Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor cu asistență tehnică din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor va elabora scenarii pe termen mediu și lung de dezvoltare a transportului aerian la nivel național și de reducere a emisiilor GES aferente, pentru a fundamenta deciziile referitoare la viitoarele angajamente. În acest context Agenția Națională pentru Protecția Mediului poate furniza numai date referitoare la emisiile de CO(2) ale operatorilor de aeronave. Instituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Termenul de implementare a acțiunii: 2012-2020.
\nResurse necesare pentru implementare: În cazul participării ministerelor de resort la diverse reuniuni, ministerele de resort vor continua negocierea acțiunilor și a termenelor de implementare a acestora pentru sectorul aviației civile cu consultarea/colaborarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. La nivelul acestor ministere se vor organiza grupuri de lucru specializate în domeniul schimbărilor climatice. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: România va avea o poziție ce îi va permite să se asigure că viitoarele angajamente privind reducerea emisiilor de GES în sectorul aviației civile reflectă prioritățile naționale, economice, cât și o dezvoltare durabilă. ... ...
\nDescrierea acțiunii: Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră este un instrument bazat pe principiul limitare/tranzacționare, iar participarea operatorilor de aeronave care desfășoară activități de aviație reglementate de Directiva 2008/101/CE implică respectarea anumitor obligații conform reglementărilor europene: ● operatorii de aeronave au obligația să monitorizeze și să raporteze emisiile de gaze cu efect de seră în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 601/2012 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și ale planurilor de monitorizare a emisiilor, aprobate de ANPM; ● operatorii de aeronave au obligația de a depune la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, până la data de 01 martie a fiecărui an, raportul de monitorizare întocmit pentru anul calendaristic anterior, verificat de un verificator acreditat; ● operatorii de aeronave au obligația de a restitui, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră generate în anul calendaristic anterior.
\nAgenția Națională pentru Protecția Mediului are competența privind verificarea și aprobarea planurilor de monitorizare întocmite de operatorii de aeronave, verificarea și validarea rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, verificate de organisme de verificare acreditate de organismul național de acreditare sau organismul de acreditare dintr-un alt stat membru al UE, în conformitate cu Regulamentul nr. 2018/2067. De asemenea Agenția Națională pentru Protecția Mediului are competența de a verifica în Registrul Unic conformarea operatorilor de aeronave în ceea ce privește restituirea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferent valorii emisiilor din anul precedent.
\nLa sfârșitul unui an calendaristic, operatorii de aeronave se pot afla în următoarele situații: ● emit sub limita plafonului alocat, deci sunt în măsură să decidă cu privire la comercializarea unui număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră disponibil; în această situație se pot regăsi operatorii de aeronave care investesc în aeronave eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, utilizează aeronave cu capacitate corespunzătoare cererilor de încărcare și rute de zbor optime; ● emit peste limita plafonului alocat - situație în care trebuie să achiziționeze certificate de emisii de gaze cu efect de seră de pe piață pentru a-și respecta obligația de returnare a certificatelor în registru.
\nÎn această situație se pot regăsi operatorii de aeronave care operează pe distanțe scurte, utilizează aeronave cu o vechime mai mare sau transportă mai puțini pasageri sau marfă. Aceștia sunt afectați mai mult de includerea în schema EU ETS, față de operatorii cu un grad mai ridicat de eficacitate având în vedere costurile carburantului utilizat; ● emit în limita plafonului alocat. Pentru implementarea eficientă a Directivei 2008/101/CE sunt necesare: ● creșterea și îmbunătățirea capacității instituționale la nivelul ANPM, asigurarea participării reprezentanților ANPM la sesiuni de instruiri în domeniu, seminare, conferințe internaționale, programe și proiecte; ● intensificarea acțiunilor de conștientizare și diseminare a informației către operatorii de aeronave, prin organizarea de seminare sau alte metode de informare, cu privire la implementarea schemei EU ETS, alocarea certificatelor de emisii, conformarea operatorilor, monitorizarea emisiilor de GES conform PM aprobat, raportul de îmbunătățiri, avantajele implementării, participarea la cercetarea privind reducerea impactului asupra climei prin reducerea de CO(2), respectiv eficientizare consum combustibil.
\nInstituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și operatorii de aeronave. Termenul de implementare a acțiunii: 2012-2020. Resurse necesare pentru implementare: fonduri de la bugetul de stat, programe europene. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: Contribuția domeniului aviației la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform angajamentului UE, în medie cu 20% până în anul 2020 și cu 50% până în anul 2050 (față de anul 1990), plafonarea emisiilor de CO(2) din activitățile de aviație începând cu 2020. ... 2.2. Schema globală Carbon Offesting and Reduction Scheme for Internațional Aviation - CORSIA În luna octombrie 2016, cu ocazia celei de a 39-a sesiuni a Adunării Generale, OACI a adoptat Rezoluția A 39-3, care stabilește implementarea unei scheme globale bazate pe piață (GMBM) de reducere a gazelor cu efect de seră pentru a limita creșterea emisiilor generate de aviația internațională la nivel mondial, începând cu anul 2021.
\nAceastă schemă este implementată printr-un sistem de compensare și reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA), menit să permită realizarea obiectivului indicativ de stabilizare a emisiilor generate din aviația civilă internațională la nivelurile din 2020. În primă fază, aplicarea acestor măsuri de către toate statele membre va fi voluntară dar, începând cu ce-a de-a doua fază, și anume din anul 2027 va deveni obligatorie pentru toate țările. Schema CORSIA este, în multe privințe, asemănătoare schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (schema EU-ETS). Această măsură globală de piață va înlocui schema (EU-ETS). Prin Declarația de la Bratislava (3 septembrie 2016) a Directorilor Generali ai aviației civile din statele membre UE și alte state membre ale ECAC (Conferința Europeană privind Aviația Civilă) privind aderarea de la început la schema globală de măsuri bazate pe piață GMBM, România și-a asumat aderarea la CORSIA.
\nCaracteristicile principale de design ale CORSIA sunt: implementarea în etape, acoperirea emisiilor printr-o abordare bazată pe rute, cerințe de compensare. Totodată există cerințe și pentru participanți nou intrați. Operatorii aerieni trebuie să monitorizeze emisiile de CO(2) pentru anul 2019, inclusiv aprobarea, până la data de 30 aprilie 2019, a planurilor de monitorizare a emisiilor de către statele membre, precum și Raportarea și verificarea emisiilor de CO(2) provenite de la aviația internațională, astfel încât statele membre să înțeleagă și să poată respecta dispozițiile aferente ale SARP-urilor CORSIA până la începutul anului 2020. Conform cerințelor CORSIA, operatorul de aeronave care efectuează zboruri internaționale trebuie să prezinte informații referitoare la emisiile de CO(2) aferente.
\nPrimul an de raportare este anul 2020 (pentru datele aferente anului 2019 din zboruri internaționale). Raportarea se face anual prin completarea formatului de Raport privind emisiile, distribuit de OACI, raport care ulterior se transmite Statului/autorității competente. Operatorii de aeronave care intră sub incidența schemei CORSIA sunt operatorii care produc emisii anuale de CO(2) mai mari de 10.000 de tone, din zborurile internaționale efectuate cu aeronave cu o masă maximă certificată la decolare mai mare de 5.700 kg (cu excepția zborurilor umanitare, medicale și de luptă împotriva incendiilor). Instituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Agenția Națională pentru Protecția Mediului, operatorii de aeronave.
\nTermenul de implementare a acțiunii: 2019-2035. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: CORSIA își propune să stabilizeze emisiile de CO(2) din aviația civilă internațională la nivelurile anului 2020. ... ...
\nInstituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: administrațiile aeroporturilor cu peste un milion de pasageri/an sau 25.000 de mișcări de aeronave/an. Termenul de implementare a acțiunii: 2011-2020 Resurse necesare pentru implementare: Surse proprii, fonduri publice. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: Decongestionarea traficului în aeroport, reducerea emisiilor de NO(x), CO(2) VOC/COV (compuși organici volatili) și implicit, reducerea efectului asupra stratului de ozon O(3) și a zgomotului. ... 3.2. Continuarea promovării unor practici și proceduri la nivel operațional cu impact asupra reducerii consumului de combustibil Relevanța includerii acțiunii: Eficientizarea consumului de combustibil.
\nDescrierea acțiunii: Utilizarea celor mai bune practici și proceduri în operațiunile la sol pentru reducerea consumului de combustibil: ● folosirea unei plaje de Cost Index care să asigure respectarea programului de zbor, dar și un consum minim de combustibil; ● procedura de rulaj la sol a aeronavelor cu un singur motor (single engine taxi); ● optimizarea folosirii unităților auxiliare de putere (APU); ● reducerea greutății avioanelor; ● încărcarea aeronavelor în așa fel încât poziția centrului de greutate în zbor să fie cât mai în spate, asigurând astfel un consum minim de combustibil; ● optimizarea fiecărui plan de zbor în parte, în funcție de condițiile din ziua respectivă; ● transmiterea planurilor de zbor cât mai aproape de ora decolării; ● folosirea a 3 valori ale Cost Index în funcție de durata cursei și de vânt, rezultând un număr de zboruri mai economice, bazate pe condițiile din ziua respectivă; ● implementarea unui software de planificare a zborului (flight planning) performant/selectarea aeronavelor eficiente pentru cursele aeriene în funcție de durata de zbor și distanță.
\nUtilizarea celor mai bune practici și proceduri în timpul zborului: ● folosirea nivelului optim de croazieră; ● extinderea studiilor privind impactul aplicării unor proceduri CDA (continous descent approach) pe toate aeroporturile cu trafic semnificativ; ● aterizarea cu flaps minim, acolo unde este posibil; ● decolarea cu metoda FLEX/Assumed Temp/Derate pentru protecția motoarelor și un consum cât mai scăzut pe termen lung; ● decolarea cu flaps minim; ● accelerarea la viteza mai economică de \"enroute climb\", acolo unde este posibil sub nivel 100; ● folosirea reversoarelor la poziția \"idle\" (minim) la majoritatea aterizărilor. Instituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: operatorii aerieni, aeroporturi, ROMATSA.
\nTermenul de implementare a acțiunii: 2011-2020. Resurse necesare pentru implementare: Instruirea personalului aeronautic navigant și nenavigant cu privire la aplicarea celor mai bune practici și proceduri în cadrul operațiunilor de zbor. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: La nivel internațional, în urma studiilor efectuate, se preconizează că măsurile la nivelul îmbunătățirii practicilor și procedurilor aplicabile în domeniul operațiunilor de zbor pot conduce la o reducere a emisiilor de CO(2) până în 2020 cu până la 3%. ... ...
\nSe vor organiza seminare și ateliere de lucru având ca temă promovarea inovației și a noilor tehnologii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor pe termen lung și pentru îmbunătățirea eficienței și competitivității operatorilor aerieni. Instituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor/Autoritatea Aeronautică Civilă Română, operatori aerieni, administrații aeroportuare, ROMATSA, institute de cercetare în domeniu. Termenul de implementare a acțiunii: 2012-2020. Resurse necesare pentru implementare: finanțare internă, programe europene. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: Încurajarea cercetării și dezvoltării în domeniul aviației civile, familiarizarea industriei de aviație cu noile tehnologii și proceduri aplicabile având ca efect reducerea impactului aviației asupra mediului, crearea premiselor pentru trecerea, după anul 2020, la un program de reducere masivă a emisiilor de CO(2) prin utilizarea noilor tehnologii și echipamente. ... 4.2.
\nPromovarea utilizării biocombustibilului în sectorul aviației civile (Capitolul 3.3) Relevanța includerii acțiunii: Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile de modificare și ulterior de abrogare a directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE. În prezent se utilizează biocombustibili în domeniul aviației doar la nivel experimental. În luna Martie 2011, Comisia Europeană a publicat Cartea Albă a transporturilor având ca obiectiv reducerea emisiilor de carbon generate de sectorul transporturilor cu 60% până în 2050 și utilizarea unei cote de 40% carburanți durabili cu emisii scăzute de carbon în sectorul aviației.
\nDetalierea lipsurilor existente: Nu este cazul. Descrierea acțiunii: Acțiunile ce urmează a fi incluse în vederea promovării utilizării biocombustibililor în aviație: ● analizarea posibilităților de subvenționare a producătorilor de combustibili alternativi; ● participarea în cadrul proiectelor specifice comunitare/internaționale; ● identificarea unor inițiative proprii prin participarea la proiecte cu industria aviatică și promovarea oportunităților existente în România. Instituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, conform planului național de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile, elaborat în temeiul Directivei 2009/28/CE, companiile aeriene.
\nTermenul de implementare a acțiunii: 2012-2020. Resurse necesare pentru implementare: Surse de finanțare: publice (inclusiv programe europene de finanțare) și private. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: Utilizarea biocombustibililor în aviație. În prezent se utilizează biocombustibili în domeniul aviației doar la nivel experimental. Utilizarea unui procent de maximum 6% combustibili alternativi până în anul 2020 în sectorul aviației civile va conduce la o reducere a emisiilor de CO(2) cu 5%. ... 4.3. Achiziționarea/Utilizarea de aeronave mai performante din punct de vedere energetic Relevanța includerii acțiunii: Achiziționarea/utilizarea unor aeronave mai performante din punct de vedere energetic reprezintă unul dintre elementele-cheie ale atingerii obiectivelor UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
\nIATA preconizează că implementarea acestei măsuri, conform planurilor de afaceri actuale ale companiilor aeriene, poate asigura o reducere a emisiilor de CO(2) cu 21% până în 2020. Detalierea lipsurilor existente: Înnoirea flotei operatorilor aerieni depinde de existența finanțării. Descrierea acțiunii: Implementarea de către operatorii aerieni a unor programe de înnoire a parcului de aeronave utilizate. Instituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Operatorii aerieni. Termenul de implementare a acțiunii: În funcție de identificarea surselor de finanțare și planurile de afaceri ale operatorilor aerieni. Resurse necesare pentru implementare: Surse proprii ale operatorilor aerieni Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: reducerea semnificativă a emisiilor de CO(2).
\nÎn contextul implementării schemei EU ETS operatorii aerieni români care își dezvoltă traficul vor evita astfel riscul apariției unor costuri suplimentare generate de necesitatea achiziționării de pe piață a certificatelor de emisii de GES (datorită operării unei flote ineficiente energetic). ... ...
\nInstituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Administrațiile aeroportuare, ROMATSA, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor/Autoritatea Aeronautică Civilă Română (pentru partea de certificare a lucrărilor). Termenul de implementare a acțiunii: 2011-2020 Resurse necesare pentru implementare: Resurse proprii ale aeroporturilor, ROMATSA, fonduri publice, fonduri europene. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: Optimizarea activității aeroportuare, îmbunătățirea calității serviciilor și a mediului, reducerea consumului de combustibil prin posibilitatea implementării unor proceduri eficiente de decolare/aterizare. ... 5.2. Implementarea pachetului de reglementări aferente Cerului European Unic SES/SESAR și a conceptului de Navigație bazată pe cerințele de performanță (PBN) Relevanța includerii acțiunii: Pachetul de reglementări comunitare SES/SESAR/PBN-ICAO, necesitatea atingerii obiectivelor SESAR (vezi pct. 1.2.2) și a țintelor de performanță stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 691/2010 al Comisiei din 29 iulie 2010 de stabilire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.096/2005 al Comisiei din 20 decembrie 2005 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizarea de servicii de navigație.
\nDetalierea lipsurilor existente: nu este cazul. Descrierea acțiunii: ● optimizarea structurilor de spațiu aerian pentru a eficientiza activitatea de zbor în cadrul DANUBE FAB; ● extinderea folosirii conceptului \"Direct to\" și \"Free Routes\" în spațiul aerian DANUBE FAB; ● stabilirea țintelor naționale de mediu pe care trebuie să le atingă furnizorul de servicii de navigație aeriană în perioada 2015-2020, pornind de la țintele stabilite la nivel european și implementarea Programului strategic de dezvoltare ROMATSA 2015+; ● dezvoltarea planului național pentru implementarea conceptului de PBN (Navigație bazată pe cerințe de performanță). Instituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ROMATSA.
\nTermenul de implementare a acțiunii: 2011-2020 Resurse necesare pentru implementare: resurse proprii ale ROMATSA și ale aeroporturilor, fonduri publice. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: ● IATA apreciază că o implementare a unui sistem eficient de ATM, cum este și cel promovat prin pachetul SES/SESAR, poate conduce la o reducere a emisiilor de CO(2) cu 4% până în 2020. ● estimările naționale indică o reducere a timpului total de zbor în spațiul aerian al României și Bulgariei de aproximativ 7.000 de ore/an ca urmare a implementării proiectului DANUBE FAB. De asemenea, folosirea conceptului \"Direct to\" introduce o reducere medie de 2 minute a timpului de zbor. ● reducerea congestiilor provocate de traficul aerian, economisirea combustibilului, protejarea mediului înconjurător, reducerea zgomotului provocat de aeronave și menținerea operațiunilor indiferent de condițiile meteo chiar și pe cele mai dificile aeroporturi din lume.
\nDe asemenea, oferă operatorilor spațiului aerian o flexibilitate mai mare, indicatori de performanță mai buni și o creștere mai mare a nivelului de siguranță în cadrul sistemelor utilizate. ... 5.3. Dezvoltarea unor proiecte de cooperare în domeniul ATM cu statele vecine Relevanța includerii acțiunii: Implementarea unui sistem eficient de ATM este dificilă fără cooperarea cu statele vecine. Detalierea lipsurilor existente: Lipsa cooperării cu statele vecine în domeniul ATM poate conduce la o ineficiență a sistemului propriu ATM. Descrierea acțiunii: ● continuarea și dezvoltarea mecanismelor de cooperare în domeniul managementului traficului aerian încheiate cu: Turcia, Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria, Serbia și Ukraina. ● sprijinirea statelor vecine non-membre ale UE în înțelegerea conceptului SES/SESAR și analiza oportunităților de coordonare/cooperare a serviciilor de navigație aeriană, inclusiv prin implementarea unor acțiuni promovate în cadrul SES (optimizare structuri de spațiu, blocuri funcționale de spațiu aerian etc.).
\nInstituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: MTIC, AACR, ROMATSA. Termenul de implementare a acțiunii: 2011-2020. Resurse necesare pentru implementare: Proiectele bilaterale pot fi co-finanțate prin programe comunitare sau de către furnizorii de servicii de navigație aeriană. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: Eficientizarea ATM în spațiile aeriene vecine conduce la o extindere a oportunităților de eficientizare a activităților de zbor prestate de operatorii aerieni, având ca impact și reducerea emisiilor de CO(2). ... ...
\nTermenul de implementare a acțiunii: 2011-2020. Resurse necesare pentru implementare: Proiectele internaționale pot fi finanțate din fonduri comunitare sau de industrie. Efectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: Obținerea de informații noi, reducere impact/emisii, noi tehnologii, know-how. ... 6.2. Promovarea conceptului \"Amprenta de Carbon\" (Carbon Footprint) Relevanța includerii acțiunii: Amprenta de carbon este cantitatea de emisii de CO(2) produsă prin consum energetic, inclusiv de petrol; de exemplu, o cursă aeriană produce amprenta de carbon prin combustibilul pe care îl utilizează. Aceasta este măsurată în unități de dioxid de carbon (CO(2)). OACI a elaborat Calculatorul de emisii de carbon.
\nCalculatorul de emisii de carbon elaborat de OACI permite pasagerilor să estimeze emisiile zborurilor efectuate. Este simplu de utilizat și necesită doar o cantitate limitată de informații din partea utilizatorului. Metodologia aplică cele mai bune date disponibile din industrie pentru a ține cont de diverși factori, cum ar fi tipurile de aeronave, date traseu specifice, factorii de încărcare pasageri și de mărfuri transportate. O parte din companiile de transport aerian folosesc acest instrument pentru determinarea emisiilor de CO(2) emise pe ruta solicitată de pasager. Detalierea lipsurilor existente: Nu se aplică în prezent în România. Descrierea acțiunii: Acest instrument de calculare a emisiilor de CO(2) poate fi utilizat de pasageri pentru a afla cantitatea de CO(2) ce se emite pentru un zbor pe ruta dorită.
\nCompaniile aeriene vor dezvolta proiecte de carbon offset (compensare emisii de CO(2)) prin care, cerând pasagerilor să participe la ele, pot cere o taxă suplimentară la bilet, o participare voluntară etc. Instituțiile responsabile cu implementarea acțiunii: Operatorii aerieni. Termenul de implementare a acțiunii: nu este cazul. Resurse necesare pentru implementare: Campanii de informare a populației asupra acestei acțiuni și conștientizarea cu privire la impactul fiecărui zbor efectuat asupra efectelor climatice. Posibilități externe de finanțare, analizarea programelor europene și internaționale care pot fi eligibile pentru acest tip de proiecte. Participarea pasagerilor la schema de carbon offset poate duce la finanțările unor proiecte mai mici.
\nEfectele preconizate ca urmare a implementării acțiunii: Conștientizarea populației asupra efectelor pe care fiecare zbor le are asupra mediului raportat la cantitatea de emisii de CO(2). ... ...
\nAnexa nr. 3 la planul național de acțiune Rezultatele detaliate pentru scenariile ECAC din Capitolul 3 1. Scenariul de referință (înghețarea tehnologiei în 2010)a) traficul internațional de pasageri și mărfuri cu plecare de pe aeroporturile ECACAn Traficul de pasageri (mișcări IFR) (milioane)Venit pasager/ kilometru RPK (miliarde)Traficul cargo (mișcări IFR) (milioane)Transport marfă tone/kilometru^*1) FTKT (miliarde) Venit total tone/kilometru^*42), ^*2) RTK (billion) 2010 4.6 1,218 0.20 45.4 167.2 2016 5.2 1,601 0.21 45.3 205.4 2020 5.6 1,825 0.25 49.4 231.9 2030 7.0 2,406 0.35 63.8 304.4 2040 8.4 2,919 0.45 79.4 371.2 *1) Includes passenger and freight transport (on all-cargo and passenger flights). *2) A value of 100 kg has been used as the average mass of a passenger incl. baggage (ref: ICAO). De reținut faptul că scenariul de trafic prezentat în tabel este asumat atât pentru scenariile de bază, cât și pentru cele implementate. ... b) Consumul de combustibil și emisiile de CO(2) generate de traficul internațional de pasageri cu plecare de pe aeroporturile ECACAn Consum de combustibil(10^9 kg) Emisii CO(2)(10^9 kg) Eficiența combustibilului(kg/RPK)Eficiența Combustibilului(kg/RTK)2010 37.98 120.00 0.0310 0.310 2016 46.28 146.26 0.0287 0.287 2020 49.95 157.85 0.0274 0.274 2030 61.75 195.13 0.0256 0.256 2040 75.44 238.38 0.0259 0.259 Din motive de disponibilitate a datelor, rezultatele prezentate în acest tabel nu includ traficul de mărfuri/cargo. Din motive de disponibilitate a datelor, rezultatele prezentate în acest tabel nu includ traficul de mărfuri/cargo. ... ...
\nDe reținut faptul că se consideră că consumul de combustibil nu este afectat de utilizarea combustibililor alternative. ... ... ------