-tratament specific: faringita streptococică, penicilina G 200.000 de unităţi la 6 ore timp de 10 zile (oral) sau Penicilina G injectabil intramuscular 1,2 Milioane de unităţi intramuscular; în cazul alergiei la Penicilină se administrează Eritromicina 20-40 mg/ kgc şi zi, 10 zile Faringita difterică Terapie: antitoxina difterică+ Penicilina sau Eritromicina Faringita gonococică Terapie: Penicilina sau Tetraciclina Faringite fungice Terapie: Nystatina FARINGITE CRONICE Terapie:
\n
-eradicarea factorilor cauzali
\n
-repaus vocal
\n
-evitarea hemajului
\n
-gargarisme cu soluţii saline calde
\n
-cauterizarea granulaţiilor limfoide Faringite atrofice Terapie:
\n
-îndepărtarea crustelor
\n
-vaporizarea de soluţii alcaline
\n
-iodura de potasiu 325 mg oral câteva zile AMIGDALITE ACUTE ŞI CRONICE Amigdalita acută Terapie:
\n
-repaus la pat
\n
-hidratare
\n
-analgetice (Aspirina sau Paracetamol)
\n
-Terapie antimicrobiană; în infecţii streptococice- Penicilina; în caz de alergie se administrează Eritromicina 7- 10 zile Amigdalita difterică Terapie:
\n
-Antitoxina iv. în perfuzie endovenoasă
\n
-Antibioterapie: Benzilpenicilina 600- 1200 mg la 6 ore
\n
-Alergie la Penicilina- Eritromicina Amigdalita cronică Terapie:
\n
1.Tratament igienodietetic cu eradicarea focarelor dentare şi nazosinusale 2. Tonsilectomie AFECŢIUNILE AMIGDALEI LINGUALE Amigdalita linguala acută Terapie:
\n
-antibioterapie
\n
-hipertrofia amigdalei linguale
\n
-Tratament conservator, uneori diatermocoagulare, Laser Abcesul amigdalei linguale Terapie:
\n
-Analgetice, antibiotice, hidratare
\n
-Incizie, drenajul abcesului ABCESE FARINGIENE Abcese periamigdaliene(Quinsy) Terapie:
\n
-internare
\n
-reechilibrare hidrică
\n
-antibioterapie
\n
-analgetice
\n
-igiena orală
\n
-incizia şi drenajul abcesului
\n
-amigdalectomie la 4-6 săptămâni de la puseul acut
\n
-amigdalectomie la \"cald\"- în puseul acut Abcese retrofaringiene Terapie:
\n
-incizia şi drenajul abcesului
\n
-antibioterapie sistemică
\n
-traheotomie în abcesele mari care obstruează căile respiratorii sau produc edem laringian Abcese retrofaringiene cronice Terapie:
\n
-incizia şi drenajul abcesului
\n
-terapia antituberculoasă atunci când se confirmă această etiologie Abcese parafaringiene Terapie:
\n
-antibioterapie
\n
-drenajul abcesului TUMORI OROFARINGIENE TUMORI BENIGNE Papilomul Terapie: excizia chirurgicală Hemangiomul Terapie:
\n
-coagulare diatermică
\n
-injectare de agenţi sclerozanţi
\n
-crioterapia sau coagulare laser Adenomul pleomorf Terapie: excizie totală Chistul mucos Terapie:
\n
-excizia chirurgicală dacă este pediculat
\n
-incizie şi drenaj cu înlăturarea pereţilor chistului TUMORI MALIGNE Carcinom localizat în treimea posterioară a bazei limbii Terapie:
\n
-în leziunile incipiente (carcinom anaplazic, limfoepiteliom sau limfom)-radioterapie
\n
-în leziunile avansate-excizie chirurgicală ce poate implica glosectomie cu laringectomie, rezecţie mandibulară şi disecţia în bloc a ganglionilor cervicali.
\n
-chimioterapie asociată cu radioterapie şi chirurgie
\n
-tratament paleativ- radioterapie şi chimioterapie
\n
-traheotomie, gastrostomie.
\n
Carcinomul amigdalian şi al lojei amigdaliene Terapie:
\n
-radioterapie pentru tumori incipiente şi radiosenzitive
\n
-amigdalectomie pentru leziunile superficiale; în leziunile avansate cu invazie osoasă- excizie chirurgicală cu hemimandibulectomie şi disecţie cervicală
\n
-chirurgia combinată cu radioterapie pre- sau postoperator
\n
-terapie adjuvantă -chimioterapia Carcinomul arcului palatin Terapie: radioterapie sau excizie chirurgicală Carcinomul peretelui faringian posterior şi lateral Terapie: radioterapie sau excizie chirurgicală cu grefă de piele, combinată deseori cu disecţia ganglionară când aceştia se palpează.Accesul la peretele faringian posterior se face prin faringotomie laterală cu sau fără osteotomie mandibulară.
\n
Stilalgia (sindromul Eagle) Terapie: procesele stiloide simptomatice pot fi excizate prin abord transoral sau cervical.
\n
TUMORI ALE HIPOFARINGELUI ŞI DIVERTICULUL ZENKER Tumori ale hipofaringelui BENIGNE: papilomul, adenomul, lipomul, fibromul şi leiomiomul.
\n
MALIGNE:
\n
Carcinomul de sinus piriform Terapie:
\n
-radioterapia-pentru leziuni incipiente
\n
-laringectomie totală cu faringectomie parţială (combinată deseori cu disecţie ganglionară)-pentru tumorile limitate la sinusul piriform
\n
-laringectomie totală cu faringectomie şi disecţie ganglionară-pentru tumorile care se extind la regiunea retrocricoidiană. Segmentul faringoesofagian este reconstruit cu lambou miocutanat sau ascensionarea stomacului.
\n
-radioterapie postoperatorie- de rutină la toate cazurile Carcinomul regiunii retrocricoidiene Terapie:
\n
-radioterapie
\n
-pentru cazurile esuate- laringofaringoesofagectomie cu ascensionarea stomacului sau transpozitia colonului pentru reconstructia segmentului faringoesofagian.
\n
Carcinomul peretelui faringian posterior Terapie:
\n
-în leziunile incipiente - radioterapie cu conservarea funcţiei laringiene; - excizia chirurgicală prin faringotomie laterală
\n
-în leziunile avansate - laringofaringectomie şi disecţie ganglionară cervicală.
\n
Diverticulul Zenker Terapie:
\n
-excizia diverticulului şi miotomia cricofaringiană - abord cervical
\n
-tehnica Dohlman - separarea esofagului de diverticul se face prin diatermie endoscopică.
\n
LARINGELE DIAGNOSTICUL AFECŢIUNILOR LARINGIENE I. INFLAMAŢIILE LARINGELUI I.1. LARINGITELE ACUTE 1. Laringita acută catarală şi 2. Laringita acută edematoasă 3. Laringitele sufocante ale copilului (laringita striduloasă, laringita subglotică, epiglotita acută)
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian, examen bacteriologic al sputei
\n
-ASLO
\n
-sumar urină
\n
-radiografie toracică
\n
-radiografie cervicală profil, tomografie laringiană în plan frontal
\n
-fibroscopie laringiană.
\n
4.Laringita acută supurată şi 5. Pericondrita laringiană
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian, examen bacteriologic al sputei şi al secreţiilor purulente din fistule
\n
-ASLO
\n
-sumar urină
\n
-radiografie toracică
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-CT cervical nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-ecografie cervicală
\n
-fibroscopie laringiană.
\n
6.Laringitele din bolile infecto-contagioase 6.1. Difteria
\n
-anticorpi antidifterici
\n
-recoltare de 3 tampoane de exudat faringian de la nivelul falselor membrane din care se efectuează: ● Frotiu colorat Gram şi albastru Loffler ● Culturi pe medii selective (Bordet-Gengou, Loffler, Clauberg, Tinsdall, Gundel-Tietz, etc) ● Culturi pe medii selective după imersare în mediu lichid OCST
\n
-EKG, ecocardiografie.
\n
6.2. Febrele eruptive 6.2.1. Scarlatina
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian
\n
-ASLO
\n
-sumar urină
\n
-IDR Dick, IDR Shultz- Charlton.
\n
6.2.2. Rujeola
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-cercetare în dinamică a Ac hemaglutinoinhibanţi şi seroneutralizanţi (este rar necesară).
\n
6.2.3. Rubeola
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-cultura virusului pe ou embrionat
\n
-serodiagnostic - cercetare în dinamică a Ac hemaglutinoinhibanţi şi seroneutralizanţi (este rar necesară).
\n
6.2.4. Varicela
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-cultura virusului pe culturi celulare
\n
-serodiagnostic - cercetare în dinamică a Ac anti RFC.
\n
6.2.5. Febra tifoidă
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian, hemocultura, urocultura, coprocultura
\n
-serodiagnostic - reacţia Widal de aglutinare.
\n
6.3. Gripa
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitara
\n
-VSH, fibrinogen, CR
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian
\n
-examen virusologic - izolarea virusului gripal pe ou embrionat din exudatul faringian sau din sangele bolnavului (neobligatoriu)
\n
-serodiagnostic - titrare în dinamica a Ag hemaglutinoinhibanţi, seroneutralizanţi, fixatori de complement; rinocitodiagnostic Koleaditkaia.
\n
6.4. Tularemia
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitara
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian - bacterium tularense
\n
-reactie de aglutinare
\n
-IDR
\n
-serodiagnostic 6.5. Antrax
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-sumar urină
\n
-exudat faringian
\n
-frotiu şi culturi din lichidul din vezicule
\n
-hemoculturi
\n
-test Ascoli (reacţie de aglutinare cu antiser specific)
\n
-IDR Balteanu-Toma
\n
-proba terapeutică, cu ser anticărbunos, 3 zile.
\n
6.6. SIDA
\n
-hemoleucograma
\n
-mielograma
\n
-teste de evidenţiere a perturbarilor majore ale sistemului imun: â2 microglobulina serica, limfocite T4, raport limfocitar T4/T8
\n
-teste de diagnostic specific: de depistare (ELISA), de confirmare (WESTERN-BLOT) I.2. ARTRITE CRICO-ARITENOIDIENE
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian
\n
-ASLO
\n
-sumar urină
\n
-radiografie toracică
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-CT cervical nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-ecografie cervicală
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie suspendată
\n
-stroboscopie, videostroboscopie.
\n
I.3. LARINGITE CRONICE I.3.1. LARINGITE CRONICE NESPECIFICE 1. Laringita cronică catarală 2. Laringita cronică pseudomixomatoasă 3. Laringite cronice hipertrofice roşii şi albe 4. Laringita cronică atrofică
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian, examen bacteriologic şi micologic al sputei
\n
-ASLO
\n
-sumar urină
\n
-radiografie toracică
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-CT cervical nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie directă, laringoscopie suspendată, endoscopie de contact
\n
-stroboscopie, videostroboscopie
\n
-biopsie laringiană cu examen histopatologic şi eventual teste imunohistuchimice.
\n
I.3.2. LARINGITE CRONICE SPECIFICE 1. Tuberculoza laringiană
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian şi exudat nazal
\n
-radiografie toracică
\n
-IDR la tuberculină
\n
-examen microbiologic al sputei: frotiu colorat Ziehl-Nielsen; cultura pe mediu Lowenstein
\n
-ELISA pentru BK
\n
-biopsie faringiană +/- radiografie coloană cervicală, tomografie laringiană în plan frontal, CT sau RMN cervical.
\n
2.Sifilisul laringian
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian
\n
-RBW, VDRL, RPR
\n
-ultramicroscopie în câmp întunecat
\n
-teste treponemice: de fluorescenţă (FTA6, FTA- ABS 7), de hemaglutinare (TPHA 8), imunoenzimatice (ELIZA)
\n
-biopsie laringiană.
\n
3.Lepra laringiană
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian şi exudat nazal
\n
-radiografie toracică
\n
-reacţia Mitzuda
\n
-biopsie faringiană.
\n
4.Scleromul laringian
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian şi exudat nazal
\n
-radiografie toracică
\n
-culturi pe mediu agar-agar
\n
-reacţia Bordet -Gengou
\n
-biopsie faringiană şi examen histopatologic.
\n
5.Sarcoidoza
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian şi exudat nazal
\n
-radiografie toracică
\n
-IDR Kweim
\n
-examen histopatologic din leziunile faringiene, ganglioni periferici, plămân.
\n
6.Amiloidoza
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian şi exudat nazal
\n
-radiografie toracică
\n
-biopsie şi examen histopatologic după coloraţie roşu de Congo.
\n
7.Actinomicoza laringiană
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-examen bacteriologic al puroiului
\n
-examen histopatologic.
\n
8.Laringitele în dermatozele buloase ● Pemfigus: citodiagnostic Tzanck, examen histopatologic din leziunile buloase, imunofluorescenţa directă (IFD), imunofluorescenţa indirectă (IFID), imunoprecipitare şi imunobloting ● Dermatita herpetiformă: examen histopatologic din leziunile buloase, imunofluorescenţa directă (IFD), imunofluorescenţa indirectă (IFID), imunomicroscopia electronică. ● Eritemul polimorf: examen histopatologic din leziunile buloase.
\n
9.Laringite micotice
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-exudat faringian şi exudat nazal
\n
-frotiu cito-bacteriologic
\n
-cultura pe mediu Sabouraud
\n
-radiografie toracică
\n
-biopsie laringiană şi examen histopatologic II. TUMORI LARINGIENE II.1. TUMORI BENIGNE La nivelul laringelui se întâlnesc: noduli vocali, polipi, papiloame, angioame, lipoame, condroame, adenoame, neurinoame, schwanoame, tiroidă aberantă subglotică, tumori chistice, chemodectoame, plasmocitoame benigne, tumori Abrikosov.
\n
Explorările paraclinice necesare sunt: ● Preoperatorii obligatorii:
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-TS, TC
\n
-radiografie toracică
\n
-EKG. ● Diagnostice:
\n
-radiografie laringe profil, tomografie laringiană în plan frontal
\n
-CT sau RMN cervical nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie directă, laringoscopie suspendată
\n
-stroboscopie, videostroboscopie
\n
-examen histopatologic din piesa de biopsie sau din piesa operatorie, asociată cu imunohistochimia (pentru diagnosticul tumorii Abrikosov) sau coloraţie roşu de Congo (amiloidoza)
\n
-angiografie cu substracţie digitală (chemodectoame)
\n
-scintigrama tiroidiană cu I 131 (tiroida aberantă)
\n
-teste de identificare a papiloma virus (papilomatoza).
\n
II.2. TUMORI MALIGNE ● Preoperatorii obligatorii:
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-TS, TC
\n
-radiografie toracică
\n
-EKG. ● Diagnostice:
\n
-radiografie laringe profil, tomografie laringiană în plan frontal
\n
-tranzit baritat faringo-esofagian
\n
-CT sau RMN cervical nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie directă, laringoscopie suspendată, endoscopie de contact
\n
-stroboscopie, videostroboscopie
\n
-examen histopatologic din piesa de biopsie sau din piesa operatorie, asociată cu imunohistochimia
\n
-angiografie cu substracţie digitală
\n
-teste de identificare a papiloma virus (papilomatoza malignizată)
\n
-markeri tumorali
\n
-flow-citometrie, morfometrie. ● Pentru depistarea metastazelor:
\n
-ecografie cervicală, limfografie cervicală
\n
-radiografie toracică
\n
-ecografie abdominală
\n
-scintigrama osoasă.
\n
III. MALFORMATII CONGENITALE ALE LARINGELUI 1. Laringocel 2. Laringo-traheomalacie 3. Malformaţiile epiglotei 4. Chisturi congenitale Pentru diagnosticul lor se utilizează:
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-radiografie toracică
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-CT sau RMN cervical nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-ecografie cervicală
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie suspendată
\n
-stroboscopie, videostroboscopie
\n
-examen histopatologic al piesei operatorii.
\n
IV. STENOZELE LARINGIENE, GRANULOMUL POSTINTUBAŢIONAL Pentru diagnosticul lor se utilizează:
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-radiografie cervico-toracică faţă şi profil
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-CT sau RMN cervical nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-ecografie cervicală
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie suspendată
\n
-stroboscopie, videostroboscopie
\n
-examen histopatologic al piesei operatorii.
\n
V. TRAUMATISMELE LARINGIENE 1. Contuzii 2. Hematoame 3. Plăgi 4. Fracturi 5. Arsuri
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, ionograma
\n
-radiografie cervico-toracică faţă şi profil
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-CT sau RMN cervical şi/sau toracic nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-ecografie cervicală
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie suspendată.
\n
5.Corpi straini laringieni
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie
\n
-radiografie cervico-toracică faţă şi profil
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie suspendată.
\n
VI. TULBURĂRI SENZITIVE ŞI MOTORII LARINGIENE VI.1. TULBURĂRI MOTORII 1. Paralizii miopatice 2. Paralizii neurogene 3. Tulburări funcţionale: spasme, tulburări de coordonare a motilităţii laringiene
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, calcemie
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie toracică faţă şi profil
\n
-tranzit baritat faringo-esofagian
\n
-CT sau RMN cranio-cerebral, cervical, toracic nativ şi cu substanţă de contrast
\n
-ecografie cervicală
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie suspendată, laringoscopie directă
\n
-esofagoscopie, mediastinoscopie
\n
-scintigrafie tiroidiană
\n
-EKG, EMG
\n
-stroboscopie,videostroboscopie
\n
-teste toxicologice: plumb
\n
-diagnosticul sifilisului: RBW, VDRL, RPR; ultramicroscopie în câmp întunecat; teste treponemice: de fluorescenţă (FTA6, FTA- ABS 7), de hemaglutinare (TPHA 8), imunoenzimatice (ELIZA);biopsie laringiană
\n
-diagnosticul rabiei: identificarea virusului rabic prin tehnica Ac fluorescenţi din saliva, amprente de cornee, biopsii cutanate;
\n
-diagnosticul botulismului: titrarea toxinei botulinice în serul pacientului;
\n
VI.2. TULBURĂRI SENZITIVE 1. Anestezia 2. Hiperestezia 3. Paresteziile 4. Nevralgiile propriu-zise de glosofaringian şi vag
\n
-hemoleucograma şi formula leucocitară
\n
-VSH, fibrinogen, CRP
\n
-uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie, calcemie
\n
-radiografie cervicală profil
\n
-tomografie laringiană în plan frontal
\n
-radiografie toracică faţă şi profil
\n
-tranzit baritat faringo-esofagian
\n
-fibroscopie laringiană, laringoscopie suspendată, laringoscopie directă
\n
-esofagoscopie
\n
-diagnosticul sifilisului: RBW, VDRL, RPR; ultramicroscopie în câmp întunecat;teste treponemice: de fluorescenţă (FTA6, FTA- ABS 7), de hemaglutinare (TPHA 8), imunoenzimatice (ELIZA);biopsie laringiană
\n
-diagnosticul etiologiei difterice: anticorpi antidifterici; recoltare de 3 tampoane de exudat faringian de la nivelul falselor membrane din care se efectuează: ● Frotiu colorat Gram şi albastru Loffler ● Culturi pe medii selective (Bordet-Gengou, Loffler, Clauberg, Tinsdall, Gundel-Tietz, etc) ● Culturi pe medii selective după imersare în mediu lichid OCST
\n
-EKG, ecocardiografie.
\n
-diagnosticul etiologiei gripale: exudat faringian; examen virusologic - izolarea virusului gripal pe ou embrionat din exudatul faringian sau din sângele bolnavului (neobligatoriu); serodiagnostic - titrare în dinamică a Ag hemaglutinoinhibanţi, seroneutralizanţi, fixatori de complement; rinocitodiagnostic Koleaditkaia;
\n
TRAUMATISMELE LARINGO-TRAHEALE Terapie: ● conservator:
\n
-internare
\n
-repaus vocal
\n
-umidifierea aerului inspirat
\n
-corticoterapie
\n
-antibiotiterapie ● chirurgical:
\n
-traheostomie
\n
-rezolvarea chirurgicală (reducere fracturi os hioid,cartilaj tiroid,cricoid,sutura mucoasei, ancorarea/excizia epiglotei,repoziţia/excizia cartilaje aritenoide,sutura T-T laringo-traheală,stentare laringiană cu stent laringeal/tub silicon, prevenţia aderenţelor la nivelul comisurii anterioare prin plasare de silastic) INFLAMAŢIILE ACUTE ŞI CRONICE ALE LARINGELUI 1. Laringitele acute
\n
-repaus vocal
\n
-evitarea fumat/alcool
\n
-folosirea inhalantelor
\n
-sedative
\n
-antibioterapie
\n
-analgezice
\n
-corticoterapie 2. Epiglotitele acute (sin. Laringite supraglotice)
\n
-internare
\n
-antibiototerapie
\n
-corticoterapie
\n
-reechilibrare hidroelectrolitică
\n
-oxigenare şi umidifiere
\n
-intubaţie sau traheostomie 3. Laringo-traheo-bronşitele acute
\n
-internare
\n
-antibiototerapie
\n
-umidifiere
\n
-reechilibrare hidroelectrolitică
\n
-corticoterapie
\n
-adrenalina
\n
-intubaţie/traheostomie 4. Difteria laringiană
\n
-anatoxina difterică
\n
-antibioterapie
\n
-menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii
\n
-repaus total 5. Edemul laringian
\n
-adrenalina 1/1000,0,3-0,5 ml/15 min i.m
\n
-corticoterapie
\n
-intubaţie
\n
-traheostomie 6. Laringitele cronice 6.1. Fără hiperplazie
\n
-depistarea şi tratarea focarelor de infecţie din sfera ORL
\n
-evitarea factorilor iritativi
\n
-repaus vocal
\n
-terapie inhalatorie
\n
-expectorante 6.2 Hipertrofică
\n
-conservator(vezi 6.1)
\n
-chirurgical 7. Polipoza corzilor vocale
\n
-stripping corzi vocale
\n
-repaus vocal
\n
-terapie vocală 8. Laringita atrofică
\n
-eliminarea factorilor cauzali
\n
-umidifierea
\n
-expectorante 9. TBC laringian
\n
-idem TBC pulmonar
\n
-repaus vocal 10. Lupus laringian
\n
-antituberculoase 11. Sifilisul laringian 12. Lepra laringiană 13. Scleromul laringian
\n
-streptomicina/tetraciclina
\n
-corticoterapie 14. Micoza laringiană LEZIUNI CONGENITALE ALE LARINGELUI ŞI STRIDORUL 1. Laringomalacia(stridorul laringian congenital)
\n
-conservator
\n
-traheostomia în cazuri cu insuficienţă respiratorie severă 2. Paralizia de corzi vocale congenitală 3. Stenoza subglotică congenitală Terapie: - chirurgical 4. Hemangiomul subglotic Terapie:- traheostomie, corticoterapie(dexametazona 1mg/kg corp/zi 1 săptămână, apoi prednisolon 3 mg/kg corp/zi 1 an), excizia laser CO2 în leziuni mici 5. Laringocelul Terapie: excizia endoscopică sau clasică 6. Chistul laringian Terapie: excizie cu laser CO2, incizia şi drenajul chistului Stridorul Terapie: în funcţie de etiologia stabilită se va efectua tratamentul PARALIZIA LARINGIANĂ Paralizia de nerv laringian recurent
\n
a)unilateral ...
\n
Terapie: nu este necesar nici un tratament
\n
b)bilateral ...
\n
Terapie:
\n
-traheostomie - temporară (insuficienta respiratorie acută)
\n
-permanentă cu canula (cazuri cronice)
\n
-lateralizarea corzilor
\n
-aritenoidectomie(prin abord cervical extern şi fixarea corzilor în poziţie laterală)
\n
-lateralizarea corzilor vocale endoscopic
\n
-cordectomia(cu CO2)
\n
-implant de muşchi sternohioidian în cricoaritenoidul posterior paralizat pentru a impregna unele mişcări corzilor vocale Paralizia nervului laringian superior unilateral bilateral Terapie: în funcţie de etiologie:
\n
-nevritele se pot vindeca spontan
\n
-în aspiraţii repetate- traheostomie şi sondă nazo-gastrică
\n
-epiglotopexie pentru evitarea pneumoniilor de aspiraţie Paralizia combinată (completă) (n.recurent şi n.laringian superior)
\n
a)unilateral ...
\n
Terapie:
\n
-terapie vocală
\n
-proceduri de medializare a corzilor vocale:
\n
-injectare de pastă de teflon
\n
-implantare de muşchi/cartilaj
\n
-artrodeza joncţiunii cricoaritenoidiene
\n
b)bilateral ...
\n
Terapie:
\n
-traheostomie
\n
-epiglotopexie
\n
-plicaturarea corzilor vocale
\n
-laringectomie totală Paralizia congenitală a corzilor vocale Terapie: - traheostomie TUMORILE BENIGNE ALE LARINGELUI I. NON-NEOPLASTICE 1. Leziuni solide non-neoplastice Nodulii vocali Terapie: tratament conservator, tratament chirurgical Polipii vocali Terapie: excizia chirurgicală Edemul Reinke Terapie: strippingul corzilor vocale Ulcerul de contact Terapie: biopsie, terapie vocală Granulomul postintubaţional Terapie: repaus vocal, indepărtarea endoscopică a granulomului Leucoplazia (keratoza) Terapie:
\n
-îndepărtarea factorilor iritativi
\n
-biopsia
\n
-strippingul corzilor vocale Tumora amiloidă Terapie: excizia endoscopică 2. Leziuni chistice Chiste ductale Terapie: excizia chirurgicală Chiste saculare Terapie: excizia chirurgicală Laringocel Terapie: excizia chirurgicală II. NEOPLASTICE Papilomul scuamos Terapie:
\n
-juvenil
\n
-îndepărtare endoscopică
\n
-crioterapie
\n
-cauterizare
\n
-laser CO2
\n
-terapie cu interferon
\n
-papilomul adultului
\n
-idem Condromul Hemangiomul Terapie:
\n
-corticoterapie (cele simptomatice)
\n
-laser CO2
\n
-radioterapie Tumora cu celule granulare Tumora glandulara TUMORILE MALIGNE ALE LARINGELUI 1. Cancerul supraglotic 2. Cancerul glotic 3. Cancerul subglotic Terapie:
\n
-CHIRURGICAL conservator-cordectomie prin laringofisură
\n
-laringectomie parţială frontolaterală
\n
-laringectomia orizontală supraglotică laringectomie totala
\n
-RADIOTERAPIA
\n
-TERAPIA COMBINATĂ TULBURĂRI DE VORBIRE ŞI FONAŢIE Disfonia Terapie:
\n
-disfonia ventriculară
\n
-afonia funcţională (isterică)
\n
-psihoterapie
\n
-puberfonia
\n
-terapie vocală
\n
-fonastenia
\n
-repaus vocal
\n
-rinolalia inchisă
\n
-rinolalia deschisă Traheotomia:
\n
Alte proceduri în managementul căilor respiratorii.
\n
I. Obstrucţia respiratorie 1. Infecţii
\n
-laringo-traheo-bronşita acută
\n
-epiglotita acută
\n
-difteria
\n
-angina Ludwig
\n
-abcesul peritonsilar, retrofaringian, parafaringian
\n
-abcesul limbii 2. Traumatisme
\n
-injurii externe ale laringelui, traheei
\n
-injurii postendoscopie (la copii)
\n
-fracturi mandibulare sau injurii maxilo-faciale 3. Neoplasme
\n
-tumori benigne şi maligne ale laringelui, faringelui, traheei superioare, limbii, tiroidiene.
\n
4.Corpii straini laringieni.
\n
5.Edemul laringian datorat factorilor iritanti, alergici, radiatii.
\n
6.Paralizia bilaterală de adductori 7. Anomalii congenitale (malformaţii laringiene,chiste,fistule traheo-esofagiene, atrezie coana bilaterală) II. Staza secreţiilor 1. Absenţa reflexului de tuse
\n
-coma, TCC, AVC, supradozaj de narcotice
\n
-paralizia muşchilor respiratori, injurii medulare, poliomielita, sdr. Guillain-Barres, miastenia gravis.
\n
-spasmul muşchilor respiratori, tetanie, eclampsie, otrăviri cu stricnina 2. Tuse dureroasă
\n
-injurii toracice, fracturi costale multiple, pneumonie 3. aspirarea secreţiilor faringiene
\n
-poliomielita bulbară, polinevrita, paralizie laringiană bilaterală III. Insuficienţa respiratorie 1. afecţiuni pulmonare cronice, emfizem pulmonar,bronşita cronică, atelectazie, bronşectazie 2. idem I şi II TIPURI DE TRAHEOSTOMIE 1. Traheostomia de urgenţă 2. Traheostomia electivă (de rutină, planificată)
\n
-terapeutică
\n
-profilactică 3. Traheostomia permanentă DECANULAREA Proceduri utilizate pentru restabilirea rapidă a permeabilităţii căilor respiratorii 1. Intubaţia endotraheală 2. Cricotirotomia sau laringotomia 3. Traheostomia în urgenţă CORPII STRĂINI AI CĂILOR RESPIRATORII DIAGNOSTIC: - clinic - anamneza, tuse iritativă, dispnee asfixie sindrom penetratie ascultaţie - zgomot supapă, percuţie - diferenţa rezonantă.
\n
-paraclinic: radiologic - prezintă corpi străini, atelctazie, voalare, pneumatizare accentuată, balans mediastinal, uneori semne pneumopatie.
\n
1.Corpi străini laringieni
\n
-Manevra Heimlich
\n
-Cricotirotomia/ traheostomia de urgenţă
\n
-Laringoscopie directă cu extracţia corpului străin
\n
-Laringofisura cu extracţia corpului străin 2. Corpi străini traheali 3. Corpi străini bronşici
\n
-bronhoscopia rigidă convenţională
\n
-bronhoscopia rigidă cu ghidaj telescopic
\n
-bronhoscopia cu fluoroscopie
\n
-sonda Dormia sau balonul Fogarthy (pentru obiecte sferice)
\n
-traheostomie cu bronhoscopie prin traheostomă
\n
-toracotomie şi bronhotomie pentru corpi străini periferici
\n
-bronhoscopia optică cu fibra flexibilă (cazuri selectate de adulţi) ESOFAGUL ESOFAGITELE ACUTE Perforatia esofagului Diagnostic: rx simplă /control; esofagoscopie; CT.
\n
Terapie:
\n
-Întreruperea imediată a alimentaţiei pe cale orală.
\n
-Nutriţia parenterală
\n
-Antibioterapie parenterală
\n
-Măsuri conservatoare (în cazul perforaţiei precoce a esofagului cervical)
\n
-Sutura şi drenajul cavităţii pleurale (în primele 6 ore)
\n
-După 6 ore drenajul suprafeţei infectate Arsurile corozive ale esofagului Diagnostic: Rx simplă; esofagoscopie (endoscopie) Terapie:
\n
a)internarea pacientului ...
\n
b)tratarea şocului şi dezechilibrului acido-bazic.Monitorizarea diurezei ...
\n
c)combaterea durerii ...
\n
d)permeabilizarea căilor respiratorii ...
\n
e)neutralizarea substanţelor corozive(dacă e posibil în primele 6 ore) ...
\n
f)antibioterapie parenterală ...
\n
g)sonda naso-gastrică ...
\n
h)esofagoscopie ...
\n
i)steroizi pentru prevenirea stenozării ...
\n
j)dacă se dezvoltă stricturi ...
\n
-esofagoscopie şi dilatare progresivă dacă este permeabilă
\n
-gastrostoma şi dilatare retrogradă dacă este impermeabilă
\n
-reconstrucţia esofagului sau by-pass dacă dilataţia este imposibilă Stricturile benigne Diagnostic: Rx - Bo -simple; endoscopie; eco-endo TC Terapie:
\n
a)diluţii progresive cu bujii ...
\n
b)gastrostoma ...
\n
c)tratament chirurgical cu excizie şi reconstrucţie ...
\n
Hernia hiatală Diagnostic: Rx gol + Bo +.. endoscopic; ph metrie; Rx; endoscopie.
\n
Terapie:
\n
-tratament chirurgical în principal
\n
-tratament conservator (cazurile incipiente) în scopul reducerii refluxului esofagian Sindromul Plummer-Vinson Terapie:
\n
-corectarea anemiei
\n
-dilatatii progresive prin bujiaj Tulburări de motilitate ale esofagului Diagnostic: Rx - cu bo, monometrie, esofagoscopie a. hipermotilitate
\n
-spasm crico-faringeal
\n
-spam esofagian difuz
\n
-dilataţia esofagului inferior
\n
-miotomie (în cazuri severe)
\n
-nut-cracker esofagian b. hipomotilitate
\n
-acalazia(cardiospasmul)
\n
-dilatarea sfincterului inferior
\n
-esofagomiotomie
\n
-reflux gastro-esofagian Diagnostic: Rx -Bo; endoscopie; ph-metrie; monometrie; test berstein cu HCl 0,1 mol; tranzit izotopic pentru reflex biliar; histologie pentru diagnostic.
\n
-tratament conservator a. regim igieno-dietetic (evitarea fumatului, consumului de alcool, cofeinei, ultima masă cu 3 ore înainte de somn etc) b. antiacide c. medicamente care cresc tonusul sfincterului inferior d. blocanţi de receptori de H2
\n
-tratament chirurgical (în cazul unor complicaţii ale refluxului)
\n
-fundoplicatura Nissen
\n
-sclerodermia TUMORILE ESOFAGULUI Benigne Leiomiom Diagnostic: Rx -contrast; endoscopie + histologie; echo-endo; CT.
\n
Terapie: enucleerea tumori prin toracotomie Polip mucos Lipom Fibrom Diagnostic: Rx -contrast; endoscopie + histologie; echo-endo; CT.
\n
Terapie: excizia chirurgicală prin esofagotomie Maligne Carcinom scuamo-celular Adenocarcinom Diagnostic: Rx -contrast; endoscopie + histologie; echo-endo; CT.
\n
Terapie:
\n
-chirurgical pentru tumorile localizate în 1/3 inferioară
\n
-radioterapie pentru tumorile localizate în 2/3 superioare
\n
-paleativ în stadiile avansate(by-pass, gastrostomă permanentă, jejunostomă, etc) Disfagia Diagnostic: Rx -contrast; endoscopie + histologie; echo-endo; CT.
\n
Terapie: identificarea şi tratarea cauzei.
\n
Corpii străini în porţiunea superioară a căilor aero-digestive superioare Localizare:
\n
1.în amigdală 2. în baza limbii/valeculă 3. în sinusul piriform 4. în esofag Diagnostic: Rx; endoscopie.
\n
Terapie:
\n
1.Extragerea corpilor străini cu pensa sub anestezie locală 2. Esofagoscopia sub anestezie generală 3. Esofagotomia cervicală 4. Esofagotomia transtoracică CORPI STRĂINI FARINGO-ESOFAGIENI DIAGNOSTIC: - clinic - anamneza, odinofagie, afagie, durere faringiană, toracică, jenă respiratorie, febră 38° - 39° - durere restrosternală, interscapulară - complicaţii.
\n
-paraclinic: radiografie toracică completă cu substanţă de contrast indisolubilă, uneori CT.
\n
TRATAMENT: Extragere corpi străini, cervicotomie - esofagotomie în corpi străini anclavaţi, drenaj mediastinal în caz de complicaţii.
\n
PATOLOGIA CERVICALĂ TUMEFACŢIILE REGIUNII CERVICALE INFLAMAŢIILE ŢESUTURILOR MOI CERVICALE Infecţii superficiale Furunculul şi antraxul gâtului Tratamentul constă în drenaj sub acoperire de antibiotice de elecţie şi autovaccin stafilococic.
\n
Infecţii cervicale profunde (Deep Neck Infections) Tratament Solicită, din partea chirurgului, urgenţă şi competenţă. Antibioterapie cu spectru larg, însă antibioterapia şi puncţia abcesului nu înlocuiesc niciodată incizia şi drenajul chirurgical larg.
\n
Există supuraţii cervicale survenite îndeosebi după perforaţiile iatrogene sau traumatice ale faringelui, cu floră anaerobă (spre ex. un caz personal, prin sfâşierea peretelui faringian prin muşcătura de câine lup la un copil, urmată de celulită cervicală gravă, gazoasă, produsă de germeni anaerobi).
\n
În asemenea situaţii sunt necesare inciziile de drenaj multiple, spălături cu apă oxigenată susţinute de antibioterapie masivă, reechilibrare hidroelectrolitică.
\n
ADENOPATIILE CERVICALE (TUMEFACŢII GANGLIONARE) Limfadenite nespecifice - acute şi cronice Tratament Antibioterapie cu spectru larg. Dacă este colecţie, se practică incizie largă şi drenaj, cu examen bacteriologic şi antibiogramă.
\n
Limfadenite specifice Adenopatiile tuberculoase (tbc ganglionar) Tratament Tratamentul antitbc este condus în colaborare cu pneumologul. El cuprinde o poliochimioterapie antitbc, prelungită 9-12 luni.
\n
Chirurgia de evidare ganglionară se impune când o regresiune netă nu survine în câteva luni.
\n
Limfadenite cu microbacterii atipice Tratamentul chirurgical de exereză permite vindecarea.
\n
Sifilisul Tratament: Penicilinoterapie Sarcoidoza (Maladia Besnier-Boeck-Schaumann) Tratamentul Corticoterapia, în colaborare cu medicul internist.
\n
Tularemia Tratament Rareori este necesară intervenţia de exereză a ganglionilor. Streptomicina este tratamentul de ales. Deseori, adenopatiile au tendinţa la vindecare spontană.
\n
Toxoplasmoza câştigată Tratament: Regresia adenopatiilor se întinde pe mai multe luni. Rar, este nevoie de prescriere de Rovamycină.
\n
Tumefacţii tumorale benigne şi maligne ale ganglionilor limfatici Tratament: Se impune exereza chirurgicală, pentru că poate da compresiuni cervicale cu stridor, disfagie, torticolis.
\n
Tumori maligne ale ganglionilor limfatici a. Adenopatiile cervicale din hemopatiile maligne b. Adenopatiile cervicale canceroase metastatice c. Boala Hodgkin - (limfogranulomatoza malignă) Boala Hodgkin Tratament Depinde de tipul histopatologic şi de stadiul bolii. Radioterapia, pentru stadiile I - III A, chimioterapia, pentru stadiile III B - IV.
\n
Prognosticul este bun, în raport de stadiul de prezentare.
\n
Limfoame maligne nonhodgkiniene Tratament Complexitatea tratamentului, care variază în funcţie de stadiu, impune o echipă compusă din ORL-ist, hematolog, oncolog, radioterapeut şi chimioterapeut.
\n
Radioterapia locoregională este foarte eficace.
\n
Gravitatea prognosticului este dată, înainte de toate, de posibilitatea survenirii, ulterioare, de alte localizări în afara regiunii cervicale.
\n
Pentru a preveni aceste diseminări secundare, radioterapia cervicală este urmată de chimioterapie sistemică, destinată eventualelor localizări inaparente.
\n
Metastaze ganglionare limfatice Conduita terapeutică Imperativul de a considera chirurgia cancerelor căilor aerodigestive, nu ca pe o chirurgie de organ, ci ca pe o chirurgie regională, aduce pe prim plan şi tratamentul adenopatiilor.
\n
Dacă sunt manifestări evidente de invazie canceroasă a ganglionilor cervicali, obţinute prin examenul clinic, paraclinic şi confirmate prin examenul histopatologic, singura soluţie este extirparea cât mai completă a acestor ganglioni. Aceste evidări ganglionare se fac sub rezerva unor condiţii preliminare:
\n
-absenţa metastazelor la distanţă;
\n
-ablaţia completă a tumorii primitive, în prealabil sau simultan;
\n
-conservarea stării generale;
\n
-tunica axului carotidian indemnă.
\n
Evidarea ganglionară radicală (Radical Neck Dissection), descrisă de Crille şi popularizată de Martin, a fost modificată în variate tipuri de disecţie cervicală, folosindu-se termeni ca: Modified Neck Dissections, Functional Neck Dissection, Conservative Neck Dissection, Selective Neck Dissection sau Extended Neck Dissection. Folosirea acestor termeni a creat o oarecare confuzie şi o problemă de nomenclatură.
\n
TUMEFACŢII CERVICALE NEGANGLIONARE Tumori benigne vasculare.
\n
Hemangioame Tratamentul este chirurgical.
\n
Anevrisme cervicale Tratamentul este de competenţa chirurgului vascular.
\n
Tumorile corpusculului carotidian (Chemodectoame, paraganglionare, necromafine) Tratament Este foarte delicat şi de competenţa chirurgului vascular.
\n
Tumori nervoase Tratamentul este chirurgical.
\n
MALFORMAŢII CONGENITALE Chiste laterale ale gâtului Tratament: chirurgical, cu condiţia ca ablaţia să fie completă.
\n
Fistule laterale ale gâtului Tratamentul Este chirurgical şi constă în ablaţia completă a traiectului fistulos. Injectarea de colorant trasor facilitează disecţia traiectului.
\n
Este de reţinut faptul că fistula cea mai frecventă este derivată din al doilea arc branhial, trece printre bifurcaţia carotidei şi urcă până la polul amigdalian inferior sau, alteori, se deschide în CAE, trecând pe sub nervul facial, ceea ce face foarte anevoioase disecţia şi ablaţia ei completă.
\n
Chiste şi fistule congenitale mediane Tratament Exereza chirurgicală completă a chistului şi a traiectului fistulos, cu rezecţia corpului osului hioid, pentru a se evita recidivele. Recidivele sunt mult mai dificil de disecat.
\n
Este recomandabil ca, înainte de extirparea chirurgicală, să efectuăm investigaţiile paraclinice necesare, pentru a evidenţia starea tiroidei prin ecografie şi scintigrafie. Aceasta se face cu scopul de a se evita ablaţia unei tiroide aberante, inducându-se, astfel, starea de hipotiroidism.
\n
GLANDELE SALIVARE AFECŢIUNI INFLAMATORII ALE GLANDELOR SALIVARE Inflamaţii bacteriene acute (Sialadenite acute) Parotidite acute;
\n
Submaxilite acute.
\n
Diagnostic: Rx simplu; echografie.
\n
Tratament
\n
-antibioterapia;
\n
-antiinflamatorii nesteroide;
\n
-corticoterapie;
\n
-vitamine;
\n
-comprese calde locale;
\n
-dezinfecţie bucofaringiană.
\n
În formele supurate se fac incizii şi drenaj, cu precauţie, pentru respectarea nervului facial.
\n
Infecţii virale Parotidita urliană Diagnostic: ex. virusologic (identificare virus); determinari IgM specifice Tratament simptomatic: analgetice, antipiretice, antiinflamatorii, vitamina C.
\n
Se recomandă repaus, băuturi abundente. Nu este recomandabil administrarea antibioticelor.
\n
Este necesară opinia medicului infecţionist.
\n
Este necesară izolarea, avându-se în vedere contagiozitatea bolii.
\n
Infecţii cu citomegalovirus Diagnostic: reacţii serologice Tratament - simptomatic.
\n
Sialadenita cronică sclerozantă a glandei submaxilare Diagnostic: echografie; sialografie şi Rx simplă; TC Tratament: Exereza chirurgicală şi examenul histopatologic.
\n
Parotidita cronică recidivantă Diagnostic: echografie; sialografie şi Rx simplă; TC Tratament:
\n
-igienă bucală;
\n
-masajul glandei;
\n
-prescrierea de sialagoge;
\n
-parotidectomia, cu conservarea nervului facial.
\n
Sindromul Gougerot-Sjogren (Sialadenita myoepitelială) Diagnostic: (pentru afecţiuni autoimune) cateterismul glandelor salivare; ex. biochimic salivar.
\n
Tratament Este dificil, etiologia necunoscută.
\n
Tratament simptomatic - se vizează producerea de salivă şi lacrimi (clorhidrat de pilocarpină, 0,2 ml, în adiţie cu apa distilată până la 2 ml). Se administrează 10 picături, de 3 ori pe zi, într-un pahar cu apă. Corticoterapia ca şi imunosupresoarele pot fi încercate în cazurile severe.
\n
Tratament chirurgical Exereza submaxilarei.
\n
Exereza parotidei este dificilă din cauza ţesutului scleros anormal, care înconjoară nervul facial.
\n
Sialadenita cu celule epiteloide (Sindrom Heerfordt, febra uveo-parotidiană) Diagnostic: pentru sarcoidoză - Rx torace, esofag, articulare; reacţii serologice; biopsie cutanată; ex.histologic.
\n
Tratamentul esenţial constă în corticoterapie.
\n
Tuberculoza Diagnostic: IDR; Rx torace; ex. AT; Rx glandei.
\n
Tratament - este cel al tbc.
\n
Sialadenita postradioterapeutică Tratament Simptomatic, prin stimularea secreţiei prin clorhidrat de pilocarpină 1% - 10 picături, de 3 ori pe zi.
\n
Sifilis Diagnostic: reacţie serologică; ex. AP Tratamentul - antiluetic, în general.
\n
Actinomicoza Diagnostic: echografie; Rx; ex. bacteriologic; ex. AP Tratamentul este chirurgical, când glanda este prinsă izolat. În caz contrar, se administrează sulfamide, antibiotice, cortizon.
\n
Litiaza salivară Diagnostic: Rx; sielografie; echografie; cateterism; CT Tratament chirurgical
\n
-extracţia calculului;
\n
-extirparea glandei submaxilare.
\n
Sialadenoze Diagnostic: explorări metabolice şi endocrine.
\n
Tratament - condiţia modificărilor metabolice şi endocrine.
\n
PATOLOGIA TUMORALĂ A GLANDELOR SALIVARE TUMORILE BENIGNE 1. Tumori epiteliale.
\n
-Adenoamele:
\n
-pleomorfe (tumori mixte);
\n
-monomorfe - chist adenolimfom (tumora Warthin);
\n
-oncocitoame;
\n
-alte tipuri.
\n
2.Tumori benigne de altă origine, din elemente neparenchimatoase ale lojei glandei: tumori vasculare, lipoame, tumori nervoase şi ale sistemului limforeticular.
\n
Tumori mixte (adenoame pleomorfe) Diagnostic: Rx simplă; sielografie; tomografie computerizată; scintigrafie; ex. anatomo-patologic.
\n
Tratament Este chirurgical şi constă în parotidectomie subtotală superficială, cu conservarea nervului facial, sau parotidectomie totală cu conservarea nervului.
\n
Simpla enucleere lasă posibilitatea recidivelor.
\n
Chistadenolimfoame (tumora Warthin) Tratament Chirurgical - parotidectomie superficială, cu conservarea nervului facial sau exereza glandei submaxilare.
\n
TUMORI MALIGNE Tumorile maligne epiteliale Clasificare:
\n
-tumori cu celule acinoase;
\n
-tumori mucoepidermoide;
\n
-carcinoame:
\n
-carcinom adenoid chistic (vechiul cilindrom);
\n
-adenocarcinoame;
\n
-carcinom malpighian;
\n
-carcinom pe adenom pleomorf.
\n
Tumori cu celule acinoase Diagnostic: probe de laborator hematologice, biochimice uzuale, Rx pulmonar, Echografic, CT.
\n
Diagnostic anatomo-patologic: extemporaneu şi parafină, eventuale explorări paraclinice pentru metastaze la distanţă.
\n
Tratamentul - parotidectomie totală, procentajul recidivelor, după operaţia limitată, este foarte mare. Evidare ganglionară, în caz de ganglioni palpabili.
\n
Tumori mucoepidermoide Diagnostic: probe de laborator hematologice, biochimice uzuale, Rx pulmonar, Echografic, CT.
\n
Diagnostic anatomo-patologic: extemporaneu şi parafină, eventuale explorări paraclinice pentru metastaze la distanţă.
\n
Tratament Chirurgical, parotidectomia totală, cu evidare ganglionară, cu conservarea sau nu a nervului facial, de la caz la caz.
\n
Carcinom adenoid chistic (Cilindromul) Diagnostic: probe de laborator hematologice, biochimice uzuale, Rx pulmonar, Echografic, CT.
\n
Diagnostic anatomo-patologic: extemporaneu şi parafină, eventuale explorări paraclinice pentru metastaze la distanţă.
\n
Tratament Intervenţia chirurgicală, radicală, în afara metastazelor pulmonare sau osoase, dă speranţa de vindecare.
\n
Nervul facial trebuie sacrificat în cele de parotidă. Radioterapia este controversată.
\n
Carcinom pe adenom pleomorf Diagnostic: probe de laborator hematologice, biochimice uzuale, Rx pulmonar, Echografic, CT.
\n
Diagnostic anatomo-patologic: extemporaneu şi parafină, eventuale explorări paraclinice pentru metastaze la distanţă.
\n
Tratament Parotidectomie totală, cu evidare ganglionară cervicală consecutivă. Prognostic incert.
\n
Tumori maligne din alte ţesuturi ale regiunii parotidiene Sunt reprezentate de sarcoame, liposarcoame, limfom Hodgkin etc.
\n
Principii de bază ale tratamentului tumorilor salivare
\n
-Prima intervenţie chirurgicală determină, practic întotdeauna, evoluţia ulterioară a unei tumori benigne (adenom pleomorf) sau creşte şansele de supravieţuire ale unui pacient, purtător al unei tumori maligne.
\n
Radioterapia este inferioară chirurgiei. Aceasta are indicaţie în tumorile inoperabile, sau în carcinoamele cu exereză incompletă sau în limfoamele maligne.
\n
-Principalele progrese în chirurgia parotidei au fost făcute prin tehnici chirurgicale sub microscop şi cu ajutorul stimulatorului de nerv, ce au permis conservarea nervului facial. De asemenea, tehnicile de reconstrucţie ale nervului facial prin grefe nervoase autologe.
\n
Din considerente medico-legale, pacientul trebuie prevenit preoperator de riscul de lezare a nervului facial.
\n
-Evidările ganglionare cervicale sunt obligatorii în tumorile maligne.
\n
Principii şi tehnici chirurgicale 1. Parotidectomia externă, superficială, cu conservarea nervului facial pentru tumorile benigne.
\n
2.Parotidectomia totală pentru tumorile maligne cu sacrificiul nervului facial sau cu conservarea acestuia şi evidare ganglionară în monobloc.
\n
3.Submaxilectomia, aceleaşi principii descrise la parotidectomie sunt valabile şi pentru tumorile maligne ale glandei submaxilare.
\n
GLANDA TIROIDĂ Distrofia endemică tireopată (D.E.T.) Diagnostic: echografie tiroidiană; dozări hormonale; scintigrama tiroidiană Tratament
\n
-Profilactic - chimioprofilaxie cu iod
\n
-Curativ - cuprinde tratament medicamentos, chirurgical sau iradiant.
\n
Guşile cu eutiroidie şi cele cu hipotiroidie beneficiază de tratament cu hormoni tiroidieni.
\n
Tratamentul chirurgical se adresează guşilor cu eutiroidie, voluminoase, care induc fenomene de compresiune, celor hipertiroidizate, şi celor nodulare.
\n
Pentru prevenirea recidivei postoperatorii, se urmăresc hormonii tiroidieni şi TSH-ul plasmatic.
\n
Scăderea valorilor hormonilor tiroidieni şi creşterea TSH-ului impun introducerea terapiei de substituţie.
\n
Tratamentul iradiant este indicat în guşile hipertiroidizate, la vârstnicii care prezintă risc operator.
\n
Hipotiroidia Clasificare: hipotiroidia primară, hipotiroidia secundară.
\n
Diagnostic: echografie tiroidiana; dozari hormonale; scintigrama tiroidiană Tratament: Tratamentul hormonal substitutiv, în cooperare cu endocrinologul, pediatru, chirurgul cervical şi specialistul în medicina nucleară.
\n
Hipertiroidia Clasificare:
\n
Boala Basedow-Graves, Adenomul toxic, Tireotoxicoza.
\n
Diagnostic: echografie tiroidiană; dozări hormonale; scintigrama tiroidiană Tratament Adenomul toxic şi guşa hipertiroidizată beneficiază de tratament chirurgical sau cu I131.
\n
Boala Basedow poate fi tratată conservator (medicamentos); chirurgical sau cu I131.
\n
Tratament conservator:
\n
-igieno-dietetic;
\n
-medicamentos;
\n
-sedative;
\n
-betablocante;
\n
-tireostatice reprezentate de: iod mineral, carbonat de litiu.
\n
Tratament chirurgical - tiroidectomie subtotală după tratament medical.
\n
PATOLOGIA INFECŢIOASĂ A TIROIDEI A. Infecţii subacute şi acute, pot fi divizate în forme purulente şi nepurulente.
\n
B. Tiroiditele cronice se manifestă sub formele:
\n
-tiroidită limfocitară Hashimoto
\n
-tiroidită cu peritiroidită Riedel.
\n
A. Formele subacute şi acute Diagnostic: echografie; ex. serologice (anticorpi antitiroidieni); dozări hormonale.
\n
Tratament: Corticosteroizi, hormoni tiroidieni, antiinflamatoare nesteroidice, antibiotice, incizie în caz de abcedare.
\n
B. Forme cronice:
\n
Tiroidita Hashimoto Tratament: Hormoni tiroidieni, corticosteroizi, eventual tiroidectomie.
\n
Tiroidita Riedel Tratament - chirurgical.
\n
TUMORILE MALIGNE ALE TIROIDEI (CANCERUL TIROIDIAN) Clasificarea histopatologică a tumorilor tiroidei Diagnostic: echografie; scintigrafie; CT; puncţie; examen histologic.
\n
I. Tumori epiteliale:
\n
-benigne: adenoame foliculare, altele.
\n
-maligne: - carcinoame foliculare;
\n
-carcinoame papilare;
\n
-carcinoame malpighiene;
\n
-carcinoame nediferenţiate;
\n
-carcinoame medulare.
\n
II. Tumori neepiteliale:
\n
-benigne;
\n
-maligne - fibrosarcom şi altele.
\n
III. Tumori diverse:
\n
-carcinosarcoame;
\n
-hemangioendotelioame maligne;
\n
-limfoame maligne;
\n
-teratoame.
\n
IV. Metastaze.
\n
V. Tumori neclasificabile şi pseudotumori.
\n
Tratament Tiroidectomia, cu conservarea nervului recurent, şi cel puţin o glandă parotiroidiană. Evidarea ganglionară cervicală uni- sau bilaterală, în funcţie de tumora primitivă, este indicată, îndeosebi, în carcinoamele papilare.
\n
Iodul radioactiv postoperator este administrat în carcinoamele foliculare.
\n
Prescripţie postoperatorie de hormoni tiroidieni. -------