Belgia .................... 25 Danemarca ................. 16 Germania .................. 99 Grecia .................... 25 Spania .................... 64 Franţa .................... 87 Irlanda ................... 15 Italia .................... 87 Luxemburg ................. 6 Olanda .................... 31 Austria ................... 21 Portugalia ................ 25 Finlanda .................. 16 Suedia .................... 22 Marea Britanie ............ 87.
\nÎn cazul modificării prezentului paragraf, numărul reprezentanţilor aleşi în fiecare stat membru trebuie să asigure reprezentarea adecvată a popoarelor statelor reunite în Comunitate\";
\nII. Anexe
\nBonaire Curacao Saba Sf. Eustatius Sf. Maarten Anguilla Insulele Cayman Insulele Falkland Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud Montserrat Pitcairn Sfânta Elena şi teritoriile dependente Teritoriul antarctic britanic Teritoriile britanice din Oceanul Indian Insulele Turks şi Caicos Insulele Virgine Britanice Bermudele\".
\nIII. Protocoale şi alte acte
\n(Conţine dispoziţiile care rămân în vigoare din Convenţia din 25 martie 1957 privind anumite instituţii comune pentru Comunitatile Europene şi Tratatul din 8 aprilie 1965 instituind un Consiliu unic şi o Comisie unica a Comunităţilor Europene, în urma abrogării acestora; nereprodus.)
\nDispoziţiile Tratatului instituind Comunitatea Europeană, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeană a Carbunelui şi Otelului şi ale Tratatului instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, care privesc competenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi exercitarea acestei competente, sunt aplicabile dispoziţiilor prezentei părţi, precum şi Protocolului asupra privilegiilor şi imunităţilor, avut în vedere la articolul 98, paragraful 5.
\nPartea a treia DISPOZIŢII GENERALE ŞI FINALE
\nPrezentul tratat este încheiat pentru o durată nelimitată.
\nPrezentul tratat, redactat într-un exemplar în limbile daneza, engleza, finlandeza, franceza, germană, greaca, irlandeza, italiana, olandeza, portugheză, spaniola şi suedeza, textele în fiecare limba fiind egal autentice, va fi depus în arhivele guvernului Republicii Italiene, care va remite cîte o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.
\nA. Protocoale anexe la Tratatul privind Uniunea Europeană PROTOCOL - la articolul J.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE, Luând în considerare necesitatea aplicării depline a dispoziţiilor articolului J.7, paragraful 1, alineatul 2, şi paragraful 3, din Tratatul privind Uniunea Europeană;
\nLuând în considerare faptul ca politica desfăşurată de Uniune în baza articolului J.7 nu trebuie să afecteze caracterul specific al politicii de securitate şi de apărare a anumitor state membre, ca aceasta politica trebuie să respecte obligaţiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state care considera ca apărarea lor comuna se realizează în cadrul NATO, şi ca aceasta politica trebuie să fie compatibila cu politica comuna de securitate şi de apărare stabilită în cadrul acestei organizaţii;
\nAu convenit asupra următoarei prevederi, care va fi anexată Tratatului Uniunii Europene:
\nUniunea Europeană, în colaborare cu Uniunea Europei Occidentale, va elabora măsuri care să imbunatateasca cooperarea dintre ele, în termen de un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam.
\nB. Protocoale anexe la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul instituind Comunitatea Europeană PROTOCOL - de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE ALE TRATATULUI DE LA AMSTERDAM Constatind ca acordurile referitoare la suprimarea graduala a controalelor la frontierele comune, semnate de unele state membre ale Uniunii Europene la Schengen, la 14 iunie 1985 şi la 19 iunie 1990, şi ca acordurile conexe şi reglementările adoptate pe baza acestor acorduri urmăresc sa consolideze integrarea europeană şi, în special, să permită Uniunii sa devină mai rapid un spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei;
\nDorind sa integreze acordurile şi reglementările menţionate mai sus în cadrul Uniunii Europene;
\nConfirmind ca prevederile acquis-ului Schengen sunt aplicabile doar dacă şi numai atât timp cît sunt compatibile cu dreptul Uniunii Europene şi cu cel comunitar;
\nLuând în considerare poziţia specială a Danemarcei;
\nLuând în considerare ca Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu sunt părţi ale acordurilor menţionate, pe care nu le-au semnat; ca este preferabil, totuşi, sa acorde acestor state membre posibilitatea de a accepta aceste acorduri, în tot sau în parte;
\nRecunoscind ca este necesar, în consecinţa, să se apeleze la prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană şi ale Tratatului instituind Comunitatea Europeană care se referă la cooperarea intensificata dintre unele state membre şi ca este preferabil sa nu se apeleze la aceste dispoziţii decît în ultima instanţa;
\nLuând în considerare necesitatea de a menţine relaţii privilegiate cu Republica Islandei şi cu Regatul Norvegiei, state care au confirmat intenţia lor de a subscrie la dispoziţiile menţionate mai sus, pe baza acordului semnat la Luxemburg în 19 decembrie 1996, Au convenit asupra următoarelor prevederi, care vor fi anexate Tratatului privind Uniunea Europeană şi Tratatului instituind Comunitatea Europeană:
\nRegatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Austriei, Republica Portugheză, Republica Finlandei şi Regatul Suediei, semnatare ale acordurilor de la Schengen, sunt autorizate sa stabilească o strinsa cooperare între ele în domeniile care ţin de sfera de aplicare a acestor acorduri şi a dispoziţiilor conexe, asa cum sunt enumerate în anexele prezentului protocol, denumite în continuare \"acquis-ul Schengen\". Aceasta cooperare se va desfăşura în cadrul juridic şi instituţional al Uniunii Europene, cu respectarea dispoziţiilor pertinente ale Tratatului privind Uniunea Europeană şi ale Tratatului instituind Comunitatea Europeană.
\nConsiliul, hotarind cu unanimitatea membrilor menţionaţi în articolul 1, va lua orice măsură necesară pentru implementarea acestui paragraf. Consiliul, hotarind în unanimitate, va determina, în conformitate cu dispoziţiile pertinente ale tratatelor, temeiul juridic pentru fiecare dispoziţie sau decizie care face parte din acquis-ul Schengen.
\nCu privire la aceste decizii şi dispoziţii, şi în conformitate cu temeiul juridic determinat de Consiliu, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene îşi va exercita competentele care îi sunt conferite prin dispoziţiile pertinente din tratate, care sunt aplicabile. În nici o situaţie, Curtea nu va avea competenţa să se pronunţe asupra măsurilor sau deciziilor referitoare la menţinerea ordinii publice şi la salvgardarea securităţii interne.
\nAtât timp cît măsurile menţionate mai sus nu au fost adoptate, şi fără a se aduce atingere articolului 5, paragraful 2, dispoziţiile şi deciziile care constituie acquis-ul Schengen vor fi considerate ca fiind acte întemeiate pe titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.
\nFaţa de acele părţi la aquis-ul Schengen, care sunt considerate ca având ca temei juridic titlul III A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, Danemarca îşi păstrează aceleaşi drepturi şi obligaţii şi în urma determinării prevăzute în articolul 2, paragraful 1, alineatul 2.
\nFaţa de acele părţi la aquis-ul Schengen, care sunt considerate ca având ca temei juridic titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, Danemarca îşi păstrează aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi celelalte state semnatare ale acordurilor de la Schengen.
\nIrlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, care nu au subscris la acquis-ul Schengen, pot în orice moment sa ceara sa participe, în tot sau în parte, la acest acquis.
\nConsiliul decide asupra cererii cu votul tuturor membrilor săi menţionaţi în articolul 1 şi cu votul reprezentantului statului membru în cauza.
\nÎn acest context, dacă Irlanda sau Regatul Unit, sau nici una din cele doua, nu au notificat în scris preşedintelui Consiliului, într-un termen rezonabil, ca doresc sa participe, autorizaţia prevăzută în articolul 5 A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană sau în articolul K.12 din Tratatul privind Uniunea Europeană, este reputat acordată statelor membre prevăzute la paragraful 1, precum şi Irlandei sau Regatului Unit, dacă una sau cealaltă doreşte sa participe la domeniile de cooperare în cauza.
\nRepublica Islandei şi Regatul Norvegiei sunt asociate în implementarea acquis-ului Schengen şi în urmărirea dezvoltării lui, în baza acordului semnat la Luxemburg în 19 decembrie 1996. În acest scop, în cadrul unui acord cu aceste state, încheiat de Consiliu hotarind cu unanimitatea membrilor menţionaţi în articolul 1, vor fi prevăzute proceduri adecvate. Un astfel de acord va include şi dispoziţii privind contribuţia Islandei şi a Norvegiei la orice consecinţe financiare care rezultă din implementarea acestui Protocol.
\nUn acord separat se va încheia între Consiliu, hotarind în unanimitate, şi Islanda şi Norvegia, pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor între Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de o parte, şi Islanda şi Norvegia pe de altă parte, în domeniile acquis-ului Schengen care se aplică acestor state.
\nConsiliul, hotarind cu majoritate calificată, va adopta măsurile de integrare a Secretariatului Schengen în Secretariatul general al Consiliului.
\nÎn vederea admiterii unor noi state membre în Uniunea Europeană, acquis-ul Schengen şi măsurile subsecvente luate de instituţii în aplicarea acestuia vor fi considerate ca un acquis care trebuie acceptat pe deplin de statele candidate la aderare.
\nAnexă Acquis-ul Schengen 1. Acordul semnat la 14 iunie 1985 între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind suprimarea graduala a controalelor la frontierele lor comune.
\nPROTOCOL - asupra aplicării anumitor aspecte ale articolului 7 A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană Regatului Unit şi Irlandei INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE, Dorind sa clarifice anumite probleme privind Regatul Unit şi Irlanda, Având în vedere existenta, de mai mulţi ani, a unor înţelegeri speciale privind călătoriile între Regatul Unit şi Irlanda, Au convenit asupra următoarelor dispoziţii, care sunt anexate Tratatului instituind Comunitatea Europeană şi Tratatului privind Uniunea Europeană:
\nÎn pofida articolului 7 A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, a oricăror alte dispoziţii ale acestui tratat sau ale Tratatului privind Uniunea Europeană, a oricăror alte măsuri adoptate în baza acestor tratate sau a oricărui acord internaţional încheiat de Comunitate sau de Comunitate şi statele sale membre cu unul sau mai multe state terţe, Regatul Unit este abilitat să efectueze, la frontierele sale cu alte state membre, asupra persoanelor care doresc să între pe teritoriul sau, controalele pe care le considera necesare pentru:
\nNici articolul 7 A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, nici o alta dispoziţie din acest tratat sau din Tratatul privind Uniunea Europeană, şi nici o măsura adoptată în aplicarea acestora, nu aduc atingere în nici un fel dreptului Regatului Unit de a institui şi exercită astfel de controale. Referirile la Regatul Unit din prezentul articol includ teritoriile pentru ale căror relaţii externe este responsabil Regatul Unit.
\nRegatul Unit şi Irlanda pot continua sa încheie între ele înţelegeri privind circulaţia persoanelor între teritoriile lor (\"zona comuna de călătorie\"), respectînd întru totul drepturile persoanelor prevăzute la articolul 1 primul alineat, litera a) din prezentul protocol. În consecinţa, atât timp cît aceste înţelegeri sunt în vigoare, dispoziţiile articolului 1 din prezentul protocol se aplică Irlandei în aceleaşi condiţii ca şi Regatului Unit. Nici articolul 7 A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, nici o alta dispoziţie din acest tratat sau din Tratatul privind Uniunea Europeană susmenţionate, şi nici o măsura adoptată în aplicarea acestora, nu aduc atingere în nici un fel acestor înţelegeri.
\nCelelalte state membre sunt abilitate să efectueze, la frontierele lor sau la orice punct de intrare pe teritoriul lor, astfel de controale în aceleaşi scopuri ca cele enunţate în articolul 1 din prezentul protocol, asupra persoanelor care doresc să între pe teritoriul lor venind din Regatul Unit sau din alt teritoriu pentru ale cărui relaţii externe este responsabil Regatul Unit, sau din Irlanda, în măsura în care dispoziţiile articolului 1 din prezentul protocol sunt aplicabile acestei tari.
\nA din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, dispoziţiile din acest tratat sau din Tratatul privind Uniunea Europeană susmenţionate, şi măsurile adoptate în aplicarea acestora, nu aduc atingere în nici un fel dreptului celorlalte state membre de a adopta sau efectua asemenea controale PROTOCOL - asupra poziţiei Regatului Unit şi a Irlandei INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE, Dorind sa clarifice anumite probleme privind Regatul Unit şi Irlanda, Luând în considerare Protocolul asupra aplicării anumitor aspecte ale articolului 7 A ale Tratatului instituind Comunitatea Europeană Regatului Unit şi Irlandei, Au convenit asupra următoarelor dispoziţii, care sunt anexate Tratatului instituind Comunitatea Europeană şi Tratatului privind Uniunea Europeană:
\nSub rezerva articolului 3, Regatul Unit şi Irlanda nu iau parte la adoptarea de către Consiliu a măsurilor propuse care intra sub incidenţa titlului III A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. Prin derogare de la articolul 148, paragraful 2 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, majoritatea calificată este definită ca fiind aceeaşi proporţie a voturilor ponderate a membrilor Consiliului interesaţi ca cea stabilită în susmentionatul articol 148, paragraful 2. Pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le ia în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor săi, cu excepţia reprezentanţilor guvernelor Regatului Unit şi Irlandei.
\nÎn virtutea articolului 1 şi sub rezerva articolelor 3, 4 şi 6, nici o dispoziţie a titlului lII A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, nici o măsura adoptată în aplicarea acestui titlu, nici o dispoziţie a oricărui acord internaţional încheiat de Comunitate în aplicarea acestui titlu şi nici o decizie a Curţii de Justiţie prin care se interpretează aceste dispoziţii sau măsuri nu sunt obligatorii pentru Regatul Unit şi Irlanda sau nu li se aplică. Aceste dispoziţii, măsuri sau decizii nu aduc atingere în nici un fel competentelor, drepturilor şi obligaţiilor acestor state. Aceste dispoziţii, măsuri sau decizii nu modifica cu nimic acquis-ul comunitar şi nu fac parte din dreptul comunitar, asa cum se aplică acestea Regatului Unit sau Irlandei.
\nPentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le ia în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor săi, cu excepţia membrului care nu a făcut o asemenea notificare. O măsura adoptată conform acestui paragraf este obligatorie pentru toate statele membre care au participat la adoptarea sa.
\nÎn orice moment după adoptarea de către Consiliu a unei măsuri în aplicarea titlului III A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, Regatul Unit şi Irlanda pot sa notifice Consiliului şi Comisiei ca doresc sa accepte această măsură. În acest caz, se aplică MUTATIS MUTANDIS procedura prevăzută de articolul 5 A, paragraful 3 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
\nUn stat membru pentru care nu este obligatorie o măsura adoptată în aplicarea titlului III A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană nu va suporta nici o consecinţa financiară a acelei măsuri, cu excepţia costurilor administrative datorate instituţiilor.
\nAtunci când, în cazurile prevăzute în prezentul protocol, o măsura adoptată de Consiliu în aplicarea titlului III A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană este obligatorie pentru Regatul Unit sau Irlanda, acestui stat i se vor aplica, în privinta măsurii în cauza, dispoziţiile pertinente ale tratatului, inclusiv articolul 73 P.
\nArticolele 3 şi 4 nu aduc atingere Protocolului de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene.
\nIrlanda poate notifica în scris preşedintelui Consiliului că nu doreşte sa i se aplice dispoziţiile prezentului protocol. În acest caz, Irlandei i se vor aplica dispoziţiile normale ale tratatului.
\nPROTOCOL - asupra poziţiei Danemarcei INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE, Reamintind decizia sefilor de stat sau de guvern, reuniti în cadrul intilnirii Consiliului Europei de la Edinburgh din 12 decembrie 1992, privind anumite probleme ridicate de Danemarca referitor la Tratatul privind Uniunea Europeană, Luând nota de poziţia Danemarcei în privinta cetateniei, a Uniunii economice şi monetare, a politicii de apărare şi în privinta justiţiei şi a afacerilor interne, asa cum a fost precizată în decizia de la Edinburgh, Având în vedere articolul 3 al Protocolului de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, Au convenit asupra următoarelor dispoziţii, care sunt anexate Tratatului instituind Comunitatea Europeană şi Tratatului privind Uniunea Europeană:
\nPartea I
\nDanemarca nu participa la adoptarea de către Consiliu a măsurilor propuse în temeiul titlului III A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. Prin derogare de la articolul 148, paragraful 2 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, majoritatea calificată este definită ca fiind aceeaşi proporţie a voturilor ponderate ale membrilor Consiliului interesaţi ca cea stabilită în susmentionatul articol 148, paragraful 2. Pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le ia în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor săi, cu excepţia reprezentantului guvernului Danemarcei.
\nNici o dispoziţie a titlului III A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, nici o măsura adoptată în aplicarea acestui titlu, nici o dispoziţie a oricărui acord internaţional încheiat de Comunitate în aplicarea acestui titlu şi nici o decizie a Curţii de Justiţie prin care se interpretează aceste dispoziţii sau măsuri nu sunt obligatorii pentru Danemarca sau nu i se aplică. Aceste dispoziţii, măsuri sau decizii nu aduc atingere în nici un fel competentelor, drepturilor şi obligaţiilor Danemarcei. Aceste dispoziţii, măsuri sau decizii nu modifica cu nimic acquis-ul comunitar şi nu fac parte din dreptul comunitar, asa cum se aplică acestea Danemarcei.
\nDanemarca nu suporta consecinţele financiare ale măsurilor prevăzute la articolul 1, cu excepţia costurilor administrative datorate instituţiilor.
\nArticolele 1, 2 şi 3 nu se aplică măsurilor prin care se determina statele terţe ai căror cetăţeni au nevoie de viza atunci când traverseaza granitele externe ale statelor membre şi nici măsurilor privind instituirea unui model tip de viza.
\nPartea II
\nÎn ceea ce priveşte măsurile adoptate de Consiliu în domeniile reglementate de articolele J.3, paragraful I şi J.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Danemarca nu participa la elaborarea şi implementarea deciziilor şi acţiunilor Uniunii care au implicaţii în materia apărării, dar nu va împiedica dezvoltarea unei cooperări mai strinse în acest domeniu. Prin urmare, Danemarca nu participa la adoptarea acestora. Danemarca nu este obligată să contribuie la finanţarea cheltuielilor operationale generate de asemenea măsuri.
\nDanemarca poate, în orice moment, în conformitate cu normele sale constituţionale, sa informeze celelalte state membre că nu mai doreşte să se prevaleze de prezentul protocol, în tot sau în parte. În acest caz, Danemarca va aplica fără rezerve toate măsurile pertinente luate în cadrul Uniunii Europene şi care vor fi atunci în vigoare.
\nC. Protocoale anexe la Tratatul instituind Comunitatea Europeană PROTOCOL - privind dreptul de azil pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE, Luând în considerare faptul ca, în conformitate cu articolul F, paragraful 2, din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea respecta drepturile fundamentale, asa cum sunt garantate de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, semnată la Roma în 4 noiembrie 1950;
\nLuând în considerare faptul ca Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene este competenţa să asigure respectarea dreptului de către Comunitatea Europeană, în interpretarea şi aplicarea articolului F, paragraful 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană;
\nLuând în considerare ca, în conformitate cu articolul O din Tratatul privind Uniunea Europeană, orice stat care solicită sa devină membru al Uniunii trebuie să respecte principiile enunţate în articolul F, paragraful 1 din Tratatul privind Uniunea Europeană;
\nLuând în considerare ca articolul 236 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană creează un mecanism de suspendare a anumitor drepturi în cazul încălcării grave şi persistente a acestor principii de către un stat membru;
\nReamintind ca fiecare cetăţean al unui stat membru, ca cetăţean al Uniunii, se bucura de un statut special şi de o protecţie specială care sunt garantate de statele membre în conformitate cu dispoziţiile părţii a doua a Tratatul instituind Comunitatea Europeană;
\nLuând în considerare ca Tratatul instituind Comunitatea Europeană stabileşte un spaţiu fără frontiere interne şi acorda fiecărui cetăţean al Uniunii dreptul de libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre;
\nReamintind ca extrădarea cetăţenilor statelor membre ale Uniunii este reglementată de Convenţia Europeană de extrădare din 13 decembrie 1957 şi de Convenţia din 27 septembrie 1996 asupra extrădării între statele membre ale Uniunii Europene, încheiată pe baza articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană;
\nDorind sa împiedice folosirea instituţiei azilului în alte scopuri decît acelea cărora le este destinată;
\nConsiderind ca prezentul protocol respecta finalitatea şi obiectivele Convenţiei de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiatilor, Au convenit asupra următoarelor dispoziţii, care sunt anexate Tratatului instituind Comunitatea Europeană:
\nArticolul UNIC Dat fiind nivelul protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale în statele membre ale Uniunii Europene, acestea sunt considerate ca tari de origine sigure unele faţă de celelalte în privinta tuturor chestiunilor juridice şi practice relative la problemele de azil. Ca urmare, orice cerere de azil prezentată de un cetăţean al unui stat membru poate fi luată în considerare sau declarata admisibilă pentru examinare de un alt stat membru numai în următoarele condiţii:
\nPROTOCOL - privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE, Hotărîte sa fixeze condiţiile de aplicare a principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii, enunţate în articolul 3 B din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, în scopul de a defini cu mai multă precizie criteriile de aplicare a acestor principii şi de a face ca ele să fie respectate cu rigurozitate şi să fie aplicate în mod coerent de toate instituţiile, Dorind să facă în asa fel încât deciziile să fie luate la un nivel cît mai apropiat posibil de cetăţenii Uniunii, Ţinând cont de acordul instituţional din 25 octombrie 1993 între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind procedurile pentru punerea în aplicare a principiului subsidiarităţii, Au confirmat: concluziile Consiliului European de la Birmingham din 16 octombrie 1992 şi abordarea globală cu privire la principiul subsidiarităţii, adoptată de Consiliul European în cadrul reuniunii de la Edinburgh, din 11-12 decembrie 1992, vor ghida în continuare acţiunea instituţiilor Uniunii, precum şi evoluţia aplicării principiului subsidiarităţii, şi, în acest scop, Au convenit asupra următoarelor prevederi care sunt anexate Tratatului instituind Comunitatea Europeană:
\nÎn exercitarea competentelor sale, fiecare instituţie veghează la respectarea principiului subsidiarităţii. De asemenea, veghează la respectarea principiului proportionalitatii, în virtutea căruia acţiunea Comunităţii nu va depăşi ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele tratatului.
\nAplicarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii se face cu respectarea dispoziţiilor generale şi a obiectivelor tratatului, în special în ceea ce priveşte menţinerea integrală a acquis-ului comunitar şi a echilibrului instituţional; ea nu va aduce atingere principiilor stabilite de Curtea de Justiţie în ceea ce priveşte relaţia între dreptul naţional şi dreptul comunitar şi va trebui sa ţină cont de articolul F, paragraful 4, din Tratatul privind Uniunea Europeană, conform căruia \"Uniunea îşi asigura mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale şi realizarea politicilor sale\".
\nPrincipiul subsidiarităţii nu pune în discuţie competentele conferite Comunităţii Europene prin tratat, asa cum au fost interpretate de Curtea de Justiţie. Criteriile enunţate în articolul 3 B, alineatul 2, din tratat se referă la domeniile în care Comunitatea nu are competenţa exclusiva. Principiul subsidiarităţii oferă o orientare pentru modul în care aceste competente trebuie exercitate la nivel comunitar. Subsidiaritatea este un concept dinamic care ar trebui să fie aplicat în lumina obiectivelor enunţate în tratat. El permite extinderea acţiunii Comunităţii în limitele competentelor sale, atunci când circumstanţele o cer, sau, invers, limitarea sau încetarea ei atunci când nu mai este justificată.
\nPentru orice propunere comunitara de text legislativ, motivele care stau la baza ei fac obiectul unei declaraţii menite sa o justifice, demonstrând ca este conformă principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii; motivele care permit să se conchida ca un obiectiv comunitar ar fi realizat mai bine la nivel comunitar trebuie să se sprijine pe indicatori calitativi şi, ori de cîte ori este posibil, pe indicatori cantitativi.
\nPentru a fi justificată, o acţiune comunitara trebuie să corespundă principiului subsidiarităţii sub doua aspecte: obiectivele acţiunii propuse nu pot fi suficient realizate prin acţiunea statelor membre în cadrul propriului sistem constituţional naţional şi pot fi, deci, realizate mai bine printr-o acţiune comunitara.
\nPentru a stabili dacă condiţia susmentionata este îndeplinită, trebuie urmate liniile directoare arătate în continuare:
\nForma acţiunii comunitare va fi atât de simpla pe cît o permite realizarea adecvată a obiectivului măsurii respective şi necesitatea unei executări eficiente. Comunitatea nu legifereaza decît în măsura în care acest lucru este necesar. Pe cît posibil vor fi preferate directivele regulamentelor şi directivele-cadru măsurilor detaliate. Chiar dacă sunt obligatorii pentru orice stat membru destinatar în privinta rezultatului care trebuie atins, directivele prevăzute la articolul 189 din tratat lasă la latitudinea autorităţilor naţionale alegerea formei şi a mijloacelor.
\nÎn ceea ce priveşte natura şi amploarea acţiunii comunitare, măsurile Comunităţii trebuie să lase autorităţilor naţionale o marja de decizie cît mai mare, marja care să permită realizarea obiectivului măsurii cu respectarea exigenţelor tratatului. Fără a se aduce atingere legislaţiei comunitare, este necesar să se vegheze la respectarea practicilor naţionale consolidate şi a organizării şi funcţionarii sistemelor juridice ale statelor membre. Atunci când este cazul, şi sub rezerva ca se impune o executare adecvată, măsurile comunitare trebuie să ofere statelor membre soluţii diferite pentru realizarea obiectivelor măsurii.
\nÎn cazul în care aplicarea principiului subsidiarităţii determina renunţarea la o acţiune a Comunităţii, statele membre sunt obligate să-şi conformeze acţiunea regulilor generale enunţate în articolul 5 al tratatului, prin luarea tuturor măsurilor adecvate pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor care le incumba în virtutea tratatului şi prin abţinerea de la orice măsură care ar risca sa compromita realizarea obiectivelor tratatului.
\nÎn raportul privind progresele realizate de Uniune, care trebuie prezentat Parlamentului. European conform articolului D din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul European tine cont de raportul Comisiei menţionat la punctul 9, liniuţa a patra.
\nCu respectarea deplina a procedurilor aplicabile, Parlamentul European şi Consiliul efectuează o examinare, care face parte integrantă din examenul global al propunerilor Comisiei, al modului în care aceste propuneri sunt conforme articolului 3 B. Aceasta dispoziţie se aplică atât propunerii iniţiale a Comisiei, cît şi modificărilor pe care Parlamentul European şi Consiliul intenţionează să le aducă acesteia.
\nÎn cadrul procedurilor menţionate în articolul 189 B şi 189 C din tratat, Parlamentul European este informat cu privire la poziţia Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea articolului 3 B din tratat, prin expunerea motivelor care au determinat Consiliul sa adopte poziţia sa comuna. Consiliul comunică Parlamentului European motivele pentru care apreciază ca o parte sau întreaga propunere a Comisiei nu este conformă cu articolul 3 B din tratat.
\nRespectarea principiului subsidiarităţii face obiectul unei reexaminari, în conformitate cu regulile stabilite prin Tratatul instituind Comunitatea Europeană. (Celelalte protocoale nu sunt reproduse.) D. Protocoale anexe la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatele instituind Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Carbunelui şi Otelului şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice PROTOCOL - privind instituţiile în perspectiva largirii Uniunii Europene INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE, Au adoptat următoarele dispoziţii, care sunt anexate Tratatului privind Uniunea Europeană şi tratatelor institutive ale Comunităţilor Europene:
\nLa data intrării în vigoare a primei largiri a Uniunii, în pofida articolului 157, paragraful 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, a articolului 9, paragraful 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Carbunelui şi Otelului, a articolului 126, paragraful I din Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Comisia va fi compusa din cîte un cetăţean al fiecărui stat membru, cu condiţia ca până la acea data ponderea voturilor din Consiliu sa fi fost modificată, fie printr-o noua pondere a voturilor, fie printr-o dubla majoritate, într-o maniera acceptabilă pentru toate statele membre, luând în calcul toate elementele relevante, în special compensarea pentru acele state membre care renunţa la posibilitatea de a desemna un al doilea membru al Comisiei.
\nCu cel puţin un an înainte ca numărul membrilor Uniunii Europene sa crească la peste 20, va fi convocată o conferinţa a reprezentanţilor guvernelor statelor membre pentru a efectua o reexaminare completa a dispoziţiilor tratatelor care se referă la compunerea şi funcţionarea instituţiilor.
\nPROTOCOL - privind stabilirea sediilor instituţiilor şi anumitor organisme şi servicii ale Comunităţilor Europene şi ale Europolului REPREZENTANŢII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, Având în vedere articolul 216 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, articolul 77 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Carbunelui şi Otelului şi articolul 189 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, Amintind şi confirmind decizia din 8 aprilie 1965, şi fără a aduce atingere viitoarelor decizii privind sediul instituţiilor, organismelor şi serviciilor, Au convenit asupra următoarelor dispoziţii, care sunt anexate Tratatului privind Uniunea Europeană şi tratatelor institutive ale Comunităţilor Europene, Articolul UNIC
\nB. TRATATUL INSTITUIND COMUNITATEA EUROPEANĂ *1 Secţiune suprimată. *2 Articol abrogat. *) Articol nou, introdus prin Tratatul de la Amsterdam. **) Titlu nou, introdus prin Tratatul de la Amsterdam. ***) Capitol restructurat prin Tratatul de la Amsterdam. ------------