Atunci când manipuleaza pectinide, operatorii cu activitate în domeniul alimentar care exploatează astfel de întreprinderi trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, iar centrele de expediere trebuie să fie conforme cu cerinţele cap. III şi IV.
\n
3.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care manipuleaza pectinide trebuie să se conformeze:
\n
a)cu cerinţele documentare ale cap. I pct. 3-7, atunci când este aplicabil. În acest caz, documentul de înregistrare trebuie să indice clar localizarea zonei unde au fost recoltate pectinidele; sau ...
\n
b)cu cerinţele cap. VII referitoare la marcarea de identificare şi etichetare, cu privire la pectinide impachetate şi pectinide ambalate, dacă ambalarea asigura o protecţie echivalenta cu cea a impachetarii. ...
\n
Secţiunea a VIII-a Produse din pescuit 1. Aceasta secţiune nu se aplică pentru moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine, atunci când sunt puse pe piaţa vii. Cu excepţia cap. I şi II, aceasta se aplică la astfel de animale când nu sunt puse pe piaţa vii, caz în care trebuie să fi fost obţinute în conformitate cu secţiunea a VII-a.
\n
2.Prevederile cap. III lit. A, C şi D, cap. IV şi V se aplică comerţului cu amănuntul.
\n
3.Cerinţele acestei secţiuni le completează pe cele prevăzute deHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE:
\n
a)în cazul întreprinderilor, incluzând vasele ce sunt angajate în producţia primara şi operaţiuni asociate, acestea completează cerinţele anexei nr. 2 la hotărârea prevăzută la pct. 3; ...
\n
b)în cazul altor întreprinderi, incluzând vasele, acestea completează cerinţele anexei nr. 3 la hotărârea prevăzută la pct. 3; ...
\n
4.În privinta produselor din pescuit:
\n
a)producţia primara cuprinde creşterea, pescuitul şi colectarea produselor din pescuit vii în vederea punerii acestora pe piaţa; şi ...
\n
b)operaţiunile asociate cuprind oricare dintre următoarele operaţiuni, dacă acestea sunt efectuate la bordul vaselor de pescuit: taierea, sangerarea, decapitarea, eviscerarea, îndepărtarea aripioarelor, refrigerarea şi ambalarea. De asemenea, acestea includ: ... (i) transportul şi depozitarea produselor din pescuit ale căror caracteristici nu au fost modificate în mod substanţial, incluzând produsele din pescuit vii, în cadrul fermelor piscicole pe uscat; şi (îi) transportul produselor din pescuit ale căror caracteristici nu au fost modificate în mod substanţial, incluzând produsele din pescuit vii, de la locul de obţinere la prima întreprindere de destinaţie.
\n
Capitolul I
\n
Cerinţe pentru vase Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca:
\n
a)vasele utilizate pentru a recolta produse din pescuit din mediul natural sau pentru a le manipula ori procesa după recoltare sunt conforme cu cerinţele structurale şi de echipamente prevăzute în partea I; şi ...
\n
b)operaţiunile efectuate la bordul vaselor de pescuit se desfăşoară în conformitate cu regulile prevăzute în partea a II-a. ...
\n
I. Cerinţe structurale şi de echipamente A. Cerinţe pentru toate vasele 1. Vasele trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât sa nu se producă contaminarea produselor cu apa de santina, apa menajera, fum, combustibil, ulei, grasime sau alte substanţe nedorite.
\n
2.Suprafeţele cu care vin în contact produsele din pescuit trebuie să fie dintr-un material adecvat, rezistent la coroziune, neted şi uşor de curatat, durabile şi netoxice.
\n
3.Echipamentele şi materialul utilizat pentru prelucrarea produselor din pescuit trebuie să fie confectionate din material rezistent la coroziune, uşor de curatat şi de dezinfectat.
\n
4.Când se realizează alimentarea cu apa a vaselor utilizate pentru produsele din pescuit, acest lucru trebuie să se facă astfel încât să se evite contaminarea sursei de apa.
\n
B. Cerinţe pentru vase proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore 1. Vasele proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore trebuie să fie echipate cu compartimente de cala, bazine sau containere pentru depozitarea produselor din pescuit la temperaturile prevăzute la cap. VII.
\n
2.Compartimentele de cala trebuie să fie separate de compartimentele motoarelor şi de cabinele echipajului prin despartituri ce sunt suficiente pentru a se preveni orice contaminare a produselor din pescuit depozitate. Compartimentele de cala şi containerele utilizate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie să asigure conservarea acestora în condiţii satisfăcătoare de igiena şi, atunci când este necesar, să asigure ca apa rezultată prin topirea ghetii nu rămâne în contact cu produsele.
\n
3.În vasele echipate pentru racirea produselor din pescuit în apa de mare curata şi racita, bazinele trebuie să aibă încorporate dispozitive pentru realizarea unei temperaturi uniforme în tot bazinul. Astfel de dispozitive trebuie să realizeze o rata de răcire ce asigura ca amestecul de peste şi apa de mare curata nu depăşeşte 3°C la 6 ore după încărcare, nu depăşeşte 0°C după 16 ore şi permite monitorizarea, iar atunci când e necesar, înregistrarea temperaturii.
\n
C. Cerinţe pentru vasele-congelator Vasele-congelator trebuie:
\n
1.să aibă echipamente de congelare cu capacitate suficienta pentru scăderea rapida a temperaturii, astfel încât să se realizeze o temperatura în mijloc nu mai mare de -18°C;
\n
2.să aibă echipamente de refrigerare cu o capacitate suficienta pentru a menţine produsele din pescuit în calele de depozitare la o temperatura nu mai mare de -18°C. Calele de depozitare trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de înregistrare a temperaturii, amplasat într-un loc de unde aceasta poate fi uşor citită. Senzorul de temperatura al aparatului de înregistrare trebuie să fie situat într-o zona unde temperatura din cala este cea mai ridicată; şi 3. sa întrunească cerinţele pentru vasele proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore, prevăzute la lit. B pct. 2.
\n
D. Cerinţe pentru vasele-fabrica 1. Vasele-fabrica trebuie să aibă cel puţin:
\n
a)o zona de recepţie pentru preluarea la bord a produselor din pescuit, proiectata pentru a permite ca fiecare captura succesiva sa poate fi separată. Aceasta zona trebuie să fie uşor de curatat şi proiectata astfel încât să se protejeze produsele de soare sau de alte elemente şi de orice sursa de contaminare; ...
\n
b)un sistem igienic pentru transportul produselor din pescuit din zona de recepţie în zona de lucru; ...
\n
c)spaţii de lucru suficient de mari pentru prepararea şi procesarea igienica a produselor din pescuit, uşor de curatat şi dezinfectat, proiectate şi aranjate astfel încât sa prevină orice fel de contaminare a produselor; ...
\n
d)spaţii de depozitare pentru produsele finite, suficient de mari şi proiectate astfel încât să fie uşor de curatat. Dacă la bord funcţionează o întreprindere de prelucrare a deşeurilor, trebuie să fie proiectata o cala separată pentru depozitarea unor astfel de deşeuri; ...
\n
e)un loc pentru depozitarea materialelor de ambalare, separat de spaţiile de preparare şi procesare a produselor; ...
\n
f)echipamente speciale pentru evacuarea deşeurilor sau a produselor din pescuit improprii pentru consum uman, direct în mare sau, atunci când circumstanţele impun, într-un rezervor etans destinat acestui scop. Dacă deşeurile sunt depozitate şi procesate la bord în vederea tratarii, trebuie să fie alocate zone separate pentru acest scop; ...
\n
g)o sursa de apa situata într-o poziţie care să permită evitarea contaminarii sursei de apa; şi ...
\n
h)echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de personalul care manipuleaza produse din pescuit neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii. ...
\n
2.Totuşi, vasele-fabrica la bordul cărora sunt gatite, racite şi ambalate moluste şi crustacee nu trebuie să îndeplinească cerinţele pct. 1 dacă la bordul unor astfel de vase nu are loc nici o alta forma de manipulare sau procesare.
\n
3.Vasele-fabrica ce congeleaza produse din pescuit trebuie să aibă echipamente ce întrunesc cerinţele pentru vasele-congelator prevăzute la lit. C pct. 1 şi 2.
\n
II. Cerinţe de igiena 1. Când sunt utilizate, părţile din vase sau containerele rezervate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie să fie menţinute curate şi în stare buna de întreţinere. Acestea nu trebuie, în special, să fie contaminate cu combustibil sau cu apa de santina.
\n
2.Cat mai curând posibil după ce acestea sunt preluate la bord, produsele din pescuit trebuie să fie protejate de contaminare şi de efectele soarelui sau de orice alta sursa de căldură. Când acestea sunt spalate, apa utilizata trebuie să fie apa potabilă sau, atunci când este cazul, apa curata.
\n
3.Produsele din pescuit trebuie să fie manipulate şi depozitate astfel încât să se prevină strivirea acestora. Cei care efectuează manipularea pot folosi instrumente ascutite pentru a manipula pestii mari sau pestii care i-ar putea rani, cu condiţia sa nu se producă nici o deteriorare a carnii produselor.
\n
4.Produsele din pescuit, altele decât cele păstrate vii, trebuie să fie supuse racirii cat mai curând posibil după încărcare. Totuşi, atunci când racirea nu este posibila, produsele din pescuit trebuie să fie debarcate cat mai curând posibil.
\n
5.Gheaţa utilizata pentru racirea produselor din pescuit trebuie să fie obţinută din apa potabilă sau apa curata.
\n
6.Atunci când pestii sunt decapitati şi/sau eviscerati la bord, astfel de operaţiuni trebuie să fie efectuate în mod igienic, cat mai curând posibil după capturare, iar produsele trebuie să fie spalate imediat şi bine cu apa potabilă sau cu apa curata. În acest caz, viscerele şi părţile ce pot constitui un pericol pentru sănătatea publică trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil şi ţinute separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul şi icrele destinate pentru consumul uman trebuie să fie conservate sub gheaţa, la o temperatura apropiată de cea a topirii ghetii sau trebuie să fie congelate.
\n
7.Atunci când este practicată congelarea în saramura a peştelui întreg destinat pentru obţinerea de conserve, trebuie să se realizeze în produs o temperatura nu mai mare de -9°C. Saramura nu trebuie să fie o sursa de contaminare pentru peste.
\n
Capitolul II
\n
Cerinţe în timpul şi după debarcare 1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru descărcarea şi debarcarea produselor de pescuit trebuie:
\n
a)să se asigure ca echipamentele de descărcare şi de debarcare ce vin în contact cu produsele din pescuit sunt confectionate dintr-un material uşor de curatat şi de dezinfectat şi menţinut în buna stare de întreţinere şi curăţenie; şi ...
\n
b)sa evite contaminarea produselor din pescuit în timpul descărcării şi debarcarii, în special prin: ... (i) efectuarea rapida a operaţiunilor de debarcare şi descărcare; (îi) plasarea fără întârziere a produselor din pescuit într-un mediu protejat, la temperatura specificată la cap. VII; şi (iii) neutilizarea echipamentelor şi a practicilor ce provoacă pagube inutile părţilor comestibile ale produselor din pescuit.
\n
2.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru pieţele de licitaţie şi de vânzare angro sau părţi ale acestora trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe, atunci când produsele din pescuit sunt expuse pentru vânzare:
\n
a)(i) trebuie să existe facilităţi ce se pot incuia, pentru depozitarea la frig a produselor din pescuit reţinute şi facilităţi separate ce se pot închide, pentru depozitarea produselor de pescuit declarate improprii pentru consum uman; ... (îi) dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, solicita, trebuie să existe facilităţi adecvat echipate care se pot incuia sau, atunci când este necesar, o încăpere pentru utilizare exclusiva de către autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti;
\n
b)în timpul expunerii sau depozitarii produselor din pescuit: ... (i) clădirile nu trebuie să fie utilizate pentru alte scopuri; (îi) vehiculele ce emit fum de esapament de natura sa deterioreze calitatea produselor de pescuit nu trebuie să aibă acces la aceste clădiri; (iii) persoanele care au acces la aceste clădiri nu trebuie să introducă alte animale; şi (iv) clădirile trebuie să fie bine iluminate pentru a facilita controale oficiale.
\n
3.Când nu a fost posibila racirea la bordul vasului, produsele din pescuit proaspete, altele decât cele păstrate vii, trebuie să se supună racirii cat mai repede posibil după debarcare şi să fie depozitate la o temperatura apropiată de cea a topirii ghetii.
\n
4.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să coopereze cu autorităţile competente, astfel încât să le permită acestora să efectueze controale oficiale, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, în special în ceea ce priveşte orice proceduri de notificare a debarcarii produselor din pescuit pe care autoritatea competentă a statului sub pavilionul căruia navighează vasul sau cele pe care autoritatea competentă a statului de debarcare a produselor din pescuit le poate considera necesare.
\n
Capitolul III
\n
Cerinţe pentru întreprinderi, inclusiv vase, ce manipuleaza produse din pescuit Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, atunci când este relevant, să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe în întreprinderile ce manipuleaza produse din pescuit:
\n
A. Cerinţe pentru produse proaspete din pescuit 1. Atunci când produsele racite şi neambalate nu sunt distribuite, expediate, preparate sau procesate imediat după ce au ajuns într-o întreprindere de pe uscat, acestea trebuie să fie depozitate sub gheaţa în dispozitive corespunzătoare. Înlocuirea ghetii trebuie să fie efectuată ori de câte ori este necesar.
\n
Produsele proaspete din pescuit ambalate trebuie să fie racite la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii.
\n
2.Operaţiunile precum decapitarea sau eviscerarea trebuie să fie efectuate în mod igienic.
\n
Atunci când din punct de vedere tehnic şi comercial eviscerarea este posibila, aceasta trebuie să fie efectuată cat mai repede posibil după ce produsele au fost capturate sau debarcate. Produsele trebuie să fie spalate bine cu apa potabilă sau, la bordul vaselor, cu apa curata imediat după aceste operaţiuni.
\n
3.Operaţiunile precum filetarea şi transarea trebuie să fie efectuate astfel încât să se evite contaminarea ori deteriorarea fileurilor sau a feliilor. Fileurile şi feliile nu trebuie să rămână pe mesele de lucru mai mult decât este necesar pentru prepararea acestora.
\n
Fileurile şi feliile trebuie să fie ambalate şi, atunci când este necesar, impachetate şi trebuie să fie racite cat mai repede posibil după prepararea acestora.
\n
4.Containerele utilizate pentru expedierea sau depozitarea produselor proaspete din pescuit preparate, neambalate, depozitate sub gheaţa trebuie să asigure ca apa rezultată din topirea ghetii nu rămâne în contact cu produsele.
\n
5.Produsele din pescuit proaspete, întregi şi eviscerate pot fi transportate şi depozitate în apa racita la bordul vaselor. De asemenea, acestea pot continua să fie transportate în apa racita după debarcare şi pot fi transportate de la întreprinderi de acvacultura până la sosirea acestora la prima întreprindere de pe uscat ce efectuează orice activitate, alta decât transportul sau sortarea.
\n
B. Cerinţe pentru produse congelate Întreprinderile de pe uscat care congeleaza produse din pescuit trebuie să aibă echipamente ce satisfac cerinţele prevăzute pentru vase-congelator la secţiunea a VIII-a, cap. I, partea I lit. C pct. 1 şi 2.
\n
C. Cerinţe pentru produse din pescuit separate mecanic Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse din pescuit separate mecanic trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:
\n
1.materiile prime utilizate trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
\n
a)pot fi utilizaţi numai peşti întregi şi oase rezultate după filetare, pentru a obţine produse din pescuit separate mecanic; ...
\n
b)toate materiile prime trebuie să fie lipsite de intestine; ...
\n
2.procesul de fabricare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
\n
a)separarea mecanică trebuie să aibă loc fără o întârziere nejustificată după filetare; ...
\n
b)dacă sunt utilizaţi peşti întregi, aceştia trebuie să fie în prealabil eviscerati şi spalati; ...
\n
c)după producere, produsele din pescuit separate mecanic trebuie să fie congelate cat mai repede posibil ori încorporate într-un produs destinat congelarii sau unui tratament de stabilizare. ...
\n
D. Cerinţe referitoare la paraziti 1. Următoarele produse din pescuit trebuie să fie congelate la o temperatura nu mai mare de -20°C în toate părţile produsului pentru cel puţin 24 de ore. Acest tratament trebuie să fie aplicat pentru produsul crud sau pentru produsul finit:
\n
a)produse din pescuit ce urmează să fie consumate crude sau aproape crude; ...
\n
b)produse din pescuit provenite de la următoarele specii, dacă acestea urmează să fie supuse unui proces de afumare la rece în care temperatura interna a produselor din pescuit nu este mai mare de 60°C: ...
\n
-hering;
\n
-macrou;
\n
-sprot;
\n
-somon (salbatic) de Atlantic şi de Pacific;
\n
c)produse din pescuit marinate şi/sau sarate, dacă procesul este insuficient pentru a distruge larvele de nematode. ...
\n
2.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să efectueze tratamentul prevăzut la pct. 1, dacă:
\n
a)sunt disponibile date epidemiologice ce indica faptul ca fondul piscicol de origine nu prezintă un risc pentru sănătate, cu referire la prezenta de paraziti; şi ...
\n
b)autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta. ...
\n
3.Produsele din pescuit prevăzute la pct. 1 trebuie, atunci când sunt puse pe piaţa, să fie însoţite de un document de la producător ce indica tipul de proces la care acestea au fost supuse, cu excepţia cazului în care sunt furnizate către consumatorul final.
\n
Capitolul IV
\n
Cerinţe pentru produse din pescuit prelucrate Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care gatesc crustacee şi moluste trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:
\n
a)racirea rapida trebuie să urmeze gatirii. Apa utilizata în acest scop trebuie să fie apa potabilă sau, la bordul vaselor, apa curata. Dacă nu este utilizata nici o alta metoda de conservare, racirea trebuie să continue până când este atinsa temperatura apropiată de cea de topire a ghetii; ...
\n
b)decochilierea trebuie să fie efectuată în condiţii igienice, evitandu-se contaminarea produsului. Atunci când asemenea operaţiuni sunt efectuate manual, muncitorii trebuie să acorde o atenţie deosebită spalarii mainilor; ...
\n
c)după decochiliere, produsele gatite trebuie să fie congelate imediat sau racite cat mai curând posibil la temperatura prevăzută la cap. VII. ...
\n
Capitolul V
\n
Standarde de sănătate pentru produse din pescuit În plus faţă de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în funcţie de natura produsului sau a speciei, produsele din pescuit puse pe piaţa pentru consum uman îndeplinesc standardele prevăzute în prezentul capitol.
\n
A. Proprietăţi organoleptice ale produselor din pescuit Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să efectueze o examinare organoleptica a produselor din pescuit. Aceasta examinare trebuie să asigure ca, în special, produsele din pescuit sunt conforme cu oricare dintre criteriile de prospetime.
\n
B. Histamina Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure că nu sunt depăşite limitele cu privire la histamina.
\n
C. Azot uşor hidrolizabil Produsele din pescuit neprocesate nu trebuie să fie puse pe piaţa dacă unele teste chimice releva faptul ca au fost depăşite limitele referitoare la TVB-N (azot bazic uşor hidrolizabil) sau TMA-N (azot trimetilamina).
\n
D. Paraziti Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca produsele din pescuit au fost supuse unei examinari vizuale în scopul detectarii parazitilor vizibili înainte de a fi puse pe piaţa. Aceştia nu trebuie să pună pe piaţa produse din pescuit pentru consum uman ce sunt în mod evident contaminate cu paraziti.
\n
E. Toxine dăunătoare sănătăţii umane 1. Nu trebuie să fie puse pe piaţa produse din pescuit provenite de la peşti toxici din următoarele familii: Tetraodontidae, Molidae, Diodontidae şi Canthigasteridae.
\n
2.Nu trebuie să fie puse pe piaţa produse din pescuit ce conţin biotoxine precum ciguatoxina sau toxine paralizante musculare. Totuşi, produsele din pescuit provenite de la moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine pot fi puse pe piaţa dacă acestea au fost produse în conformitate cu secţiunea a VII-a şi sunt conforme cu standardele prevăzute la cap. V pct. 2 al secţiunii respective.
\n
Capitolul VI
\n
Ambalarea şi impachetarea produselor din pescuit 1. Recipientele în care sunt păstrate sub gheaţa produsele din pescuit proaspete trebuie să fie rezistente la apa şi să asigure ca apa rezultată din gheaţa topita nu rămâne în contact cu produsele.
\n
2.Blocurile congelate şi preparate la bordul vaselor trebuie să fie ambalate adecvat înainte de debarcare.
\n
3.Când produsele din pescuit sunt ambalate la bordul vaselor de pescuit, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca materialul de ambalat:
\n
a)nu este o sursa de contaminare; ...
\n
b)este depozitat astfel încât acesta sa nu fie expus unui risc de contaminare; ...
\n
c)destinat reutilizarii este uşor de curatat şi, atunci când este necesar, de dezinfectat. ...
\n
Capitolul VII
\n
Depozitarea produselor din pescuit Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care depozitează produse din pescuit trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:
\n
1.Produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit neprelucrate decongelate şi produsele gatite şi refrigerate provenite de la crustacee şi moluste trebuie să fie menţinute la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii.
\n
2.Produsele din pescuit congelate trebuie să fie păstrate la o temperatura nu mai mare de -18°C în toate părţile produsului. Totuşi, peştele întreg congelat în saramura şi destinat fabricării de alimente conservate poate să fie păstrat la o temperatura nu mai mare de -9°C.
\n
3.Produsele din pescuit păstrate vii trebuie să fie ţinute la o temperatura şi într-o maniera ce nu afectează nefavorabil siguranţa alimentelor şi viabilitatea acestora.
\n
Capitolul VIII
\n
Transportul produselor din pescuit Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta produse din pescuit trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:
\n
1.În timpul transportului, produsele din pescuit trebuie să fie menţinute la temperatura solicitată. În special:
\n
a)produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit decongelate neprocesate şi produsele din crustacee şi moluste gatite şi racite trebuie să fie menţinute la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii; ...
\n
b)produsele din pescuit congelate, cu excepţia peştelui congelat în saramura destinat fabricării de alimente conservate, trebuie să fie menţinute în timpul transportului la o temperatura constanta nu mai mare de -18°C în toate părţile produsului, permitandu-se posibilitatea unor scurte fluctuatii ascendente care să nu depăşească 3°C. ...
\n
2.Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar să se conformeze cu prevederile pct. 1 lit. b), atunci când produsele din pescuit congelate sunt transportate de la un depozit frigorific la o întreprindere autorizata, pentru a fi decongelate la sosire în scopul preparării şi/sau procesarii, dacă distanta parcursă este scurta şi autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta.
\n
3.Dacă produsele din pescuit sunt ţinute sub gheaţa, apa rezultată din gheaţa topita nu trebuie să rămână în contact cu acestea.
\n
4.Produsele din pescuit ce urmează a fi puse pe piaţa vii trebuie să fie transportate în asa fel încât sa nu fie afectate siguranţa alimentelor şi viabilitatea acestora.
\n
Secţiunea a IX-a Lapte crud şi produse lactate
\n
Capitolul I
\n
Lapte crud - producţie primara Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc sau, după caz, colectează lapte crud trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele prevăzute în prezentul capitol.
\n
I. Cerinţe de sănătate pentru producerea de lapte crud 1. Laptele crud trebuie să provină de la animale:
\n
a)care nu prezintă nici un simptom al vreunei boli infectioase transmisibile la om prin lapte; ...
\n
b)care sunt într-o stare buna de sănătate, nu prezintă nici un semn al vreunei boli ce ar putea duce la contaminarea laptelui şi, în special, nu suferă de nici o infectie a aparatului genital cu secretii, enterita cu diaree şi febra sau de o inflamatie vizibila a ugerului; ...
\n
c)care nu prezintă rani ale ugerului, ce ar putea afecta laptele; ...
\n
d)cărora nu li s-au administrat substanţe sau produse neautorizate şi care nu au fost supuse unui tratament ilegal, în sensulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpuneDirectiva nr. 96/23/CE; şi ...
\n
e)la care, atunci când li s-au administrat produse sau substanţe autorizate, a fost respectata perioada de asteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanţe. ...
\n
2.a) În special, în ceea ce priveşte bruceloza, laptele crud trebuie să provină de la: (i) vaci sau bivolite ce aparţin unui efectiv liber sau oficial liber de bruceloza, în înţelesulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/2002pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor, ce afectează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, ce transpuneDirectiva nr. 64/432/CEE; (îi) oi sau capre ce aparţin unei exploataţii oficial libere sau libere de bruceloza, în înţelesulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 66/2002pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Comunităţii Europene cu ovine şi caprine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 9 mai 2002, ce transpuneDirectiva nr. 91/68/CEE; sau (iii) femele din alte specii, sensibile la bruceloza, ce aparţin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate;
\n
b)în ceea ce priveşte tuberculoza, laptele crud trebuie să provină de la: ... (i) vaci sau bivolite ce aparţin unui efectiv oficial liber de tuberculoza, în înţelesul normei sanitare veterinare prevăzute la pct. 2 lit. a) (i); sau (îi) femele din alte specii, sensibile la tuberculoza, ce aparţin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate;
\n
c)în cazul în care caprele sunt ţinute împreună cu vacile, aceste capre trebuie să fie inspectate şi testate pentru tuberculoza. ...
\n
3.Totuşi, laptele crud provenit de la animale ce nu îndeplinesc cerinţele pct. 2 poate fi utilizat cu autorizarea autorităţii competente:
\n
a)în cazul vacilor sau al bivolitelor care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza şi nici simptome ale acestor boli, după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei; ...
\n
b)în cazul oilor sau al caprelor care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru bruceloza sau care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat şi care nu prezintă nici un simptom al bolii respective, fie: ... (i) pentru fabricarea branzeturilor cu o perioadă de maturare de cel puţin două luni; sau (îi) după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei; şi
\n
c)în cazul femelelor din alte specii care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza şi nici unul dintre simptomele acestor boli, dar care aparţin unui efectiv în care a fost detectata bruceloza sau tuberculoza după controalele prevăzute la pct. 2 lit. a) (iii) sau lit. b) (îi), dacă acesta a fost tratat pentru a se garanta siguranţa acestuia. ...
\n
4.Laptele crud provenit de la orice animal ce nu îndeplineşte cerinţele pct. 1-3 şi, în special, orice animal care prezintă individual o reactie pozitiva la testele profilactice pentru tuberculoza sau pentru bruceloza, precum cele prevăzute deOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/2002, ce transpuneDirectiva nr. 64/432/CEE, şi deOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 66/2002, ce transpuneDirectiva nr. 91/68/CEE, nu trebuie să fie utilizat pentru consum uman.
\n
5.Izolarea animalelor care sunt infectate sau suspectate a fi infectate cu oricare dintre bolile prevăzute la pct. 1 sau 2 trebuie să fie eficienta pentru a se evita orice efect nefavorabil asupra laptelui celorlalte animale.
\n
II. Igiena în exploataţii de producere a laptelui A. Cerinţe pentru spaţii şi echipamente 1. Echipamentele pentru muls şi spaţiile în care este depozitat, manipulat sau racit laptele trebuie să fie situate şi construite astfel încât să se limiteze riscul de contaminare a laptelui.
\n
2.Spaţiile pentru depozitarea laptelui trebuie să fie protejate împotriva dăunătorilor, să aibă o separare adecvată de orice spaţii în care sunt ţinute animale şi, atunci când este necesar, sa întrunească cerinţele prevăzute la lit. B şi să aibă echipament de refrigerare adecvat.
\n
3.Suprafeţele echipamentelor destinate să între în contact cu laptele (ustensile, containere, tancuri etc., destinate mulsului, colectării sau transportului) trebuie să fie uşor de curatat şi, atunci când este necesar, de dezinfectat şi să fie menţinute în stare buna de întreţinere. Aceasta implica utilizarea de materiale netede, lavabile şi netoxice.
\n
4.După utilizare, astfel de suprafeţe trebuie să fie curatate şi, atunci când este necesar, dezinfectate. După fiecare transport sau după fiecare serie de transporturi pentru care exista o perioadă foarte mica între descărcare şi următoarea încărcare, dar în toate cazurile, cel puţin o dată pe zi, containerele şi tancurile utilizate pentru transportul laptelui crud trebuie să fie curatate şi dezinfectate într-o maniera corespunzătoare, înainte de reutilizare.
\n
B. Igiena în timpul mulsului, colectării şi transportului 1. Mulsul trebuie să fie efectuat în mod igienic, asigurându-se în special ca:
\n
a)înainte de începerea mulsului, mameloanele, ugerul şi părţile adiacente sunt curate; ...
\n
b)laptele provenit de la fiecare animal este controlat de către mulgator pentru anomalii organoleptice sau fizico-chimice ori printr-o metoda ce permite obţinerea de rezultate similare, iar laptele ce prezintă astfel de anomalii nu este utilizat pentru consum uman; ...
\n
c)laptele provenit de la animale care prezintă semne clinice ale unei afecţiuni a ugerului nu este utilizat pentru consum uman, altfel decât în conformitate cu instrucţiunile unui medic veterinar; ...
\n
d)animalele care sunt supuse unui tratament medical pasibil sa transfere reziduuri în lapte sunt identificate şi ca acel lapte obţinut de la astfel de animale înainte de terminarea perioadei de asteptare prescrise nu este utilizat pentru consum uman; şi ...
\n
e)spray-urile pentru mameloane sau dispozitivele pentru imersia mamelonului sunt utilizate numai dacă acestea au fost autorizate de Autoritate şi într-o maniera ce nu produce niveluri inacceptabile de reziduuri în lapte. ...
\n
2.Imediat după muls laptele trebuie să fie ţinut într-un loc curat, proiectat şi echipat pentru a se evita contaminarea. Acesta trebuie să fie racit imediat la o temperatura nu mai mare de 8°C în cazul colectării zilnice sau nu mai mare de 6°C, dacă laptele nu este colectat zilnic.
\n
3.În timpul transportului trebuie să fie menţinut lantul de frig, iar temperatura laptelui la sosirea în întreprinderea de destinaţie nu trebuie să depăşească 10°C.
\n
4.Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar să se conformeze cu cerinţele de temperatura prevăzute la pct. 2 şi 3 dacă laptele întruneşte criteriile prevăzute de partea a III-a şi fie:
\n
a)laptele este prelucrat în decurs de doua ore de la mulgere; fie ...
\n
b)este necesară o temperatura mai ridicată din motive tehnologice legate de fabricarea anumitor produse lactate, iar autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a muncipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta. ...
\n
C. Igiena personalului 1. Persoanele care efectuează mulsul şi/sau manipularea laptelui crud trebuie să poarte îmbrăcăminte adecvată şi curata.
\n
2.Persoanele care efectuează mulsul trebuie să menţină un grad crescut de curăţenie personală. Trebuie să fie disponibile facilităţi adecvate lângă locul de muls, pentru a permite persoanelor care efectuează mulsul sau manipularea laptelui crud să-şi spele mâinile şi bratele.
\n
III. Criterii pentru laptele crud 1. Următoarele criterii pentru laptele crud se aplică până la stabilirea standardelor în contextul unei legislaţii specifice privind calitatea laptelui şi a produselor lactate.
\n
2.Trebuie să fie controlat, pentru conformitatea cu prevederile pct. 3 şi 4, un număr reprezentativ de probe de lapte crud, colectate din exploatatiile de producere a laptelui, recoltate randomizat.
\n
Controalele pot fi efectuate de către sau în numele:
\n
a)operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care produc laptele; ...
\n
b)operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care colectează sau proceseaza laptele; ...
\n
c)unui grup de operatori cu activitate în domeniul alimentar; sau ...
\n
d)în contextul unui program de control la nivel naţional sau regional. ...
\n
3.a) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura ca laptele crud întruneşte următoarele criterii: (i) pentru lapte crud provenit de la vaci:
\n
Numărul total de germeni (N.T.G.) la 30°C (per ml) ≤ 100.000*) Numărul celulelor somatice (per ml) ≤ 400.000**) (îi) pentru lapte crud provenit de la alte specii: N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 1.500.000*)
\n
b)Totuşi, dacă laptele crud provenit de la alte specii decât vacile este destinat pentru fabricarea de produse obţinute din lapte crud printr-un proces ce nu implica nici un fel de tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura ca laptele crud utilizat întruneşte următoarele criterii: ...
\n
N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 500.000*) --------- Notă ... *) Media geometrica determinata pe o perioadă de doua luni, cu cel puţin două probe pe luna.
\n
Notă ... **) Media geometrica determinata pe o perioadă de 3 luni, cu cel puţin o proba pe luna, cu excepţia cazului în care Autoritatea specifică o alta metodologie pentru a se tine cont de variatii sezoniere ale nivelurilor de producţie.
\n
4.Fără a se aduce atingereOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001, ce transpuneDirectiva nr. 96/23/CE, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura că nu este pus pe piaţa lapte crud dacă, fie:
\n
a)acesta conţine reziduuri de antibiotice într-o cantitate ce depăşeşte nivelurile autorizate în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea Normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animala şi nonanimala şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 şi nr. 143 bis din 17 februarie 2005, pentru oricare dintre substantele la care se referă anexele nr. 1 şi 3 la aceasta norma; fie ...
\n
b)cantitatea totală combinata de reziduuri de substanţe antibiotice depăşeşte orice valoare maxima permisă. ...
\n
5.Când laptele crud nu este în conformitate cu prevederile pct. 3 sau 4, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sa ia măsuri pentru a corecta situaţia.
\n
Capitolul II
\n
Cerinţe referitoare la produsele lactate I. Cerinţe de temperatura 1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, după recepţia la o întreprindere de procesare, laptele este racit rapid la o temperatura nu mai mare de 6°C şi ţinut la aceasta temperatura până la procesare.
\n
2.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot păstra laptele la o temperatura mai ridicată, dacă:
\n
a)procesarea începe imediat după muls sau în decurs de patru ore de la recepţia la întreprinderea de procesare; sau ...
\n
b)Autoritatea autorizeaza o temperatura mai ridicată din motive tehnologice referitoare la fabricarea anumitor produse lactate. ...
\n
II. Cerinţe pentru tratamentul termic 1. Când laptele crud sau produsele lactate sunt supuse unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca acesta satisface cerinţele din cap. XI din anexa nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE.
\n
2.Când se considera ca laptele crud trebuie să se supună unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie:
\n
a)să aibă în vedere procedurile elaborate în conformitate cu principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), conformHotărârii Guvernului nr. 955/2005, ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; şi ...
\n
b)să se conformeze oricăror cerinţe pe care Autoritatea le poate impune în aceasta privinta, atunci când autorizeaza întreprinderi sau când efectuează controale, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005, ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE. ...
\n
III. Criterii pentru laptele crud de vacă 1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse lactate trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura ca, imediat înaintea procesarii:
\n
a)laptele crud de vacă utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 300.000 per ml; şi, ...
\n
b)laptele de vacă procesat utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 100.000 per ml. ...
\n
2.Când laptele nu întruneşte criteriile prevăzute la pct. 1, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sa ia măsuri pentru a corecta situaţia.
\n
Capitolul III
\n
Ambalare şi impachetare Sigilarea ambalajelor destinate consumatorului trebuie să fie efectuată imediat după umplere, prin intermediul dispozitivelor de sigilare ce previn contaminarea, la întreprinderea în care are loc ultimul tratament termic al produselor lactate lichide. Sistemul de sigilare trebuie să fie confectionat de asa maniera încât, după deschidere, dovada deschiderii să fie evidenta şi uşor de verificat.
\n
Capitolul IV
\n
Etichetare 1. În plus faţă de cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 106/2002privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, etichetarea trebuie să prezinte în mod clar:
\n
a)în cazul laptelui crud destinat consumului uman direct, cuvintele \"lapte crud\"; ...
\n
b)în cazul produselor obţinute din lapte crud, printr-un proces de fabricaţie ce nu include nici un tratament termic, fizic sau chimic, cuvintele \"produs cu lapte crud\". ...
\n
2.Cerinţele pct. 1 se aplică produselor destinate pentru comerţul cu amănuntul. Termenul \"etichetare\" include orice ambalaj, document, nota, eticheta, inel sau emblema ce însoţeşte sau se referă la astfel de produse.
\n
Capitolul V
\n
Marca de identificare Prin derogare de la cerinţele secţiunii I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice:
\n
1.în loc de indicarea numărului de autorizare al întreprinderii, marca de identificare poate să indice locul de pe ambalaj sau de pe pachet unde este înscris numărul de autorizare al întreprinderii;
\n
2.în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate să indice numai initialele tarii expeditoare şi numărul de autorizare al întreprinderii.
\n
Secţiunea a X-a Oua şi produse din oua
\n
Capitolul I
\n
Oua 1. În spaţiile producătorului şi până la vânzare către consumator, ouăle trebuie să fie ţinute curate, uscate, fără miros străin, protejate eficient de socuri şi de expunere directa la soare.
\n
2.Ouale trebuie să fie depozitate şi transportate la o temperatura, preferabil constanta, corespunzătoare pentru asigurarea conservării optime a proprietăţilor igienice ale acestora.
\n
Ouale trebuie să fie livrate către consumator în decurs de maximum 21 de zile de la ouat.
\n
Capitolul II
\n
Produse din oua I. Cerinţe pentru întreprinderi Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca întreprinderile pentru fabricarea produselor din oua sunt construite, proiectate şi echipate astfel încât să se asigure separarea următoarelor operaţiuni:
\n
1.spalarea, uscarea şi dezinfectarea oualor murdare, atunci când se efectuează;
\n
2.spargerea oualor, colectarea conţinutului acestora şi îndepărtarea părţilor de coaja şi membrane; şi 3. operaţiuni, altele decât cele prevăzute la pct. 1 şi 2.
\n
II. Materii prime pentru fabricarea de produse din oua Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca materiile prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua sunt conforme cu următoarele cerinţe:
\n
1.Coaja oualor utilizate pentru fabricarea de produse din oua trebuie să fie complet dezvoltata şi sa nu prezinte crapaturi. Totuşi, ouăle crapate pot fi utilizate pentru fabricarea de produse din oua, dacă întreprinderea de producţie sau centrul de ambalare le livreaza direct întreprinderilor de procesare, unde acestea trebuie să fie sparte cat mai curând posibil.
\n
2.Oul lichid obţinut într-o întreprindere autorizata în acest scop poate fi utilizat ca materie prima. Oul lichid trebuie să fie obţinut în conformitate cu cerinţele pct. 1, 2, 3, 4 şi 7 ale părţii a III-a.
\n
III. Cerinţe speciale de igiena pentru fabricarea de produse din oua Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca toate operaţiunile sunt efectuate de asa maniera încât să se evite orice fel de contaminare în timpul producţiei, manipulării şi depozitarii de produse din oua, în special prin asigurarea conformitatii cu următoarele cerinţe:
\n
1.Ouale trebuie să fie sparte numai atunci când acestea sunt curate şi uscate.
\n
2.Ouale trebuie să fie sparte într-o maniera ce reduce la minimum contaminarea, în special prin asigurarea unei separari adecvate de alte operaţiuni. Ouale crapate trebuie să fie procesate cat mai curând posibil.
\n
3.Ouale, altele decât cele de gaina, de curca sau de bibilica, trebuie să fie manipulate şi procesate separat. Tot echipamentul trebuie să fie curatat şi dezinfectat înainte să fie reluată procesarea oualor de gaina, de curca şi de bibilica.
\n
4.Conţinutul oualor nu trebuie să fie obţinut prin centrifugarea ori zdrobirea oualor, iar centrifugarea nu poate să fie utilizata nici pentru obţinerea resturilor de albus de ou din cojile goale, pentru consum uman.
\n
5.După spargere, fiecare parte a produsului din oua trebuie să fie supusă procesarii cat mai curând posibil, pentru a se elimina riscurile microbiologice sau pentru ca acestea să fie reduse la un nivel acceptabil. Un lot ce a fost prelucrat insuficient poate să fie supus imediat unei noi procesari în aceeaşi întreprindere, dacă aceasta îl face propriu pentru consum uman. Când un lot este găsit impropriu pentru consum uman, acesta trebuie să fie denaturat astfel încât să se asigure că nu este utilizat pentru consum uman.
\n
6.Procesarea nu este necesară pentru albusul de ou destinat fabricării de albumina deshidratata sau cristalizata care ulterior va fi supusă unui tratament termic.
\n
7.Dacă prelucrarea nu este efectuată imediat după spargere, oul lichid trebuie să fie depozitat fie congelat, fie la o temperatura nu mai mare de 4°C. Perioada de depozitare la temperatura de 4°C înainte de procesare nu trebuie să depăşească 48 de ore. Totuşi, aceste cerinţe nu se aplică produselor din care urmează să se extraga zaharurile, dacă procesul de extragere a zaharurilor este efectuat cat mai curând posibil.
\n
8.Produsele ce nu au fost stabilizate astfel încât să fie păstrate la temperatura camerei trebuie să fie racite la o temperatura nu mai mare de 4°C. Produsele pentru congelare trebuie să fie congelate imediat după prelucrare.
\n
IV. Specificaţii analitice 1. Concentraţia de acid 3 hidroxibutiric nu trebuie să depăşească 10 mg/kg în substanţa uscata a produsului din oua nemodificat.
\n
2.Conţinutul de acid lactic al materiei prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua nu trebuie să depăşească 1g/kg de substanţa uscata. Pentru produse fermentate, aceasta valoare trebuie să fie cea înregistrată înaintea procesului de fermentaţie.
\n
3.Cantitatea de resturi de coji de oua, membrane de oua şi orice alte părţi din produsul din oua procesat nu trebuie să depăşească 100 mg/kg de produs din oua.
\n
V. Etichetarea şi marcarea pentru identificare 1. În plus faţă de cerinţele generale pentru marcarea de identificare prevăzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, fiecare transport de produse din oua ce nu sunt destinate pentru vânzare cu amănuntul, ci pentru utilizare ca ingredient la fabricarea unui alt produs, trebuie să prezinte o eticheta ce indica temperatura la care produsele din oua trebuie să fie păstrate şi perioada în care poate fi astfel asigurata conservarea.
\n
2.În cazul oualor lichide, eticheta prevăzută la pct. 1 trebuie, de asemenea, sa poarte cuvintele: \"produse din oua nepasteurizate - pentru a fi tratate la locul de destinaţie\" şi sa indice data şi ora spargerii.
\n
Secţiunea a XI-a Pulpe de broaste şi melci Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara pulpe de broaste sau melci pentru consum uman trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:
\n
1.Broastele şi melcii trebuie să fie ucisi într-o întreprindere construită, proiectata şi echipata pentru acest scop.
\n
2.Întreprinderea în care sunt preparate pulpe de broaste trebuie să aibă o încăpere rezervată pentru depozitarea şi spalarea broaştelor vii şi pentru taierea şi sangerarea acestora. Aceasta încăpere trebuie să fie separată fizic de încăperea de preparare.
\n
3.Broastele şi melcii care au murit altfel decât prin ucidere în întreprindere nu trebuie să fie preparati pentru consum uman.
\n
4.Broastele şi melcii trebuie să fie supuşi unei examinari organoleptice efectuate prin prelevare de probe. Dacă aceasta examinare indica faptul ca aceştia pot prezenta un risc, aceştia nu trebuie să fie utilizaţi pentru consum uman.
\n
5.Imediat după preparare, pulpele de broasca trebuie să fie spalate complet cu jet de apa potabilă şi racite imediat la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii, congelate sau procesate.
\n
6.După ucidere, hepato-pancreasul melcilor trebuie să fie îndepărtat şi nu trebuie să fie utilizat pentru consum uman, dacă acesta poate prezenta un risc.
\n
Secţiunea a XII-a Grăsimi de origine animala procesate şi jumari
\n
Capitolul I
\n
Cerinţe aplicabile pentru întreprinderi ce colectează sau proceseaza materii prime Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca întreprinderile care colectează sau proceseaza materii prime pentru obţinerea de grăsimi de origine animala procesate şi jumari se conformează cu următoarele cerinţe:
\n
1.Centrele destinate colectării de materii prime şi transportului ulterior către întreprinderi de procesare trebuie să fie dotate cu facilităţi pentru depozitarea materiilor prime la o temperatura nu mai mare de 7°C.
\n
2.Fiecare întreprindere de procesare trebuie să aibă:
\n
a)facilităţi pentru refrigerare; ...
\n
b)un spaţiu pentru expediere, cu excepţia cazului în care întreprinderea expediază grasime animala procesata numai în containere; şi ...
\n
c)dacă este necesar, echipament potrivit pentru prepararea de produse constând din grăsimi animale procesate amestecate cu alte produse alimentare şi/sau condimente. ...
\n
3.Facilităţile de refrigerare prevăzute la pct. 1 şi pct. 2 lit. a) nu sunt necesare, dacă protocoalele pentru furnizarea de materii prime asigura ca acestea nu sunt niciodată depozitate sau transportate fără refrigerare activa, în alt mod decât este prevăzut la cap. II pct. 1 lit. d).
\n
Capitolul II
\n
Cerinţe de igiena pentru prepararea grasimii de origine animala procesate şi a jumarilor Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara grăsimi de origine animala procesate şi jumari trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:
\n
1.Materiile prime trebuie să:
\n
a)provină de la animale care au fost tăiate într-un abator şi care au fost considerate proprii pentru consum uman ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem; ...
\n
b)fie constituite din tesuturi adipoase sau oase cu un conţinut cat mai mic posibil de sânge şi impuritati; ...
\n
c)provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conformHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, sau în conformitate cu prezenta hotărâre; şi ...
\n
d)să fie transportate şi depozitate până la procesare, în condiţii igienice şi la o temperatura interna nu mai mare de 7°C. Totuşi, materiile prime pot fi depozitate şi transportate fără refrigerare activa, dacă sunt procesate în decurs de 12 ore după ziua în care au fost obţinute. ...
\n
2.În timpul procesarii este interzisă utilizarea solventilor.
\n
3.Când grasimea pentru rafinare întruneşte standardele prevăzute la pct. 4, grasimea animala procesata şi preparata conform pct. 1 şi 2 poate fi rafinata în aceeaşi întreprindere sau în alta întreprindere, cu scopul de a se îmbunătăţi calităţile fizico-chimice ale acesteia.
\n
4.Grasimea de origine animala procesata, în funcţie de tip, trebuie să întrunească următoarele standarde: ---------
\n
1)Grasimea de origine animala procesata, obţinută prin procesarea la temperatura joasa a grasimii proaspete provenite de la nivelul cordului, epiplonului, rinichilor şi mezenterului de animale din specia bovine, şi grasimea provenită din sălile de transare.
\n
2)Grasimea de origine animala procesata, obţinută din tesuturile adipoase de la animale din specia porcine.
\n
5.Jumarile destinate consumului uman trebuie să fie depozitate în conformitate cu următoarele cerinţe de temperatura:
\n
a)când jumarile sunt procesate la o temperatura de cel mult 70°C, acestea trebuie să fie depozitate: ... (i) la o temperatura de cel mult 7°C pentru o perioadă ce nu depăşeşte 24 de ore; sau (îi) la o temperatura de cel mult -18°C;
\n
b)când jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70°C şi au un procent de umiditate de 10% (m/m) sau mai mult, acestea trebuie să fie depozitate: ... (i) la o temperatura nu mai mare de 7°C, pentru o perioadă ce nu depăşeşte 48 de ore sau la un raport de timp/temperatura care să ofere o garanţie echivalenta; sau (îi) la o temperatura nu mai mare de -18°C;
\n
c)când jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70°C şi au un procent de umiditate sub 10% (m/m), nu exista cerinţe specifice. ...
\n
Secţiunea a XIII-a Stomacuri, vezici urinare şi intestine tratate Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care tratează stomacuri, vezici urinare şi intestine trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:
\n
1.Intestinele, vezicile urinare şi stomacurile de animale pot fi puse pe piaţa numai dacă:
\n
a)acestea provin de la animale ce au fost tăiate într-un abator şi care s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem; ...
\n
b)acestea sunt sarate, tratate termic sau uscate; şi ...
\n
c)după tratamentul prevăzut la lit. b) sunt luate măsuri eficiente pentru a se preveni recontaminarea. ...
\n
2.Stomacurile, vezicile urinare şi intestinele tratate ce nu pot fi ţinute la temperatura ambientala trebuie să fie depozitate refrigerate, utilizându-se facilităţi destinate pentru acest scop, până la livrarea acestora. În special produsele ce nu sunt sarate sau uscate trebuie să fie ţinute la o temperatura de cel mult 3°C.
\n
Secţiunea a XIV-a Gelatina 1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica gelatina trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe ale prezentei secţiuni.
\n
2.Pentru scopul prezentei secţiuni, tabacire înseamnă întărirea pieilor, utilizându-se agenţi vegetali de tabacire, saruri de crom sau alte substanţe, precum saruri de aluminiu, saruri ferice, saruri ale acidului silicic, aldehide şi chinone sau alţi agenţi sintetici de intarire.
\n
Capitolul I
\n
Cerinţe pentru materii prime 1. Pot fi folosite următoarele materii prime pentru producerea de gelatina destinată pentru utilizare în alimente:
\n
a)oase; ...
\n
b)piei prelucrate şi neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma; ...
\n
c)piei de porc; ...
\n
d)piei de pasare; ...
\n
e)tendoane şi sinovii; ...
\n
f)piei prelucrate şi neprelucrate de vanat salbatic; şi ...
\n
g)piei şi oase de peste. ...
\n
2.Este interzisă utilizarea de piei prelucrate şi neprelucrate dacă acestea au fost supuse oricărui proces de tabacire, indiferent dacă acest proces a fost finalizat sau nu.
\n
3.Materiile prime prevăzute la pct. 1 lit. a)-e) trebuie să provină de la animale care au fost tăiate într-un abator şi ale căror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem sau în cazul pieilor prelucrate şi neprelucrate provenite de la vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.
\n
4.Materiile prime trebuie să provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conformHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, sau în conformitate cu prezenta hotărâre.
\n
5.Centrele de colectare şi tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru producerea de gelatina destinată consumului uman, dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le autorizeaza în mod special pentru acest scop, iar acestea îndeplinesc următoarele cerinţe:
\n
a)trebuie să aibă încăperi de depozitare cu pardoseli solide şi pereţi netezi ce sunt uşor de curatat şi de dezinfectat, iar atunci când este necesar, prevăzute cu facilităţi pentru refrigerare; ...
\n
b)încăperile de depozitare trebuie să fie păstrate în stare buna de curăţenie şi întreţinere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime; ...
\n
c)dacă materia prima ce nu este în conformitate cu prezentul capitol este depozitata şi/sau procesata în aceste spaţii, aceasta trebuie să fie separată de materia prima ce este în conformitate cu prezentul capitol pe toată durata recepţiei, depozitarii, procesarii şi expedierii. ...
\n
Capitolul II
\n
Transportul şi depozitarea materiilor prime 1. În locul marcii de identificare prevăzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, materiile prime trebuie să fie însoţite pe durata transportului de un document ce indica întreprinderea de origine şi care conţine informaţiile prevăzute de modelul de document prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, când acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei tabacarii şi atunci când sunt expediate întreprinderii de prelucrare a gelatinei.
\n
2.Materiile prime trebuie să fie transportate şi depozitate, racite sau congelate, cu excepţia cazului în care, acestea sunt procesate în decurs de 24 de ore de la livrare. Totuşi, pot fi transportate şi depozitate la temperatura ambientala oase degresate şi uscate sau oseina, piei sarate, uscate şi tratate cu apa de var, precum şi piei tratate cu acizi ori baze.
\n
Capitolul III
\n
Cerinţe pentru fabricarea de gelatina 1. Procesul de producţie pentru gelatina trebuie să asigure ca:
\n
a)toată materia osoasa de la rumegatoare, provenită de la animale fatate, crescute sau tăiate în tari ori în regiuni clasificate ca având o incidenţa redusă de encefalopatie spongiforma bovina, în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara specifică, este supusă unui proces ce asigura ca toată materia osoasa este zdrobita fin şi degresata cu apa fierbinte, iar apoi tratata cu acid clorhidric diluat (la concentraţie minima de 4% şi pH < 1,5), pentru o perioadă de cel puţin două zile, urmat de un tratament alcalin cu soluţie saturata de hidroxid de calciu (pH > 12,5), pentru o perioadă de cel puţin 20 de zile, cu o etapa de sterilizare la 138-140°C timp de 4 secunde sau de un proces echivalent autorizat; şi, ...
\n
b)alta materie prima este supusă unui tratament cu acizi sau baze, urmat de una sau mai multe clatiri; pH-ul trebuie să fie ulterior ajustat. Gelatina trebuie să fie extrasa prin încălzire, o dată sau de mai multe ori consecutiv, urmată de purificare prin intermediul filtrarii şi sterilizarii. ...
\n
2.Dacă un operator cu activitate în domeniul alimentar care fabrica gelatina se conformează cu cerinţele ce se aplică gelatinei destinate consumului uman cu referire la toată gelatina pe care o produce, acesta poate produce şi depozita gelatina ce nu este destinată consumului uman în aceeaşi întreprindere.
\n
Capitolul IV
\n
Cerinţe pentru produse finite Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca gelatina este conformă cu limitele de reziduuri prevăzute de următorul tabel:
\n
Secţiunea SECŢIUNEA a XV-a Colagen 1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica colagen trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele prezentei secţiuni.
\n
2.Pentru scopul prezentei secţiuni, tabacire înseamnă întărirea pieilor, utilizându-se agenţi vegetali de tabacire, saruri de crom sau alte substanţe, precum saruri de aluminiu, saruri ferice, saruri ale acidului silicic, aldehide şi chinone sau alţi agenţi sintetici de intarire.
\n
Capitolul I
\n
Cerinţe pentru materii prime 1. Pentru producerea de colagen destinat utilizării în alimente, pot fi folosite următoarele materii prime:
\n
a)piei prelucrate şi neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma; ...
\n
b)piei şi oase de porc; ...
\n
c)piei şi oase de pasare; ...
\n
d)tendoane; ...
\n
e)piei prelucrate şi neprelucrate de vanat salbatic; şi ...
\n
f)piei şi oase de peste. ...
\n
2.Este interzisă utilizarea de piei prelucrate şi neprelucrate, dacă acestea au fost supuse oricărui proces de tabacire, indiferent dacă acest proces a fost finalizat sau nu.
\n
3.Materiile prime prevăzute la pct. 1 lit. a)-d) trebuie să provină de la animale care au fost tăiate într-un abator şi ale căror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante- şi post-mortem sau în cazul pieilor prelucrate şi neprelucrate provenite de la vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.
\n
4.Materiile prime trebuie să provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conformHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, sau în conformitate cu prezenta hotărâre.
\n
5.Centrele de colectare şi tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru producerea de colagen destinat consumului uman, dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le autorizeaza în mod special în acest scop, iar acestea îndeplinesc următoarele cerinţe:
\n
a)acestea trebuie să aibă încăperi de depozitare cu pardoseli solide şi pereţi netezi ce sunt uşor de curatat şi de dezinfectat, iar atunci când este necesar, prevăzute cu facilităţi pentru refrigerare; ...
\n
b)încăperile de depozitare trebuie să fie păstrate în stare buna de curăţenie şi întreţinere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime; ...
\n
c)dacă materia prima ce nu este în conformitate cu prezentul capitol este depozitata şi/sau procesata în aceste spaţii, aceasta trebuie să fie separată de materia prima ce este în conformitate cu prezentul capitol pe toată perioada recepţiei, depozitarii, procesarii şi expedierii. ...
\n
Capitolul II
\n
Transportul şi depozitarea materiilor prime 1. În locul marcii de identificare prevăzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, materiile prime trebuie să fie însoţite pe durata transportului de un document ce indica întreprinderea de origine şi care conţine informaţiile prevăzute de modelul de document prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, când acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei tabacarii şi când sunt expediate întreprinderii de procesare a colagenului.
\n
2.Materiile prime trebuie să fie transportate şi depozitate racite sau congelate, cu excepţia cazului în care acestea sunt prelucrate în decurs de 24 de ore de la livrarea acestora. Totuşi, pot fi transportate şi depozitate la temperatura ambientala oase degresate şi uscate sau oseina, piei sarate, uscate şi tratate cu apa de var, precum şi piei tratate cu acizi ori baze.
\n
Capitolul III
\n
Cerinţe pentru fabricarea de colagen 1. Colagenul trebuie să fie produs printr-un proces ce asigura ca materia prima este supusă unui tratament ce implica spalare, ajustare a pH-ului, utilizându-se acizi sau baze, urmat de una ori mai multe clatiri, filtrare şi extragere sau de un proces echivalent autorizat.
\n
2.După ce a fost supus procesului prevăzut la pct. 1 colagenul poate fi supus unui proces de uscare.
\n
3.Dacă un operator cu activitate în domeniul alimentar care fabrica colagen se conformează cerinţelor ce se aplică colagenului destinat consumului uman, cu referire la tot colagenul pe care îl produce, acesta poate produce şi depozita colagen ce nu este destinat consumului uman în aceeaşi întreprindere.
\n
Capitolul IV
\n
Cerinţe pentru produse finite Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, colagenul este conform cu limitele de reziduuri prevăzute de următorul tabel:
\n
Capitolul V
\n
Etichetarea Ambalajele şi pachetele ce conţin colagen trebuie să poarte cuvintele \"colagen propriu consumului uman\" şi sa indice data preparării.
\n
Anexa 4 ------- la regulile specifice --------------------- MODEL DE DOCUMENT CE TREBUIE SA ÎNSOŢEASCĂ MATERIA PRIMA DESTINATĂ PENTRU PRODUCEREA DE GELATINA SAU COLAGEN MODEL DOCUMENT TO ACCOMPANY RAW MATERIAL DESTINED FOR THE PRODUCTION OF GELATINE OR COLLAGEN I. Identificarea materiei prime I. Identification of raw material Tip de produse ................................................................................
\n
Type of products ..............................................................................
\n
Data de fabricare .............................................................................
\n
Date of manufacture ...........................................................................
\n
Tipul materialului de împachetare .............................................................
\n
Type of packaging .............................................................................
\n
Numărul de pachete ............................................................................
\n
Number of packages ............................................................................
\n
Perioada de depozitare garantată ..............................................................
\n
Guaranteed storage period .....................................................................
\n
Greutate netă (kg) ............................................................................
\n
Net weight (kg) ...............................................................................
\n
II. Originea materiei prime II. Origin of raw material Adresa/Adresele şi numărul/numerele de înregistrare al/ale întreprinderii/întreprinderilor de producţie autorizate ..........................................................................
\n
Address(es) and registration number(s) of the approved production establishment(s) ............ ...............................................................................................
\n
III. Destinaţia materiei prime III. Destination of raw material Materia primă este expediată:
\n
The raw material will be sent:
\n
De la ......................................................................................... (locul de încărcare) from .......................................................................................... (place of loading) la ............................................................................................ (ţara şi locul de destinaţie) to ............................................................................................ (country and place of destination) cu următoarele mijloace de transport .......................................................... by the following means of transport ...........................................................
\n
Numele şi adresa expeditorului ................................................................
\n
Name and address of consignor .................................................................
\n
Numele şi adresa destinatarului ...............................................................
\n
Name and address of consignee ................................................................. ------------