subclass distribution în patients with end-stage renal disease. Clin Biochem 2002; 35:211-216 123. Van Guldener C, Lambert J, Janssen MJ, et al. Endothelium-dependent vasodilatation and distensibility of large arteries în chronic hemodialysis patients. Nephrol Dial Transplant 1997; 12:S14-S18 124. Joannides R, Bakkali, Le Roy F, et al. Altered flow-dependent vasodilatation of conduit arteries în maintenance hemodialysis. Nephrol Dial Transplant 1997; 12:2623-2628 125. Bolton CH, Downs LG, Victory JG, et al. Endothelial dysfunction în chronic renal failure: roles of lipoprotein oxidation and pro-inflammatory cytokines. Nephrol Dial Transplant 2001; 16:1189-1197 126. Brendle DC, Joseph LJ, Corretti MC, et al. Effects of exercise rehabilitation on endothelial reactivity în older patients with periferal arterial disease. Am J Cardiol 2001; 87:324-329 127. Durstine JL, Haskell WL. Effects of exercise training on plasma lipids and lipoproteins. Exerc Sport Sci Rev 1994; 22:477-521 128. Green DJ, Cable NT, Fox C, et al. Modification of forearm resistance vessels by exercise training în young men. J Appl Physiol 1994; 77:1829-1833 129. Highashi Y, Sasaki S, Kurisu S, et al. Regular aerobic exercise augments endothelium-dependent vascular relaxation în normotensive as well as hypertensive subjects. Role of endothelium-derived nitric oxide. Circulation 1999; 100:1194-1202 130. Miller BW, Cress CL, Johnson ME, et al. Exercise during hemodialysis decreases the use of antihypertensive medications. Am J Kidney Dis 2002; 39:828-833 131. Goldberg AP, Hagberg JM, Delmez JA, Heath GW, Harter HR: Exercise training improves abnormal lipid and carbohydrate metabolism în hemodialysis patients. Trans Am Soc Artif Intern Organs 25:431-437, 1979 132. Deligiannis A, Kouidi E, Tassoulas E, Gigis P, Tourkantonis A, Coats A: Cardiac effects of exercise rehabilitation în hemodialysis patients. Int J Cardiol 70:253-266, 1999 133. Hagberg JM, Goldberg AP, Ehsani AA, Heath GW, Delmez JA, Harter HR: Exercise training improves hypertension în hemodialysis patients. Am J Nephrol 3:209-212, 1983 134. Johansen KL, Chertow GM, Ng AV, Mulligan K, Carey S, Schoenfeld PY, Kent-Braun JA: Physical activity levels în patients on hemodialysis and healthy sedentary controls. Kidney Int 57:2564-2570, 2000 135. Johansen KL, Kaysen GA, Young BS, Hung AM, da Silva M, Chertow GM: Longitudinal study of nutritional status, body composition, and physical function în hemodialysis patients. Am J Clin Nutr 77:842-846, 2003
\n
136.Lo CY, Li L, Lo WK, Chan ML, So E, Tang S, Yuen MC, Cheng IK, Chan TM: Benefits of exercise training în patients on continuous ambulatory peritoneal dialysis. Am J Kidney Dis 32:1011-1018, 1998 137. Painter P, Moore G, Carlson L, Paul S, Myll J, Phillips W, Haskell W: Effects of exercise training plus normalization of hematocrit on exercise capacity and healthrelated quality of life. Am J Kidney Dis 39:257-265, 2002 138. Akiba T, Matsui N, Shinohara S, Fujiwara H, Nomura T, Marumo F: Effects of recombinant human erythropoietin and exercise training on exercise capacity în hemodialysis patients. Artif Organs 19:1262-1268, 1995 139. Christensen AJ, Smith TW, Turner CW, et al. Family support, physical impairment and adherence în hemodialysis: An investigation of main and buffering effects. J Behav Med 1992; 15:313-325 140. House JS, Landis KR, Umberson D. Social relationships and health. Science 1988; 24:540-545 141. Kimmel PL, Peterson RA, Weihs KL, et al. Psychosocial factors, behavioral compliance and survival în urban hemodialysis patients. Kidney Int 1998; 54:245-254 142. Uchino BN, Caccioppo JT, Kiecolt-Glaser JK. The relationship between social support and physiological processes: A review with emphasis on underlying mechanisms and implications for health. Psychol Bull 1996; 191:488-531 143. McClellan WM, Anson C, Birkeli K, et al. Functional status and quality of life: predictors of early mortality among patients entering treatment for end-stage renal disease. J Clin Epidemiol 1991; 44: 83-89 144. McClellan WM, Stanwyck DJ, Anson CA. Social support and subsequent mortality among patients with end-stage renal disease. J Am Soc Nephrol 1993; 4:1028-1034 145. Leggat JE, Orzol SM, Hulbert-Shearon TE, et al. Noncompliance în hemodialysis: predictors and survival analysis. Am J Kidney Dis 1998; 32:139-145 146. Reiss D, Gonzalez S, Kramer N. Family processes, chronic illness and death: on the weakness of strong bonds. Arch Gen Psychiatry 1986; 43:795-804 147. Kaveh K, Kimmel PL. Compliance în hemodialysis patients: multidimensional measures în search of a gold standard. Am J Kidney Dis 2001; 36:244-266 148. Kimmel PL, Peterson RA, Weihs KL, et al. Psychologic functioning, quality of life and behavioral compliance în patients beginning hemodialysis. J Am Soc Nephrol 1996; 7:2152-2159 149. Saran R, Bragg-Gresham J, Rayner H, et al. Nonadherence în hemodialysls: association with mortality, hospitalization and practice patterns în the DOPPS. Kidney Int 2003; 64: 254-262 150. Kimmel PL, Paterson RA, Weihs KL, et al. Dyadic relationship conflict, gender and mortality în urban hemodyalisis patients. J Am Soc Nephrol 2000; 11:1518-1525
\n
151.Finkelstein FO, Finkelstein SH, Steele TE. Assessment of marital relationships în hemodyalisis patients. Am J Med Sci 1976; 271:21-28 152. Kiecolt-Glaser JK, Newton T, Cacioppo JT, MacCallum RC, Glaser R, Malarkey WB.. Marital conflict and endocrine function: are men really more physiologically affected than women? J Consult Clin Psychol 1996; 64:324-332 153. Turner-Musa J, Leidner D, Simmens S, et al. Family structure and patient survival în an African-American end-stage renal disease population: a preliminary investigation. Soc Sci Med 1999; 48: 1333-1340 154. McEwen B. Protecting and damaging effects of mediators of stress: elaborating and testing the concepts of allostasis and allostatic load. NY Acad Sci 1999; 896:30-47 155. Zimmermann J, Herrlinger S, Pruy A, Metzger T, Wanner C. Inflammation enhances cardiovascular risk and mortality în hemodialysis patients. Kidney Int. 1999 Feb;55(2):648-58 156. Foley RN, Herzog CA, Collins AJ. Smoking and cardiovascular outcomes în dialysis patients: the United States Renal Data System Wave 2 study. Kidney Int. 2003 Apr;63(4):1462-7.
\n
157.Kestenbaum B, Gillen DL, Sherrard DJ, Seliger S, Ball A, Stehman-Breen C. Calcium channel blocker use and mortality among patients with end-stage renal disease. Kidney Int. 2002 Jun;61(6):2157-64.
\n
158.Bloembergen WE, Port FK, Mauger EA, Briggs JP, Leichtman AB. Gender discrepancies în living related renal transplant donors and recipients. J Am Soc Nephrol. 1996 Aug;7(8):1139-44.
\n
159.Tepel M, Giet MV, Park A, Zidek W. Association of calcium channel blockers and mortality în haemodialysis patients. Clin Sci (Lond). 2002 Nov;103(5):511-5.
\n
160.Fishbane S, Youn S, Flaster E, Adam G, Maesaka JK. Ankle-arm blood pressure index as a predictor of mortality în hemodialysis patients. Am J Kidney Dis. 1996 May;27(5):668-72.
\n
161.Blacher J, Pannier B, Guerin AP, Marchais SJ, Safar ME, London GM. Carotid arterial stiffness as a predictor of cardiovascular and all-cause mortality în end-stage renal disease. Hypertension. 1998 Sep;32(3):570-4.
\n
162.Fleischmann EH, Bower JD, Salahudeen AK. Are convenţional cardiovascular risk factors predictive of two-year mortality în hemodialysis patients? Clin Nephrol. 2001 Sep;56(3):221-30.
\n
163.Mallamaci F, Zoccali C, Tripepi G, Fermo I, Benedetto FA, Cataliotti A, Bellanuova I, Malatino LS, Soldarini A; CREED Investigators. Hyperhomocysteinemia predicts cardiovascular outcomes în hemodialysis patients. Kidney Int. 2002 Feb;61(2):609-14.
\n
164.Benedetto FA, Mallamaci F, Tripepi G, Zoccali C. Prognostic value of ultrasonographic measurement of carotid intima media thickness în dialysis patients. J Am Soc Nephrol. 2001 Nov;12(11):2458-64.
\n
165.Kutner NG. Improving compliance în dialysis patients: Does anything work? Semin Dial, 2001; 14:324-327 166. Curtin RB, Oberley E, Sacksteder P. Compliance and rehabilitation în ESRD patients. Semin Dial 1997; 10:52-54 167. Wolcott DL, Maida CA, Diamond R, Nissenson AR. Treatment compliance în end-stage renal disease patients on dialysis. Am J Nephrol 1986; 6:329-338 168. Bame S, Petersen N, Wray N. Variation în hemodialysis patient compliance according to demographic characteristics. Soc Sci Med 1993; 37:1035-1043 169. Sackett DL, Snow JC. The magnitude of compliance and noncompliance. În Haynes RB, Taylor DW, Sackett DL, eds. Compliance în Health Care. Baltimore: John Hopkins university press, 1979; pp. 11-22 170. Nichols-English G, Poirier S. Optimizing adherence to pharmaceutical care plans. J Am Pharm Assoc 2000; 40:475-485 171. Held PJ, Port FK, Wolfe RA, et al. The dose of hemodialysis and patient mortality. Kidney Int 1996; 50:550-556 172. Ifudu O, Henry P, Friedman EA. Effect of missed hemodialysis treatment(s) on mortality în patients with end-stage renal disease. Nephron 1998;79:385-386 173. Chisholm MA. Enhancing transplant patients' adherence to medication therapy. Clin Transplant 2002; 16:30-38 174. Leventhal H, Nerenz D, Steele D: Illness representations and coping withhealth threats, în:A handbook of psychology and health, Baum A, Singer J. vol IV, Hillsdale, NJ: Erlbaum, 1984, 219-252 175. Seica A, Covic A, Gusbeth-Tatomir P, Covic M. Rolul psihologului într-un centru de dializa la nivelul anilor 2000. Adaptarea pacientilor dializati la boala cronica, calitatea vietii, programe de reabilitare. Nefrologia, 2001; 17:381-388 176. Baumann LJ, Cameron LD, Zimmerman RS, Leventhal H. Illness representations and matching labels with symptoms. Health Psychology, 1989;8:449-469 177. Bishop GD. Lay conceptions of physical symptoms. Journal of applied Social Psychology, 1987; 17:127-146 178. Lau RR, Bernard TM, Hartman KA. Further explorations of common-sense representations of common illnesses. Health Psycchology, 1989; 8:195-219 179. Meyer D, Leventhal H. Commonsense-models of illness: the example of hypertension. Health Psychology, 1985; 4:115-135 180. Broadbent E, Petriea KJ, Maina J, Weinman J. The Brief Illness Perception Questionnaire. Journal of Psychosomatic Research 60 (2006) 631- 637 181. Seica A, Covic A, Gusbeth-Tatomir P, Covic M. Rolul reprezentarilor mentale ale bolii în non-complianta pacientilor dializati la restrictia hidro-salina. Nefrologia 2002; 17:83-88
\n
182.Sharp J, Wild M, Gumley AI. A systematic review of psychological interventions for the treatment of nonadherence to fluid intake restrictions în people receiving hemodialysis. Am J Kidney Dis 2005; 1:15-27 183. Lin CC, Liang CCA. The relationship between health locus of control and compliance of hemodialysis patients. Kao Hsiung I Hsueh Tsa Chih 1997; 13: 243-254 184. White CA. General components of CBT for chronic medical problems, în White CA: Cognitive Behavioral Therapy for Chronic Medical Problems: A Guide to Assessment and Treatment în Practice. New York, Wiley, 2001, pp. 3-13 185. Holdevici I. Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Ed. Orizonturi 2000 186. Sharp J, Wild MR, Gumley AI, Deighan CJ. A cognitive behavioral group approach to enhance adherence to hemodialysis fluid restrictions: A randomized controlled trial. Am J Kidney Dis 2005; 6: 1046-1057 187. Rozanski A, Blumenthal JA, Kaplan J: Impact of psychological factors on the pathogenesis of cardiovascular disease and implications for therapy. Circulation 99:2192-2217, 1999 188. Hensie LE, Campbell RJ: Psychiatric Dictionary, Oxford University Press, 1970 189. Todaro JF, Shen BJ, Niaura R, Spiro A, Ward KD: Effect of negative emotions on frequency of coronary heart disease (The Normative Aging Study). Am J Cardiol 92: 901-906, 2003 190. Musselman DL, Evans DL, Nemeroff CB: The relationship of depression to cardiovascular disease: epidemiology, biology, and treatment. Arch Gen Pyschiat 55:580-592, 1998 191. Sirois BC, Burg MM: Negative emotion and coronary heart disease: A review. Behav Modif 27 83-102, 2003 192. Joynt KE, Whellan DJ, O'Connor CM: Depression and cardiovascular disease: mechanisms of interaction. Biol Psychiatry 54:248-261, 2003 193. Medalie JH, Goldbourt U: Angina pectoris among 10,000 men. II. Psychosocial and other risk factors as evidenced by a multivariate analysis of a five year incidence study. Am J Med 60:910-921, 1976 194. Goldstein MG, Niaura R: Psychological factors affecting physical condiţion. Cardiovascular disease literature review. Part I: Coronary artery disease and sudden death. Psychosomatics 33:134-145, 1992 195. Kimmel PL, Weihs K, Peterson RA: Survival în hemodialysis patients: the role of depression. J Am Soc Nephrol 4:12-27, 1993 196. Benedict RH, Fishman I, McClellan MM, Bakshi R, Weinstock-Guttman B: Validity of the Beck Depression Inventory-Fast Screen în multiple sclerosis. Mult Scler 9:393-396, 2003 197. Hays RD, Kallich JD, Mapes DL, Coons SJ, Amin N, Carter WB, Kamberg C.(1997).Kidney Disease Quality of Life Short Form (KDQOL-SF(tm)), Version 1.3: A Manual for Use and Scoring. Santa Monica, CA: RAND, P-7994. http://gim.med.ucla.edu/kdqol/downloads/download.html
\n
198.Annotated Bibliography of the WHO Quality of Life Assessment Instrument- WHOQOL. Geneva, Switzerland, Department of Mental Health, WHO, 1998 199. Alarcon RD, Jenkins CS, Heestand DE, Scott LK, Cantor L: The effectiveness of progressive relaxation în chronic hemodialysis patients. J Chronic Dis 35:797-802, 1982 200. Mayne TJ, Ambrose TK: Research review on anger în psychotherapy. J Clin Psychol 55:353-363, 1999 201. Matthews KA, Haynes SG: Type A behavior pattern and coronary disease risk. Update and critical evaluation. Am J Epidemiol 123:923-960, 1986 202. Suinn RM: The terrible twos-anger and anxiety. Hazardous to your health. Am Psychol 56:27-36, 2001 203. Kimmel PL: Depression as a mortality risk factor în hemodialysis patients. Int J Artif Organs 15:697-700, 1992 204. Driessen M, Balck F. Chronic renal failure: predictors of good adjustment to disease and treatment (German). Psychotherapie, Psychosomatik, Medizinische, Psychologie 1991, 41: 363 205. Kimmel PL, Peterson RA, Weihs KL, et al. Multiple measurements of depression predict mortality în a longitudinal study of chronic hemodialysis outpatients. Kidney Int 2000; 57:2093-8 206. Kimmel PL. Psychosocial factors în adult end-stage renal disease patients treated with hemodialysis: correlates and outcomes. Am J Kidney Dis 2000; 35:S132-40 207. Steele TE, Baltimore D, Finkelstein SH, et al. Quality of life în peritoneal dialysis patients. J Nerv Ment Dis 1996; 184:368-374 208. Finkelstein FO, Finkelstein SH. Depression în chronic dialysis patients: assessment and treatment. Nephrol Dial Transplant 2000; 15:1911-1913 209. Neu S, Kjellstrand. Stopping long-term dialysis: An empirical study of withdrawal of life-supporting treatment. N Engl J Med 1986; 314:14-20 210. USRDS 1999: Annual Report. Bethesda, Naţional Institutes of Health, Naţional Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, April 1999 211. Lopes AA, Bragg J, Young E, et al. Depression as a predictor of mortality and hospitalization among hemodialysis patients în the United States and Europe. Kidney Int 200; 62:199-207 212. Peterson RA, Kimmel PL, Sacks CR, et al. Depression, perception of illness and mortality în patients with end-stage renal disease. Int J Psychiatry Med 1991; 21:343-354 213. Watnick S, Kirwin P, Mahnensmith R, Concato J. The prevalence and treatment of depression among patients starting dialysis. Am J Kidney Dis 2003;41:105-110 214. Christensen AJ, Wiebe JS, Smith TW, et al. Predictors of survival among hemodialysis patients: Effects of perceived family support. Health Psychology 1994;13:521-525
\n
215.Booth-Kewley S, Friedman HS: Psychological predictors of heart disease: a quantitative review. Psychological Buletin 101:343-362, 1987 216. Strik JJ, Denollet J, Lousberg R, Honig A: Comparing symptoms of depression and anxiety as predictors of cardiac events and increased health care consumption after myocardial infarction. J Am Coli Cardiol 42:1801-1807, 2003 217. Russek LG, King SH, Russek SJ, Russek HI: The Harvard Mastery of Stress Study 35-year follow-up: prognostic significance of patterns of psychophysiological arousal and adaptation. Psychosom Med 52:271-285, 1990 218. Verrier RL, Mittelman MA: Cardiovascular consequences of anger and other stress states. Baillieres Clinical Neurology 6:245-259, 1997 219. Kutner NG, Fair PL, Kutner MH: Assessing depression and anxiety în chronic dialysis patients. J Psychosom Res 29:23-31, 1985 220. Livesley WJ: Symptoms of anxiety and depression în patients undergoing chronic haemodialysis. J Psychosom Res 26:581-584, 1982 221. Fava M, Serafini E, De Besi L, Adami A, Mastrogiacomo, I.: Hyperprolactinemia and psychological distress în women undergoing chronic hemodialysis. Psychother Psychosom 49:6-9, 1988 222. White Y, Grenyer BF: The biopsychosocial impact of end-stage renal disease: the experience of dialysis patients and their partners. J Adv Nurs 30:1312-1320, 1999 223. Sesso R, Yoshihiro MM: Time of diagnosis of chronic renal failure and assessment of quality of life în haemodialysis patients. Nephrol Dial Transplant 12:2111-2116, 1997 224. Schneider SM, Pouget I, Staccini P, Rampal P, Hebuterne X: Quality of life în long-term home enteral nutrition patients. Clin Nutr 19:23-28, 2000 225. Apostolou T, Gokal R. Quality of life after peritoneal dialysis. În: Textbook of Peritoneal Dialysis. Ed. a II-a, Great Britain: Kluwer Academic Publishers, 2000; pp. 709-735 226. Valderrabano F. Quality of life benefits of early anemia treatment. Nephrol Dial Transplant 2000; 15:23-28 227. Tarlov AR, Ware JE Jr, Greenfield S, Nelson EC, Perrin E, Zubkoff M: The Medical Outcomes Study. An application of methods for monitoring the results of medical care. JAMA 262:925-930, 1989 228. Rettig RA, Sadler JH, Meyer KB, Wasson JH, Parkerson GR Jr, Kantz B, Hays RD, Patrick DL: Assessing health and quality of life outcomes în dialysis: A report on an Institute of Medicine workshop. Am J Kidney Dis 30:140-155, 1997 229. NKF K/DOKI Guidelines. K/DOQI Clinical Practice Guidelines for Chronic Kidney Disease: Evaluation, Classification, and Stratification. Part 6.Association of level of gfr with complications în adults. Guideline 12. Association of level of gfr with indices of functioning and well-being.
\n
230.Kutner NG, Cardenas DD, Bower JD: Rehabilitation, aging and chronic renal disease. Am J Phys Med Rehabil 71:97-101, 1992 231. US Renal Data System. USRDS 2000 Annual Data Report, Naţional Institutes of Health, Naţional Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Bethesda, MD, 2000 232. Harris LE, Luft FC, Rudy DW, Tierney WM: Clinical correlates of functional status în patients with chronic renal insufficiency. Am J Kidney Dis 21:161-166, 1993 233. Bardage C, Isacson DG: Hypertension and health-related quality of life. An epidemiological study în Sweden. J Clin Epidemiol 54:172-181, 2001 234. Hall SE, Criddle RA, Comito TL, Prince RL: A case-control study of quality of life and functional impairment în women with long-standing vertebral osteoporotic fracture. Osteoporos Int 9:508-515, 1999 235. Ahroni JH, Boyko EJ: Responsiveness of the SF-36 among veterans with diabetes mellitus. J Diabetes Complications 14:31-39, 2000 236. Muirhead N, for the Canadian Erythropoietin Study Group: Association between recombinant human erythropoietin and quality of life and exercise capacity of patients receiving haemodialysis. BMJ 300:573-578, 1990 237. Beusterien KM, Nissenson AR, Port FK, Kelly M, Steinwald B, Ware JE: The effects of recombinant human erythropoietin on functional health and well-being în chronic dialysis patients. J Am Soc Nephrol 7:763-773, 1996 238. Revicki DA, Brown RE, Feeny DH, Henry DA, Teehan BP, Rudnick MR, Benz RL: Health-related quality of life associated with recombinant human erythropoietin therapy for predialysis chronic renal disease patients. Am J Kidney Dis 25:548-554, 1995 239. Eschbach JW, Abdulhadi MH, Browne JK, Delano BG, Downing MR, Egrie JC, Evans RW, Friedman EA, Graber SE, Haley NR: Recombinant human erythropoietin în anemic patients with end-stage renal disease. Results of a phase III multicenter clinical trial. Ann Intern Med 111:992-1000, 1989 240. Evans RW, Rader B, Manninen DL: The quality of life of hemodialysis recipients treated with recombinant human erythropoietin. Cooperative Multicenter EPO Clinical Trial Group. JAMA 263:825-330, 1990 241. Moreno F, Aracil F, Perez R, Valderrabano F: Controlled study on the improvement of quality of life în elderly hemodialysis patients after correcting end-stage renal disease-related anemia. Am J Kidney Dis 27:548-556, 1996 242. Rocco MV, Gassman JJ, Wang SR, Kaplan RM: Cross-sectional study of quality of life and symptoms în chronic renal disease patients: The Modification of Diet în Renal Disease Study. Am J Kidney Dis 29:888-896, 1997
\n
243.Shidler NR, Peterson RA, Kimmel PL: Quality of life and psychosocial relationships în patients with chronic renal insufficiency. Am J Kidney Dis 32:557-566, 1998 244. Klang B, Bjorvell H, Clyne N: Quality of life în predialytic uremic patients. Qual Life Res 5:109-116, 1996 245. Fujisawa M, Ichikawa Y, Yoshiya K, Isotani S, Higuchi A, Nagano S, Arakawa S, Hamami G, Matsumoto O, Kamidono S: Assessment of health-related quality of life în renal transplant and hemodialysis patients using the SF-36 health survey. Urology 56:201-206, 2000 246. Griep MI, Van der Niepen P, Sennesael JJ, Mets TF, Massart DL, Verbeelen DL: Odour perception în chronic renal disease. Nephrol Dial Transplant 12:2093-2098, 1997 247. Sacks CR, Peterson RA, Kimmel PL: Perception of illness and depression în chronic renal disease. Am J Kidney Dis 15:31-39, 1990 248. Churchill DN, Torrance GW, Taylor DW, Barnes CC, Ludwin D, Shimizu A, Smith EKM: Measurement of quality of life în end-stage renal disease: the time trade-off approach. Clin Invest Med 10:14-20, 1987 249. Black SA, Goodwin JS, Markides KS: The association between chronic diseases and depressive symptomatology în older Mexican Americans. J Gerontol Series A Biol Sci Med Sci 53:M188-M194, 1998 250. Cagney KA, Wu AW, Fink NE, et al. Formal literature review of quality of life instruments used în end-stage renal disease. Am J Kidney Dis 2000; 36:327-336 251. Karnofsky DA, Burchenal JH. The clinical evaluation of chemotherapuetic agents în cancer. În: Evaluation of chemotherapuetic agents, MacLeod Cm. New-York: Columbia University Press, 1949; pp. 191-205 252. Bergner M, Bobbitt RA, Carter WB, Gilson BS. The Sickness Impact Profile: development and final revision of a health-status measure. Med Care 1981; 19:787-805 253. Ware JE, Sherbourne CD. The MOS 36-item Short-Form Health Survey (SF-36). Med Care, 1992;30:473-483 254. Hays RD, Kallich JD, Mapes DS, et al. Development of the kidney disease quality of life (KDQOL) instrument. Qual Life Res 1994;3:329-338 255. Ursea N, Mircescu G, Verzan C, et al. Perceptia asupra propriei sănătăţi a pacientilor hemodializati. Validarea şi evaluarea chestionarului SF-36. Nefrologia 2000; 5:153-162 IV. Asistenţa psihologică a pacienţilor din centrele de dializă. Standarde de practică Includerea pacientului în program de hemodializă cronică Iniţierea dializei cronice reprezintă un moment extrem de stresant pentru pacientul cu insuficienţa renală cronică terminală. Probabil cel mai dificil aspect pe care bolnavul şi familia acestuia trebuie să-l înţeleagă şi să-l accepte este că dializa nu vindecă boala renală. Prin dializă pacientul este menţinut în viaţă însă funcţiile rinichiului nu pot fi substituite în totalitate. Conştientizarea acestui fapt dezorganizează viaţa bolnavului, acesta fiind obligat să-şi perceapă altfel corpul şi să-şi reconsidere rolurile sale personale, profesionale şi familiale.
\n
Interviul psihologic la iniţierea dializei cronice Se recomandă evaluarea pacienţilor în decursul a 48 ore de la stabilirea necesităţii iniţierii terapiei de substiţutie a funcţiilor renale - hemodializă sau dializă peritoneală - (evident după comunicarea acestei decizii pacientului) sau în decurs de o săptămână în cazul pacienţilor la care s-a instituit dializa cronică de urgenţă (conform indicatorilor clinici ai serviciilor psihosociale, elaboraţi de Naţional Kidney Foundation).
\n
Scopul interviului este de a identifica pacienţii cu factori de risc psihosociali, care necesită asistenţă psihologică imediată, dar şi de a asista nefrologul în analiza cazurilor care urmează să fie incluse în program de dializă cronică. El trebuie de aceea realizat cu toţi pacienţii care urmează să fie incluşi în program de hemodializă cronică, cu excepţia bineânţeles a celor cu o situaţie medicală la limită.
\n
Se va urmări în cursul interviului iniţial evaluarea următoarelor elemente, care s-au dovedit în literatura de specialitate că ar putea afecta desfăşurarea în condiţii bune a dializei cronice şi complianţa pacientului la tratament:
\n
-funcţiile cognitive (orientarea, atenţia, memoria, inteligenţa)
\n
-statusul emoţional (anxietate, depresie)
\n
-pierderile personale anterioare
\n
-istoricul bolii renale şi complianţa la tratament în trecut
\n
-reprezentările mentale legate de evoluţia insuficienţei renale cronice
\n
-nivelul de acceptare a bolii Concluziile evaluării vor fi redactate pe un buletin tip şi vor fi ataşate foii de observaţie medicale.
\n
Interviul psihologic la iniţierea dializei cronice ÎNTREBĂRI DE GHIDARE În următoarele 40 min. aş dori să cunosc mai bine situaţia dvs., aşa încât am să vă rog să-mi răspundeţi la câteva întrebări. La final vă voi explica în ce fel vă poate ajuta întâlnirea noastră de astăzi.
\n
1.Spuneţi-mi, va rog, mai întâi, cum vă simţiţi.
\n
2.Care este boala sau bolile de care suferiţi?
\n
3.Vă ştiaţi de mai demult cu o boală de rinichi sau acum aţi aflat pentru prima dată?
\n
Dacă răspunsul este \"nu\", se trece la întrebarea nr. 6.
\n
Dacă pacientul spune că a fost diagnosticat anterior cu o boală renală, se solicită data diagnosticării şi se pun următoarele 2 întrebări despre complianţa anterioară la tratament:
\n
4.Ce tratament aţi urmat în toată această perioadă pentru boala de rinichi (solicitaţi să denumească medicamentele şi scopul pentru care I-au fost prescrise)?
\n
5.Aţi întrerupt vreodată acest tratament dintr-un motiv sau altul? Dacă da, care a fost acela?
\n
6.Ce v-a spus medicul despre tratamentul pe care trebuie să îl urmaţi de acum înainte?
\n
7.Dvs. ce părere aveţi? Credeţi că este adevarat că nu vă puteţi vindeca şi că dializa (sau transplantul renal) este singura şansă pentru dvs.?
\n
8.Ce ştiţi despre hemodializă/dializă peritoneală?
\n
9.În general, sunteţi o persoană înclinată să respecte sfaturile medicilor?
\n
Întrebări ajutătoare: Aveţi încredere în medici? Vi s-a întâmplat ceva mai deosebit care v-a făcut să vă pierdeţi încrederea în medici?
\n
10.Oamenii au reacţii dintre cele mai dificile când află că suferă de IRC avansată şi trebuie să facă dializă pentru tot restul vieţii (sau un transplant renal, dacă au posibilitatea). Dvs. cum vă simţiţi sufleteşte de la aflarea acestei veşti?
\n
Dacă pacientul acuză simptome de depresie, anxietate, se continuă cu câteva întrebări de evaluare a stării emoţionale.
\n
11.Ce alte necazuri aţi mai avut în viaţă până acum? (se întreabă despre evenimente majore de viaţă: divorţ, decese în familie, şomaj etc) 12. Ştiţi ce este un psiholog, cu ce se ocupa el? (I se explică pacientului dacă este necesar, punând accent pe diferenţa dintre psiholog şi psihiatru).
\n
13.Consideraţi că este necesară prezenţa unui psiholog într-un spital ca acesta în care vă aflaţi? În ce fel?
\n
EXAMENUL FUNCŢIILOR COGNITIVE
\n
-În ce zi a săptămânii suntem?
\n
-Cam ce oră credeţi că este acum (fără să vă uitaţi la ceas)?
\n
-Vă rog să repetaţi după mine: minge, steag, copac. Doresc să vi le reamintiţi şi mai târziu, când vă voi întreba, aşa că mai spuneţi-le o dată.
\n
-Vă voi spune câteva numere. Când mă opresc doresc să le repetaţi.
\n
-Vă reamintiţi care au fost cele 3 cuvinte pe care v-am rugat să le reţineţi?
\n
-Vă rog să-mi spuneţi opusul cuvântului:
\n
1.înalt 2. încet 3. înăuntru
\n
-Vă rog să-mi spuneţi diferenţa dintre: portocală-minge, minciună-greşeală
\n
-Care cuvânt diferă de celelalte şi de ce: masă, măr, scaun, canapea
\n
-Care este asemănarea dintre: 1. carte-ziar; 2. uşă-fereastră; 3. biserică-teatru
\n
-Cât fac 3x9; 48:8; 8+9- 5; 2000+400-500 =?
\n
-Ce este mai mare: o treime sau o jumătate?
\n
Să nu-ţi dai vrabia din mână pe cioara de pe gard.
\n
Când pisica nu-i acasă şoarecii joacă pe masă.
\n
Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
\n
Examenul funcţiilor cognitive Examenul funcţiilor cognitive în cursul interviului iniţial poate fi unul informal (evaluare pe baza răspunsurilor pe care le dă pacientul la întrebări) sau se poate opta pentru un examen formal, care poate lua mai multe forme:
\n
-evaluarea orientării, a memoriei de scurtă durată şi imediată
\n
-un examen mai complex - vezi mai jos -, care poate dura mai mult (până la 20 min), incluzând şi întrebări de evaluare a capacităţii de înţelegere şi abstractizare - asemănări, deosebiri, cuvinte opuse, abilităţi de calcul (acestea din urmă sunt extrem de importante în cazul pacienţilor care intră în program de dializă peritoneală); rezultatele unui astfel de examen vor constitui un reper pentru stabilirea unei strategii de educare potrivită fiecarui pacient în parte
\n
-aplicarea unui test neuropsihologic - de exemplu, MMSE (Mini Mental State Examination) (Anexa 5) Situaţia clinică va fi cea care va determina abordarea cea mai potrivită. Se recomandă însă o scurtă evaluare formală a funcţiilor cognitive la toţi pacienţii cu vârste peste 65 ani. Prezentăm în continuare un posibil model de evaluare a funcţiilor cognitive.
\n
Evaluarea psihosocială a pacienţilor hemodializaţi Datele obţinute pe baza interviului psihologic la iniţierea hemodializei vor fi completate printr-o evaluare psihosocială, în maxim 30 de zile de la externarea pacientului din spital (conform indicatorilor clinici ai serviciilor psihosociale, elaboraţi de Naţional Kidney Foundation). Scopul acestei evaluări este acela de a identifica pentru fiecare pacient în parte problemele şi aspectele pozitive în plan fizic, comportamental, emoţional, economic şi social. Psihologul va redacta implicaţiile acestora pentru tratament, furnizând echipei medicale informaţii necesare pentru asigurarea celei mai bune îngrijiri. Re-evaluarea psihosocială regulată va constitui baza activităţilor de reabilitare stabilite de comun acord cu pacientul.
\n
La fel ca şi interviul psihologic, fişa de evaluare psihosocială pe care o propunem (Anexa 6) poate fi folosită şi cu pacienţii aflaţi în program de dializă peritoneală. În elaborarea ei s-a optat pentru o codificare numerică a informaţiilor obţinute de la pacienţi, tocmai pentru ca acestea să poată fi folosite cu uşurinţă în studii medicale şi psihologice realizate în centrele de dializă.
\n
Monitorizarea psihosocială a pacienţilor hemodializaţi Dat fiind faptul că hemodializa este un tratament de lungă durată, care presupune prezenţa pacienţilor în centrele de hemodializă de 3 ori pe săptămână, psihologii au în mod evident nevoie de un instrument de lucru în care să poată consemna modificările apărute în sfera psihosocială a pacienţilor, rezultatele evaluărilor psihologice periodice şi intervenţiile psihologice specifice şi a celor de reabilitare, cu rezultatele obţinute. Dincolo de aceste obiective, fişa de monitorizare psihosocială pe care o propunem (Anexa 7) mai poate îndeplini câteva roluri. Astfel:
\n
-psihologul îşi poate organiza activitatea în centrul de hemodializă (ex. programarea pacienţilor)
\n
-psihologul poate raporta oricând activitatea şefului centrului de dializă, dacă acesta o cere; (în cazul rambursării serviciilor psihologice, pe baza acestei fişe de lucru se pot face raportări)
\n
-activitatea psihologilor din centrele de dializă (frecvenţa consulturilor, tipul intervenţiilor folosite, eficienţa acestora etc) poate fi investigată; pot fi astfel identificate dificultăţile cu care se confruntă psihologii, pot fi luate măsuri de îmbunătăţire a serviciilor psihologice etc.
\n
-informaţiile înregistrate pot fi folosite în studii asupra factorilor psihosociali implicaţi în prognosticul pacienţilor hemodializaţi Fişa de monitorizare psihosocială trebuie deci să existe în dosarul fiecărui pacient, alături de fişa de evaluare psihosocială. Dacă în cazul în care se lucrează individual, cu fiecare pacient în parte, modul de înregistrare în această fişă este evident, vom descrie în continuare modul de lucru cu această fişă în cazul în care psihologul iniţiază intervenţii de reabilitare care vizează un grup de pacienţi. Spre exemplu, dacă intervenţia de reabilitare are ca obiectiv conştientizarea transplantului renal ca opţiune de tratament, la rubrica \"Problema identificată/Acuzele pacientului\" se va nota în fişa fiecărui pacient vizat obiectivul intervenţiei. La rubrica \"Evaluare\" se vor trece datele care justifică iniţierea intervenţiei de reabilitare respective (ex. \"7 din 12 pacienţi hemodializaţi nu cunosc avantajele şi dezavantajele transplantului renal\").
\n
Deosebit de importantă este ultima rubrică: \"Rezultatul intervenţiei\". În cazul prezentat mai sus, la data evaluării efectelor intervenţiei de reabilitare (ex. la o lună) se va nota în fişa fiecărui pacient inclus una din urmatoarele variante: \"pacientul nu este interesat\", \"pacientul nu exclude transplantul renal ca opţiune de tratament în viitor\", \"pacient pe lista de aşteptare sau în căutare de donator viu înrudit\". Aceste exemplificări au desigur rol orientativ, libertatea psihologului în ceea ce priveşte modul de înregistrare a datelor este deplină.
\n
BIBLIOGRAFIE
\n
-Bedside Intermed Manual. Integral multidisciplinary assessment of health care needs. English version 5.1, 2003
\n
-Zuckerman EL. Clinician's Thesaurus. The guidebook for writing psychological reports. The Guilford Press, New York, 2000
\n
-Handbook on continuous quality improvement for nephrology social work practice. Developed by the Council of Nephrology Social Workers, Naţional Kidney Foundation
\n
-NASW/NKF clinical indicators for social work and psychosocial service în nephrology settings; www.kidney.org.
\n
-Tudose C. Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi; cap. 8 Examinarea bolnavului psihic; 2003
\n
-Shea SC. Psychiatric interviewing. The art of understanding. A practical guide for psychiatrists, psychologists, counselors, social workers, nurses and other mental health professionals, 2nd edition. WB Sounders Company, Philadelphia, 1998.
\n
-Mori Dl, Gallaher P, Milne J. The Structured Interview for Renal Transplantation. Psychosomatics, 41:5, 2000.
\n
Anexe Chestionare de evaluare psihologică a pacientului dializat Cuprins Anexa 1. Inventarul de depresie Beck (BDI) Anexa 2. Illness Perception Questionnaire Anexa 3. Evaluarea psihosocială a pacienţilor hemodializaţi incomplianţi la regimul de lichide Anexa 4. Chestionarul SF-36. Evaluarea stării de sănătate Anexa 5. Examinarea Minimă a Stării Mentale (Mini Mental State Examination) Anexa 6. Evaluarea anamnestică a pacientului dializat Anexa 7. Fişă de evaluare psihosocială a pacientului dializat Anexa 1 Inventarul de depresie Beck (BDI) 1. Tristeţe Nu mă simt trist. ..................................................... [] Mă simt trist. ........................................................ [] Sunt trist tot timpul şi nu pot scăpa de tristeţe. .................... [] Sunt atât de trist şi de nefericit încât nu mai pot suporta. .......... [] 2. Pesimism Viitorul nu mă descurajează. .......................................... [] Mă simt descurajat când mă gîndesc la viitor. ......................... [] Simt că nu am ce aştepta de la viitor. ................................ [] Simt că viitorul este fără speranţă. .................................. [] 3. Sentimentul eşecului Nu am sentimentul eşecului sau al ratării. ............................ [] Simt că am avut mai multe insuccese decît majoritatea oamenilor. ...... [] Dacă mă privesc în oglindă, văd o grămadă de eşecuri. ................. [] Mă simt complet ratat ca persoană. .................................... [] 4. Nemulţumire Lucrurile îmi fac aceeaşi plăcere ca înainte. ......................... [] Nu mă mai bucur de lucruri sau de întâmplări ca înainte. .............. [] Nu mai obţin satisfacţie reală din nimic. ............................. [] Sunt nemulţumit şi totul mă plictiseşte. .............................. [] 5. Vinovăţie Nu mă simt în mod special vinovat de ceva. ............................ [] Mă simt vinovat o bună parte a timpului. .............................. [] Mă simt vinovat în cea mai mare parte a timpului. ..................... [] Mă simt tot timpul vinovat. ........................................... [] 6. Sentimentul pedepsei Nu mă simt pedepsit cu ceva. .......................................... [] Mă gîndesc că s-ar putea să fiu pedepsit. ............................. [] Aştept să fiu pedepsit. ............................................... [] Simt că sunt pedepsit. ................................................ [] 7. Neplăcere faţă de sine Nu sunt dezamăgit de mine. ............................................ []
\n
Mă simt dezamăgit de mine însumi....................................... [] Sunt desgustat de mine. ............................................... [] Mă urăsc. ............................................................. [] 8. Autoacuzarea Nu simt că sunt mai rău decît alţii. .................................. [] Mă critic pentru slăbiciunile şi greşelile mele. ...................... [] Mă blamez tot timpul pentru greşelile mele. ........................... [] Mă dezaprob pentru tot ce se întîmplă rău. ............................ [] 9. Autoagresiune Nu am idei de sinucidere. ............................................. [] Am idei de sinucidere dar nu vreau să le pun în practică. ............. [] Mi-ar plăcea să mă sinucid. ........................................... [] M-aş sinucide dacă aş avea ocazia. .................................... [] 10. Plîns Nu plîng mai mult decît de obicei. .................................... [] Acum plîng mai mult ca înainte. ....................................... [] Plîng tot timpul. ..................................................... [] Obişnuiesc să plîng, dar acum nu mai pot nici dacă aş vrea. ........... [] 11. Iritabilitate Nu sunt mai nervos decît înainte. ..................................... [] Acum mă enervez mai uşor ca înainte. .................................. [] Acum sunt nervos tot timpul. .......................................... [] Lucrurile care mă enervau înainte nu mă mai irită deloc. .............. [] 12. Retragere socială, izolare Nu mi-am pierdut interesul faţă de oamenii din jur. ................... [] Oamenii ceilalţi mă interesează mai puţin ca înainte. ................. [] Mi-am pierdut interesul faţă de majoritatea celorlalţi oameni. ........ [] Mi-am pierdut orice interes faţă de ceilalţi oameni. .................. [] 13. Nehotărîre Mă decid la fel de uşor ca înainte. ................................... [] Trebuie să fac un efort ca să mă decid. ............................... [] Am dificultăţi mai mari ca înainte când iau o hotărâre. ............... [] Nu mai pot lua nici o decizie. ........................................ [] 14. Modificări în imaginea de sine Cred că nu arăt mai rău ca înainte. ................................... [] Sunt supărat că arăt mai bătrîn şi neatractiv. ........................ [] Simt că modificări permanente ale aspectului meu mă fac neatractiv. ... [] Cred că sunt urît şi neatrăgător. ..................................... [] 15. Dificultăţi în muncă Cred că pot lucra tot atât de bine ca înainte. ........................ []
\n
Trebuie să fac un efort suplimentar când încep să lucrez. ............. [] Mă străduiesc din greu pentru a face ceva. ............................
\n
Nu pot lucra absolut nimic. ........................................... [] 16. Tulburări de somn Dorm tot atât de bine ca de obicei. ................................... [] Nu mai dorm atât de bine ca de obicei. ................................ [] Mă trezesc cu 1-2 ore mai devreme decît înainte şi nu mai pot adormi decît greu. ............................................................... [] Mă trezesc cu cîteva ore mai devreme şi nu mai pot adormi. ............ [] 17. Fatigabilitate Nu mă simt mai obosit decît înainte. .................................. [] Acum obosesc mai uşor decît înainte. .................................. [] Obosesc fără să fac aproape nimic. .................................... [] Sunt prea obosit ca să mai pot face ceva. ............................. [] 18. Anorexia Pofta mea de mîncare nu e mai scăzută ca de obicei. ................... [] Apetitul meu nu mai e aşa de bun ca înainte. .......................... [] Apetitul meu e mult mai diminuat acum. ................................ [] Nu am deloc poftă de mîncare. ......................................... [] 19. Pierdere în greutate Nu am slăbit în ultimul timp. ......................................... [] Am slăbit peste 2 kg. ................................................. [] Am slăbit peste 5 kg. ................................................. [] Am slăbit peste 10 kg. ................................................ [] 20. Preocupările faţă de starea fizică Nu sunt preocupat sau supărat în legătură cu sănătatea mea mai mult ca înainte. ............................................................... [] Sunt necăjit de probleme de sănătate ca: dureri, înţepături, furnicături, tulburări ale stomacului sau constipaţie. ................................. [] Sunt foarte necăjit de starea mea fizică şi mi-e greu să mă gîndesc la altceva. ............................................................... [] Sunt atât de îngrijorat de starea mea fizică încât nu mă mai pot gîndi la nimic. ........................................................... [] 21. Absenţa libidoului Nu am observat modificări recente ale interesului meu faţă de sex. .... [] Sexul opus mă interesează mai puţin ca înainte. ....................... [] Sexul opus mă interesează mult mai puţin ca înainte. .................. [] Mi-am pierdut complet interesul faţă de sexul opus. ................... [] Cotarea şi interpretarea scorurilor B.D.I.
\n
În cazul fiecărui item, se acordă:
\n
-0 puncte pentru prima variantă de răspuns
\n
-1 punct pentru cea de-a doua
\n
-2 puncte pentru cea de-a treia
\n
-3 puncte pentru ultima variantă Se adună punctele obţinute de pacient la toţi cei 21 de itemi. Scorurile vor varia între 0 - 63 puncte.
\n
Interpretare:
\n
0 - 9 stare normală 10 - 15 depresie uşoară 16 - 23 depresie moderată 24 - 63 depresie severă Anexa 2 Illness Perception Questionnaire Suntem interesaţi de modul în care vă vedeţi acum boala de care suferiţi.
\n
Vă rugăm să indicaţi acordul sau dezacordul dvs. în legătură cu următoarele afirmaţii care se referă la boala dvs., marcând un X în căsuţa corespunzătoare.
\n
IPQ - dimensiuni investigate:
\n
-Tl: cursul bolii (6 itemi)
\n
-CQ: consecinţele bolii (6 itemi)
\n
-PC: controlul personal (5 itemi)
\n
-TC: controlul exercitat de tratament (5 itemi)
\n
-CH: coerenţa bolii (5 itemi)
\n
-CY: ciclicitatea simptomelor (4 itemi)
\n
-ER: răspunsul emoţional la boală (6 itemi) Cotare:
\n
Nu sunt deloc de acord = 1 punct Nu sunt de acord = 2 puncte Sunt de acord = 3 puncte Sunt total de acord = 4 puncte Se cotează invers următorii itemi: Tl 1, TI 4, Tl 6 CQ 3 PC 4 TC 1, TC 5 CH 1, CH 2, CH 3, CH 4 CY 3 ER 4 Scorurile la fiecare dimensiune variază între 1 - 4, obţinându-se prin calculul mediei aritmetice a punctelor pe fiecare dimensiune în parte.
\n
Tl: un scor mai ridicat la această dimensiune indica percepţia bolii ca având un curs cronic CQ: un scor ridicat la această dimensiune indică faptul că pacientul îşi percepe boala ca având consecinţe serioase asupra vieţii sale PC: un scor ridicat la această dimensiune sugerează faptul că pacientul se percepe ca fiind eficient în controlul bolii sale TC: un scor ridicat la această dimensiune indică percepţia dializei ca fiind eficientă în controlul complicaţiilor IRCT CH: un scor ridicat la această dimensiune indică faptul că pacientul consideră că îşi înţelege boala CY: un scor ridicat la această dimensiune relevă capacitatea pacientului de a face predicţii asupra cursului şi complicaţiilor posibile ale bolii ER: un scor ridicat la această dimensiune indica un răspuns emoţional mai puternic la boală (anxietate, depresie) Anexa 3 Evaluarea psihosocială a pacienţilor hemodializaţi incomplianţi la regimul de lichide Numele şi prenumele pacientului ___________________________________ Data evaluării __________ / _________ / __________ ziua luna anul Sporul interdialitic în greutate / ultimele 3 şedinţe (% din greutatea ideală) __________________________________________ Vârsta _______________________ ani.
\n
Fumător da / nu Consum de alcool da, frecvent (zilnic) / da, ocazional (săptămînal) / da, rar (lunar) / nu Scoruri SF-36: (data _____/_____) Componenta fizică __________ Componenta mentală ________ Scor depresie: ________________ Deficite cognitive sau fizice: nu / da (specificaţi) ___________________________ Dificultăţi financiare: deloc / reduse / moderate / severe / foarte severe Locuieşte singur(ă): da / nu Locul ocupat de sănătate în ordinea priorităţilor __________________________________ Impactul dializei asupra vieţii de zi cu zi redus / moderat / major Evaluarea cunoştinţelor despre regimul de lichide 1. Care este greutatea admisă între două dialize?
\n
2.Care sunt efectele nerespectării regimului de lichide (pe termen scurt şi lung)? În ce măsură consideraţi consumul de lichide dăunător pentru sănătate?
\n
3.Care sunt cauzele creşterii în greutate între două dialize peste nivelul admis?
\n
4.Enumeraţi 3 metode prin care puteţi \"păcăli\" senzaţia de sete.
\n
5.De ce un bob de porumb ţinut în gură poate alunga senzaţia de sete?
\n
6.Ce părere aveţi despre aceste metode? Credeţi că ajută? Vi se potrivesc?
\n
Percepţia susceptibilităţii şi severităţii bolii 1. Credeţi că în prezent sunteţi în pericol din cauza greutăţii cu care veniţi între două dialize?
\n
2.Aveţi în prezent anumite simptome din cauza surplusului în greutate?
\n
3.Cît de important vi se pare în acest moment să vă reduceţi greutatea interdialitică (scală de la 1 la 10)?
\n
Experienţa personală (0%, 25%, 50%, 75%, 100%) 1. Evaluaţi-vă succesul perceput în ceea ce priveşte limitarea consumului de lichide.
\n
2.Evaluaţi măsura în care credeţi că succesul se datorează eforturilor dvs.
\n
3.Care sunt şansele de a rezista consumului de lichide chiar şi atunci când vă este foarte sete?
\n
4.În ce măsură sunteţi preocupat de restricţia de lichide?
\n
5.În ce măsură aţi apelat la ajutorul altor persoane pentru a reuşi să limitaţi consumul de lichide?
\n
Raportul costuri beneficii 1. Ce ar presupune ca timp şi efort limitarea consumului de lichide?
\n
-cît de greu vi se pare să vă limitaţi consumul de lichide? deloc / puţin / moderat / dificil / foarte dificil
\n
-consum de timp deloc / puţin / moderat / mult / foarte mult 2. În ce măsură consideraţi că limitarea consumului de lichide este benefică pentru sănătatea dvs. (merită efortul?, care ar fi diferenţa dacă aţi veni cu greutatea recomandată de medic pe termen scurt şi lung)? ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Prezentarea instrumentului de evaluare psihosocială a pacienţilor hemodializaţi incomplianţi la regimul de lichide Sporul interdialitic în greutate este exprimat prin calculul mediei aritmetice a procentului de creştere în greutate faţă de greutatea ideală, la ultimele trei şedinţe de dializă, incluzând astfel şi perioada week-end-ului.
\n
Evaluarea începe cu analiza factorilor de risc ai incomplianţei - o serie de factori socio-demografici şi psihologici prezentaţi în detaliu anterior. Urmează cîteva întrebări de evaluare a cunoştinţelor pacientului în legătură cu regimul de lichide, care în modelul lui Chisholm ocupă un loc de sine stătător. Conform aceluiaşi model am inclus apoi 3 întrebări [adaptate după Rosenbaum şi col.*220)] pentru a investiga percepţia susceptibilităţii şi severităţii bolii. În cazul pacienţilor cu incomplianţă la regimul de lichide, aceasta se referă la percepţia riscului de a dezvolta complicaţii medicale şi la percepţia riscului acestora pentru sănătate. În momentul în care un pacient care vine în mod constant la şedinţele de dializă cu un plus ponderal interdialitic ridicat el poate prezenta sau nu anumite semne şi simptome caracteristice, în primul rînd dispnee şi edeme. Se consideră că acei pacienţi care prezintă astfel de semne şi simptome au şanse mai mari să devină complianţi spre deosebire de cei asimptomatici.
\n
Evaluarea experienţei personale în reducerea consumului de lichide cuprinde 5 întrebări, a căror răspuns se exprimă în procente. Primele 3 întrebări oferă şi o măsură a auto-eficacităţii percepute de pacient în controlul ingestiei de lichide, iar celelalte două o măsură a coping-ului la boală. Întrebările au fost adaptate după Rosenbaum şi col.*220) În fine, evaluarea se încheie cu analiza raportului costuri-beneficii în reducerea consumului de lichide.
\n
Se consideră că pacientul va deveni compliant în momentul în care va realiza că beneficiile complianţei la regimul de lichide depăşesc eforturile sale*205).
\n
Factorii socio-demografici evaluaţi prin acest instrument nu pot fi schimbaţi sau pot fi influenţaţi prea puţin, însă pentru toate celelalte aspecte evaluate psihologii din centrele de dializă dispun de cunoştinţele necesare, precum şi de tehnici şi strategii de consiliere şi psihoterapie eficiente, care pot îmbunătăţi complianţa pacienţilor la consumul de lichide.
\n
FIŞĂ DE MONITORIZARE PSIHOSOCIALĂ *) *) Se consemnează toate modificările din sfera psiho-socială, rezultatele evaluării periodice a calităţii vieţii şi depresiei, precum şi interventiile de reabilitare implementate Anexa 4 SF-36 Evaluarea stării de sănătate Numele pacientului Instrucţiuni:
\n
Această anchetă se referă la părerea pe care o aveţi asupra stării Dvs. de sănătate. Informaţiile obţinute ne vor permite să cunoaştem cum vă simţiţi şi cât de bine puteţi să vă efectuaţi activităţile zilnice.
\n
Răspundeţi la fiecare întrebare prin încercuirea numărului corespunzător.
\n
Dacă nu sunteţi sigur cum să răspundeţi la o întrebare, vă rugăm să daţi cel mai bun răspuns posibil.
\n
Vă mulţumim pentru colaborare!
\n
Anexa 5 Examinarea Minimă a Stării Mentale (Mini Mental State Examination) Orientare Înregistrare Atenţie şi concentrare Evocare Limbaj Coordonare Semnificaţia scorurilor obţinute la MMSE Short-Form 36 Health Survey Cotare şi interpretare Sf-36 evaluează calitatea vieţii pe 8 dimensiuni: funcţie fizică, rol-fizic, durere somatică, sănătate generală, vitalitate, funcţie socială, rol-emoţional şi sănătate mentală. Interpretarea se poate face pe fiecare dimensiune în parte sau pe baza a două scoruri generale: componenta fizică şi componenta mentală.
\n
COTARE Intrebarea nr. 1 excelentă = 5 puncte, foarte bună = 4,4 puncte, bună = 3,4 puncte, mediocră = 2 puncte, proastă = 1 punct Intrebarea nr. 2 Se acordă punctele corespunzătoare variantei de răspuns alese de pacient (1,2,3,4 sau 5 puncte) Intrebarea nr. 3 Pentru fiecare item (de la a la j) se acordă punctele corespunzătoare variantei de răspuns alese de pacient (1,2 sau 3 puncte) Intrebarea nr. 4 Se acordă 1 punct pentru răspunsul cu DA şi 2 puncte pentru răspunsul cu NU Intrebarea nr. 5 Se acordă 1 punct pentru răspunsul cu DA şi 2 puncte pentru răspunsul cu NU Intrebarea nr. 6 deloc = 5, puţin = 4, moderat = 3, mult = 2, foarte mult = 1 Intrebarea nr. 7 deloc = 6; foarte slab = 5,4; slab=4,2; moderat = 3,1, intens = 2,2; foarte intens = 1 Intrebarea nr. 8 deloc = 6 puncte dacă s-a răspuns \"Deloc\" la întrebarea nr. 7 sau 5 puncte dacă a răspuns la 7 cu una din celelalte variante, puţin = 4, moderat = 3, mult = 2, foarte mult = 1 Intrebarea nr 9 Pentru fiecare item (de la a la i) se acordă punctele corespunzătoare variantei de răspuns alese de pacient (1-6 puncte), ţinând cont de faptul că se cotează invers următorii itemi: 9a, 9d, 9e, 9h (1=6 puncte, 2=5, 3=4, 4=3, 5=2, 6=1) Intrebarea nr 10 Se acordă punctele corespunzătoare variantei de răspuns alese de pacient (1,2,3,4 sau 5 puncte) Intrebarea nr. 11 Pentru fiecare item (de la a la d) se acordă punctele corespunzătoare variantei de răspuns alese de pacient (1- 5 puncte), ţinând cont de faptul că se cotează invers următorii itemi: 11b, 11d (1=5, 2=4, 3=3, 4=2, 5=1) Cîteva probleme care pot să apară la cotare:
\n
-dacă sunt încercuite două variante de răspuns adiacente, se alege la întîmplare o variantă
\n
-dacă sunt încercuite două variante contrare, se anulează răspunsul
\n
-dacă pacientul nu a răspuns la întrebarea 7, întrebarea 8 se cotează astfel: deloc = 6, puţin = 4,75, moderat = 3,5, destul de mult = 2,25, foarte mult = 1 Calculul scorurilor totale când unele subvariante sunt neîncercuite:
\n
-la întrebările cu variante multiple de răspuns se calculează scorul total dacă jumătate din variante sunt încercuite
\n
-la întrebările cu răspuns DA/NU scorul total se calculează dacă jumătate + 1 din variantele de răspuns sunt completate Calculul scorurilor:
\n
Ex. Dacă la domeniul funcţie fizică scorul brut obţinut de pacient a fost de 21, scorul final care poate fi interpretat va fi de [(21 - 10) / 20] x 100 = 55 Interpretare Scorurile variază de la 0 la 100. Cu cît un scor este mai apropiat de 100 cu atât funcţionarea pacientului în domeniul respectiv este mai bună.
\n
Se pot obţine şi două scoruri generale:
\n
1.un scor la componenta fizică a calităţii vieţii (se obţine calculînd media aritmetică a primelor 5 dimensiuni ale calităţii vieţii - funcţie fizică, rol-fizic, durere somatică, sănătate generală, vitalitate) 2. un scor la componenta mentală a calităţii vieţii (se obţine calculînd media aritmetică a ultimelor 5 dimensiuni ale calităţii vieţii - sănătate generală, vitalitate, funcţie socială, rol-emoţional şi sănătate mentală) Anexa 6 Evaluarea anamnestică a pacientului dializat CONSIMŢĂMÂNTUL PACIENTULUI Stimate pacient dializat Societatea Română de Nefrologie, organizaţie ştiinţifică şi profesională a medicilor şi studenţilor în medicină având preocupări în domeniul nefrologiei, inclusiv dializa şi transplant renal, sau în domenii conexe acesteia, vă solicită participarea la un studiu naţional privind calitatea vieţii, reabilitarea şi calitatea îngrijirii medicale înainte şi în timpul dializei.
\n
Scopul acestui studiu este identificarea metodelor de ameliorare a tratamentului şi a îngrijirii medicale a pacienţilor dializaţi în România.
\n
În consecinţă, vă rugăm să completaţi Fişa de evaluare psiho-socială a pacientului, ataşată mai jos.
\n
Trebuie să vă informăm ca participarea sau neparticiparea la acest studiu nu implică nici un risc, iar cooperarea Dvs. este absolut benevolă. În cazul în care nu doriţi să participaţi, aceasta nu va afecta în nici un fel tratamentul prin dializă pa care îl veţi efectua în continuare.
\n
În cazul în care acceptaţi să răspundeţi la întebările noastre, puteţi cere să fiţi ajutat de familie sau prieteni sau de către personalul Centrului de Dializă; de fapt, în cazul anumitor întrebări, preznaţa personalului este indispensabilă. Totuşi, în toate cazurile răspunsurile trebuie să vă aparţină. Completarea chestionarului nu va dura mai mult de o oră.
\n
Este importat de reţinut că, pentru noi, protejarea intimităţii Dvs. este foarte importantă. În consecinţă, în cazul în care veţi participa la acest studiu, absolut toate informaţiile pe care le veţi oferi vor rămâne strict secrete.
\n
În cazul în care aveţi orice întrebare în legătură cu particparea Dvs. la acest studiu, vă rugăm să contactaţi persoanele de legătură ai comitetului de coordonare:
\n
-Dr. Constantin Verzan Spitalul Clinic de Nefrologie Dr. C. Davila, Bucureşti 0723-249339
\n
-Psiholog Anca Seica Clinica de Nefrologie Spitalul CI Parhon Iaşi 0740-644755 În cazul în care acceptaţi participarea, vă rugăm să semnaţi consimţământul de mai jos. Vă mulţumim pentru importanţa Dvs. contribuţie la cercetarea probelemelor pacienţilor dializaţi.
\n
Împreună cu acest chestionar, veţi primi un plic A4. După ce veţi termina de completat chestionarul, introduce ţi-l în plic, pe care îl veţi sigila şi îl veţi înmâna persoanei care v-a solicitat particparea la studiu. Această procedură va asigura confidenţialitatea informaţiilor pe care le oferiţi. Vă mulţumim încă o dată.
\n
FIŞA DE EVALUARE A PACIENTULUI*) ----------- *) Se completează de preferinţă de către pacient.
\n
Nume şi prenume _____________________________________________ Nr. ________ A. Date demografice 1. Când v-aţi născut? ___________ / ___________ / ____________ ziua luna anul 2. Care este sexul Dvs.? (încercuiţi un singur număr) bărbat .............................. 1 femeie .............................. 2 3. Unde locuiţi ? mediu urban ......................... 1 mediu rural ......................... 2 4. Din care etnie faceţi parte? (încercuiţi un singur număr) român ............................... 1 maghiar ............................. 2 german .............................. 3 ţigan ............................... 4 evreu ............................... 5 altele .............................. 6 (vă rugăm specificaţi) ..............
\n
5.Cărei religii aparţineţi ? ortodox ............................. 1 catolic ............................. 2 protestant .......................... 3 alta (specificaţi) .................. 4 ateu ................................ 5 Dacă sunteţi pacticant activ, vă rog să specificaţi nivelul nu sunt practicant ...................... 1 ocazional ............................... 2 frecvent ................................ 3 B. Nivel educaţional şi situaţia profesional-financiară 6. Care este cel mai înalt nivel de şcolarizare pe care l-aţi absolvit? (încercuiţi un singur număr) 8 clase sau mai puţin ................................. 1 câteva clase de liceu ................................. 2 diplomă de abolvire a unei şcoli profesionale ......... 3 diplomă de absolvire a liceului şi bacalaureat ........ 4 şcoală postliceală sau câţiva ani de facultate ........ 5 diplomă de absolvire a unei facultăţi ................. 6 doctorat .............................................. 7 7. În ultimele 12 luni, câte luni aţi lucrat cu salariu cel puţin 15 ore pe săptămână? ............................... (încercuiţi un singur număr) mai puţin de 1 lună ..................... 1 1-3 luni ................................ 2 4-6 luni ................................ 3 7-9 luni ................................ 4 10-12 luni .............................. 5 8. În ultimele 4 săptămâni.................... (încercuiţi un singur număr) aţi lucrat cu normă întreagă .......................... 1 aţi lucrat cu jumătate de normă ....................... 2 aţi fost şomer, sau fără lucru ........................ 3 aţi fost pensionar de vârstă .......................... 4 aţi fost pensionar de boală ........................... 5 aţi urmat o şcoală .................................... 6 aţi întreţinut casa/gospodăria/lucru la domiciliu ..... 7 nici una dintre cele menţionate ....................... 8 9. În prezent sunteţi capabil să munciţi: (încercuiţi un număr pe fiecare rând) 10. Punându-vă la socoteală şi pe Dvs., câte persoane depind în cea mai mare parte de Dvs. din punct de vedere financiar? număr de persoane .....................
\n
11.Care a fost venitul total lunar brut (din toate sursele) al familiei Dvs. în anul 2003 (vă rugăm să socotiţi venitul Dvs., al partenerului de viaţă şi al tuturor persoanelor care fac parte din familie şi cu care locuiţi împreună)? (Vă reamintim că răspunsurile Dvs. sunt confidenţiale) (încercuiţi un singur număr) mai puţin de 2 000 000 lei .................... 1 între 2 000 000 - 3 000 000 lei ............... 2 între 3 000 000 - 5 000 000 lei ............... 3 între 5 000 000 - 10 000 000 lei .............. 4 între 10 000 000 - 20 000 000 lei ............. 5 mai mult de 20 000 000 lei .................... 6 nu ştiu ....................................... 7 C. Situaţia familială şi socială 12. Sunteţi căsătorit în prezent? (încercuiţi un singur număr) nu .............................................. 1 da .............................................. 2 13. În prezent locuiţi într-un azil sau altă instituţie socială de îngrijire? (Aceasta nu include situaţia în care locuiţi împreună cu alţi membri ai familiei care au grijă de Dvs.) (încercuiţi un singur număr) nu ............................................... 1 da .................. 2 -> treceţi la întrebarea ...
\n
14.Câte persoane locuiesc împreună cu Dvs. în acelaşi apartament? (Vă rugăm să vă puneţi la socoteală pe Dvs., precum şi toţi adulţii şi copiii mari sau mici care locuiesc împreună cu Dvs. ca membri ai familiei) număr de persoane ..........................................
\n
15.Care dintre următoarele persoane locuiesc împreună cu Dvs.? (încercuiţi tot ceea ce se potriveşte) locuiesc singur ............................................ 1 soţul / soţia sau altcineva la fel de important ............ 2 alte rude .................................................. 3 alte persoane care nu-mi sunt rude ......................... 4 D. Istoricul bolii renale 16. De cât timp aţi fost diagnosticat cu o boală de rinichi ? (încercuiţi un singur număr) mai puţin de 6 luni ...................... 1 între 6 luni şi 2 ani .................... 2 între 2 şi 6 ani ......................... 3 între 6 şi 10 ani ........................ 4 10 ani sau mai mult ...................... 5 17. Care a fost cauza bolii Dvs. de rinichi ? (încercuiţi mai multe numere dacă este cazul) nu ştiu .................................. 1 hipertensiune ............................ 2 diabet ................................... 3 glomerulonefrită cronică ................. 5 pielonefrită cronică ..................... 6 polichistoză renală ...................... 4 altceva .................................. 7 (ce anume?) ................................
\n
18.De cât timp aţi fost diagnosticat cu insuficienţă renală cronică ? (încercuiţi un singur număr) mai puţin de 6 luni ...................... 1 între 6 luni şi 2 ani .................... 2 între 2 şi 6 ani ......................... 3 între 6 şi 10 ani ........................ 4 10 ani sau mai mult ...................... 5 19. De cât timp faceţi tratament prin dializă ? (încercuiţi un singur număr) mai puţin de 30 zile ..................... 1 între 30 zile şi 6 luni .................. 2 între 6 luni şi 1 an...................... 3 între 1 an şi 2 ani ...................... 4 între 2 şi 6 ani ......................... 5 între 6 şi 10 ani ........................ 6 10 ani sau mai mult ...................... 7 20. Ce afecţiuni asociate insuficienţei renale cronice aţi prezentat în momentul iniţierii dializei ?
\n
Nici una ................................. 1 Cardiace ................................. 2 Hipertensiune arterială .................. 3 Boli vasculare ........................... 4 Diabet zaharat ........................... 5 Infecţii ................................. 6 Hepatite ................................. 7 Sângerări ................................ 8 Digestive ................................ 9 Alte (specificaţi) ...................... 10 Nu ştiu ................................. 11 21. Creatinina sau clearance-ul la creainină în momentul introducerii TSFR 21a.Creatinina ............ mg/dL 21b. Clearance-ul la creatinină ....... mL/min 22. Ce boli asociate insuficenţei renale cronice prezentaţi în momentul de faţă ?
\n
Nici una ................................. 1 Cardiace ................................. 2 Hipertensiune arterială .................. 3 Boli vasculare ........................... 4 Diabet zaharat ........................... 5 Infecţii ................................. 6 Hepatite ................................. 7 Sângerări ................................ 8 Digestive ................................ 9 Alte (specificaţi) ...................... 10 Nu ştiu ................................. 11 E. Istoricul terapiei de substituţie a funcţiilor renale Ne interesează tipurile de tratament făcute pentru boala Dvs. de rinichi.
\n
23.Aţi făcut vreodată hemodializă? (Hemodializa este o metodă de purificare a sângelui cu ajutorul unui aparat, care se efectuează la un centru de dializă sau la spital.) (încercuiţi un singur număr) nu .................. 1 -> treceţi la întrebarea 23 da .................. 2 -> treceţi la întrebarea 22a 22a. Când aţi început tratamentul prin hemodializă? În cazul în care tratamentul prin hemodializă a fost vreodată întrerupt, vă rugăm să specificaţi data începerii ultimei perioade continue de hemodializă. ___________ / ___________ / ____________ ziua luna anul 22b. A fost întreruptă această ultimă perioadă continuă? (încercuiţi un singur număr) nu .................. 1 -> treceţi la întrebarea 23 da .................. 2 -> treceţi la întrebarea 22c 26c. Când a fost întrerupt (de când nu mai faceţi hemodializă) ? ___________ / ___________ / ____________ ziua luna anul 24. Aţi făcut vreodată dializă peritoneală? (Dializa peritoneală este o metodă de purificare a sângelui prin cavitatea abdominală şi de obicei se face acasă.) (încercuiţi un singur număr) nu .................. 1 -> treceţi la întrebarea 24 da .................. 2 -> treceţi la întrebarea 27a 23a. Când aţi început dializa peritoneală? În cazul în care tratamentul prin dializă peritoneală a fost vreodată întrerupt, vă rugăm să specificaţi data începerii ultimei perioade continue de dializă peritoneală. ___________ / ___________ / ____________ ziua luna anul 23b. A fost întrerupt ă această ultimă perioadă continuă? (încercuiţi un singur număr) nu .................. 1 -> treceţi la întrebarea 24 da .................. 2 -> treceţi la întrebarea 23c 23c. Când a fost întrerupt (de când nu mai faceţi dializă peritoneală)? ___________ / ___________ / ____________ ziua luna anul 25. Aţi efectuat vreodată un transplant de rinichi ? (încercuiţi un singur număr) nu .................. 1 -> treceţi la întrebarea 25 da .................. 2 -> treceţi la întrebarea 24a 24a. Când aţi primit ultimul transplant ? ___________ / ___________ / ____________ ziua luna anul 24b. Cât timp a supravieţuit acest transplant ? (încercuiţi un singur număr) mai puţin de 30 zile ..................... 1 între 30 zile şi 6 luni .................. 2 între 6 luni şi 1 an ..................... 3 între 1 şi 2 ani ......................... 4 între 2 şi 6 ani ......................... 5 între 6 şi 10 ani ........................ 6 mai mult de 10 ani ....................... 7 24c. De câte ori aţi fost transplantat ? număr de transplanturi ....................
\n
26.De cât timp faceţi dializă la acest centru ? (încercuiţi un singur număr) aceasta este prima dată .................. 1 de mai puţin de 6 luni ................... 2 între 7-12 luni .......................... 3 între 13-24 luni ......................... 4 de mai mult de 24 luni ................... 5 27. Luaţi în prezent în mod regulat (cel puţin 4 zile pe săptămână) medicamente prescrise de medicul Dvs. curant? Vă rugăm să nu luaţi în calcul şi medicamentele eliberate fără prescripţie medicală (ca aspirina sau antiacidele). (încercuiţi un singur număr) Nu ................ 2 -> treceţi la întrebarea 24 Da ............................................ 1 23a. Câte tipuri de medicamente luaţi în prezent?
\n
Număr de medicamente prescrise de medicul Dvs. ..........................
\n
28.În ultimele 6 luni, câte zile în total aţi fost internat într-un spital (oricare)? Dacă nu aţi fost internat nici o zi, vă rugăm să scrieţi 000.
\n
Număr de zile ...................................
\n
29.În ultimele 6 luni, câte zile aţi primit îngrijiri medicale într-un spital, dar fără a fi internat (aţi venit acasă în aceeaşi zi)? Dacă nu aţi primit îngrijiri medicale în această perioadă, vă rugăm să scrieţi 000.
\n
Număr de zile ......................
\n
Ne interesează modul în care aţi înţeles principiile terapiei de substituţie a funcţiilor renale+ 30. Ce înseamnă Kt/V ? răspuns corect .............................. 1 răspuns parţial corect ...................... 2 nu ştiu ..................................... 3 nu mă interesează ........................... 4 ---------- + Pacientul răspunde în faţa cadrului medical 31. De ce este importantă greutatea cu care veniţi între două dialize ? răspuns corect .............................. 1 răspuns parţial corect ...................... 2 nu ştiu ..................................... 3 nu mă interesează ........................... 4 F. Corectitudinea tratamentului 32. De la începerea dializei, de câte ori aţi discutat cu un nutriţionist ? (încercuiţi un număr pe fiecare rând) niciodată ........................................... 1 o singură dată ...................................... 2 de multe ori ........................................ 3 sunt în contact permanent cu un nutriţionist......... 4 33. De la începerea dializei, de câte ori aţi discutat cu un psiholog ? (încercuiţi un număr pe fiecare rând) niciodată ........................................... 1 o singură dată ...................................... 2 de multe ori ........................................ 3 sunt în contact permanent cu un nutriţionist......... 4 34. Cât de des sunteţi consultat de medicul Dvs. ? (încercuiţi un număr pe fiecare rând) foarte rar .......................................... 1 o dată pe lună ...................................... 2 la două-trei săptămâni .............................. 3 o dată pe săptămână ................................. 3 la fiecare şedinţă de dializă ....................... 4 35. Aţi discutat cu medicul Dvs. posibilitatea efectuării unui transplant renal? (încercuiţi un număr pe fiecare rând) da .................................................. 1 nu .................................................. 2 nu ştiu sigur ....................................... 3 36. Aţi fost evaluat pentru un transplant renal? (încercuiţi un număr pe fiecare rând) da .................................................. 1 nu .................................................. 2 nu ştiu sigur ....................................... 3 37. Sunteţi în prezent pe o listă de aşteptare pentru un transplant renal? (încercuiţi un număr pe fiecare rând) da .................................................. 1 nu .................................................. 2 nu ştiu sigur ....................................... 3 G. Obiceiuri 38. Menţinerea condiţiei fizice este importantă pentru Dvs ?
\n
deloc ............................................... 1 nu prea importantă .................................. 2 destul de importantă ................................ 3 foarte importantă ................................... 4 39. Ce faceţi pentru a vă menţine într-o condiţie fizică bună ? nimic ............................................... 1 destul de puţine .................................... 2 exerciţii fizice regulate ........................... 2 40. Care credeţi că ar fi efectele exerciţiilor fizice asupra vieţii Dvs ? nu mă interesează ................................... 1 probabil favorabile ................................. 2 favorabile .......................................... 3 41. Care este frecvenţa cu care practicaţi exerciţiile fizice ? zilnic sau aproape zilnic ........................... 1 de 4-5 ori pe săptămână ............................. 2 de 2-3 ori pe săptămână ............................. 3 o dată pe săptămână ................................. 4 mai puţin de o dată pe săptămână .................... 5 aproape niciodată sau niciodată ..................... 6 42. Sunteţi fumător ? activ >20 ţigări/zi ................................. 1 activ 10-20 ţigări/zi ............................... 2 fost fumător ............................... pachete-an nefumător ........................................... 4 43. Consumaţi alcool ? consumul mediu în ultimele 4 săptămâni .............. mL etanol H. Altele 44. V-a ajutat cineva să completaţi acest chestionar? (încercuiţi un singur număr) nu .................................................. 1 da .................................................. 2 48a. Dacă v-a ajutat cineva, vă rugăm să precizaţi în ce fel v-a ajutat? da nu a. v-a citit cineva toate întrebările sau o parte din ele? ...... 1 .... 2 b. completat cineva chestionarul în funcţie de răspunsurile Dvs.? ........................................................ 1 .... 2 45. Care este data de astăzi? ____________ / ___________ / ___________ ziua luna anul 46. Cam câte minute v-a luat să completaţi acest chestionar? minute .................................................
\n
VĂ MULŢUMIM PENTRU PARTICIPAREA DVS. LA ACEST STUDIU.
\n
VĂ RUGĂM SĂ ÎNAPOIAŢI ACEST CHESTIONAR PERSOANEI CARE VI L-A ÎNMÂNAT !
\n
Anexa 7 Fişă de evaluare psihosocială a pacientului dializat ────────────────────────────────────────────────────────────────── Centrul de dializă A. Date demografice ────────────────────────────────────────────────────────────────── Numele şi prenumele Sexul ........................................ ____ 1. masculin 2. feminin Data naşterii _____/_____/_____/ Domiciliul.......................................... ____ 1. urban 2. rural Etnia ................................................ ____ 1. român 2. maghiar 3. german 4. ţigan 5. evreu 6. altele Religia............................................... ____ 1. ortodox 2. catolic 3. protestant 4. alta (specificaţi) 5. ateu Practicant activ al religiei ...................... ____ 1. nu 2. ocazional 3. frecvent B. Nivel educaţional şi situaţia profesional-financiară Studii............................................ _____ 1. 8 clase sau mai puţin 2. câteva clase de liceu 3. diplomă de absolvire a unei şcoli profesionale 4. diplomă de absolvire a liceului şi bacalaureat 5. scoală postliceală sau cîţiva ani de facultate 6. diplomă de absolvire a unei facultăţi 7. doctorat Nivelul ocupaţional în prezent ................ _____ 1. angajat cu normă întreagă 2. angajat cu jumătate de normă 3. pensionar de vârstă 4. pensionar de boală 5. urmează o şcoală 6. întreţine casa / gospodăria 7. altele (specificaţi) Ocupaţia principala pre-IRCT ________________ Estimarea venitului lunar al familiei ..... _____ (se va lua în calcul venitul pacientului, al partenerului de viaţă şi al tuturor persoanelor care fac parte din familie şi cu care locuieşte) 1. mai puţin de 200 RON 2. între 200 - 500 RON 3. între 500 -1000 RON 4. mai mult de 1000 RON C. Situaţia familială şi socială Stare civilă ..................................... _____ 1. căsătorit 2. necăsătorit 3. recăsătorit 4. divorţat 5. separat 6. văduv Locuieşte singur ..................................... _____ 1. nu 2. da Dacă \"nu\", specificaţi identitatea persoanelor cu care imparte locuinţa _______________________________________________ Persoana semnificativă pentru pacient _______________________________________________ (pe cine se bazează pacientul pentru suportul emoţional: numele, relaţia) Copii ............................................... _____ 1. da, minori 2. da, majori 3. şi/şi 4. nu Sex, vîrstă, stare civilă _______________________________________________ _______________________________________________ _______________________________________________ Informaţii despre părinţi (vîrstă, stare de sănătate) _______________________________________________
\n
Nr. fraţilor..............................................
\n
D. Istoricul bolii renale Diagnosticat cu IRC - data ___/___/___/ Boala renală de bază ________________________ Tratament şi controale regulate pre-dializă ____ 1. da 2. nu (cauze externe) 3. nu (cauze ce ţin de pacient) Pentru 2 şi 3, explicaţi _____________________________________________________ Data iniţierii TSFR ___/___/___/ Iniţierea HD ..........................................._____ 1. pe fistulă 2. pe cateter Comorbidităţi..........................................______ 1. nici una 2. cardiace 3. diabet 4. altele (specificaţi) Diureza............................................. _____ 1. absentă 2. prezentă Cantitatea (în ziua fără dializă) ______________________ E. Istoricul terapiei de substituţie a funcţiilor renale Pentru pacienţii hemodializaţi Aţi făcut vreodată dializă peritoneală? ......................______ 1. nu 2. da Perioada: de la _______ / _______ până la _______ / _______ luna anul luna anul Pentru pacienţii dializaţi peritoneal Aţi făcut vreodată hemodializă ................................................______ _ 1. nu 2. da Perioada: de la _______ / _______ până la _______ / _______ luna anul luna anul Pentru toţi pacienţii Aţi efectuat vreodată un transplant de rinichi? .............______ 1. nu 2. da De câte ori aţi fost transplantat? .........................._______ Când aţi primit ultimul transplant ? _______ / ______ /_______/ Cât timp a supravieţuit acest ultim transplant ? ............._______ F. Obiceiuri Cît de ocupat sunteţi pe parcursul unei zile? foarte ocupat ........................................................... 1 destul de ocupat ................................................. 2 moderat .......................................................... 3 puţine activităţi ................................................ 4 inactiv .......................................................... 5 Care este frecvenţa cu care practicaţi exerciţiile fizice (în timpul liber)? zilnic sau aproape zilnic .................................... 1 de 4-5 ori pe săptămână ...................................... 2 de 2-3 ori pe săptămână ...................................... 3 o dată pe săptămână .......................................... 4 mai puţin de o dată pe săptămână ............................. 5 aproape niciodată sau niciodată .............................. 6 Sunteţi fumător ? activ >20 ţigări/zi .......................................... 1 fost fumător ................................................. 2 nefumător .................................................... 3 Consumaţi alcool?
\n
da, frecvent (zilnic) ........................................ 1 da, ocazional (săptămânal) ................................... 2 da, rar (lunar) .............................................. 3 nu ........................................................... 4 Hobby-uri ___________________________________________________________________________ G. Evaluarea psihologică (examenul funcţiilor cognitive, evaluarea personalităţii şi a stilului de coping) Metode şi instrumente utilizate:
\n
Rezultate:
\n
Sănătatea şi calitatea vieţii Kidney Disease and Quality of Life^TM Short Form (KDQOL-SF^TM 1.3) Acest studiu investighează punctul dumneavoastră de vedere asupra propriei sănătăţi. Informaţiile obţinute ne vor permite să înţelegem cum vă simţiţi şi în ce măsură sunteţi capabili să vă îndepliniţi activităţile de zi cu zi.
\n
Vă mulţumim pentru că aţi acceptat să răspundeţi la aceste întrebări! ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Kidney Disease and Quality of Life^TM Short Form (KDQOL-SF^TM) Versiunea în limba română 1.3 Copyright (c) 1993, 1994, 1995 by RAND and the University of Arizona Întrebările 1-11 aparţin Societăţii Române de Nefrologie pentru SF-36 Health Survey în versiune română.
\n
Reproduse cu permisiunea New England Medical Center. Copyright 1993 New England Medical Center.
\n
Studiul Calităţii vieţii la pacienţii dializaţi Care este scopul acestui studiu?
\n
Acest studiu se realizează în colaborare de către medicii din dializă şi pacienţii lor. Scopul său este evaluarea calităţii vieţii pacienţilor cu boli renale.
\n
Cum trebuie răspuns Vă rugăm să completaţi un chestionar privitor la starea Dv. de sănătate, la cum vă simţiţi şi cum percepeţi mediul în care trăiţi.
\n
Vă rugăm să răspundeţi la toate întrebările bifând cifra corespunzătoare răspunsului ales. Dacă nu ştiţi prea bine cum să răspundeţi, alegeţi răspunsul cel mai apropiat de situaţia Dvs..
\n
Confidenţialitatea asupra informaţiilor Confidenţialitatea răspunsurilor este foarte importantă pentru noi. Nu trebuie să vă scrieţi numele pe chestionarul completat. Orice informaţie care ar putea permite identificarea Dv. va fi tratată ca fiind strict confidenţială. În acest sens, după completare, chestionarul va fi închis în plic şi nu va fi desfăcut decât în momentul analizării lui, proces ce va avea loc în alt centru decât cel în care efectuaţi dializa. Chestionarul Dv. va fi amestecat cu cele ale altor participanţi la studiu, în momentul redactării raportului privind rezultatele studiului. Informaţiile primite vor fi utilizate exclusiv în cadrul acestui studiu şi nu vor fi făcute publice în alte scopuri fără consimţământul Dvs.
\n
Ce beneficii voi avea participând la studiu?
\n
Răspunsurile Dvs. ne vor ajuta să înţelegem cum resimţiţi îngrijirile ce vă sunt acordate, precum şi ce impact au acestea asupra stării de sănătate a pacienţilor. Ele ne vor permite să apreciem calitatea îngrijirilor ce vă sunt acordate.
\n
Sunt obligat să particip?
\n
Nu sunteţi obligat să răspundeţi la chestionar şi puteţi chiar refuza să răspundeţi la orice întrebare. Îngrijirea medicală nu va fi influenţată de acordul Dv. de a participa la acest studiu.
\n
Sănătatea dumneavoastră Acest chestionar include o gamă largă de întrebări asupra sănătăţii şi vieţii Dvs. Ne interesează ce părere aveţi despre fiecare din aceste probleme.
\n
1.În general, aţi putea spune că sănătatea Dvs. este: (bifaţi o singură căsuţă, cea care descrie cel mai bine situaţia Dvs. - [x]) 2. Comparativ cu un an în urmă, cum aţi aprecia în general sănătatea Dvs. în clipa de faţă?
\n
3.Următoarele întrebări se referă la activităţile pe care Dvs. le-aţi putea desfăşura de-a lungul unei zile obişnuite. Sănătatea Dvs. de acum vă împiedică în efectuarea acestor activităţi? Dacă da, cât de mult? (bifaţi o singură căsuţă de pe fiecare rând - [x]) 4. În ultimele 4 săptămâni, aţi avut vreuna din următoarele probleme în munca sau activităţile Dvs. zilnice ca urmare a stării Dvs. de sănătate fizică?
\n
5.În ultimele 4 săptămâni, aţi avut vreuna din următoarele probleme în munca sau activităţile Dvs. zilnice ca urmare a unor probleme emoţionale (cum ar fi deprimare sau nelinişte)?
\n
6.În ultimele 4 săptămâni în ce măsură starea Dvs. de sănătatea fizică sau problemele emoţionale au afectat activităţile Dvs. sociale obişnuite legate de familie, prieteni, vecini sau alte persoane?
\n
7.Cât de tare aţi simţit dureri corporale în ultimele 4 săptămâni?
\n
8.În ultimele 4 săptămâni, cât de mult a influenţat durerea resimţită munca Dvs. obişnuită (atât munca în afara casei cât şi activităţile casnice)?
\n
9.Aceste întrebări se referă la felul în care v-aţi simţit şi la lucrurile care vi s-au întâmplat în ultimele 4 săptămâni. La fiecare întrebare vă rugăm să alegeţi răspunsul care se apropie cel mai mult de felul în care v-aţi simţit.
\n
Cât de mult timp pe parcursul ultimelor 4 săptămâni ...
\n
10.Cât de mult timp în ultimele 4 săptămâni, sănătatea Dvs. fizică sau problemele emoţionale v-au influenţat activităţile Dvs. sociale (de exemplu întâlniri cu prietenii, rudele, etc) 11. Vă rugăm să alegeţi răspunsul care descrie cel mai bine cât de adevărată sau falsă este pentru Dvs. fiecare dintre următoarele afirmaţii?
\n
Boala dumneavoastră de rinichi 12. În ceea ce vă priveşte, cât de adevărată sau falsă este fiecare din următoarele afirmaţii?
\n
13.Aceste întrebări se referă la felul în care v-aţi simţit şi la lucrurile care vi s-au întâmplat în ultimele 4 săptămâni. La fiecare întrebare vă rugăm să alegeţi răspunsul care se apropie cel mai mult de felul în care v-aţi simţit.
\n
Cât de mult timp pe parcursul ultimelor 4 săptămâni ...
\n
14.În ultimele 4 săptămâni, în ce măsură v-a deranjat fiecare din următoarele?
\n
Efectele bolii de rinichi asupra vieţii dvs. zilnice 15. Unii oameni sunt deranjaţi de efectele bolii de rinichi asupra vieţii lor zilnice, pe când alţii nu sunt. În ce măsură vă deranjează pe Dvs. fiecare din următoarele consecinţe ale bolii de rinichi?
\n
Următoarele 3 întrebări sunt personale şi se referă la activitatea Dvs. sexuală, însă răspunsurile Dvs. sunt importante pentru înţelegerea influenţei bolii de rinichi asupra vieţii oamenilor.
\n
16.Aţi avut activitatea sexuală în ultimele 4 săpămâni (încercuiţi un singur număr)?
\n
Nu .............. 1 → Dacă nu, treceţi la întrebarea 17 Da .............. 2 În ce măsură aţi avut probleme cu fiecare dintre următoarele în ultimele 4 săptămâni?
\n
17.Pentru următoarea întrebare, vă rugăm să vă apreciaţi somnul utilizând o scală de la 0 (reprezentând \"foarte prost\") la 10 (reprezentând \"foarte bun\").
\n
Dacă consideraţi că somnul Dvs. se situează la mijloc între \"foarte prost\" şi \"foarte bun\", vă rugăm să încercuiţi 5. Dacă credeţi că somnul Dvs. este mai bun cu un nivel decât 5, atunci încercuiţi 6. Dacă credeţi că somnul Dvs. este cu un nivel mai prost decât 5, atunci încercuiţi 4, şi aşa mai departe.
\n
Pe o scală de la 0 la 10, cum aţi aprecia somnul Dvs. în general? (bifaţi o singură căsuţă - [x]) 18. Cât de des în timpul ultimelor 4 săptămâni vi s-a întâmplat să...
\n
19.În ceea ce priveşte familia şi prietenii Ds., cât de mulţumit sunteţi de...
\n
20.În ultimele 4 săptămâni aţi avut o muncă plătită?
\n
21.Sănătatea Dvs. vă împiedică să aveţi o muncă plătită?
\n
22.În general, cum apreciaţi sănătatea Dvs.?
\n
Gradul în care vă satisface îngrijirea medicală 23. Gândiţi-vă la îngrijirea medicală pe care o primiţi la dializă. Cât de mulţumit sunteţi de amabilitatea şi interesul manifestate de personalul de îngrijire faţă de Dvs. ca persoană?
\n
24.Cât de adevărată sau falsă este pentru Dvs. fiecare dintre următoarele afirmaţii?
\n
Vă mulţumim pentru completarea chestionarului. -------