{"html": "<div class=\"lf-doc\"><p class=\"lf-p\">│ │ │IVb. Cu afectarea predominantă a musculaturii orofa- │ │ │ │ringiene şi/sau respiratorii, cu afectare mai mică │ │ │ │sau egală a membrelor şi/sau a musculaturii axiale │ │ │ │Clasa V │ │ │ │Definită prin necesitatea intubaţiei, cu/fără venti- │ │ │ │laţie mecanică, cu excepţia cazurilor unde aceasta │ │ │ │este folosită pentru tratamentul postoperator de │ │ │ │rutină. Alimentarea pe tub fără intubare plasează │ │ │ │pacientul în clasa IVb. │ └──────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ 5. Evaluare grad de handicap în malformaţii musculare*) ---------- Notă ... *) Se referă la persoane cu anomalii şi malformaţii congenitale sau contractate precoce (copilărie - adolescenţă), de exemplu: hipertrofii, redori, refracţii musculare mutilante, care împiedică statica şi locomoţia. ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Teste biometrice şi musculare │ │ │Dinamometrie pentru aprecierea forţei musculare - în │ │ │funcţie de localizare şi tipul de sechelă │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, SOS etc. │ ├──────────┬───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Încadrarea în grad de handicap se realizează în │ │MEDIE │MEDIU │funcţie de limitarea sau pierderea capacităţii de │ ├──────────┼───────────┤realizare a staticii, mobilităţii sau/şi a │ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │gestualităţii. │ │ACCENTUATĂ│ACCENTUAT │Evaluare în conformitate cu criteriile stabilite │ ├──────────┼───────────┤pentru persoanele cu miopatii. │ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │ │ │GRAVĂ │GRAV │ │ └──────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ ┌──────────┬───────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională │Sprijin pentru asigurarea unui │ │MEDIU │cu evitarea celor care necesită│loc de muncă fără efort fizic │ │ │mişcări cu viteză şi precizie │mare, deplasări posturale prelun-│ │ │şi deplasări posturale │gite sau, eventual, pentru │ │ │prelungite. │schimbarea locului de muncă │ │ │Sunt contraindicate activită- │ │ │ │ţile care impun fineţe, repere │ │ │ │mici, ritm impus. │ │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Activităţi cu efort fizic neîn-│Participare în cazul asigurării │ │ACCENTUAT │semnat, în postură predominant │unui loc de muncă accesibil, fără│</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │şezând, care nu necesită fine- │efort fizic de intensitate mare │ │ │ţe, viteză, complexitate şi │şi medie, ortostatism prelungit, │ │ │alternanţă gestuală. De exem- │deplasări posturale, care să ne- │ │ │plu: munci de birou pentru cei │cesite suprasolicitare gestuală. │ │ │cu pregătire superioară sau │Recomandare de evitare a efortu- │ │ │medie. │rilor fizice mari. Adaptarea │ │ │ │locului de muncă prin utilizarea │ │ │ │sistemelor mecanice de manipulare│ │ │ │a greutăţilor, montarea sisteme- │ │ │ │lor de susţinere a mâinii pentru │ │ │ │a evita oboseala musculară. │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Au pierdută total sau parţial │În funcţie de rezultatul evaluă- │ │GRAV │capacitatea de autoservire, │rii complexe, persoana poate fi │ │ │autogospodărire şi │încadrată în grad de handicap │ │ │autoîngrijire. │grav cu asistent personal, în │ │ │ │situaţia în care are pierdută │ │ │ │total capacitatea de autoservire,│ │ │ │autoîngrijire şi autogospodărire │ │ │ │şi necesită sprijin permanent sau│ │ │ │grav fără asistent personal, │ │ │ │atunci când necesită sprijin │ │ │ │parţial pentru unele activităţi │ │ │ │cotidiene. │ │ │ │Sprijin pentru asigurarea unor │ │ │ │mijloace de deplasare (cadru, │ │ │ │fotoliu rulant, cărucior) │ └──────────┴───────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ V. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor de control al comportamentului motor în vederea încadrării în grad de handicap Cele mai multe afecţiuni cuprinse în acest capitol se referă la boli determinate de leziuni de orice etiologie (neurodegenerative, neurochimice - disfuncţie sinaptică, vasculară, metabolică, inflamatorie, demielinizantă, tumorală, infecţioasă, imunologică ş.a.) care produc disfuncţii sinaptice/leziuni la nivelul ganglionilor bazali (putamen, nc. caudat, globus pallidus, nuclei talamici, nc. subtalamic, substanţă neagră mezencefalică) şi circuitelor lor cortico-subcorticale şi cu alte structuri din trunchiul cerebral şi cerebel. Există un foarte mare număr de astfel de afecţiuni, dintre care cel mai frecvent întâlnite în populaţia generală sunt cele de mai jos. ---------- Notă ... *) Nu sunt excluse din acest capitol afecţiunile neurologice mai rare care corespund descrierii de mai sus, dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Sindroamele extrapiramidale, de cauze diverse: neurodegenerative, metabolice, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale ş.a. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ şi se încadrează în sindroamele de \"parkinsonism atipic\" (boală difuză cu corpi Lewy, atrofia multisistem, paralizia supranucleară progresivă, degenerescenţă cortico-bazală ş.a.) adesea asociate şi cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescenţe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Boala Parkinson - a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă în populaţia generală; 16 forme cunoscute în prezent ca având determinism genetic de tip mendelian, marea majoritate având un caracter sporadic (b. Parkinson idiopatică). Se manifestă clinic prin semne şi simptome motorii care în timp pot deveni foarte invalidante, producând handicap major, şi semne şi simptome nonmotorii: tulburări de somn, neurocognitive - cu formă extremă demenţă din boala Parkinson, vegetative, psihiatrice (afective, psihotice), senzitive, hiposmie, fatigabilitate ş.a. Simptomatologia nonmotorie poate contribui la accentuarea sau determinarea invalidităţii produse de boala, mai ales în stadiile avansate de boală. Tratamentul actual este simptomatic (medical şi/sau chirurgical) - bazat pe stimularea dopaminergică în SNC, dar care produce o serie de efecte secundare uneori invalidante ele însele. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">c)</span>Boala Huntington - boală genetică ereditară cu transmisie mendeliană de tip autozomal dominant cu penetranţă mare, cu debut clinic de regulă în decadele a 3-a - a 4-a, ceea ce nu exclude posibilitatea debutului şi la vârste mai tinere (b. Huntington - forma juvenilă) sau mai înaintate. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Tulburări clinice progresive cu debut insidios şi agravare cronic progresivă şi ireversibilă, manifestate în plan motor, neurocognitiv şi comportamental; manifestările motorii se caracterizează prin mişcări coreo-atetozice, distonice şi tulburări de tonus muscular (cel mai caracteristic de tip hipotonie, dar în formele juvenile, precum şi în stadiile avansate ale bolii sunt de tip rigiditate) care invalidează progresiv până la imobilizare definitivă la pat; tulburările neurocognitive se însoţesc de regulă de tulburări depresive (uneori cu risc de suicid) şi tulburări comportamentale, au o evoluţie progresivă până la stadiul de demenţă severă.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">d)</span>Boala Wilson - degenerescenţă hepato-lenticulară (sindromul de panstriat cu ataxie, coreeo-atetoză cu afectarea posturii şi gestualităţii). ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Afecţiune metabolică cu determinare genetică cu transmitere mendeliană de tip autozomal-recesiv, caracterizată prin acumularea de cupru în SNC, ficat, cornee, rinichi, cord, pancreas şi alte ţesuturi. Leziunile neurologice determină tulburări severe şi invalidante de control al comportamentului motor cu rigiditate, tremor important accentuat la mişcările voluntare (tremor de acţiune), distonii severe care în cazuri grave determină posturi distonice grave, distorsionante extrem de dureroase.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">e)</span>Sindromul Prader-Willi (SPW) - disfuncţie neuro-comportamentală care rezultă din anomalia cromozomului 15.SPW determină în mod caracteristic tonus muscular scăzut, statură mică, dacă nu este tratată cu hormoni de creştere, deficienţe cognitive, dezvoltare sexuală incompletă, tulburări de comportament, senzaţie cronică de foame, care, cuplată cu un metabolism cu consum mai puţin de calorii decât cel normal, poate duce la alimentaţie excesivă şi obezitate. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">La naştere copilul prezintă greutate mică faţă de durata gestaţiei, hipotonie, dificultate la supt din cauza musculaturii slabe (\"eşec în dezvoltare corespunzătoare\"). În al doilea stadiu (\"dezvoltare exagerată\") cu început între vârsta de 2-3 ani apare apetit crescut, tulburări în controlul greutăţii, întârzierea dezvoltării motorii şi tulburări de comportament.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru diagnosticarea Sindromului Prader Willi există criterii minore şi majore, iar diagnosticul clinic se stabileşte pentru copiii sub 3 ani, când scorul clinic este de 5 puncte, dintre care 4 trebuie să fie aduse de criteriile majore.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru indivizii mai mari de 3 ani sunt necesare 8 puncte pentru diagnostic, dintre care cel puţin 5 trebuie să fie contribuţia criteriilor majore.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">a)</span>Diagnosticul clinic ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Criteriile de diagnostic clinic ale sindromului Prader-Willi au fost stabilite în 1993 (Holm şi colab., 1993) şi s-au dovedit a fi corecte (Gunay-Aygun şi colab. 2001).</p>\n<p class=\"lf-p\">Tabelul 3. Criteriile de diagnostic ale lui Holm (1993) ┌─────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐ │Criterii majore │1. Hipotonie în perioada de nou-născut şi sugar cu supt │ │1c = 1p │deficitar, care scade în intensitate cu vârsta; │ │ │2. Dificultăţi de alimentare şi creştere în greutate defi-│ │ │citară în perioada de sugar, necesitând alimentare │ │ │asistată. │ │ │3. Debutul creşterii bruşte în greutate între vârsta de │ │ │12 luni şi 6 ani, determinând în general obezitate │ │ │centrală. │ │ │4. Hiperfagie. │ │ │5. Trăsături faciale caracteristice: dolicocefalie în │ │ │perioada de sugar, diametrul bifrontal îngust, fante pal- │ │ │pebrale migdalate, gură mică cu buză superioară subţire, │ │ │comisuri bucale coborâte (mai mult de 3). │ │ │6. Hipogonadism, dependent de vârstă şi sex, manifestat │ │ │astfel (oricare din elemente): │ │ │- hipoplazie genitală: labii mici şi clitorisul de dimen- │ │ │siuni reduse la fetiţe, scrot hipoplazic, micropenis şi │ │ │criptorhidie la băieţi; │ │ │- pubertate întârziată (după 16 ani) şi incomplet insta- │ │ │lată, infertilitate. │ │ │7. Dezvoltare întârziată/retard mintal uşor sau moderat/ │ │ │dificultăţi de învăţare │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤ │Criterii minore │1. Mişcări fetale reduse şi letargie infantilă care se │ │1c = 1/2 p │îmbunătăţesc cu vârsta. │ │ │2. Comportament specific, incluzând crize istericale, │ │ │reacţii violente, încăpăţânare, atitudine manipulatoare şi│ │ │tendinţe obsesiv-compulsive, opoziţie, rigiditate, posesi-│ │ │vitate, furt, minciună (cel puţin 5). │ │ │3. Perturbări ale somnului/apnee de somn. │ │ │4. Statură mai scundă decât membrii familiei până la │ │ │vârsta de 15 ani. │ │ │5. Hipopigmentarea pielii. │ │ │6. Mâini şi picioare mici în comparaţie cu înălţimea │ │ │vârstei. │ │ │7. Mâini înguste, lipsind incizura ulnară. │ │ │8. Strabism convergent şi miopie. │ │ │9. Salivă vâscoasă. │ │ │10. Dificultăţi în articularea cuvintelor. │ │ │11. Ciupire compulsivă a pielii. │ ├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤ │Semne adiţionale │a) Prag crescut la durere; │ │ │b) Reflex de vomă diminuat; │ │ │c) Scolioză sau cifoză; │ │ │d) Adrenarhă precoce; │ │ │e) Osteoporoză; │ │ │f) Abilităţi excesive de a rezolva puzzle; │ │ │g) Evaluări neuromusculare normale (biopsie musculară, │ │ │EMG) │ └─────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘ Criteriile majore sunt notate cu un punct, iar cele minore cu jumătate de punct.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">b)</span>Diagnosticul genetic în sindromul Prader-Willi este făcut de ani de zile în Timişoara, la Disciplina de genetică, Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş. ...</div>\n<p class=\"lf-p\">Evaluarea în vederea încadrării în grad şi tip de handicap pentru persoanele adulte, cu Sindromul Prader-Willi se realizează în baza principiilor CIF, în funcţie de intensitatea deficienţelor funcţionale pe aparate şi sisteme şi a restantului funcţional, după criteriile prezentate pentru afectarea funcţiilor respective, reversibilitatea şi rezistenţa la tratamentul medicamentos specific.</p>\n<p class=\"lf-p\">Referitor la ocupaţiile sau activităţile de muncă/profesionale pe care persoana cu handicap le poate desfăşura, acest lucru este stabilit în urma unei evaluări a abilităţilor, intereselor, nevoilor persoanei raportate la cerinţele specifice ale unui loc de muncă, realizate de către consilierul de orientare vocaţională specializat în evaluarea persoanelor cu dizabilităţi.</p>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">f)</span>Distonii musculare (primare şi secundare) - boli neurologice manifestate prin contracţii tonice involuntare susţinute, repetitive sau permanente, având un caracter direcţional definit şi care imprimă posturi distonice anormale (tranzitorii sau definitive, adesea foarte dureroase şi invalidante, în funcţie de severitatea bolii). Distoniile primare au o etiologie genetică (20 forme familiale cu transmitere mendeliană cunoscute până în prezent) şi sunt considerate boli neurochimice (care produc disfuncţii sinaptice în circuitele ganglionilor bazali). Distoniile secundare apar în leziuni identificabile ale circuitelor ganglionilor bazali de orice etiologie. În funcţie de gradul de extensie topografică la grupele musculare, se pot grupa în: distonii generalizate şi distonii focale şi segmentare. ... ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI │Examen neurologic: │ │FUNCŢIONALI*) │1. tremor (ritm lent, apare în repaus, se accentuează│ │ │în timpul mişcării determinând un aspect de \"mişcare │ │ │de recul\" şi uneori în menţinerea unei atitudini - │ │ │tremur postural). │ │ │Aspect caracteristic la membrele superioare - \"numă- │ │ │rarea banilor\", \"răsucirea ţigărilor\", iar la mem- │ │ │brele inferioare - \"pedalare\", \"bătut tactul\" şi │ │ │moment de apariţie (repaus, de acţiune, postural │ │ │etc.) diferite în funcţie de tipul de boală; │ │ │2. coree, atetoză, balism, distonie, diskinezie - │ │ │mare variabilitate clinică în funcţie de tipul de │ │ │afecţiune; │ │ │3. rigiditate - varianta particulară de hipertonie -,│ │ │interesează toate grupele musculare, predominând la │ │ │rădăcina membrelor - evidenţiată prin fenomenul de │ │ │roată dinţată; variabilitate de distribuţie │ │ │topografică în funcţie de tipul de boală; │ │ │4. posturi distonice, adesea dureroase şi │ │ │invalidante; │ │ │5. hipotonie (de regulă, în diferite forme de coree);│ │ │6. bradikinezie - lentoare în mişcări (semn cardinal │ │ │în boala Parkinson; prezent şi în alte afecţiuni); │ │ │7. hipo-/akinezie (incapacitatea de a iniţia o │ │ │mişcare voluntară şi trecerea cu dificultate de la un│ │ │tip de activitate motorie la alta: bolnavul apare │ │ │puţin mobil/imobil, cu activitate gestuală săracă) │ │ │evidenţiată prin proba marionetelor, bătutul │ │ │tactului, pensa digitală cu fiecare deget; │ │ │8. tulburări de mers şi de echilibru, adesea foarte │ │ │invalidante şi cu risc mare de căderi şi traumatisme;│ │ │9. tulburări nonmotorii adesea prezente, în grade şi │ │ │de severitate diferite în funcţie de tipul de boală: │</div>\n<p class=\"lf-p\">│ │tulburări de somn (în particular tulburarea de somn │ │ │REM: RBD); │ │ │tulburări neurocognitive (cu evoluţie spre demenţă, │ │ │uneori cu evoluţie rapidă şi severă); │ │ │tulburări afective (de obicei depresie), tulburări │ │ │vegetative (uneori invalidante şi cu risc vital, │ │ │precum hipotensiunea arterială ortostatică), tulbu- │ │ │rări senzitive, hiposmie, fatigabilitate, modificări │ │ │ponderale; │ │ │10. în b. Parkinson: tulburări motorii şi nonmotorii │ │ │induse de terapia specifică. │ │ │Examene paraclinice: │ │ │CT = atrofie corticală nespecifică cu localizare în │ │ │general frontală şi, uneori, hidrocefalie; │ │ │IRM cerebrală: modificări nespecifice în unele afec- │ │ │ţiuni; modificări sugestive în alte afecţiuni (boala │ │ │Huntington, atrofia multisistem, paralizia supranu- │ │ │cleară progresivă); identificarea etiologiei mani- │ │ │festărilor neurologice când sunt secundare altor unor│ │ │leziuni decelabile: vasculare, tumorale, metabolice, │ │ │inflamatorii, demielinizante ş.a. │ │ │Determinări biochimice: pentru afecţiuni metabolice │ │ │specifice (b. Wilson, hipoparatiroidism, diabet │ │ │zaharat ş.a.) │ │ │Opţional: SPECT sau PET cu liganzi specifici pentru │ │ │circuitele dopaminergice │ │ │Scale clinice de evaluare a autonomiei şi funcţiona- │ │ │lităţii: ADL, IADL, iar pentru b. Parkinson UPDRS, │ │ │Hoehn şi Yahr *) etc. │ ├──────────┬───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Simptomatologie subiectivă şi modificări obiective │ │MEDIE │MEDIU │caracteristice. Sunt de intensitate medie şi tind să │ │ │ │devină permanente, influenţate parţial de tratament. │ │ │ │Distonii musculare focale/segmentare de severitate │ │ │ │medie, care răspund total sau parţial la tratament │ │ │ │cronic corect (toxina botulinică sau stimulare cere- │ │ │ │brală profundă, plus terapie medicamentoasă specifică│ │ │ │şi neurorecuperare funcţională); permit desfăşurarea │ │ │ │unor profesii care nu implică activitate fizică ce │ │ │ │presupun menţinerea prelungită a unor posturi fixe │ │ │ │şi relaţii publice prelungite sau funcţii oficiale │ │ │ │de reprezentare publică sau instituţională. │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Formele la care predomină tremorul sau cele akineto- │ │ACCENTUATĂ│ACCENTUAT │hipertonice sau care se însoţesc de mişcări involun- │ │ │ │tare severe, de tulburări de mers şi echilibru, │ │ │ │căderi frecvente, cu tulburări vegetative severe (mai│ │ │ │ales cardio-vasculare şi respiratorii) la care │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ │simptomatologia este permanentă, influenţată parţial │ │ │ │de terapie, însoţite de tulburări de locomoţie, │ │ │ │statică şi mers, de tulburări de manipulaţie, │ │ │ │deglutiţie, fonaţie şi vorbire. │ │ │ │Distonii musculare focale/segmentare sau generalizate│ │ │ │de severitate medie/mare, cu apariţia unor posturi │ │ │ │distonice temporare invalidante şi dureroase, care │ │ │ │răspund parţial la tratament cronic corect (toxina │ │ │ │botulinică sau stimulare cerebrală profundă, plus │ │ │ │terapie medicamentoasă specifică şi neurorecuperare │ │ │ │funcţională); nu permit desfăşurarea unor profesii │ │ │ │care implică activitate fizică ce presupun menţinerea│ │ │ │unor posturi fixe şi relaţii publice prelungite sau │ │ │ │funcţii oficiale de reprezentare publică sau │ │ │ │instituţională. │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Formele clinice cu evoluţie îndelungată care pot duce│ │GRAVĂ │GRAV │la imobilizare. Pot fi însoţite de tulburări psihice │ │ │ │şi de vorbire (afazie expresivă). │ │ │ │Deficienţe de deglutiţie şi respiraţie permanente, │ │ │ │rezistente la diverse variante terapeutice. │ │ │ │Distonii musculare cu orice grad de extensie topogra-│ │ │ │fică de severitate mare, cu apariţia unor posturi │ │ │ │distonice permanente invalidante şi dureroase, care │ │ │ │răspund cel mult parţial/sau sunt neresponsive la │ │ │ │tratament cronic corect (toxina botulinică sau │ │ │ │stimulare cerebrală profundă, plus terapie medica- │ │ │ │mentoasă specifică şi neurorecuperare funcţională); │ │ │ │nu permit desfăşurarea unor profesii care implică │ │ │ │activitate fizică. │ └──────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ ---------- Notă ... *) Nu sunt excluse din acest capitol afecţiunile neurologice mai rare care corespund descrierii de mai sus, dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante.</p>\n<p class=\"lf-p\">Scala lui Hoehn şi Yahr examinează parametrii expresiei faciale, tulburările de vorbire, tremurul, rigiditatea postură, tulburările de mers, bradikinezia. ● Stadiul I: trăsături de boală Parkinson unilaterale, inclusiv manifestările majore: tremor, rigiditate sau bradikinezie ● Stadiul II: trăsăturile menţionate anterior, prezente bilateral în asociere cu posibile probleme de fonaţie, capacitate scăzută de menţinere a poziţiei şi mers anormal ● Stadiul III: trăsături de boală Parkinson prezente bilateral, agravate, în asociere cu dificultăţi de echilibru. Funcţionalitatea independentă a pacienţilor este menţinută. ● Stadiul IV: Pacienţii nu pot locui singuri şi independenţi. ● Stadiul V: Pacienţii au nevoie de scaun pe rotile sau nu pot să se coboare din pat.</p>\n<p class=\"lf-p\">Boala corespunzătoare stadiilor IV şi V a fost observată la 37% şi 42% din pacienţii cu o durată a bolii de 10 şi, respectiv, 15 ani. Totuşi, Hoehn şi Yahr au găsit o variabilitate semnificativă; 34% din pacienţii cu o durată a bolii de 10 ani sau mai mult erau încă în stadiile I sau II, reflectând heterogenitatea bolii.</p>\n<p class=\"lf-p\">Scala di Webster examinează limitele de mişcare şi de autonomie cu un scor împărţit în 3 grupe de gravitate: 1-10 Parkinson uşor; 11-20 Parkinson moderat, 21-30 Parkinson sever. Indicele Barthel analizează activitatea cotidiană: baia, utilizarea toaletei, continenţa, deplasarea prin casă, nutriţia.</p>\n<p class=\"lf-p\">Scala UPDRS (Unified Parkinson Disease Rating Scale) are 3 arii de evaluare în domeniul dizabilităţii induse de boala Parkinson împreună cu o a patra evaluare a complicaţiilor şi tratamentului. Scorul final cumulativ este între 0 (no disability) şi 199 (total disability). ┌──────────┬───────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │- Activităţi profesionale care │- Este necesar să li se asigure │ │MEDIU │nu impun deplasări prelungite, │un sistem de fixare şi ghidaj │ │ │ortostatism îndelungat, mişcări│care să le permită executarea │ │ │(gesturi) de viteză şi precizie│sarcinilor de muncă. │ │ │- Sunt indicate activităţile │- Evitarea activităţilor de │ │ │statice, cu solicitări fizice │fineţe, cu repere mici │ │ │reduse, în condiţii de confort │- Asigurarea unui climat rela- │ │ │microambiental. │xant, neconflictual, în cadrul │ │ │ │colectivului de muncă şi în │ │ │ │familie │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │- Sunt incapabili de prestarea │- Necesită sprijin pentru obţi- │ │ACCENTUAT │unor activităţi profesionale │nerea de mijloace de deplasare │ │ │solicitante. │(baston, cârje, scaun rulant). │ │ │- Autoservirea este parţial │- Monitorizarea evoluţiei tulbu- │ │ │afectată. │rărilor funcţionale în condiţii │ │ │- Se pot deplasa cu mare difi- │de tratament corect administrat │ │ │cultate prin forţe proprii, │şi susţinut │ │ │nesprijinit sau cu sprijin │ │ │ │unilateral. │ │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │- Pierderea totală sau parţială│În funcţie de rezultatul evaluă- │ │GRAV │a capacităţii de autoservire şi│rii complexe, persoana poate fi │ │ │autoîngrijire │încadrată în grad de handicap │ │ │- Nedeplasabili prin forţe pro-│grav cu asistent personal, în │ │ │prii - este mobilizat numai cu │situaţia în care are pierdută │ │ │ajutorul altei persoane │total capacitatea de autoservire,│ │ │- Tulburările de limbaj fac │autoîngrijire şi autogospodărire │ │ │imposibilă stabilirea rela- │şi necesită sprijin permanent sau│ │ │ţiilor cu mediul înconjurător. │grav fără asistent personal, │ │ │- Tulburările de deglutiţie şi │atunci când necesită sprijin │ │ │respiraţie permanente, cu risc │parţial pentru unele activităţi │ │ │vital, impun asistarea din │cotidiene. │ │ │partea altei persoane. │ │ └──────────┴───────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘</p>\n<p class=\"lf-p\">VI. EVALUAREA PERSOANELOR CU EPILEPSIE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*) ┌──────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │- Anamneza │Evidenţiază: │ │ │- EEG**) │- disfuncţia activităţii │ │ │- CT cerebral (IRM │corticale; │ │ │cerebrală) │- procese expansive │ │ │- Angiografie de vase │cerebrale; │ │ │cervico-cerebrale │- malformaţii vasculare │ │ │ │cerebrale. │ ├──────────┬───────────┼──────────────────────────┴──────────────────────────┤ │ │ │**) Uneori EEG cu activare şi/sau video-EEG (numai în│ │ │ │centre specializate). │ │ │ │În 10-20% din cazuri aspect EEG normal, în special în│ │ │ │faza intercritică. │ │ │ │NOTĂ: │ │ │ │1. Numai prin corelarea datelor anamnestice, clinice │ │ │ │şi paraclinice se poate confirma sau infirma │ │ │ │diagnosticul de epilepsie. │ │ │ │2. Documentele medicale trebuie să obiectiveze: │ │ │ │existenţa crizelor, aspectul lor, frecvenţa lor, │ │ │ │confirmarea clinică sau/şi EEG, evoluţia bolii în │ │ │ │sensul numărului de crize într-un interval de timp │ │ │ │dat (sub tratament), existenţa tulburărilor psihice │ │ │ │asociate (tulburare organică de personalitate, perso-│ │ │ │nalitate epileptoidă, psihoză epileptică, se eva- │ │ │ │luează prin aplicarea scalei GAFS). │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Persoane cu crize parţiale mai rar de una pe săptă- │ │UŞOARĂ │UŞOR │mână sau o criză generalizată mai rar de o dată pe │ │ │ │lună. │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Crize generalizate, convulsive sau nu, sub tratament │ │MEDIE │MEDIU │adecvat, 1-2/lună generalizate, sau 1-2 crize parţi- │ │ │ │ale/săptămână sau/şi prezenţa unor tulburări psihice.│ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Crize generalizate cel puţin 2-3/lună sau │ │ACCENTUATĂ│ACCENTUAT │Crize parţiale 2-3/săptămână cu stare postcritică │ │ │ │prelungită, cu tratament anticonvulsivant sau/şi │ │ │ │prezenţa de tulburări psihice specifice. │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Ţine mai puţin de frecvenţa crizelor, aspectul lor, │ │GRAVĂ │GRAV │starea postcritică şi mai mult de frecvenţa episoa- │ │ │ │delor subintrante, dar în special de prezenţa unor │ │ │ │tulburări psihice grave: psihoza epileptică, care │ │ │ │pune în pericol viaţa persoanei în cauză sau a │ │ │ │anturajului său. │</p>\n<p class=\"lf-p\">└──────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ ---------- Notă ... *) Se referă la epilepsie (malconvulsivant) cu debut precoce (copilărie-adolescenţă, până la 26 de ani), indiferent de etiologie şi la epilepsie indiferent de data debutului, la persoane fără venituri. ┌──────────┬───────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │- Orice activitate profesională│- În cazul activităţilor contra- │ │UŞOR │cu limitarea celor care se exe-│indicate se recomandă schimbarea │ │ │cută la înălţime, lângă apă, │locului de muncă şi reconversia │ │ │foc, mecanisme în mişcare, │profesională. │ │ │curenţi de înaltă tensiune │- Respectarea strictă a recoman- │ │ │- Contraindicaţie pentru mese- │dărilor medicale şi tratamentului│ │ │riile de conducător auto sau │medicamentos │ │ │care ţin de siguranţa │- Monitorizare la serviciul de │ │ │circulaţiei │specialitate care îl are în │ │ │ │evidenţă │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │- Evitarea activităţilor cu │- Asigurarea unui loc de muncă │ │MEDIU │efort fizic mare, muncă în │corespunzător/schimbarea locului │ │ │ture, de noapte │de muncă sau orientarea tinerilor│ │ │- Este interzis să lucreze: │spre profesii accesibile │ │ │ - la înălţime │- Monitorizare pentru respectarea│ │ │ - conducător auto │tratamentului medicamentos, a │ │ │ - în siguranţa circulaţiei │regimului de viaţă, evitarea │ │ │ - în contact cu surse de foc │stărilor conflictuale, munca în │ │ │ - în preajma utilajelor în │ture, munca de noapte, consumul │ │ │ mişcare │de cafea, alcool, alţi excitanţi │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │- Pot presta munci statice cu │- Monitorizare medicală şi socio-│ │ACCENTUAT │solicitare fizică şi psihică │profesională prin grija familiei │ │ │limitată în condiţii de confort│şi a colectivului de muncă │ │ │organic. │ │ ├──────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │- Limitarea majoră a capacită- │În funcţie de rezultatul evaluă- │ │GRAV │ţii de autoîngrijire şi auto- │rii complexe, persoana poate fi │ │ │gospodărire datorită crizelor │încadrată în grad de handicap │ │ │subintrante sau tulburărilor │grav cu asistent personal, în │ │ │psihice grave │situaţia în care are pierdută │ │ │ │total capacitatea de autoservire,│ │ │ │autoîngrijire şi autogospodărire │</p>\n<p class=\"lf-p\">│ │ │şi necesită sprijin permanent sau│ │ │ │grav fără asistent personal, │ │ │ │atunci când necesită sprijin │ │ │ │parţial pentru unele activităţi │ │ │ │cotidiene │ └──────────┴───────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ NOTĂ:</p>\n<p class=\"lf-p\">Parametrii funcţionali enumeraţi în cadrul afecţiunilor medicale cuprinse în capitolul 7 - Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente - au caracter informal.</p>\n<p class=\"lf-p\">Pentru încadrarea în grad de handicap, capacitatea de decizie aparţine medicilor implicaţi în procesul de evaluare. ------</p></div>", "next": 0}