satisfăcătoare - specii de plante cu efective populaționale mici sau foarte mici, aflate într-o stare de conservare acceptabilă/satisfăcătoare, dar vulnerabile pe termen scurt la acțiunea unor factori de risc, naturali sau antropici, la adresa habitatului/habitatelor sau a populației/populațiilor speciei; necesită intervenții de management pentru restabilirea stării favorabile de conservare; ... d) nesatisfăcătoare - specii de plante aflate într-o stare de conservare nesatisfăcătoare, în prezent vulnerabile la factorii de risc, naturali sau antropici, în pericol de dispariție din zona investigată dacă nu se acționează în scurt timp pentru îndepărtarea factorilor de risc și pentru restabilirea stării favorabile de conservare; ... e) proastă - specii de plante lipsite de protecție, extrem de vulnerabile la factorii de risc, naturali sau antropici, aflate în pericol iminent de dispariție din zona investigată dacă nu se acționează imediat pentru îndepărtarea factorilor de risc și pentru restabilirea stării favorabile de conservare. ...
\nClasificarea stării de conservare a speciilor faunistice s-a realizat luând în calcul efectivele populaționale, amploarea factorilor de risc - naturali sau/și antropici; precum și vulnerabilitatea acestor specii la amenințări. Starea de conservare favorabilă a unei specii este atunci când: – specia se menține și are șanse să se mențină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului sau natural; ... – aria de repartiție naturală a speciei nu se reduce și nu există riscul să se reducă în viitor prin distrugerea sau fragmentarea habitatului; ... – există un habitat destul de vast pentru ca populațiile speciei să se mențină pe termen lung; ...
\nStarea de conservare favorabilă a speciilor este împărțită in trei clasificări – \"foarte bună\" - specii cu efective populaționale medii sau mari, aflate într-o stare favorabilă de conservare, stare care se va menține pe termen lung, în lipsa unor factori de risc semnificativi naturali sau antropici care să afecteze habitatul/ habitatele sau populația speciei; este starea ideală de conservare a unei specii și nu necesită intervenții active de management ... – \"bună\" - specii cu efective populaționale medii sau mici, aflate într-o stare de conservare bună dar care se poate degrada pe termen mediu datorită unor factori de risc/amenințări naturali sau antropici la adresa habitatului/habitatelor sau a populației specie. Necesită intervenții de management pentru restabilirea stării favorabile de conservare; ... – \"satisfăcătoare\" - specii cu efective populaționale mici sau foarte mici, aflate într-o stare de conservare acceptabilă/satisfăcătoare, dar vulnerabile pe termen scurt la acțiunea unor factori de risc, naturali sau antropici, la adresa habitatului/habitatelor sau a populației/populațiilor speciei; necesită intervenții de management pentru restabilirea stării favorabile de conservare; ...
\nStarea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase: – \"nesatisfăcătoare\" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 10-50 de ani); ... – \"proastă\" pentru situațiile în care specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 10-50 de ani). ...
\nPentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată \"necunoscută\"
\nStarea de conservare a unei specii nu este influențată în mod direct de mărimea efectivelor populaționale, ci de gradul de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la factorii de risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele sale populaționale sunt mai mici. Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât măsurile active de management care se impun sunt mai ample. Starea actuală de conservare a plantelor de importanță națională și comunitară din Pădurea Gârboavele, în raport cu factorii de risc și impactul acestora în lipsa unor intervenții de management este prezentată în tabelul de mai jos.
\nTabel nr. 9 Starea actuală de conservare a speciilor de importanță națională și comunitară din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele Notă ... * specii menționate în fișa sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele ** specie propusă a fi introdusă în fișa Sitului de Importanță Comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, specie menționată în Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Anexa 3 Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică; - efective populaționale mari - 100-1000 indivizi/mp, medii - 10-100 indivizi/mp, mici - 2-10 indivizi/mp, foarte mici - 1-2 indivizi/mp;
\nNotă ... efective populaționale C - specie comună, P - prezentă Notă ... efective populaționale C - specie comună, D - populație nesemnificativă, P - prezentă;
\nNotă ... efective populaționale: C - specie comună, D - populație nesemnificativă, R - rară, P - specie prezentă, V - foarte rară Starea conservare a habitatelor naturale este considerată favorabilă dacă: – arealul natural al habitatului și aria suprafețelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creștere; ... – structura și funcțiile specifice habitatului necesare pentru menținerea sa pe termen lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe și în viitorul predictibil; ... – starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă. ...
\nAstfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: – suprafața ocupată de tipul de habitat; ... – structura și funcțiile tipului de habitat; ... – perspectivele viitoare ale tipului de habitat. ...
\nStarea actuală de conservare a habitatelor din situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele și ANP Pădurea Gârboavele este prezentată în tabelul de mai jos.
\nTabel nr. 10 Starea actuală de conservare a habitatelor din ANP - Pădurea Gârboavele Aria Naturală Protejata Pădurea Gârboavele în suprafața totală de 230,00 ha, conform Legii nr. 5/2000, face parte integral din fondul forestier proprietate publică a județului, administrat de Consiliul Județului Galați. Această arie se suprapune cu Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele ce se întinde pe o suprafață de 219,00 ha.
\nArealul desemnat al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele reprezintă o rezervație forestieră de interes național în care sunt stabilite măsurile de protecție a habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos și stejar brumăriu din zona de deal, dar și specii de arbuști specifice asociațiilor de silvostepă. Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele se suprapune peste situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, astfel, evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor și speciilor pentru cele două arii este identică, ele corespund în totalitate.
\nEvaluare pentru management forestier Întrucât Rețeaua Ecologică Natura 2000 ia în considerare realitățile economice, sociale și culturale ale zonei, conservarea speciilor și habitatelor trebuie să se realizeze printr-un management activ dar durabil. Pentru atingerea acestui deziderat, Directiva Habitate, prin art. 6, prevede obligații ale statelor membre cu privire la gospodărirea siturilor Natura 2000 și a habitatelor prioritare din cadrul acestora.
\nÎn ceea ce privește habitatele forestiere și gospodărirea acestora, pentru suprafețele forestiere ce intră în componența ariilor naturale protejate, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevede revizuirea în mod obligatoriu a amenajamentelor silvice în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Managementul forestier se face în baza prevederilor amenajamentelor silvice, cu luarea în considerare a unei strategii pe termen lung,care poate depăși 60 ani, cât și prin elaborarea unui plan pe termen scurt, mai detaliat, pentru o perioadă de 10 ani.
\nSuprafața Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este inclusă în Amenajamentul silvic Gârboavele, cuprinzând următoarele unități amenajistice forestiere: u.a. 1ABCD, 2ABC, 3ABCD, 4ABCD, 5ABC, 6ABC.Actualmente, înființarea și îngrijirea pădurii se face de Serviciul public de administrare a domeniului public și privat al Județului Galați în colaborare cu Ocolul Silvic Galați din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor pe baza planului de amenajament silvic. Tratamentele promovate sunt cele cu asigurarea regenerării naturale sub protecția arboretului matern, asigurându- se în permanență acoperirea solului cu vegetație. Arborii uscați, bolnavi, afectați de fenomene naturale sunt extrași pentru a se evita deprecierea arboretelor. Parte din ei sunt lăsați pe loc, în vederea asigurării unui nivel ridicat al biodiversității, ca \"lemn mort\".
\nAvând în vedere regimul de conservare a arboretului din interiorul sitului Natura 2000 ROSCI 0151, intervențiile vor fi efectuate prin lucrări speciale de conservare. Acestea urmăresc asigurarea continuității pădurii și menținerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcției de protecție atribuite. Aceste lucrări se împart în trei categorii: a) Tăieri de conservare Se practică în arborete mature (aflate în perioada de regenerare) și au în vedere regenerarea treptată a acestora. Aceste tăieri au ca scop principal conservarea arboretului (asigurarea continuității lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv) și nu extracția de material lemnos. ... b) Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor Se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare. Intensitatea și periodicitatea acestor lucrări se vor adopta în raport cu funcția de protecție atribuită. ... c) Lucrări de regenerare Acestea vin în completarea eforturilor de regenerare făcute prin tăierile de conservare, urmărind realizarea unei compoziții naturale. Ele se referă la lucrări de împădurire a terenurilor goale, de completare a regenerării naturale din nucleele existente, de ajutorare a regenerării naturale, de îngrijire a semințișurilor instalate, de introducere a subetajului și subarboretului. ...
\nTurism și recreere Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavelor este printre singurele arii de acest fel din partea de sud-est a județului Galați, ceea ce face ca atractivitatea turistică a acesteia să fie una foarte ridicată. Apropierea de municipiul Galați face din Aria Naturală Protejată una din destinațiile preferate de turiști în special în sezonul estival, în perioada de week-end. Ținând cont că relieful din județul Galați este predominant deluros, cu relativ puține zone de pădure - în speță în partea sudică - Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele este o destinație preferată de turiștii de la nivel județean. Activitățile turistice din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele au, în prezent, un impact negativ asupra zonei, reprezentând principala vulnerabilitate a acesteia.
\nDomeniile majore în care turismul exercită o puternică presiune negativă asupra Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt: a) consumul de spațiu și de resurse, determinat de realizarea unor amenajări în funcție de cerințele consumatorului turistic. Amenajările turistice precum potecile, traseele pentru turiști și traseele pentru ciclism au afectat circa 5% din suprafața totală a Ariei Naturale Protejate. Acestea au avut, în fapt, rolul de a diminua impactul turiștilor asupra mediului prin direcționarea doar pe anumite trasee cu prețul afectării vegetației din acele perimetre; ... b) presiunea asupra mediului înconjurător, reflectată în apariția supraaglomerării unor zone cum ar fi cele limitrofe drumurilor de acces al autovehiculelor; ... c) degradarea mediului înconjurător ca efect al poluării de toate categoriile, aer, apă, sol, poluare acustică, degradarea peisajelor. În cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele principala problemă este aceea a deșeurilor lăsate de turiști. ...
\nAvând în vedere faptul că formele unui turism neorganizat distrug ireparabil mediul natural, se recomandă crearea unui sector turistic durabil în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. Pentru aceasta este nevoie de protejarea mediului înconjurător respectând capacitatea spațiilor naturale prin menținerea diversității biologice. De asemenea, trebuie avută în vedere crearea unui sector turistic durabil și din punct de vedere economic, care să contribuie în mod semnificativ la bunăstarea populației din comunitățile învecinate.
\nValorificarea turistică a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este cu atât mai importantă cu cât efectele acestei măsuri se resimt în mai multe localități din județul Galați, Pădurea Gârboavele fiind un factor de influență atât pentru municipiul Galați, cât și pentru comunele Tulucești, Vânători și Smârdan. În această zonă în 2009 existau, conform Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului un număr de 34 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. Din totalul de structuri de cazare din județ, în localitățile de influență ale Ariei Protejate Pădurea Gârboavele funcționează 77,3% din unitățile de primire turistică. Prin prisma municipiului Galați această zonă poate fi considerată polul turistic al județului, reușind să atragă aproape în totalitate sosirile și înnoptările turistice.
\nAmenajarea turistică a Ariei Protejate Pădurea Gârboavele trebuie realizată în paralel cu desfășurarea unor acțiuni de educare a turiștilor cu privire la importanța protejării mediului înconjurător și la principiile dezvoltării durabile. Un rol important în acest sens îl poate avea un punct de informare care să distribuie atât materiale de promovare a Ariei, cât și materiale de informare și conștientizare a populației cu privire la acțiunile ce pot fi întreprinse în cadrul zonei. Protejarea Ariei Naturale Pădurea Gârboavele de impactul antropic presupune, însă, și alte amenajări specifice. Având în vedere aportul turistic, pentru diminuarea efectelor negative ale acestora trebuie create structuri de refugiu și puncte de observare, precum și un plan de vizitare a obiectivelor turistice de interes specifice Sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele.
\nPlanul de management al vizitatorilor este un concept de vizitare ce stabilește obiectivele și acțiunile necesare pentru asigurarea condițiilor optime de vizitare, specifice sitului de interes comunitar, în concordanță cu planul de management al acesteia. Planul de management al vizitatorilor este instrumentul care odată transpus în acțiuni practice va putea îndruma tipul potrivit de vizitatori în zonele potrivite, oferind cele mai bune oportunități pentru satisfacerea experienței în natură a fiecărui tip de vizitator, producând un impact minim negativ asupra naturii și comunităților locale și totodată creând cele mai bune șanse pentru dezvoltarea durabilă de afaceri la scara mică, de către membrii comunităților locale. Planul de management al vizitatorilor este recomandabil să conțină următoarele secțiuni: zonarea și obiectivele din punct de vedere al conservării naturii, analiza situației, viziunea și obiectivele, temele și activitățile, monitorizare și revizuire. Ca și obiective turistice în zonă, putem menționa în primul rând cele ce vor fi realizate prin planul de management: trasee și alei în zonele reprezentative ale ANP, puncte de observație turistică în zonele de concentrări de specii protejate - dar și cele existente - Grădina Zoologică și apoi Muzeul Satului.
\nComunități locale și economia locală Factorii de interes (stakeholders) identificați pentru Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele, implicați pe tot parcursul elaborării și implementării Planului de management sunt: autoritățile locale Consiliul Județului Galați, Primăria Galați, Tulucești, Vânători, Smârdan, Direcția Silvică Galați, Autoritatea competentă de Mediu din Galați, Unități de învățământ, ONG-uri, comunități locale, Economia localităților din vecinătatea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este destul de variată, funcționând structuri din toate sectoarele economice. Bineînțeles, polul economic este municipiul Galați care înglobează aproape 73% din unitățile economice de la nivel județean. La nivelul comunelor Tulucești, Vânători și Smârdan funcționează, în anul 2011, 302 întreprinderi: sursa http://www.firme.info/galați/. Conform bazei de date a Ministerului Finanțelor, în cadrul acestora dominau întreprinderile din sectorul comercial, circa 39% din întreprinderi având ca sector de activitate \"Comerțul cu ridicata și cu amănuntul\". Industria reprezintă, de asemenea, un sector economic destul de bine dezvoltat, remarcându-se câteva domenii precum: industria alimentară, industria textilă, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații, fabricarea altor mijloace de transport și fabricarea de mobilă.
\nAria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele poate contribui, în special, la dezvoltarea structurilor active din sectorul turistic - hoteluri și restaurante, dar și la dezvoltarea celor din alte sectoare economice conexe - industria alimentară și altele asemenea.
\nUn stakeholder aparte este format din meșterii populari, dar și de producătorii tradiționali de produse agricole. Reprezentative pentru localitățile învecinate Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, încă din cele mai vechi timpuri, sunt meșteșugurile ce vizează: a) Prelucrarea lemnului. Remarcăm varietatea deosebită a simbolurilor folosite în aceste localități, de la simbolurile solare, care implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât și forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce, până la reprezentările antropomorfe, având variate forme de expresie; ... b) Olăritul, îndeletnicire moștenită din adâncul timpurilor, de la strămoșii din neolitic, este una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. ... c) Împletiturile de răchită din zona Liești - Ivești și Tulucești. ...
\nEducație și conștientizare publică Obiectivele educației de mediu în zona analizată sunt de menținere și îmbunătățire a calității mediului și de prevenire a problemelor de mediu ce pot apărea în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavelor. Pe de o parte, educația de mediu înseamnă informarea și sporirea cunoștințelor, iar pe de altă parte se crește conștientizarea problemelor și modalitățile principale de intervenție.
\nActivitățile de educare și conștientizare a factorilor interesați din vecinătatea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele implică următoarele obiective: a) Conștientizarea: ajută grupurile interesate să capete înțelegere și sensibilitate față de problemele de mediu din Aria Naturală Protejată; ... b) Cunoașterea: ajută grupurile interesate să capete o înțelegere de bază privind funcționarea mediului, interacțiunea oamenilor cu mediul și despre cum apar și cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu din cadrul Ariei Naturale Protejate; ... c) Atitudinea: ajută grupurile interesate să capete un set de valori și sentimente de grijă pentru mediu, motivația și devotamentul de a participa la menținerea calității mediului. ...
\nAcțiunile de educare și conștientizare vor avea mai multe categorii de grupuri țintă: a) elevii și cadrele didactice din unitățile educaționale din localitățile învecinate; ... b) populația din localitățile învecinate; ... c) turiștii care vizitează Aria Protejată Pădurea Gârboavele; ... d) agenții economici care desfășoară activități în localitățile învecinate; ... e) administrația publică locală a localităților învecinate; ... f) ONG-urile de mediu din localitățile învecinate; ... g) mass-media. ...
\nÎn anul 2010 în unitățile educaționale din comunele Tulucești, Vânători, Smârdan și municipiul Galați erau înregistrați peste 68.000 elevi și studenți. Din aceștia, 12% erau înscriși în învățământul preșcolar, 59,4% în învățământul pre-universitar și 28,6% în învățământul universitar.
\nConform Institutului Național de Statistică, populația din localitățile amintite anterior este de 307.626 locuitori în anul 2010. Din aceștia, 94,4% au rezidența în municipiul Galați, 2,4% în comuna Tulucești, 1,6% în comuna Smârdan și 1,5% în comuna Vânători. În ceea ce privește agenții economici din cele patru localități amintite, deși majoritatea unităților economice sunt localizate în municipiul Galați, este indicată desfășurarea unor acțiuni de educare și conștientizare a agenților economici, cu precădere, în mediul rural.
\nAcțiunile de educare și conștientizare vor avea și o componentă practică prin organizarea unor acțiuni de ecologizare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele și de plantare de arborete. Astfel de activități pot fi întreprinse cu ocazia anumitor evenimente internaționale precum Ziua Internațională a Mediului sau Ziua Internațională a Biodiversității. De asemenea, poate fi desemnată Ziua Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele care să constea în organizarea unor evenimente complexe de educare și conștientizare a factorilor interesați coroborate cu acțiuni de igienizare, instalarea unor panouri de informare/conștientizare, campanii în școli pentru educație ecologică.
\nTehnologia informației În condițiile utilizării pe scară largă a internetului ca mijloc de informare, implementarea temei Tehnologia Informației devine extrem de importantă pentru Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele în sensul utilizării ei pentru diseminarea informației legate de Aria Naturală Protejată, a bunelor practici și acțiunilor destinate conservării biodiversității.
\nPentru creșterea notorietății Ariei Protejate, dar și pentru creșterea gradului de informare a populației cu privire la speciile de faună și floră existente în acest perimetru este necesară actualizarea permanentă a secțiunii special dedicate acestei Arii pe pagina web a Consiliului Județului Galați, atât în calitate de proprietar, cât și de custode. Pe de altă parte este importantă și crearea și reactualizarea anuală a unei baze de date GIS - Sistem Informatic Geografic.
\nPunctul de informare ce urmează a fi construit în vecinătatea Ariei Naturale Protejate va fi dotat cu un info-chioșc cu acces la internet ce va putea furniza informații multiple vizitatorilor.
\nAdministrarea, managementul efectiv și durabilitatea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele se află în întregime în proprietatea Consiliului Județului Galați, conform Hotărârii Guvernului nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al județului Galați, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Galați.
\nCustodele Ariei își propune aplicarea unui larg proces consultativ și a unei activități decizionale cu caracter participativ, ca factor esențial în obținerea adeziunii din partea tuturor celor implicați și concentrarea eforturilor în direcția îndeplinirii obiectivelor propuse prin Planul de management.
\nCaracterul participativ a fost asigurat și în timpul elaborării Planului de Management, astfel încât considerăm esențială participarea publică și în cadrul implementării acestuia.
\nAceasta înseamnă că se asigură posibilitatea ca toți cei ce vor fi probabil afectați în mod direct sau indirect de o decizie, acord, plan sau program să-și exprime părerile, cunoștințele, experiența și intuiția.
\nOBIECTIVE 4.1.
\nStarea de conservare dorită Scopul activităților de management întreprinse în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este conservarea biodiversității prin gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea socio-economică.
\nÎn acest sens este formulată și o viziune de dezvoltare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, care reprezintă nivelul ce se dorește a fi atins prin implementarea planului de măsuri cuprins în prezentul document. Conservarea biodiversității este principalul obiectiv al acțiunilor de management din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele, în cadrul acesteia activitățile desfășurate nealterând patrimoniul natural. ...
\n4.2.
\nTemele planului de management Temele specifice ale Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt alese în funcție de scopul ariei analizate și de contextul local în ceea ce privește valorile, amenințările și mediul. Desemnarea acestora a presupus o analiză detaliată a situației existente la nivelul Ariei Protejate, a propunerilor primite din partea Custodelui și a concluziilor consultărilor publice întreprinse.
\nTemele alese: biodiversitate, turism și recreere, comunități locale și economia locală, educație și conștientizare publică, tehnologia informației, administrarea și managementul efectiv și durabilitatea ariei și monitorizare, reprezintă principalele subiecte pe care Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele urmează să le abordeze în următorii 5 ani.
\nTabel nr. 11 Temele Planului de management ...
\n4.3.
\nTemele și indicatorii Planului de management Obiectivele și indicatorii temelor principale Cele 7 teme alese ale Planului de Management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au stabilite o serie de obiective de management - un obiectiv pentru fiecare temă. Elaborarea obiectivelor a respectat anumite criterii, fiind: S.M.A.R.T. – Specifice; ... – Măsurabile; ... – Ajustabile; ... – Realiste; ... – Încadrate în Timp. ...
\nFiecare obiectiv din cadrul Planului de management dispune de un indicator de impact sau de un indicator de rezultat. Atingerea acestui indicator presupune implementarea mai multor acțiuni de management care vor asigura, până la finalul perioadei de implementare a Planului, realizarea viziunii de dezvoltare/scopului Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.
\nSub-temele Planului de Management Sub-temele reprezintă trecerea de la obiectivele propuse la acțiuni, fiind un pas necesar în vederea asigurării că acțiunile identificate vor permite atingerea tuturor obiectivelor incluse în Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. Astfel, fiecare temă are mai multe sub-- teme din care se vor desprinde acțiunile ce urmează a fi implementate în Arie în decursul a 5 ani.
\nTabel nr. 13 Sub-teme ale planului de management ...
\n4.4.
\nPrioritizarea obiectivelor Tabel nr. 14 Prioritizarea obiectivelor planului de management ...
\n4.5.
\nAmenințări specifice pentru fiecare specie/habitat Habitate de interes comunitar:
\nTabel nr. 15 Lista habitatelor de interes comunitar prezente în ROSCI0151 Amenințări: turismul de weekend, focuri în locuri neamenajate, accesul autovehiculelor în interiorul Sitului de Importanță Comunitară și a ariei naturale, defrișarea zonelor pentru proiecte imobiliare, pășunatul în interiorul zonelor protejate, ruperea de floră sau dezrădăcinarea exemplarelor, speciile invazive în interiorul sitului, tăieri necontrolate/controlate de arbori fără acordul custodelui.
\nEficiență: a) reducerea riscului de diminuare a suprafeței habitatelor protejate în special prin observare și patrulări în vederea evitării defrișărilor ilegale de tip: 40C0* - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice și 91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; ... b) reducerea riscului de diminuare a speciilor prin monitorizare în vederea evitării tăierii, dezrădăcinării ori distrugerii cu intenție a speciilor de floră de interes comunitar; ... c) asigurarea condițiilor necesare pentru existența habitatelor, în mod deosebit a celor prioritare; ... d) cunoașterea mai bună a situației habitatelor (conform tabel nr. 15) pe teren atât privind distribuția spațială cât și calitativă. ...
\nSpecii de floră de interes comunitar:
\nTabel nr. 16 Specii floră amenințate din ANP - Pădurea Gârboavele Notă ... *) specie propusă a fi introdusă în formularul standard al Sitului de Importanță Comunitară ROSCI0151 Pădurea Gârboavele Amenințări: a) tăierea necontrolată de copaci din zona protejată, fără acordul custodelui; ... b) ruperea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție, în natură, a acestor plante, în zona lor de răspândire naturală; ... c) aprinderea necontrolată a focurilor în interiorul zonei protejate și în afara zonelor neamenajate; ... d) pășunatul animalelor domestice în interiorul zonelor protejate; ... e) circulația cu autovehicule în Aria Naturală Protejată. ...
\nEficiență: a) reducerea riscului de diminuare a suprafeței habitatelor protejate; ... b) reducerea riscului de diminuare a speciilor prin interzicerea recoltării florilor și a fructelor, culegerii, tăierii, dezrădăcinării sau distrugerii cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; ... c) asigurarea condițiilor necesare pentru existența habitatelor, în mod deosebit a celor prioritare; ... d) cunoașterea mai bună a situației pe teren atât privind distribuția spațială cât și calitativă. ...
\nSpecii de faună Amenințări datorate activităților antropice a) pășunatul poate afecta direct diversitatea floristică și implicit abundența unor nevertebrate (ex. Tomares nogelii); ... b) recoltarea speciilor de faună, îndeosebi a acelora care constituie obiectul activităților de protecție din cuprinsul sitului ar putea afecta densitatea indivizilor și scăderii populațiilor unor specii cu efective medii și mici; ... c) turismul necontrolat poate afecta în mare măsura biodiversitatea prin prezența turiștilor în ariile de reproducere a speciilor, în mod deosebit a păsărilor, în perioada de cuibărire și creștere a progeniturii, prin recoltarea ouălor sau capturarea puilor, prin aprinderea focului în locuri neamenajate și nepermise, prin depozitarea deșeurilor menajere; ... d) depozitarea deșeurilor menajere și a altor materiale poluante care afectează în același timp și peisajul natural, de asemenea constituie un risc major de infestare a faunei din Situl Natura 2000 - Pădurea Gârboavele, cu diferite maladii care pot avea incidență crescută la unele specii de faună; ... e) Agricultura intensivă, chimizarea și realizarea de monoculturi pe suprafețe întinse afectează grav diversitatea biologică din terenul agricol și implicit pe cea din habitatul limitrof. La fel de gravă este și introducerea unor specii noi, a unor soiuri sau linii modificate genetic; ... f) vânătoarea și în mod deosebit vânătoarea necontrolată, reprezintă o altă cauză potențială a diminuării diversității și a scăderii populațiilor unor specii de păsări sau de mamifere. Este necesar ca și aceasta activitate să fie intens monitorizată de către personalul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, pentru a putea interveni cu eficacitate în protejarea speciilor rare și amenințate, dar și pentru menținerea unor efective populaționale conforme cu capacitatea biogenică a habitatelor în cazul speciile care constituie obiectul vânătorii; ... a) extragerea materialului lemnos poate modifica ireversibil mediul fizic și alterează calitatea habitatelor, a peisajului iar masurile de conservare nu mai sunt eficiente uneori pentru menținerea efectivelor speciilor prezente în Situl Natura 2000 - Pădurea Gârboavele. ...
\nMamifere Amenințări - perturbarea speciilor de mamifere existente în situl Pădurea Gârboavele poate fi datorat: a) amenințări datorate mediului antropic; ... b) tăierile ilegale (tăierea și furtul de masă lemnoasă); ... c) pășunatul în interiorul sitului; ... d) câinii comunitari semnalați în zonă; ... e) turismul necontrolat în zonă; ...
\nEficiență: b) menținerea stării de conservare a habitatelor naturale, propice dezvoltării/protejării speciilor de mamifere semnalate în Situl Natura 2000 - Pădurea Gârboavele. ...
\nAvifauna Tabel nr. 17 Specii de păsări amenințate Amenințări a) reducerea habitatelor prin tăieri necontrolate a masei lemnoase; ... b) perturbarea ariei cu mijloace motorizate, creând un disconfort avifaunei atât din interiorul sitului cât și din vecinătatea acestuia; ... c) utilizarea pesticidelor și precum și lucrări agricole realizate necorespunzător în vecinătatea Situl Natura 2000; ... d) distrugerea cuiburilor, fie din cauze naturale precum, vânt puternic, ploi torențiale etc., fie din cauze antropice; ... e) turismul necontrolat în zonă. ...
\nEficiență: a) menținerea stării de conservare a habitatelor naturale, propice dezvoltării/protejării speciilor de avifaună semnalate în Situl Natura 2000 - Pădurea Gârboavele. ...
\nHerpetofauna Tabel nr. 18 Specii de herpetofaună amenințate Amenințări a) pășunatul în interiorul sitului; ... b) prezența câinilor comunitari în interiorul/vecinătatea sitului; ... c) tranzitarea sitului cu mijloace motorizate; ... d) distrugerea habitatelor speciilor de amfibieni și reptile; ... e) capturarea de indivizi de către vizitatori; ... f) turismul necontrolat în zonă. ...
\nEficiență: a) menținerea stării de conservare a habitatelor naturale, propice dezvoltării/protejării speciilor de amfibieni și reptile semnalate în Situl Natura 2000 - Pădurea Gârboavele. ...
\nNevertebrate Tabel nr. 19 Specii de nevertebrate amenințate Amenințări asupra speciilor existente Conform Listei roșii a fluturilor diurni din România - Rakosi, 2002, Lista Roșie a speciilor de floră și fană sălbatică din zona de graniță România-Republica Moldova precum și Anexele Directivei Habitate, 38 de specii de insecte necesită o monitorizare atentă în vederea stabilirii situației reale a acestora.
\nMajoritatea insectelor enumerate în listă au existența legată de prezența unor habitate cu vegetație cu caracter stepic. În ceea ce privește speciile de insecte cu regim de hrană fitofag sunt lepidopterele - fluturii și heteropterele - ploșnițele, dar strict legate de vegetația stepică sunt heteropterele.
\nStepa primară de pe teritoriul României este considerată în prezent dispărută, fiind vorba de o stepă preponderent cu graminee. Din stepa secundară, care conține în număr mare și dicotiledonate, mai există în partea de sud a României doar petice izolate aflate sub o majoră presiune antropică. Demn de menționat este că în cadrul Uniunii Europene doar în România este prezentă regiunea stepică. Chiar și banalul cosit poate avea efecte dezastruoase asupra unor specii care până mai ieri puteau fi considerate banale însă azi ele sunt lipsite chiar de baza trofică necesară pentru existența lor, cum ar fi de exemplu diverse specii de leguminoase pentru multe specii de himenoptere care preferă zonele stepice.
\nAstfel, chiar cosirea unor specii de trifoi duce la lipsa bazei trofice pentru multe specii de bondari care trăiesc în aceste zone. Multe specii de bondari își construiesc cuiburile în galeriile părăsite ale rozătoarelor din regiunile stepice, cum ar fi cazul pentru Bombus argillaceus și Bombus fragrans iar efectul negativ al antropizării asupra acestor rozătoare duce și la un efect negativ asupra acestor bondari. Cosirea unor graminee specifice de stepă, cum ar fi Stipa lessingiana, duce la dispariția unor insecte rare care se dezvoltă doar în tulpinile sau cariopsele acestei specii. Asemenea exemple concrete sunt nenumărate și doar o privire atentă asupra cerințelor trofice și ecologice ale fiecărei specii în parte ne pot da un tablou real asupra factorilor care duc la dispariția acestor specii și la găsirea unor modalități de păstrare a acestor viețuitoare în patrimoniul de biodiversitate al planetei (Starea de conservare a biodiversității in zona transfrontalieră România - Republica Moldova).
\nÎn ceea ce privește zonele forestiere, situația nu este cu nimic mai îmbucurătoare. Din păcate pădurile au devenit un fel de plantații forestiere din care copacii bătrâni sunt extrași din false cerințe \"sanitare\", ei fiind chiar un adăpost peste iarnă pentru multe insecte folositoare care distrug insecte care produc pagube fondului forestier, o privire extrem de simplistă, unilaterală, asupra acestei probleme ducând la grave erori din punct de vedere ecologic. Această situație a dus la scăderea alarmantă a efectivelor unor populații de insecte care până mai ieri erau considerate banale iar azi sunt protejate prin legi europene, cum ar fi cazul unor specii impunătoare ca aspect precum Lucanus cervus ori Cerambyx cerdo.
\nDacă prima specie încă mai poate fi întâlnită cu o oarecare ușurință în România și în aria de derulare a prezentului proiect, a doua specie devine însă din ce în ce mai rară tocmai datorită dispariției stejarilor bătrâni utili pentru dezvoltarea larvelor. Chiar și pentru Lucanus cervus perioada lungă pentru dezvoltarea larvelor, de 7-8 ani, și lipsa tot mai accentuată a arborilor bătrâni sau a buturugilor ori cioturilor din păduri va putea duce la un declin tot mai accentuat al speciei chiar și în România, inclusiv în arealul Pădurii Gârboavele.Situația este similară și pentru alte specii impunătoare (Lucanus cervus și Cerambyx cerdo) chiar și doar ca aspect, dacă sub aspect moral nu suntem cu nimic responsabili atunci când este vorba de dispariția unei specii datorită propriilor acțiuni, de exemplu celebrul gândac nasicorn, Oryctes nasicornis, ale cărui larve se dezvoltă tot în buturugile și cioatele din păduri, aceste nișe trofice devenind din păcate niște rarități, ceea ce atrage după sine o situație similară și pentru nenumăratele ființe a căror existență este legată de aceste microhabitate pe care omul le distruge din inconștiență, necunoaștere și lipsă de responsabilitate.( Proiect PHARE RO 2004/016-941.01.01.02 - Starea de conservare a biodiversității in zona transfrontalieră România - Republica Moldova).
\nDispariția vegetației din zonele de lizieră are un impact negativ foarte important asupra numeroaselor insecte care au nișele trofice în aceste zone. Vegetația ierboasă din zona de lizieră reprezintă un adevărat paradis ecologic, biodiversitatea fiind foarte mare în aceste zone. Aici vin să se hrănească adulții de la multe specii rare de insecte ale căror larve se dezvoltă în interiorul pădurii, de exemplu multe din speciile de coleoptere și himenoptere menționate anterior.
\nZonele forestiere sunt foarte sensibile și la combaterile chimice care au un efect negativ asupra tuturor insectelor din zonă, fie ele rare, protejate sau folositoare. Tocmai păstrarea acestor nișe trofice cum sunt arborii bătrâni, degradați natural, a cioturilor, a arborilor căzuți, neextragerea lor din păduri, păstrarea unor zone extinse pentru vegetația din zonele de lizieră și protejarea poienilor reprezintă soluția pentru o bună gospodărire a biodiversității naturale și a unei păduri sănătoase,cu relații trofice numeroase între specii și o soliditate ecologică a ecosistemului în ansamblu.
\nEficiența măsurilor de conservare a) identificarea priorităților în ceea ce privește speciile de nevertebrate de interes comunitar identificate în Situl Natura 2000 - Pădurea Gârboavele; ... b) reducerea riscului de diminuare a suprafeței habitatelor protejate și implicit a speciilor caracteristice a acestora prin monitorizare în vederea evitării tăierii, dezrădăcinării sau distrugerii cu intenție; ... c) asigurarea condițiilor necesare pentru existența speciilor de faună, în mod deosebit al celor prioritare, prin interzicerea realizării tratamentelor chimice și promovarea conceptelor și metodelor de combatere biologică; ... d) reducerea riscului de diminuare a populațiilor speciilor în special pentru speciile de interes conservativ, prin interzicerea arderii vegetației erbacee sau arbustive din aria naturală protejată. ... ...
\n4.6.
\nMăsuri de conservare/îmbunătățire pentru fiecare specie/habitat prezente în situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele Măsuri de conservare a habitatelor și speciilor Diversitatea biologică are o importanță deosebită dată în primul rând de valoarea ei ecologică, genetică, socială, economică, științifică, educațională, culturală, recreativă și estetică. Diversitatea biologică prezintă o importanță deosebită pentru evoluție și pentru conservarea ecosistemelor și speciilor. Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea \"in situ\" a ecosistemelor și habitatelor naturale precum și menținerea și refacerea populațiilor viabile de specii în mediul lor natural. În acest scop sunt necesare aplicarea unor măsuri de conservare/îmbunătățire a diversității biologice a habitatelor și speciilor din ANP - Pădurea Gârboavele ce sunt caracterizate prin: – interzicerea pășunatului în ANP - Pădurea Gârboavele; ... – aplicarea măsurilor de restricționare și dirijare a turismului în pădure, amplasarea de panouri avertizoare, bariere pentru limitarea accesului autovehiculelor; ... – limitarea accesului în zonele protejate, respectarea traseelor de vizitare - drumuri de acces astfel încât să se evite impactul asupra florei și vegetației, cât și limitarea impactului negativ asupra speciilor de faună din Situl Natura 2000 - Pădurea Gârboavele; ... – impunerea unor restricții a turiștilor din zonă însoțiți de animalele de companie în libertate; ... – monitorizarea activităților generatoare de deșeuri mai ales în zonele cu habitate prioritare; ... – interzicerea aprinderii focului în interiorul Sitului Natura 2000 - Pădurea Gârboavele; ... – managementul forestier adecvat al Sitului Natura 2000 - Pădurea Gârboavele cu scopul păstrării conectivității în cadrul habitatelor existente asigurând perpetuarea în timp a biocenozelor naturale; ... – menținerea arborilor vârstnici degradați natural, a cioturilor, a arborilor căzuți, neextragerea lor din păduri, păstrarea unor zone extinse pentru vegetația din zonele de lizieră și protejarea poienilor pentru creșterea capacității biogenice a habitatelor forestiere în scopul dezvoltării speciilor de interes comunitar; ... – menținerea arborilor seculari, stejari și frasini, reprezentând potențiale locuri de cuibărit și puncte de observație pentru speciile de păsări de pradă, dar și pentru numeroase specii de păsări caracteristice habitatului forestier, care cuibăresc în coronamentul arborilor înalți sau în scorburile acestora; ... – interzicerea introducerii în zonele protejate a unor semințe sau fructe ce pot sta la originea proliferării unor specii de plante nedorite și interzicerea totală a colectării de rarități floristice sau faunistice din perimetrul ariei. Aceste interdicții trebuie menționate explicit pe panouri de informare amplasate în diverse puncte ale Pădurii Gârboavele, alături de sancțiunile la care se expun contravenienții;
\n... – interzicerea utilizării pesticidelor și substanțelor chimice toxice cu remanență mare în cuprinsul Ariei Naturale Protejate și vecinătăți. ... – afișarea unor reguli generale în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele. ... – reglementarea desfășurării activităților umane ce ar putea afecta biodiversitatea din interiorul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele; ...
\nMăsuri de conservare specifice florei locale: – este interzisă tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini a arborilor, puieți sau lăstari din fondul forestier. ... – amenajarea de drumuri/poteci de vizitare se va realiza doar pe cele existente; ... – se interzice introducerea de specii de arbori/plante alohtone, atât pe amplasamentul sitului Natura 2000 cât și pe amplasamentul întregii Păduri Gârboavele; ... – interzicerea tratamentelor cu substanțe chimice toxice în ecosistemele forestiere și zonele limitrofe; ... – limitarea amenajărilor silvice cu Robinia spp. ...
\nMăsuri de conservare specifice avifaunei locale: – amplasarea de cuiburi artificiale, construite conform instrucțiunilor specialiștilor în ornitologie; ... – observarea atentă a stării de sănătate a păsărilor din ornitofauna sălbatică; ... – interzicerea recoltării ouălor de păsări și a puilor nezburători; ... – interzicerea distrugerii cuiburilor păsărilor; ... – controlul prădătorilor nespecifici - câini hoinari, pisici în zonele de cuibărire; ... – inițierea măsurilor de protecție sanitar-veterinare in cazul apariției și manifestării bolilor cu origine bacteriană sau virală; ...
\nMăsuri de conservare specifice nevertebratelor: – protejarea litierei, a covorului vegetației erbacee și a subarboretului; ... – menținerea arborilor vârstnici degradați natural, a cioturilor, a arborilor căzuți ce constituie habitat pentru unele nevertebrate (ex. Cerambix cerdo); ... – interzicerea colectării speciilor; ... – interzicerea tratamentelor cu substanțe chimice toxice în ecosistemele forestiere și zonele limitrofe; ... ...
\nIMPLEMENTAREA 5.1.
\nPlan de acțiuni Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele include acțiuni a căror prioritate variază, unele fiind considerate ca având prioritate ridicată. Fiecărei acțiuni planificate i s-a acordat una dintre cele trei priorități standard:
\nAcțiunile sunt planificate pentru a fi implementate în următorii 5 ani. Există mai multe tipuri de acțiuni: a) Acțiuni delimitate în timp, pe durată scurtă. Un exemplu în acest sens sunt participările la evenimente naționale și internaționale în scopul valorificării potențialului turistic al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele în vederea susținerii comunităților locale învecinate; ... b) Proiecte delimitate în timp, pe durată lungă. Aceste proiecte pot dura de la câteva zile la câteva luni: construirea Punctului de informare, monitorizarea anuală, și altele asemenea; ... c) Evenimente periodice. Aceste acțiuni sunt delimitate în timp, pe durată lungă, însă sunt organizate periodic. Un exemplu în acest sens ar fi organizarea Zilei Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sau reactualizarea periodică a speciilor de floră și faună din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele; ... d) Evenimente continue. Aceste acțiuni se desfășoară aproape pe tot parcursul implementării: întreținerea sistemelor informatice sau promovarea pe pagina web a proiectului. ...
\nPRIORITATE 1 - Acțiunea este OBLIGATORIU să fie îndeplinită pe parcursul duratei de existență a planului. Trebuie aplicată numai la acțiuni cruciale, care dacă nu vor fi realizate vor submina întregul plan.
\nPRIORITATE 2 - Acțiuni care AR TREBUI să fie realizate. Există un element de flexibilitate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă aceste acțiuni nu au fost realizate.
\nPRIORITATE 3 - Acțiuni ce AR PUTEA să fie realizate când timpul și/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acțiunilor cu prioritatea 1 sau 2. ...
\n5.2.
\nPlan de monitorizare a obiectivelor Implementarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele necesită o monitorizare în timp pentru a putea evalua gradul de implementare și eficiența proiectelor vis-a-vis de obiectivele propuse.
\nMonitorizarea se referă la măsurarea indicatorilor definiți pentru a determina dacă Planul de management își atinge obiectivele. Practic, odată ce Planul va fi implementat, trebuie realizată o situație a efectelor produse și a concordanței acestora cu efectele dorite a fi produse.
\nMonitorizarea implementării Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este esențială din mai multe motive. În primul rând este o garanție a îndeplinirii obiectivelor strategice propuse inițial, determinând gradul în care acestea au fost atinse. În al doilea rând, cu ajutorul monitorizării pot fi sesizate problemele care pot periclita îndeplinirea obiectivelor, putând fi eliminate înainte ca situația să devină una critică. Prin monitorizarea periodică a indicatorilor de performanță, responsabilii vor fi capabili să aplice demersurile potrivite pentru asigurarea îndeplinirii scopurilor planificării strategice.
\nRapoartele de monitorizare vor conține recomandări pentru implementarea viitoarelor acțiuni cuprinse în Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, valorificând experiența acumulată pe parcursul fiecărui termen de raportare. ...
\n5.3.
\nResurse Resurse umane Consiliului Județului Galați în calitate de custode al sitului de importanță comunitară ROSCI 0151are atribuții în domeniul protecției mediului și urmărirea activității din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele. În colaborare cu: Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați, Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat Galați,precum și voluntari proveniți fie din organizațiile non-guvernamentale, fie chiar din rândul populației din zonele: Tulucești, Vânători, Galați, se vor implementa anumite acțiuni ce au drept scop conservarea biodiversității specifice Ariei naturale protejate ROSCI 0151 - Pădurea Gârboavele.
\nResurse financiare Resursele financiare și materiale necesare pentru implementarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele vor fi asigurate, în primul rând, prin intermediul Consiliului Județului Galați, custodele Ariei. Bugetul estimat al acțiunilor incluse în Planul de management este de circa 1.143.300 euro, o mare parte din acțiuni putând fi realizate prin accesarea de fonduri europene nerambursabile.
\nResurse instituționale Prin preluarea în custodie de către Consiliul Județului Galați a Ariei resursele materiale, umane, tehnice și informaționale sunt asigurate în cele mai bune condiții.
\nÎn dezvoltarea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost identificați mai mulți factori interesați, primul grup de stake-holderi fiind însăși populația din localitățile învecinate. Populația are o putere foarte mare de a influența dezvoltarea ariei, succesul implementării Planului de management depinzând de receptivitatea și dorința de colaborare a locuitorilor.
\nOrganizațiile non-guvernamentale din domeniul mediului sunt și ele direct interesate de dezvoltarea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. ONG-urile au un rol foarte important în acțiunile de conștientizare a populației privind importanța unui mediu curat la nivel local.
\nȘcolile din localitățile învecinate Ariei sunt direct interesate de acest Plan de management, documentul incluzând acțiuni ce vor fi implementate în cadrul unităților școlare. Din acest motiv, este importantă o bună colaborare atât cu unitățile școlare cât și cu Inspectoratul Școlar Județean Galați. Este foarte importantă de asemenea, colaborarea cu universitățile din zonă precum și cu instituțiile de cercetare pentru promovarea unor activități de educație și cercetare.
\nMass-media joacă, de asemenea, un rol foarte important în creșterea gradului de conștientizare a populației privind importanța existenței unui mediu lipsit de poluare.
\nElaborarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a avut un puternic caracter participativ, pe parcursul elaborării fiind întrunite trei grupuri de lucru pentru consultarea factorilor implicați la nivel local în conservarea biodiversității.
\nUn prim demers important din cadrul proiectului a fost organizarea de către Consiliul Județului Galați a unei conferințe cu tema \"Biodiversitate - probleme și soluții\", dedicată Zilei Internaționale a Biodiversității. Organizarea consultărilor publice a fost popularizată prin intermediul mass-mediei locale, astfel încât accesul la dezbateri a fost facilitat tuturor cetățenilor și factorilor interesați. Peste 100 de persoane au participat la consultările publice realizate în cadrul elaborării Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. În cadrul consultărilor publice realizate au fost distribuite chestionare care conțineau referiri la Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele precum: frecvența de vizitare a Pădurii Gârboavele, opinia privind principalele valori/resurse ale Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, principalele trei pericole ale ariei, principalele acțiuni/proiecte necesare a fi implementate pentru îmbunătățirea condițiilor din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele și alte asemenea.
\nDe opinia respondenților s-a ținut cont în elaborarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.
\nMenționăm, de asemenea, că activități de educare și conștientizare au fost realizate și în cadrul culegerii datelor din teren - exemplu prelevare probe sol, inclusiv prin purtarea însemnelor proiectului - tricou, șapcă de către tinerii studenți implicați în observarea biodiversității. ...
\nAnexa nr. 1 la Planul de management Hărți din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele H01 - Hartă arborete H02 - Amenajament forestier H03- Hartă geologică H04- Hartă pedologică H05 - Hartă hidrologică H06 - Habitate prezente în Aria Protejată Pădurea Gârboavele H07 - Herpetofauna Ariei Protejate Pădurea Gârboavele H08 - Suprapunerea zonelor de interes - Aria Naturală și Sit Natura 2000 H09 - Transecte utilizate în cercetarea faunei Ariei Protejate Pădurea Gârboavele H10 - Relevee monitorizare H11A - Ridicare topografică H11B - Ridicare topografică H12 - Harta sitului ROSCI 0151 Anexa nr. 2 la Planul de management Lista speciilor și habitatelor din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele Inventarierea speciilor de flora/habitatelor s-a realizat conform protocolului de monitorizare al fitodiversității, s-a bazat pe utilizarea suprafețelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcție de tipul de vegetație analizat. În cadrul programului de monitoring s- au utilizat următoarele suprafețe de probă: suprafețe de probă permanente de formă pătrată de 1 ha (100x100 m) pentru monitorizarea vegetației arborescente; suprafețe de probă permanente de formă pătrată de 0,025 ha (20 x 20 m) pentru monitorizarea vegetației arbustive și subarbustive; suprafețe de probă permanente de 5 x 5 m pentru monitorizarea vegetației arbustive și/sau praticole; suprafețe de probă permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea vegetației praticole; transecte permanente de 10 m lungime și 1 m lățime; transecte permanente de 5 m lungime și 1 m lățime.
\nMonitorizarea în vederea realizării inventarului complet al florei locale au fost efectuate periodic (circa5zile/ luna în perioada de vegetație) astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetație și un număr cât mai relevant de specii existente. Datele colectate din teren au fost completate cu date bibliografice.Au fost verificate unele localizări menționate anterior în literatura de specialitate. Pentru taxonii greu identificabili în teren, s-au colectat 1-2 indivizi în vederea identificării lor ulterioare. Toate datele adunate de pe aceste suprafețe de probă sunt trecute în fișa de teren.
\nFișele de teren cuprind: data efectuării ridicării fitosociologice; expoziție; înclinare în grade; acoperire arbori%; acoperire arbuști%; acoperire strat ierbos; înălțime arbori în m; diametrul arborilor în cm; numărul releveului.
\nIndicele de abundență-dominanță (AD) al fiecărei specii prezente, a fost calculat după scara din tabelul următor:
\nÎn cadrul activității de monitorizare au participat și echipe de studenți (anul II și III) din cadrul Facultății de Științe și Mediu a Universității Dunărea de Jos din Galați, coordonați de Șef lucrări dr. biolog Cecilia Șerban și dr. Căldăraru Aurelia. În urma activității de monitorizare și a procesării datelor colectate din fisele de monitorizare s-au identificat 12 asociații vegetale, cu 261 de specii de plante din care 7 specii au fost identificate ca fiind protejate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Nomenclatura speciilor inventariate este în concordanță cu Flora Ilustrată a României - Ciocârlan 2009.
\nIdentificarea habitatelor/comunităților vegetale s-a făcut pe baza speciilor caracteristice (de recunoaștere) conform Lucrării - Habitatele în România - Nicolae Donița și Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Coordonatori: Dan Gafta & John Owen Mountford. Au fost înregistrate coordonatele geografice ale acestor habitate, astfel încât ele să poată fi transpuse pe hărți. Au fost efectuate fotografii sugestive care să permită localizarea, dar și recunoașterea tipului de habitat.
\nAprecierea stării de conservare la nivel local a habitatelor și a speciilor de plante strict protejate ține seama de recomandările Directivei Habitate și ghidului Metodologic \"Evaluarea statutului de conservare al habitatelor și speciilor de interes comunitar din România\".
\nSpeciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fișelor de monitorizare a 25 relevee Pentru monitorizarea herpetofaunei s-a utilizat metoda observației directe (marșrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului stabilit. Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite, în tot cursul anului, pe o fâșie (transect), de o lungime și o lățime dinainte stabilite, se numără indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc sau se afla în trecere pe suprafața acestui biotop.
\nÎn urma monitorizării s-au identificat 7 specii de amfibieni și reptile, dintre care 3 specii sunt menționate în Cartea Roșie a vertebratelor din România, o specie este menționată în Anexa 3, trei specii sunt menționate în Anexa 4A și câte o specie în Anexa 4B și 5C din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Tabel nr. Lista speciilor de amfibieni și reptile identificate în cadrul Sitului ROSCI0151 IUCN - Internațional Union for Conservation of Nature - Lista roșie a speciilor protejate \"EN\" - Periclitat \"NT\" - Aproape amenințat \"VU\" - Vulnerabil \"LC\" -Nepericlitat Pentru estimarea densității păsărilor s-a folosind metoda transectelor. Estimarea distanței și numărarea păsărilor la fiecare observație au fost necesare pentru calcularea densității, de asemenea au mai fost înregistrate și următoarele: tipul de observație (ex. pasărea a fost observată stând sau în zbor sau a fost auzit cântecul); momentul zilei pentru fiecare observație; înălțimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament). Aceste informații au fost folosite în timpul monitorizării și în faza de analiză și interpretare a rezultatelor.
\nEstimarea densității păsărilor s-a realizat folosind Indicele Kilometric de Abundență (IKA, această metoda IKA (Ferry și Frochot, 1958; Ferry, 1960) aparține categoriei de metode numite relative a căror rezultate se exprimă în funcție de o constantă, alta decât suprafața cercetată, în cazul nostru fiind cea a metodelor liniare (respectiv a metodei transectelor).
\nRezultatele s-au exprimat direct în indici kilometrici de abundență, care reprezintă numărul de perechi clocitoare contactate în lungul unui transect de 1 Km. Primul pas a constat în alegerea și marcarea în teren a unor transecte rectilinii de lungime cunoscută, cuprinse în general între 500-1.000 m. În urma monitorizării s-au identificat un număr de 33 de specii de păsări dintre care 10 sunt menționate în ANEXA 3 din care 3 specii sunt menționate în ANEXA 4B și 8 specii menționate în ANEXA 5C conform Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
\nLista speciilor de păsări din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele IUCN - Internațional Union for Conservation of Nature - Lista roșie a speciilor protejate \"EN\" - Periclitat \"NT\" - Aproape amenințat \"VU\" - Vulnerabil \"LC\" - Nepericlitat 4 categorii SPEC - Species of European Concern, în care se încadrează speciile din avifauna României:
\nSPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică amenințate pe plan global și sunt dependente de conservare;
\nSPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa și au un statut conservativ nefavorabil;
\nSPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa și au un statut conservativ nefavorabil;
\nSPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa și au un statut conservativ favorabil;
\nNon-SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa și ale căror populații europene se află într-o situație favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite și imediate pentru protecția lor; Regimul trofic: PR = specii prădătoare MIXT = specie omnivoră, VEG = specie vegetariană, ZOO = specii zoofage care se hrănesc cu nevertebrate, INS= Specii insectivore.
\nInvestigarea biodiversității faunei de artropode din zona Pădurii Gârboavele s-a făcut eșalonat pe parcursul deplasărilor în teren. Colectarea de material biologic s-a făcut folosindu-se o serie de metode clasice, cu unele particularități, după cum urmează: metoda capcanelor de tip Barber și metoda cosirilor cu ajutorul fileului entomologic pe transectele stabilite în funcție de particularitățile concrete ale ecosistemului investigat. Pentru fauna întâlnită pe arbori și arbuști colectarea s-a făcut utilizând fileul entomologic. Materialul viu recoltat prin aceste metode a fost fixat în alcool sau în uscat (în funcție de grupul sistematic din care face parte) și adus în laborator unde a fost triat și ulterior determinat pe grupe la nivel de grup sistematic sau specie utilizând o serie de determinatoare de specialitate.
\nÎn urma monitorizărilor s-au identificat 116 specii de nevertebrate aparținând unui număr de 11 familii, din care 23 de specii au fost identificate ca fiind vulnerabile, 2 specii critic periclitate, 10 specii periclitate, iar restul au fost identificate ca fiind aproape amenințate.
\nLista speciilor de nevertebrate din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele ┌────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┐ │Nr. │ Specia │Vulnerabile│ Aproape │ Critic │Periclitate│ │crt.│ │ VU │amenințate│periclitate│ EN │ │ │ │ │ NT │ CR │ │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Lasiocampidae │ ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │1 │Malacosoma neustriam, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │2 │Trichiura crataegi, Linnaeus 1758 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │3 │Machrothylacia rubi, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │4 │Gastropacha quercifolia, Linnaeus, 1758│ - │ * │ - │ - │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Sphingidae │ ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │5 │Acherontia atropos, Linnaeus, 1758 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │6 │Sphinx ligustri,Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │7 │Marumba quercus, Denis & Schiffermuller│ - │ * │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │8 │Hyles euphorbiae, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │9 │Hyles galii, Rottemburg, 1775 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │10 │Hyles livornica │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │11 │Deilephila elpenor, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │12 │Dolbina elegans, Bang-Haas 1912 │ * │ - │ - │ - │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Saturniidae │ ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤
\n│13 │Saturnia pyri, Denis & Schiffermuller, │ * │ - │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │14 │Aglia tau Linnaeus, 1761 │ - │ - │ - │ * │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │15 │Eudia pavonia, Linnaeus, 1758 │ - │ - │ - │ * │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Papilionidae │ ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │16 │Iphiclides podalirius, Linnaeus, 1758 │ * │ - │ - │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │17 │Papilio machaon, Linnaeus, 1758 │ - │ - │ - │ * │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │18 │Parnasius mnemosyne, Linnaeus, 1758 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │19 │Zerynthia polyxena, Denis și │ * │ - │ - │ - │ │ │Schiffermiiller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Pieridae │ ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │20 │Aporia crataegi, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Nymphalidae │ ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │21 │Polygonia c-album, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │22 │Melitaea cinxia, Linnaeus, 1758 │ - │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │23 │Melitaea phoebe, Denis & Schiffermuller│ - │ * │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │24 │Melitaea trivia, Denis & Schiffermuller│ - │ * │ - │ │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │25 │Hyponephele lycaon, Kuhn, 1774 │ - │ * │ - │ * │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │26 │Apatura ilia, Denis și Schiffermiiller,│ - │ - │ - │ * │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤
\n│ Familia Lycaenidae │ ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │27 │Satyrium ilicis, Esper, 1789 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │28 │Satyrium spini, Denis & Schiffermuller,│ - │ * │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │29 │Tomares nogelii dobrogensis Caradja, │ - │ - │ * │ - │ │ │1895 │ │ │ │ │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Geometridae │ ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │30 │Alsophila aceraria, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │31 │Combiaena bajularia, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │32 │Plaiogramma etruscaria, Zellerm, 1849 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │33 │Jodis lactearia, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │34 │Cyclophora puctaria, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │35 │Scopula tesselaria, Boisduval, 1840 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │36 │Scopula decorate, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │37 │Idaea rufaria, Hubner, 1799 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │38 │Idaea muricata, Hufnagel, 1767 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │39 │Idaea rusticate, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │40 │Idaea obsoletaria, Ramburg, 1933 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │41 │Idaea trigeminata, Haworthm 1809 │ - │ * │ - │ - │
\n├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │42 │Idaea moniliata, Denis & Schiffermuller│ - │ * │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │43 │Idaea dilutaria, Hubner, 1799 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │44 │Idaea deversaria, Herrich-Schaffer, │ - │ * │ - │ - │ │ │1847 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │45 │Lythria purpuraria, Linaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │46 │Catarhoe rubidata, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │47 │Costaconvexa polygrammataBorkhausen, │ - │ * │ - │ - │ │ │1794 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │48 │Pelurga comitata, Linnaeus 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │49 │Calostygia aptata, Hubner, 1813 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │50 │Philereme transversata, Hufnagel, 1767 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │51 │Perizoma lugdunariam, Herrich- Schaffer│ - │ * │ - │ - │ │ │1855 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │52 │Perizoma bifasciatam, Haworth, 1809 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │53 │Abraxas grossulariatus, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │54 │Tephrina arenacearia, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │55 │Neognopharmia stevenaria Boisduval, │ - │ * │ - │ - │ │ │1840 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │56 │Epione repandaria, Hufnagel, 1767 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │57 │Therapis flavicaria, Denis & │ - │ * │ - │ - │
\n│ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │58 │Ennomos erosaria, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │59 │Ennomos quercaria, Hubner, 1813 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │60 │Eilicrinia trinotata, Metzener, 1845 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │61 │Crocallis tusciaria, Borkhausen, 1793 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │62 │Calotois pennaria, Linnaeus, 1761 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │63 │Lycia hirtariaClerck, 1759 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │64 │Agriopis bajaria, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │65 │Cleorodes lichenarias, Hufnagel, 1767 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │66 │Odonthognophos dumetatas, Treitschke, │ * │ - │ - │ - │ │ │1827 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │67 │Chariaspilates formosaria, Eversmann │ - │ * │ - │ - │ │ │1837 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │68 │Dyscia conspersaria, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │69 │Eranis ankeraria, Staudinger 1861 │ * │ - │ - │ - │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Lymantriidae ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │70 │Leucoma salicis, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │71 │Ocneria rubea, Denis & Schiffermuller, │ - │ - │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Arctiidae ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤
\n│72 │Eilema caniola, Hubner, 1808 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │73 │Eilema palliatella, Scopoli, 1763 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │74 │Chelis maculosa mannerheimi Duponchel, │ * │ - │ - │ - │ │ │1836 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │75 │Spilosoma urticae, Esper, 1789 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │76 │Arctia festiva, Hufnagel, 1766 │ * │ - │ - │ - │ ├────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┤ │ Familia Noctuidae ├────┬───────────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┤ │77 │Herminia tenuialisRebel, 1899 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │78 │Catocala elocata, Esper 1787 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │79 │Catocala hymenaea, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │80 │Catephia alchymista, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │81 │Oxicesta geographica, Fabricius, 1787 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │82 │Acronicta strigosa, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │83 │Simyra albovenosa, Goeze, 1781 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │84 │Cryphia raptricula, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │85 │Acontia titania, Esper, 1798 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │86 │Phyllophila abliterata, Rambur, 1833 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │87 │Eutelia adulatrix, Huber, 1813 │ - │ * │ - │ - │
\n├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │88 │Trichoplusia, Hubner, 1803 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │89 │Cucullia santonici, Hubner │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │90 │Cucullia scrophulariae, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │91 │Cucullia thapsiphaga, Treitschke, 1826 │ - │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │92 │Calophasia opalina Esper, 1794 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │93 │Pyrrhia purpurina, Esper, 1804 │ - │ - │ - │ * │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │94 │Mazaria incarnate, Freyer, 1838 │ - │ - │ - │ * │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │95 │Aegle kaekeritziana, Hubner, 1799 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │96 │Platyperigea kadenii, Freyer, 1836 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │97 │Athetis gluteosa, Treitschke, 1845 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │98 │Proxenus lepigone, Moschler, 1860 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │99 │Polyphaenis viridis, de Villers, 1789 │ - │ - │ * │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │100 │Dicycla oo, Linnaeus, 1758 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │101 │Cosnia diffinis, Linnaeus, 1786 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │102 │Conistra ligula, Esper, 1791 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │103 │Conistra ragusae macedonica Pinker, │ - │ - │ - │ * │ │ │1956 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
\n│104 │Episema tersa, Denis & Schiffermuller, │ * │ - │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │105 │Cleoceris scoriacea, Esper, 1789 │ - │ - │ - │ * │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │106 │Dryobotodes eremite, Fabricius, 1775 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │107 │Nonagria typhae, Thunberg, 1784 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │108 │Hadula stigmosa, Cristoph, 1887 │ - │ - │ - │ * │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │109 │Lacanobia splendens, Hubner, 1808 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │110 │Hadena luteago, Denis & Schiffermuller,│ - │ * │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │111 │Hadena perplexa, Denis & Schiffermuller│ - │ * │ - │ - │ │ │1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │112 │Hadena irregulais, Hufnagel, 1766 │ * │ - │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │113 │Orthosia miniosa, Denis & │ - │ * │ - │ - │ │ │Schiffermuller, 1775 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │114 │Graphiphora augur, Fabricius, 1775 │ - │ * │ - │ - │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │115 │Euxoa distinguenda rumelica Burosin, │ * │ - │ - │ - │ │ │1935 │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤ │116 │Agrotis crassa, Hubner, 1803 │ * │ - │ - │ - │ └────┴───────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┘ În urma monitorizărilor efectuate de către grupurile de cercetători din cadrul Universității \"Dunărea de Jos\" au fost identificate în arealul Pădurii Gârboavele 39 de specii de heteroptere aparținând unui număr de 8 familii. Lista speciilor de heteroptere colectate din Pădurea Gârboavele în perioada 2005-2009 Asociații identificate --------