● abordarea de tip interdisciplinar şi transdisciplinar a unor probleme de actualitate referitoare la globalizare, la dezvoltare/dezvoltare durabilă, la cetăţenia globală; ● pregătirea elevilor de liceu pentru înţelegerea impactului problemelor care se manifestă la nivel global asupra dezvoltării la nivel individual şi de grup; ● implicarea tinerilor în elaborarea şi în aplicarea unor proiecte pentru dezvoltare şi în promovarea unui comportament adecvat dezvoltării durabile.
\nÎn acord cu documentele de politică educaţională din România care prevăd centrarea învăţământului liceal pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor cheie, prezenta programă şcolară se raportează la Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC). Această raportare are în vedere şi faptul că documentul de referinţă european pentru competenţe cheie prezintă atât contextul globalizării, cât şi necesitatea dobândirii de către fiecare cetăţean a unui set de competenţe care să-i permită să se adapteze în mod flexibil la o lume caracterizată prin schimbare rapidă şi prin interconectare profundă. Cadrul de referinţă european pentru competenţe cheie este reflectat la nivelul cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor pe care le promovează programa, respectiv la nivelurile: valori şi atitudini selectate; competenţe specifice elaborate, corelate cu elemente de conţinut; sugestii metodologice formulate.
\nÎn elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările conţinute în următoarele documente internaţionale: ● Declaraţia Mileniului, care stabileşte Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Declaraţia a fost adoptată în septembrie 2000, la Summit-ul Mileniului, de 191 de state, printre care şi România; ● Un plan de acţiune al UE, în douăsprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, document elaborat de Comisia Europeană în anul 2010; ● Declaraţia de la Maastricht referitoare la educaţia globală, anexă la Cadrul strategic european pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea educaţiei globale în Europa până în anul 2015; ● Îmbunătăţirea competenţelor pentru secolul 21: un program de cooperare europeană pe plan şcolar, document elaborat de Comisia Europeană în anul 2008.
\nPrograma şcolară a disciplinei Educaţie pentru dezvoltare are ca finalitate abilitarea elevilor pentru manifestarea unui comportament adecvat dezvoltării durabile prin: ● manifestarea receptivităţii faţă de problemele dezvoltării durabile considerate în raport cu rolurile şi responsabilităţile asumate în viaţa de fiecare zi (de exemplu, în ceea ce priveşte mediul, cetăţenia activă/cetăţenia globală); ● punerea în practică a unui comportament responsabil faţă de resurse şi faţă de modul lor de utilizare.
\nStructura programei şcolare include următoarele elemente: ● Notă de prezentare ● Competenţe generale ● Valori şi atitudini ● Competenţe specifice şi conţinuturi ● Sugestii metodologice Competenţele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane şi sunt dezvoltate din perspectiva ariilor curriculare Om şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
\nCompetenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea nefiind biunivocă; o anumită competenţă specifică poate să fie formată prin diferite unităţi de conţinut.
\nLista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei.
\nSugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu statutul acesteia de curs opţional.
\nPrograma se adresează atât profesorilor, cât şi potenţialilor autori de manuale/ghiduri. Prevederile existente în programa şcolară constituie pentru profesori punctul de plecare pentru realizarea unei proiectări didactice personale a activităţii pe care o desfăşoară cu elevii.
\nCompetenţe generale ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Utilizarea conceptelor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om │ │şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii pentru organizarea │ │demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din│ │viaţa reală │ │2. Aplicarea achiziţiilor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om │ │şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii în rezolvarea unor situaţii │ │problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare │ │3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, │ │în cadrul diferitelor grupuri │ │4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat │ │unei lumi în schimbare │ │5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii│ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Valori şi atitudini Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Educaţie pentru dezvoltare au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini: ● justiţie socială; ● solidaritate; ● apartenenţă la comunitatea globală; ● responsabilitate socială; ● responsabilitate faţă de mediu; ● cooperare pentru dezvoltare; ● atitudine pozitivă faţă de diversitate; ● respingerea risipei de resurse; ● protecţia mediului; ● relaţionare pozitivă cu ceilalţi; ● comportament care valorizează dezvoltarea durabilă.
\nCompetenţe specifice şi conţinuturi ┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Utilizarea corectă a termenilor │I. Globalizarea şi problemele sale │ │specifici educaţiei pentru dezvoltare │● Globalizarea. Forme de manifestare a│ │3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a │globalizării │ │principalelor provocări pe care le │● Teorii asupra globalizării │ │generează globalizarea la nivel │● Probleme ale globalizării │ │individual şi la nivel de comunitate │● Provocări ale globalizării şi │ │ │atitudini faţă de procesele │ │ │globalizării │ ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.2. Identificarea cauzelor şi │II. Cetăţenie globală şi dezvoltare │ │efectelor unor conflicte locale, │durabilă │ │regionale, internaţionale │1. Cetăţenie globală şi dezvoltare │ │2.1. Explicarea importanţei justiţiei │durabilă │ │sociale pentru dezvoltarea durabilă şi │2. Drepturile omului, justiţie socială│ │pentru bunăstarea oamenilor │şi toleranţă │ │2.2. Analizarea consecinţelor pozitive/│● Drepturile omului şi cetăţenia │ │negative pe care activitatea oamenilor │democratică │ │le poate avea asupra mediului │● Justiţie socială │ │înconjurător │● Cooperare şi conflict într-o lume │ │4.1. Proiectarea unui comportament care│globală │ │încurajează cetăţenia globală şi │ - Pace şi război │ │interculturalitatea │ - Discriminare şi xenofobie │ │4.2. Explorarea unor modalităţi de │ - Educaţie interculturală │ │utilizare raţională a resurselor şi de │3. Mediul înconjurător şi dezvoltarea │ │protecţie a mediului │durabilă │ │5.1. Susţinerea responsabilă, în │● Impactul antropic asupra │ │contexte date, a dezvoltării durabile │ecosistemelor │ │ │- Degradarea habitatelor │ │ │- Introducerea de specii noi │ │ │- Supraexploatarea rezervelor │ │ │biologice (defrişare, suprapăşunat, │ │ │pescuit, vânătoare, comerţ cu specii │ │ │sălbatice) │ │ │- Urbanizarea, industrializarea │ │ │- Deteriorarea mediului prin poluare │ │ │fizică, chimică, biologică │ │ │- Încălzirea globală │ │ │● Conservarea biodiversităţii şi │ │ │resurselor │ ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.3. Analizarea raportului Nord-Sud │III. Parteneriatul global pentru │ │2.4. Explicarea necesităţii formulării │dezvoltare │ │unor obiective de dezvoltare ale │● Organizarea spaţiului mondial │ │mileniului │- Marile ansambluri economice şi │
\n│3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, │geopolitice │ │pentru exemplificarea obiectivelor de │- Migraţiile în lumea contemporană │ │dezvoltare ale mileniului şi a │- Raportul Nord-Sud │ │parteneriatului global pentru │● Obiectivele de dezvoltare ale │ │dezvoltare │mileniului │ │ │● Parteneriatul global pentru │ │ │dezvoltare │ │ │- Europa şi spaţiile de civilizaţie │ │ │extraeuropene │ │ │- Studiu de caz - Africa Sub-Sahariană│ ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.3. Identificarea etapelor unui │IV. Proiectul educaţional pentru │ │proiect educaţional pentru dezvoltare │dezvoltare │ │3.3. Elaborarea, în echipă, a unui │● Componentele şi etapele unui proiect│ │proiect de educaţional pentru │educaţional pentru dezvoltare │ │dezvoltare │(proiectare, implementare, │ │5.2. Participarea, prin derularea/ │monitorizare şi evaluare, elemente de │ │simularea derulării unui proiect │follow up) │ │educaţional pentru dezvoltare, la │● Elaborarea şi derularea/simularea │ │rezolvarea/simularea rezolvării unor │derulării unui proiect educaţional │ │probleme cu caracter global │pentru dezvoltare │ │ │- Elaborarea fişei de proiect │ │ │- Derularea proiectului propus/ │ │ │simularea derulării proiectului propus│ │ │- Evaluarea proiectului propus │ └───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ Sugestii metodologice Sugestiile metodologice vizează modul de organizare şi de proiectare a activităţii didactice în vederea formării la elevi a competenţelor prevăzute de programa şcolară.
\nCentrarea învăţării pe elev şi pe dobândirea de către elev a competenţelor programei şcolare presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, înţelegerea modului în care achiziţiile specifice Educaţiei pentru dezvoltare se pot aplica în viaţa de fiecare zi; se recomandă, în acest fel: ● învăţarea prin acţiune (experienţială), realizarea unor activităţi bazate pe sarcini concrete; ● utilizarea unor strategii didactice care pun accent pe:
\nÎn spiritul altor programe şcolare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane şi prezenta programă şcolară introduce în prezentarea conţinuturilor un aspect legat de elaborarea şi derularea/simularea derulării unui proiect educaţional pentru dezvoltare. Opţiunea are în vedere deopotrivă valorificarea valenţelor proiectului, ca metodă interdisciplinară de învăţare, precum şi apropierea demersului de predare-învăţare de viaţa reală, în care proiectul este un instrument de lucru pentru desfăşurarea activităţii în toate domeniile. În activitatea didactică, proiectul este conceput ca un ansamblu de acţiuni planificate într-un interval de timp determinat pentru realizarea unor obiective. Avantajele utilizării proiectului în activitatea didactică ţin, în esenţă, de oportunităţile oferite elevilor în ceea ce priveşte:
\nÎn mod concret, tema referitoare la Proiectul educaţional pentru dezvoltare poate fi abordată în ultima parte a cursului opţional, într-un număr de ore care, pe de o parte, este în concordanţă cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei şi care, pe de altă parte, asigură realizarea celorlalte competenţe şi conţinuturi prevăzute pentru studiu.
\nDerularea propriu-zisă/simularea derulării unui proiect pentru dezvoltare se poate realiza de exemplu, potrivit uneia dintre următoarele structuri metodologice:
\nVarianta A - proiect local > Identificarea temei de lucru. > Planificarea culegerii de informaţii. > Culegerea de informaţii. > Sinteza informaţiilor şi realizarea produsului. > Prezentarea produsului realizat. > Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea şi implementarea unui proiect pentru dezvoltare.
\nVarianta B - parteneriat pentru dezvoltare > Pregătire: stabilirea unui parteneriat cu o clasă din altă şcoală (poate fi din aceeaşi localitate, din altă localitate sau chiar din altă ţară). > Prezentarea reciprocă a claselor partenere. > Identificarea temei de lucru. > Planificarea culegerii de informaţii. > Culegerea de informaţii (posibile colaborări cu partenerii). > Sintetizarea informaţiilor şi realizarea produsului. > Prezentarea produsului realizat. > Analizarea produsului realizat de clasa parteneră şi oferirea de feedback. > Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor şi întrebărilor primite de la parteneri. > Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului; concluzii privind realizarea şi implementarea unui proiect pentru dezvoltare. > Schimb de impresii şi de informaţii cu partenerii.
\nAlegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce priveşte complexitatea, este rezultatul opţiunii pe care o fac împreună, cadrele didactice şi elevii şi trebuie să plece de la analizarea şi evaluarea realistă a resurselor existente şi a posibilităţii de a finaliza proiectul.
\nTemele abordate în proiecte pot avea în vedere aspecte referitoare la:
\nProdusele proiectelor pot fi:
\nPrograma şcolară oferă cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situaţii de învăţare, potrivit specificului competenţelor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activităţi de învăţare: ● exerciţii de clarificare a înţelesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui \"dicţionar al educaţiei pentru dezvoltare\"); ● dezbaterea semnificaţiei unor concepte specifice (de exemplu, \"cetăţenie globală\", \"cetăţean al lumii\") ● realizarea de portofolii pe teme specifice educaţiei pentru dezvoltare, pentru protecţia mediului (de exemplu: \"Cum percep eu globalizarea?\", \"Planeta la control\", \"Regenerarea planetei - un obiectiv produs de la sine?\"); ● discutarea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de învăţare în care pot să conştientizeze interdependenţele (de exemplu, \"Un vulcan din Islanda erupe - impact local sau global?\", \"Planeta - sat planetar?\"); ● identificarea rolului unei persoane în calitate de cetăţean al lumii; ● dezvoltarea abilităţii elevilor de a analiza critic o problemă care se manifestă la nivel global; ● exerciţii care îi pun pe elevi în situaţia de a fi interesaţi de \"ceilalţi\" în sens restrâns (la nivel local) şi în sens larg (la nivel global), de a fi interesaţi de evenimente globale; ● corelarea, în contexte diferite, a drepturilor pe care le au oamenii cu responsabilităţile corespunzătoare acestora; ● organizarea unui concurs pe problematica drepturilor omului; ● exerciţii de asumare, în diferite contexte, a responsabilităţii individuale şi a responsabilităţii colective; ● studii de caz pentru analizarea impactului discriminării şi a xenofobiei în generarea/alimentarea unor conflicte locale, regionale, internaţionale; ● analizarea complexităţii rezolvării unui conflict, a necesităţii cooperării pentru menţinerea păcii; ● analizarea impactului unor conflicte în zona în care manifestă şi la nivel global (de exemplu \"Starea de război dintr-o zonă mai îndepărtată a planetei - o garanţie a siguranţei pentru locul în care trăiesc?\"); ● exersarea empatiei, a manifestării sensibilităţii faţă de nevoile şi drepturile celorlalţi; ● exerciţii de valorizare a celorlalţi ca diferiţi, dar egali; ● analizarea calităţii mediului înconjurător, specific comunităţii în care trăiesc elevii; ● exerciţii care îi pot sensibiliza pe elevi să manifeste preocupare pentru calitatea mediului la nivel local, regional, naţional, global; ● exerciţii care îi confruntă pe elevi cu responsabilităţi faţă de mediul înconjurător şi faţă de modul de utilizare a resurselor;
\n● simulare/joc de rol în scopul dezvoltării sentimentului de grijă pentru viitorul planetei şi al generaţiilor viitoare; ● realizarea unor activităţi în parteneriat (de exemplu, între şcoli sau între şcoală şi comunitatea locală); ● exerciţii de conştientizare a legăturilor dintre alegerile pe care le fac oamenii şi consecinţele alegerilor, dintre cauze şi efecte; ● exerciţii de conştientizare a consecinţelor (pozitive/negative) ale acţiunilor oamenilor asupra mediului înconjurător; ● analizarea consecinţelor pozitive şi a celor negative ale stilurilor de viaţă ale oamenilor în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă; ● dezbatere/realizarea de colaje pe tema dreptului la educaţie pentru fetele din ţările Africii Sub-Sahariene; ● realizarea unor postere multimedia pe problematica globalizării, a dezvoltării durabile şi a cetăţeniei globale; ● implicarea elevilor în contexte de învăţare care presupun opţiuni (de exemplu, \"Cetăţean informat şi indiferent/Cetăţean informat şi proactiv\"); ● implicarea elevilor în acţiuni de voluntariat prin dezvoltarea de proiecte.
\nStrategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe.
\nDin perspectiva demersului educaţional centrat pe elev şi pe dobândirea de către elev a competenţelor programei şcolare, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe:
\nBibliografie Diaconu, I. Drepturile omului. Bucureşti: Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1993.
\nFukuyama, F. State Building. Gouvernance et ordre du monde au XXIe siecle. Paris: La Table Ronde, 2005.
\nKeating-Chetwynd, S. (Ed.). Cum pot toţi profesorii să sprijine educaţia pentru cetăţenie şi drepturile omului: un cadru pentru dezvoltarea competenţelor. Bucureşti: Editura Universitară, 2013.
\nMansilla, V. B., Gardner H. From Teaching Globalization to Nurturing Global Consciousness, in Suarez - Orozco, M. (ed.) Learning in the Global Era: Internaţional Perspectives on Globalization and Education, University of California Press, 2007. Disponibil la: http://www.ucpress.edu/content/pages/11060/11060.ch01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.
\nMiroiu, M. (coord.). Cultură civică. Democraţie, drepturile omului, toleranţă. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
\nMelinescu N. Uriaşul care se trezeşte. Africa subsahariană în ultimele trei decenii. Cluj-Napoca : CA Publishing, 2009.
\nRusen, J., Keul H.-K., Iliescu A.P. (coordonatori). Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucureşti: Editura Paralela 45, 2004.
\nValchev, R., Stoica, E., Teşileanu, A. Global Education. Teacher's manual. Sofia: Open Education Centre, 2012.
\nVelea L.-S. (coord.). Participarea elevilor în şcoală şi comunitate. Ghid pentru profesori şi pentru elevi. Botoşani: Editura Agata, 2006. ***Strategia Naţională a României privind Dezvoltarea Durabilă. Orizonturi 2013-2020-2030, 2008. Disponibilă la: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-româniei-2013-2020-2030/, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Disponibilă la: http://www.anr.gov.ro/docs/legislaţie/internationala/Declaraţia_Universala_a_Drepturilor_Omului.pdf, accesată la data de 21 octombrie 2014. ***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***United Nations Millennium Declaration, New York: ONU, 2000. Disponibil la: http://www.un.org/millennium/declaration/ares552e.htm, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***The Millennium Development Goals Report 2011, New York: ONU, 2011. Disponibil la: http://www.un.org/millenniumgoals/pdf/(2011_E)%20MDG%20Report%202011_Book%20LR.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***Millennium Development Goals for România. Disponibil la: http://www.undp.ro/mdg/mdgs-in-românia, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***Un plan de acţiune al UE, în douăsprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, Bruxelles: Comisia Europeană, 2010. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0159&from=RO, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***The Maastricht Global Education Declaration, Appendix To the European Strategy Framework for Improving and Increasing Global Education in Europe to the Year 2015, Maastricht, 2002. Disponibil la: http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/Resources/Publications/GE_Maastricht_Nov2002.pdf., accesat la data de 21 octombrie 2014. *** Îmbunătăţirea competenţelor pentru secolul 21: un program de cooperare europeană pe plan şcolar. Bruxelles: Comisia Europeană, 2008. Disponibil la: http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/com2008_0425ro01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.
\nResurse internet www.ec.europa.eu (site oficial al Comisiei Europene) http://www.unicef.org/ (site oficial al UNICEF) http://www.au.int (pagina oficială a Uniunii Africane) Autori curriculum Eugen STOICA Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Angela TEŞILEANU Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Anexa 4 Programa şcolară pentru disciplina opţională EDUCAŢIE PENTRU DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ [curriculum la decizia şcolii pentru liceu] Notă de prezentare Programa şcolară a disciplinei Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală reprezintă o ofertă curriculară de disciplină opţională pentru liceu, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar. Disciplina poate fi predată în oricare dintre clasele de liceu, în condiţiile adecvării demersului didactic la particularităţile de vârstă ale elevilor.
\nPrezenta programă şcolară este justificată din perspectiva următoarelor aspecte:
\nDisciplina opţională Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală, propusă spre studiu în liceu, se raportează la Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC), care conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un \"profil de formare european\", orientat către formarea a opt competenţe cheie. Contribuţia disciplinei Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală la dezvoltarea competenţelor cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât susţinerea dezvoltării anumitor competenţe cheie, cât şi sensibilizarea cu privire la alte competenţe cheie, astfel: ● competenţe sociale şi civice; ● comunicare în limba maternă; ● spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; ● competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; ● competenţă digitală; ● a învăţa să înveţi; ● comunicare în limbi străine; ● sensibilizare şi exprimare culturală.
\nDe asemenea, actuala programă şcolară urmăreşte valorizarea cadrului european al competenţelor cheie şi în ceea ce priveşte: selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.
\nPrograma şcolară a disciplinei Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală are ca finalitate promovarea şi respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, realizate prin:
\nStudiul disciplinei opţionale Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală are un accentuat caracter interdisciplinar şi transdisciplinar. Diferitele elemente incluse în structura programei şcolare reflectă caracterul interdisciplinar şi transdisciplinar specific acestei discipline.
\nStructura programei şcolare include următoarele elemente:
\nCompetenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea nefiind biunivocă; o anumită competenţă specifică poate fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut.
\nLista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei.
\nSugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu statutul acesteia de curs opţional.
\nPrograma se adresează atât profesorilor, cât şi potenţialilor autori de manuale/ghiduri. Activitatea didactică, precum şi elaborarea manualelor şcolare/ghidurilor trebuie precedate de lectura integrală a programei şcolare. Pornind de la propunerile existente în programă cu privire la activităţile de învăţare, profesorii pot realiza o proiectare didactică personală, în concordanţă cu prevederile programei şi cu situaţiile concrete de predare-învăţare.
\nCompetenţe generale ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea │ │demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din│ │viaţa reală │ │2. Aplicarea achiziţiilor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor │ │situaţii problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de │ │dezvoltare │ │3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, │ │în cadrul diferitelor grupuri │ │4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei │ │lumi în schimbare │ │5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii│ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Valori şi atitudini Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini: ● respectarea drepturilor de proprietate intelectuală; ● solidaritate; ● spirit civic; ● responsabilitate socială; ● respect faţă de lege; ● comportament moral; ● relaţionare pozitivă cu ceilalţi; ● disponibilitate, interes şi iniţiativă pentru realizarea de proiecte; ● apartenenţă la comunitatea educaţională, la comunitatea locală/naţională/internaţională.
\nCompetenţe specifice şi conţinuturi ┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.1. Utilizarea corectă a termenilor │I. Proprietatea intelectuală şi │ │specifici problematicii proprietăţii │drepturile de proprietate intelectuală│ │intelectuale şi drepturilor de │● Ce este proprietatea intelectuală? │ │proprietate intelectuală │● Proprietatea intelectuală în viaţa │ │1.2. Identificarea principalelor │de zi cu zi │ │categorii de drepturi de proprietate │● Ce sunt drepturile de proprietate │ │intelectuală │intelectuală? │ │3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a │● Dreptul de autor, drepturile conexe │ │modului în care proprietatea │şi drepturile de proprietate │ │intelectuală şi protecţia acesteia se │industrială │ │repercutează asupra existenţei │ │ │cotidiene │ │ ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.3. Caracterizarea principalelor │II. Drepturile de proprietate │ │categorii de drepturi de proprietate │intelectuală şi instituţiile de │ │intelectuală │protecţie a acestora │ │2.1. Analizarea consecinţelor pozitive │A. Drepturile de proprietate │ │ale respectării drepturilor de │intelectuală │ │proprietate intelectuală şi a │● Dreptul de autor şi drepturi conexe │ │riscurilor utilizării produselor │● Brevetele de invenţie │ │contrafăcute sau a produselor pirat │● Mărcile de fabrică sau de comerţ │ │3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, │● Indicaţiile geografice │ │pentru prezentarea principalelor │● Desene şi modele industriale │ │atribuţii ale instituţiilor │● Topografiile de produse │ │internaţionale, europene şi naţionale │semiconductoare │ │de protecţie a drepturilor de │B. Instituţiile internaţionale, │ │proprietate intelectuală │europene şi naţionale de protecţie a │ │4.1. Manifestarea unei atitudini │drepturilor de proprietate │ │proactive referitoare la promovarea şi │intelectuală │ │respectarea drepturilor de proprietate │● Organizaţia Mondială a Proprietăţii │ │intelectuală │Intelectuale (OMPI) │ │ │● Comisia Europeană - Direcţia │ │ │Generală Piaţă Internă şi Servicii │ │ │● Oficiul European pentru Brevete │ │ │(OEB) şi Oficiul pentru Armonizare în │ │ │cadrul Pieţei Interne (OAPI) │ │ │● Organizaţia Mondială a Comerţului │ │ │(OMC) │ │ │● Oficiul Român pentru Drepturi de │ │ │Autor (ORDA) │ │ │● Oficiul de Stat pentru Invenţii şi │ │ │Mărci (OSIM) │ ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
\n│1.4. Identificarea propriilor nevoi │III. Dreptul de autor şi cultura │ │informaţionale │informaţiei │ │2.2. Analizarea conceptului de cultură │● Ce reprezintă cultura informaţiei? │ │a informaţiei │● Reproducerea totală sau parţială │ │4.2. Susţinerea responsabilă a ideii de│fără acordul titularilor de drepturi -│ │utilizare etică şi legală a informaţiei│o încălcare a dreptului de autor │ │ │● Utilizarea etică şi legală a │ │ │informaţiilor │ ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.3. Elaborarea, în echipă, a unui │IV. Proiectul educaţional pentru │ │proiect educaţional pentru promovarea │promovarea şi respectarea drepturilor │ │şi respectarea drepturilor de autor │de autor │ │5.1. Punerea în practică, în contexte │● Componentele şi etapele unui proiect│ │date, a regulilor de utilizare │educaţional pentru promovarea şi │ │responsabilă a informaţiei │respectarea drepturilor de autor │ │5.2. Participarea, prin derularea unui │(proiectare, implementare, │ │proiect, la acţiunea de sensibilizare a│monitorizare şi evaluare, elemente de │ │comunităţii şcolare/a comunităţii din │follow up) │ │care face parte/a opiniei publice faţă │● Elaborarea şi derularea unui proiect│ │de promovarea şi respectarea │educaţional pentru promovarea şi │ │drepturilor de autor │respectarea drepturilor de autor │ │ │- Elaborarea fişei de proiect │ │ │- Derularea proiectului propus/ │ │ │simularea derulării proiectului propus│ │ │- Evaluarea proiectului propus │ └───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ Sugestii metodologice Programa şcolară a disciplinei opţionale Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală este un instrument de lucru conceput în aşa fel încât să permită profesorilor: ● să-şi orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului; ● să-şi manifeste creativitatea şi să-şi adecveze demersurile didactice la particularităţile elevilor cu care lucrează.
\nSugestiile metodologice vizează moduri posibile şi dezirabile de organizare a activităţii didactice în vederea formării la elevi a competenţelor formulate în programă.
\nDezvoltarea competenţelor cheie, considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acestei activităţi spre formarea competenţelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care: ● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe:
\nÎn spiritul altor programe şcolare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane, şi prezenta programă şcolară introduce în prezentarea conţinuturilor un aspect de noutate legat de elaborarea şi derularea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor. Proiectul pentru promovarea drepturilor de autor facilitează dezvoltarea abilităţilor necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critică şi sistemică, abilităţi de comunicare şi de colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echipă. Pornind de la tema/problema aleasă de elevi şi profesor, elevii sunt puşi în situaţia de a realiza fişa unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor, precum şi de a derula în mod efectiv proiectul propus. Astfel, elevii pot exersa achiziţiile dobândite, pot fi implicaţi în activităţi de luare a deciziei, de propunere şi de aplicare a unor strategii de rezolvare a unor probleme care vizează promovarea drepturilor de autor. În acelaşi timp, acest tip de învăţare asigură implicarea activă a elevilor în activitatea de învăţare prin sarcini de lucru atractive şi motivante.
\nÎn mod concret, tema referitoare la Proiectul educaţional pentru promovarea şi respectarea drepturilor de autor poate fi abordată în ultima parte a cursului opţional, într-un număr de ore care, pe de o parte, este în concordanţă cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei şi care, pe de altă parte, asigură realizarea celorlalte competenţe şi conţinuturi prevăzute pentru studiu.
\nPropunerea din cadrul programei referitoare la Proiectul educaţional pentru promovarea şi respectarea drepturilor de autor, poate fi extinsă, în funcţie de interesul elevilor, la oricare din celelalte drepturi de proprietate intelectuală, precum drepturi conexe la dreptul de autor, brevete de invenţie, mărcile de fabrică sau de cameră, indicaţiile geografice, desene şi modele industriale, topografii de produse semiconductoare.
\nDerularea propriu-zisă a unui proiect pentru promovarea şi respectarea drepturilor de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectuală se poate realiza, de exemplu, potrivit uneia dintre următoarele structuri metodologice:
\nVarianta A - proiect local > Identificarea temei de lucru. > Planificarea culegerii de informaţii. > Culegerea de informaţii. > Sintetizarea informaţiilor şi realizarea produsului. > Prezentarea produsului realizat. > Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea şi implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor.
\nVarianta B - parteneriat pentru promovarea drepturilor de autor Pregătire: stabilirea unui parteneriat cu o clasă din altă şcoală (poate fi din aceeaşi localitate, din altă localitate sau chiar din altă ţară). > Prezentarea reciprocă a claselor partenere. > Identificarea temei de lucru. > Planificarea culegerii de informaţii. > Culegerea de informaţii (posibile colaborări cu partenerii). > Sintetizarea informaţiilor şi realizarea produsului. > Prezentarea produsului realizat. > Analizarea produsului realizat de clasa parteneră şi oferirea de feedback. > Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor şi întrebărilor primite de la parteneri. > Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea şi implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor. > Schimb de impresii şi de informaţii cu partenerii.
\nAlegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce priveşte complexitatea, este rezultatul opţiunii pe care o fac împreună, cadrele didactice şi elevii şi trebuie să plece de la analizarea şi evaluarea realistă a resurselor existente şi a posibilităţii de a finaliza proiectul.
\nProdusele proiectelor pot fi:
\nPrograma şcolară oferă cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situaţii de învăţare, potrivit specificului competenţelor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activităţi de învăţare: ● exerciţii de clarificare a înţelesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui \"dicţionar al drepturilor de proprietate intelectuală\"); ● dezbaterea semnificaţiei unor concepte specifice (de exemplu \"proprietate intelectuală\", \"drepturi de proprietate intelectuală\", \"cultura informaţiei\") ● realizarea de portofolii pe teme specifice educaţiei pentru drepturile de proprietate intelectuală (de exemplu, \"Ce este proprietatea intelectuală?\", \"Drepturile de proprietate intelectuală\", \"Drepturile de autor-argumente pro şi contra ?\"); ● reflecţie critică (Think, Pair, Share) pentru identificarea propriilor nevoi informaţionale; ● discuţii pe marginea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de învăţare în care pot să conştientizeze problematica drepturilor de proprietate intelectuală şi nevoia de a respecta regulile etice de utilizare a informaţiei; ● dezvoltarea abilităţii elevilor de a analiza critic o situaţie referitoare la problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, pornind de la experienţa unui consumator care constată că a cumpărat un produs piratat); ● organizarea unui concurs pe problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, cu tema Cum promovăm, cum protejăm proprietatea intelectuală?); ● exerciţii de asumare în diferite contexte a responsabilităţii individuale şi a responsabilităţii colective (de exemplu, în realizarea revistei şcolii); ● studii de caz pentru analizarea impactului nerespectării drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, pentru autorul unei lucrări, pentru consumatorul unor produse piratate sau contrafăcute); ● dezbatere/realizarea de colaje pe tema drepturilor de proprietate intelectuală (pentru a pune, de exemplu, în evidenţă, de către cine?, de ce?, cum? ce implică? respectarea drepturilor de proprietate intelectuală); ● realizarea unor postere multimedia pe problematica drepturilor de proprietate intelectuală; ● realizarea unor jocuri de rol care implică problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, jocul de rol cu tema Problema proprietăţii intelectuale pentru un antreprenor de succes); ● realizarea unor activităţi în parteneriat, în scopul implicării elevilor în acţiuni de promovare a drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, între şcoli sau între şcoală şi comunitatea locală);
\n● realizarea unor activităţi cu prilejul Zilei Internaţionale a Cărţii şi Dreptului de Autor care este sărbătorită la 23 aprilie, în fiecare an, la iniţiativa UNESCO.
\nStrategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe.
\nEvaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe:
\nBibliografie Macovei, I. Dreptul proprietăţii intelectuale. Bucureşti: Editura All, 2005.
\nOMPI. Introducere în proprietatea intelectuală. Bucureşti: Editura Rosetti, 2001.
\nRos, V., Spineanu-Matei O., Bogdan, D. Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul proprietăţii industriale. Mărcile şi indicaţiile geografice. Bucureşti: Editura All Beck, 2003. ***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014.
\nResurse internet ● Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) - www.orda.ro ● Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) - www.osim.ro ● Europa - site oficial al UE - www.europa.eu (http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/businesses/intellectual_property/index_ro.htm) Grupul de lucru Eugen STOICA Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Anca-Denisa PETRACHE Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Angela TEŞILEANU Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Irina LUCAN-ARJOCA Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Cristian FLORESCU Oficiul Român pentru Drepturile de Autor -----