Când o datorie vamală se naște pentru o marfă străină și valoarea în vamă a acestei mărfi se bazează pe un preț efectiv plătit sau de plătit care include cheltuielile de depozitare și de conservare a mărfurilor pe durata staționării lor în zona liberă sau în antrepozitul liber, aceste cheltuieli nu se includ în valoarea în vamă, cu condiția ca acestea să fie distincte față de prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri.
\n
(2)Când mărfurile au fost supuse, într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber, unor manipulări uzuale în sensul art. 129 alin. (1)
\n
(3)Prin regulamentul vamal se pot stabili condiții și situații de exceptare de la aplicarea prevederilor alin. (2)
\n
Articolul 197(1)
\n
Mărfurilor românești menționate la art. 183 lit. b)
\n
(2)În cazul în care asemenea mărfuri sunt reintroduse într-o altă parte a teritoriului vamal al României sau dacă nu s-a făcut nici o solicitare pentru a li se atribui o destinație conform alin. (1) art. 189 alin. (2)
\n
Articolul 198(1)
\n
În cazul introducerii sau reintroducerii mărfurilor în alte părți ale teritoriului vamal al României sau al plasării lor sub un regim vamal, atestarea menționată la art. 188 alin. (4)
\n
(2)Când nu se stabilește prin atestare sau prin alte mijloace că mărfurile au statut român sau străin, aceste mărfuri sunt considerate: a) mărfuri românești, în scopul aplicării drepturilor de export și al licențelor de export sau a măsurilor prevăzute pentru export în cadrul politicii comerciale; ... b) mărfuri străine, în toate celelalte cazuri. ...
\n
Articolul 199
\n
Autoritatea vamală trebuie să se asigure că dispozițiile privind exportul, perfecționarea pasivă, reexportul sau regimurile suspensive, precum și dispozițiile titlului VII sunt respectate când mărfurile trebuie să iasă din teritoriul vamal al României plecând dintr-o zonă liberă sau antrepozit liber.
\n
Capitolul II
\n
Reexportul, distrugerea și abandonul
\n
Articolul 200(1)
\n
Mărfurile străine pot fi: a) reexportate în afara teritoriului vamal al României; ... b) distruse; ... c) abandonate în favoarea statului. ...
\n
(2)Reexportul implică, dacă este cazul, aplicarea formalităților vamale prevăzute pentru scoaterea mărfurilor în afara teritoriului vamal al României, inclusiv a măsurilor de politică comercială. Cazurile în care mărfurile străine pot fi plasate sub un regim suspensiv fără aplicarea măsurilor de politică comercială la export pot fi stabilite prin regulamentul vamal.
\n
(3)Cu excepția cazurilor stabilite prin regulamentul vamal, distrugerea se efectuează după înștiințarea prealabilă a autorității vamale. Autoritatea vamală interzice reexportul, dacă formalitățile vamale sau măsurile menționate la alin. (2) art. 82-100 art. 181 alin. (3)-(5)
\n
(4)Condițiile și modalitățile de distrugere sau abandon al mărfurilor se stabilesc prin regulamentul vamal. Distrugerea sau abandonul nu implică nici o cheltuială pentru bugetul statului.
\n
(5)Deșeurile sau resturile rezultate din distrugere trebuie să primească o destinație vamală prevăzută pentru mărfurile străine. Acestea rămân sub supraveghere vamală până la momentul prevăzut la art. 63 alin. (2)
\n
Titlul VII
\n
Mărfuri care părăsesc teritoriul vamal al României
\n
Articolul 201(1)
\n
Mărfurile care părăsesc teritoriul vamal al României fac obiectul fie al unei declarații vamale, fie, dacă declarația vamală nu este cerută, al unei declarații sumare, cu excepția celor transportate pe mijloace de transport care tranzitează fără întrerupere apele teritoriale sau spațiul aerian al teritoriului vamal.
\n
(2)În anumite cazuri și în funcție de anumite tipuri de transport al mărfurilor, de modul de transport sau de agentul economic ori în conformitate cu acordurile internaționale care prevăd dispoziții specifice în materie de securitate, prin regulamentul vamal se stabilesc: a) termenul în care declarația vamală sau declarația sumară este depusă la biroul vamal de export înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al României; ... b) regulile de derogare de la termenul prevăzut la lit. a) ... c) condițiile în care obligația de a depune o declarație sumară poate face obiectul unei derogări sau al unei modificări; ... d) cazurile și condițiile în care mărfurile care părăsesc teritoriul vamal al României nu fac obiectul unei declarații vamale sau al unei declarații sumare. ...
\n
Articolul 202(1)
\n
Când mărfurile care părăsesc teritoriul vamal al României au primit o destinație vamală care necesită o declarație vamală, potrivit legii, această declarație se depune la biroul vamal de export înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al României.
\n
(2)În cazul în care biroul vamal de export este diferit de biroul vamal de ieșire, biroul vamal de export comunică imediat informațiile necesare biroului vamal de ieșire sau i le pune la dispoziție pe cale electronică.
\n
(3)Declarația vamală cuprinde cel puțin informațiile necesare declarației sumare prevăzute la art. 204 alin. (1)
\n
(4)Când declarația vamală este întocmită altfel decât pe cale electronică, autoritatea vamală efectuează analiza de risc la același nivel cu cel aplicat declarațiilor vamale întocmite pe cale electronică.
\n
Articolul 203(1)
\n
Când mărfurile care părăsesc teritoriul vamal al României nu au primit o destinație vamală care necesită o declarație vamală, declarația sumară se depune la biroul vamal de ieșire înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal al României.
\n
(2)Autoritatea vamală poate aproba ca declarația sumară să fie depusă la alt birou vamal, cu condiția ca acesta să comunice imediat informațiile necesare biroului vamal de ieșire sau să i le pună la dispoziție pe cale electronică.
\n
(3)Autoritatea vamală poate accepta, în locul depunerii declarației sumare, depunerea unei notificări și accesul la informațiile din declarația sumară aflate în sistemul electronic al agentului economic.
\n
Articolul 204(1)
\n
Prin regulamentul vamal se stabilesc datele care trebuie să fie cuprinse în declarația vamală și sub ce formă, pentru a se proceda la analiza riscurilor și a aplica corect controlul vamal, avându-se în vedere scopuri de securitate și utilizând, după caz, norme internaționale și practici comerciale.
\n
(2)Declarația sumară este întocmită pe cale electronică. De asemenea, se pot utiliza documente comerciale, portuare sau de transport, în măsura în care acestea conțin informațiile necesare. În cazuri excepționale, autoritatea vamală poate accepta declarațiile sumare pe suport de hârtie, cu condiția ca acestora să le fie aplicabil același nivel de gestiune a riscurilor cu cel aplicat la declarațiile sumare întocmite pe care electronică.
\n
(3)Declarația sumară se depune, după caz, de: a) persoana care se ocupă cu ieșirea mărfurilor sau care are în sarcină transportul mărfurilor în afara teritoriului vamal al României; ... b) orice persoană care este în măsură să prezinte sau să asigure prezentarea mărfurilor autorității vamale competente; ... c) un reprezentant al persoanei prevăzute la lit. a) ...
\n
(4)Persoana prevăzută la alin. (3)
\n
Articolul 205
\n
Mărfurile care părăsesc teritoriul vamal al României sunt supuse supravegherii vamale și pot fi controlate de autoritatea vamală în conformitate cu dispozițiile în vigoare. Mărfurile părăsesc teritoriul vamal folosind, când este cazul, traseul stabilit de autoritatea vamală și în conformitate cu modalitățile stabilite de aceasta.
\n
Titlul VIII
\n
Operațiuni privilegiate
\n
Capitolul I
\n
Scutiri de taxe vamale
\n
Articolul 206(1)
\n
Cazurile în care mărfurile puse în liberă circulație sau exportate sunt scutite de drepturi de import sau de export se stabilesc prin lege.
\n
(2)Prin hotărâre a Guvernului, în cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Economiei și Comerțului, se aprobă, cu caracter temporar, exceptări sau reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de mărfuri.
\n
(3)Exceptările și reducerile de taxe vamale, aprobate potrivit prevederilor alin. (2)
\n
Capitolul II
\n
Mărfuri returnate
\n
Articolul 207(1)
\n
Mărfurile românești care, după ce au fost exportate, sunt reintroduse pe teritoriul vamal al României și puse în liberă circulație într-un termen de 3 ani sunt exonerate de drepturi de import la cererea persoanei interesate. Termenul de 3 ani poate fi prelungit în cazuri excepționale.
\n
(2)Când mărfurile returnate au fost, înaintea exportului lor de pe teritoriul vamal al României, puse în liberă circulație cu drepturi de import reduse sau zero, în funcție de destinația lor finală, exonerarea de drepturi prevăzută de prezentul alineat se acordă numai dacă mărfurile urmează să primească aceeași destinație.
\n
(3)Când mărfurile urmează să nu mai primească aceeași destinație, cuantumul drepturilor de import aferente se reduce cu cuantumul încasat la prima punere în liberă circulație a mărfurilor. În cazul în care cel de-al doilea cuantum îl depășește pe cel încasat la punerea în liberă circulație a mărfurilor returnate, nu se acordă nici o rambursare.
\n
(4)Exonerarea de drepturi de import prevăzută la alin. (1)-(3) a) mărfurile exportate de pe teritoriul vamal al României în regim de perfecționare pasivă, cu excepția mărfurilor care se reintroduc în aceeași stare în care au fost exportate; ... b) mărfurile care au făcut obiectul unei măsuri stabilite prin hotărâre a Guvernului, aplicate la exportul acestora în alte țări. Prin regulamentul vamal se stabilesc cazurile și condițiile în care se poate deroga de la această prevedere. ...
\n
Articolul 208Exonerarea de drepturi de import prevăzută la
\n
art. 207
\n
Articolul 209(1)
\n
Dispozițiile art. 207 208
\n
(2)Cuantumul drepturilor de import legal datorate se stabilește pe baza reglementărilor aplicabile în cazul regimului de perfecționare activă, data reexportului produselor compensatoare fiind considerată ca data punerii în liberă circulație.
\n
Capitolul III
\n
Produse de pescuit maritim și alte produse obținute din mare
\n
Articolul 210Fără se se înlăture aplicarea prevederilor
\n
art. 51 alin. (2) lit. f) a) produsele de pescuit maritim și alte produse obținute din marea teritorială a unei alte țări de navele înmatriculate sau înregistrate în România sau care navighează sub pavilion român; ... b) produsele obținute din produsele menționate la lit. a) ...
\n
Titlul IX
\n
Datoria vamală
\n
Capitolul I
\n
Garantarea cuantumului datoriei vamale
\n
Articolul 211(1)
\n
Când, în conformitate cu reglementările vamale, autoritatea vamală solicită constituirea unei garanții pentru a asigura plata unei datorii vamale, o astfel de garanție trebuie să fie constituită de debitor sau de potențialul debitor.
\n
(2)Autoritatea vamală solicită o singură garanție pentru o datorie vamală.
\n
(3)Garanția poate fi constituită, cu acordul autorității vamale, și de către o terță persoană.
\n
(4)Când debitorul sau potențialul debitor este o autoritate publică, nu i se solicită nici o garanție.
\n
(5)Autoritatea vamală poate renunța la solicitarea constituirii unei garanții când cuantumul ce trebuie garantat nu depășește echivalentul în lei a 500 euro.
\n
Articolul 212(1)
\n
Când reglementările vamale lasă la latitudinea autorității vamale constituirea garanției, aceasta poate fi cerută de autoritatea vamală atâta timp cât se consideră că datoria vamală care a luat sau poate lua naștere nu este sigur că se va achita în termenul legal.
\n
(2)Când garanția nu este solicitată, autoritatea vamală poate cere de la persoana menționată la art. 211 alin. (1)
\n
(3)Garanția menționată la alin. (1)
\n
Articolul 213La cererea persoanei menționate la
\n
art. 211 alin. (1)
\n
Articolul 214(1)
\n
Atunci când legislația vamală prevede constituirea unei garanții și sub rezerva dispozițiilor specifice pentru tranzit, autoritatea vamală stabilește cuantumul unei astfel de garanții la un nivel egal cu: a) cuantumul exact al datoriei vamale, când aceasta poate fi stabilită cu certitudine în momentul solicitării garanției; ... b) cuantumul maxim al datoriei vamale care ar putea lua naștere, așa cum a fost estimată de autoritatea vamală în alte cazuri. ...
\n
(2)Când se constituie o garanție globală pentru datorii vamale al căror cuantum se poate modifica în timp, cuantumul unei astfel de garanții este stabilit la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a datoriei vamale respective.
\n
(3)Când reglementările vamale lasă la latitudinea autorității vamale constituirea garanției, cuantumul acesteia este stabilit de autoritatea vamală în așa fel încât să nu depășească nivelul prevăzut la alin. (1)
\n
(2)
\n
Articolul 215O garanție se poate constitui:
\n
a)printr-un depozit bănesc; ... b) printr-un garant. ...
\n
Articolul 216(1)
\n
Depozitul bănesc se constituie în lei.
\n
(2)Depozitul bănesc se constituie prin depunerea unei sume în numerar sau a unor instrumente de decontare recunoscute ca mijloace de plată de către trezoreria statului.
\n
Articolul 217(1)
\n
Garantul se angajează în scris să plătească în solidar cu debitorul suma garantată a datoriei vamale care devine exigibilă.
\n
(2)Garantul este o terță persoană stabilită în România și acceptată de autoritatea vamală.
\n
(3)Autoritatea vamală poate refuza să accepte un garant când acesta nu conferă siguranța achitării datoriei vamale în termenul prevăzut.
\n
Articolul 218
\n
Persoana obligată să constituie garanția are dreptul de a alege între modalitățile de constituire a acesteia prevăzute la art. 215
\n
Articolul 219(1)
\n
Prin regulamentul vamal se pot stabili și alte modalități de constituire a garanției decât cele prevăzute la art. 215 art. 216
\n
(2)Autoritatea vamală refuză garanția propusă de debitorul vamal când consideră că o astfel de garanție nu poate asigura plata datoriei vamale.
\n
Articolul 220
\n
Când autoritatea vamală constată că garanția constituită nu mai asigură plata datoriei vamale în termenul prevăzut sau nu mai este suficientă pentru acoperirea datoriei vamale, aceasta solicită persoanei menționate la art. 211 alin. (1)
\n
Articolul 221(1)
\n
Garanția nu se eliberează până în momentul în care datoria vamală pentru care a fost constituită nu se stinge sau nu mai poate lua naștere. Când datoria vamală se stinge sau nu mai poate lua naștere, se eliberează garanția.
\n
(2)Când datoria vamală a fost stinsă parțial sau poate lua naștere numai cu privire la o parte a cuantumului care a fost garantat, o parte a garanției este eliberată la cererea persoanei interesate, numai când cuantumul în cauză justifică o astfel de măsură.
\n
Articolul 222
\n
În cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei elaborate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală și aprobată de ministrul finanțelor publice, autoritatea vamală poate acorda scutire de la obligația garantării datoriei vamale. ----------- Art. 222 a fost modificat de lit. a) a alin. (1) al art. 17 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 29 iunie 2013, prin înlocuirea unei denumiri.
\n
Capitolul II
\n
Nașterea datoriei vamale
\n
Articolul 223(1)
\n
Datoria vamală la import ia naștere prin: a) punerea în liberă circulație a mărfurilor supuse drepturilor de import; ... b) plasarea unor astfel de mărfuri sub regimul de admitere temporară cu exonerare parțială de drepturi de import. ...
\n
(2)Datoria vamală se naște în momentul acceptării declarației vamale în cauză.
\n
(3)Debitorul este declarantul. În situația unei reprezentări indirecte, persoana pe seama căreia se face declarația vamală este, de asemenea, debitor. Când se întocmește o declarație vamală pentru unul din regimurile menționate la alin. (1)
\n
Articolul 224(1)
\n
Datoria vamală la import ia naștere și prin: a) introducerea ilegală pe teritoriul vamal al României a mărfurilor supuse drepturilor de import; ... b) introducerea ilegală a mărfurilor pe teritoriul vamal al României dintr-o zonă liberă sau antrepozit liber aflat pe teritoriul României. În sensul prezentului articol, introducerea ilegală reprezintă orice introducere care încalcă dispozițiile art. 64-67 art. 195 lit. b) ...
\n
(2)Datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal.
\n
(3)Debitorii sunt: a) persoana care introduce ilegal mărfurile în cauză; ... b) orice persoană care a participat la introducerea ilegală a mărfurilor și care știa sau ar fi trebuit să știe că o astfel de introducere este ilegală; ... c) orice persoană care a cumpărat sau a deținut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal. ...
\n
Articolul 225(1)
\n
Datoria vamală la import ia naștere și prin sustragerea de sub supraveghere vamală a mărfurilor supuse drepturilor de import.
\n
(2)Datoria vamală se naște în momentul sustragerii mărfurilor de sub supraveghere vamală.
\n
(3)Debitorii sunt: a) persoana care a sustras mărfurile de sub supraveghere vamală; ... b) orice persoană care a participat la această sustragere și care știa sau ar fi trebuit să știe că mărfurile au fost sustrase de sub supraveghere vamală; ... c) orice persoană care a cumpărat sau a deținut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost sustrase de sub supraveghere vamală; ... d) după caz, persoana care trebuie să execute obligațiile care rezultă din depozitarea temporară a mărfurilor sau din utilizarea regimului vamal sub care sunt plasate acele mărfuri. ...
\n
Articolul 226(1)
\n
Datoria vamală la import ia naștere și prin: a) neîndeplinirea uneia dintre obligațiile care rezultă, în privința mărfurilor supuse drepturilor de import, din depozitarea lor temporară sau din utilizarea regimului vamal sub care sunt plasate; ... b) nerespectarea unei condiții care reglementează plasarea mărfurilor sub regimul respectiv sau acordarea unor drepturi de import reduse sau zero, în funcție de destinația lor finală. ...
\n
(2)Dispozițiile alin. (1) lit. a) b)
\n
(3)Datoria vamală se naște fie în momentul în care obligația a cărei neexecutare generează datoria vamală încetează a mai fi îndeplinită, fie în momentul în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal în cauză, când se stabilește ulterior că o condiție stabilită pentru plasarea mărfurilor sub regimul respectiv sau pentru acordarea drepturilor de import reduse sau zero, în funcție de destinația finală a mărfurilor, nu a fost îndeplinită.
\n
(4)Debitorul este fie persoana căreia i se cere îndeplinirea obligațiilor apărute, în privința mărfurilor supuse drepturilor de import, în urma depozitării lor temporare sau a utilizării regimului vamal sub care au fost plasate, fie persoana căreia i s-a cerut respectarea condițiilor care reglementează plasarea mărfurilor sub acel regim.
\n
Articolul 227(1)
\n
Datoria vamală la import ia naștere prin consumul sau utilizarea într-o zonă liberă sau antrepozit liber a mărfurilor supuse drepturilor de import, în alte condiții decât cele prevăzute în legislația în vigoare. Când mărfurile dispar și dispariția lor nu poate fi justificată în mod temeinic autorității vamale, aceasta poate considera că mărfurile au fost consumate sau utilizate în zona liberă sau antrepozitul liber.
\n
(2)Datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt consumate sau sunt utilizate pentru prima oară în alte condiții decât cele prevăzute de legislația în vigoare.
\n
(3)Debitorul este persoana care a consumat sau a utilizat mărfurile, precum și orice persoană care a participat la această consumare sau utilizare și care știa sau ar fi trebuit să știe că mărfurile au fost consumate sau utilizate în alte condiții decât cele prevăzute de legislația în vigoare.
\n
(4)Când autoritatea vamală consideră că mărfurile care au dispărut au fost consumate sau utilizate într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber și nu este posibilă aplicarea alin. (3)
\n
Articolul 228(1)
\n
Prin excepție de la prevederile art. 224 art. 226 alin. (1) lit. a) art. 64-67 art. 195 lit. b)
\n
(2)În același mod se consideră că nu a luat naștere nici o datorie vamală la import pentru mărfurile puse în liberă circulație cu drepturi de import reduse sau zero, în funcție de destinația lor finală, când astfel de mărfuri sunt exportate sau reexportate cu aprobarea autorității vamale.
\n
Articolul 229Când, în conformitate cu prevederile
\n
art. 228 alin. (1)
\n
Articolul 230Când, în conformitate cu prevederile
\n
art. 225 art. 226
\n
Articolul 231(1)
\n
Datoria vamală la export ia naștere prin exportul mărfurilor supuse drepturilor de export, în afara teritoriului vamal al României, și pentru care s-a întocmit o declarație vamală.
\n
(2)Datoria vamală la export se naște în momentul în care este acceptată declarația vamală.
\n
(3)Debitorul este declarantul. În cazul reprezentării indirecte, persoana pe seama căreia se face declarația este, de asemenea, debitor.
\n
Articolul 232(1)
\n
Datoria vamală la export ia naștere și prin scoaterea mărfurilor supuse drepturilor de export de pe teritoriul vamal al României fără declarație vamală.
\n
(2)Datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile părăsesc efectiv teritoriul vamal.
\n
(3)Debitorul este persoana care a scos mărfurile, precum și orice persoană care a participat la această operațiune și care cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască faptul că nu s-a depus o declarație vamală, deși aceasta ar fi trebuit să fie depusă.
\n
Articolul 233(1)
\n
Datoria vamală la export ia naștere și prin nerespectarea condițiilor în care era permisă ieșirea mărfurilor de pe teritoriul vamal al României cu exonerare totală sau parțială de drepturi de export.
\n
(2)Datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile primesc o destinație diferită de cea pentru care li s-a permis să părăsească teritoriul vamal al României cu exonerare totală sau parțială de drepturi de export sau, dacă autoritatea vamală nu poate determina această dată, la expirarea termenului stabilit pentru a se face dovada îndeplinirii condițiilor care au dat dreptul la exonerare.
\n
(3)Debitorul este declarantul. În cazul reprezentării indirecte, persoana pe seama căreia se face declarația este, de asemenea, debitor.
\n
Articolul 234(1)
\n
Datoria vamală prevăzută la art. 223-227 art. 231-233
\n
(2)Datoria vamală nu ia naștere la introducerea ilegală pe teritoriul vamal al României a banilor falși sau la introducerea drogurilor și substanțelor psihotrope care nu intră în circuitul economic strict supravegheat de autoritățile competente, pentru a fi folosite în scopuri medicale și științifice.
\n
(3)Abrogat. ---------- Alin. (3) al art. 234 a fost abrogat de pct. 3 al art. 82, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
\n
(4)Abrogat. ---------- Alin. (4) al art. 234 a fost abrogat de pct. 3 al art. 82, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
\n
Articolul 235
\n
Când legislația vamală prevede un tratament tarifar favorabil în funcție de natura sau destinația finală a mărfurilor, o scutire sau o exonerare totală sau parțială de drepturi de import sau export în temeiul art. 49 art. 224-227 art. 232
\n
Articolul 236
\n
Când există mai mulți debitori pentru aceeași datorie vamală, aceștia sunt obligați să plătească în solidar.
\n
Articolul 237(1)
\n
Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul cod, cuantumul drepturilor de import sau export se determină pe baza elementelor de taxare din momentul nașterii datoriei vamale.
\n
(2)Când nu este posibilă stabilirea precisă a momentului la care a luat naștere datoria vamală, data avută în vedere pentru stabilirea elementelor de taxare pentru respectivele mărfuri este aceea la care autoritatea vamală constată că mărfurile se găsesc într-o situație care determină nașterea datoriei vamale. Când autoritatea vamală deține informații pe baza cărora poate stabili că datoria vamală a luat naștere înainte de data constatării, cuantumul drepturilor de import sau de export se determină pe baza elementelor de taxare existente la momentul cel mai îndepărtat ce poate fi stabilit pe baza acelor informații.
\n
(3)Prin regulamentul vamal se stabilesc cazurile și condițiile în care se aplică dobânzi compensatorii, pentru a evita obținerea unor avantaje financiare prin amânarea datei de naștere a datoriei vamale sau înscrierii în evidențele contabile.
\n
Articolul 238(1)
\n
Datoria vamală ia naștere în locul în care s-au produs faptele care au generat-o.
\n
(2)Dacă nu se poate stabili locul menționat la alin. (1)
\n
(3)Dacă mărfurile au fost plasate sub un regim vamal care nu a fost încheiat și dacă locul nu poate fi determinat conform alin. (1)
\n
(2)
\n
(4)În cazul în care informațiile aflate la dispoziția autorității vamale permit să stabilească faptul că datoria vamală luase deja naștere când mărfurile se aflau în alt loc la o dată anterioară, se consideră că datoria vamală a luat naștere în locul unde se poate stabili că mărfurile se aflau în momentul cel mai îndepărtat în timp, în care se poate stabili existența unei datorii vamale.
\n
Articolul 239(1)
\n
În măsura în care acordurile încheiate de România prevăd acordarea unui tratament tarifar preferențial la importul în alte țări al mărfurilor originare din România, când mărfurile au fost obținute în regim de perfecționare activă și sub rezerva că mărfurile străine încorporate în mărfurile originare sunt supuse plății drepturilor de import aferente, validarea documentelor necesare obținerii în alte țări a acestui tratament tarifar preferențial duce la nașterea datoriei vamale la import.
\n
(2)Momentul în care ia naștere această datorie vamală este considerat a fi momentul acceptării de către autoritatea vamală a declarației vamale de export al mărfurilor în cauză.
\n
(3)Debitorul este declarantul. În cazul reprezentării indirecte, persoana pe seama căreia se întocmește declarația vamală este, de asemenea, debitor.
\n
(4)Cuantumul drepturilor de import corespunzător acestei datorii vamale este determinat în aceleași condiții ca și când ar rezulta o datorie vamală ca urmare a acceptării, la aceeași dată, a declarației de punere în liberă circulație a mărfurilor prin care se încheie regimul de perfecționare activă.
\n
Capitolul III
\n
Recuperarea cuantumului datoriei vamale
\n
Secţiunea 1
\n
Înscrierea în evidența contabilă și comunicarea către debitor a cuantumului drepturilor
\n
Articolul 240(1)
\n
Cuantumul drepturilor de import sau export care rezultă dintr-o datorie vamală, denumit în continuare cuantumul drepturilor, se calculează de autoritatea vamală în momentul în care se află în posesia datelor necesare și este înregistrat de aceasta în evidențele contabile sau pe alt suport echivalent.
\n
(2)Prevederile alin. (1) a) când a fost introdusă o taxă antidumping sau compensatorie provizorie; ... b) când cuantumul drepturilor legal datorate îl depășește pe cel stabilit pe baza unei informații obligatorii; ... c) în cazul în care prin regulamentul vamal se prevede neînscrierea în evidența contabilă a cuantumului drepturilor aflat sub un anumit plafon. ...
\n
(3)Autoritatea vamală poate să nu înregistreze în evidențele contabile cuantumul drepturilor care nu a putut fi comunicat debitorului din cauza expirării termenului prevăzut la art. 244 alin. (3)
\n
Articolul 241(1)
\n
Când ia naștere o datorie vamală în urma acceptării declarației pentru mărfuri pentru un alt regim vamal decât admiterea temporară cu exonerare parțială de drepturi de import sau a oricărui alt act cu același efect juridic ca această acceptare, cuantumul corespunzător acestei datorii vamale este înregistrat în evidența contabilă a biroului vamal de îndată ce a fost calculat și cel mai târziu în ziua următoare celei în care mărfurilor li s-a acordat liberul de vamă. Cu toate acestea, dacă a fost constituită o garanție, totalul cuantumului drepturilor aferente mărfurilor cărora li s-a acordat liberul de vamă și care au fost declarate de aceeași persoană într-o perioadă stabilită de autoritatea vamală, care nu poate depăși 31 de zile, poate fi înregistrat o singură dată în evidența contabilă, la sfârșitul perioadei respective. O astfel de înregistrare în evidența contabilă se face în termen de 5 zile de la expirarea perioadei respective.
\n
(2)Când liberul de vamă se acordă cu condiția îndeplinirii prevederilor legale care reglementează fie stabilirea cuantumului drepturilor, fie modul de încasare a acestora, înscrierea în evidența contabilă se face în cel mult două zile de la data la care a fost stabilit sau fixat cuantumul ori obligația de a plăti drepturile rezultate din această datorie. Dacă datoria vamală este legată de o taxă antidumping sau compensatorie provizorie, această taxă se înscrie în evidența contabilă în cel mult două luni de la instituirea acelei taxe.
\n
(3)Când se naște o datorie vamală în alte condiții decât cele menționate la alin. (1)
\n
Articolul 242(1)
\n
Termenele pentru înscrierea în evidența contabilă prevăzute la art. 241
\n
(2)Termenele prevăzute la alin. (1)
\n
Articolul 243(1)
\n
În cazul în care cuantumul datoriei vamale nu a fost înscris în evidența contabilă în conformitate cu prevederile art. 241 242 art. 242
\n
(2)Cu excepția cazurilor menționate la art. 240 alin. (2)
\n
(3)a) decizia inițială de a nu înscrie drepturile în evidența contabilă sau de a le înscrie la o sumă mai mică decât cea legal datorată a fost luată pe baza dispozițiilor generale invalidate la o dată ulterioară de o hotărâre judecătorească; ... b) cuantumul drepturilor legal datorate nu a fost înscris în evidența contabilă ca urmare a unei erori din partea autorității vamale care nu ar fi putut fi detectată în condiții rezonabile de către persoana obligată să plătească, aceasta la rândul său acționând cu bună-credință și respectând toate dispozițiile prevăzute de legislația în vigoare cu privire la declarația vamală; ... c) prin regulamentul vamal se poate stabili că autoritatea vamală nu procedează la înscrierea ulterioară în evidența contabilă a cuantumului drepturilor aflat sub un anumit plafon. ...
\n
(3)În cazul prevăzut la alin. (2) lit. b)
\n
Articolul 244(1)
\n
După înscrierea în evidența contabilă, cuantumul drepturilor se comunică debitorului potrivit normelor legale.
\n
(2)Când cuantumul drepturilor datorate a fost înscris cu titlu orientativ în declarația vamală, autoritatea vamală poate stabili faptul că acesta nu se comunică debitorului, în conformitate cu alin. (1) art. 241 alin. (1)
\n
(3)Comunicarea către debitor nu poate fi făcută după expirarea unui termen de 5 ani de la data la care a luat naștere datoria vamală. Acest termen se suspendă din momentul introducerii unei acțiuni, în conformitate cu prevederile prezentului cod, pe durata acestei proceduri.
\n
(4)Când datoria vamală este rezultatul unui act pentru care s-a pornit urmărirea penală, cuantumul drepturilor poate fi comunicat debitorului, în conformitate cu condițiile prevăzute în dispozițiile legale în vigoare, după expirarea termenului menționat la alin. (3) Secţiunea a 2-a Termene și modalități de plată a cuantumului drepturilor
\n
Articolul 245(1)
\n
Cuantumul drepturilor care a făcut obiectul comunicării prevăzute la art. 244 a) dacă această persoană nu are dreptul la nici una dintre facilitățile de plată prevăzute în prezenta secțiune, plata se face în termenul prevăzut în regulamentul vamal; ... b) dacă persoana are dreptul la oricare dintre facilitățile de plată prevăzute în prezenta secțiune, plata se face până cel târziu la expirarea termenului sau termenelor stabilite în cadrul acelor facilități. ...
\n
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) art. 241 alin. (1)
\n
(3)Termenul prevăzut la alin. (2)
\n
(4)Prin regulamentul vamal se pot stabili situațiile și condițiile în care se suspendă obligația debitorului de a plăti drepturile când: a) se întocmește o cerere de remitere a drepturilor, conform prevederilor legale; ... b) mărfurile sunt puse sub sechestru, în vederea confiscării ulterioare potrivit prevederilor legale; ... c) datoria vamală a luat naștere în conformitate cu prevederile art. 225 ...
\n
Articolul 246
\n
Plata se face conform dispozițiilor legale în vigoare, în numerar sau prin orice alt mijloc cu același efect de stingere a debitului ori prin compensare.
\n
Articolul 247
\n
În cazul în care cuantumul drepturilor ce trebuie plătite de persoana în cauză se referă la mărfurile declarate pentru un regim vamal care presupune obligația de a plăti astfel de drepturi, autoritatea vamală poate acorda, la cererea persoanei respective, amânarea plății acelei sume în condițiile prevăzute în prezenta secțiune.
\n
Articolul 248
\n
Acordarea amânării plății este condiționată de constituirea unei garanții de către solicitant.
\n
Articolul 249
\n
Autoritatea vamală decide care dintre următoarele proceduri se folosește când se acordă amânarea plății: a) separat, pentru fiecare cuantum al drepturilor înscrise în evidența contabilă, în condițiile prevăzute la art. 241 alin. (1) art. 243 alin. (1) ... b) global, cu privire la totalul cuantumurilor drepturilor înscrise în evidența contabilă în condițiile prevăzute la art. 241 alin. (1) ... c) global, cu privire la totalul cuantumurilor drepturilor care au făcut obiectul unei singure înscrieri în evidența contabilă, în conformitate cu prevederile art. 241 alin. (1) ...
\n
Articolul 250(1)
\n
Termenul cu care este amânată plata este de 30 de zile. Acesta se calculează astfel: a) în cazul în care plata este amânată în conformitate cu art. 249 lit. a) art. 242 ... b) în cazul în care plata se amână în conformitate cu prevederile art. 249 lit. b) ... c) în cazul în care plata se amână în conformitate cu art. 249 lit. c) ...
\n
(2)În cazul în care numărul zilelor din termenele menționate la alin. (1) lit. b) c) alin. (1) lit. b) c)
\n
(3)Pentru simplificare, în cazul în care termenele menționate în alin. (1) lit. b) c) a) în ziua de vineri a săptămânii a patra următoare celei în cauză, dacă termenul este de o săptămână calendaristică; ... b) cel târziu până în ziua a șaisprezecea a lunii următoare, dacă termenul este o lună calendaristică. ...
\n
Articolul 251(1)
\n
Amânarea plății nu se acordă pentru cuantumul drepturilor care, deși corespunzătoare unor mărfuri plasate sub un regim vamal care presupune obligația de a plăti astfel de drepturi, sunt totuși înscrise de autoritatea vamală în evidența contabilă în conformitate cu dispozițiile în vigoare referitoare la acceptarea declarațiilor incomplete, deoarece declarantul nu a oferit, până la expirarea termenului stabilit, informațiile necesare pentru determinarea definitivă a valorii în vamă a mărfurilor sau nu a furnizat datele sau documentul care lipsea când a fost acceptată declarația incompletă.
\n
(2)Amânarea plății poate fi acordată în cazurile prevăzute la alin. (1) art. 250
\n
Articolul 252(1)
\n
Autoritatea vamală poate acorda debitorului alte facilități de plată decât amânarea plății. Acordarea unor astfel de facilități de plată trebuie: a) să fie condiționată de constituirea unei garanții. Nu este necesar să se solicite o astfel de garanție când, datorită situației debitorului, solicitarea acesteia ar crea grave dificultăți economice sau sociale; ... b) să aibă ca rezultat perceperea, în plus față de cuantumul drepturilor, a unei dobânzi pe credit. Dobânda pe credit se datorează pe întreaga perioadă amânată sau care face obiectul unei alte facilități la plată și se calculează în așa fel încât să fie echivalentă cu cuantumul care ar fi solicitat în același scop pe piața monetară sau financiară națională. ...
\n
(2)Autoritatea vamală poate să nu ceară dobânda pe credit dacă prin aceasta s-ar crea grave dificultăți economice sau sociale pentru debitor.
\n
Articolul 253
\n
Indiferent de facilitățile de plată acordate debitorului, acesta poate plăti în orice situație, total sau parțial, cuantumul drepturilor, fără să aștepte expirarea termenului care i-a fost acordat.
\n
Articolul 254
\n
Cuantumul drepturilor datorate poate fi achitat de o terță persoană în locul debitorului.
\n
Articolul 255(1)
\n
Dacă cuantumul drepturilor nu a fost achitat în termenul stabilit: a) autoritatea vamală utilizează toate căile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv executarea silită, pentru a asigura plata acelei sume. Prin regulamentul vamal se pot stabili prevederi speciale cu privire la garanți în cadrul regimului de tranzit; ... b) se percep majorări de întârziere, potrivit normelor în vigoare. ...
\n
(2)Autoritatea vamală poate renunța să ceară majorări de întârziere în cazurile în care: a) datorită situației debitorului, s-ar putea crea serioase dificultăți economice și sociale; ... b) cuantumul drepturilor nu depășește nivelul stabilit prin regulamentul vamal; ... c) cuantumul drepturilor este achitat în 5 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru plată. ...
\n
(3)Autoritatea vamală poate stabili: a) perioade minime pentru calcularea majorărilor de întârziere; ... b) sume minime de achitat ca majorări de întârziere. ...
\n
(4)Prin regulamentul vamal se pot stabili criterii pentru aplicarea prevederilor alin. (3)
\n
Capitolul IV
\n
Stingerea datoriei vamale
\n
Articolul 256(1)
\n
Fără a înlătura aplicarea dispozițiilor în vigoare cu privire la împlinirea termenului de prescripție extinctivă și la imposibilitatea recuperării datoriei vamale în cazul constatării pe cale judecătorească a insolvabilității debitorului, datoria vamală se stinge prin: a) plata cuantumului drepturilor; ... b) remiterea cuantumului drepturilor; ... c) invalidarea declarației vamale depuse pentru un regim vamal ce implică obligația de plată a drepturilor; ... d) confiscare; ... e) distrugerea prin dispoziția autorității vamale; ... f) abandonul în favoarea statului; ... g) pierderea mărfurilor datorită cazului fortuit sau forței majore; ... h) scăderea cantitativă a mărfurilor datorită unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere. ...
\n
(2)Stingerea datoriei vamale în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d)-h)
\n
Articolul 257Datoria vamală prevăzută la
\n
art. 239
\n
Capitolul V
\n
Rambursarea și remiterea drepturilor
\n
Articolul 258(1)
\n
Prin rambursare se înțelege restituirea totală sau parțială a drepturilor de import sau de export care au fost achitate.
\n
(2)Prin remitere se înțelege fie decizia de a nu percepe, integral sau parțial, cuantumul unei datorii vamale, fie decizia de a anula, integral sau parțial, înscrierea în evidența contabilă a unui drept de import sau de export care nu a fost achitat.
\n
Articolul 259(1)
\n
Drepturile de import sau de export sunt rambursate în măsura în care se stabilește că, în momentul în care au fost plătite, cuantumul acestor drepturi nu era datorat legal sau când cuantumul lor a fost înscris în evidența contabilă contrar dispozițiilor art. 243 alin. (2)
\n
(3)
\n
(2)Se procedează la remiterea drepturilor de import sau de export în măsura în care se stabilește că, în momentul în care au fost înscrise în evidența contabilă, cuantumul acestor drepturi nu era datorat legal sau că a fost înscris în evidența contabilă contrar dispozițiilor art. 243 alin. (2)
\n
(3)
\n
(3)Nu se acordă rambursarea sau remiterea drepturilor dacă faptele care au dus la achitarea ori la înscrierea în evidența contabilă a unei sume ce nu era legal datorată sunt rezultatul unei acțiuni deliberate din partea unei persoane interesate.
\n
(4)Drepturile de import sau de export sunt rambursate ori remise la depunerea unei cereri către biroul vamal în cauză într-o perioadă de 5 ani de la data la care cuantumul acestor drepturi a fost comunicat debitorului.
\n
(5)Termenul prevăzut la alin. (4)
\n
(6)Autoritatea vamală procedează la rambursare sau remitere din oficiu, când constată, în acest termen, existența uneia sau alteia dintre situațiile prevăzute la alin. (1)
\n
(2)
\n
Articolul 260
\n
Drepturile de import sau de export sunt rambursate când se invalidează o declarație vamală, iar drepturile au fost achitate. Rambursarea se acordă în urma unei cereri depuse de persoana în cauză în termenul prevăzut pentru depunerea cererii de invalidare a declarației vamale.
\n
Articolul 261(1)
\n
Drepturile de import sunt rambursate sau remise în măsura în care se stabilește că cuantumul acestora înscris în evidența contabilă este aferent mărfurilor plasate sub regimul vamal în cauză și refuzate de importator, deoarece la data acceptării declarației vamale erau defecte sau nu respectau condițiile contractului în baza căruia au fost importate. Sunt asimilate mărfurilor defecte mărfurile deteriorate înainte de acordarea liberului de vamă.
\n
(2)Rambursarea sau remiterea drepturilor de import se acordă cu condiția ca: a) mărfurile să nu fi fost folosite, cu excepția unei posibile utilizări inițiale necesare pentru a se verifica dacă sunt defecte sau nu respectă termenii contractuali; ... b) mărfurile să fie exportate de pe teritoriul vamal al României. La cererea persoanei în cauză, autoritatea vamală permite ca, în locul exportului, mărfurile să fie distruse sau plasate sub regimul de tranzit, antrepozitare vamală sau într-o zonă liberă ori antrepozit liber. În scopul de a primi una dintre aceste destinații vamale, mărfurile sunt considerate străine. ...
\n
(3)Drepturile de import nu pot fi rambursate sau remise în cazul mărfurilor care, înainte de a fi declarate la vamă, au fost importate temporar pentru a fi testate, decât dacă se stabilește că defectele mărfurilor sau nerespectarea prevederilor contractuale nu ar fi putut fi detectate în decursul acestor teste.
\n
(4)Drepturile de import sunt rambursate sau remise pentru motivele prevăzute la alin. (1)
\n
Articolul 262(1)
\n
Drepturile de import sau de export pot fi rambursate ori remise în alte situații decât cele menționate la art. 259-261 a) care urmează a fi stabilite în conformitate cu regulamentul vamal; ... b) ca urmare a unor împrejurări în care nu s-a constatat o înșelătorie sau o culpă evidentă a persoanei în cauză. Situațiile în care se poate aplica această dispoziție și procedura de urmat în acest scop sunt stabilite prin regulamentul vamal. Pentru rambursare sau remitere pot fi prevăzute condiții speciale. ...
\n
(2)Drepturile sunt rambursate sau remise pentru motivele prevăzute la alin. (1)
\n
Articolul 263
\n
Drepturile de import sau de export sunt rambursate ori remise în condițiile prevăzute în prezentul capitol numai când cuantumul de rambursat sau de remis depășește nivelul stabilit prin regulamentul vamal. Cu toate acestea, autoritatea vamală poate da curs unei alte cereri de rambursare sau remitere și cu privire la un cuantum mai mic.
\n
Articolul 264
\n
Când o decizie de a da curs unei cereri de rambursare a cuantumului drepturilor de import sau de export, precum și a dobânzilor pe credit și a majorărilor de întârziere încasate la efectuarea plății acestor drepturi nu este pusă în aplicare în termen de 3 luni de la adoptarea acesteia, după această perioadă autoritatea vamală plătește o dobândă egală cu dobânda pe credit.
\n
Articolul 265
\n
Când, din eroare, a fost remisă o datorie vamală sau a fost rambursat cuantumul drepturilor, datoria inițială devine din nou exigibilă. Orice dobândă plătită în temeiul prevederilor art. 264
\n
Titlul X
\n
Dreptul la acțiune
\n
Articolul 266(1)
\n
Orice persoană are dreptul de a formula acțiune împotriva deciziilor care o privesc direct, luate de autoritatea vamală cu privire la aplicarea reglementărilor vamale.
\n
(2)Are, de asemenea, dreptul de a formula acțiune persoana care a solicitat autorității vamale o decizie cu privire la aplicarea reglementărilor vamale și nu a primit un răspuns la cererea sa în termenul legal.
\n
Articolul 267Când acțiunea prevăzută la
\n
art. 266
\n
Articolul 268(1)
\n
Acțiunile care privesc alte decizii decât cele prevăzute la art. 267
\n
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1)
\n
(3)Autoritatea vamală poate suspenda, total sau parțial, executarea acestei decizii până la soluționarea plângerii prealabile, când are motive întemeiate să considere că decizia contestată nu respectă reglementările vamale sau că un prejudiciu irecuperabil poate fi produs persoanei interesate.
\n
Titlul XI
\n
Prohibiții și restricții
\n
Articolul 269(1)
\n
Sunt considerate prohibite toate mărfurile a căror introducere pe sau scoatere de pe teritoriul vamal al României este, potrivit legii, interzisă cu orice titlu.
\n
(2)Sunt considerate ca restricționate mărfurile a căror introducere pe sau scoatere de pe teritoriul vamal al României este supusă unor condiții sau îndeplinirii unor formalități speciale.
\n
(3)Când introducerea sau scoaterea nu este permisă decât cu prezentarea unei autorizații speciale, mărfurile sunt prohibite dacă nu sunt însoțite de un astfel de document sau dacă acesta nu este valabil.
\n
Titlul XII
\n
Sancțiuni
\n
Secţiunea 1
\n
Infracțiuni
\n
Articolul 270(1)
\n
Introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
\n
(2)Constituie, de asemenea, infracțiune de contrabandă și se pedepsește potrivit alin. (1) a) introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri; ... b) introducerea în sau scoaterea din țară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri; ... c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal. ----------- Alin. (2) al art. 270 a fost modificat de pct. 1 al art. IX din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 54 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 23 iunie 2010. ...
\n
(3)Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) ----------- Alin. (3) al art. 270 a fost introdus de pct. 2 al art. IX din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 54 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 23 iunie 2010.
\n
Articolul 271
\n
Introducerea în sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale explozibile, precursori de explozivi restricționați, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substanțe toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracțiunea de contrabandă calificată și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare. (la 01-04-2018, Articolul 271 din Sectiunea 1 , Titlul XII a fost modificat de Articolul 30, Capitolul VI din LEGEA nr. 49 din 27 februarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 02 martie 2018 )
\n
Articolul 272
\n
Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantități de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă constituie infracțiunea de folosire de acte nereale și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
\n
Articolul 273
\n
Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate constituie infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
\n
Articolul 274Faptele prevăzute la
\n
art. 270-273
\n
Articolul 275Tentativa la infracțiunile prevăzute la
\n
art. 270-274
\n
Articolul 276
\n
Abrogat. ---------- Art. 276 a fost abrogat de pct. 4 al art. 82, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
\n
Articolul 277
\n
Abrogat. ---------- Art. 277 a fost abrogat de pct. 4 al art. 82, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
\n
Articolul 278
\n
Abrogat. ---------- Art. 278 a fost abrogat de pct. 4 al art. 82, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
\n
Secţiunea a 2-a Contravenții
\n
Articolul 279
\n
Faptele care constituie contravenții la reglementările vamale, procedura de constatare și sancționare a acestora se stabilesc prin regulamentul vamal, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
\n
Articolul 280(1)
\n
Contravențiile vamale săvârșite în incintele vamale și în locurile unde se desfășoară operațiuni sub supraveghere vamală se constată și se sancționează de persoanele împuternicite de către autoritatea vamală.
\n
(2)În cazul în care contravențiile vamale sunt constatate de organele de poliție sau de alte organe cu atribuții de control, în alte locuri decât cele prevăzute la alin. (1)
\n
(3)După verificarea încadrării faptei în reglementările vamale, autoritatea vamală aplică amenda și dispune, după caz, reținerea bunurilor, în vederea confiscării.
\n
(4)Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.
\n
Articolul 281(1)
\n
Dispozițiile art. 279 280
\n
(2)Organele competente vor crea o bază de date comună pentru implementarea contravențiilor la regimul vamal, în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, în termen de 30 de zile de la încheierea protocolului dintre acestea. ----------- Alin. (2) al art. 281 a fost introdus de pct. 3 al art. IX din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 54 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 23 iunie 2010.
\n
Titlul XIII
\n
Dispoziții tranzitorii și finale
\n
Articolul 282
\n
Dispozițiile specifice aplicabile călătorilor și altor persoane fizice se stabilesc prin regulamentul vamal.
\n
Articolul 283
\n
Termenele prevăzute în prezentul cod și în alte reglementări vamale se calculează potrivit normelor prevăzute în Codul de procedură civilă.
\n
Articolul 284
\n
Operațiunile vamale inițiate sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare intrării în vigoare a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementări.
\n
Articolul 285
\n
Agenția Națională de Administrare Fiscală este desemnată ca autoritate competentă să aplice pentru România, la data aderării la Uniunea Europeană, prevederile Convenției privind utilizarea tehnologiei informațiilor de către serviciile vamale, încheiată la 26 iulie 1995, în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană - JO C 316, 27 noiembrie 1995, p. 34 - și ale Convenției cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale, încheiată la 18 decembrie 1997, în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană - JO C 24, 23 ianuarie 1998, p. 2. ----------- Art. 285 a fost modificat de lit. a) a alin. (1) al art. 17 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 29 iunie 2013, prin înlocuirea unei denumiri.
\n
Articolul 286
\n
Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, va aproba prin hotărâre regulamentul de aplicare a Codului vamal, care intră în vigoare la aceeași dată cu prezentul cod.
\n
Articolul 287
\n
Dispozițiile cuprinse în prezentul cod și în alte reglementări vamale privind plata, garantarea, înscrierea în evidențele contabile, stingerea datoriei vamale și remiterea drepturilor de import, cu excepția art. 163 247
\n
Articolul 288(1)
\n
Prezentul cod intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
\n
(2)Pe aceeași dată se abrogă: Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, cu modificările și completările ulterioare; art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 31 august 1993, aprobată cu modificări prin Legea nr. 102/1994, cu modificările și completările ulterioare.
\n
(3)Declararea electronică și sistemele automatizate pentru punerea în aplicare a gestiunii de risc și schimbul electronic de date între birourile vamale de intrare, import, export și ieșire, prevăzute la art. 40
\n
(4)Dispozițiile cuprinse la art. 245 alin. (2)
\n
(3)art. 247 art. 252 art. 255 alin. (2)
\n
(3)* Prezenta lege asigură aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, cu modificările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. 302/1992.
\n
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, DANIELA POPA PREȘEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU București, 10 aprilie 2006.
\n
Nr. 86. ------------