MMP formulează răspunsuri și acestea au fost transmise în termen. ... – Greenpeace CEE România și Asociația Bankwatch România au transmis în data de 26.10.2012 plângerea prealabilă împotriva deciziei de emitere a acordului de mediu pentru proiect. MMP a analizat plângerea prealabilă, organizând o nouă ședință CAT în data de 03.04.2013. MMSC a prezentat membrilor CAT adresele/materialele etc. primite după ședința CAT din data de 12.09.2012. Aceștia și-au exprimat nominal punctul de vedere cu privire la problemele propuse în discuție și la proiect, inclusiv asupra răspunsurilor formulate de România la opiniile finale ale Bulgariei și Austriei. În baza acestor consultări, MMSC a stabilit menținerea deciziei de emitere a acordului de mediu pentru proiect.
\nProiectul acordului de mediu a putut fi consultat între 24.04 - 14.05 2013. Acordul de mediu a fost aprobat fiind promovat prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2013 privind emiterea Acordului de mediu pentru proiectul \"Continuarea lucrărilor de construire și finalizare a unităților 3 și 4 la C.N.E. Cernavodă\", publicată în M. Of. Partea I din 14 octombrie 2013. România a fost în cadrul acestei proceduri Parte de origine, Părți afectate implicate fiind Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Austria și Ungaria. Procedura a fost complexă, având o durată de 7 ani și implicând atât consultări internaționale multilaterale, inclusiv dezbateri publice organizate pe teritoriul unei părți afectate, precum și repetate consultări cu publicul interesat.
\nAu fost aplicate întocmai procedurile Convenției, procedura constituindu-se un exemplu de bună practică în domeniul evaluării proiectelor cu impact transfrontieră.Studiu de caz II*14) \"Construirea unui depozit național de eliminare a deșeurilor slab și mediu radioactive propus de Compania de Stat - Deșeuri Radioactive - Radiana, Kozloduy-Bulgaria\" 2012 - MMAP, în contextul respectării prevederilor Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, ratificată prin Legea nr. 86/2000, pune la dispoziția publicului român informațiile complete privind aspectele de mediu ale proiectului rezultate din procedura EIA în context transfrontier, derulată în perioada 2009-2011. *14) http://www.mmediu.ro/articol/proiectul-construirea-unui-depozit-național-de-eliminare-a-deșeurilor-slab-si-mediu-radioactive/560 Decembrie 2014 - Ianuarie 2015 - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a primit din partea Ministerului Mediului și Apelor din Bulgaria o nouă Notificare, conform cerințelor Convenției ESPOO cu privire la proiectul \"Construirea unui depozit național de eliminare a deșeurilor slab și mediu radioactive\" ca urmare a soluției dale de instanțele de judecată din Bulgaria, de reconsiderare a Deciziei EIA nr. 21-9/2011 emisă de Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria.
\nReluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest proiect (inclusiv a procedurii transfrontiere) este o urmare a necesității asigurării participării publicului din Bulgaria în procedură, în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare. 4.06.2015 - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis ministerului omolog din Bulgaria adresa prin care solicită completarea documentației revizuite pentru acest proiect, conform cerințelor procedurii Convenției ESPOO. 6.10.2015 - MMAP primește răspunsul Ministerului Mediului și Apelor din Bulgaria la solicitarea privind documentația EIA revizuită. 17.12.2015 - MMAP transmite scrisoarea nr. 9328 prin care solicită Ministerului Mediului și Apelor din Bulgaria revizuirea documentației EIA în special în secțiunile la care nu s-a oferit răspuns conform solicitărilor.
\nMinisterului Mediului și Apelor din Bulgaria răspunde MMAP în data de 12.01.2016 și 12.04.2016. 09 iunie 2016 - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță publicul interesat despre desfășurarea Dezbaterii publice a raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul Propunerea de investiție pentru construirea unui depozit național de deșeuri radioactive în zona localității Kozlodui, titular: Compania de Stat \"Deșeuri radioactive\" (SE RAW), Republica Bulgaria, la Filarmonica Oltenia, municipiul CRAIOVA județul Dolj. În cadrul procedurii evaluării impactului asupra mediului în context transfrontieră derulată în conformitate cu prevederile Convenției Espoo pentru proiectul \"Construirea unui depozit național de eliminare a deșeurilor slab și mediu radioactive propus de Compania de Stat - Deșeuri Radioactive - Radiana, Kozloduy-Bulgaria\", Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pune la dispoziția publicului înregistrarea audio a Dezbaterii publice, precum și răspunsurile din timpul dezbaterii publice de la Craiova.
\nPentru a da posibilitatea formulării de comentarii din partea publicului român într-un termen suplimentar, a fost prelungită perioada de primire a comentariilor ce au fost transmise către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția pentru Protecția Mediului Dolj, până la data de 15 iunie 2016. 22.08.2016 - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pune la dispoziția publicului:– Răspunsul Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria la solicitările MMAP din 29.06.2016 și 13.07.2016. ... – Răspunsurile părții bulgare la întrebările publicului român care au avut răspunsuri considerate de public nesatisfăcătoare în cadrul dezbaterii publice sau care nu au primit răspuns. ... – Răspunsurilor părții bulgare la întrebările formulate de publicul interesat în perioada de consultare de după dezbaterile publice. ... 20.09.2016 - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pune la dispoziția publicului:1.
\nTraducerea în lb. română a răspunsurilor părții bulgare la întrebările publicului român care au fost considerate nesatisfăcătoare în cadrul dezbaterii publice sau care nu au primit răspuns. ... 2. Traducerea în lb. română a răspunsurilor părții bulgare la întrebările formulate de publicul interesat în perioada de consultare de după dezbaterile publice. ... 11.11.2016 - În conformitate cu prevederile art. 6 la Convenția ESPOO, România, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, transmite părții bulgare condițiile de realizare a proiectului și măsurile de reducere a impactului asupra mediului pentru acest proiect pe teritoriul românesc. Aceste condiții și măsuri vor fi incluse în decizia finală ce urmează a fi emisă de autoritatea de mediu din Bulgaria. 18.05.2017 - Ministerul Mediului a primit din partea Ministerului Mediului și Apelor din Bulgaria Decizia finală privind acest proiect, conform cerințelor procedurii Convenției Espoo. 21.07.2017- Ministerul Mediului pune la dispoziția publicului interesat traducerea în limba română a Deciziei finale privind acest proiect, conform cerințelor procedurii Convenției Espoo.
\nRomânia a fost în cadrul acestei proceduri Parte afectată. Procedura reprezintă reluarea procedurii derulate în perioada 2009-2011, pentru care Bulgaria a fost dată în judecată pentru încălcarea prevederilor Convenției Espoo prin neimplicarea corectă a publicului în luarea deciziei și evitarea răspunsurilor complete la solicitările părții române. Procedura reluată a avut o durată de cca 2 ani, implicând atât consultări bilaterale, cât și naționale și 1 dezbatere publică organizată în România. Au fost aplicate întocmai procedurile Convenției. ...
\nAnexa nr. 2 Integrarea schimbărilor climatice în procesul EIMIntroducere Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare responsabilă, întreprinderea de acțiuni concrete la nivel internațional, regional, național și local. Schimbările climatice se referă la variațiile semnificative din punct de vedere statistic ale stării medii a parametrilor climatici sau a variabilității lor observată în cursul timpului, fie datorită modificărilor care apar în interiorul sistemului climatic sau al interacțiunilor dintre componentele sale, fie ca rezultat al acțiunii factorilor externi naturali sau rezultați din activitățile umane. Sistemul climatic are cinci componente principale: atmosfera, hidrosfera, criosfera, litosfera și biosfera, care interacționează atât între ele, cât și cu factorii externi, iar procesele fundamentale care dirijează sistemul climatic sunt încălzirea datorată radiației solare de undă scurtă și răcirea datorată pierderilor în spațiu a radiației terestre și a radiației de undă lungă.
\nActivitatea umană nu poate fi nici ea neglijată fiind considerată factor extern care influențează sistemul climatic. Principala sursă de energie care controlează clima terestră este radiația solară. Conform Raportului de evaluare cu numărul 5*15), elaborat de IPCC*16) pentru anul 2014, evoluția rapidă a schimbărilor climatice din ultimele decenii a cauzat un impact major asupra sistemelor naturale și construite din întreaga lume. Distribuția impactului cauzat de schimbările climatice evidențiază riscuri diferite, determinate de vulnerabilitate și expunere, de factorii non-climatici (caracteristicile geologice ale regiunilor, distribuția neuniformă a căldurii solare, interacțiunile dintre atmosferă, oceane și suprafața uscatului) și diferențele economico-sociale. *15) http://www.ipcc.ch/report/ar5/ *16) Intergovernamental panel on Climat Change Din cauza acestor variații regionale, este necesar să se implementeze o abordare orientată a impactului climei asupra lucrărilor proiectate, pentru a evalua expunerea și vulnerabilitatea și a stabili măsurile corecte de adaptare și atenuare (Figura II.1).
\nFigura II.1. Ciclul evaluării proiectului la efectele schimbărilor climatice În ultimii ani, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanisme de prevenire și combatere a dezastrelor naturale și a celor antropice, evaluând astfel riscurile asociate acestora și urmărind reducerea, pe cât posibil, a impactului negativ produs asupra societății. Acțiunile de prevenire trebuie să fie corelate cu acțiunile de pregătire și răspuns la dezastre, prin încurajarea unui schimb de informații între nivelurile administrative din interiorul unui stat dar și între statele membre, pentru a folosi eficient resursele și a evita dublarea eforturilor. Adaptarea la schimbările climatice prin intermediul unui management corespunzător al sistemelor proiectelor propuse necesită cunoștințe privind caracteristicile regionale/locale ale climei prezente și viitoare, precum și evaluarea riscurilor asociate.
\nFenomenele extreme legate de variabilitatea și schimbările climatice stau la originea unor tipuri de dezastre naturale, cum sunt inundațiile, alunecările de teren, seceta, uragane violente, cutremure puternice etc. Figura II.2 Fenomene naturale induse de schimbările climatice Societatea are trei abordări diferite de răspuns la schimbările climatice: de atenuare, de adaptare și de acceptare a daunelor climatice inevitabile. Cea mai bună soluție pare a fi o combinație a acestor abordări. Pentru elaborarea studiilor privind schimbările climatice este necesar să se prezinte informații cu privire la:– ce acțiuni de atenuare ar putea fi necesare pentru a produce un rezultat climatic; ... – care va fi potențialul de adaptare; ... – ce impact inevitabil s-ar putea să apară pentru o serie de proiecții ale schimbărilor climatice.
\nProcesul de elaborare a politicilor necesită realizarea unui compromis între costurile relative, beneficiile, riscurile și efectele secundare neașteptate ale diferitelor niveluri ale schimbărilor climatice. ... În contextul evaluării riscurilor climatice, distincția între necesitățile pe termen lung și scurt pentru a răspunde impactului climei nu este de obicei foarte clară. Variabilitatea climatică este importantă pentru intervalele scurte de timp (de obicei, pe scări intra-anuale și inter-anuale), în timp ce schimbările climatice acționează pe termen lung, dincolo de scara decenală.II.1. Factori care provoacă modificări ale climei Schimbările climatice reprezintă schimbările de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activități omenești care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile.
\nPrincipalii factori ce influențează schimbările climatice sunt:– factori naturali (de ex. Insolația - este definită în meteorologie ca fiind expunerea unui unei zone la radiațiile solare). Schimbările climatice naturale se petrec în perioade de timp foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a speciilor vegetale și animale la condițiile climatice ... – factori datorați intervenției umane (factori antropici) - cei mai importanți, deoarece schimbările climatice sunt foarte rapide și în consecință amenință enorm ecosistemele caracterizate prin fragilitate. ... Aceste schimbări sunt datorate industrializării planetei și utilizării masive a combustibililor fosili. Încălzirea climatică se datorează efectului de seră, adițional emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) produse de activitățile umane.
\nEfectul de seră este un fenomen natural prin care se încălzește atmosfera joasă datorită prezenței gazelor de seră, care sunt transparente pentru radiația solară preponderent de undă scurtă, dar absorb radiația de undă lungă (radiație infraroșie, termică) emisă de Pământ, emițând-o înapoi. Efectul de seră natural este amplificat de efectul de seră datorat creșterii concentrației gazelor cu efect de seră (GES) ca rezultat, în principal, al activităților umane. Principalele gaze de seră naturale sunt: vaporii de apă [H(2)O], dioxidul de carbon [CO(2)], metanul [CH(4)], ozonul [O(3)] și oxidul de azot [N(2)O], la care se adaugă gaze produse din surse artificiale (activități umane) un grup de compuși sintetici, precum clorofluorcarburile [CFC(s)].
\nCel mai important gaz cu efect de seră, nu prin prisma potențialului de încălzire globală, ci prin prisma cantității mari a acestuia în atmosferă, este CO(2). După tipul de efect al gazelor, sunt:– gaze cu efect direct de seră: CO(2), CH(4), N(2)O, hidrofluorocarburi (HFC-uri), perfluorocarburi (PFC-uri), SF6 și NF3; ... – gaze cu efect indirect de seră: CO, NOx, Compuși Organici Volatile Non-Metan (NMVOC) și SO(2). ... Cea mai importantă creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră se datorează activităților umane urmare a: consumului energetic, arderii combustibilor fosili, transporturilor și industriei. Printre alte activități antropice care contribuie la creșterea gazelor cu efect de seră, se mai pot menționa: defrișările, agricultura, urbanizarea, etc.
\nÎn ciuda eforturilor din ultimii zeci de ani cu privire la prevenirea intensificării efectului de seră, o serie de schimbări climatice s-au produs deja și omenirea experimentează efectele acestora. Cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice sunt legate de creșterea mediei globale a temperaturii, precum și intensificarea fenomenelor climatice extreme cum ar fi precipitații abundente (care pot provoca la rândul lor inundații), secetă, furtuni violente sau valuri de căldură. Alte efecte indirecte, în care factorul climatic joacă un rol important, ar putea fi declanșarea unor avalanșe, alunecări de teren sau incendii de vegetație. ... II.2. Caracteristici privind schimbările climatice în funcție de cele două componente (reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice) ● Precizarea sectorului în care sunt necesare măsuri privind schimbările climatice;
\nAbordarea schimbărilor climatice actuale trebuie făcută prin prisma celor două componente importante ale acestora și anume:– Reducere - proces prin care se urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă; ... – Adaptare proces/set de măsuri prin care se urmărește reducerea vulnerabilității sistemelor naturale sau umane față de efectele schimbărilor climatice. Adaptarea poate fi văzută și ca un mecanism prin care omenirea învață să conviețuiască cu schimbările climatice care se vor intensifica în deceniile următoare. Prin urmare, în toate proiectele ar trebui să se realizeze o analiză a relației acestora cu schimbările climatice, cel puțin prin prisma măsurilor de adaptare la acestea. ... Cât privește componenta de reducere a gazelor cu efect de seră, există anumite sectoare care au un impact ridicat din acest punct de vedere, necesitând o analiză detaliată a acestui aspect în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
\nPolitica națională de reducere a emisiilor de GES urmărește abordarea europeană, pe de o parte, prin implementarea schemei EU-ETS, și pe de altă parte, prin adoptarea unor politici și măsuri la nivel sectorial, în așa fel încât la nivel național emisiile de GES aferente acestor sectoare, să respecte traiectoria liniară a nivelurilor de emisii anuale alocate în baza prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE. Prin analizarea Inventarului Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, denumit în continuare INEGES, au fost identificate sectoarele economice pentru care sunt necesare măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES:– Energie (Acest sector de activitate economică cuprinde emisiile de GES din sursele staționare și mobile, aferente proceselor de ardere a combustibililor sau din neetanșeități, avarii sau accidente ale echipamentelor cunoscute sub numele de emisii fugitive).
\nInclude subsectoarele: ● Generarea de energie electrică și termică. ● Transporturile (rutiere și aeriene în primul rând). Principala sursă de gaze cu efect de seră în transporturi o reprezintă arderea combustibililor fosili (în special motorină și benzină); ● Spațiu locativ și planificare urbană. Principalele surse de emisii gaze cu efect de seră asociate sunt legate de arderea combustibililor fosili în clădiri, mașini și utilaje ● Procese industriale. Sursele de gaze cu efect de seră asociate industriei sunt arderea combustibililor fosili și emisii de substanțe chimice din procesele de producție. Sectoarele industriale considerate ca având o contribuție ridicată în emisia gazelor cu efect de seră și care cad sub incidența Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii se numără:– Prelucrarea metalelor feroase și neferoase; ... – Fabricarea de produse chimice organice și anorganice de bază; ... – Rafinarea produselor petroliere industria celulozei și hârtiei; ... – Fabricarea cimentului, varului și ipsosului; ... – industria ceramicii și sticlăriei. ... – Depozitarea și incinerarea deșeurilor; ... – Tratarea apei și epurarea apelor uzate. ... – Agricultura.
\nPrincipalele surse de emisii de gaze cu efect de seră din agricultură provin din respirația animalelor, utilizarea de fertilizanți/pesticide, cultivarea orezului. În Europa, agricultura este cea mai importantă sursă de emisii de protoxid de azot (N20) și metan (CH4) provenite din depozitarea și împrăștierea îngrășămintelor animale. Emisiile antropice provenite din agricultură sunt estimate cu un grad ridicat de incertitudine deoarece activitățile din agricultură implică o mare varietate de procese biologice care conduc la emisii naturale de GES. ... – Utilizarea Terenurilor, Schimbarea Utilizării Terenurilor, Silvicultură. Pădurile au un rol important în absorbția de CO(2) din atmosferă, prin urmare defrișările contribuie indirect la creșterea concentrației acestui gaz în atmosferă.
\nÎn procesul de degradare a pădurilor și despădurire, suplimentar emisiilor de CO(2), se produc și emisii de CH4. După defrișare, terenul căruia i se acordă o altă utilizare poate deveni o sursă suplimentară de emisii. În acest mod, bilanțul de carbon al terenului defrișat și atribuit altor utilizări poate fi defavorabil capacității de sechestrare a carbonului din atmosferă. ... – Gestiunea Deșeurilor. Emisiile din sectorul deșeurilor sunt reprezentate în principal de gazul metan rezultat din descompunerea anaerobă a deșeurilor solide eliminate prin depozitele de deșeuri și tratarea apelor uzate. Totodată, cantități importante de dioxid de carbon sunt generate prin depozitarea deșeurilor solide și incinerarea deșeurilor.
\nCantități reduse de protoxid de azot sunt emise din tratarea apelor uzate. Totodată, prin transportul deșeurilor de la locul generării către locul prelucrării/depozitării/eliminării se generează, în mod indirect, emisii de GES. ... ● Specificarea măsurilor de reducere/de adaptare la schimbările climatice. ... Măsuri de reducere a emisiilor de GES: Măsurile de reducere a impactului asupra schimbărilor climatice care se pot adopta la nivel de proiect vizează reducerea la minimum posibil a emisiei de gaze cu efect de seră asociate activității pe care o pregătește proiectul. Titularul proiectului și elaboratorii studiilor de mediu vor trebui să ofere informații în cadrul acestora cu privire la modalitățile prin care aceștia au înțeles să contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
\nTabel II.2.1 Măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES în funcție de sectoarele economiceSectorMăsuri de reducere a emisiilor de GESENERGIEGenerarea energiei electrice și termice:- Valorificarea resurselor de energie regenerabilă: energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale Promovarea Sistemelor Inteligente pentru producerea, transportul, distribuția și consumul energiei electrice Îmbunătățirea eficienței energetice: reabilitare clădiri, reabilitare iluminat public, reabilitarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice.Realizarea de investiții în instalații și echipamente pentru întreprinderile din industrie care să conducă la economii de energie: investiții în instalații sau echipamente cu consum mai mic de energie.Creșterea eficienței energetice în sectorul Agricultură: utilizare de biocarburanți la executarea lucrărilor agricole mecanizate, utilizarea tehnologiilor din domeniul energiilor regenerabile.Proiectare ecologică privind performanța energetică a produselor cu impact energetic: Utilizarea unor materiale de construcție carbon neutre sau care conțin carbon în proporție mică.
\nAdoptarea unor tehnici constructive care să stimuleze eficiența energetică (ex: izolarea cu celule cu aer cald, utilizarea unor dispozitive electrice eficiente energetic)Crearea de rezervoare locale de carbon: plantare copaci.Transport:Reducerea emisiilor din transport rutier. încurajarea creșterii ponderii de utilizare a transportului feroviar, Utilizarea transportului public ca alternativă a transportului rutier.Utilizarea autovehiculelor prietenoase mediului: autovehicule cu altă sursă de energic: hibride, electrice, cu hidrogen și alte asemenea sau autovehicule echipate cu motoare convenționale, cu ardere internă, care utilizează parțial sau integral combustibili alternative.Utilizarea biocarburanțilorUtilizarea transportului nemotorizatReducerea GES în transport aerian: Îmbunătățirea eficienței utilizării combustibilului de aviațieSpațiu locativ și dezvoltare urbană:- Îmbunătățirea performanței termice a clădirilor: reabilitare clădiri;- Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei termice în sisteme centralizate- achiziționarea de către consumatori de articole electrice și electrocasnice cu eficiență energetică crescută- reducerea consumului de apă- Creșterea suprafețelor de spații verzi în zonele urbane și periurbanePROCESEINDUSTRIALEPromovarea tehnologiilor eficiente și a industriilor curate: investiții aferente unor echipamente care să permită generarea de emisii scăzute de GES.Promovarea tehnologiilor verziAGRICULTURĂMăsuri care vizează în mod indirect diminuarea emisiilor de GES:- promovare și susținere a sistemelor de agricultură ecologică- modernizarea exploatațiilor agricole;- implementarea sistemului de eco-condiționalitate;- programul de modernizare a fermelor agricole: inclusiv Programul Rabla la tractoare;- creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere;- renovarea și dezvoltarea satelor;- creșterea suprafețelor împădurite;- tehnologii de producere și utilizare a biocarburanților la nivel de fermă și de valorificare a biomasei, cum ar fi. peleți, brichete.AGRICULTURĂSubsectorulVegetal- diversificarea culturilor;- promovarea culturilor de leguminoase în asolamente;- utilizarea semințelor și materialului săditor cu calități superioare de adsorbție și valorificare a îngrășămintelor, în special cele natural organice;- practicile de management al solului care să prevină degradarea și sărăcirea solului în elemente nutritive;- asigurarea și sprijinirea de soiuri de culturi cu potențial mare pentru adaptarea la schimbările și riscurile climatice;- reducerea emisiilor de protoxid de azot și de metan din agricultură prin utilizarea redusă de îngrășăminte cu azot și a pesticidelor; - promovarea sistemelor de producție moderne, cu consum redus de energie;- interzicerea acțiunilor de ardere a miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;- promovarea utilizării eficiente a energiei de către fermieri și operatori economici din agricultură.AGRICULTURĂSubsectorulcreșteriianimalelor- ameliorarea hranei animalelor în vederea în vederea îmbunătățirii proceselor digestive;- practici îmbunătățite pentru gestionarea efectivului de animale;- asigurarea și sprijinirea de rase de animale locale cu potențial mare pentru adaptarea la schimbările climatice și riscurile climatice;- ameliorarea genetică, întreținerea pajiștilor permanente, evitarea pășunatului excesiv sau prin cosirea lor cel puțin o dată pe an;- interzicerea acțiunii de incendiere a pajiștilor permanente.AGRICULTURĂ Subsectorul management al deșeurilor organice rezultate de la animale- îmbunătățirea managementului reziduurilor zootehnice prin utilizarea mijloacelor tehnice de stocare adaptate diferitelor tipuri de reziduuri și încorporarea acestora în sol;- procesarea reziduurilor pentru producerea de biogaz și compost.AGRICULTURĂSubsectorulmanagementulsolului- se va evita efectuarea de lucrări de arat în condiții de umiditate excesivă a solului;- practicarea agriculturii de conservare și realizarea de economii de combustibili;- introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la secetă, boli și dăunători, pentru care sunt necesare mai puține lucrări agrotehnice;- protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon, cum ar fi: mlaștini, turbării și alte asemenea;- restaurarea/refacerea mlaștinilor și a turbăriilor;- restaurarea/refacerea carbonului în solurile degradate, cu risc ridicat de eroziune sau deșertificare;- respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigații în agricultură.AGRICULTURĂSubsectorulmanagementulterenurilor- respectarea sezoanelor de însămânțare primăvara, toamna și evitarea desfășurării acestora în timpul iernii;- executarea lucrărilor agricole pe terenurile în pantă mai mare de 12% urmărind traseele curbelor de nivel l;- menținerea teraselor existente pe terenul agricol;- evitarea defrișărilor arborilor solitari și/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;- evitarea tăierilor la „ras” a perdelelor forestiere de protecție a digurilor și lacurilor de acumulare;- evitarea instalării vegetației invazive pe terenurile agricole, inclusiv pe cele care nu sunt folosite în scopul producției;- diversificarea culturilor și practicarea rotației acestora;- menținerea și protejarea pajiștilor permanente;- utilizarea culturilor adaptate condițiilor de sol mlăștinos, ca alternativă la drenarea solurilor;- practicarea agriculturii ecologice;- înființarea de culturi de specii forestiere pentru utilizarea biomasei rezultate în scopuri energetice.UTILIZAREATERENURILOR,SCHIMBAREAUTILIZĂRIITERENURILOR,SILVICULTURĂ- Creșterea suprafeței forestiere: Stoparea tăierilor ilegale, Reconstrucția ecologică forestieră.- Protecția pădurilor virgine și cvasi-virgine.- Protecția și refacerea ecosistemelor acvatice din păduri.- Ameliorarea stării de sănătate a pădurilor: folosirea unor practici silvotehnice adecvate vizând reducerea la minimum a folosirii substanțelor chimice, poluante și utilizarea în principal a insecticidelor și fungicidelor selective, biodegradabile, biologice, sau se va avea în vedere folosirea unor metode mecanice care să nu aibă efecte dăunătoare asupra omului și asupra ecosistemului.- Utilizarea eficientă a produselor lemnoase: îmbunătățirea calității produselor din lemn, îmbunătățirea procesului de prelucrare a lemnului și creșterea gradului de reciclare și reutilizare a produselor din lemn.GESTIUNEADEȘEURILOR- recuperarea unor materiale care ar putea fi reutilizate/reciclate .- optimizarea distanțelor de transport de la locul de generare la stația de eliminare a deșeurilor respective Cât privește adaptarea la schimbările climatice, în cadrul procesului EIA se pot adopta măsuri din următoarele categorii:– Măsuri care să sporească capacitatea proiectului de a se adapta la schimbările climatice; ... – Măsuri de reducere a riscului ca proiectul să fie afectat de schimbări climatice (cum ar fi de exemplu accesarea unor instrumente de asigurare); ... – Măsuri care previn apariția unor riscuri (cum ar fi de exemplu alegerea locației proiectului astfel încât expunerea acestuia la anumite riscuri induse de schimbările climatice să fie minimă); ... – Măsuri care permit operarea în cadrul proiectului și în situația apariției unor constrângeri induse de schimbările climatice (cum ar fi de exemplu instalații cu utilizare eficientă a apei sau a energiei, din surse proprii). ... Măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice trebuie să fie sincronizate și combinate, cât mai eficient posibil cu măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
\nDe asemenea, măsurile de adaptare sunt aplicabile oricărui sector de activitate, funcție de aspectele luate în considerare. Tabel II.2.2 Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climaticeAspecte de luat în considerare în vederea adaptării la schimbările climaticeMăsuri de adaptare la efectele schimbărilor climaticeValuri de căldură- Clădirile să fie izolate termic eficient, fiind astfel redusă nevoia de utilizare a aparatelor de răcire a aerului- Utilizarea unor materiale de construcție, inclusivculoarea acestora, astfel încât să se diminueze cantitatea de energie absorbită de acestea- Îmbunătățirea sistemelor de aerisire și climatizareSecetă - Utilizarea eficientă a apei- Utilizarea apei din precipitații, acolo unde este posibil- Utilizarea unor sisteme de tratare a apei care permite refolosirea acesteia în cadrul proiectului- Îmbunătățirea tehnicilor de irigare, reciclarea și stocarea apei;- Amplasarea prizei/forajelor în conformitate cu concluziile studiilor hidrologice/hidrogeologice elaborate pentru fiecare proiect în parte.Temperaturi extreme- Asigurarea rezervei de apă brută și/sau apă potabilă- Amplasarea rețelelor sub adâncimea de înghețIncendii de vegetație- Utilizarea unor materiale de construcție tratate anti-Incendiu- Crearea unui spațiu de protecție în jurulamplasamentului prin plantarea unor copaci rezistenți la foc, acolo unde riscul la astfel de fenomene este mai ridicatInundații-Alegerea amplasamentului în afara zonelor inundabile, conform concluziilor studiilor de inundabilitate elaborate pentru fiecare proiect- Implementarea unui sistem eficient de drenaj a apei pe amplasament, care să fie supradimensionat, pentru a face față unor situații extremeAlunecări de teren- Implementarea unui sistem de drenaj care să prevină apariția fenomenelor de eroziune locală - Păstrarea unor suprafețe de protecție între amplasament și zonele înconjurătoare care să atenueze efectele asupra proiectului în cazul apariției unor fenomene extreme de acest gen.-plantăriReducerea biodiversității- intensificarea procesului de împădurire cu specii corespunzătoare condițiilor locale.- reducerea activităților agricole în zonele direct afectate- crearea de coridoare ecologice În procesul EIM al unui proiect problemele esențiale care trebuie evaluate din punct de vedere al schimbărilor climatice trebuie să răspundă la 2 întrebări: Cum afectează implementarea proiectului schimbările climatice? Cum poate fi afectat proiectul de impactul schimbărilor climatice? Pentru analiza impactului proiectului asupra schimbărilor climatice trebuie identificate următoarele: ● emisiile de GES; ● Cererea de energie (și, prin urmare, de GES indirect); ● emisii de GES încorporate (prin energia utilizată în materiale, producție și prelucrare, transport etc.); ● Pierderea habitatelor care asigură sechestrarea carbonului; ● Impactul asupra peisajului și a habitatelor, care afectează microclimatul local.
\nPentru analiza impactului schimbărilor climatice asupra proiectului trebuie identificate următoarele: ● prognozele meteorologice și hidrologice– Creșterea riscului de inundații, creșterea nivelului mării, supratensiuni; ... ● Seceta; ● undele de căldură; ● Vânturi puternice și furtuni. ... II.3. Menționarea particularităților schimbărilor climatice în funcție de zone geografice ● Tipurile de vulnerabilități identificate; În context global, schimbările climatice pot avea atât efecte directe cât și indirecte, dintre care cele mai importante sunt: Consecințe primare:– Schimbarea temperaturii medii ... – Temperaturi extreme ... – Schimbarea precipitațiilor medii ... – Precipitații extreme ... – Viteza medie a vântului ... – Umiditate ... Efecte secundare/Hazarde asociate:– Eroziunea costieră ... – Seceta/Disponibilitatea resurselor de apă ... – Inundații ... – Alunecări de teren ... – Cutremure ... – Eroziunea solului ... – Fenomene extreme/Dezastre climatice ... – Creșterea temperaturii ... – Incendii ... În categoria hazardurilor care pot provoca în România pagube importante sau chiar dezastre naturale intră producerea de fenomene ca: ploi abundente/inundații, alunecări de teren, grindină, descărcări electrice, ploi, avalanșe, furtuni, viscole, secete, valuri de căldură, valuri de frig.
\nConform datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID*17), în cazul României, expunerea cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren. În condițiile schimbărilor climatice, nu se aștepta ca tipuri noi de hazard să își facă apariția pe teritoriul României (de exemplu, uraganele), în schimb, cele deja existente își vor schimba caracteristicile date de frecvența și intensitatea fenomenelor de vreme și climă. *17) Componentă a programului român de asigurare a catastrofelor, gestionat de Ministerul Administrației și Internelor. România, prin amplasarea geografică, caracteristici climatice, geomorfologice, geologice și hidrografice, este predispusă manifestării a 3 tipuri de hazarde:– geomorfologic; ... – hidrologic; ... – climatic. ... Cele trei tipuri de hazard se pot manifesta atât individual cât și prin suprapunere, astfel încât efectele generate pot varia într-un domeniu foarte larg, de la pagube minore până la dezastre.
\nHazardul geomorfologic, poate produce pe terenuri în pantă:– eroziunea solului; ... – alunecări de teren (zonele predispuse alunecărilor de teren, menționate în PATN secțiunea Riscuri naturale); ... – inundații locale, cu caracter de torențialitate (zone montane). ... Hazardul hidrologic, prin neuniformitatea regimului de curgere poate produce:– inundarea terenurilor plane; ... – exces de umiditate în sol; ... – eroziune de mal. ... Hazardul climatic - cu regimul cel mai variabil în timp - poate produce prin repartiția neuniformă a temperaturilor și precipitațiilor:– secete atmosferice și pedologice (vor afecta în special sudul și estul țării); ... – furtuni violente (vor afecta toate județele țării); ... – exces de umiditate în sol; ... – inundații (zonele situate de-a lungul râurilor) ... – Incendii de vegetație (vor afecta în special zonele împădurite din sudul-vestul țării); ... – eroziune eoliană. ... ● Cuantificarea tendințelor de amplificare a vulnerabilităților existente în contextul schimbărilor climatice.
\nConform Raportului de evaluare cu numărul 5*18), elaborat de IPCC*19) pentru anul 2014, și raportului Administrației Naționale de Meteorologie (ANM)*20), scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au prognozat o creștere a temperaturii medii globale până la sfârșitul secolului XXI (2090-2099), față de perioada 1980-1990 cu valori între 1,8°C și 4,0°C, în funcție de scenariul privind emisiile de gaze cu efect seră considerate. Datorită inerției sistemului climatic, încălzirea globală va continua să evolueze în pofida aplicării imediate a unor măsuri de reducere a emisiilor, dar creșterea temperaturii va fi limitată în funcție de nivelul de reducere aplicat. Este foarte probabil ca precipitațiile să devină mai abundente la latitudini înalte și este probabil ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor subtropicale. *18) http://www.ipcc.ch/report/ar5/ *19) Intergovemamental Panel on Climat Change *20) Schimbările climatice - de la bazele fizice la riscuri și adaptare, editura Printech, 2015 Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ținând seama de condițiile regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii, în timp ce în nord-vestul Europei creșterea cea mai pronunțată se așteaptă în timpul iernii.
\nDupă estimările prezentate în Raportul cu numărul 5 al IPCC, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, cu mici diferențe între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI și cu diferențe mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului, astfel: ● între 0,5°C și 1,5°C pentru perioada 2020-2029; ● între 2,0°C și 5,0°C pentru 2090-2099, în funcție de scenariu (între 2,0°C și 2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale și între 4,0°C și 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii). Figura II.3.1 Creșterea medie a temperaturii aerului a) iarna, în intervalul 2021-2050 fața de intervalul 1971-2000 și b) vara în intervalul 2070-2099 față de intervalul 1971-2000 În cazul temperaturilor extreme (media maximelor și minimelor) pentru perioada 2070-2099 (față de 1961-1990) s-au obținut rezultate cu certitudine mai mare în următoarele cazuri: ● media temperaturii minime de iarnă: creșteri mai mari în regiunea intra-carpatică (4,0°C - 6,0°C) și mai scăzute în rest (3,0°C-4,0°C); acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație pentru perioada 1961-2000: o încălzire de 0,8-0,9°C în nord-estul și nord-vestul țării; ● media temperaturii maxime de vară: o creștere mai mare în sudul țârii (5,0°C -6,0°C) față de 4,0°C-5,0°C în nordul țării; acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație în luna iulie pe perioada 1961-2000, în centrul și sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire cuprinsă între 1,6°C și 1,9°C și mult mai scăzută în restul țării (între 0,4°C și 1,5°C).
\nDin punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090-2099 secete pronunțate în timpul verii în zona României, în special în sud și sud-est (cu abateri negative mai mari de 20% față de perioada 1980-1990). În ceea ce privește precipitațiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare. În cadrul unor colaborări internaționale, Administrația Națională de Meteorologie a realizat modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul stațiilor meteorologice) a informațiilor privind schimbările climatice rezultate din modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, realizându-se o mai bună estimare a incertitudinilor.
\nAstfel, s-au obținut rezultate cu o certitudine mai mare privind creșterea precipitațiilor de iarnă în vestul și nord-vestul României cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 față de perioada 1961-1990. Figura II.3.2 Diferențe în cantitatea medie de vară a precipitațiilor în intervalul a) 2021-2050 față de intervalul 1971-2000 și b) 2070-2099 față de intervalul 1971-2000*21) *21) Informațiile relatate sunt prezentate detaliat în \"Schimbările climatice - de la bazele fizice la riscuri și adaptare, editura Printech, 2015\" Pentru cazul proiecțiilor viitoare ale precipitațiilor extreme sugerează pentru mijlocul secolului (2021-2050), comparativ cu perioada de referință (1971-2000), o creștere a frecvenței de apariție a episoadelor cu precipitații care depășesc în 24 de ore cantitatea de 20 l/mp.
\nCreșterea preconizata acoperă majoritatea regiunilor României. Creșterea numărului de zile cu episoade extreme de precipitații este mai mare în zone de deal și munte și în apropierea coastei Mării Negre, comparativ cu cele de câmpie. În ceea ce privește viteza medie a vântului, scenariile realizate de ANM sugerează modificări de mică magnitudine a vitezei vântului la 10 m pentru perioada 2071-2100 față de perioada de referință 1971-2000. Astfel, rezultatele modelor climatice regionale sugerează o creștere a vitezei vântului de ordinul a 1 m/s în zonele extracarpatice ale României precum și în cea mai mare parte a bazinului Mării Negre, însoțită de o ușoară scădere (-0,5m/s) în zona Munților Carpați și Transilvania, dar și în estul și, izolat, în sudul Mării Negre.
\nConfigurațiile observate ale vitezei medii a vântului pentru intervalul 1961-2013 indică o tendință generală de scădere a vitezei vântului pe teritoriul României. Modele efectuare în ceea ce privește evoluția vânturilor extreme, rezultatele obținute sugerează pentru perioada 2071-2100, comparativ cu perioada de referință 1971-2000, o ușoară creștere a frecvenței de apariție a vânturilor puternice (cu viteze mai mari de 10 m/s). Deși magnitudinea acestor schimbări este mică (sub 2%), în zonele carpatice și intracarpatice în special ele indică o probabilitate mai ridicată de apariție a evenimentelor de vreme asociate cu vânt puternic pe fondul scăderii vitezei medii a vântului; de asemenea, se preconizează o creștere a frecvenței de apariție a vânturilor puternice în zona litorală a României, respectiv sub-bazinul vestical Mării Negre cu 2-4%. ... II.4.
\nComponenta de adaptare la schimbările climatice ● Abordarea de tip sistem (procesul prin care anumite părți ale sistemului le influențează pe altele în cadrul unui tot; componentele unui sistem pot fi înțelese prin relațiile pe care le dezvoltă între ele, și nu evaluate/analizate individual). Exemplificare în sectoarele transport și agricultură Abordarea schimbărilor climatice în cadrul procesului EIM trebuie făcută ținând cont de următoarele recomandări:– Identificarea elementelor cheie în ceea ce privește relația fiecărui proiect cu schimbările climatice, atât prin prisma reducerii emisiilor de GHG, cât și a adaptării, trebuie făcută cât mai devreme posibil. Aceasta etapa presupune și identificarea autorităților relevante sau a stakeholder-ilor; ... – Determinarea efectelor potențial semnificative ale proiectului prin prisma emisiilor de GES.
\nÎn cazul unor proiecte, aceasta înseamnă inclusiv analize specifice privind emisia de GHG asociată proiectului; ... – Prezentarea clară a alternativelor analizate în cadrul EIM cu privire la impactul proiectului asupra schimbărilor climatice; ... – Prezentarea clară a impactului schimbărilor climatice asupra proiectului și identificarea măsurilor de adaptare adecvate; ... – Prezentarea modului în care efectele proiectului asupra măsurilor climatice vor fi monitorizate. ... În evaluarea efectelor proiectului asupra schimbărilor climatice prin emisia de GES, se vor avea în vedere:– Creșterile directe de GES ca urmare a implementării proiectului; ... – Creșterile indirecte de GES ca urmare a consumului energetic sau transporturilor asociate proiectului; ... – Creșterile indirecte de GES asociate managementului deșeurilor în cadrul proiectului. ... În cazul proiectelor care pot avea un impact semnificativ asupra creșterii cantității de GES în atmosferă, în primul rând cele menționate în cadrul subcapitolului 3.2, este nevoie de calcularea emisiilor de GES asociate proiectului.
\nBanca Europeană de Investiții a dezvoltat o metodologie de calcul a amprentei de carbon pentru proiectele pe care acesta le finanțează. Metodologia BEI are două obiective: 1) să calculeze emisiile totale de GES asociate proiectelor și 2) să evalueze variațiile în emisia de GES comparativ cu niște valori de referință, considerate valori relative de emisie. Metodologia BEI poate fi descărcată de la acest link: http://www.eib.org/en/about/documents/footprint-methodologies.htmProcesul EIACare sunt elementele cheie ale integrării schimbărilor climatice în EIA?Etapa de încadrareEtapa de definire a domeniului evaluăriiIdentificarea aspectelor cheie: care este prognoza climatică pe durata de viață a proiectului și cum vor influența acestea mediul? cum vor influența schimbările climatice evoluția celorlalți factori de mediu?Analiza scenariilor de dezvoltare a proiectului: cum va evolua mediul existent, inclusiv clima, daca proiectul nu s-ar implementa? dar dacă se va implementa proiectul? Ce probabilitate există ca proiectul să afecteze semnificativ dinamica naturală a factorului climatic?Etapa de elaborare a RIMAnaliza alternativelor și identificarea măsurilor de prevenire/reducere a impactului: este nevoie de proiectul propus? Unde? La ce scară? Care alternative afectează cel mai puțin factorul climatic? Care sunt cele mai flexibile opțiuni (win-win sau no-regret) care ar putea permite modificări ale proiectului în viitor, dacă va fi cazul?Evaluarea efectelor: care sunt efectele negative directe, indirecte și cumulative ale proiectului asupra climei?Monitorizare și măsuri de adaptareCum poate fi implementat proiectul astfel încât să se adapteze la schimbările climatice?Cum vor fi monitorizate efectele proiectului asupra schimbărilor climatice?Cum va fi monitorizată implementarea măsurilor de reducere a impactului?Cum va fi evaluată eficiența măsurilor de adaptare propuse? ● Urmărirea anumitor module în dezvoltarea proiectelor: analiza de sensibilitate; evaluarea nivelului de expunere: analiza de vulnerabilitate; analiza riscurilor; identificarea opțiunilor de adaptare; evaluarea opțiunilor de adaptare; integrarea planului de acțiune privind adaptarea în cadrul proiectului vizat Conform Liniilor directoare pentru: Realizarea de investiții rezistente la schimbările climatice*22), etapele de lucru pentru stabilirea necesității de adaptare la schimbări climatice a proiectelor, urmărește parcurgerea a 7 etape și anume: *22) Non-paper gudline for Project managers: Making vulnerable investments climate resilient (http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/non_paner_guidelines_project_managers_en.pdf) ● Analiza senzitivității ● Evaluarea expunerii ● Analiza vulnerabilității ● Evaluarea riscului ● Identificarea opțiunilor de adaptare ● Evaluarea opțiunilor de adaptare ● Integrarea în proiect a Planului de acțiuni cu măsurile de adaptare și ameliorare.
\nFigura II.4.1 Metodologia de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice și stabilirea măsurilor de adaptare Stabilirea unor măsuri adecvate de adaptare la variabilitatea și schimbarea climei trebuie să se bazeze pe evaluarea cât mai completă a riscurilor. În cadrul proiectului realizat de SEERISK*23): Metodologia comună de evaluare a riscurilor pentru macro-regiunea Dunării, s-a elaborat o metodologie de evaluare a riscului aplicabilă inclusiv fenomenelor meteorologice extreme legate de variabilitatea și schimbarea climei, importante pentru România, precum seceta, inundații, episoade de vânt extrem și valurile de căldură. Conform acestui raport, evaluarea riscului la care sunt sau pot fi supuse lucrările proiectate, din punct de vedere al schimbărilor climatice, se face plecând de la premisele inițiale privind condițiile climatice actuale. *23) Seerisk: Common Risk Assessment Methodology for the Danube Macro-Region (http://www.rsoe.hu/proiectfiles/seeriskOther/download/Act_3_1_Common_Risk_Assessment_Methodology.pdf) Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice este prezentată în figura de mai jos.
\nFigura II.4.2. Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice În prima fază, înainte de a începe evaluarea riscurilor asociate, s-au identificat condițiile naturale de amplasament, hazardele specifice zonei și schimbările climatice. Abordarea folosită pentru evaluarea riscului și stabilirea măsurilor potrivite de atenuare și ameliorare a potențialului impact pe care îl pot avea schimbările climatice și efectele adverse ale acestora asupra lucrărilor propuse prin respectivul proiect, sunt prezentate în cele ce urmează. ● Analiza senzitivității Senzitivitatea proiectului va fi determinată pe baza contextului actual și prognozat al schimbărilor climatice și efectelor primare și secundare (hazarde) ale acestora.
\nFuncție de extinderea proiectului, vor fi identificate variabilele relevante pentru amplasamentul ales. Senzitivitatea opțiunilor alese în raport cu schimbările climatice și efectele adverse ale acestora s-a făcut separat, în funcție de temele cheie care cuprind principalele componente proiectului, considerate după cum urmează:– Intrări: materii prime, materiale, apă, resurse umane, energie; ... – Bunuri: facilități, instalații, rețele; ... – Procese: funcție de specificul proiectului; ... – Ieșiri: calitatea emisiilor (funcție de proiect); ... – Interdependențe: creșteri economice viitoare, turism. ... Pentru evaluarea senzitivității proiectului la schimbările climatice se va acorda un scor, conform clasificării de mai jos, rezultând astfel matricea de evaluare a senzitivității.Risc 0Nu există impact asupra componentelor proiectuluiSenzitivitate scăzutăSchimbările climatice/Hazardele nu au impact asupra componentelor proiectului (sistemul poate fi afectat negativ de riscurile climatice cu impact minim)Senzitivitate medieSchimbările climatice/Hazardele pot avea impact ușor asupra componentelor proiectului (sistemul va fi afectat (ex. întreruperi ale alimentării cu energie electrică), incidente de poluare minore)Senzitivitate ridicatăSchimbările climatice/Hazardele pot avea impact semnificativ asupra componentelor proiectului (ex: sisteme de tratare nefuncționale, conducte sparte, inundarea sistemului) ● Evaluarea expunerii După identificarea și evaluarea punctelor sensibile ale componentelor proiectului, pasul următor este evaluarea expunerii proiectului la fenomenele date de efectele schimbărilor climatice în zonele în care acesta va fi amplasat.
\nEvaluarea expunerii se face conform Tabelului de mai jos. Tabel II.4.3. Scara de evaluare a expunerii lucrărilor propuse la schimbările climatice și riscurilor asociate acestoraExpunere ridicatăExpunere medieExpunere scăzută Expunere 0Probabilitatea de apariție a inundațiilor cu frecvență ridicată (mai mult de 1 la 75 ani), temperaturi ridicate (mai mari de 30°C) înregistrate mai mult de 10 zile/an,creșterea nivelului mării mai mult de 50 cm, peste 10 furtuni/anProbabilitatea de apariție a inundațiilor între 1 și la 75 ani și 1 la 100 ani, temperaturi ridicate înregistrate mai mult de 5 zile/an, creștereanivelului marii cu 20 - 50 cm, 5-10 furtuni/anProbabilitatea de apariție a inundațiilor mai mică de 1 la 100 ani, temperaturi ridicate înregistrate mai puțin de 5 zile/an, creșterea nivelului mării cu 20 cm, mai puțin de 5furtuni/anNu există hazarde în zona de amplasare a proiectului, nici în prezent și nici preconizat(2030;2045) Având în vedere extinderea proiectului și specificul acestuia, se va ține cont de faptul că locații diferite pot fi expuse la fenomene climatice diferite, precum și la frecvențe și intensități diferite.
\nPrin urmare, vor fi evaluate categoriile de risc specifice tipului de proiect analizat în raport cu expunerea acestuia la efectele adverse ale schimbărilor climatice în diferite zone și modului în care acestea ar putea fi afectate. În acest sens, vor fi colectate date cu privire la condițiile de amplasare, variabilele climatice și pericolele aferente cu sensibilitate medie spre ridicată. Evaluarea expunerii viitoare se face pentru componentele proiectului clasate ca având puncte sensibile sau expunere medie spre ridicată, pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045. ● Evaluarea Vulnerabilității Vulnerabilitatea reprezintă rezultatul multiplicării senzitivității proiectului cu probabilitatea de expunere la hazardele climatice identificate.
\nPentru evaluarea vulnerabilității pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045, se presupune ca punctele identificate ca fiind sensibile rămân constante în viitor, vulnerabilitatea proiectului calculându-se pe baza aceleiași formule redate anterior. În acest caz, expunerea încorporează elementele viitoarelor schimbări climatice și a posibilelor efecte adverse ale acestora. ● Severitate În funcție de hazardele identificate în etapele anterioare, pentru aprecierea severității de expunere a lucrărilor proiectate la acestea se utilizează scări de la 1 la 5, a căror semnificație este redată în tabelul de mai jos. Tabel II.4.4. Scara de evaluare a severității riscului Pentru evaluarea severității și probabilității de apariție a hazardelor în zona de amplasare a proiectului, s-a acordat un scor conform clasificării de mai jos, din care va rezulta scorul completat în matricea de evaluare a riscului.
\nÎn acest context, Riscul identificat are înțelesul prezentat mai jos. Conform definiției date de Comisia Europeana în Cartea verde*24) măsurile de adaptare se iau pentru a face fața schimbărilor climatice, de exemplu, o cantitate mai mare de precipitații, temperaturi mai ridicate, resurse de apă mai reduse sau furtuni mai frecvente, fie în prezent, fie în anticiparea unor astfel de evenimente viitoare. Adaptarea are obiectivul de a reduce în mod rentabil riscurile și pagubele provocate de efectele negative prezente sau viitoare sau de a exploata potențialele beneficii. Exemple de astfel de măsuri includ utilizarea mai rațională a resurselor limitate de apa, adaptarea codurilor de construcție existente pentru a face față schimbărilor climatice viitoare și fenomenelor meteorologice extreme, construcția de dispozitive de protecție împotriva inundațiilor și ridicarea nivelului digurilor împotriva creșterii nivelului mării, dezvoltarea de culturi rezistente la secetă, selecția speciilor și practicilor forestiere mai puțin vulnerabile la furtuni și incendii, crearea de coridoare terestre destinate sprijinirii migrării speciilor.
\nAdaptarea poate cuprinde strategii naționale sau regionale, precum și măsuri practice luate la nivel de comunitate sau individual. Măsurile de adaptare pot fi anticipatoare sau reactive. Adaptarea se aplică în egală măsură sistemelor naturale și umane. Investițiile a căror durabilitate este asigurată pe întreaga durată de viață, ținând cont în mod explicit de schimbările climatice, sunt adesea numite \"imune la schimbările climatice\". *24) Carte Verde a Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor - Adaptarea la schimbări climatice în Europa - Posibilități de acțiune a Uniunii Europene http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0354&from=RO O acțiune timpurie va aduce beneficii economice certe, datorită anticipării pagubelor potențiale și reducerii la minimum a riscurilor pentru ecosisteme, sănătatea umană, dezvoltarea economică, bunuri și infrastructuri.
\nDe exemplu, Directiva-cadru apa*25) stabilește un cadru coerent pentru gestionarea integrată a resurselor de apă. Aceasta nu abordează însă direct chestiunea schimbărilor climatice. Provocarea va fi aceea de a încorpora măsurile referitoare la schimbările climatice în cadrul punerii în aplicare a acesteia, începând eu primul ciclu de planificare pentru 2009. Concret, instrumentele economice și principiul \"utilizatorul plătește\" ar trebui aplicate în toate sectoarele, inclusiv cel al locuințelor, al transporturilor, al energiei, al agriculturii și al turismului. Astfel se vor crea stimulente puternice pentru reducerea consumului de apă și eficientizarea utilizării acesteia. *25) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:128002b&from=RODescrierea RisculuiRating de riscMasuri de adaptareRating de risc rezidual*) *) riscul rezidual este riscul rămas după ce toate celelalte măsuri sunt implementate Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale și antropogenice de a reacționa la efectele schimbărilor climatice (actuale sau așteptate), inclusiv variabilitatea climei și evenimentele meteorologice extreme, cu scopul de a reduce pagubele potențiale, de a beneficia de oportunități și de a reacționa adecvat la consecințele schimbărilor climatice, având în vedere faptul că societatea resimte efectul individual și cumulat al tuturor acestor componente.
\nÎn acest context, există mai multe tipuri de adaptare:– anticipativă și reactivă, ... – privată și publică, ... – autonomă și programată. ... Provocarea pentru adaptare constă în creșterea rezistenței sistemelor economice și ecologice și reducerea vulnerabilității lor la schimbările climatice. În acest sens, pentru riscurile identificate ca fiind medii spre ridicate, se vor prevedea încă din faza de proiectare, măsuri specifice de adaptare și ameliorare a efectelor pe care le au sau le pot avea schimbările climatice și hazardele asociate acestora proiectului, în scopul de a minimiza pe cât posibil, efectele adverse provocate de acestea asupra lucrărilor proiectate. ...
\nAnexa nr. 3Informațiile care trebuie incluse în Notificare1. Informații cu privire la activitatea propusăa) informații cu privire la natura activității propuse:...(i) tipul activității propuse; ... (ii) dacă activitatea propusă este cuprinsă în anexa nr. I la convenție (da/nu); ... (iii) domeniul activității propuse (de exemplu, activitatea principală și unele sau toate activitățile secundare pentru care este necesară evaluarea); ... (iv) scara activității propuse (de exemplu, mărime, capacitate de producție etc.); ... (v) descrierea activității propuse (de exemplu, tehnologia utilizată); ... (vi) descrierea scopului activității propuse; ... (vii) justificarea activității propuse (de exemplu, baza socio-economică, geografică); ... (viii) informații suplimentare și comentarii; ... ... b) informații cu privire la limitele spațiale și temporale ale activității propuse: ...(i) localizarea; ... (ii) descrierea amplasamentului (de exemplu, caracteristici fizico-geografice, socioeconomice); ... (iii) justificarea amplasării activității propuse (de exemplu, baze socio-economice, fizico-geografice); ... (iv) termenele activității propuse (de exemplu, inițierea și durata construcției și funcționării); ... (v) hărți și alte documentații grafice legale de informațiile cu privire la activitatea propusă; ... (vi) informații suplimentare și comentarii. ... ... c) informații privind impactul preconizat asupra mediului și măsurile de diminuare propuse: ...(i) definirea domeniului evaluării (de exemplu, ținând cont de: efectele cumulative, evaluarea alternativelor, aspecte de dezvoltare durabilă, impactul activităților secundare etc.); ... (ii) impactul preconizat al activității propuse (de exemplu: tipuri, localizare, magnitudine); ... (iii) intrări (de exemplu, teren, apă, materii prime, surse de putere etc.); ... (iv) ieșiri (de exemplu, cantități și tipuri de: emisii în atmosferă, evacuări în rețeaua hidrografică, deșeuri solide); ... (v) impactul transfrontieră (de exemplu, tipuri, localizare, magnitudine); ... (vi) măsuri de diminuare propuse (de exemplu, dacă se cunosc, măsurile în scopul prevenirii, eliminării, minimizării; compensării efectelor asupra mediului); ... (vii) informații suplimentare și comentarii. ... ... d) rezumatul procesului de consultare propus și termenele acestuia, inclusiv descrierea sumară a procedurii referitoare la contestații sau plângeri;... ... e) inițiatorul sau titularul (detalii de contact):...(i) numele, adresa, numerele de telefon și fax; ... ... f) documentația și procedura de evaluare a impactului asupra mediului:...(i) dacă documentația de evaluare a impactului asupra mediului (de exemplu, raportul evaluării impactului asupra mediului sau declarația privind impactul asupra mediului) este cuprinsă în notificare (da/nu/parțial); ... (ii) dacă \"nu\" sau \"parțial\", descrierea documentației suplimentare ce trebuie înaintată și data (datele) aproximativă(e) la care această documentație va fi disponibilă; ... (iii) termene; ... (iv) detalii de contact (partea de origine); ... (v) autoritatea responsabilă cu coordonarea activităților legate de procedura de evaluare a impactului asupra mediului; ... (vi) numele, adresa, numerele de telefon și fax; ... (vii) informații suplimentare și comentarii. ... ... ... 2.
\nPuncte de contacta) Puncte de contact pentru partea sau părțile posibil afectată/afectate: ...(i) autoritatea responsabilă cu coordonarea activităților legate de evaluarea impactului asupra mediului; ... (ii) numele, adresa, numerele de telefon și fax; ... (iii) lista părților afectate cărora li s-au transmis notificări. ... ... b) Puncte de contact pentru partea de origine:...(i) autoritatea responsabilă cu coordonarea activităților legate de procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu denumirea, adresa, numerele de telefon și fax; ... (ii) autoritatea responsabilă cu luarea deciziei, dacă este alta decât autoritatea responsabilă cu coordonarea activităților legate de procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu denumirea, adresa, numerele de telefon și fax. ... ... ... 3.
\nInformații cu privire la procesul de evaluare a impactului asupra mediului în partea de origine, aplicat în cazul activității propuse:a) termene;... ... b) oportunitățile părții sau părților afectate de a fi implicate în procesul de evaluare a impactului asupra mediului;... ... c) oportunitățile părții sau părților afectate de a analiza și comenta pe marginea notificării și documentației privind evaluarea impactului asupra mediului;... ... d) natura și termenele la care vor fi formulate deciziile posibile;... ... e) procesul de aprobare a activității propuse; ... ... f) informații suplimentare și comentarii.... ... ... 4. Informații privind procesul de participare a publicului în partea de origine:a) proceduri de participare a publicului;... ... b) începutul și durata preconizată a consultării publicului; ... ... c) informații suplimentare și comentarii.... ... ... 5.
\nTermenul de răspuns ...
\nAnexa nr. 4Conținutul documentației EIM și recomandări cu privire la informațiilecare trebuie furnizate publicului pentru a organiza participarea eficientă a publicului Conținutul documentației EIM care trebuie furnizată publicului în conformitate cu Convenția (Anexa II):a) o descrierea a activității propuse și scopului ei; ... b) o descriere, unde este cazul, a unor alternative rezonabile (de exemplu, locație sau tehnologice) la activitatea propusă și de asemenea alternative \"nici o acțiune\"; ... c) o descriere a mediului care poate fi afectat semnificativ de activitatea propusă și alternativele sale; ... d) o descriere a impactului potențial al activității propuse și alternativelor sale asupra mediului și o estimare a semnificației impactului; ... c) o descriere a măsurilor de atenuare pentru a minimiza impactul advers asupra mediului; ... f) o indicație explicită a metodelor predictive și supozițiilor de bază precum și datelor ecologice relevante folosite; ... g) o identificare a lacunelor în cunoștințe și incertitudinilor întâlnite în compilarea informațiilor solicitate; ... h) unde este cazul, o Prezentare a programelor de monitorizare și management și orice planuri pentru analiza post-proiect; și ... i) un rezumat netehnic, inclusiv o prezentare vizuală, dacă este cazul (hărți, grafice, etc.). ... Informații practice pentru organizarea participării eficiente a publicului:j) numele și adresa solicitantului; ... k) numele și adresa autorității competențe care va lua decizia cu privire la activitatea propusă; ... l) locația activității propuse: ... m) o adresă în Partea de origine sau Partea afectată în care documentele ETA cu privire la activitatea propusă pot fi inspectate și ultima dată în care ele sunt disponibilă pentru inspecție; ... n) dacă exemplarele documentației EIA inclusiv rezumatul netehnic sunt disponibile, și dacă da, dacă sunt gratuite; ... o) dacă există o taxă, suma taxei; ... p) adresa la care comentariile sau obiecțiile despre activitatea propusă și/sau documentația EIA trebuie depuse și ... q) data finală pentru aceste comentarii. ...
\nAnexa nr. 5Aspecte cu privire la consultarea publicului Părțile trebuie să convină asupra anumitor aspecte cu privire la consultarea publicului la un stadiu timpuriu al procedurii transfrontieră EIM și acestea se referă la următoarele:– Timpul și locul, precum și mijloacele prin care informațiile relevante vor fi puse la dispoziția publicului; ... – Traducerea documentelor EIM în limba PA ca să fie folosită în consultările publice; ... – Volumul materialelor de tradus, numărul de copii; ... – Traducerea comentariilor publicului (PA) și recomandărilor în limba PO; ... Clarificări cu privire la responsabilitățile Părților cu privire la participarea publicului trebuie să fie efectuate de la caz la caz sau acordurile bilaterale și multilaterale având în vedere îndrumare cu privire la participarea publicului într-o EIA transfrontieră (Decizia III/8 adoptată de Adunarea Părților)– Diseminarea materialelor EIM (inclusiv broșuri, pliante) în cadrul PA; ... – Mijlocul de distribuirea a informațiilor, de exemplu, prin ziare, radio, TV, email sau Internet; ... – Organizarea audierilor publice și adunărilor publicului Părților vizate; ... – Programe pentru consultările publicului. ... Este recomandat să furnizați publicului Părții afectate informații adecvate care corespund etapelor procedurii EIM care este realizată astfel:– Datele de contact ale dezvoltatorului; ... – Datele de contact ale CAs ale ambelor Părți; ... – O descriere a activității propuse și impactul său transfrontier probabil; ... – Informații cu privire la decizia de luat și sincronizarea ei, precum și cu privire la procedura EIM; ... – Informații despre locul în care documentația EIM poate fi consultată; ... – Informațiile despre perioada de timp în care documentația poate fi consultată; ... – Informații despre audierea publică; ... – Informații despre mijlocul și termenul limită pentru depunerea sugestiilor. ... Exemple ale modurilor de respectare a cerințelor Convenției, cu privire la consultările publicului:– Publicul Părților vizate trebuie să fie informat despre începerea procedurii EIM în același timp și de la începutul acestei proceduri; ... – Publicul Părților vizate trebuie să fie informat despre posibilitatea de a participa la procedura EIM în același timp; ... – Stabilirea unor termene limită pentru ca publicul Părților vizate să emită comentarii sau obiecții cu privire la activitatea propusă; ... – Raportul EIM și un rezumat al procesului EIM trebuie să fie distribuite publicului Părților vizate în limbile naționale; ... – termene limită identice trebuie să fie stabilite pentru informarea publicului tuturor Părților vizate. ... \"Totuși, este posibil conform sistemelor naționale ca autoritatea competentă și solicitantul să organizeze participarea publicului împreună.
\nTotuși, solicitantul nu este responsabil pentru participarea publicului fără autoritatea competentă\" (ECE/MP.EIA/IC/2010/4, para. 19(b)). \"Dacă Partea afectată a refuzat să își îndeplinească obligațiile, Partea de origine nu poate fi trasă la răspundere pentru organizarea participării publicului în Partea afectată, dar trebuie să ofere posibilitatea publicului Părții afectate să participe la procedura Părții de origine\" (ECE/MP.EIA/IC/2010/2, para. 37) Anexa nr. 6^*26) *26) COMISIA ECONOMICĂ PENTRU EUROPA: îndrumare pentru participarea publicului la evaluarea impactului asupra mediului într-un context transfrontier, 2006 Metodele de informare a publicului Metodele folosite pentru informarea eficientă a publicului (I), distribuirea documentației EIA (D) și primirea comentariilor publicului (R) sunt: ............................– Dezvoltarea unor site-uri sau pagini web cu informațiile EIA pe Internet cu propuneri cu privire la participarea publicului și folosite pentru primirea comentariilor publicului (T, D, R); ... – Diseminarea informațiilor EIA și primirea răspunsurilor publicului prin e-mail (I, D, R); ... – Notificarea factorilor implicați în regiunea potențial afectată (proprietar, publicul, ONG-uri) și a ONG-urilor naționale și internaționale prin poștă cu cererea de a răspunde la un chestionar (I, D, R); ... – Organizarea punctelor de contact cu publicul în jurul locației activității propuse și efectele sale posibile (I, D, R); ... – Organizarea audierilor publice și adunărilor publice cu reprezentanții solicitantului și autoritățile și elaborarea de procese-verbale ale acestor adunări (I, D, R); ... – Publicarea și diseminarea unor broșuri și alte materiale cu informațiile EIA împreună cu cererea de a răspunde la un chestionar (I, D, R); ... – Anunțuri în ziarele locale, regionale și naționale (I) și (I, R) dacă cererea pentru răspunsul publicului a fost efectuată; ... – Informarea prin TV și radio (I) și (I, R) dacă cererea pentru răspunsul publicului a fost efectuată; ... – Postere în și în jurul locației activității propuse și efectele sale posibile (I) și (I, R) dacă cererea pentru răspunsul publicului a fost efectuată. ...
\nAnexa nr. 7Probleme legate de responsabilitățile financiarecu privire la procedura EIM transfrontieră Este recomandat să încheiați contracte cu privire la traducere și costurile procedurii EIM transfrontieră înainte de procedura EIM transfrontieră a activității propuse, cu privire la aranjamentele de cooperare bilaterale sau multilaterale sau într-un stadiu timpuriu al procedurii EIM transfrontieră, dar nu mai târziu de sfârșitul procedurii de notificare. Părțile trebuie să stabilească responsabilitățile financiare pentru a acoperi costurile cu privire la următoarele aspecte:i. Traducerea materialelor, documentelor, comentariilor, etc. ● Informații cu privire la zona de impact pe teritoriul PA, cel puțin un rezumat al EIS etc.; ● Traducerea informațiilor transmise și primite între Părți (de exemplu, comentarii cu privire la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului; ● Traducerea documentației EIM;
\nPărțile trebuie să convină asupra unor aspecte precum:– Întreaga documentație EIM să fie tradusă în limba PA sau numai o parte din ea, dar inclusiv Rezumatul nontehnic; ... – Un Raport EIM complet să fie tradus în limba engleză; această opțiune este utilă dacă Părțile au o limbă comună de lucru (sau limba oficială) și documentația există în această limbă (54 ECE/MP.EIM/6); ... \"...reamintind o opinie anterioară cu privire la traducerea necesară a documentației (ECE/MP.EIM/IC/2010/2, para 5), Comitetul a fost de părere că în timpul procedurii pentru evaluarea impactului transfrontier asupra mediului Părțile implicate trebuie să împartă responsabilitatea pentru asigurarea că posibilitatea oferită publicului Părții afectate a fost echivalentă cu cea oferită publicului Părții de origine, inclusiv accesul la cel puțin părțile relevante ale documentației în limba Părții afectate\" (ECE/MP.EIM/IC/2010/4, para. 20). ● traducerea deciziei finale În cazul unei implicări a unei Instituții Financiare Internaționale în EIM sau în cazul unei evaluări a impactului transfrontier cu privire la mai mult de două Părți poate fi necesară traducerea documentației EIM în limba engleză sau în limba Părților vizate, în cazul unor proiecte comune ale celor două Părți, plata pentru traducere poate fi efectuată de către organisme comune sau firme private comune ale acestor Părți (52 ECE/MP.EIM/6). ... ii.
\nStudii transfrontieră speciale (dacă este cazul). ... iii. Organizarea audierilor publice și adunărilor:– Prezentarea documentației EIM pentru consultările publice; ... – Publicarea informațiilor EIM în PA; ... – Costurile participării publicului PA la audierile publice în PO (costurile de călătorie, cazare, interpretariat). ... ... iv. Costurile analizei post-proiect. Costurile de mai sus ar putea fi acoperite de:i. Dezvoltator Dezvoltatorul poate fi rugat să asigure costurile asociate cu participarea publicului la EIM transfrontieră numai dacă legislația națională prevede această cerință; dacă nu există această cerință în legislația națională, autoritatea competentă poate solicita dezvoltatorului să achite costurile. ... ii.
\nPartea afectata (PA) PA poate acoperi costurile în circumstanțe excepționale, dacă nici o altă sursă de fonduri nu este disponibilă, dar în aceste cazuri, ea își asumă controlul procedurii: Participarea publică este realizată conform procedurilor naționale ale PA; PA nu are nici o obligație de a traduce comentariile primite de la public în limba PO. ... iii. Partea de origine (PO) Costurile trebuie să fie controlate adecvat pentru a reflecta numai pe cele care sunt esențiale pentru procedura participării publicului la EIA transfrontieră și aranjamentele de finanțare sunt transparente. (ECE/MP.EIA/6) PO poate acoperi costurile în cazul proiectelor care sunt supuse unei proceduri de aprobare a dezvoltării, administrată de autoritățile competente, și dacă se presupune că dezvoltatorul plătește o taxă de aplicare sau o taxă de consimțământ destinată să compenseze costurile administrative, de management și juridice asociate cu procesarea aplicației/cererii.
\nOpțiuni:– Taxa de aplicare sau taxa de consimțământ este stabilită să acopere consultările publice transfrontieră; ... – Autoritățile competente recuperează costurile de la dezvoltator după finalizarea consultărilor. ... Exemple cu privire la plata costurilor În proiecte precum poduri sau drumuri transfrontieră în care o Parte este atât PO cât și PA:– Participanții autorităților relevante în ambele țări, de la ONG-uri și de la publicul vizat pot plăti ei înșiși costurile participării la audieri ... – Publicul din ambele Părți trebuie să aibă acces la documentația FIA a întregului proiect, nu doar la partea cu privire la țara lor. ... În proiectul pentru Centrala Nucleară \"Loviisa-3\" din Finlanda: solicitantul a plătit costul traducerii și publicării broșurilor EIA în limba PA, și un ONG al PA a plătit costul diseminării acestor broșuri în rândul publicului PA și costul primirii comentariilor publicului. (ECE/MP.EIA/6) ... iv. O Instituție Financiară Internațională (IFI) ... v. printr-o combinație a două sau mai multor organisme menționate mai sus. ... ...
\nAnexa nr. 8Propuneri de modificare a legislației pe baza acordurilor internaționale,luând în considerare propunerile Acordului de la BucureștiArt.ACORD multilateral între statele din sud-estul Europei pentru aplicarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră*)Examinarea și identificarea nevoilor de adaptare la cerințele naționale în conformitate cu prevederile legislației naționale (cu referire la art. 7 din Directiva EIA) și propuneri de modificare a legislației pe baza acordurilor internaționale, luând în considerare propunerile Acordului de la București.1Definiții:se regăsesc integral în prezentul Ghid, Termeni și definiții și în Ghidul General1\"parte\" înseamnă, dacă textul nu prevede altfel, parte contractantă la prezentul acord2\"parte origine\" înseamnă partea sau părțile contractante la prezentul acord sub jurisdicția căreia/cărora o activitate propusă se realizează3\"parte afectată' înseamnă partea sau părțile contractante la prezentul acord asupra căreia/cărora activitatea propusă poate avea fi impact transfrontieră4\"părți interesate\" înseamnă partea de origine și partea afectată care procedează la o evaluare a impactului asupra mediului în aplicarea prezentului acord5\"activitate propusă\" înseamnă orice activitate sau modificare majoră adusă unei activități care face obiectul unei decizii a autorității competente potrivit procedurilor naționale aplicabile6\"activitate propusă în comun\" înseamnă o activitate propusă care se realizează sub jurisdicția mai multor părți;7\"evaluarea impactului asupra mediului\" înseamnă o procedură națională de evaluare a impactului probabil asupra mediului al activității propuse8\"impact\" înseamnă orice efect produs asupra mediului de o activitate propusă, inclusiv asupra sănătății și securității umane, asupra florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului și monumentelor istorice sau asupra altor construcții ori interacțiunea dintre acești factori; termenul desemnează și efectele asupra patrimoniului cultural sau asupra condițiilor socio-economice rezultate din modificarea factorilor menționați9\"impact transfrontieră\" înseamnă orice impact, nu neapărat de natură globală, produs într-o zonă aflată sub jurisdicția unei părți de o activitate propusă a cărei origine fizică se situează total sau parțial în zona aflată sub jurisdicția altei părți10\"autoritate competentă\" înseamnă autoritatea sau autoritățile naționale desemnate de către o parte ca responsabile cu îndeplinirea sarcinilor cuprinse în prezentul acord și/sau autoritatea sau autoritățile învestite de către o parte cu puteri decizionale privind o activitate propusă11\"punct de contact\" înseamnă persoana responsabilă cu trimiterea și primirea notificărilor în aplicarea prezentului acord12\"public\" înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice și, potrivit legislației sau practicii naționale, asociațiile, organizațiile sau grupurile acestora13\"convenție\" înseamnă Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, încheiată la Espoo în 199121Fiecare parte va desemna autoritatea competentă și punctul de contact proprii și va informa despre aceasta celelalte părți la prezentul acord și secretariatul convenției, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acordului La data adaptării prezentului Ghid, în România, Autoritatea Competentă desemnată este Ministerul Mediului, Punctul de Contact fiind reprezentat de Directorul General al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării din cadrul Ministerului Mediului2În termen de 30 de zile de la orice modificare ulterioară privind autoritatea competentă sau punctul de contact, fiecare parte va informi despre aceasta celelalte părți la prezentul acord și secretatul convențieiLegislația națională prevede această obligativitate3Părțile vor lua măsurile legale, administrative sau de altă natură necesare pentru aplicarea, între acestea, a prevederilor convențieiObligații preluate prin Legea nr. 22/2001, Legea nr. 293/2006, Legea nr. 289/2015 și Legea nr. 292 /20184Fiecare parte va lua măsurile legale, administrative sau de altă natură necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului acord în cazul activităților propuse incluse în anexa nr. 1 la convenție și care pot avea un impact transfrontieră negativ semnificativObligații preluate prin Legea nr. 22/2001, Legea nr.293/2006,Legea nr. 289/2015, Legea nr. 242/2011 șiLegea nr. 292/201851Părțile vor adopta criteriile de identificare a impactului transfrontieră negativ semnificativ, pe baza criteriilor generale stabilite în anexa nr.
\nIII la convențieA se vedea Legea nr. 242/2011, Ghidul general șiprezentul ghid2Părțile vor elabora ghiduri privind aplicarea prezentului acord pe baza, printre altele, a următoarelor elemente: încadrare, notificare, confirmarea participării, transmiterea informațiilor, elaborarea documentației de evaluare a impactului asupra mediului și distribuirea acesteia, participarea publicului, consultări între părți, decizia și transmiterea deciziei finale, analiză postproiect și traducereObligativitate preluată prin ORDINUL nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră și de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră și Ghidul General aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului3Criteriile adoptate în baza paragrafului 1 se vor utiliza în elaborarea ghidurilor prevăzute în paragraful 2.Obligativitate preluată în Ghidul General aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și în prezentul Ghid61Pentru o activitate propusă în comun fiecare parte sub jurisdicția căreia se are în vedere realizarea activității propuse va fi considerată atât parte de origine, cât și parte afectată.
\nAceste părți vor crea unul sau mai multe grupuri de lucru comune pentru a stabili acțiuni detaliate privind comunicarea și consultărileA se vedea Legea nr. 242/20112Dacă părțile sunt de acord, art. 7-11 nu se mai aplică activității propuse în comun, în cazul părților respective71Punctul de contact al părții de origine va notifica neîntârziat punctul de contact al părții afectate în momentul în care constată că o activitate propusă cade sub incidența art. 4.Obligativitate preluată prin ORDINUL nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră și de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră și prezentul Ghid2Punctul de contact al părții de origine va notifica punctul de contact al părții afectate în etapa de definire a domeniului evaluării sau mai devreme, dacă legislația națională a părții de origine privind evaluarea impactului asupra mediului cuprinde această etapă3Punctul de contact al părții afectate va răspunde punctului de contact al părții de origine în termen de 30 de zile de la primirea notificării și va indica dacă partea afectată intenționează să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediuluiA se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid4Notificarea va conține informațiile prevăzute în anexăObligativitate preluată prin prezentul Ghid5Dacă partea afectată indica lipsa intenției de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului sau dacă nu răspunde la timp, prevederile art. 9-14 nu se aplicăObligativitate preluată prin prezentul Ghid81Partea de origine va comunică notificarea în limba engleză și va menționa dacă dorește să primească răspunsul în limba englezăObligativitate preluată prin prezentul Ghid2Partea afectată va răspunde notificării, va oferi informații cu privire la mediul potențial afectat și va transmite comentariile publicului și autorităților părții afectate, în limba engleză, dacă partea de origine solicită astfelObligativitate preluată prin prezentul Ghid3Partea afectată poate specifică dacă dorește ca documentația privind evaluarea impactului asupra mediului și comunicările ulterioare să îi fie puse la dispoziție în limba englezăObligativitate preluată prin prezentul Ghid4Titularul activității propuse va traduce în limba oficială menționată de partea afectată documentația următoare:Obligativitate preluată prin prezentul Ghida)descrierea activității propuse și a scopului acesteia;Obligativitate preluată prin prezentul Ghidb)rezumatul cu caracter netehnic;
\nObligativitate preluată prin prezentul Ghidc)descrierea impactului potențial transfrontieră asupra mediului al activității propuse și al alternativelor acesteia, precum și estimarea semnificației sale;Obligativitate preluată prin prezentul Ghidd)descrierea măsurilor de diminuare care să reducă la minimum impactul transfrontieră negativ asupra mediului.Obligativitate preluată prin prezentul Ghid9Părțile interesate pot stabili unul sau mai multe grupuri de lucru comune pentru comunicare ulterioară și schimb de informații între părțile interesateA se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid101Autoritatea competentă a părții de origine se va consulta cu autoritatea competentă a părții afectate prin grupurile de lucru comune, dacă acestea au fost stabilite, cu privire la distribuirea documentației privind evaluarea impactului asupra mediului către autoritățile și publicul părții afectate, șiA se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghida)asupra numărului de exemplare din documentația privindevaluarea impactului asupra mediului necesare părții afectate, precum și asupra anumitor aspecte, ca de exemplu locul și data la care documentația privind evaluarea impactului asupra mediului este pusă la dispoziția publicului părții afectate;A se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghidb)Asupra modului în care publicul părții afectate va transmite comentarii fie direct autorității competente a părții de origine, fie mai întâi autorității competente a părții afectate care le va înainta apoi integral autorității competente a părții de origineA se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid2Pentru a asigura alinierea acestui proces la termenele procedurii naționale privind evaluarea impactului asupra mediului ale părții de origine, părțile interesate vor încerca să înainteze documentația privind evaluarea impactului asupra mediului autorităților și publicului părții afectate în paralel cu depunerea ei la autoritățile și publicul părții de origineA se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid11Documentația privind evaluarea impactului asupra mediului va conține cel puțin informațiile descrise în anexa nr.
\nII la convenție.Obligații preluate prin Legea nr. 22/2001, Legea nr.293/2006, Legea nr. 289/2015, Legea nr. nr. 242/2011 ,Legea nr. 292/2018 și prezentul Ghid12Părțile se vor asigura că în decizia finală privind activitatea propusă se va menționa modul în care s-au luat în considerare comentariile autorităților și publicului părții afectate. Comentariile vor fi tratate în mod egal și indiferent de frontierele naționale A se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid13Dacă legislația părții de origine prevede posibilitatea ca autoritățile sau publicul părții afectate să aibă acces la procedura administrativă sau judiciară pentru a contesta deciziile finale privind o activitate propusă, decizia finală va include informații cu privire la această posibilitateA se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid14Autoritățile competente ale părților interesate pot conveni să efectueze o analiză sau monitorizare postproiect.
\nConținutul specific al analizei postproiect se va stabili de comun acord de către părți și în conformitate cu legislația națională a fiecăreiaA se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid15Dacă o parte potențial afectată dorește să fie notificată cu privire la o activitate propusă, partea afectată și partea de origine vor începe neîntârziat consultări pentru a stabili de comun acord dacă activitatea propusă se încadrează în prevederile art. 4.A se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid16Părțile vor reuni la solicitarea scrisă a uneia dintre părți, cu condiția ca această solicitare să fie susținută de cel puțin încă una dintre părți în interval de 90 de zile de la data comunicăriiA se vedea Legea nr. 242/201117Anexa la prezentul acord face parte integrantă din acestaA se vedea Legea nr. 242/2011181Oricare dintre părți poate propune amendamente la prezentul acord.
\nAmendamentele propuse se vor comunica în scris tuturor părțilorA se vedea Legea nr. 242/20112Părțile se vor întruni în condițiile art. 16 pentru discutarea amendamentelor propuseA se vedea Legea nr. 242/20113Art. 20-24 se aplică, mutatis mutandis, și amendamentelor aduse acordului, adoptate prin consensul părțilorA se vedea Legea nr. 242/2011ANEXAA se vedea Legea nr. 242/2011 și prezentul Ghid ... -----