MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă) Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2 (la 20-05-2018, Litera A. din Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 ) ...
\nB.
\nSchemă efectuare ITP (partea inferioară și exterioară) ...
\nC.
\nCoroziuni admise la conductele rigide de frânare Conductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se îndepărtează stratul corodat suprafața rămasă să prezinte ciupituri (pitting). ...
\nD.
\nDeficiențe privind parbrizul și alte geamuri 1.
\nDeficiențe parbriz autoturisme și autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv Deteriorări permise: a) în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm. ... b) în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz: – o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia; ... – zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm; ... – o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm; ... – patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm. ... ... c) pe marginea parbrizului, în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz, se admit fisuri simple neramificate ca în figură. ... ...
\n2.
\nDeficiențe autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg Deteriorări permise: a) în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm. ... b) în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz: – o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia; ... – zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm; ... – o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm; ... – trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm. ... ... c) Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus. ...
\nPrin deteriorări se înțeleg și bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului. ...
\nMETODA DE CONTROL:
\n1.
\nPrin examinare vizuală; ...
\n2.
\nDacă este cazul, prin măsurare, utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă). ...
\n3.
\nCondiții privind transparența geamurilor ...
\nGeamurile vehiculelor trebuie să fie omologate și să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva nr. 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și remorcilor acestora sau cu Regulamentul nr. 43 CEE-ONU - Dispoziții uniforme privind omologarea geamurilor de securitate Condiția se consideră îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.
\nGeamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puțin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale față și luneta.
\nÎn cazul în care vehiculul este dotat și cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.
\nÎn cazul în care geamurile vehiculului au o transparență modificată față de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmărește ca stratul aplicat ulterior să fie uniform și să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecție aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate și marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.
\nNOTĂ:
\nCondițiile precizate la pct. 1 - 3 se aplică și motociclurilor carosate, tractoarelor și mașinilor autopropulsate pentru lucrări. (la 20-05-2018, Litera D. din Anexa nr. 2 a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 ) ...
\nE.
\nDetectarea jocurilor excesive în articulații În funcție de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor:
\nNotă: jocul radial poate fi verificat și manual pentru SITP de clasa a II-a ce nu sunt dotate cu detectoare de jocuri ...
\nF.
\nVerificări privind anvelopele Dimensiune anvelopă Adâncime profil anvelopă Indici de sarcină anvelope (IS) Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maximă indicată de indicele de viteză. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcină este precizat sub forma a două numere (de exemplu, 148/145L), al doilea număr reprezintă indicele de sarcină pentru utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcină și viteză sunt prevăzuți în Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 și Regulamentul CEE-ONU nr. 54. ---------- Alineatul de după tabelul de la litera F din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
\nIndici de viteză anvelope Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina menționată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină și de viteză sunt marcați pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză, limita maximă admisă este de 110 km/h, în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h. ...
\nG.
\nDeficiențe la caroserie datorate coroziunii Deficiențele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcție de soluția constructivă a caroseriei:
\nNu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detașabile la o distanță mai mică de 100 mm față de punctele de montare. În cazul capotelor și a ușilor, în zona dispozitivelor de închidere și a suporților acestora va fi considerată o zonă de siguranță de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranță nu se admit coroziuni străpunse. b) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistență numai în anumite zone și având o anumită suprafață. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor de rezistență trebuie să fie mai mică de 400 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roților, contraaripi, podea și panourile caroseriei, cu condiția ca aceste coroziuni să se afle la o distanță mai mare de 100 mm față de îmbinarea elementului de caroserie respectiv. ...
\nLa autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos.
\nFig. 1 Lungimea montanților din zona ușilor și a geamurilor (A = lungime la ușă, B = lungime la geam) 2. Autovehicul cu șasiu portant În cazul autovehiculelor cu șasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul șasiului, urmărindu-se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni nestrăpunse):
\nZona deteriorată prin coroziune a cadrului șasiului este exprimată procentual în funcție de element (longitudinal sau transversal).
\nDimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii:
\nExplicație: În cazul lonjeroanelor sunt incluse și suprafețele acestora pe care se fixează elementele direcției și ale suspensiei.
\nLa vehiculele cu șasiu portant se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos:
\nMetode de verificare:
\nEvaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin:
\nStandarde de evaluare a reparațiilor zonelor deteriorate prin coroziune:
\nNu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.
\nSunt admise reparații la o distanță mai mare de 30 mm față de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.
\nPrin sudură sigură așa cum a fost menționat la lit. a)
\nH.
\nDeficiențe la dispozitivele de cuplare Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch și de 3,5 inch.
\nMetoda de verificare: cu șubler sau utilizându-se un calibru.
\nÎn cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:
\nÎn interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare:
\nCerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.
\nÎn cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:
\nCerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.
\nMetoda de verificare: cu șubler, riglă și ruletă.
\nDispozitive de cuplare de tip ochet pentru remorci În funcție de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt:
\nDe asemenea, sunt permise uzuri ale dispozitivelor de cuplare după cum urmează:
\nMetoda de verificare: cu șubler.
\nStarea proțapului remorcii Se acceptă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a proțapului, conform figurii:
\nVerificarea se va efectua în cel puțin două plane perpendiculare, orizontal și vertical de-a lungul proțapului.
\nMetoda de verificare: cu șubler și riglă.
\nCârligul de remorcare În cazul cârligelor de remorcare de tip cuplaj sferic cu diametrul nominal de 50 mm se admite o uzură a cuplajului până la un diametru minim de 49 mm Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.
\nDacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.500 kg este echipat cu un cârlig de remorcare, atunci acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
\nMetoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.
\nCuple de remorcare Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
\nMetoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu șublerul:
\nMetoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șublerul.
\nMetoda de verificare: utilizându-se un calibru sau șubler.
\nFixarea dispozitivului de cuplare
\nSe încearcă mișcarea cuplei de remorcare în sus și în jos conform figurii:
\nDispozitive de cuplare pentru autotractoare Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2 mm.
\nMetoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, șubler sau alt dispozitiv de măsurare.
\nAbaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cuplare în partea centrală a sa trebuie să fie de maxim 3,5 mm conform figurii:
\nMetoda de verificare: utilizându-se riglă și șubler sau calibru.
\nPe părțile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la extremitățile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform figurii:
\nMetoda de verificare: riglă și șubler sau calibru.
\nSe admit deteriorări (șanțuri) ale platoului dispozitivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm:
\nMetoda de verificare: riglă și șubler. ...
\nAnexa nr. 2^1 la reglementări Prevederi privind efectuarea ITP mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări Plan de operațiuni NOTE:
\nE - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate).
\nDMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore DMa (deficiențe majore) – deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să îi pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere. (la 20-05-2018, Anexa nr. 2^1 a fost modificată de Punctele 33, 34 și 35 al Articolului I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 ) Anexa nr. 3 la reglementări Cerințe privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) I. DEFINIȚII Dispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenționale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informații despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.
\nOglindă - orice dispozitiv, cu excepția dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în fața vehiculului.
\nClasificarea oglinzilor: a) clasa I - oglindă retrovizoare interioară; ... b) clasa II și III -oglinzi retrovizoare exterioare principale; ... c) clasa IV - oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate; ... d) clasa V - oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere); ... e) clasa VI - oglindă frontală. ...
\nII. CERINȚE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAȚIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE 1. Cerința echipării ulterioare fabricației cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE*4).
\nNotă ... *4) Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislației Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă și a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive și care modifică Directiva 70/156/CEE și abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE 2. Prezentele cerințe nu se aplică următoarelor: a) autovehiculelor din categoriile N(2) și N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000; ... b) autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depășește 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiții: ... i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanță mai mică de 2 m față de sol (se poate aplica o toleranță de + 10 cm), indiferent de poziția de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA; ...
\nIII. METODA DE VERIFICARE:
\n1.1. Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.
\nOglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.
\nOglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.
\n3.1. Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:
\n3.2. Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:
\n3.3. Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină semi-avansată sau avansată este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:
\n3.4. Cerințele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe locul conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colțurile celor două poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât și pentru oglinda laterală de proximitate), avându-se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 și 5 din Secțiunea II.
\n3.5. Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor două poligoane de verificare.
\nNOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N(2) și N(3) se înțelege: categoria N(2) - vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA care depășește 3,5 t, dar nu depășește 12 t. categoria N(3) - vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA ce depășește 12 t.
\nAnexa nr. 4 la reglementări Raport de inspecție tehnică periodică pentru categoria L *Font 8* Date identificare vehicul Serie CIV ┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐ ┌──────────────────────┬──────────┐ │ │ - │ │ │ │ │ │ │ │ │Cod │ Matcă │ └────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ │tranzacție........... │ folie │ ├──────────────────────┤ │ │ITP este valabil │ │ Număr de identificare (VIN) │până la .../.../..... │ │ ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ └──────────────────────┴──────────┘ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘ Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către: > Număr de înmatriculare și dată Dl(dna) ....................................... ............/............................. Adresa ........................................ > Marcă și tip Act identitate Serie ........ Nr............... .......................................... care cunoaște și este de acord cu condițiile de > Categorie efectuare a ITP impuse de legislația națională. ................/......................... Semnătură ............................ > Număr de omologare (registru) ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Deficiențe constatate └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘ ────────────────────────────────────────────────────── > Cod și serie motor ................../........................ ────────────────────────────────────────────────────── > Culoare ........................................... ────────────────────────────────────────────────────── > Serie ataș ........................................... ────────────────────────────────────────────────────── > Număr kilometri ................../........................ ────────────────────────────────────────────────────── Rezultat ITP la data ● Bun tehnic ....../.../......... ────────────────────────────────────────────────────── ● Bun tehnic cu DMi ....../.../......... ● Respins ....../.../......... ────────────────────────────────────────────────────── Răspuns RAR după înregistrarea datelor ────────────────────────────────────────────────────── Cod tranzacție R1.......................... ────────────────────────────────────────────────────── Cod tranzacție R2.......................... ────────────────────────────────────────────────────── REINSPECȚIE DA [] NU [] Sfârșit timp așteptare pentru REINSPECȚIE ────────────────────────────────────────────────────── Oră și minut ..............................
\nObservații: ............................... ────────────────────────────────────────────────────── ........................................... ........................................... ────────────────────────────────────────────────────── ...........................................
\nAcest vehicul a fost inspectat la:
\nOperator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secțiune va fi completată de inspectorul RAR ................................./......... de către inspector Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR SITP:
\nNume și prenume Semnătura și Ștampila Nume și prenume Semnătură
\nPlanul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoria L (la 20-05-2018, Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoria L din anexa nr. 4 a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 ) ---------- Anexa 4 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 34 al art. I din același act normativ.
\nAnexa nr. 5 la reglementări Raport de inspecție tehnică periodică pentru categoriile M, N, O și T *Font 8* Date identificare vehicul Serie CIV ┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐ ┌──────────────────────┬──────────┐ │ │ - │ │ │ │ │ │ │ │ │Cod │ Matcă │ └────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ │tranzacție........... │ folie │ ├──────────────────────┤ │ │ITP este valabil │ │ Număr de identificare (VIN) │până la .../.../..... │ │ ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ └──────────────────────┴──────────┘ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘ Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către: > Număr de înmatriculare și dată Dl(dna) ....................................... ............/............................. Adresa ........................................ > Marcă și tip Act identitate Serie ........ Nr............... .......................................... care cunoaște și este de acord cu condițiile de > Categorie efectuare a ITP impuse de legislația națională. ................/......................... Semnătură ............................ > Număr de omologare (registru) ┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Deficiențe constatate └──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘ ────────────────────────────────────────────────────── > Cod și serie motor ................../........................ ────────────────────────────────────────────────────── > Culoare ........................................... ────────────────────────────────────────────────────── > Număr kilometri ........................................... ────────────────────────────────────────────────────── Rezultat ITP la data ● Bun tehnic ....../.../......... ────────────────────────────────────────────────────── ● Bun tehnic cu DMi ....../.../......... ● Respins ....../.../......... ────────────────────────────────────────────────────── Răspuns RAR după înregistrarea datelor ────────────────────────────────────────────────────── Cod tranzacție R1.......................... ────────────────────────────────────────────────────── Cod tranzacție R2.......................... ────────────────────────────────────────────────────── REINSPECȚIE DA [] NU [] Sfârșit timp așteptare pentru REINSPECȚIE ────────────────────────────────────────────────────── Oră și minut ..............................
\nObservații: ............................... ────────────────────────────────────────────────────── ........................................... ........................................... ────────────────────────────────────────────────────── ...........................................
\nAcest vehicul a fost inspectat la:
\nOperator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secțiune va fi completată de inspectorul RAR ................................./......... de către inspector Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR SITP:
\nNume și prenume Semnătura și Ștampila Nume și prenume Semnătură
\nAnexa nr. 5^1 la reglementări CERTIFICAT DE INSPECȚIE TEHNICĂ PERIODICĂ (ROADWORTHINESS CERTIFICATE) [Format A4 (210 x 297 mm)]
\nCod (item) Denumire deficiență (identified deficiency) Grad severitate (level of severity) .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... (la 20-05-2018, Alineatul (6) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 ) Cod (item) Denumire defect (identified defect) Categorie (category) ............................................................................ ............................................................................ ............................................................................ ............................................................................ ............................................................................ ............................................................................ ............................................................................
\nSchimbarea numărului de înmatriculare prevăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului (inclusiv în cazul în care certificatul a fost eliberat pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă și din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menționat în certificat). ---------- Anexa 5^1 la reglementări a fost introdusă de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, având conținutul anexei 1 din același act normativ.
\nAnexa nr. 5^2 Abrogată. (la 20-05-2018, Anexa nr. 5^2 a fost abrogată de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 ) Anexa nr. 6 la reglementări Anexă la Certificatul de înmatriculare *Font 8*
\nAnexa nr. 7^1 Cerințe privind competența, examinarea și atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici 1.
\nÎn vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a următoarelor cerințe: a) cu privire la competența profesională, că acesta deține cunoștințe și capacitate de înțelegere certificate, referitoare la vehiculele rutiere, în următoarele domenii: – mecanică; ... – dinamică; ... – dinamica vehiculului; ... – motoarele cu ardere internă; ... – construcția vehiculelor rutiere; ... – diagnosticarea vehiculelor rutiere; ... – materiale și prelucrarea materialelor; ... – electronică; ... – electricitate; ... – componentele electronice ale vehiculului; ... – aplicații IT. ... ... b) cu privire la experiența profesională documentată, că acesta a desfășurat cel puțin 3 ani, cu normă întreagă sau cu normă parțială pe o perioadă echivalentă, în calitate de angajat, titular al unei persoane fizice autorizate, titular al unei întreprinderi individuale ori de membru al unei întreprinderi familiale, una dintre următoarele activități: – reparații auto, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfășurarea cel puțin a activităților de reparații pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcție și sistemul de frânare; ... – omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorități de omologare ori servicii tehnice notificate; ... – ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit legii. ... (la 11-04-2018, Litera b) din Punctul 1. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 ) ... c) cu privire la experiența necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea următoarelor cerințe minimale: ... a) pentru clasa I - permis de conducere categoriile A și B1; ... b) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B; ... c) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C și/sau D. ... ...
\n2.
\nCerințele de competență profesională precizate la pct. 1 lit. a) pct. 1 lit. b) ...
\n3.
\nAtestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică. ...
\n4.
\nProgramul de atestare acoperă cel puțin următoarele aspecte: a) construcția vehiculului: – identificarea vehiculului; ... – sistemul de frânare; ... – sistemul de direcție; ... – vizibilitatea; ... – lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice; ... – punți, jante, anvelope și suspensie; ... – șasiu și elemente atașate șasiului; ... – alte echipamente; ... – emisii poluante; ... – inspecții suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică; ... ... b) metode de inspecție; ... c) evaluarea deficiențelor; ... d) cerințe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării; ... e) cerințe legale privind inspecția tehnică; ... f) dispoziții administrative privind omologarea, înmatricularea și inspecția tehnică periodică a vehiculelor; ... g) aplicații IT folosite în procedura de inspecție tehnică periodică și în cea administrativă. ... ...
\n5.
\nAtestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu carburanți alternativi este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3 ...
\n6.
\nAtestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3 ...
\n7.
\nDupă absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări. ...
\n8.
\nÎn cazurile menționate la pct. 5 6 ...
\n9.
\nTermenul de valabilitate al certificatului de atestare/ reatestare este de 2 ani de la data absolvirii programului de atestare/reatestare. (la 11-04-2018, Punctul 9. din Anexa nr. 7^1 a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 ) ...
\n10.
\nLa cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare. ...
\n11.
\nÎn cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în certificatul de atestare, care nu influențează valabilitatea certificatului de atestare sau activitățile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare. ...
\n12.
\nÎn cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilității certificatului de atestare pentru activități suplimentare față de cele pentru care a fost inițial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare și a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate. ...
\n13.
\nÎn vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conține următoarele: a) cerere de atestare, care va include, după caz, și o recomandare din partea operatorului economic sau a instituției publice la care va urma să își desfășoare activitatea; ... b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz; ... c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă; ... d) documentele care atestă îndeplinirea cerinței privind experiența profesională documentată minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fișa postului și/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în original, după caz; în cazul titularului unei persoane fizice autorizate, titularului unei întreprinderi individuale ori al membrului unei întreprinderi familiale, o declarație pe propria răspundere privind desfășurarea activităților prevăzute la pct. 1 lit. b) (la 11-04-2018, Litera d) din Punctul 13. , Anexa nr. 7^1 a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 ) ... e) copie de pe actul de identitate. ... ...
\n14.
\nCopiile menționate la pct. 13 lit. b) ...
\n15.
\nLa prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) e) ...
\n16.
\nAtestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menționată la pct. 13 lit. a) ...
\n17.
\nAtestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menționată la pct. 13 lit. a) ...
\n18.
\nÎn vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens. ...
\n19.
\nReatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică. ...
\n20.
\nProgramul de reatestare asigură menținerea și actualizarea cunoștințelor și abilităților cerute inspectorilor tehnici în domeniile menționate la pct. 4 lit. a) - g) ...
\n21.
\nReatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5-12 ...
\n22.
\nLa prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum și certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate. ... (la 22-12-2017, Actul a fost completat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 ) Anexa nr. 8 la reglementări *Font 8* (față) ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │REGISTRUL AUTO ROMÂN │ │ (Timbru sec) │ │ │ │ AUTORIZAȚIE TEHNICĂ │ │ Nr. ............... din ....................... │ │ │ │Se autorizează ...................................................................................│ │ (operator economic sau instituție publică) │ │cu sediul în .............................................. jud. .................................│ │str. ............................................... nr. ........................ cu certificatul│ │cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. ..............│ │să execute inspecții tehnice periodice la clasele de inspecție tehnică periodică .................│ │..................................................................................................│ │conform specificației de pe verso, în stația de inspecție tehnică periodică din ..................│ │jud. ........................... str. ........................................ nr. ...............│ │începând cu data de ............................................. │ │ │ │Autorizarea s-a făcut în baza Cererii nr. ....... din ............. înregistrată la Registrul Auto│ │Român și a Raportului de evaluare a capabilității tehnice nr. ..... din ................, întocmit│ │de Registrul Auto Român - Organismul de Certificare Sisteme de Management. │ │ │ │ DIRECTOR GENERAL RAR │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ (verso) COD STAȚIE ---------- Anexa 8 la reglementări (față) a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea textului \"cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului nr. ....... din ................\" cu textul \"cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerțului nr. ............\" și de pct. 44 al art. I din același ordin, prin înlocuirea sintagmei \"persoană juridică\" cu sintagma \"operator economic sau instituție publică\".
\nAnexa nr. 9 la reglementări Cerere pentru autorizarea stației de inspecție tehnică periodică a vehiculelor ---------- Titlul anexei 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei \"vehicul rutier\" cu sintagma \"vehicul\".
\nOperatorul economic sau instituția publică .................................... cu sediul în .................. județul .............. str. ........................... nr. ................. cod poștal ............. telefon ........... fax ........... solicită eliberarea autorizației pentru stația de inspecție tehnică periodică din ...................... județul ............. str. .............. nr. ........... cod poștal ............ telefon .............. fax ............. pentru următoarele clase de inspecție tehnică periodică ............................. ---------- Primul paragraf din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei \"persoană juridică\" cu sintagma \"operator economic sau instituție publică\".
\nAnexăm:
\nProgramul de lucru al stației de inspecție tehnică este în zilele de .......................... orele ............................... și în zilele de ....................... orele ...............................
\nNe obligăm ca pe timpul funcționării stației de inspecție tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecția tehnică periodică.
\nNr. ....... din .................
\nREPREZENTANT LEGAL, (numele, prenumele, funcția, semnătura, ștampilă) Anexa nr. 10 la reglementări (la 20-05-2018, Anexa nr. 10 a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018 ) Anexa nr. 11 Condiții tehnice privitoare la verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor A.
\nVerificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienților de frânare realizați de frâna de serviciu și frâna de staționare, precum și verificarea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare.
\nA1.
\nCoeficientul de frânare Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forțelor de frânare la roțile pe care acționează frâna a cărei eficacitate se verifică și greutatea vehiculului prezentat la ITP: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ────────────── x 100 (%) G în care:
\nFis (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
\nFid (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; n - numărul de punți;
\nG (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP.
\nValorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate și tabelul 3 pentru frâna de staționare.
\nTabelul 1 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu A.
\nAutovehicule cu două roți ...
\nB.
\nAutovehicule și remorcile acestora *) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii ...
\nC.
\nTractoare ...
\nTabelul 2 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat) Autovehicule și remorcile acestora *) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii Tabelul 3 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staționare Toate categoriile Notă:
\nÎn cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii ...
\nA2.
\nDezechilibrul Dezechilibrul dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți se determină cu relația:
\nF max - F min d = ─────────────── x 100 (%) F max în care:
\nFmax (daN) - forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare superioară;
\nFmin (daN) - forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare inferioară.
\nValorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4.
\nTabelul 4 - Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți ... ...
\nB.
\nVerificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare și înregistrare Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare și înregistrare presupune verificarea decelerațiilor realizate de frâna de serviciu și frâna de staționare în cazul frânării pe pistă, precum și aprecierea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare în funcție de comportamentul la frânarea pe pistă.
\nAceastă verificare se efectuează prin probe funcționale în parcurs, prin măsurarea decelerației maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu și 15 km/h în cazul frânei de staționare.
\nProbele în parcurs trebuie desfășurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted și rectiliniu.
\nAceastă verificare se aplică pentru: – mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h; ... – tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare se poate efectua și pe standul cu role, în stațiile ITP autorizate) ; ... – autoremorchere, autovehicule speciale și autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare pe standul de frânare cu role; ... – autovehicule cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă; ... – mopede cu 3 roți; ... – motociclete cu ataș; ... – mototricicluri: ... – cvadricicluri; ... – motocicluri cu roți jumelate. ...
\nValorile minime admisibile ale decelerației maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu și tabelul 6 pentru frâna de staționare.
\nTabelul 5 - Valori minime admisibile ale decelerației maxime pentru frâna de serviciu A.
\nAutovehicule cu trei roți și cvadricicluri ...
\nB.
\nAutovehicule ...
\nC.
\nTractoare ...
\nD.
\nMașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h ...
\nTabelul 6 - Valori minime admisibile ale decelerației maxime pentru frâna de staționare Toate categoriile ...
\nC.
\nVerificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi) remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează: – o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi) remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcționează, precum și comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei); ... – acționarea sistemului de frânare de staționare al (semi) remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staționare al (semi) remorcii funcționează. ...
\nMetodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N și O cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role 1.
\nDeterminarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice 1.1.
\nDeterminarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuația următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ───────────── x 100 (%) G în care:
\nFis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
\nFid (daN) = Forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; n = numărul de punți;
\nG (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP. ...
\n1.2.
\nDeterminarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parțial încărcat - metoda de măsurare într-un punct Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forțelor de frânare obținute la verificarea vehiculului descărcat sau parțial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA.
\nMetoda presupune existența conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz.
\nÎn timpul verificării pe fiecare punte, cel puțin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obținută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.
\nPentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoașterea următorilor parametri: a) valoarea forțelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obțin prin măsurarea pe standul de frânare cu role); ... b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcție de amplasarea conectorului de testare) la care se obțin forțele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obțin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii); ... c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcție de datele existente pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare). În cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acționează regulatorul care este menționată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul. ...
\nPentru o anumită punte, forțele de frânare maxime se obțin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afișaj a valorilor maxime.
\nSe calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei: p(ex) - 0,4 Ei = ───────────── p(i) - 0,4 în care: i = numărul punții verificate; p(ex) = valoarea presiunii de extrapolare; p(i) = valoarea presiunii măsurate la care s-au obținut forțele maxime de frânare pe puntea i.
\nSe calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula: (F1s+F1d)xE1 + (F2s+F2d)xE2 +...+ (Fns+Fnd)xEn Cf = ─────────────────────────────────────────────── x 100 (%) G în care:
\nFis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
\nFid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i;
\nEi = factorul de extrapolare pentru puntea i; n = numărul de punți;
\nG (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.
\nÎn cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricație cu conectoare de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ────────────── x 100 (%) G în care:
\nFis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
\nFid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; n = numărul de punți;
\nG (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
\nDacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă. ... ...
\n2.
\nDeterminarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice și pentru sistemele de frânare complet hidraulice Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ────────────── x 100 (%) G în care:
\nFis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i;
\nFid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; n = numărul de punți G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă. ... ... (la 20-05-2018, Anexa nr. 11 a fost modificată de Punctul 25, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 ) Anexa nr. 12 la reglementări Condiții privind culoarea luminilor la elementele instalației electrice de iluminare și semnalizare (în funcție de dotare) ---------- Anexa 12 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 7 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 41 al art. I din același act normativ.
\nAnexa nr. 13 Verificarea emisiilor poluante 1.
\nAutovehicule echipate cu mas 1.1.
\nAtunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:
\n1.1.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități; ...
\n1.1.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități. ...
\n1.1.3.
\nDupă aducerea motorului la parametrii normali de funcționare, ținând cont de recomandările producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentrația emisiilor de monoxid de carbon (CO) și de hidrocarburi (Hc), cu motorul la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția \"Neutru\" sau \"Parcare\"). ...
\n1.1.4.
\nConținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori: a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO(cor): 4,5% în vol.; ... b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO(cor): 3,5% în vol. ... ...
\n1.1.5.
\nConținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depășească 1000 ppm.
\nVerificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină. ...
\n1.1.6.
\nNu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi. ...
\n1.1.7.
\nNu se efectuează această probă pentru tractoare. ...
\n1.1.8.
\nAceastă probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. ...
\n1.1.9.
\nLa motoarele cu alimentare duală benzină / carburanți alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare. ... ...
\n1.2.
\nAtunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:
\n1.2.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități; ...
\n1.2.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități; ...
\n1.2.3. determinarea eficienței sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de gaze de evacuare a valorii lambda și a conținutului de CO și de hidrocarburi (Hc) din gazele de evacuare, conform dispozițiilor pct. 1 ...
\n1.2.4.
\nEmisii la ieșirea din țeava de evacuare - valori limită Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori: a) măsurări efectuate la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția \"Neutru\" sau \"Parcare\"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,5% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)); ... b) măsurări efectuate cu motorul la turația de mers în gol accelerat, de cel puțin 2000 rot/min și de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția \"Neutru\" sau \"Parcare\"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)). ... ...
\n1.2.5.
\nLambda: 1±0,03 sau conform specificațiilor producătorului, măsurat la turația de mers în gol accelerat precizată la pct. 1 ...
\n1.2.6.
\nConținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turația de mers în gol accelerat nu trebuie să depășească 100 ppm.
\nVerificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină. ...
\n1.2.7.
\nNu se efectuează această probă pentru tractoare. ...
\n1.2.8.
\nAceastă probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. ...
\n1.2.9.
\nLa motoarele cu alimentare duală benzină/carburanți alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare. ...
\n1.2.10.
\nPentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice, după cum urmează: – 1.2.10.1. pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva nr. 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 1, Directiva nr. 88/77/CEE și Directiva nr. 2005/55/Ce) : măsurare cu analizorul de gaze sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare; ... – 1.2.10.2. pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 2) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurare cu analizorul de gaze de evacuare sau prin citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului. ... ... ... ...
\n2.
\nAutovehicule echipate cu mac 2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacității gazelor de evacuare cu opacimetrul, în accelerare liberă, de la turația de mers în gol încet la turația de întrerupere a alimentării (turația de regulator), cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția \"Neutru\" sau \"Parcare\"). ...
\n2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de funcționare a autovehiculului (precondiționare), după cum urmează:
\n2.2.1. autovehiculele pot fi controlate fără precondiționare, cu respectarea, din motive de securitate, cel puțin a condiției ca motorul să fie cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare; ...
\n2.2.2.
\nÎn cazul precondiționării, trebuie respectate următoarele condiții: a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei de ulei trebuie să fie de cel puțin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu, trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcționare a motorului va putea fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire; ... b) sistemul de evacuare trebuie curățat prin cel puțin 3 accelerări libere. ... ... ...
\n2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele:
\n2.3.1. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități; ...
\n2.3.2. inspecție vizuală și auditivă pentru a se verifica dacă motorul este într-o stare tehnică corespunzătoare; ...
\n2.3.3. motorul și, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcționeze la turația de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele (din categoriile M(2), M(3), N(2) și N(3)) aceasta înseamnă a se aștepta cel puțin 10 s după eliberarea pedalei de accelerație; ...
\n2.3.4. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie apăsată total, în mod rapid și progresiv (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obțină debitul maxim al pompei de injecție; ...
\n2.3.5. la fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de accelerație, să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turația indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turația de întrerupere a alimentării (turația de regulator). Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acționare și cel de eliberare a pedalei de accelerație, adică cel puțin 2 s pentru autovehiculele din categoriile M(2), M(3), N(2) și N(3). ... ...
\n2.4.
\nValori limită 2.4.1.
\nNivelul înregistrat pe plăcuța producătorului de pe vehicul.
\nDacă această informație nu este disponibilă, indicele de opacitate (coeficientului de absorbție) K nu trebuie să depășească valorile limită: a) mac cu aspirație naturală: 2,5 m^(-1); ... b) mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m^(-1); ... c) o limită de 1,5 m^(-1) se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate: i) la linia B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE sau ulterior (autovehicule EURO 4 din categoria M(1), N(1), M(2) sau N(2)); ... ii) la linia B1 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată după 1 iulie 2008; ... iii) la linia B2 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie după 2008; ... iv) la linia C a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie 2008; ... v) în tabelul 1 din anexa I la în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5). ... ... d) o limită de 0,7 m^(-1) se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate: i) în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)) ... ii) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)). ... ... ...
\n2.4.2. autovehiculele trebuie respinse numai dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată fără a fi avute în vedere valorile măsurate care se îndepărtează cu mult față de media măsurată. Pentru validarea testului trebuie să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime sau maxime măsurate la ciclurile de accelerare. ...
\n2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispozițiile de la pct. 2 pct. 2 ... ...
\n2.5.
\nVehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare. ...
\n2.6.
\nNu se efectuează această probă pentru tractoare. ...
\n2.7.
\nAceastă probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. ...
\n2.8.
\nPentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice, după cum urmează: – pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva nr. 70/220/CEE, tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007, Directiva nr. 88/77/CEE și Directiva nr. 2005/55/Ce): măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turația de mers în gol încet până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare; ... – pentru autovehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turația de mers în gol încet până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului. ... ... ... (la 20-05-2018, Anexa nr. 13 a fost modificată de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017 ) Anexa nr. 14 la reglementări Condiții privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare ---------- Sintagma \"vehicul rutier\" din titlul anexei 14 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma \"vehicul\" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
\nVehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roților, amplasate într-un loc ușor accesibil pe vehicul, după cum urmează: a) o cală de blocare pentru: i) autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone; ... ii) remorci cu două axe, cu excepția semiremorcilor cu șa, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone. ... ... b) două cale de blocare pentru: i) vehicule cu trei sau mai multe axe; ... ii) semiremorci cu șa; ... iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanța dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone; ... iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone. ... ...
\nAnexa nr. 15 la reglementări I. Condiții privind echiparea vehiculelor grele și lungi cu plăci de identificare spate ---------- Sintagma \"vehicul rutier\" de la pct. I din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma \"vehicul\" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
\nNotă ... *9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele și lungi
\nII. Condiții privind echiparea vehiculelor lente cu plăci de identificare spate ---------- Sintagma \"vehicul rutier\" de la pct. II din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma \"vehicul\" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
\nNotă ... *10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcție) și a remorcilor lor ---------- Sintagma \"vehicul rutier\" din Nota anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma \"vehicul\" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
\nIII. Condiții privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru contur ---------- Sintagma \"vehicul rutier\" de la pct. III din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma \"vehicul\" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
\nTotuși, dacă forma, structura sau funcționarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta un marcaj liniar.
\nNotă ... *11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea marcajelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N și O
\nSe aplică aceeași regulă pentru autotractoare, semiremorci și alte combinații de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu și fără marcaje.
\n1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime și lățime a vehiculului. \"Întreagă\" înseamnă cel puțin 80% din lungime și/sau lățime.
\n1.3. În cazul benzilor discontinue spațiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil și nu trebuie să depășească 50% din lungimea celui mai scurt element.
\n1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălțime minimă deasupra solului de cel puțin 250 mm și o înălțime maximă de 1500 mm.
\n2.2. Prin \"discrete\" se înțelege:
\n2.2.1. mai puțin de 15 litere/caractere;
\n2.2.2. înălțimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm și 1000 mm;
\n2.2.3. o suprafață reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;
\n2.2.4. concizia mențiunilor, cum ar fi adresele și numerele de telefon Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi Exemple de marcaje periferice reflectorizante (cuprinzând marcaje și grafici distincte) Anexa nr. 16 la reglementări Abrogată. ---------- Anexa 16 la reglementări a fost abrogată de pct. 43 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. ---------- Anexa a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 1.002 din 12 august 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 15 august 2008, conform pct. 3 al art. I din același act normativ. ----------