indicarea numelui, prenumelui, domiciliului și a codului numeric personal al fiecărui moștenitor; ... r) calitatea sau titlul în baza căruia moștenesc; ... s) întinderea drepturilor succesorale; ... ș) mențiuni privind modalitatea de stabilire a întinderii dreptului fiecărui moștenitor, după caz; ... t) modul de calcul al taxelor succesorale; ... ț) taxele stabilite; ... u) dispoziția cu privire la eliberarea certificatului, menționând felul acestuia. ...
\n
(3)Dacă moștenitorii și-au împărțit bunurile prin bună-învoială, în încheiere se va arăta modul de împărțeală și bunurile succesorale atribuite fiecăruia. Actul de împărțeală va putea fi cuprins în încheierea finală sau se va putea întocmi separat, în una dintre formele prescrise de lege.
\n
Articolul 114
\n
Dacă prin lege nu se prevede altfel, la cererea moștenitorilor legali sau testamentari, notarul public poate proceda la lichidarea pasivului succesoral, înstrăinarea activului sau partajarea și atribuirea bunurilor, potrivit acordului moștenitorilor.
\n
Articolul 115(1)
\n
Încheierea procedurii succesorale se poate face și înainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii, dacă este neîndoielnic că nu mai sunt și alte persoane îndreptățite la succesiune.
\n
(2)De asemenea, procedura succesorală se poate încheia de îndată, în temeiul unui testament, dacă acesta îndeplinește condițiile legale de formă, nu conține dispoziții contrare legii și nu aduce atingere drepturilor moștenitorilor rezervatari sau există acordul acestora. În aceleași condiții, notarul public va putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament.
\n
(3)Notarul public, având acordul tuturor moștenitorilor, va putea proceda la reducerea liberalităților, până la limitele prevăzute de lege.
\n
Articolul 116(1)
\n
Pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va avea aceeași dată cu încheierea finală și număr din registrul de termene succesorale și va cuprinde constatările din încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
\n
(2)Certificatul de moștenitor va putea cuprinde mențiuni cu privire la modalitatea prin care a fost stabilită întinderea drepturilor succesorilor, precum și orice mențiune care justifică eliberarea acestuia.
\n
(3)Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
\n
(4)Câte un exemplar al certificatului de moștenitor se eliberează fiecăruia dintre moștenitori sau legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale și a onorariilor.
\n
(5)În cazul în care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, în condițiile de mai sus, un certificat de executor testamentar.
\n
(6)După suspendarea procedurii succesorale în cazurile prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. b) c)
\n
Articolul 117(1)
\n
La cererea moștenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de moștenitor, care atestă numărul, calitatea și întinderea drepturilor tuturor moștenitorilor legali, cu respectarea procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moștenitor, exceptând dispozițiile privind masa succesorală.
\n
(2)Certificatul de calitate de moștenitor se eliberează cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta lege pentru eliberarea certificatului de moștenitor, stabilindu-se și cotele succesorale.
\n
(3)Dispozițiile alin. (1)
\n
(2)
\n
Articolul 118(1)
\n
În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, când în masa succesorală există bunuri, notarul public, sesizat în condițiile art. 103
\n
(2)Dacă masa succesorală este formată numai dintr-un drept de concesiune sau folosință asupra unui loc de veci/înhumare, fără construcții funerare, notarul va constata prin încheiere stingerea acestuia, fără să emită certificat de vacanță succesorală.
\n
(3)Un exemplar al încheierii se va comunica concedentului.
\n
Articolul 119(1)
\n
După emiterea certificatului de moștenitor, un alt certificat poate fi eliberat numai în situațiile prevăzute de prezenta lege.
\n
(2)Cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moștenitor suplimentar.
\n
(3)În situația prevăzută la alin. (2)
\n
(4)Citația va cuprinde enumerarea bunurilor pentru care sa solicitat suplimentarea masei succesorale și dreptul moștenitorului de a se opune la eliberarea certificatului de moștenitor suplimentar.
\n
(5)Opoziția va fi motivată și se va depune până la termenul fixat pentru dezbaterea cauzei.
\n
Articolul 120(1)
\n
Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
\n
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1)
\n
(3)Până la soluționarea diferendului pe cale amiabilă prin încheierea actului notarial sau până la anularea certificatului de moștenitor prin hotărâre judecătorească, acesta face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
\n
(4)În cazul anulării certificatului de moștenitor total sau parțial, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotărârii judecătorești definitive. În acest scop, instanțele judecătorești au obligația să trimită la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei o copie de pe hotărârea rămasă definitivă, împreună cu dosarul notarial, dacă acesta a fost cerut în timpul judecății.
\n
Secţiunea a 4-a Procedura lichidării pasivului succesoral
\n
Articolul 121
\n
În cadrul procedurii succesorale notariale, notarul public va putea proceda la lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moștenitorilor.
\n
Articolul 122Procedura de lichidare constă în:
\n
a)recuperarea tuturor creanțelor defunctului; ... b) plata tuturor datoriilor aferente succesiunii, respectiv a pasivului succesoral, indiferent dacă acestea sunt datorii ale defunctului sau datorii generate pentru dezbaterea procedurii succesorale; ... c) executarea legatelor particulare; ... d) valorificarea bunurilor mobile/imobile ale defunctului, în vederea acoperirii stingerii pasivului succesoral, în cazul în care în activul succesoral nu există lichidități care să acopere pasivul succesiunii sau în cazul în care moștenitorii nu înțeleg să încheie cu creditorii succesiunii o convenție prin care să se stabilească modalitatea de stingere amiabilă a pasivului. ...
\n
Articolul 123(1)
\n
Lichidarea se face de către notarul public învestit cu dezbaterea procedurii succesorale sau sub supravegherea acestuia, ori de câte ori în masa succesorală este dovedit un pasiv exigibil.
\n
(2)Pentru stabilirea pasivului, notarul public va întocmi inventarul și va solicita moștenitorilor declarații autentice sau orice alte probe despre existența pasivului și caracterul cert, lichid și exigibil al acestuia, va verifica Registrul național notarial de evidență a creditorilor persoanelor fizice și a opozițiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), prevăzut la art. 164, și va primi cereri de la creditorii defunctului în vederea recuperării creanțelor acestora, întocmind tabloul creditorilor. Tabloul creditorilor se definitivează în 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale, prioritate având creanțele bugetare.
\n
Articolul 124(1)
\n
Notarul public învestit cu soluționarea cauzei succesorale va elibera în faza premergătoare obligatorie un certificat succesoral de lichidare, care cuprinde, pe lângă masa succesorală compusă din activ și pasiv, moștenitorii și cotele ce revin acestora și acordul lor cu privire la modul de lichidare a pasivului succesoral, numirea lichidatorului și termenul de finalizare a procedurii.
\n
(2)Notarul public se va îngriji de publicitatea certificatului succesoral de lichidare în registrele publice.
\n
Articolul 125(1)
\n
Lichidarea pasivului succesoral va fi făcută de către unul sau mai mulți lichidatori care vor acționa separat ori împreună, după caz.
\n
(2)În cazul decesului lichidatorului sau în cazul în care acesta nu mai dorește ori este împiedicat să își mai exercite funcția, acesta va putea fi înlocuit, respectându-se aceeași procedură ca în cazul numirii acestuia.
\n
(3)Până la numirea noului lichidator, toate operațiunile demarate în cadrul procedurii de lichidare a patrimoniului succesoral de către lichidatorul care nu își mai poate îndeplini atribuțiile vor fi suspendate.
\n
Articolul 126Lichidatorul care își îndeplinește atribuțiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:
\n
a)de către defunct, prin testament sau prin înscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca lichidator; ... b) de către moștenitorii defunctului, fie dintre aceștia, fie un terț; ... c) de către instanța de judecată, în cazul în care apar neînțelegeri între moștenitori cu privire la desemnarea lichidatorului sau în cazul imposibilității desemnării ori înlocuirii lui de către aceștia. ...
\n
Articolul 127
\n
Lichidatorul are dreptul la remunerație stabilită de către moștenitori la momentul desemnării sale și la rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii de lichidare. În limita remunerației stabilite și a cheltuielilor efectuate, creanța lichidatorului este privilegiată față de toate celelalte creanțe.
\n
Articolul 128În exercitarea atribuțiilor sale, lichidatorul îndeplinește următoarele proceduri:
\n
a)realizează creanțele succesiunii; ... b) plătește datoriile succesiunii, utilizând în acest scop sumele existente în activul succesoral, precum și pe cele provenite din realizarea creanțelor; ... c) valorifică bunurile mobile/imobile ale defunctului. Valorificarea acestor bunuri va putea fi făcută fie prin vânzarea bunurilor la licitație publică, fie prin încheierea unor acte de dare în plată cu creditorii succesiunii, în condițiile legii. ...
\n
Articolul 129(1)
\n
Modalitatea de valorificare a bunurilor va fi propusă de către lichidator moștenitorilor defunctului, care vor aproba propunerea lichidatorului printr-un înscris autentic.
\n
(2)Înscrisul autentic prin care moștenitorii vor încuviința modalitatea de valorificare a bunurilor defunctului propusă de către lichidator are valoarea unui mandat special.
\n
(3)În cazul în care lichidatorul succesiunii este notarul public numit cu acordul tuturor moștenitorilor, iar moștenitorii sunt de acord cu vânzarea bunurilor prin licitație publică, notarul public va proceda la valorificarea acestor bunuri.
\n
Articolul 130
\n
Procedura de organizare a licitației publice în cadrul căreia vor fi valorificate bunurile mobile și imobile ale defunctului va fi stabilită și detaliată în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
\n
Articolul 131(1)
\n
Durata procedurii de lichidare a pasivului succesoral nu poate depăși un an calendaristic; aceasta poate fi prelungită prin acordul tuturor moștenitorilor.
\n
(2)Notarul public poate cere instanței de judecată înlocuirea lichidatorului care se află în imposibilitate de a-și executa sarcina, o neglijează sau nu o respectă.
\n
Articolul 132
\n
La finalizarea procedurii de lichidare a pasivului succesoral, lichidatorul va prezenta notarului public instrumentator o dare de seamă în care se vor detalia toate operațiunile îndeplinite în vederea recuperării creanțelor și modalitatea de stingere a pasivului succesoral. În cazul în care lichidatorul este chiar notarul public, darea de seamă va fi cuprinsă în încheiere.
\n
Articolul 133
\n
După finalizarea procedurii de lichidare, notarul public va elibera certificatul de moștenitor, în masa succesorală urmând a fi evidențiat produsul net al lichidării.
\n
Articolul 134
\n
Partajul succesoral între moștenitori se poate face numai după emiterea certificatului de moștenitor eliberat după lichidare.
\n
Secţiunea a 5-a Procedura medierii și arbitrajului pentru soluționarea litigiilor interprofesionale
\n
Articolul 135(1)
\n
Litigiile dintre notarii publici cu privire la exercitarea profesiei, relațiile profesionale, cele dintre asociați sau care privesc conlucrarea dintre diferitele forme de exercițiu al profesiei sunt supuse, anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către Colegiul director al Camerei în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea notarii publici.
\n
(2)Litigiile dintre notarii publici din Camere diferite, cele dintre notarii publici și Camere, cele dintre Camere, notarii publici și Uniune, precum și cele dintre Camere și Uniune sunt supuse, anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către Consiliul Uniunii.
\n
(3)Petentul va sesiza președintele Colegiului director al Camerei sau, după caz, președintele Consiliului Uniunii printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului și procedura aleasă.
\n
(4)Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să își precizeze, în scris, punctul de vedere.
\n
(5)Procedura de desfășurare a arbitrajului sau medierii se va stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
\n
Secţiunea a 6-a Procedura organizării licitațiilor și a certificării rezultatului acestora
\n
Articolul 136
\n
În vederea finalizării procedurii lichidării pasivului succesoral, Camerele organizează, la cererea notarului public instrumentator al dosarului succesoral, licitații publice de bunuri mobile sau imobile.
\n
Articolul 137
\n
Modalitatea de organizare și desfășurare a licitației se va stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
\n
Secţiunea a 7-a Procedura divorțului pe cale notarială
\n
Articolul 138(1)
\n
Procedura divorțului prin acordul soților este de competența notarului public, în condițiile legii.
\n
(2)Înainte de verificarea competenței teritoriale, notarul public va verifica dacă legea aplicabilă divorțului pentru căsătoria solicitată a fi desfăcută prin cererea primită este legea română.
\n
(3)În cadrul procedurii notariale de divorț, notarul public pronunță una dintre următoarele soluții: a) admiterea cererii de divorț; în acest caz, notarul public emite încheierea de admitere a cererii de divorț și eliberează certificatul de divorț; ... b) respingerea cererii de divorț; în acest caz, notarul public emite încheierea de respingere a cererii de divorț. ...
\n
(4)În certificatul de divorț se vor consemna desfacerea căsătoriei prin acordul soților, în fața notarului public, numele de familie pe care foștii soți le vor purta după divorț, precum și, după caz, mențiunile privind acordul parental referitor la minorii rezultați din căsătorie.
\n
(5)Înscrisul autentificat de notarul public prin care se constată acordul parental constituie titlu executoriu în condițiile art. 101 alin. (2) Secţiunea a 8-a Procedura apostilei și supralegalizării actelor notariale
\n
Articolul 139(1)
\n
În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea semnăturii și a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se îndeplinesc de către Cameră, la sediul principal ori la sediile județene ale acesteia, în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea notarul public care a instrumentat actul, în condițiile stabilite prin regulament. Pentru finalizarea procedurii de supralegalizare, actul notarial supralegalizat de către Cameră urmează să fie supralegalizat de către Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică sau oficiul consular din România al statului în care actul urmează să fie folosit. Notarul public va pune în vedere părții obligația îndeplinirii acestei cerințe.
\n
(2)Birourile notariale nu pot lua în considerare actele care emană de la autoritățile altui stat decât dacă semnăturile și sigiliile acelor autorități sunt supralegalizate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acest stat ori de către Ministerul Afacerilor Externe al României.
\n
(3)În cazul în care prin convenții internaționale la care România este parte se prevede altfel, se aplică acele convenții.
\n
Secţiunea a 9-a Respingerea unui act sau a unei proceduri notariale
\n
Articolul 140
\n
Încheierea de respingere reprezintă procedura prin care notarul public refuză motivat îndeplinirea unui act notarial.
\n
Articolul 141
\n
Se pot respinge atât cererea de îndeplinire a unei proceduri, cât și actul solicitat de parte.
\n
Articolul 142
\n
Cererea se înregistrează în registrul general la data depunerii, iar încheierea de respingere va purta numărul cererii și data la care se emite.
\n
Articolul 143
\n
Încheierea de respingere se redactează în cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la data îndeplinirii procedurii de citare și trebuie motivată în drept și în fapt, cu precizarea termenului în care poate fi atacată și a instanței competente.
\n
Articolul 144(1)
\n
Împotriva încheierii de respingere partea nemulțumită poate face plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își desfășoară activitatea notarul public.
\n
(2)Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de îndată instanței, împreună cu dosarul cauzei.
\n
(3)Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză. În soluționarea plângerii notarul public nu are calitate procesuală.
\n
Articolul 145
\n
Dacă instanța admite plângerea, notarul public este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămasă definitivă și va face mențiune despre aceasta la redactarea actului. Actul se va îndeplini numai după plata onorariului și a celorlalte taxe și tarife.
\n
Secţiunea a 10-a Procedura citării, comunicării și notificării în materie notarială
\n
Articolul 146
\n
Citarea părților și comunicarea actelor de procedură în materie notarială se fac în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
\n
Articolul 147
\n
Modelul citației și cel al notificării se vor stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
\n
Secţiunea a 11-a Alte proceduri notariale A.
\n
Legalizarea semnăturilor și a sigiliilor
\n
Articolul 148(1)
\n
Notarul public poate legaliza semnătura părților numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere formă autentică ca o condiție de valabilitate a actului, cu respectarea dispozițiilor din prezenta lege.
\n
(2)Pentru legalizarea semnăturii, părțile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate.
\n
(3)Notarul public va identifica părțile, se va convinge că acestea cunosc conținutul înscrisului, după care le va cere să subscrie în fața sa toate exemplarele înscrisului.
\n
(4)În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării de semnătură, în sensul art. 84 lit. g) a) data (anul, luna, ziua); ... b) numele părții și faptul prezentării ei în persoană; ... c) constatarea subscrierii în fața notarului public a tuturor exemplarelor înscrisului. ...
\n
(5)La cererea părții, notarul public poate legaliza specimenul de semnătură al persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial și care va semna în fața notarului public.
\n
(6)Pentru legalizarea sigiliului, partea îl va prezenta notarului public care, după verificare, va întocmi încheierea de legalizare. ...
\n
B.
\n
Dare de dată certă înscrisurilor
\n
Articolul 149(1)
\n
Înscrisul căruia urmează să i se dea dată certă se întocmește în numărul de exemplare cerut de parte.
\n
(2)În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale pentru dare de dată certă, în sensul art. 84 lit. g) a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea părții, și ora; ... b) starea în care se află înscrisul și particularitățile acestuia; ... c) denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris. ... ...
\n
C.
\n
Certificarea unor fapte
\n
Articolul 150(1)
\n
Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constată personal: a) faptul că o persoană se află în viață; ... b) faptul că o persoană se află într-un anumit loc; ... c) faptul că persoana din fotografie este aceeași cu persoana care cere certificarea; ... d) faptul că o persoană, ca urmare a unei somații sau notificări, s-a prezentat ori nu într-o anumită zi și la o anumită oră într-un anumit loc, precum și declarația acesteia; ... e) rezultatele tombolelor, tragerilor la sorți, concursurilor, loteriilor publicitare, organizate de entități autorizate în conformitate cu acte normative speciale, dacă nu sunt date, prin lege, în competența altor organe; ... f) certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse, dacă nu sunt date, prin lege, în competența altor organe; ... g) certificarea altor fapte care nu sunt date în competența exclusivă a altor organe. ...
\n
(2)În încheiere se vor menționa și ora constatării, precum și fapta care se certifică.
\n
Articolul 151(1)
\n
Notarul public certifică, la cerere, procesele-verbale sau hotărârile organelor colegiale ale oricăror forme asociative, printr-o încheiere în care se vor menționa data și locul întrunirii, precum și faptul semnării procesului-verbal sau a hotărârii de către unul ori mai mulți dintre participanți.
\n
(2)În vederea certificării proceselor-verbale și hotărârilor, notarul public stabilește calitatea și identitatea semnatarilor acestora. ...
\n
D.
\n
Legalizarea copiilor după înscrisuri
\n
Articolul 152(1)
\n
Notarul public eliberează copii legalizate numai de pe înscrisurile originale prezentate de părți, astfel cum au fost emise în starea lor inițială, după confruntarea copiei cu originalul.
\n
(2)În cazul legalizării copiei de pe acte de identitate sau titluri de călătorie, în încheierea de legalizare se va menționa scopul în care urmează a fi folosită copia.
\n
(3)Se pot legaliza copii atât de pe un înscris original în întregime, cât și de pe părți determinate ale acestuia, cu condiția să nu se denatureze înțelesul integral al înscrisului.
\n
(4)Pe copie, înainte de a se reda conținutul actului, se va menționa „EXTRAS“, iar în încheierea de legalizare a acesteia se va face mențiunea corespunzătoare.
\n
(5)În cererea pentru legalizarea copiei se va identifica înscrisul, precizându-se numărul de exemplare cerut de parte. Un exemplar al copiei legalizate se va reține la dosar.
\n
(6)Copiile certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale sunt valabile 6 luni.
\n
(7)În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării copiei, în sensul art. 84 lit. g) a) atestarea conformității copiei cu înscrisul prezentat; ... b) starea în care se află înscrisul; ... c) semnătura secretarului care a făcut colaționarea; ... d) denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris. ...
\n
(8)Dacă se legalizează un înscris sub semnătură privată sau din arhiva biroului notarial, în încheiere se va face mențiune expresă în acest sens.
\n
(9)În cazul în care confruntarea copiei cu originalul înscrisului cere o pregătire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntării efectuate de către un expert desemnat de notar, potrivit legii. În acest caz, încheierea este semnată și de expert.
\n
(10)Copii legalizate din arhiva biroului notarial de pe actele emise de notarul public se eliberează numai părților, succesorilor și reprezentanților acestora, precum și celor care justifică un drept sau un interes legitim. Fotocopierea se face de pe originalul din arhivă, cu toate mențiunile și modificările aduse originalului până la data eliberării copiei legalizate.
\n
(11)În vederea legalizării copiei unui înscris original întocmit într-o altă limbă decât cea română, acel înscris va fi tradus în limba română de un traducător și interpret autorizat. Copia legalizată de pe înscrisul original, însoțită de traducerea în limba română, va fi eliberată părții în numărul de exemplare solicitat. Un exemplar din acestea se păstrează în arhiva notarului. ...
\n
E.
\n
Efectuarea și legalizarea traducerilor
\n
Articolul 153(1)
\n
Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face și după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.
\n
(2)Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât și legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face și în limba străină în care se face traducerea. ...
\n
F.
\n
Primirea în depozit de înscrisuri și documente
\n
Articolul 154(1)
\n
La primirea în depozit a bunurilor, înscrisurilor și a documentelor prezentate de părți, precum și a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, notarul public va menționa, în încheiere, că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale primirii în depozit, în sensul art. 84 lit. g) a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea părții, și ora; ... b) identificarea înscrisurilor sau a bunurilor predate, arătându-se toate datele necesare în acest scop; ... c) numele deponentului și al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile sau bunurile; ... d) termenul de păstrare. ...
\n
(2)Notarul public poate apela la o societate specializată în scopul îndeplinirii procedurii prevăzute la alin. (1) ...
\n
G.
\n
Acte de protest al cambiilor, cecurilor și al altor titluri la ordin
\n
Articolul 155
\n
Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor și al altor titluri la ordin se face în condițiile stabilite prin legile speciale. ...
\n
H.
\n
Eliberarea de duplicate ale înscrisurilor notariale
\n
Articolul 156(1)
\n
La cererea părții, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original aflat în arhiva sa.
\n
(2)În textul duplicatului se reproduc cuvânt cu cuvânt cuprinsul înscrisului, cât și cel al încheierii prin care s-a încuviințat întocmirea înscrisului original. În locul semnăturii originale se menționează numele de familie și prenumele fiecărui semnatar.
\n
(3)Duplicatul are aceeași forță probantă ca și înscrisul original.
\n
(4)Competența eliberării duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe cu activitate notarială aparține instituției care a preluat arhiva acestora. ...
\n
I.
\n
Reconstituirea actelor originale
\n
Articolul 157(1)
\n
Actele care au dispărut fără a mai fi rămas un exemplar original se reconstituie la cerere, prin încheiere, pe baza acordului părților sau, după caz, a succesorilor acestora.
\n
(2)Reconstituirea se face de către notarul public la care s-a întocmit actul sau, dacă acestuia i-a încetat calitatea, de către notarul public care a preluat arhiva sau de către cel desemnat în acest scop de către președintele Colegiului director al Camerei. Reconstituirea se face cu citarea tuturor părților sau a succesorilor acestora.
\n
(3)În lipsa acordului părților, reconstituirea actelor dispărute se va face de judecătoria în circumscripția căreia își are sediul biroul notarial care a întocmit actul, în conformitate cu dispozițiile din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
\n
(4)În cazul în care actul dispărut a fost întocmit de alte organe cu activitate notarială, reconstituirea se face de judecătoria în circumscripția căreia își are sediul organul care a întocmit actul sau se află domiciliul ori sediul uneia dintre părți, după caz. ...
\n
Capitolul VI
\n
Controlul activității notariale, arhiva și evidența activității
\n
Secţiunea 1
\n
Controlul activității notariale
\n
Articolul 158(1)
\n
Actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc, în condițiile art. 159
\n
(2)Activitatea notarilor publici este supusă controlului profesional administrativ, în condițiile prezentei legi.
\n
Articolul 159(1)
\n
Actele notariale pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
\n
(2)Totodată, partea nemulțumită poate introduce plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial, în termen de 10 zile de la data când a luat cunoștință, la judecătoria în circumscripția căreia își are sediul biroul notarial care a refuzat îndeplinirea actului.
\n
(3)Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de îndată instanței, împreună cu dosarul cauzei.
\n
(4)Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză. În cazul admiterii plângerii, instanța indică în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul.
\n
(5)Notarul public este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămasă definitivă.
\n
Articolul 160(1)
\n
Controlul profesional administrativ se exercită de către Uniunea Națională a Notarilor Publici prin consiliul său de conducere și va avea în vedere: a) organizarea Camerelor Notarilor Publici și a birourilor notarilor publici; ... b) calitatea actelor și lucrărilor încheiate de notarii publici; ... c) respectarea obligațiilor profesionale legale, statutare și deontologice. ...
\n
(2)Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b)
\n
(3)Ministrul justiției poate ordona controlul activității notarilor publici prin inspectori generali de specialitate.
\n
Secţiunea a 2-a Arhiva și evidența activității
\n
Articolul 161(1)
\n
Arhiva activității notariale este proprietatea statului și se păstrează, se conservă și se predă în condițiile legii.
\n
(2)În cazul în care Colegiul director al Camerei constată în urma verificărilor că nu sunt îndeplinite obligațiile prevăzute la alin. (1)
\n
Articolul 162(1)
\n
Biroul de notar public va avea arhivă și registratură proprii.
\n
(2)Secretariatul va efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondenței, înregistrarea și îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității notariale.
\n
(3)Notarul public va ține și o evidență financiar-contabilă.
\n
Articolul 163(1)
\n
Camera și sediile secundare ale acesteia vor avea arhivă proprie și vor putea deține și conserva inclusiv arhiva birourilor notariale, conform aprobării Colegiului director al Camerei.
\n
(2)Arhivele Camerelor constituite în condițiile alin. (1)
\n
(3)Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din aceste arhive, pentru îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite, precum și pentru reconstituirea actelor notariale, Colegiul director va desemna un notar public.
\n
(4)Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director va desemna un angajat cu studii juridice al Camerei.
\n
(5)Competența eliberării copiilor legalizate de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe cu activitate notarială aparține instituției care a preluat arhiva acestora.
\n
Articolul 164(1)
\n
La nivelul Uniunii funcționează următoarele registre: a) Registrul național notarial de evidență a succesiunilor (RNNES), în care se înregistrează cauzele succesorale privind cetățenii români, străini sau apatrizi cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma cărora au rămas bunuri în România; ... b) Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL), în care se înregistrează toate actele de donație, dispozițiile testamentare, revocarea lor, precum și retractarea revocării acestora; ... c) Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale (RNNEOS), în care se înregistrează toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renunțarea la moștenire; ... d) Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora (RNNEPR), în care se înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte și îndeplinirii de proceduri notariale, precum și actele de revocare a acestora; ... e) Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), în care se înscrie, pentru opozabilitate față de terți, regimul matrimonial ales de soți; ... f) Registrul național notarial de evidență a creditorilor persoanelor fizice și a opozițiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), în care se înscriu, pentru opozabilitate față de terți, cererile creditorilor cu privire la creanțele pe care le au față de o persoană fizică. ...
\n
(2)Uniunea poate înființa și alte registre naționale notariale necesare desfășurării activității notarilor publici și, respectiv, aplicării dispozițiilor Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare.
\n
(3)Registrele naționale notariale prevăzute la alin. (1)
\n
(4)Transferul informațiilor între notarii publici și registrele naționale notariale ținute în format electronic se face numai pe suport electronic, în baza semnăturii electronice calificate a utilizatorului.
\n
(5)Organizarea și funcționarea registrelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) f)
\n
Capitolul VII
\n
Dispoziții tranzitorii și finale
\n
Articolul 165
\n
Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare, și cu cele ale Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
\n
Articolul 166
\n
Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, hotărârile cu caracter normativ adoptate de către Congres și Consiliul Uniunii, Statutul Institutului Notarial Român și Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
\n
Articolul 167
\n
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*), notarii publici vor proceda la constituirea Camerelor Notarilor Publici și a Uniunii Naționale a Notarilor Publici.
\n
Notă ... *) Legea nr. 36/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995.
\n
Articolul 168
\n
Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiției, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia*).
\n
Articolul 169(1)
\n
La împlinirea termenului prevăzut la art. 167
\n
(2)La aceeași dată denumirile de „notariat de stat“, „notar de stat“, „secretariat“ sau „secretar“, prevăzute în reglementările în vigoare privind atribuțiile de publicitate imobiliară și mobiliară introduse prin Decretul nr. 378/1960, se înlocuiesc cu denumirile „judecătorie“, „judecător“, „grefă“ sau „grefier“, după caz.
\n
(3)Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1)
\n
Articolul 170
\n
Notarii publici își vor începe activitatea după 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
\n
Articolul 171
\n
Consiliile locale și județene, prefecții, precum și Ministerul Justiției au obligația de a pune la dispoziția notarilor publici, la cererea acestora, spațiile necesare în vederea organizării și funcționării corespunzătoare a serviciilor publice pe care le prestează, prin închiriere, fără licitație.
\n
Articolul 172(1)
\n
Notarii publici vor angaja, cu prioritate, notarii debutanți, personalul auxiliar administrativ și de serviciu de la notariatele de stat.
\n
(2)Personalul rămas disponibil va fi încadrat prin redistribuire de către Ministerul Justiției, în sistemul său, în condițiile legii.
\n
Articolul 173(1)
\n
Lucrările notariale în curs de rezolvare la notariatele de stat vor fi finalizate până la data preluării activității de către notarii publici, în conformitate cu procedura stabilită în prezenta lege.
\n
(2)Arhiva notariatelor de stat care își încetează activitatea se va preda judecătoriilor în a căror circumscripție teritorială se află.
\n
(3)Cauzele succesorale care au în continuare termene de dezbatere, după încetarea activității notariatelor de stat, se vor preda notarilor publici ale căror birouri sunt situate în circumscripția judecătoriei în raza căreia defunctul și-a avut ultimul domiciliu, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul director al Camerei.
\n
Articolul 174(1)
\n
Birourile notariale constituite în condițiile prezentei legi își pot organiza sedii secundare în localitățile din aceeași circumscripție teritorială în care nu au luat ființă birouri de notari publici.
\n
(2)Dacă, ulterior înființării unui sediu secundar, în acea localitate își stabilește sediul principal un birou notarial, sediul secundar se desființează.
\n
(3)Înregistrarea sediului secundar se face cu respectarea procedurii prevăzute la art. 40 alin. (1)
\n
Articolul 175
\n
Ori de câte ori în alte acte normative se folosește expresia „notariat de stat“ sau „notar de stat“ se va înțelege „biroul notarului public“ și, după caz, „notar public“.
\n
Articolul 176
\n
La expirarea termenului prevăzut la art. 170, Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat și Regulamentul privind aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat, aprobat prin H.C.M. nr. 1.518/1960, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.
\n
Anexă Camerele notarilor publici, circumscripțiile teritoriale ale acestora și localitățile în care se află sediile principale