Comunități acvatice cu Potamogeton perfoliatus, Potamogeton gramineus, Elodea canadensis și Najas marina; - Habitat România R2206; ...
\n3.
\nComunități acvatice cu Cyperus fuscus și Cyperus flavescens; - Habitat România R2211; ...
\n4.
\nComunități acvatice cu Typha angustifolia și Typha latifolia; - Habitat România R5305; ...
\n5.
\nComunități acvatice cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris; - Habitat România R5309; ...
\n6.
\nComunități ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali iși Polygonum hydropiper; - Habitat România 5312; ...
\n7.
\nPăduri danubiene de salcie albă/Salix alba, cu Lycopus exaltatus; - Habitat România R 4408. ...
\nValoarea conservativă a habitatelor identificate este redusă sau moderată, cu excepția celui de pădure.
\nDescrierea habitatelor bazată pe parametrii și valori limită.
\nCaracterizarea habitatelor și a biotopurilor identificate.
\nHabitatul acvatic Biotopul lacustru este reprezentat de o suprafață de aproximativ 2180,7 ha. Acesta constituie teritoriul pentru unele păsări - rațe, lișițe, găinușe de baltă iar vegetația densă din jurul lacurilor oferă condiții bune de cuibărire pentru acestea. Stufărișurile sau zonele acoperite de trestie și de papură, inundate permanent cu apă de mică adâncime, oferă condiții ideale de cuibărit. Fiind greu accesibil pentru oameni și prădători, liniștit, acest habitat oferă și condiții bune de hrănire pentru majoritatea speciilor care îl populează.
\nHabitatul amfibiu Liziera pădurii, habitat aflat la interferența ecosistemului acvatic cu cel terestru cuprinde zone inundate temporar de ape. La marginea pădurii, în proximitatea lacului, există copaci de înălțimi și diametre mari, care constituie locuri posibile de cuibărit și puncte de observație pentru numeroase specii, mai ales prădători. Sub scoarța sau în țesutul lemnos al copacilor își sapă galerii larvele de insecte, acești arbori constituind locuri de hrănire pentru numeroase specii de păsări insectivore, mai ales Picidae.
\nÎn zonele de limită a pădurii unde s-au efectuat lucrări de exploatare a masei lemnoase a apărut un bogat lăstăriș, constituind zone de concentrare a unor specii de animale. Plantațiile de sălcii și plopi de pe malul lacurilor care mențin o umiditate ridicată tot timpul anului asigură dezvoltarea unei vegetații herbacee bogate.
\nPășunile, apărute ca urmare a activității antropice, se caracterizează în general prin vegetație herbacee, dar în locurile mai joase, temporar inundate de apă, se dezvoltă papură și uneori stuf.
\nApe continentale / non-marine Ape stătătoare dulcicole 1.
\nComunități acvatice cu Lemna minor, Lemna trisulca, Spirodea polyrhiza și Wolffia arrhizal; - Habitat România R2202.
\nVegetație plutitoare liberă - Lemna minor Corespondente:
\nNATURA 2000: 3150 EMERALD: 22.41 Vegetație plutitoare liberă CORINE: 22.411 covor de lintiță /lemna, Spirodea, Wolffia.
\nPAL.HAB: 22.411 covor de lintiță EUNIS: C1.221 covor de lintiță Asociații vegetale: Lemnetum minoris Structura: Stratul natant este dominat de Lemna minor, Lemna trisulca, mai rar Lemna gibba și Wolffia arrhiza. Uneori aceste fitocenoze apar intercalate în ochiurile de Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris.
\nSunt fitocenoze heliofile, sărace în specii, dominante în lacuri și bălți eutrofe. În anii secetoși, fitocenozele de Lemna rezistă și pe terenurile scurse, dar suficient de umede.
\nStratul submers este alcătuit din Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, mai rar Hippuris vulgaris. Dintre speciile de Phragmitetalia apar izolat Phragmites australis, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica.
\nValoare conservativă: moderată. ...
\n2.
\nComunități acvatice cu Potamogeton perfoliatus, Potamogeton gramineus, Elodea canadensis și Najas marina - Habitat România R2206 Corespondente: NATURA 2000: 3150 EMERALD: 22.43 Vegetație plutitoare înrădăcinată CORINE: 22.421 iazuri cu paturi mari de buruieni /Potamogeton PAL.HAB: 22.421 iazuri cu paturi mari de buruieni EUNIS: - Asociații vegetale: Elodeetum canadensis, Potamo-Ceratophylletum submersi Structura: speciile dominante Potamogeton lucens, Potamogeton perfoliatus, Elodea canadensis, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, se dezvoltă în lacuri, bălți, canale de drenaj, ape stagnante, bogate în substanțe nutritive.
\nValoare conservativă: moderată.
\nStratul submers este alcătuit din ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, mai rar Hippuris vulgaris. Dintre speciile de Phragmitetalia apar izolat Phragmites australis, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica. ...
\n3.
\nComunități acvatice cu Cyperus fuscus și Cyperus flavescens; - Habitat România R2211.
\nCorespondențe:
\nNATURA 2000: 3130 EMERALD: - CORINE: - PAL.HAB: 22.32. Pajiști cu specii amfibii anuale pitice EUNIS: C3.51. Pajiști cu specii amfibii anuale pitice Asociații vegetale: Juncetum bufonii Felfoldy 1942 Structura: vegetația realizează un singur strat alcătuit din: Cyperus fuscus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Ranunculus sardous, Eleocharis palustris.
\nValoare conservativă: moderată. ...
\n4.
\nComunități acvatice cu Typha angustifolia și Typha latifolia - Habitat România R5305 Corespondențe:
\nNATURA 2000: - EMERALD: 22.31. Comunități amfibii perene euro-siberiene CORINE: 53.13. Paturi de papură /Typha PAL: HAB: 53.13. Paturi de papură EUNIS: C3.231/232. Paturi de Typha latifolia/ Typha angustifolia Asociații vegetale: Typhetum angustifoliae; Typhetum latifoliae Structură: Fitocenozele sunt edificate de Typha angustifolia, Typha latifolia însoțite de Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, iris pseudachorus.
\nDintre speciile natante sau submerse, în păpurișuri pătrund următoarele specii: Lemna minor, Myriophyllum spicatum, Spirodela polyrhiza.
\nValoare conservativă: redusă ...
\n5.
\nComunități acvatice cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris; - Habitat România R5309.
\nCorespondențe:
\nNATURA 2000: - EMERALD: 22.31. Comunități euro-siberiene perene amfibii CORINE: 53.11. Pat comun de stuf /Phragmites australis PAL.HAB: 53.113. Paturi gigant de Phragmites EUNIS: C3.21: Paturi de Phragmites australis Asociații vegetale: Scirpo-Phragmitetum Structură: Fitocenozele dominate de Phragmites australis, cu înălțime de până la 2,5-3 m, au fost întâlnite pe malul lacului Budeasa, precum și într-un loc mlăștinos din apropierea acestuia. Fitocenozele au ca specii însoțitoare: Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, Iris pseudachorus, Carex acutiformis. Phragmites australis - trestia - este specia caracteristică și dominantă, constituind cenoze omogene, compacte, cu indivizi viguroși, realizând adevărate păduri în miniatură.
\nValoare conservativă: moderată. ...
\n6.
\nComunități ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali iși Polygonum hydropiper - Habitat România 5312 Corespondențe:
\nNATURA 2000: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodium rubri și Bidention EMERALD: - CORINE: 24.52. Comunități de specii euro-siberiene anuale ale râurilor cu maluri nămoloase PAL.HAB: 24.52. Comunități de specii euro-siberiene anuale ale râurilor cu maluri nămoloase EUNIS: C3.52. Comunități cu Bidens Asociații vegetale: Polygono hydropiper-Bidentetum Structură: Fitocenozele acestei asociații se întâlnesc sub forma unor fâșii sau pâlcuri, de-a lungul malurilor, lacurilor, bălților și canalelor îndiguite. Vegetează pe soluri aluvionare inundate primăvara și în curs de uscare vara. Este o asociație mezo-higrofilă, heliofilă, care se înfiripă vara și atinge apogeul de dezvoltare toamna. Asociația a fost identificată la marginea unor bălți colmatate sau în canale în canale de irigație colmatate, vegetând pe aluviuni nisipo- mâloase bogate în materii organice, aflate în descompunere. Este o asociație pionieră de buruienării anuale nitrofile și higrofile. Fizionomia acestei asociații este dată de Polygonum hidropiper ca fiind specia caracteristică și dominantă cu constanță maximă și Bidens tripartita, specie caracteristică codominantă, de asemenea cu constanță maximă.
\nValoare conservativă: redusă.
\nPăduri și tufărișuri de luncă și de mlaștină ...
\n7.
\nPăduri danubiene de salcie albă/Salix alba cu Lycopus exaltatus - Habitat România R4408 Corespondente:
\nNATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries EMERALD: 44.66 Ponto-Sarmatic mixed popular riverine forest CORINE: - PAL.HAB: 44.1621 Lower Danube willow galleries EUNIS: - Asociații vegetale: Salicetum albae-fragilis Tipuri de ecosisteme: 9818 Zăvoi de salcie cu Polygonum - Lycopus Structura: stratul arborilor este compus din salcie /Salix alba, cu exemplare rare de salcie plesnitoare /Salix fragilis, plopi /Populus alba, Populus nigra, foarte rar arin negru /Alnus glutinosa. Stratul arbuștilor lipsește din cauza inundațiilor prelungite. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dominat de Polygonum hydropiper, Lycopus europaeus și se dezvoltă slab și târziu după retragerea apelor. Compoziție floristică: specii edificatoare: Salix alba.
\nAreal foarte restrâns la coada lacului Golești - impropriu spus habitat. Există doar enclave.
\nValoare conservativă: mare. ... ... ... ...
\n2.4.
\nInformații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1.
\nInformații socio-economice și culturale 2.4.1.1.
\nComunitățile locale și factorii interesați Zona sitului \"Lacurile de acumulare de pe Argeș\" are un profil economic industrial - agrar, datorat vecinătății centrelor industrial - urbane: Pitești, Curtea de Argeș, Ștefănești și Topoloveni. Celelalte localități - Bascov, Băiculești, Bradu, Budeasa, Călinești, Căteasca, Merișani, se încadrează profilului agro-monoindustrial, fiind axate pe cultura cerealelor - cele sudice și cultura pomilor fructiferi - cele de la nord de Pitești. Specificul industrial este dat de extracția resurselor petroliere - petrol și gaz de sondă, diverse activități industriale cu zona de vârf în industria auto.
\nActivitatea agricolă se desfășoară în principal în gospodăriile individuale existând tendința fermelor de mare suprafață doar pentru localitățile sudice- Bradu, Călinești și Căteasca. Aria protejată se găsește în vecinătatea unor terenuri ocupate de culturi de pomi fructiferi și terenuri arabile în nord, în timp ce în zona sudică predomină cultura viței de vie cu renumita podgorie Ștefănești- dovada este și prezența Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură, Ștefănești, înființat în anul 1959. Domeniile viticole Ștefănești situate în zona Podișului Getic, pe interfluviul Platformei Cândești, reprezintă vechi podgorii, răspândite pe malul stâng tehnic al Argeșului, cu o expoziție sud - estică, care beneficiază de o climă ce oferă viței-de-vie condiții de dezvoltare speciale.
\nResurse naturale și energetice din zona sitului ROSPA 0062: a. lemn: păduri de foioase pe tot teritoriul; ... b. pietriș, balast utilizate în construcții: Băiculești și Merișani; în comuna Merișani se află Institutul de Metale Rare, unde în anii 1990 se extrăgeau metale rare ca: titan, magneziu, stronțiu și uraniu; ... c. argile pentru fabricarea de cărămidă: în zona comunei Budeasa; ... d. resurse forestiere pentru producerea de cherestea, mobilă sau lemn de foc; ... e. rețeaua lacurilor de acumulare pe râul Argeș: Lacul Zigoneni - comuna Băiculești, Lacul Vâlcele - comuna Merișani, Lacul Budeasa - comuna Budeasa, Lacul Golești - oraș Ștefănești; ... f. petrol: Merișani, Băiculești; ... g. gaze naturale: Merișani; ... h. hidrocentrale electrice, în localitățile Băiculești, Merișani, Budeasa, Pitești și Ștefănești. ...
\nPitești - reședința de județ al Argeșului, este un oraș cu o populație de 177443 la data de 01.01.2015 reprezentând 6% în plus față de numărul total de locuitori stabili înregistrați de către Institutul Național de Statistică în anul 2007.
\nBine conectat cu principalele orașe învecinate prin infrastructură de transport rutier și feroviar, Piteștiul este localizat la o răscruce de drumuri, fiind un nod de comunicații cu deschidere internă și internațională. Legăturile cu importante localități ale țării, dintre care București, capitala tării, sunt asigurate prin drumurile europene E 81 / DN A1 - București - Pitești - Șibiu - Cluj-Napoca - Satu-Mare, E.574 - Bacău - Onești - Brașov - Pitești - Craiova, DN7 - București - Găești - Pitești și DN 67B - Pitești - Smeura - Drăgășani.
\nMunicipiul Pitești este caracterizat de un profil economic de tip secundar - terțiar, predominant fiind sectorului serviciilor, urmat de sectorul industrial, solid și de tradiție și de cel al construcțiilor, care în ultimii ani a înregistrat rezultate remarcabile.
\nExistența unei forței de muncă relevantă față de media națională la nivelul Municipiului Pitești: ponderea persoanelor în vârstă de muncă, 77,82% depășește media națională pentru mediul urban - 74,75%.
\nPrezența relativ scăzută a populației de tineri și tendința de scădere a acesteia, la nivelul Municipiului Pitești, ar putea destabiliza echilibrul pieței muncii pe o perioadă mai lungă: ponderea populației tinere cuprinsă între 0-14 ani este de 12,88%, mai scăzută decât valoarea înregistrată la nivelul mediului urban din județul Argeș - 13,45%, precum și la nivelul României - 13,52.
\nȘomajul este în scădere, atingând 7,1% în condițiile în care la nivel județean este de 7,5%; dar rămâne totuși o mare problemă socială.
\nCurtea de Argeș - Are o populație de 33.660 locuitori / 2015, predomină comerțul, industria de electrotehnică și industria prelucrătoare a lemnului. În ultimii ani, accentul este pus pe dezvoltarea unor domenii cum ar fi turismul de tranzit, beneficiind de faptul că reprezintă punctul de plecare al Transfăgărășanului.
\nTopoloveni - Orașul Topoloveni are o populația totală - 10.592 locuitori, 9.042 în mediul urban și 1.550 în mediu rural. În anul 1968, Topoloveni a fost declarat oraș. De atunci și până în prezent, el a cunoscut o puternică dezvoltare, economia sa păstrându-și caracterul industrial-agrar. În anul 2003, la nivelul orașului Topoloveni se înregistra o rată a șomajului de 6,8%, numărul total al șomerilor în zonă fiind de 1217 persoane, din care 659 bărbați și 558 femei. În Topoloveni, orașul propriu - zis, numărul șomerilor înregistrați a fost în 2012, de 318 persoane din care 172 bărbați și 146 femei.
\nȘtefănești - Cunoscută ca zonă viticolă încă din secolul al XIV-lea, Ștefănești - Valea Mare se identifică cu Podgoria Ștefănești, ce se întinde pe o lungime de 30 km. Populația actualului oraș - din anul 2015 se ridică la 15017 locuitori.
\nComuna Bascov - se află așezată în zona de contact a locurilor de tranziție ale Piemontului Getic cu Câmpia Înaltă a Piteștilor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bascov se ridică la 10.218 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.876 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români - 95,93% -. Pentru 3,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși - 96,31 %-. Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
\nComuna Băiculești - Are o suprafață de 7648 ha și o populație de 6157, în 2015; cea mai mare parte a celei active, lucrează în orașele vecine - Pitești și Curtea de Argeș.
\nComuna Băiculești are un număr de 2516 salariați și un număr de 132 de persoane aflate în șomaj, la nivelul anului 2011.
\nBradu - Localitatea Bradu reprezintă tipul așezării umane - de terasă, tip adunat, care se desfășoară de-a lungul drumului județean DJ 69, plasat în bazinul râurilor Argeș și Neajlov. În ianuarie 2015, comuna Bradu avea 7527 locuitori.
\nComuna Budeasa este așezată în partea de nord-vest a județului Argeș, la o distanță de 12 km de municipiul Pitești. Comuna are o suprafață de 42,3 kmp. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Budeasa se ridică la 4.004 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.838 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 95,43%, cu o minoritate de romi - 2,05%. Pentru 2,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
\nCălinești - Comuna Călinești este așezată în partea de sud-est a județului Argeș, la confluența dintre dealuri și lunca Argeșului. Comuna Călinești se află la o distantă de 15 km de orașul Pitești, având o suprafață de 10.816 ha. Populația comunei este în creștere, în prezent fiind 11.175 locuitori.
\nCăteasca - Comuna s-a numit la început Tuteanca, apoi și-a luat numele Căteasca după numele unui proprietar de pământuri numit Cătăneanu. Satele Gruiu, Siliștea și Cireșu au aparținut până în anul 1968 de comuna Siliștea care s-a unificat ulterior cu comuna Căteasca. Astăzi are o suprafață de 81 km și o populație de 3759 locuitori.
\nComuna Merișani se întinde parțial pe Platforma Cotmeana și în lunca râului Argeș până la confluența cu râul Vâlsan. În comuna Merișani populația majoritară este reprezentată de cea română 88% și populația de etnie rromă ce reprezintă 12% din totalul populației ce se ridică la 4620 locuitori - 2015. ...
\n2.4.1.2 Factorii de interes Tabelul nr. 6 2.4.1.3.
\nUtilizarea terenurilor Cea mai mare parte din sit adică 91,2% este reprezentată de lacuri, iar restul suprafeței este ocupată de diferite tipuri de habitate existente așa cum au fost ele descrise anterior.
\nUtilizarea terenurilor Tabelul nr. 7 Clasificarea Corinne Land Cover Tabelul nr. 8 ...
\n2.4.1.4.
\nSituația juridică a terenurilor Situația juridică a terenurilor - evaluare procentuală Tabelul nr. 9 Situația juridică a terenurilor Tabelul nr. 10 Situația juridică actuală a terenurilor din interiorul sitului este: 91.2% domeniul public al statului și 8.8% diverși proprietari. Terenurile se află în extravilan. ...
\n2.4.1.5.
\nAdministratori și gestionari Administrator este acea entitate care are responsabilități în legatură cu terenul respectiv și care asigură administrarea acestuia; Gestionar este acea entitate care a fost licențiată în condițiile legii și căreia i se atribuie în gestiune terenul respectiv. \"Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism - PUZ, PUG, PATJ și altele asemenea, precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui\". În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planurilor de management, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.
\nAdministratori și gestionari Tabelul nr. 11 ...
\n2.4.1.6.
\nInfrastructura, construcții și agricultură Transporturi Teritoriul administrativ corespunzător sitului ROSPA 0062, \"Lacurile de acumulare de pe Argeș\" se bucură de o rețea însemnată de căi de comunicații rutiere: – DN7C Pitești - Curtea de Argeș care leagă comunele Merișani, Mălureni, Budeasa; ... – DN73 Pitești - Câmpulung - Ștefănești; ... – DN7 București - Pitești la care are acces orașul Ștefănești; ... – E81 Pitești - Râmnicu Vâlcea; ... – DN 67B /Pitești - Smeura - Drăgășani; ...
\nDrumurile de legătură intercomunale sunt numeroase, după cum urmează: – DJ 703 K, Merișani - Curtea de Argeș, respectiv Mălureni-Brădet și Valea Vâlsanului; ... – DJ 703B Leordeni - Căteasca. ...
\nDe asemenea, toate localitățile arondate administrativ sitului ROSPA 0062, \"Lacurile de acumulare de pe Argeș\", au acces la Drumul European E 574 Pitești - Craiova și la Autostrada A1 București - Pitești.
\nCât privește infrastructura feroviară, zona sitului ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș, are o bună legătură cu capitala țării prin principala cale ferată care străbate de la nord - Curtea de Argeș, la sud / Golești - Pitești - București și Pitești - Costești - Craiova.
\nConstrucții Principalele construcții în zona analizată o reprezintă lacurile de acumulare. Vetrele localităților au formă liniară, dezvoltându-se longitudinal, pe direcția nord vest-sud est, în lungul râului Argeș, pe o distanță de aproximativ 60 Km, între lacurile de acumulare Zigoneni și Golești. Relieful, dispus sub forma unui amfiteatru natural, larg deschis către sud est, a influențat dezvoltarea și extinderea în timp a localităților. Cadrul natural prielnic, dar și poziția sa în cadrul sistemului urban național au favorizat atât extinderea în suprafață cât și ascensiunea economică rapidă a localităților. În toate localitățile este asigurată alimentarea cu energie electrică și gaze.
\nPrincipalele companii din domeniul construcțiilor Primele cinci cele mai mari companii cu activitate în domeniul construcțiilor, din cele 1124 existente la finele anului 2012, realizează împreună peste 15,0% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2012 pe această activitate, la nivelul județului, respectiv 376,75 milioane lei și ocupă peste 7,5% din numărul mediu de salariați din acest domeniu de activitate. Aceste companii sunt: – Building Astrom SRL - cu sediul în localitatea Smeura, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 66,8 milioane lei, un profit de 1,13 milioane lei, având un număr mediu de 312 salariați; ... – Zeus SA - cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 57,7 milioane lei, profit de 0,32 milioane lei, având un număr mediu de 451 salariați; ... – Conarg AG SRL - cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 102,3 milioane lei, profit de 11,24 milioane lei, având un număr mediu de 41 salariați; ... – Conarg SA - cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 43,65 milioane lei, profit în sumă de 3,6 milioane lei, având un număr mediu de 24 salariați; ... – Conarg Construct SRL - cu sediul în municipiul Pitești, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 106,3 milioane lei, profit în sumă de 0,25 milioane lei, având un număr mediu de 210 salariați. ...
\nIndustrie Ponderea industriei în economia județului Potrivit datelor și informațiilor publicate în Breviarul Statistic al județului Argeș, în anul 2012, industria a contribuit cu 43,0% la formarea P.I.B. al județului, cu 55,1% la formarea cifrei de afaceri și a asigurat locuri de muncă pentru un număr de 63.103 salariați, reprezentând 49,0% din personalul unităților locale, aproximativ 46,0% din numărul total de salariați și peste 25,0% din populația ocupată a județului. De asemenea, producția industrială a asigurat peste 99,0% din exportul realizat la nivelul județului, din care exportul de mijloace de transport a reprezentat 67,6%.
\nPrincipalele companii din sectorul industrial:
\n1.
\nSC Automobile Dacia SA Primul constructor de automobile din România, înființat în anul 1966 la Colibași - Mioveni, a fost achiziționat în anul 1999 de compania Renault - 51,0% din capitalul societății care, în prezent, deține 99,4% din pachetul de acțiuni. Automobile Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, ocupă poziția 10 în topul celor mai valoroase 100 de companii la nivel național, poziția de leader pe piața internă cu 26,0% din totalul vânzărilor de vehicule noi - 22.148 vehicule, înregistrează cel mai mare număr de autovehicule vândute, respectiv 359.822 vehicule, din care 337.674 au luat drumul exportului, către 43 de țări de pe 4 continente. Sub aspect economic și nu numai, SC Automobile Dacia SA este cea mai puternică companie din județul Argeș cu un număr mediu de 13.640 salariați. ...
\n2.
\nJohnson Control România SRL Înființată în anul 2002, firma este una dintre cele șapte companii mari, localizată pe platforma industrială de la Mioveni, membră a grupului Dacia - Renault. Domeniul principal de activitate este \"Fabricarea de articole confecționate din textile\", fiind cel mai mare furnizor de mobilier și tapițerii pentru autovehiculele fabricate de Dacia. Este a doua firmă ca mărime din județ, după cifra de afaceri. ...
\n3.
\nRenault Mecanique Roumanie SRL Înființată în anul 2006 și localizată, de asemenea, pe platforma industrială de la Mioveni, firma este cel mai mare producător/furnizor de cutii de viteză de tip TL4. Obiectul său de activitate este fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și motoare de autovehicule\". Capacitatea de producție este de 5.000 bucăți pe săptămână, cea mai mare parte a producției fiind destinată exportului, respectiv către Franța, Turcia, Marea Britanie și Japonia, pentru mașinile Renault și Nissan. Investiția Grupului în această uzină se ridică la peste 214 milioane euro. În anul 2012 compania a realizat o cifră de afaceri de 513,0 milioane lei și un profit de 10,1 milioane lei, cu un număr mediu de 629 salariați. ...
\n4.
\nSteinel Electronic SRL Înființată în anul 2009, pe scheletul fostei întreprinderi IPEE Electroargeș, cu sediul în Curtea de Argeș, firma are ca obiect de activitate, fabricarea subansamblurilor electronice. Produsele societății sunt distribuite atât pe piața internă cât și la export, cu un număr mediu de 462 salariați. ...
\n5.
\nBamesa Oțel SA Fondată în anul 2005, la Topoloveni, ca joint-venture, de compania Bamesa din Spania și Arcelor Mital, o multinațională în domeniul oțelului, firma are ca obiect de activitate furnizarea de produse siderurgice laminate, zincate sau aluminizate, prin utilizarea de tehnologii înalte. 70,0% din producția realizată este destinată industriei auto românești, o parte importantă a producției fiind livrată și la export. Compania urmează să-și extindă fabrica de la Topoloveni, printr-o investiție de 66,8 milioane lei, vizându-se o creștere, în următorii cinci ani, a cifrei de afaceri cu 45,0% și a numărului de personal cu 20,0%. ...
\n6.
\nCaroli Foods Group SRL Înființată în anul 1994 în Pitești, cu participare de capital olandez în proporție de 99,0%, prin firma Caroli Foods Group BV și având ca obiect de activitate, \"Fabricarea produselor din carne, inclusiv din carne de pasăre\", compania a devenit unul dintre cei mai cunoscuți producători de produse din carne. Are un număr de 1.040 salariați. ...
\n7.
\nDr. Oetker RO SRL Înființată în anul 1993, în Curtea de Argeș, cu participare de capital integral german cu tehnologie și rețetar original \"Dr. Oetker\", având ca obiect de activitate fabricarea condimentelor și ingredientelor alimentare. Producția, destinată atât pieței interne cât și exportului, firma ocupând locul 14 în topul celor mai mari firme din județ, numărul mediu de salariați de 469 persoane. ...
\nIndustria de procesare a fructelor și legumelor Complexul de fabrici MGC din cadrul S.C. MGC Internațional Investments SRL este situat în Topoloveni, județul Argeș - o regiune cu tradiție în agricultură și cu o istorie bogată în organizarea târgurilor de legume.
\nCompania SONIMPEX SERV COM este singurul producător român din domeniul prelucrării și conservării fructelor fără zahăr adăugat și fără agenți de conservare.
\nCompania SONIMPEX SERV COM este deținătoare a certificatului de \"cod NATO de agent economic\" și furnizor al Casei Regale a României pentru toate produsele sale.
\nEnergie Schema complexă de amenajare a râului Argeș - până la Golești - cuprinde o salbă de 11 acumulări - Vidraru, Oești, Cerbureni, Curtea de Argeș, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești, Prundu și Golești-, 16 uzine electrice, la care se adaugă derivațiile - r. Doamnei - Vâlsan - Argeș - Vidraru -, Topolog-Argeș - Vidraru.
\nAvând în vedere că resursa de apă este variabilă atât în timp cât și în spațiu, inovația a dus la apariția amenajărilor hidrotehnice ce au funcții multiple. Cele mai importante sunt cele de gestionare a resursei de apă - stocare și redistribuire în timp a volumelor de apă în funcție de necesități - și cele cu rol în apărarea împotriva inundațiilor. Efectele produse asupra mediului sunt numeroase și profunde, atât benefice cât și negative și afectează toate componentele mediului -relief, climă, vegetație, fauna-. Efectele pozitive sunt cele cu referire la domeniul socio-economic prin producerea de energie electrică, asigurarea cu apă a utilizatorilor casnici și industriali, irigarea terenurilor agricole.
\nEfectele negative se resimt în componentele mediului prin modificarea regimului natural de curgere, modificarea albiilor, dispariția unor specii de plante și animale. Amenajările hidrotehnice modifică în mod semnificativ atât morfologia zonei, profilul longitudinal și regimul de curgere al apei. Prin construcția barajului se realizează ridicarea nivelului apei și inundarea zonelor limitrofe albiei. Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, târâte sau în suspensie, se oprește începând de la coada lacului -zona modificării regimului vitezelor-. Acest fapt conduce la colmatarea lacului, iar în cazul lacurilor cu adâncime mai mică, chiar la crearea de zone deltaice -înmlăștiniri-.
\nProcesul de colmatare este accelerat în cazul inundațiilor, care tranzitează un debit solid în suspensie și târât foarte mare, plus cantitățile de aluviuni depozitate în zonele de confluență, care la un debit normal nu erau tranzitabile. Erodarea malurilor lacurilor se datorată valurilor în zona cu versanți ușor erodabili sau cu panta mai mare decât cea naturală. Pentru acumulările din cascada Argeșului mijlociu una din problemele principale o constituie reducerea volumelor acestora, ca rezultat al proceselor intense de colmatare. Oprirea sau reducerea importantă a transportului debitului solid datorată lacului, duce la defluarea în aval a unui debit de apă relativ curată, cu o putere de erodare crescută, care nu mai este în echilibru cu albia existentă.
\nAstfel patul albiei aval de lac va fi erodat progresiv, până când se va reface echilibrul dintre panta patului albiei și noul transport solid. De asemenea oprirea transportului solid poate produce un dezechilibru serios unde eroziunea naturală nu mai este compensată de depunerile datorate transportului solid - adâncirea albiei la sh Căteasca cu 11 m-.
\nAgricultura Agricultura practicată în vecinătatea Sitului ROSPA 0062 este una de subzistență. În marea majoritate a cazurilor, exploatarea terenurilor agricole se face pentru uz propriu, în așa numitele ferme de subzistență sau semisubzistență. Rentabilitatea și competitivitatea în agricultură sunt scăzute. În prezent, majoritatea agricultorilor muncesc doar pentru nevoile de consum propriu.
\nO suprafață de 8 ha din suprafața agricolă a teritoriului, este ocupată de pășuni, fânețe și enclave de pădure, lucru firesc dacă ne gândim la poziționarea geografică a teritoriului. Acest lucru exprimă un potențial ridicat pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Trebuie menționat faptul că împădurirea naturală a pășunilor și fânețelor s-a produs pe fondul diminuării sectorului zootehnic și implicit interesului pentru acest domeniu de activitate.
\nÎn vecinătatea Sitului ROSPA 0062, există plantații de pomi fructiferi în special pruni, vișini, peri, nuci - lucru care contribuie în mod clar la creșterea potențialului de dezvoltare a teritoriului. Sunt amintite localitățile: – Merișani - 206 ha; ... – Ștefănești - 121 ha; ... – Băiculești - 109 ha. ...
\nLa nivelul Sitului ROSPA 0062, cea mai mare pondere a culturilor pe suprafețele arabile este cea a culturilor de porumb și grâu.
\nDimensiunea exploatațiilor Terenurile sunt fărâmițate excesiv. Majoritatea covârșitoare a exploatațiilor au dimensiuni mici și nu pot face față cerințelor pieței: peste 70% dintre exploatațiile agricole au sub 1 ha și doar 20% din totalul acestora sunt între 1-3 ha. Exploatații mai mari de peste 5 ha reprezintă doar 2% din totalul exploatațiilor pe teritoriu. De precizat este că doar una singură depășește 100 de ha și anume, arenda din Ștefănești, restul încadrându-se în 15-30 ha.
\nCea mai mare pondere o dețin exploatațiile cu suprafață de sub 1 ha, 73% din totalul exploatațiilor, demonstrând un grad de fărâmițare extrem de mare a terenurilor. Dincolo de lipsa experienței asocierii, relieful în cea mai mare parte deluros în care ne situăm, nu a încurajat fermierii existenți la asocieri sau mărirea propriilor exploatații.
\nStatistica din sectorul agricol pe ultimii cinci ani, ne arată faptul că agricultura pare să nu reprezinte o atracție pentru populația activă, însă trebuie avut în vedere că cifrele reprezintă persoane angajate care obțin venituri de tip salarial, lucru rar întâlnit în acest sector de activitate. În realitate însă, numărul persoanelor angajate în agricultură, fie că ne referim la acele persoane care se ocupă de agricultură în propriile ferme și exploatații fie că ne referim la zilieri implicați periodic, este mult mai mare.
\nDin suprafața totală administrativă a localităților arondate sitului de 66.010 ha, o suprafață de 22.977 ha, adică 34,80% din suprafața teritoriului, este ocupată de păduri, lucru firesc dacă ne gândim la poziționarea geografică a teritoriului.
\nCu toate acestea, datorită existenței unei infrastructuri agricole și a exploatațiilor renumite de pomicultură și viticultură, localitatea Ștefănești - podgoriile de vie - este pe locul doi în interiorul teritoriului în ceea ce privește numărul de angajați din agricultură.
\nSe detașează de restul teritoriului localitatea Băiculești care are cei mai mulți salariați declarați în agricultură - 689 în anul 2011.
\nDistribuția suprafețelor de teren în funcție de potențialul agricol - ha Tabelul nr. 12 Sursa: Planul de dezvoltare locală - Strategia GAL, Ținutul Argeșului de Mijloc, 2012 ...
\n2.4.1.7.
\nStructuri turistice - cazare, alimentație, agrement Conform datelor Institutului Național de Statistică sunt 63 societăți comerciale înregistrate pentru a oferi servicii de cazare la nivelul zonei administrative arondate sitului, ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș. Numărul total al locurilor de cazare din societățile înregistrate la nivelul teritoriului este 23.539 locuri. Turismul în zona Sitului ROSPA 0062, s-a dezvoltat ca turism de nișă, de proximitate care servește turiștilor aflați în tranzit către orașele medievale argeșene - Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel.
\nTeritoriul administrativ al sitului ROSPA 0062, are în componență 3 văi importante ca și culoare de dezvoltare economică - Valea Argeșului, Valea Doamnei și a râului Vâlsan.
\nSituația structurilor de cazare Tabelul nr. 13 Față de această situație oficială, se estimează ca numărul locurilor de cazare este de două ori mai mare, prin oferta gospodăriilor care oferă posibilități de cazare, dar nu sunt înregistrate în sistemul pensiunilor rurale.
\nPonderea cea mai mare a ocupării unităților de cazare o are municipiul Pitești, urmat de orașele Curtea de Argeș, Topoloveni și Ștefănești, aici dezvoltându-se mai cu seama turismul de afaceri. De asemenea, merită precizat faptul că în zona Sitului există deja trei Centre de Informare Turistică la Merișani, Pitești și Topoloveni, iar altul este planificat ca inițiativă comună a trei primării din teritoriu - Micești, Mărăcineni și Budeasa.
\nEste necesară dezvoltarea echipării teritoriale pentru turism, mai cu seamă pentru îmbunătățirea turismului de recreere, turismului de afaceri și turismului cultural-educațional orientat spre protejarea monumentelor, a modului de viață a comunităților și cadrului natural existent.
\nTeritoriul administrativ al sitului ROSPA 0062, prezintă interes turistic, fiind așezată în imediata apropiere a lacurilor de acumulare de pe râul Argeș, unde interesul pentru pescuit dar și relaxare a riveranilor - Pitești, Mioveni, Ștefănești, Topoloveni - se manifestă tot mai pregnant. ...
\n2.4.1.8.
\nPatrimoniu cultural Trecutul istoric înscris în memoria monumentelor religioase și arhitectonice și în varietatea tradițiilor populare este o altă componentă importantă a patrimoniului cultural:
\nÎn zona administrativă a sitului Lacurile de acumulare de pe Argeș - ROSPA 0062 se regăsesc 282 monumente istorice, din totalul de 1023 monumente înregistrate la nivelul județului Argeș. Dintre cele 282 monumente, 228 sunt de categoria A - de importanță națională și universală și 54 de monumente sunt de categoria B - de importanță locală. Lista completă a monumentelor din teritoriu este prezentată în tabelul nr. 14.
\nDintre monumentele listate, o parte sunt monumente religioase - mânăstiri, biserici, chilii, clopotnițe, cruci de piatră, dar remarcabile pentru teritoriu sunt mai ales monumente de arhitectură civilă - predominând ansamblurile, conacele boierești și casele memoriale ale oamenilor de cultură sau politici ai vremurilor.
\nUnele elemente culturale sunt prezentate în sinteza ce urmează:
\nDistribuția monumentelor pe localități Tabelul nr. 14 ...
\n2.4.1.9.
\nPeisajul Râul Argeș, izvorăște din munții Făgăraș, în centrul țării, vărsându-se, după un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunăre, în zona sudică a țării -Oltenița-. Pentru a crește gradul de utilizare complexă a resurselor hidrografice ale Argeșului, a fost gândită o amenajare a acestui râu, care să satisfacă numeroase cerințe cum ar fi: alimentări cu apă potabilă pentru populație și industrie, irigații combaterea eroziunii solului, piscicultură, prevenirea inundațiilor, producerea energiei electrice, baze sportive și de agrement și chiar navigație pe sectorul inferior. Sistemul hidroenergetic Argeș este format din următoarele obiective: - două CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpăna și Vâlsan cu o putere de 5 MW fiecare - CHE Vidraru cu o putere de 220 MW - Sectorul Oiești - C. de Argeș, cu CHE: Oiești, Albești, Cerbureni, V. Iașului, C. de Argeș; - Sectorul C. de Argeș - Golești cu CHE: Noapteș, Zigoneni, Băiculești, Mânicești, Vâlcele, Merișani, Budeasa, Bascov, Pitești, Golești - Sectorul Golești - Oltenița cu CHE: Mihăilești, Adunații-Copăceni, Rodovanu, Oltenița.
\nCu trecerea timpului, lacurile din zona colinară, unde sunt situate și cele ce compun situl Natura 2000 Lacurile de acumulare de pe Argeș, s-au colmatat. Dacă pentru zona montană fenomenul de transport de debit solid este mai puțin activ datorită preponderenței zonelor împădurite și procesul de colmatare al lacurilor este mai puțin intens, problema capătă proporții îngrijitoare în cea mai mare parte din zona colinară unde, îndeosebi lacurile cu volume relative mici, riscă să fie colmatate rapid.
\nColmatarea lacurilor ca proces în sine, a fost intuit de mult, dar proporțiile, dinamica și căile de combatere nu au fost abordate cu atenție; consecințele negative apărute mai curând sau mai târziu în practica exploatării lacurilor, dovedesc acest mod de abordare.
\nAcest proces a avut drept consecință, crearea de zone de stufăriș, insule împădurite, grupări de insulițe ceea ce reprezintă un excelent loc de odihnă, cuibărit și hrănire pentru păsări. Ansamblurile astfel create pe lacuri impresionează prin densitate culoare și structură. ... ...
\n2.4.2.
\nImpacturi 2.4.2.1.
\nPresiuni - impacturi trecute și prezente Presiuni, amenințări și măsuri de management Factorul antropic reprezintă sursă generatoare de presiuni și amenințări la adresa conservării habitatelor naturale, motiv pentru care în tabelul 15 au fost trecute principalele presiuni și amenințări antropice și măsurile ce se impun a fi luate pentru eliminare sau limitarea efectelor lor. Principalele presiuni și amenințări antropice la adresa habitatelor din zonele ripariene limitrofe lacurilor din componența ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 - Lacurile de acumulare de pe Argeș sunt enunțate în continuare:
\nPresiuni și amenințări antropice Tabelul nr. 15 ...
\n2.4.2.2.
\nAmenințări - impacturi viitoare previzibile Amenințările nu sunt specifice fiecărui habitat în parte. Ele sunt comune tuturor habitatelor deoarece lacurile de acumulare sunt similare. Chiar dacă starea de conservare a acestora este pe alocuri alterată prin antropizarea terenurilor -distrugerea vegetației spontane, pășunat, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere sau din construcții - existența habitatelor impune adoptarea măsurilor de reducere / eliminare pe cât posibil a impactului potențial care, considerând pierderea definitivă a suprafețelor afectate, poate fi de importanță crescută.
\nDacă se vor aplica măsuri concrete de reducere a impactului potențial negativ, generat prin realizarea lucrărilor de construcție - evitarea generării de praf și substanțe poluante, evitarea realizării de drumuri de acces noi, evitarea degradării solului decopertat, evitarea tasării solului, evitarea poluării solului cu deșeuri de orice natură, evitarea afectării altor zone decât cele strict avizate pentru realizarea lucrărilor, evitarea degradării /distrugerii speciilor de floră și de faună, aducerea zonelor afectate la starea inițială sau la o stare cât mai apropiată de aceasta - efectul asupra habitatelor va fi mediu spre minim considerând ocuparea definitivă a suprafeței de teren pe care vor fi amplasate construcțiile.
\nPrincipalele amenințări pe care le provoacă impactul antropic sunt: – Poluarea solului și a apelor prin depozitarea reziduurilor menajere și industriale; ... – Defrișarea și fragmentarea zăvoaielor prin amplasarea unor obiective industriale, drumuri, rețele electrice, extinderea domeniului construibil, tăieri ilegale; ... – Drenarea apei și amenajările hidrotehnice: la coada lacului Golești se pot observa variații importante ale nivelului apei, zona fiind inundată și drenată periodic. Se impune interzicerea acestor lucrări care afectează echilibrul hidrologic al zonei. În cazuri excepționale aceste lucrări pot fi făcute pentru perioade foarte scurte de timp; ... – Pe malul lacului Prundu au fost întâlnite vetre de foc și vegetație arsă. Se impune interzicerea aprinderii focului și a incendierii vegetației în apropierea luciului apei și se impune monitorizarea zonei; ... – Pășunatul și tranzitul animalelor domestice este una dintre problemele cu care se confruntă zona studiată. În urma tranzitului și a pășunatului se creează poteci, vegetația este culcată la pământ, există urme de copite, excremente și altele. Se impune interzicerea pășunatului și monitorizarea zonelor respective; ...
\nAcumularea și eliminarea deșeurilor menajere în cadrul sitului este o altă problemă majoră.
\nLa coada lacului Golești și pe lacul Prundu și Budeasa au fost observate cantități importante de deșeuri, în special din plastic. Se impune elaborarea unui sistem eficient de colectare și evacuare a deșeurilor, de orice natură, care să fie implementat la nivelul întregii zone protejate. De asemenea este necesară inspectarea și igienizarea periodică a zonelor afectate. Nu în ultimul rând, este necesară derularea unor campanii de conștientizare cu privire la importanța gestionării corecte a deșeurilor, în special a celor nebiodegradabile - plastic, tablă, sticlă, cauciuc. ... ... ... ...
\n3.
\nEVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.1.
\nEvaluarea stării de conservare a fiecărui habitat identificat Starea de conservare a habitatelor identificate suplimentar față de Formularul standard este favorabila. Aceste habitate sunt:
\nHabitat România R2202 Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza și Wolffia arrhiza NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lackes with Magnopotamion or Hydrocharition - type vegetation Habitat România R2206 Comunități danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadenșis și Najas marina NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lackes with Magnopotamion or Hydrocharition - type vegetation Habitat România R2211 Comunități danubiene cu Cyperus fuscus și C. flavescens NATURA 2000: 3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-Nanojuncetea Habitat România R5305 Comunități danubiene cu Typha angustifolia și T. latifolia NATURA 2000: - Habitat România R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris NATURA 2000:
\nHabitat România 5312 Comunități ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli și Polygonum hydropiper NATURA 2000: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodium rubri și Bidention Rivers with muddy banks with Chenopodium rubri pp and Bidention vegetation R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb /Populus alba cu Rubus caesius NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries ...
\n3.2.
\nEvaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Lista speciilor de păsări observate în aspectul hiemal pe Lacurile de acumulare din cadrul ariei de importanță avifaunistică ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeș Pe toate lacurile de acumulare ale ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 au fost observate 70 de specii de păsări. Se constată că, în general, numărul speciilor crește din amonte înspre aval. Excepție face lacul Bascov, unde deranjul antropic este destul de accentuat, și lacul Golești, unde se practică destul de des vânătoarea.
\nLista avifaunistică a ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș în perioada hiemală 2012 - 2013 Tabelul nr. 16 Legendă: p - specie prezentă; a - specie absentă.
\nStatutul actual de conservare al speciilor de păsări observate în perioada de iarnă în perimetrul ariei de importanță avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș În conformitate cu metodologia de completare a formularelor standard Natura 2000, cea mai mare parte a speciilor de păsări /56 de specii, 80% observate în situl Lacurile de acumulare de pe Argeș au statut de conservare bună /B, iar 14 specii -20% au statut de conservare medie sau redusă. Acestea din urmă sunt specii de păsări vânate frecvent, în special pe lacurile Vâlcele, Budeasa și Golești. Ele au devenit temătoare de oameni, insă stresul datorat vânătorii și braconajului este resimțit și de celelalte specii, mai ales de cele protejate.
\nÎn lipsa unor măsuri de protecție adecvate, și conservarea altor specii de păsări poate deveni medie sau redusă.
\nStatutul de conservare a speciilor de păsări observate în aspectul hiemal în situl Lacurile de acumulare Argeș Tabelul nr. 17 Legendă: B - statut de conservare bună;
\nC - statut de conservare medie sau redusă.
\nEvaluarea stării de conservare a speciei Tabelul nr. 18 Grila de interpretare: – Favorabil: toate verzi sau trei verzi și unul necunoscut ... – Nefavorabil neadecvat: Unul sau mai multe portocalii, dar nici unul roșu ... – Nefavorabil total neadecvat: Unul sau mai multe roșii ... – Necunoscut /informații insuficiente: Două necunoscute sau mai multe combinate cu verzi sau toate necunoscute ...
\nConcluzii: aplicând grila de interpretare rezultă că statutul de conservare a speciei este în prezent favorabil Modul de evaluare a specie s-a făcut conform modelului de mai sus. Datorită numărului mare de specii pentru a simplifica modul de prezentare a fost ales modul sintetic următor:
\nCentralizator al stării de conservare a speciilor avifaunistice Tabelul nr. 19 ...
\n3.3.
\nHărțile sitului.
\nHărțile sitului sunt prezentate în Anexa 8 la Planul de managemment ... ...
\n4.
\nSCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT Ariile de protecție specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
\nManagementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. În mare, obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor și habitatelor naturale de interes conservative național și/sau comunitar, gestionarea durabilă a resurselor natural și conservarea peisajului actual prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale.
\n4.1.
\nScopul Planului de management Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităților umane și conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din situl Natura 2000 Lacurile de acumulare de pe Argeș.
\nPlanul de management trebuie să urmărească integrarea obiectivelor de conservare și protecție a speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, educația, informarea și implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.
\nÎn mare, aceste obiective vizează asigurarea statutului de conservare a speciilor și habitatelor în care acestea trăiesc, ținând cont ca teritoriul în care este amplasat situl este puternic antropizat, iar mediul de viață reprezintă rezultatul intervenției umane anterioare. ...
\n4.2.
\nObiective generale, specifice și activități Plecând de la argumentele care au stat la baza desemnării acestui areal ca Sit de Importanță Comunitară în cadrul Rețelei Ecologice Natura 2000 au fost stabilite în baza consultării cu grupurile de interese un set de obiective generale și specifice.
\n4.2.1.
\nObiectiv general Obiectivul general vizează asigurarea statutului de conservare a speciilor și habitatelor în care acestea trăiesc, ținând cont că teritoriul în care este amplasat situl este puternic antropizat, iar mediul de viață reprezintă rezultatul intervenției umane anterioare.
\nObiectiv general: Conservarea speciilor și habitatelor în care acestea trăiesc și se înmulțesc. ...
\n4.2.2.
\nObiectiv specific Obiectivele specifice managementului sitului Natura 2000 sunt următoarele:
\nObiectiv specific I. Conservarea și managementul biodiversității speciilor de păsări și habitatelor acestora.
\nObiectiv specific II: Conștientizare-Informare cu privire la importanța sitului Natura 2000, a acțiunilor întreprinse, încurajând dezvoltarea deprinderilor și cunoașterii asociate cu acestea.
\nObiectiv specific III: Monitorizarea aplicării Planului de management Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la situațiile nou apărute ... ... ...
\n5.
\nPLANUL DE ACTIVITĂȚI Planul de activități și monitorizarea acestuia se realizează de către custode.
\nTabelul nr. 20 ...
\n6.
\nPLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR Planul de monitorizare a activităților Tabelul nr. 21 Analiza factorilor interesați Tabelul nr. 22 Plan de consultare a factorilor interesați Tabelul nr. 23 Buget estimativ Tabelul nr. 24 Evaluare costuri - mii lei - Estimarea de resurse financiare pentru managementul sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș pe o perioadă de 5 ani Tabelul nr. 25 Bugetul prezentat este unul estimativ și nu presupune nici o responsabilitate din partea custodelui ariei protejate iar finanțarea se va asigura din surse externe/ linii de finanțare. ...
\n7.
\nBIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE 1.
\nAlmășan, H., Popescu, C, 1963, Răspândirea speciilor de vânat din R.P.R, Studii Cercet. Minist. Ec. Forest, voi. 23 A, p. 35-449. ...
\n2.
\nAndone, C, 1958, Rața cu ciuf. Vânăt. Pesc. Sportiv, nr. 10-11, p.10. ...
\n3.
\nAntal, V., 1968, Păsările răpitoare din Tg. Mureș, Vânăt. Pese. Sport., nr. 4, p. 23. ...
\n4.
\nAntonescu, C.S., 1967, Biologia apelor, Ed Didactică și Pedagogică București. ...
\n5.
\nArdelean, G., Beres, I., 2000. Fauna de vertebrale a Maramureșului, Cluj-Napoca. ...
\n6.
\nAurigi, S., Focardi, S., Hulea, D., ee Renzoni, A., 2000, Organochlorine Contaminatian in Bird's Eggs front the Danube Delta, Environmental Pollution. Vol. 109 ...
\n7.
\nBanu, Gh., Bănică, G., 1997, Cuib de privighetoare gușă vânătă la Sf. Gheorghe. Delta Dunării, Bul. Inf. SOR, nr. 2/1997. ...
\n8.
\nBanu, Gh., Bănică, G., 1997, Cuib de Luscinia svecica cyanecula / Meisner 1804, la Sfântu Gheorghe /Deltă - mai 1992, Analele Banatului.Științele Naturii, Timișoara, vol.3, p. 257-259. ...
\n9.
\nBarco Aurelia, Nedelcu, E., 1974. Județul Argeș. Editura Academiei, București. ...
\n10.
\nBăcescu M., 1961. Păsările în nomenclatura și viața poporului român. Editura Academiei Republicii Populare Române. București. ...
\n11.
\nBălescu Carmen, 2004, Zoologia vertebratelor. Craiova. Edit. Sitech ...
\n12.
\nBănică, G., 1992. Observație de rață arămie la Constanța. Bul.inf.SOR, nr. 1. ...
\n13.
\nBănică, G., 1995, Călifarul alb - Date asupra arealului de cuibărit din Dobrogea,1994, Vânăt. pesc. rom., no.2, p.27. ...
\n14.
\nBănică, G., 1996. Rața cu cap alb. Date din Dobrogea de sud -1991-1996. Vânăt, pesc rom., nr. 8, p. 15. ...
\n15.
\nBănică, G., 1997, Cormoranul mic iernează pe litoralul dobrogean, Vânăt, pesc. rom, nr.3, p.5. ...
\n16.
\nBănică. G., 1997, Contribuție la studiul dinamicii familiei Laridae -Aves în ecosistemul litoral al Dobrogei de Sud -1985-1994, An. Banatului. Șt. nat., 3: 71-82. ...
\n17.
\nBeres, J.,1962, Ornithological observations in the Maramaros, Aquila, vol. 67-68 -1960- 1961, pag. 262-263. ...
\n18.
\nBirdLife Internațional - 2004, Birds in Europe: Population estimates, trends and Conservation status. Cambridge, UK: BirdLife Internațional /Conservation Series No. 12. ...
\n19.
\nBlotzheim, U.N., Glutz von, 1989, Handbuch de Vogel Mitteleuropas, Bd. 4, Falconiformes. Wiesbaden. ...
\n20.
\nBordeianu, I. 1979: Minunata lume a păsărilor, Editura. \"Albatros\", București. ...
\n21.
\nBotnariuc N., 1999. Evoluția sistemelor biologice supraindividuale. Editura Universității din București. ...
\n22.
\nBotnariuc N., Tatole Victoria, 2005. Cartea Roșie a Vertebratelor din România - păsări - Munteanu D., Academia Română. Muzeul Național de Istorie Naturală \"Grigore Antipa\", București. ...
\n23.
\nBrehm A. E., 1964. Lumea animalelor. Editura științifică. București. ...
\n24.
\nBrehme. S., Muller, T., Redlich, J., 1992, Bird observations in the Danube Delta and in the Dobrogea / România, WIWO Report Nr. 43. ...
\n25.
\nBrezeanu, Gh., Gâștescu P., 1996. Ecosistemele acvatice din România. Caracteristici hidrologice și limnologice. Mediu Înconjurător, vol.2. ...
\n26.
\nBrezeanu, Gh., Șimon-Gruiță, A., 2002. Limnologie Generală. Editura HGA, București. ...
\n27.
\nBrezeanu Gh., Cioboiu Olivia, 2007, Hidrobiologie ecologică. ...
\n28.
\nBruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D., Munteanu D., 1999, Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. Octopus Publishing Group Ltd. ...
\n29.
\nCătuneanu I., Korody Gal I., Munteanu D., Pașcovschi S., Vespreanu E., 1978. Fauna Republicii Socialiste România. Aves/Păsări. Vol XV. Fascicula I. Editura Academiei Republicii Socialiste România. București. ...
\n30.
\nCătuneanu, I., 1958, Coloniile de cuibărit din Delta Dunării și necesitatea creării unor rezervații ornitologice, Ocrot. Nat., 3. p. 79-115. ...
\n31.
\nCătuneanu, I., 1977, Păsările răpitoare din Dobrogea de nord și situația lor actuală, Peuce, 3, p. 419-152. ...
\n32.
\nCătuneanu, I., 1978, Phalacrocorax pvgmaeus. Fauna R.S. România, vol. 15/1, Aves București, p. 289-294. ...
\n33.
\nCeico, T., Tănase, C., 1994. Pescărușul cu cap negru cuibărește din nou la Murighiol, Bul.Inf. SOR, nr. 1-2, p. 7. ...
\n34.
\nChiș, T., 2002, Lăcustarul, Vânăt. Român, nr. 1, p. 10. ...
\n35.
\nCioacă, Doina, 2006, Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede, Agenția Națională pentru Protecția Mediului ...
\n36.
\nCiochia V., 1992. Păsările clocitoare din România. Editura Științifică. București. ...
\n37.
\nCiochia V., 2002. Dicționarul păsărilor. Editura Pelecanus. Brașov. ...
\n38.
\nCramp, S., 1983, Handbook of the Birds of Europe, Middle East and North Africa, Vol.3. Oxford, p. 246-250. ...
\n39.
\nCrivelli, A., 1981, The Dalmatian Pelican /Pelicanus crispus Bruch,1832, a Recently World- Endangered Bird Species, Biological Conservation. 20, p. 297-310. ...
\n40.
\nCrivelli, A.J. et al., 1991, Conservation and Management of Pelicans nesting in the Palearctic, ICBP Techn.Publ. No. 12, p. 137-152. ...
\n41.
\nCrivelli, A. J., Nazirides, T., Catsadorakis, G., Hulea, D., Malakou, M., Marinov, M., Shogolev, I., 2000, Status and Population Development of Pygmy cormorant /Phalocrocorax pypmaeus Breeding in the Palearctic, Proc. 5th Medmaravis Symp. 1998, Gozo, Malta, p. 49-60. ...
\n42.
\nCrockford, N. et al., 1996, Action plan for the Corncrake /Crex crex in Europe, Action plans, Council of Europe Publishing, Strassbourg, p. 205-243. ...
\n43.
\nDanford, Ch. D., Brown, J.A.H., 1875, The Birds of Transylvania, Ibis, p. 412-434. ...
\n44.
\nDaroczi, J. Sz., Zeitz, R., 2000, Programul pentru studiul și protecția păsărilor răpitoare, Alcedo, nr. 14-15, p. 9, 10. ...
\n45.
\nDereliev, S., Hulea, D., Ivanov, B., Sutherland, W.J., Summers, R.W., 2000, The numbers and distribution of Red-breasted Goose -Branta ruficollis- at winter roosts in România and Bulgaria. Acta Ornithologica., VoL. 35, nr. 1, p. 63-65. ...
\n46.
\nDobrowolski A. K., 1997, Bird Diversity in ecotonal habitats, Biodiversity in Land- Inland Water Ecotones, Man and the Bioshere Series, University of Geneva, Swityerland Published by UNESCO Paris and The Parthenon Publishing Group. ...
\n47.
\nDombrowski, R., 1912, Ornis Romaniae. Bukarest. ...
\n48.
\nDombrowski, R., 1946. Păsările României. Ornis Romaniae. Fundația Regală pentru Literatură și Artă. București. ...
\n49.
\nDragomir, N., Staraș, M., 1992. Dinamica unor efective de păsări de importanță faunistică din Delta Dunării și impactul biologic asupra producției piscicole în perioada 1945-1989, Ocrot. Nat. Med. înconj., t. 36, nr. 2, p. 97-104. ...
\n50.
\nGache, C., 2002. Dinamica avifaunei în bazinul râului Prut, Publicațiile S.O.R., Nr. 15, Cluj-Napoca. ...
\n51.
\nGava, R., 1997. Acumulările hidroenergetice de pe râul Argeș, posibile Arii de Importanță Avifaunistică. Lucrările simpozionului Arii de Importanță Avifaunistică din România, publicațiile S.O.R., Nr. 3, Cluj-Napoca. ...
\n52.
\nGava, R., Mestecăneanu, A., Conete Denisa, Mestecăneanu, F., 2004 - Recensământul păsărilor de baltă de pe lacurile din bazinul mijlociu al râului Argeș, în perioada 2000 - 2004, Argesis, Tom XII, Studii și comunicări, seria Științele Naturii, Pitești ...
\n53.
\nGombos, A., Szabo, J., 1975, Rața-arămie /Oxvura leucocephala Scop. în avifauna României, Nymphaea, 3, p. 123-134. ...
\n54.
\nGomoiu M. T., Onciu Maria, Skolka M., 2004 - Apercu ecologique sur les zones humides. Cas particullier: Delta du Danube, Universite \"Ovidius\" de Constanta, Faculte des Sciences Naturelles. ...
\n55.
\nGorman. G., Sergeant, E.D., 1995, Wintering of the Red-breasted geese /Branta ruficollis in South-East Europe, Aquila, voi. 102, p. 21-28. ...
\n56.
\nGretton, A.,1991. The ecology and conservation of the Slender-billed Curlew /Numenius tenuirostris. ICBD Monograph No. 6 /with contributions from: N. Baccctti, V. Goutner, T. Markus, D. Munteanu, J. Muzinic, A.K. Yurlov, Cambridge. ...
\n57.
\nGuțulescu, I. A., 1971, Un cetățean al lumii - vulturul pescar, Almanah vân. pese. sport., p. 93-95. ...
\n58.
\nHodor, C., M. Vâlcu, T. Drăgănoiu, 1998 - Bird assemblage and avifauna dynamics of the Comana Fish Farm, Giurgiu County, România, Analele Universității București, Biologie. 47: 57-68 ...
\n59.
\nHunter, J.M., Black, J.M., Rusev, I., Michev, T., Munteanu, D., 1999, Red-breasted Goose, Branta ruficollis. în Goose Population of the Western Palearctic, ed. J. Madsen, G. Cracknell, T. Fox. Wetlands Internațional Publ. No. 48. ...
\n60.
\nImpe. J. Van, 1977, Migration d'automne des Laro-Limicoles en Dobrudja maritime du sud -Roumanie-, Gerfaut, 60: 239-277. ...
\n61.
\nIonete, L., 1974, Prezența berzei negre /Ciconia nigra L. 1758 la Fumureni, jud. Vâlcea, Ocrot. Nat., t. 18. no. 2, p. 191-193. ...
\n62.
\nIonescu V., 1968. Vertebratele din România. Editura Academiei Republicii Socialiste România. București ...
\n62.
\nKalaber, L., 1975, Date preliminare cu privire la cunoașterea biologiei viesparului /Pernis apivorus L. 1758 și a dezvoltării sale postembrionare. St. corn. Muz. Brukenthal. Șt. nat., p. 337-352. ...
\n63.
\nKalaber, L., 1977, Le statut du Faucon crecerellette /Falco naumanni en Roumaine, Gerfaut, 67, p. 437-446. ...
\n64.
\nKiss, A., 1999, Avifauna din zonele umede ale Banalului, Timișoara. ...
\n65.
\nKiss, J.B., 1971, Date preliminare asupra ornitofaunei insulei Sachalin și rolul ei în migrație, Peuce, I, p. 479-494. ...
\n66.
\nKiss, J.B., 1985, Câteva specii de păsări mai rare, observate în Dobrogea de nord, în perioada 1980-1982, Delta Dunării, St. com. ecol. 1, Tulcea, p. 103-108. ...
\n67.
\nKiss. J.B, 2001, Stârcul de cireadă cuibărește in Delta Dunării, Vân. pesc. rom., nr. 3, p. 10 și 26. ...
\n68.
\nKiss, J.B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov. M., 1998, Dobrogea-România, the main wintering area for Branta ruficollis /Red-breasted Goose, An. Șt. Inst. \"Delta Dunării\", Tulcea, p. 79-87. ...
\n69.
\nKiss, J., Marinov M. 1990. Situația cuibăritului /Ciconia ciconia în Delta Dunării în perioada 1980-1989. Bul. Inf. SOR, nr. 2, p. 4-5. ...
\n70.
\nKiss, J.B., Szabo, L., 2000, Primul cuibărit al nagățului cu coada albă în România, Vânăt. pesc român, nr. 12, p. 10. ...
\n71.
\nKlemm, W., 1973, Situația codalbului /Haliaetus albicilla și a șoimului dunărean Falco cherrug danubialis în primăvara anului 1973 pentru Delta Dunării. Peuce, 3, p. 625-628. ...
\n72.
\nKohl, S., 1983 Falco naumanni Fleischer. in Note-Patrimoniu, Marisia /Târgu-Mureș, vol. 11-12, p. 204. ...
\n73.
\nKohl, S., 1995, Populația și dinamica berzelor albe /Ciconia ciconia L. în unele comune din jud. Mureș, 1954-1992, Marisia /Muz. Târgu-Mureș, vol. 23-24, p. 419-433. ...
\n74.
\nKosa, F., Munteanu, D., Pap, L.P., Sandor, A.D., Szabo, D.Z., 1998, Rezultatele recensământului de berze /Ciconia ciconia L. în județul Cluj în anul1996, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biologia, 43/1-2, p. 65-70. ...
\n75.
\nKrivenko, V.G.,1997, Red-crested Pochard, Netta rufina. în: Birds in Europe. Their Conservation Status, BirdLife Series no. 3, ed. G. Tucker, M. Heath, Cambridgc, p. 128-129. ...
\n76.
\nLinția D., 1954. Păsările din R. P. R. Vol. II. Editura Academiei Republicii Populare Române, București. ...
\n77.
\nLinția D., 1955. Păsările din R. P. R. Vol. III. Editura Academiei Republicii Populare Române, București. ...
\n78.
\nLista Roșie a speciilor de plante și animale din RBDD, 2000. Fundația Aves. ...
\n79.
\nMarinov, M., 1973, Date preliminare asupra ornitofaunei lacului Zaghen, Peuce / Tulcea, III. p. 583-594. ...
\n80.
\nMarinov, M., 1990, Considerații privind situația codalbului /Huliaetus albicilla și a șoimului dunărean Falco cherrug- în Delta Dunării /1986-1989, Ocrot.nat. med. înconj. T. 34, nr. 1-2, p. 51-54. ...
\n81.
\nMarinov M., 1998. Introducere în ornitologie. Elemente de ecologie a păsărilor. Societatea Ornitologică Română. Cluj-Napoca. ...
\n82.
\nMarinov, M. 1990, Bucephala clangula pe litoral, Bul. Inf. SOR, nr. 3, p. 12. ...
\n83.
\nMarinov, M., 1995, Tendințe actuale ale evoluției avifaunei din R.B.D.D., An. Șt. Inst. \"Delta Dunării\", p. 119-121. ...
\n84.
\nMarinov, M., Hulea, D., 1996, Dinamica coloniilor mixte de cormorani și stârci din Delta Dunării, în perioada 1959-1995, An. Șt. Inst. Delta Dunării, Tulcea, p. 211-226. ...
\n85.
\nMarinov, M., Hulea, D., 1999, Stârcul de cireadă /Bubulcus ibis, o nouă specie cuibăritoare în Delta Dunării. Analele ICPDD Tulcea, vol., p. 32-33. ...
\n86.
\nMătieș, M.,1977, Date asupra avifaunei Deltei Dunării, complexului lagunar Razelm și Dobrogei maritime /perioada 1957-1973-. Peuce, vol.5, p. 411-418. ...
\n87.
\nMeiță, P., 1995, Culic cu cioc subțire în Deltă. Bul. Inf. SOR, nr. 1. ...
\n88.
\nMeiță, L., Ceico, T., 1997, Pescărușul cu cap negru -Larus melanocephalus- cuibărește din nou în Delta Dunării. Analele Banatului, șt., nat, 3: 253-254. ...
\n89.
\nMestecăneanu, A., Conete, Maria, Gava, R. -2003-: Data on Anseriformes Presence on Pitești Lake in Winter of 2002-2003, Studies and Communications, Natural Science series, Vol. VI, Satu Mare County Museum. ...
\n90.
\nMitruly Aniko, 2002, Avifauna bazinelor acvatice antropice din Podișul Târnavelor, Cluj- Napoca. ...
\n91.
\nMoldovan, I., Szabo. J., jr., Zeitz, R., 1995, Chettușia leucura - o nouă apariție în România, Milvus, vol. 2, nr. 1 p.3. ...
\n92.
\nMunteanu, D., 2004, Ariile de Importanță Avifaunistică din România, Ed. Alma Mater, Cluj- Napoca ...
\n93.
\nMunteanu, D., 1959, Rața cu cap alb, Vân. Pesc. Sport. no. 4. p. 21-22. ...
\n94.
\nMunteanu D., 2000. Avifauna bazinului montan al Bistriței Moldovenești. Editura Alma Mater. Cluj Napoca: 230-232 ...
\n95.
\nMunteanu D., Papadopol A., Weber P., 2002. Atlasul păsărilor clocitoare din România. Ediția a II-a. Cluj-Napoca. ...
\n96.
\nMunteanu, D., 1967, Cercetări asupra hranei egretei mici -Egretta garzetta L- Ocrot. Nat., t. 11, nr. 2. p. 235-240 ...
\n97.
\nMunteanu, D., 1989. România, în: Important Bird Areas in Europe, ICBP, Cambridge. ...
\n98.
\nMunteanu, D., 1995, Current status of the White- headed Duck in România. Thereatened Waterfowl Research Group Newsletter, no. 7. May 1995, p.7-8. ...
\n99.
\nMunteanu, D., 1997, Sturnus roseus în: The EBCC Atlas of European Breeding Birds, ed. W. Hagemeijer și M. Blair, London, p. 691. ...
\n100.
\nMunteanu, D., 2000, România în: Heath M.F., Evans M.I. eds. Important Bird Areas in Europe, Bird Life Internațional, Cambridge, vol. II, p. 481-501. ...
\n101.
\nMunteanu, D., 2001, Dicționar poliglot al speciilor de păsări din România, Ed. III. Publicațiile Soc. Ornit. Române, nr. 1, p. 10. ...
\n102.
\nMunteanu, D., 2009, Păsări rare, vulnerabile și periclitate în România, Ed. Alma Mater Cluj-Napoca ...
\n103.
\nMunteanu, D., Weber, P., Szabo, J., Gogu-Bogdan, M., Marinov, M., 1991, A note on the present status of geese in România, Ardea, 79, p.165-166 ...
\n104.
\nMunteanu, D., Ranner. A., 1997. Egretta alba, în The EBCC Atlas of European Breeding Birds. ed. W. Hagemeijer, M. Blair. London, p. 49. ...
\n105.
\nMunteanu, D., Weber. P., Papadopol, A.,2002, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România, Ed. II. Publicațiile SOR nr. 15, Cluj. ...
\n106.
\nOnea, N., 1997, Contribuții aduse la cunoașterea ornitofaunei din zona bălții Vlădești, județul Galați, An. Banatului; Șt. Nat, 3, p. 145-148. ...
\n107.
\nPapadopol, A., 1963, Cercetări asupra păsărilor de pe litoralul Mării Negre și lacurile litorale Dobrogea, S.Ș.B., Corn. de Zoologie, vol. 2. p. 159-181. ...
\n108.
\nPapadopol, A., 1970, Date noi cu privire la fauna de păsări din Dobrogea și Delta Dunării, Corn. Zoologie, p. 219-230. ...
\n109.
\nPapadopol, A., 1979, Contribution a la connaissance de l'avifaune des departements d'Argeș et de Dîmbovița. Trav. Mus. Hist. Nat. \"Gr. Antipa\", 20, p. 401-422. ...
\n110.
\nPapadopol, A., 1989, L'avifaune de la zone des cours inferieurs des rivieres Argeș, Dâmbovița, Neajlov et de leurs affluents /Roumania; dynamique saison-niere et aspects ecologiques, Trav. Mus. Hist. Nat. \"Gr. Antipa\". vol. 30, p. 317-334. ...
\n111.
\nPapadopol, A., Petrescu Angela, 1995, Lacustrine and Forest Complex Comana /România, a very Important Area in the Avifauna dynamics, Trav. Mus. Hist. Nat. \"Gr. Antipa\", voi. 35, p. 609-626. ...
\n112.
\nPaspaleva Maria, Kiss. J.B., Tălpeanu, M., 1985, Les oiseaux coloniaux dans le Delta du Danube, Trav. Mus. Hist. Nat. \"Gr. Antipa\", vol. 27, p. 289-304. ...
\n113.
\nPașcovschi, S., 1959. Câteva observații asupra unor păsări răpitoare din fauna țării noastre, Vân. Pesc.sport., no. 3. p.7-8. ...
\n114.
\nPetrescu Angela, 1998, Unele aspecte privind avifauna pădurilor din Dobrogea de Sud, Armonii Naturale, Museum Arad, vol. 2, p. 71-92. ...
\n115.
\nPârvu C., 2001. Ecologie generală. Editura tehnică. București. ...
\n116.
\nPetrescu, E, 1999, Acvila țipătoare mare /Aquila clanga, în Delta Dunării, Bul. AIA /Soc. Ornit. Română, nr. 8, p. 4. ...
\n117.
\nPolis Rozalia, 1973, Colonii de ardeidae din nord-vestul României, Nymphaea, p. 41-69. ...
\n118.
\nPușcariu, V., Filipașcu, A.,1975, The situation of birds of prey in România, 1970-1974, World Conf. Birds Prey, Vienna, p. 148-152. ...
\n119.
\nRadu D., 1960. Instinctul reproducerii la păsări. Editura Științifică. București. ...
\n120.
\nRadu, D., 1977. Păsările lumii. Ed. Albatros. București. ...
\n121.
\nRadu D., 1983. Mic atlas ornitologic. Păsările lumii. Editura Albatros. București ...
\n122.
\nRadu, D., 1984. Păsările în peisajele României. Ed. Sport-Turism. București. ...
\n123.
\nRadu, D.1979, Păsările din Delta Dunării, București. ...
\n124.
\nRadu. D., 1994, Trei mari dispăruți, Vânăt. pesc. rom., nr. 2, p. 22. ...
\n125.
\nRadu, D., Tălpeanu, M., Nadra. E., 1962, Date certe asupra cuibăritului Vulturului pescar /Pandion haliaetus în RPR, Corn. Acad. R.P.R., vol. 13, nr. 3, p. 353-357. ...
\n126.
\nRidiche Mirela. 2001, Considerații ecologice asupra avifaunei acvatice din bazinele piscicole de la Dunăreni-Bistreț. Oltenia, St. eoni., Șt. nat., vol.,17, 127-130. ...
\n127.
\nRoberts, J., 2000, România. A Bird-watching and wildlife Guide, Burton expeditions, Bruton. ...
\n128.
\nRudescu, L., 1960, Călifarul alb, Vânăt. Pese. Sport., no. 10, p. 12-13. ...
\n129.
\nSchmitz. M., Legge. H., Sudfeldt, C. 2001. Fruhjahrdurchzug und Brutvor-kommen der Wasser- und Watvogel im Lagunegebiet Razim-Sinoie an der Ostrumanischen Schwarzmeerkuste. Vogelwele, vol. 122, p. 295-328. ...
\n130.
\nStănescu, D., 1969, Observații asuprii speciilor Recurvirostra avosetta L. 1758 / ciocîntors și Stema hirundo L. 1758 /chiră într-o colonie mixtă. Ocrot. Nat., t. 13. nr. l, p. 73-82. ...
\n131.
\nStugren B., 1982. Bazele ecologiei generale. Editura Științifică și Enciclopedică. București: pag. 187-190. ...
\n132.
\nSzombath, Z., 1991, O colonie la Șăulia de Câmpie, jud. Mureș, Bul. Inf. SOR. no.1. ...
\n133.
\nTălpeanu M., 1969. Cuiburi și ouă. Editura științifică. București. ...
\n134.
\nTălpeanu, M., 1966, Les Falconiformes de Roumanie. Trav. Mus Hist Nat. Gr. Antipa, 6, p. 329-338. ...
\n135.
\nTălpeanu, M.,1969, Rața arămie /Oxyura leucocephala, pasăre rară în România, Rev. muzeelor, no. 3, p. 256-257. ...
\n136.
\nTălpeanu, M., 1970, Les anseriformes de Roumanie /Nidification, Hivernage, Trav. Mus. Hist. Nat. \"Gr. Antipa\", vol. 10, p. 295-305. ...
\n137.
\nTălpeanu. M., Paspaleva Maria, 1971. Branta ruficollis în România, Ocrot. Nat, voi. 15, p. 161-164. ...
\n138.
\nTucker, G. M., Heath, M.F. Ed 1994, Bird in Europe. Their Conservation Status. BirdLife Conservation Series. No 3, Cambridge. ...
\n139.
\nVâlcu, M., 2002, Evaluarea structurii și rolului asociației de păsări din complexul: Insula Mică a Brăilei - Fundul Mare, Teză de doctorat. ...
\n140.
\nWard, J., M., Hagemeijer, Michael, J., Blair, 1997: The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their distribution and abundance, T&AD Poyser, London. ...
\n141.
\nWeber, P., 1996, Bestandserfassung, Bestand und Brutergebnisse des Weibstorch in Rummnien in den Jahren 1994 und 1995, Proc. Internat. Sympos. On White Stork, Hamburg, p. 231-235. ...
\n142.
\nWeber, P., 2000, Aves Histriae, Avifauna zonei Histria. Ed. Aves. ...
\n143.
\nZubakin, V. A., 1988, Larus melanocephalus Temmink, 1820, Ptițî SSSR, Ceaikovie, red.: V. D. Ilicev și V. A. Zubakin, Moskva, p. 77-85. ...
\nReferințe privind studiul florei și vegetației din zona lacurilor Argeș – Valeriu Alexiu, Cormoflora județului Argeș, Editura Ceres, București, 2008 ... – Vasile Ciocârlan, Flora ilustrată a României, Editura Ceres, București 1988 ... – Gh. Turcu, Flora și vegetația regiunii deluroase dintre Argeș și Râul Doamnei-Teze doctorat, 1970; ... – C. Barbulescu, Studiul pajiștilor naturale de deal dintre Argeș și Dâmbovița, 1957, Lucrările Științifice, Institutul Agronomic \"Nicolae. Bălcescu\", București. ... – Popescu Aurel, Sanda Vasile., Doltu M.I., Nedelcu George, Vegetația Câmpiei Munteniei, Muzeul Brukenthal, Studii și Comunicări, Sibiu,1984; ... ...
\n8.
\nANEXE Anexa nr. 1 la Planul de management Anexa nr. 2 la Planul de management Anexa nr. 3 la Planul de management Anexa nr. 4 la Planul de management Anexa nr. 5 la Planul de management Anexa nr. 6 la Planul de management Anexa nr. 7 la Planul de management Anexa nr. 8 la Planul de management Anexa nr. 9 la Planul de management Anexa nr. 10 la Planul de management Anexa nr. 11 la Planul de management Anexa nr. 12 la Planul de management Anexa nr. 13 la Planul de management Anexa nr. 14 la Planul de management Anexa nr. 15 la Planul de management Anexa nr. 16 la Planul de management Anexa nr. 17 la Planul de management Anexa nr. 18 la Planul de management Anexa nr. 19 la Planul de management Anexa nr. 20 la Planul de management Anexa nr. 21 la Planul de management Anexa nr. 22 la Planul de management Anexa nr. 23 la Planul de management Anexa nr. 24 la Planul de management Anexa nr. 25 la Planul de management Anexa nr. 26 la Planul de management Anexa nr. 27 la Planul de management Anexa nr. 28 la Planul de management Anexa nr. 29 la Planul de management Anexa nr. 30 la Planul de management Anexa nr. 31 la Planul de management Anexa nr. 32 la Planul de management Anexa nr. 33 la Planul de management ... -----