Formatul poate fi simplu sau mai complex, pentru a putea include şi caracteristicile impactului: amploarea şi însemnătatea, durata (permanent/temporar), întinderea (zona afectată şi receptorii), natura (direct/indirect, advers/benefic), reversibilitatea (reversibil/ireversibil), sensibilitatea receptorilor, probabilitatea de apariţie, limitele de încredere ale prognozei, măsurile de prevenire/reducere/ compensare, monitorizarea, domeniul de cuprindere al masurilor respective şi al monitorizării, impactul rezidual.
\nCaseta 8. Exemple de interacţiuni potenţiale *Font 9* ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Subiect Interacţiune cu Interacţiuni / relaţii │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Aer Fiinţe umane Calitatea aerului este importantă atât la nivelul │ │ comunităţii locale cât şi la scara naţională/ globală. │ │ În contextul proiectului propus, principalele aspecte │ │ sunt legate de pulberile (rezultate atât în faza de │ │ construcţie cât şi în cea de operare) şi emisiile de │ │ poluanţi gazoşi şi impactul acestora asupra │ │ comunităţilor şi rezidenţilor din zona adiacentă. │ │ │ │Flora şi Fauna Emisiile de pulberi pot afecta flora şi fauna. │ │Ape Emisiile de pulberi pot afecta calitatea apelor de │ │ suprafaţă din zona de influenţă a proiectului. │ │ │ │Bunuri materiale Deprecierea calităţii aerului cauzată de emisiile de │ │ pulberi poate afecta exploataţiile agricole din │ │ vecinătatea proiectului mai ales în etapa de │ │ construcţie. │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Zgomot Fiinţe umane Receptorii sensibili localizaţi aproape de proiect pot │ │ fi afectaţi de creşterea intensităţii şi duratei │ │ zgomotului. │ │ Fauna Zgomotul poate afecta animalele din zonă. │ │ Bunuri materiale Bovinele (ca şi alte animale) sunt cunoscute ca │ │ sensibile la episoadele bruşte │ │ de zgomot ce pot apare în timpul construcţiei. │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Peisaj Aer Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin │ │ construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora│ │ cu vegetaţie; la rândul său vegetaţia va contribui la │ │ reducerea impactului asupra calităţii aerului prin │ │ absorbţia de CO(2) şi eliberarea de oxigen. │ │ Zgomot Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin │ │ construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora│ │ cu vegetaţie; la rândul lor, acestea vor contribui la │ │ reducerea impactului generat de zgomot. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... ... ...
\n5.
\nPLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU 5.1.
\nSCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM) Atunci când este pregătit în contextul EIM, un PMM este un document conceput să demonstreze că se vor folosi metode sigure de lucru, în raport cu mediul, în fazele de construcţie, operare şi post-operare a proiectului.
\nChiar şi dacă directiva EIM nu cere în mod explicit pregătirea unui astfel de document, un Plan de Management al Mediului se numără la nivel internaţional printre cele mai bune practici EIM*1).
\nNotă ... *1) Procedurile operaţionale ale Băncii Mondiale indică necesitatea unui astfel de plan care trebuie să însoţească raportul de evaluare a mediului. Potrivit OP 4.01: \"Un Plan de Management al Mediului se constituie dintr-un set de măsuri de prevenire/reducere/compensare, monitorizare cât şi instituţionale, ce se iau în fazele de implementare şi operare a unui proiect, pentru eliminarea efectelor nedorite asupra mediului sau impactul social, limitarea acestor efecte sau reducerea lor la niveluri acceptabile. Planul include, de asemenea, acţiunile ce se iau pentru implementarea acestor măsuri. Mai precis, un Plan de Management al Mediului are următoarele componente: prevenirea/reducerea/ compensarea efectelor, monitorizarea, capacitatea de dezvoltare şi training, program de implementare şi estimări de cost, integrarea Planului de Management a Mediului în cadrul proiectului.
\nPlanul de Management al Mediului trebuie să indice ce măsuri de prevenire/reducere/compensare au fost luate ca răspuns la potenţialele influenţe negative, pentru a obţine un nivel admisibil de impact asupra mediului, plan care este necesar pentru asigurarea acelor reacţii în mod efectiv şi prompt - responsabilităţile şi planificarea aplicării acestor măsuri - cât şi care sunt mijloacele angajate, cum ar fi efortul material şi financiar, în asigurarea tuturor condiţiilor necesare implementării angajamentelor luate în EIM.
\nPlanul de Management al Mediului trebuie să fie integrat în planificarea, conceperea, stabilirea bugetului şi implementarea proiectului în general, pentru a asigura finanţarea şi supervizarea corespunzătoare tuturor componentelor proiectului.
\nDirectiva EIA nu prevede în mod explicit elaborarea unui PMM. Cu toate acestea, elaborarea şi includerea unui astfel de plan este recunoscută ca bună practică internaţională şi solicitată în mod special pentru proiectele cofinanţate din surse externe.
\n5.1.1.
\nObiectivele globale ale unui PMM Printre obiectivele unui PMM trebuie să se includă: – Asigurarea conformării cu prevederile şi ghidurile formulate de autorităţile de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, naţional şi/sau internaţional. ... – Asigurarea alocării unor resurse suficiente de la proiectul bugetului pentru ca scara activităţilor prevăzute de PMM să corespundă însemnătăţii efectelor proiectului. ... – Verificarea performanţelor de mediu prin informaţii privind impactul pe măsura producerii acestuia. ... – Răspuns la modificările aduse în implementarea proiectului care nu au fost analizate în EIM. ... – Răspuns la evenimente neprevăzute. ... – Asigurare de feedback pentru o îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu. ... ...
\n5.1.2.
\nDomeniul generic al PMM În vederea atingerii obiectivelor de mai sus, în domeniul generic al unui PMM trebuie să fie incluse următoarele: – definiţia obiectivelor de management de mediului de realizat pe parcursul ciclului de viaţă al unui proiect (fazele de pregătire a şantierului, construcţie, operare şi închidere/dezafectare) pentru a creşte beneficiile şi a reduce la minim impactul negativ asupra mediului; ... – descrierea detaliată a acţiunilor necesare pentru atingerea acestor obiective, inclusiv modul în care vor fi atinse, responsabilii pe tipuri de acţiuni, termene, cu ce resurse şi cum vor fi monitorizate/verificare, ca şi ţintele sau indicatorii de performanţă. Trebuie, de asemenea, prevăzute mecanismele prin care se va răspunde la modificările în implementarea proiectului, situaţiile de urgenţă sau evenimentele neprevăzute, ca şi procesele de aprobare corespunzătoare; ... – clarificarea structurilor instituţionale, a rolurilor, proceselor de comunicare şi de raportare necesare ca parte a implementării unui PMM; ... – descrierea legăturii dintre PMM şi cerinţele legislative corespunzătoare; ... – descrierea obligaţiilor referitoare la păstrarea înregistrărilor, raportare, revizuire, audit şi actualizare a PMM. ... ... ...
\n5.2.
\nCONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU Nu există un format standard pentru Planul de Management de Mediu (PMM). Formatul trebuie să fie adaptat circumstanţelor în care este elaborat PMM şi cerinţelor la care trebuie să răspundă. Nivelul de detaliere al PMM poate varia de la câteva pagini în cazul unui proiect cu riscuri de mediu scăzute până la un document substanţial în cazul unui proiect complex şi de amploare, cu riscuri potenţiale de mediu ridicate.
\nUrmătoarele secţiuni conţin o prezentare generală a informaţiilor care trebuie incluse într-un PMM.
\n1.
\nPrezentare generală a activităţii propuse şi a contextului local Trebuie prezentat un scurt rezumat al: – activităţilor de construcţie şi exploatare propuse pentru proiect; ... – mediului biofizic, economic şi social afectat; ... – managementului mediului la nivel local, contextului juridic şi de planificare relevant pentru PMM. ... ...
\n2.
\nRezumatul efectelor asociate activităţii propuse Se prezintă un rezumat al efectelor negative şi pozitive anticipate a fi asociate proiectului propus, în special cele de însemnătate medie şi ridicată şi pentru care au fost propuse măsuri de prevenire/reducere/compensare. ...
\n3.
\nPoliticile şi angajamentele de mediu ale titularul proiectului Se prezintă un rezumat al politicilor şi angajamentelor asumate de titularul proiectului referitoare la sănătate, siguranţă şi mediu. ...
\n4.
\nOrganizare instituţională: roluri şi responsabilităţi Se defineşte cu claritate cine este responsabil pentru acţiunile de management incluse în PMM şi se clarifică raporturile de coordonare între actorii implicaţi în implementare. ...
\n5.
\nCerinţe legale Se identifică legislaţia, standardele, ghidurile şi autorizaţiile aplicabile proiectului, legate de activităţi de management prevăzute în PMM. ...
\n6.
\nProgram de implementare Se prezintă obiectivele de atins prin intermediul PMM şi acţiunile de management care trebuie implementate pentru a diminua efectele negative şi a creşte beneficiile proiectului. Trebuie specificate clar responsabilităţile, monitorizarea, criteriile/ţintele şi orizontul de timp asociate.
\nImplementarea programului reprezintă partea cea mai consistentă a PMM şi trebuie să includă o descriere a următoarelor elemente: a) Obiective ... b) Acţiuni de management ... c) Responsabilităţi pentru acţiunile identificate ... d) Monitorizare ... e) Specificaţii referitoare la performanţă (criterii şi ţinte) ... f) Calendar de implementare. ... a) PMM trebuie să stabilească obiective generale care trebuie atinse prin managementul activităţilor proiectului şi al surselor de risc. Aceste obiective se bazează pe gestionarea efectelor de mediu identificate, printre altele, prin intermediul procesului de EIM şi precizează rezultatele dorite, de la reducerea la minim a efectelor negative la creşterea celor pozitive. ... b) Acţiunile de management sunt acţiuni fezabile, practice şi eficace din punct de vedere al costurilor care trebuie implementate pentru atingerea obiectivelor descrise mai sus. Aceste acţiuni se bazează pe acţiunile de reducere şi stimulare identificate în cadrul EIM şi pe informaţii suplimentare care pot deveni disponibile după finalizarea EIM. PMM trebuie să prevadă un program de implementare a acţiunilor de management, inclusiv: cine, când şi cum, ca şi ce resurse trebuie alocate. Creşterea efectelor pozitive ale unui proiect este un element trecut adeseori cu vederea şi ca atare este important ca PMM să conţină acţiuni clare în această privinţă, bazate de exemplu pe recomandările EIM.
\nCa parte a procesului de implementare a acţiunilor de management, Contractorul şi/sau Sub-contractorul trebuie să pregătească declaraţii privind metodele. Acestea trebuie să precizeze felul cum vor fi gestionate efectele potenţiale de mediu în acord cu cerinţele PMM şi, acolo unde este cazul, cu bunele practici de mediu, ca şi felul cum vor asigura în mod practic atingerea obiectivelor PMM.
\nCaseta 9. Cerinţe pentru a stabili dacă acţiunile de management sunt clar definite ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Acţiunile de management definite adecvat trebuie să satisfacă următoarele │ │cerinţe principale: │ │ │ │● Să fie în scris: Acţiunile de management trebuie stipulate în scris, │ │ aceasta forţând semnatarii să gândească atent fiecare acţiune. │ │● Să indice data: O acţiune de management trebuie să indice un termen │ │ specific până la care trebuie implementată acţiunea. │ │● Să fie specifică riscului sau impactului: Fiecare acţiune de management │ │ trebuie să fie legată de un impact specific (pozitiv sau negativ) sau de un│ │ risc pentru mediu şi să fie formulată în termeni specifici şi nu în general│ │● Să fie specifică în timp şi spaţiu: Trebuie să se indice condiţiile în care│ │ se aplică acţiunea de management (în mod continuu sau numai în caz de │ │ contingenţă). Momentul (ca de exemplu anotimpul sau ora din zi) şi locul │ │ aplicării acţiunii de management. │ │● Să fie măsurabilă: Acţiunile de management trebuie definite cantitativ, │ │ dacă este posibil. Trebuie deci stabilit un standard faţă de care să poată │ │ fi determinată performanţa. Obiectivele şi ţintele acţiunii de management │ │ trebuie formulate în mod clar. │ │● Să fie realizabile: Acţiunile de management trebuie să fie realiste, │ │ fezabile şi deci realizabile; │ │● Să fie rezonabile: O acţiune de management trebuie să poată fi uşor de │ │ implementat în termenul şi cu constrângerile bugetare ale proiectului. │ │● Să aibă loc la timp: Trebuie puse în practică măsuri care să coincidă │ │ temporar cu activităţile specifice ale proiectului. │ │● Să poată fi înţelese: Acţiunile de management trebuie descrise simplu, │ │ folosind un limbaj clar, netehnic, ori de câte ori este posibil. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... c) Responsabilităţile trebuie să fie clar identificate pentru diversele părţi implicate în implementarea acţiunilor de management şi în monitorizare. ... d) Se vor prezenta programe de monitorizare pentru a se putea determina eficacitatea acţiunilor de management şi pentru a înţelege impactul rezidual efectiv al activităţilor de construcţii /exploatare asupra mediului. Aceste programe de monitorizare (ex. monitorizarea apelor uzate - influent şi efluent SPAU, receptor natural, deşeuri din procesul de epurare a apelor uzate etc.) pot fi definitivate prin consultare între specialişti, propunătorul proiectului şi factorii interesaţi relevanţi, în funcţie de complexitatea monitorizării necesare. Dacă sunt necesare programe de monitorizare, acestea trebuie concepute în mod pragmatic şi implementabil. Pe cât posibil, se vor alege acei parametri de măsurare care să ofere rezultate imediate pentru ca acţiunile de management adecvate să poată fi adoptate cât mai curând posibil, în cazul depăşirii valorilor de referinţă sau valorilor limită de performanţă acceptate.
\nProgramul de monitorizare poate conţine trei aspecte principale:
\nMăsurarea valorilor iniţiale: Aceasta trebuie să se facă înainte de începerea proiectului sau a activităţii, pentru a determina nivelul şi starea parametrilor de mediu înainte de apariţia efectelor asociate proiectului sau activităţii.
\nMonitorizarea impactului (sau a performanţei): Această monitorizare trebuie să fie continuă pe toată durata ciclului de existenţă a proiectului şi trebuie implementată pentru a se asigura menţinerea impactului asupra mediului la nivelul prognozat şi realizarea ţintelor de performanţă specificate.
\nMonitorizarea conformării: Această monitorizare trebuie implementată pentru a stabili dacă măsurile de prevenire/ reducere/ compensare prevăzute au efectul preconizat şi urmărit. Această monitorizare se face periodic, termenele variind de la un proiect la altul. Ea trebuie utilizată pentru a verifica dacă nivelul parametrilor specifici de mediu respectă legile, reglementările, standardele sau ghidurile aplicabile, după caz. Programul trebuie să prevadă măsuri de remediere ce pot fi implementate efectiv în cazul neconformării - respectiv atunci când măsurile de prevenire/ reducere/ compensare nu sunt adecvate sau când impactul a fost subestimat în EIM.
\nAcţiunile de management şi monitorizarea trebuie să ţină cont de următoarele trei scenarii:
\nExploatare normală Situaţii anormale (ex. oprirea planificată a echipamentelor) Situaţii de urgenţă (ex. avarii, evenimente de poluare a apelor colectate de reţeaua de canalizare). ... e) Specificaţiile privind performanţa (ex. criterii sau ţinte) trebuie stabilite pentru fiecare acţiune de management sau activitate de monitorizare, pentru a evalua dacă acţiunile au avut eficacitate. Specificaţiile legate de performanţă pot fi stabilite pe baza nivelului la care trebuie să rămână o anumită condiţie de mediu (ex. habitat pe o porţiune a amplasamentului ce nu trebuie perturbat), sau pe nivelul la care trebuie readusă starea mediului (ex. refacerea habitatului), sau pe limitele stabilite prin lege sau de comun acord (ex. standarde privind nivelul de zgomot), sau nivelul beneficiilor socio-economice ce trebuie realizate pin proiect (ex. utilizarea forţei de muncă şi a întreprinderilor locale). Atunci când este posibil, specificaţiile privind performanţa trebuie să fie cantitative. Aceste specificaţii pot fi revizuite pe timpul implementării PMM, în spiritul promovării îmbunătăţirilor continue.
\nSe va elabora un calendar în care să se indice ordinea şi termenele (inclusiv frecvenţa şi durata) de realizare a acţiunilor de management şi a activităţilor de monitorizare prevăzute în PMM. Dacă se elaborează rapoarte de monitorizare, se vor indica termenele de prezentare a acestor rapoarte. Calendarul se întocmeşte de către propunătorul proiectului, pentru a se asigura crearea legăturilor necesare între programul de implementare al PMM şi termenele generale de realizare a proiectului. ... f) Devizele de cost şi resurse financiare Se vor prezenta devizele de cost şi cheltuieli recurente în implementarea PMM, cu prevederi privind: acţiunile de reducere şi de întărire; cerinţe privind instruirea şi conştientizarea; monitorizarea, auditarea şi acţiunile de corectare.
\nCaseta 10. Elemente specifice unui Plan de Management al Mediului pentru depozite de deşeuri (doar cu scop ilustrativ) ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Toate depozitele de deşeuri trebuie să facă obiectul unui PMM detaliat. │ │ Operatorii depozitelor care nu beneficiază de un astfel de document trebuie │ │ să îşi facă o prioritate din elaborarea acestuia. PMM nu este necesar doar │ │ pentru un management competent al amplasamentului ci şi ca referinţă │ │ principală la solicitarea de autorizaţii. │ │ │ │ PMM poate fi împărţit în mai multe secţiuni cu conţinut specific. Conţinutul │ │ primar al unui astfel de plan pentru depozite de deşeuri trebui să includă │ │ cel puţin următoarele: │ │ │ │ Detalii despre Operator │ │ Numele şi adresa Operatorului şi a amplasamentului. Trebuie să fie incluse │ │ datele de contact ale persoanei desemnată ca administrator responsabil cu │ │ operaţiunile din cadrul amplasamentului cât şi administratorul locaţiei şi │ │ inginerul responsabil. Trebuie, de asemenea, să fie incluse şi numerele de │ │ telefon corespunzătoare. │ │ │ │ Descrierea amplasamentului │ │ Trebuie inclusă o descriere a amplasamentului care să conţină următoarele: │ │ │ │ ● limite şi topografie; │ │ ● caracteristicile geologice şi hidrologice ale locaţiei amplasamentului; │ │ ● caracteristicile meteorologice ale zonei. │ │ │ │ Tipuri de deşeuri acceptate │ │ Trebuie făcută o descriere amănunţită a procedurilor de acceptare şi a │ │ tipurilor de deşeuri ce pot fi acceptate pe amplasament. Aceasta trebuie să │ │ menţioneze clar dacă sunt acceptate deşeuri casnice, comerciale sau │ │ industriale. Deşeurile periculoase stabilizate sau orice alt tip special de │ │ deşeuri trebuie să fie înregistrate separat, împreună cu indicarea clară, │ │ acolo unde e cazul, a concentraţiilor maxime admise pentru anumite substanţe.│ │ Trebuie avute în vedere, de asemenea, procedurile ce se aplică la acceptarea │ │ deşeurilor speciale, cum ar fi anvelope, butoaie, nămol, azbest ş.a.m.d. │ │ │ │ Calitatea deşeurilor acceptate │ │ Trebuie prezentate detalii referitoare la calitatea deşeurilor depozitate │ │ anual în amplasament. Acestea trebuie grupate în categorii principale de │ │ deşeuri (exemple pot fi deşeuri menajere, comerciale sau industriale, │ │ menţionate după tip, sursă etc.) │ │ │ │ Capacitatea amplasamentului │ │ Trebuie prezentată o estimare a capacităţii iniţiale şi a celei disponibile a│ │ amplasamentului. Aceasta din urmă valoare trebuie dedusă din estimarea anuală│
\n│ │ │ Detalii tehnice de execuţie │ │ Trebuie incluse toate detaliile semnificative privind lucrările tehnice │ │ executate la construirea unui depozit. Acolo unde este cazul, acestea trebuie│ │ să se refere la: │ │ │ │ ● amenajarea amplasamentului şi racordarea la utilităţi; │ │ ● detalii privind izolaţiile; │ │ ● drenarea, colectarea şi tratarea levigatului; │ │ ● metodele de minimizare a cantităţii gazelor de depozit (de exemplu, │ │ colectoare pasive, extragerea activă), colectare şi ardere; │ │ ● punctele de monitorizare a gazelor de depozit, levigat, ape de suprafaţă, │ │ ape subterane etc.; │ │ ● garduri, porţi şi alte elemente de securizare a perimetrului │ │ amplasamentului; │ │ ● drumuri de acces principale şi secundare; │ │ ● birouri, depozite de combustibili etc.; │ │ ● amenajarea teritoriului şi împăduriri; │ │ ● infrastructura de curăţare a roţilor vehiculelor, poduri basculate de acces│ │ etc.; │ │ ● măsuri de control a apelor de suprafaţă, şanţuri, rigole, ape pentru │ │ spălarea roţilor vehiculelor, etc. │ │ │ │ Aspecte operaţionale │ │ ● Acestea trebuie să includă: │ │ ● descrierea operaţiunilor; │ │ ● planificarea procesului de depunere a deşeurilor pe depozit şi de umplere a│ │ ● acestuia; măsurile de control a apei uzate, a levigatului şi a gazelor de │ │ depozit; │ │ ● măsuri de control a problemelor de mediu; │ │ ● orarul de funcţionare a amplasamentului; │ │ ● controlul accesului şi procedurile de acceptare a │ │ ● deşeurilor; echipamentele ce urmează a fi utilizate; │ │ ● proceduri de depozitare a deşeurilor; cerinţe │ │ ● referitoare la acoperirea depozitului; │ │ ● personalul din amplasament, incluzând pregătirea profesională, obligaţii şi│ │ ● responsabilităţi; procedurile de monitorizare şi întreţinere; │ │ ● reguli de operare şi de asigurare a siguranţei (incluzând declaraţia de │ │ siguranţă) cât şi procedurile aplicabile în situaţii de urgenţă; │ │ ● metode şi proceduri de reducere a fenomenului de împrăştiere a │ │ ● gunoaielor; prevenire/reducere/compensare a zgomotului şi a prafului; │ │ ● proceduri de spălare a roţilor autovehiculelor; │ │ ● măsuri de eliminare a paraziţilor şi a altor dăunători; │ │ ● evaluarea tasării în zonele de depozitare; │ │ ● evaluarea densităţii depozitelor de deşeuri compactate. │ │ │ │ Stadiul de operare a depozitului │ │ │ │ În anumite cazuri informaţiile despre zone mai vechi sau deja umplute ale │ │ depozitului pot fi dificil de obţinut de către operator. Cu toate acestea │ │ trebuie date cât mai multe detalii cu putinţă, fie şi cu caracter estimativ. │
\n│ Este foarte important să se realizeze un studiu topografic amănunţit pentru │ │ fiecare depozit. Aceasta trebuie să se bazeze pe puncte de cotă fixe │ │ localizate în arealul amplasamentului ce nu riscă să fie afectate. Acestea │ │ vor servi ca referinţă pentru evaluările ulterioare astfel ca acestea să fie │ │ comparabile iar planurile rezultate să poată fi folosite prin suprapunere. │ │ │ │ Studiul asupra depozitului şi calcularea spaţiilor goale trebuie făcute │ │ anual, astfel ca rata de umplere a acestora să poate fi estimată. Studiul │ │ actualizat poate fi folosit ca bază pentru alte planuri şi pentru extinderile│ │ amplasamentului. Evaluarea trebuie să includă zonele umplute pentru ca │ │ efectul tasării să poată fi estimat. Toate camerele de pompare a levigatului │ │ şi alte puncte de monitorizare a levigatului şi a gazelor de depozit trebuie │ │ evaluate şi înregistrate cu acurateţe. Cotele de referinţă pentru toate │ │ punctele de monitorizare a nivelului levigatului trebuie evaluate cu │ │ acurateţe astfel ca nivelul levigatului să poate fi estimat raportat la │ │ punctele de monitorizare de referinţă de la periferia depozitului. Acurateţea│ │ acestor cote de referinţă trebuie verificată în timpul evaluării anuale │ │ pentru a asigura luarea în calcul a unor factori cum ar fi tasarea sau │ │ alunecările laterale din interiorul depozitării. │ │ │ │ Închiderea şi conservarea amplasamentului │ │ │ │ Procedurile de închidere şi conservare a amplasamentului trebuie să includă: │ │ │ │ ● capacitatea finală şi durata de viaţă operaţională; │ │ ● perimetrul final şi topografia locaţiei; │ │ ● planul de închidere; │ │ ● fazele de închidere şi reabilitare a zonelor închise; │ │ ● monitorizarea conservării închiderii şi alte măsuri de control; │ │ ● programul de întreţinere din faza de conservare. │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... ... ... ...
\n6.
\nREZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 6.1.
\nPRINCIPIU Anexa IV a Directivei EIM, care stabileşte informaţiile ce trebuie furnizate autorităţilor competente de către titularul proiectului, menţionează la punctul 6 \"Un rezumat fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate în capitolele anterioare\", cu alte cuvinte al informaţiilor conţinute în Raportul IM.
\nUn rezumat fără caracter tehnic (RFCT) este necesar printre altele pentru a facilita implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu. Unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului de EIM este acela de a se asigura că publicul este conştient de implicaţiile asupra mediului ale oricăror decizii privind realizarea unui nou proiect. ...
\n6.2.
\nSTRUCTURA ŞI CONŢINUT Structura RFCT este similară Raportului IM, dar mai condensată. Cu alte cuvinte, sunt descrise proiectul, mediul existent, efectele (atât negative, cât şi pozitive) şi măsurile de prevenire/reducere/compensare a impactului. Trebuie să includă şi planul amplasamentului (punând în evidenţă şi contextul), împreună cu o reprezentare grafică uşor de interpretat a proiectului propus, cum ar fi un desen în perspectivă.
\nTrebuie de asemenea să conţină o prezentare generală a modalităţii de abordare a EIM şi câteva explicaţii succinte privind procesul de aprobare a proiectului şi de rolul EIM în acest proces. Se recomandă includerea în RFCT a datelor privind parcurgerea etapelor procedurii de EIM pentru componentele proiectului realizate până în acel moment şi pentru cele ulterioare (Decizia etapei de încadrare, Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul IM, anunţuri publice, consultarea publicului). ...
\n6.3.
\nSCOP ŞI LIMBAJ După cum s-a menţionat mai sus, scopul principal al RFCT este comunicarea către public a concluziilor Raportului IM.
\nAstfel, limbajul folosit trebuie să fie unul uşor de înţeles, fără termeni tehnici. De aceea copierea ca atare a unor paragrafe întregi din Raportul IM în RFCT nu este recomandată. Este necesară reformularea informaţiilor astfel încât să fie accesibile publicului larg.
\nNu trebuie să ne preocupe lungimea rezumatului netehnic. Există exemple de rezumate scurte şi inteligent elaborate (23 de pagini inclusiv 6 de fotografii şi diagrame pentru un Raport IM de 280 de pagini) în contrapondere cu un rezumat lung şi greu de urmărit (circa 100 de pagini pentru un Raport IM de 300 de pagini).
\nSe recomandă introducerea de tabele cu prezentarea sintetică a Formelor de impact, Măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare şi Impactului rezidual în rezumatul netehnic pus la dispoziţia publicului. ...
\n6.4.
\nAnexa face parte integrantă din prezentul Ghid. ... ...
\nAnexă Legislaţie europeană relevantă Privind EIM:
\nDirectiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Privind protejarea naturii:
\nDirectiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică Privind gestionarea deşeurilor:
\nDirectiva 1999/31/CE a Consiliului privind depozitele de deşeuri Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive;
\nDirectiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (reformare) Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (reformare) Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, modificată de Directiva 2004/12/CE, Directiva 2005/20/CE, Regulamentul (CE) nr. 219/2009, Directiva 2013/2/UE Decizia 2003/33/CE a Consiliului de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor în depozitele de deşeuri în temeiul articolului 16 din anexa II la Directiva 1999/31/CE;
\nDecizia Comisiei 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Legislaţie naţională relevantă Privind EIM:
\nHotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
\nOrdinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
\nOrdinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Privind protejarea naturii:
\nOrdonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare Privind gestionarea deşeurilor:
\nHotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
\nLegea nr. 211/2011 privind gestionarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare;
\nOrdinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deşeurilor, cu modificările ulterioare. -------