experienţelor cu caracter de testare şi încercare a noilor tipuri de îngrăşăminte 1. Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, baza experimentală: laboratorul de agrochimie şi casa de vegetaţie 2. Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, Baza Experimentală Fundulea (încercări la grâu, porumb, floarea-soarelui şi soia) 3. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru cartof şi sfeclă de zahăr, Baza Experimentală Braşov (încercări la cartof) 4. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură, Baza Experimentală Vidra (încercări în câmp şi în seră la legume) 5. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Baza Experimentală Mărăcineni (încercări la pomi) 6. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, Baza Experimentală Valea Călugărească (încercări la viţa de vie) 7. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, Baza Experimentală Dăbuleni (încercări la grâu, porumb şi viţă de vie) 8. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului, Baza Experimentală Perieni (încercări la grâu şi porumb) 9. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, Baza Experimentală Măgurele (încercări la pajişti naturale) 10. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Brăila, bazele experimentale din terasă şi Insula Mare a Brăilei (încercări la porumb, cartof, floarea-soarelui şi soia) 11. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Piteşti (încercări la grâu şi porumb) 12. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian (încercări la grâu, porumb, floarea-soarelui şi soia) 13. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei (încercări la grâu şi porumb) 14. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Oradea (încercări la grâu şi porumb) 15. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal, Drăgăneşti-Vlaşca (încercări la grâu, porumb, floarea-soarelui şi soia) 16. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă pentru Legumicultură Işalniţa (încercări la principalele specii de legume) 17. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Horticultură Târgu Jiu (încercări la grâu, cartof, viţă de vie, măr şi prun) 18. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Caransebeş (încercări la măr şi prun) 19. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Drăgăşani 20. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (încercări la grâu, porumb, legume şi pomi fructiferi) 21. Institutul de Cercetări pentru Biologie Iaşi (încercări la diferite culturi)
\nAnexa 7.2 SCHEMA UNITARĂ de experimentare în reţeaua de testare a îngrăşămintelor În funcţie de tipul de îngrăşământ ce urmează să fie testat, I.C.P.A. stabileşte cu solicitantul testării câmpurile experimentale în care se va efectua testarea, pentru a asigura atât cerinţele de autorizare, cât şi o zonare minimă.
\nSchema unitară de experimentare Testarea se face cu 2 sau 3 martori: ● nefertilizat [M(1)] ● fertilizat cu azotat de amoniu sau uree şi superfosfat [M(2)] ● fertilizat cu azotat de amoniu, respectiv uree, superfosfat şi sare potasică [M(3)].
\nÎn cazul testării unor îngrăşăminte complexe, precum şi pentru fertilizarea de bază, la testarea îngrăşămintelor foliare se pot utiliza ca martori şi îngrăşămintele complexe omologate: K 27:13,5:0, K 16:48:0, respectiv K 22:11:11 şi K 16:16:16.
\nNorma de fertilizare şi hibridul sau soiul vor fi cele considerate optime (raionate) în zona de cultură respectivă.
\nÎngrăşămintele solide se vor aplica o dată cu lucrările de pregătire a solului pentru semănat (plantat).
\nÎngrăşămintele lichide se vor aplica în proporţie de două treimi o dată cu pregătirea solului pentru semănat (plantat) şi în proporţie de o treime în timpul vegetaţiei, în faza de creştere intensivă a plantelor.
\nAplicarea îngrăşămintelor tip LSA în timpul vegetaţiei la culturile prăşitoare este indicată o dată cu praşila I sau a II-a, prin distribuire între rânduri fără contactarea directă a plantelor (se recomandă aplicarea cu instalaţia de distribuire prin furtun la baza brazdelor, montată pe cultivator).
\nLa pomi, viţă de vie şi pajişti, aplicarea îngrăşămintelor solide şi lichide se va face astfel încât să se asigure valorificarea cât mai bună a substanţei active din îngrăşămintele testate în anul aplicării.
\nÎngrăşămintele complexe foliare se vor aplica în variante fertilizate cu îngrăşăminte solide (la nivelul martorului fertilizat) prin stropire pe plante, în cantităţile, concentraţiile şi fazele indicate în prospectele specifice de utilizare.
\nLa culturile de câmp: porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui etc. se vor aplica 2-3 stropiri cu cantităţi de circa 500 l soluţie/ha, în care concentraţiile de îngrăşăminte vor fi de 0,5-1%.
\nLa viţă de vie şi pomi fructiferi: 4-5 stropiri, folosindu-se la fiecare stropire 10 l produs/ha, în concentraţie de aplicare 1% (1.000 l soluţie/ha), stropiri posibil de asociat cu aplicarea diferitelor pesticide de combatere a bolilor şi dăunătorilor (faţă de care prezintă compatibilitate).
\nPrima aplicare a tratamentului se execută cu 2-3 zile înainte sau după înflorire, iar următoarele, la 15-18 zile, o dată cu tratamentele fitosanitare.
\nLa pajişti se execută un tratament printr-o stropire cu 8-10 l soluţie/ha pentru fiecare coasă, în concentraţie de 1% în fazele de dezvoltare vegetativă a frunzelor.
\nÎn variantele martor se va executa o stropire cu o cantitate echivalentă de apă. Alături de aceasta, în experienţele cu îngrăşăminte foliare se recomandă introducerea unei variante martor suplimentare, un îngrăşământ foliar omologat (Folifag, CF-231, CF-411 etc.) aplicat în aceleaşi concentraţii ca şi îngrăşămintele complexe foliare care se propun spre testare.
\nÎn vederea interpretării corecte a rezultatelor experimentale asupra îngrăşămintelor testate, în raportul (darea de seamă) la contract se vor preciza tipul de sol pe care s-a efectuat experienţa şi principalii indici agrochimici: pH, conţinut de humus, azot total, fosfor total şi mobil, potasiu mobil, pe adâncimea de 0-20 cm sau de 0-30 cm.
\nDe asemenea, se vor menţiona: norma de fertilizare, soiul sau hibridul, datele climatice cu privire la precipitaţii şi temperaturi, comparative cu media multianuală, precum şi o scurtă caracterizare a condiţiilor climatice în raport cu cerinţele culturii la care se efectuează testarea.
\nAnexa 8 ------- la regulament ------------- TARIFE care se percep pentru testarea şi autorizarea îngrăşămintelor 1. Tarifele care se percep şi se încasează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru autorizarea îngrăşămintelor sunt: ---------- Partea introductivă a pct. 1 din anexa 8 la regulament a fost modificată de art. II din ORDINUL nr. 349 din 3 mai 2007/ORDINUL nr. 1.291 din 17 august 2007, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 27 septembrie 2007, prin înlocuirea sintagmei \"Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului\" cu sintagma \"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale\".
\nTarifele care se achită de firmele româneşti sau străine Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se depun în contul acestuia. ---------- Paragraful al doilea al pct. 1 din anexa 8 la regulament a fost modificat de art. II din ORDINUL nr. 349 din 3 mai 2007/ORDINUL nr. 1.291 din 17 august 2007, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 27 septembrie 2007, prin înlocuirea sintagmei \"Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului\" cu sintagma \"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale\".
\nTarifele pentru testare sunt:
\n