Frecvenţele de monitoring trebuie să fie alese ţinând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condiţiile naturale, cât şi cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variaţiei sezoniere asupra rezultatelor şi deci, să asigure că rezultatele reflectă schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în acelaşi an, pentru a realiza acest obiectiv.
\n
Tabel nr. 1.3.4.
\n
1.3.5. Cerinţe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate În scopul îndeplinirii cerinţelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:
\n
1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile Corpurile de apă de suprafaţă desemnate conform art. 2^6 care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring şi trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanţele prioritare evacuate şi pentru toate celelalte substanţe evacuate în cantităţi importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabilă. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecvenţele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.
\n
Tabelul nr. 1.3.5.1. ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Comunitatea deservită │ Frecvenţă │ │ (locuitori echivalenţi) │ │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ < 10.000 │ 4 ori pe an │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 10.000 - 30.000 │ 8 ori pe an │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ > 30.000 │ 12 ori pe an │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘ 1.3.5.2. Habitate şi specii în zone protejate Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operaţional, acolo unde, pe baza evaluării impactului şi a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de calitate a apelor şi mediului acvatic stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri şi, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerinţele referitoare la apă ale legislaţiei pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective şi până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1.
\n
1.3.6. Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitate Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie să se conformeze următoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde naţionale sau internaţionale care să asigure furnizarea datelor de o calitate şi comparabilitate ştiinţifică echivalentă.
\n
Prelevare probe macro-nevertebrate SR EN ISO 5667-3: 2002 Calitatea apei - Prelevarea probelor - Partea a 3-a: Instrucţiuni privind conservarea şi manipularea probelor SR EN 27828: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumar privind reţeaua de prelevare manuală a macro-nevertebratelor bentice SR EN 28265: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumarul privind proiectarea şi utilizarea instrumentelor de prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele bentice din substraturi stâncoase în apele puţin adânci SR EN ISO 9391: 2000 Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape adânci pentru macro-nevertebrate - Îndrumar privind folosirea instrumentelor de prelevare, de colonizare, calitativă şi cantitativă SR EN ISO 8689-1: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA I:
\n
Îndrumar privind interpretarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro- nevertebratelor bentice în apele curgătoare SR EN ISO 8689-2: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA a II-a:
\n
Îndrumarul privind prezentarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro-nevertebratelor bentice din apele curgătoare Lista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, peşti, diatomee, va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic şi va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
\n
Lista metodelor standard de analiză pentru parametrii fizico-chimici şi parametrii hidromorfologici va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic şi va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
\n
1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice 1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
\n
a)în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă sau pentru corpurile de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potenţialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg; ...
\n
b)pentru asigurarea comparabilităţii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obţinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relaţia dintre valorile parametrilor biologici observaţi pentru un corp de apă de suprafaţă dat şi valorile pentru aceşti parametri în condiţiile de referinţă aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică între 0 şi 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proastă prin valori apropiate de 0; ...
\n
c)scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafaţă trebuie împărţită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proastă, aşa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite între clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună şi bună, precum şi valoarea limitei între starea bună şi moderată trebuie să fie stabilite prin exerciţiu de intercalibrare. ...
\n
1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic
\n
a)pentru categoriile de ape de suprafaţă, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanţă cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanţă cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă: ...
\n
Tabel nr. 1.4.2.a)
\n
b)pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanţă cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potenţialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanţă cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale şi în concordanţă cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate: ...
\n
Tabel nr. 1.4.2.b) ┌───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Clasificarea │ Cod de culoare │ │ potenţialului ├─────────────────────────────────┬────────────────────────────┤ │ ecologic │ Corpuri de apă artificiale │Corpuri puternic modificate │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Bun şi Foarte │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │bun │verde şi gri deschis │verde şi gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Moderat │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │galben şi gri deschis │galben şi gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Slab │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │orange şi gri deschis │orange şi gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Prost │Benzi de dimensiuni egale cu roşu│Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │şi gri deschis în mod egal │roşu şi gri închis │ └───────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────┘
\n
c)printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potenţialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei şi mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce priveşte poluanţii specifici sintetici şi nesintetici. ...
\n
1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei şi mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.
\n
Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizată o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.
\n
Tabel nr. 1.4.3.
\n
2.APE SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative Regimul nivelului apelor subterane 2.1.2. Definiţia stării cantitative 2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane 2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane Reţeaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reţeaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărţi.
\n
2.2.2. Densitatea amplasamentelor de monitoring Reţeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung în realimentarea lor şi în particular:
\n
a)pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apelor subterane; ...
\n
b)pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcţiei şi debitului de apă subterană care curge peste frontieră. ...
\n
2.2.3. Frecvenţa monitoringului Frecvenţa observaţiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung a realimentării. În particular:
\n
a)pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecţie a calităţii apelor sau mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o frecvenţă suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apei subterane; ...
\n
b)pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvenţă suficientă de măsurare pentru estimarea direcţiei şi debitului de curgere al apei subterane peste frontieră. ...
\n
2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane Rezultatele obţinute din reţeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor de la pct. 2.5., trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:
\n
Starea calitativă bună - verde, Starea calitativă slabă - roşu.
\n
2.3. Starea chimică a apelor subterane 2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane Conductivitate Concentraţiile poluanţilor 2.3.2. Definiţia stării chimice bune a apelor subterane 2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane 2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane Reţeaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reţeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să detecteze prezenţa tendinţelor de creştere, pe termen lung, a concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor antropogene.
\n
Pe baza caracterizării şi evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) şi anexa nr. 1^2, pentru orice perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operaţional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei cadru.
\n
Estimarea nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare.
\n
2.4.2. Monitoringul de supraveghere 2.4.2.1. Obiectiv Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:
\n
a)suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului; ...
\n
b)furnizarea informaţiilor necesare la evaluarea tendinţelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condiţiilor naturale, cât şi al activităţii antropogene. ...
\n
2.4.2.2. Selectarea amplasamentelor de monitoring Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:
\n
a)corpurile de apă identificate ca prezentând risc, ca urmare a exerciţiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2; ...
\n
b)corpurile care traversează frontiera de stat. ...
\n
2.4.2.3. Selectarea parametrilor Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriţi în toate corpurile de apă subterană selectate:
\n
a)conţinut de oxygen; ...
\n
b)valoare pH; ...
\n
c)conductivitate; ...
\n
d)nitraţi; ...
\n
e)amoniu. ...
\n
Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2 ca având un risc important de neîndeplinire a stării bune, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activităţile antropogene.
\n
Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanţi pentru protecţia tuturor folosinţelor asigurate din debitul de apă subterană.
\n
2.4.3. Monitoringul operaţional 2.4.3.1. Obiectiv Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:
\n
a)stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc; ...
\n
b)stabilirea prezenţei oricărei tendinţe crescătoare a concentraţiei oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung. ...
\n
2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, cât şi a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informaţii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.
\n
2.4.3.3. Frecvenţa monitoringului Monitoringul operaţional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvenţă suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puţin o dată pe an.
\n
2.4.4. Identificarea tendinţelor poluanţilor Pentru identificarea tendinţelor crescătoare ale concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor antropogene pe termen lung şi schimbările acestor tendinţe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât şi din cel operaţional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendinţa de identificare. Calcularea tendinţei trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinţei trebuie să fie demonstrată statistic şi trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.
\n
2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obţinute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecţia mediului:
\n
a)trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană; ...
\n
b)aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane. ...
\n
Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:
\n
Stare chimică bună - verde, Stare chimică slabă - roşu.
\n
Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendinţe semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant care rezultă din impactul activităţii umane. Modificarea tendinţei trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă.
\n
Aceste hărţi trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.
\n
2.5. Prezentarea stării apelor subterane În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât şi starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 şi 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărţi separate pentru cerinţele de la pct. 2.2.4. şi 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicaţie, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendinţe semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendinţe.
\n
Anexa 1^2 ZONE PROTEJATE 1. Registrul Zonelor Protejate necesar trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate: (i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil; (ii) zonele desemnate pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic; (iii) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere; (iv) zonele sensibile la nutrienţi, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile; (v) zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.
\n
2.Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hărţile care indică amplasamentul fiecărei zone protejate şi o descriere a legislaţiei naţionale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite.
\n
Anexa 1^3 DELIMITAREA ŞI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ CARACTERIZAREA IMPACTURILOR ŞI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITĂŢILE ANTROPICE 1. APE DE SUPRAFAŢĂ 1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafaţă În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul şi limitele corpurilor de apă de suprafaţă şi se va realiza o caracterizare iniţială a tuturor acestor corpuri, în concordanţă cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării iniţiale a acestora, corpurile de apă de suprafaţă pot fi grupate astfel:
\n
a)corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafaţă artificiale sau corpuri de apă puternic modificate; ...
\n
b)pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă, corpurile de apă de suprafaţă relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferenţiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie \"sistemul A\", fie \"sistemul B\" prevăzut la pct. 1.2; ...
\n
c)dacă este folosit \"sistemul A\", tipurile de corpuri de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferenţiate în funcţie de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apă de suprafaţă din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferenţiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafaţă, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru \"sistemul A\"; ...
\n
d)dacă este folosit \"sistemul B\" trebuie să se realizeze cel puţin acelaşi grad de diferenţiere ca la folosirea \"sistemului A\". Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferenţiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii şi elementele de descriere opţionale, asemănătoare, sau combinaţii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că, condiţiilor de referinţă biologice specifice tipului pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare. ...
\n
e)pentru corpurile de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate diferenţierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafaţă care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective; ...
\n
f)se va elabora o hartă/hărţi (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanţă cu gradul de diferenţiere cerut conform \"sistemului A\". ...
\n
1.2. Ecoregiuni şi tipuri de corpuri de ape de suprafaţă 1.2.1. Râuri \"Sistem A\" ┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiuni │Ecoregiunile stabilite la nivel european │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │Clasificare în funcţie de altitudine │ │ │ Înaltă: > 800 m │ │ │ Medie: 200 - 800 m │ │ │ Joasă: < 200 m │ │ │Clasificare în funcţie de suprafaţa bazinului hidrografic │ │ │ Mică: 10 - 100 kmp │ │ │ Medie: > 100 - 1.000 kmp │ │ │ Mare: > 1.000 - 10.000 kmp │ │ │ Foarte mare: > 10.000 kmp │ │ │Geologie │ │ │ Calcaroasă │ │ │ Silicioasă │ │ │ Organică │ └──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘ \"Sistem B\"
\n
1.2.2. Lacuri \"Sistem A\" ┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiune │Ecoregiunile stabilite la nivel european │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │Clasificare în funcţie de altitudine │ │ │ Înaltă: > 800 m │ │ │ Mijlocie: 200 - 800 m │ │ │ Mică: < 200 m │ │ │Clasificare în funcţie de adâncimea medie │ │ │ < 3 m, │ │ │ 3 m - 15 m │ │ │ > 15 m │ │ │Clasificare în funcţie de mărimea suprafeţei │ │ │ 0,5 - 1 kmp │ │ │ 1 - 10 kmp │ │ │ 10 - 100 kmp │ │ │ > 100 kmp │ │ │Geologie │ │ │ Calcaroasă │ │ │ Silicioasă │ │ │ Organică │ └──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘ \"Sistem B\"
\n
1.2.3. Ape tranzitorii \"Sistem A\" ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tipologie fixată│ Elemente de descriere │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiuni │Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la │ │ │nivel european: │ │ │Marea Baltică │ │ │Marea Barents │ │ │Marea Norvegiei │ │ │Marea Nordului │ │ │Oceanul Atlantic de Nord │ │ │Marea Mediterană │ │ │Marea Neagră │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │În funcţie de salinitatea medie anuală │ │ │ < 0,5 la mie: apă dulce │ │ │ 0,5 - < 5 la mie: oligosalină │ │ │ 5 - < 18 la mie: mezosalină │ │ │ 18 - < 30 la mie: polisalină │ │ │ 30 - < 40 la mie: eusalină │ │ │În funcţie de mărimea medie a mareei │ │ │ < 2 m: micro-maree │ │ │ 2 - 4 m: mezo-maree │ │ │ > 4 m: macro-maree │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘ \"Sistem B\"
\n
1.2.4. Ape costiere \"Sistem A\" ┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiune │Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:│ │ │Marea Baltică │ │ │Marea Barents │ │ │Marea Norvegiei │ │ │Marea Nordului │ │ │Oceanul Atlantic de Nord │ │ │Marea Mediterană │ │ │Marea Neagră │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │În funcţie de salinitatea medie anuală: │ │ │ < 0,5 la mie: apă dulce │ │ │ 0,5 - < 5 la mie: oligosalină │ │ │ 5 - < 18 la mie: mezosalină │ │ │ 18 - < 30 la mie: polisalină │ │ │ 30 - < 40 la mie: eusalină │ │ │În funcţie de adâncimea medie: │ │ │ ape puţin adânci: < 30 m │ │ │ intermediare: 30 - 200 m │ │ │ adânci: > 200 m │ └──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘ \"Sistem B\"
\n
1.3. Stabilirea condiţiilor de referinţă specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafaţă
\n
a)pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1., condiţiile hidromorfologice şi fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice şi fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă la stare ecologică foarte bună, aşa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1. Condiţiile de referinţă biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1; ...
\n
b)pentru aplicarea procedurilor stabilite în această secţiune corpurilor de apă de suprafaţă important modificate sau artificiale, referinţele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înţelese ca fiind referinţe la potenţialul ecologic maxim, aşa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potenţialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani; ...
\n
c)condiţiile specifice tipului pentru scopurile menţionate la lit. a) şi b) şi condiţiile de referinţă biologice specifice tipului se pot baza fie pe aşezarea în spaţiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinaţie a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiţii pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce priveşte concentraţiile poluanţilor sintetici specifici, limitele de detecţie sunt acelea care pot fi atinse în concordanţă cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condiţiile specifice tipului; ...
\n
d)pentru condiţiile biologice de referinţă specifice tipului bazate pe aşezarea în spaţiu, se va dezvolta o reţea de referinţă pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă. Reţeaua trebuie să conţină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condiţiilor de referinţă, având dată variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e); ...
\n
e)condiţiile de referinţă biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice şi alte date disponibile şi trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condiţiilor de referinţă pentru a asigura că acele condiţii, astfel derivate sunt corespunzătoare şi valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă; ...
\n
f)acolo unde nu este posibilă stabilirea unor condiţii corespunzătoare de referinţă specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafaţă, datorită gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variaţiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă. În astfel de circumstanţe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv. ...
\n
1.4. Identificarea presiunilor antropice În vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta şi reactualiza informaţiile despre tipul şi mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit apele de suprafaţă din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele:
\n
a)estimarea şi identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele, pe informaţiile privind epurarea apelor uzate, protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi, pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafaţă destinată prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru peşti, calitatea apei pentru moluşte şi calitatea apei de îmbăiere; ...
\n
b)estimarea şi identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele, pe informaţiile privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, calitatea apei potabile, şi pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafaţă destinată prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru peşti, calitatea apei pentru moluşte, plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor şi calitatea apei de îmbăiere; ...
\n
c)estimarea şi identificarea captărilor importante de apă pentru folosinţe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosinţe, inclusiv variaţiile sezoniere şi necesarul anual total, şi a pierderilor de apă în sistemele de distribuţie; ...
\n
d)estimarea şi identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul şi derivaţiile, asupra caracteristicilor globale de curgere şi a bilanţului apei; ...
\n
e)identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apă; ...
\n
f)estimarea şi identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafaţă; ...
\n
g)estimarea destinaţiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale şi agricole şi, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole şi a pădurilor. ...
\n
1.5. Evaluarea impactului În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilităţii stării corpurilor de apă de suprafaţă la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.
\n
În acest sens se vor utiliza informaţiile prevăzute la pct. 1.4. şi orice alte informaţii relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor şi mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilităţii pe care o au corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic prevăzute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare.
\n
Pentru acele corpuri identificate ca având risc de a nu îndeplini obiectivele de calitate a apelor şi mediului acvatic, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (2^1)-(2^5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 43 alin (1^8).
\n
2.APE SUBTERANE 2.1. Caracterizarea iniţială Se va efectua o caracterizare iniţială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor şi a gradului în care există riscul de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea iniţială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări iniţiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinaţia utilizării terenului, datele referitoare la evacuări şi/sau captări sau alte date existente Caracterizarea iniţială trebuie să identifice:
\n
a)localizarea şi limitele corpului sau corpurilor de ape subterane; ...
\n
b)presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafaţă sunt supuse inclusiv: ... (i) surse de poluare difuze; (ii) surse de poluare punctuale; (iii) captări; (iv) realimentare artificială.
\n
c)caracterul general al stratului de suprafaţă al zonei de recepţie din care corpul de apă subterană se realimentează; ...
\n
d)acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafaţă sau ecosisteme terestre. ...
\n
2.2. Caracterizarea ulterioară Ca urmare a acestei caracterizări iniţiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca având risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificaţiei acestui risc şi a identificării oricăror măsuri necesare. Această caracterizare trebuie să includă informaţii relevante despre impactul activităţii umane şi, acolo unde este necesar, informaţii despre:
\n
a)caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea şi tipul unităţilor geologice; ...
\n
b)caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulică, porozitatea şi limitele; ...
\n
c)caracteristicile depozitelor superficiale şi ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulică şi proprietăţile de absorbţie ale depozitelor şi solurilor; ...
\n
d)caracteristicile de stratificaţie a apelor subterane în corpul de apă subterană; ...
\n
e)un inventar al sistemelor de suprafaţă asociate, inclusiv ecosistemele terestre şi corpurile de apă de suprafaţă, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; ...
\n
f)estimările direcţiilor şi ratelor (fluxurilor) de schimb de apă între corpul de apă subterană şi sistemele de suprafaţă asociate; ...
\n
g)date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a reîncărcării totale; ...
\n
h)caracterizarea compoziţiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuţiei generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane. ...
\n
2.3. Revizuirea impactului activităţilor umane asupra apelor subterane Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează graniţa dintre două sau mai multe ţări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării iniţiale efectuate în concordanţă cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese şi menţinute, acolo unde necesar, următoarele informaţii despre fiecare corp de apă subterană:
\n
a)localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepţia: ... (i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puţin de 10 mc/zi, în medie; (ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puţin de 10 mc/zi, în medie sau care deserveşte mai puţin de 50 persoane;
\n
b)debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte; ...
\n
c)compoziţia chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane; ...
\n
d)localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape; ...
\n
e)debitele evacuate în aceste puncte; ...
\n
f)compoziţia chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană; ...
\n
g)folosinţele terenului în zona sau zonele de recepţie din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanţi şi alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului. ...
\n
2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecţie a apelor şi mediului acvatic mai scăzute/reduse inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra: (i) apelor de suprafaţă şi a ecosistemelor terestre asociate; (ii) regularizării apei, protecţiei împotriva inundaţiilor şi drenaj; (iii) dezvoltării umane.
\n
2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calităţii apelor subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecţie a apelor şi mediului acvatic mai puţin stringente şi unde, ca rezultat al impactului activităţii umane, corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.
\n
Anexa 1^4 -------------- NOTĂ(CTCE) Harta reprezentând - Schema districtelor de bazin cu limitele acestora, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 584 din 30 iunie 2004, la pagina 55 (a se vedea imaginea asociată).
\n
Anexa 2 LĂŢIMEA ZONELOR DE PROTECŢIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ŞI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE
\n
a)Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă Lăţimea cursului de apă (m) sub 10 10-50 peste 51 Lăţimea zonei de protecţie (m) 5 15 20 Cursuri de apă regularizate (m) 2 3 5 Cursuri de apă îndiguite (m) toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este mai mică de 50 m
\n
b)Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale: ...
\n
-indiferent de suprafaţă, 5 m la care se adaugă zona de protecţie stabilită în conformitate cu art. 5.
\n
c)Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: ...
\n
-între Nivelul Normal de Retenţie şi cota coronamentului.
\n
d)Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: ...
\n
-4 m spre interiorul incintei.
\n
e)Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: ...
\n
-3 m.
\n
f)Baraje şi lucrări-anexe la baraje:
\n
Lăţimea zonei de protecţie (m)
\n
-baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte 20 m în jurul acestora materiale
\n
-instalaţii de determinare automată a calităţii 2 m în jurul acestora apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice
\n
-borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, 1 m în jurul acestora foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor NOTĂ:
\n
Zonele de protecţie se măsoară astfel:
\n
a)la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore; ...
\n
b)la lacurile naturale, de la nivelul mediu; ...
\n
c)la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie. ...
\n
Notă: Zona de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabileşte de autoritatea publică centrală în domeniul sănătăţii.
\n
Anexa 3 CONŢINUTUL MINIM AL SCHEMELOR DIRECTOARE DE AMENAJARE ŞI MANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC ŞI AL PROGRAMELOR DE MĂSURI AFERENTE ACESTORA A. Schemele directoare de amenajare şi management a apelor la nivel de bazin hidrografic (schemele directoare) trebuie să cuprindă următoarele elemente:
\n
1.o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice:
\n
1.1. Pentru apele de suprafaţă:
\n
a)trasarea pe hartă a corpurilor de apă şi a limitelor acestora; ...
\n
b)trasarea pe hartă a ecoregiunilor şi a tipurilor de corpuri de apă de suprafaţă din cadrul bazinului hidrografic; ...
\n
c)identificarea condiţiilor de referinţă pentru tipurile de corpuri de apă de suprafaţă; ...
\n
1.2. Pentru apele subterane: trasarea pe hartă a corpurilor de apă subterană şi a limitelor acestora;
\n
2.un rezumat al presiunilor antropice importante şi al impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane, inclusiv:
\n
a)estimarea poluării din surse punctuale; ...
\n
b)estimarea poluării din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosinţelor terenului; ...
\n
c)estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captărilor; ...
\n
d)analizele altor impacte ale activităţii umane asupra stării apelor; ...
\n
3.identificarea şi trasarea pe hartă a zonelor protejate;
\n
4.o hartă a reţelelor de monitoring şi o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:
\n
a)apelor de suprafaţă (ecologică şi chimică); ...
\n
b)apelor subterane (chimică şi cantitativă); ...
\n
c)zonelor protejate; ...
\n
5.o listă a obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite pentru apele de suprafaţă, subterane şi zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situaţiilor în care s-a făcut uz de art. 2^3, 2^4, 2^5 şi 2^7 şi informaţiile asociate necesare conform acestui articol;
\n
6.un rezumat al analizelor economice ale utilizării apei;
\n
7.un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate, inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea.
\n
7.1. un rezumat al măsurilor necesare pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei apelor;
\n
7.2. un raport al etapelor practice şi al măsurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) şi (1^2);
\n
7.3. un rezumat al măsurilor luate pentru îndeplinirea cerinţelor privind apa utilizată pentru prelevarea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. e) şi art. 35 alin. (2^3) şi (2^4);
\n
7.4. un rezumat al măsurilor de control impuse asupra captărilor şi alocării apei, inclusiv referinţa înregistrării şi identificării cazurilor în care s-au făcut excepţii, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) - e);
\n
7.5. un rezumat al măsurilor de control adoptate pentru evacuările din surse punctuale şi din alte activităţi cu un impact asupra stării apelor; în conformitate cu prevederile art. 48 şi 50;
\n
7.6. o identificare a cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20;
\n
7.7. un rezumat al măsurilor luate asupra substanţelor prioritare;
\n
7.8. un rezumat al măsurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluări accidentale;
\n
7.9. un rezumat al măsurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) şi c), pentru corpurile de apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;
\n
7.10. detalii asupra măsurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;
\n
7.11. detalii asupra măsurilor luate pentru evitarea creşterii poluării apelor marine;
\n
8.un registru al tuturor programelor detaliate şi al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, porţiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al conţinutului acestora;
\n
9.un rezumat al măsurilor de informare şi consultare a publicului luate, rezultatul acestora şi schimbările făcute schemelor directoare, ca urmare a acestor acţiuni;
\n
10.o listă a autorităţilor competente;
\n
11.punctele de contact şi procedurile pentru obţinerea documentaţiilor de bază şi a informaţiilor legate de informarea şi consultarea publicului şi, în particular, detalii referitoare la măsurile de control adoptate, precum şi detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate.
\n
B. Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum şi toate celelalte trebuie să includă:
\n
1.un rezumat al tuturor schimbărilor sau actualizărilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 2^3, 2^4, 2^5 şi 2^7;
\n
2.o evaluare a progresului făcut pentru realizarea obiectivelor de calitate a apei şi mediului acvatic, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de hartă şi o explicaţie pentru orice obiective de calitate a apei şi mediului acvatic care nu au fost îndeplinite;
\n
3.un rezumat şi o explicaţie pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu a fost încă întreprinsă;
\n
4.un rezumat al tuturor măsurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) şi c), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.
\n
C. CONŢINUTUL PROGRAMELOR DE MĂSURI Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileşte un Program de măsuri care va ţine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, impactul activităţilor umane asupra mediului şi analiza economică a folosinţelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4), şi va urmări realizarea obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
\n
Fiecare program de măsuri va include măsuri de bază şi, unde este cazul, măsuri specifice.
\n
Măsurile de bază sunt cerinţe minime de conformare şi vor consta din:
\n
a)măsurile de implementare a legislaţiei privind protecţia calităţii apei, inclusiv măsurile privind apa de îmbăiere, apa potabilă, accidentele majore cu impact asupra mediului, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, descărcarea substanţelor periculoase în ape, evaluarea impactului asupra mediului, nămolurile provenite din staţiile de epurare, produse pentru protecţia plantelor, controlul integrat al poluării industriale, protecţia păsărilor; ...
\n
b)măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) şi (1^2); ...
\n
c)măsuri de promovare a utilizării eficiente şi durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic; ...
\n
d)măsuri privind asigurarea calităţii apei potabile, inclusiv măsuri de protecţie a calităţii apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă potabilă în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1); ...
\n
e)reglementarea prealabilă şi controlul prelevărilor de apă dulce de suprafaţă şi subterană şi ale acumulărilor de apă de suprafaţă, inclusiv un registru al prelevărilor de apă. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat. Se exceptează de la control acele prelevări sau acumulări care nu au un impact semnificativ asupra stării apei; ...
\n
f)autorizarea prealabilă şi controlul reîncărcărilor şi îmbogăţirilor artificiale ale corpurilor de apă subterană. Apa utilizată poate fi preluată din orice apă de suprafaţă şi subterană, cu condiţia ca utilizarea sursei să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apă sau pentru corpul de apă subterană reîncărcat sau îmbogăţit. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat; ...
\n
g)reglementarea prealabilă a surselor de evacuare punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanţi în apă sau autorizarea prealabilă sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluanţii interesaţi inclusiv controlul acestora. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat; ...
\n
h)măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanţi din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanţi în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat; ...
\n
i)măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform art. 43 alin. (1^4) şi anexei nr. 1^3, în special măsuri pentru asigurarea conformării condiţiilor hidrologice ale corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice sau potenţialului ecologic solicitate pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanţi în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat; ...
\n
j)interzicerea evacuării directe de poluanţi în apele subterane, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 20, cu condiţia ca acele descărcări să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană; ...
\n
k)măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafaţă cu substanţe prioritar periculoase şi reducerea progresivă a poluării cu alte substanţe care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă; ...
\n
l)orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanţi din instalaţiile tehnologice şi prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentală, de exemplu ca urmare a inundaţiilor, inclusiv sistemele de detectare şi alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate măsurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice. ...
\n
Măsurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate şi implementate în plus faţă de măsurile de baza, în scopul realizării obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
\n
Acestea includ:
\n
a)măsuri legislative ...
\n
b)instrumente administrative ...
\n
c)instrumente fiscale şi economice ...
\n
d)acorduri de protecţia mediului negociate ...
\n
e)controlul emisiilor ...
\n
f)coduri de bună practică ...
\n
g)zone de agrement şi de restaurare a zonelor umede ...
\n
h)controlul prelevărilor ...
\n
i)măsuri de management al cerinţelor de apă, printre altele, promovarea unei producţii agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerinţe reduse de apă în zonele afectate de secetă ...
\n
j)măsuri de eficientizare şi reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apă în industrie şi a tehnicilor de irigaţii, care necesită un consum redus de apă ...
\n
k)proiecte de construcţii ...
\n
l)uzine de desalinizare ...
\n
m)proiecte de reabilitare ...
\n
n)reîncărcarea artificială a acviferelor ...
\n
o)proiecte educaţionale ...
\n
p)proiecte de cercetare, dezvoltare şi demonstrative ...
\n
q)alte măsuri relevante ...
\n
Anexa 4 ANALIZA ECONOMICĂ Analiza economică va conţine informaţii suficiente şi detaliate (ţinând seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru:
\n
1.a face calculele relevante necesare pentru a lua în considerare principiul recuperării cheltuielilor serviciilor de apă, ţinând seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea şi necesarul de apă din cadrul districtului de bazin hidrografic şi dacă este necesar:
\n
a)estimările volumului, preţurilor şi cheltuielilor asociate cu serviciile de apă; ...
\n
b)estimările investiţiilor importante inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor asemenea investiţii; ...
\n
2.a decide asupra celei mai bune combinaţii de măsuri din punct de vedere al eficienţei costurilor în domeniul folosinţelor de apă care trebuie incluse în programele de măsuri, prevăzute la art. 43 alin. (1^8), pe baza estimărilor costurilor potenţiale de realizare a acestor măsuri.
\n
Anexa 5 LISTA SUBSTANŢELOR PRIORITARE/PRIORITARE PERICULOASE Notă ... *) CAS - Chemical Abstract Service - Serviciul de catalogare a substanţelor chimice Notă ... **) UE - Inventarul European al substanţelor chimice comerciale existente (EINECS) sau Lista Europeană de substanţe chimice notificate (ELINCS) n.d. - nedisponibil Anexa 6 LISTA PRINCIPALILOR POLUANŢI 1. Compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma astfel de compuşi în mediu acvatic 2. Compuşi organofosforici 3. Compuşi organostanici 4. Substanţe şi preparate, sau produşi de degradare ai acestora, care s-a dovedit că au proprietăţi cancerigene sau mutagene sau proprietăţi care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducţia sau alte funcţii endocrine în sau prin mediu acvatic 5. Hidrocarburi persistente şi substanţe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula 6. Cianuri 7. Metale şi compuşii lor 8. Arsenic şi compuşii lor 9. Biocide şi produse de protecţia plantelor 10. Materii în suspensie 11. Substanţe care contribuie la eutroficare (în particular nitraţi şi fosfaţi) 12. Substanţe care au o influenţă nefavorabilă asupra bilanţului de oxigen (şi care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO(5), CCO, etc.) --------