The animals will be transported to the following slaughterhouse: .......................................................................... cu următoarele mijloace de transport: .................................... .......................................................................... by the following means of transport: ................................. ..........................................................................
\n
4.Alte informaţii relevante: ..........................................................................
\n
4.Other relevant information .........................................................................
\n
5.Declaraţie 5. Declaration Eu, subsemnatul, declar că:
\n
I, the undersigned, declare that:
\n
-animalele descrise anterior au fost examinate înainte de tăiere, la exploatatia prevăzută anterior, la...(ora)....., la....(data)..., şi au fost găsite sanatoase;
\n
-the animals described above were examined before slaughter at the above mentioned holding, at ...(time)..., on ...(date).., and were found to be healthy;
\n
-animalele au fost tăiate la exploatatie, la ...(ora)..., la ....(data).., şi taierea şi sangerarea au fost efectuate corect;
\n
-they were slaughtered at the holding, at ....(time)......, on ...(date)..., and slaughter and bleeding were carried out correctly;
\n
-înregistrările şi documentele privind aceste animale respecta cerinţele legale şi nu interzic taierea animalelor.
\n
-the records and documentation concerning these animals satisfied the legal requirements and do not prohibit the slaughter of the animals.
\n
Emis la ........(locul)..........., Done at .........(place)..........., la data de ........(data).........., on ...........(date)...............
\n
Ştampila Stamp ............................................................... (Semnatura medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de libera practica împuternicit) (Signature of the official or approved veterinarian) Anexa 2 la regulile specifice MOLUSTE BIVALVE VII
\n
Capitolul I
\n
Domeniu de aplicare Prezenta anexa se aplică molustelor bivalve vii şi, prin analogie, echinodermelor vii, tunicatelor vii şi gastropodelor marine vii.
\n
Capitolul II
\n
Controale oficiale privind moluste bivalve vii din zone de producţie clasificate A. Clasificarea zonelor de producţie şi de reimersie
\n
(1)Autoritatea competenţa trebuie să fixeze locaţia şi delimitarile zonelor de producţie şi de reimersie pe care le clasifica. Autoritatea competenţa poate, atunci când se considera corespunzător, sa realizeze aceasta activitate în cooperare cu operatorul cu activitate în domeniul alimentar. ...
\n
(2)Autoritatea competenţa trebuie să clasifice zona de producţie din care autorizeaza recoltarea de moluste bivalve vii ca fiind una dintre cele 3 categorii, în funcţie de nivelul de contaminare fecala. Atunci când se considera corespunzător, autoritatea competentă poate să realizeze aceasta activitate în cooperare cu operatorul cu activitate în domeniul alimentar. ...
\n
(3)Autoritatea competenţa poate clasifica, în fapt, ca fiind zone din clasa A zonele din care pot fi colectate moluste bivalve vii pentru consum uman direct. Molustele bivalve vii recoltate din aceste zone trebuie să întrunească standardele de sănătate pentru moluste bivalve vii prevăzute în secţiunea a 7-a, cap. V din anexa nr. 3 la Regulile specifice de igiena pentru alimente de origine animala, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE . ...
\n
(4)Autoritatea competenţa poate clasifica, în fapt, ca fiind zone din clasa B zonele din care pot fi colectate moluste bivalve vii ce pot fi puse pe piaţa pentru consum uman numai după tratare într-un centru de purificare sau după reimersie, astfel încât sa întrunească standardele de sănătate la care s-a referit alin. (3). Molustele bivalve vii din aceste zone nu trebuie să depăşească limitele de 4.600 E.coli/100 g de carne şi lichid intravalvular ale unui test MPN (numărul cel mai probabil) cu 3 dilutii în 5 tuburi. ...
\n
(5)Autoritatea competenţa poate clasifica, în fapt, ca fiind zone din clasa C zonele din care pot fi colectate moluste bivalve vii ce pot fi puse pe piaţa numai după reimersie pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât să fie întrunite standardele de sănătate la care s-a referit alin. (3). Molustele bivalve vii din aceste zone nu trebuie să depăşească limitele de 4.600 E.coli/100 g de carne şi lichid intravalvular ale unui test MPN (numărul cel mai probabil) cu 3 dilutii în 5 tuburi. ...
\n
(6)Dacă autoritatea competentă decide, în principiu, sa clasifice o zona de producţie sau de reimersie, aceasta trebuie: ...
\n
a)să facă un inventar al surselor de poluare de origine umană sau animala ce ar putea fi o sursa de contaminare pentru zona de producţie; ...
\n
b)sa examineze cantităţile de poluanti organici ce sunt eliberaţi în diferite perioade ale anului, în funcţie de variatiile sezoniere atât ale populatiilor umane, cat şi ale celor de animale din zona de recoltare, de cantitatea de precipitatii, de tratarea apei reziduale etc.; ...
\n
c)sa determine caracteristicile circulaţiei poluantilor, pe baza caracterului curentului, batimetriei şi a ciclului mareelor în zona de producţie; ...
\n
d)sa stabilească un program de prelevare de probe de moluste bivalve în zona de producţie ce este bazat pe examinarea datelor stabilite şi cu un număr de probe, o distribuţie geografică a punctelor de prelevare de probe şi o frecventa de prelevare de probe ce trebuie să asigure ca rezultatele analizei sunt reprezentative, pe cat posibil, pentru zona luată în consideraţie. ...
\n
B. Monitorizarea zonelor de producţie şi de reimersie clasificate
\n
(1)Zonele de producţie şi de reimersie clasificate trebuie să fie monitorizate periodic pentru a se controla: ...
\n
a)faptul că nu exista o practica necorespunzătoare privind originea, provenienţă şi destinaţia molustelor bivalve vii; ...
\n
b)calitatea microbiologica a molustelor bivalve vii în relaţie cu zonele de producţie şi de reimersie; ...
\n
c)prezenta planctonului ce produce toxine în apele de producţie şi de reimersie şi biotoxine în molustele bivalve vii; ...
\n
d)prezenta de contaminanti chimici în moluste bivalve vii. ...
\n
(2)Pentru a se implementa prevederile alin. (1) lit. b), c) şi d), planurile de prelevare de probe trebuie să fie întocmite cu prevederea ca astfel de controale să aibă loc la intervale regulate sau, de la caz la caz, dacă perioadele de recoltare sunt neregulate. Distribuţia geografică a punctelor de prelevare de probe şi frecventa de prelevare de probe trebuie să asigure ca rezultatele analizei să fie reprezentative, pe cat posibil, pentru zona respectiva. ...
\n
(3)Planurile de prelevare de probe pentru a se controla calitatea microbiologica a molustelor bivalve vii trebuie să ţină cont, în mod deosebit, de: ...
\n
a)variatia posibila a contaminarii cu fecale; ...
\n
b)parametrii la care s-a referit alin. (6) de la lit. A. ...
\n
(4)Planurile de prelevare de probe pentru a se verifica prezenta planctonului ce produce toxine în apele de producţie şi reimersie şi biotoxine în molustele bivalve vii trebuie să ţină cont, în mod deosebit, de variatiile posibile în prezenta planctonului ce conţine biotoxine marine. ...
\n
Prelevarea de probe trebuie să cuprindă:
\n
a)prelevare periodică de probe pentru a se depista schimbările în compozitia planctonului ce conţine toxine şi distribuţia geografică a acestuia. Rezultatele ce sugereaza o acumulare de toxine în carnea de moluste trebuie să fie urmate de o prelevare intensiva de probe; ...
\n
b)testări periodice de toxicitate ce utilizează moluste din zona afectată cea mai susceptibilă la contaminare. ...
\n
(5)Frecventa de prelevare de probe pentru analiza toxinelor din moluste este saptamanala, ca regula generală, în perioadele în care este permisă recoltarea. Aceasta frecventa poate fi redusă în zone specifice sau pentru anumite tipuri de moluste, dacă o evaluare de risc privind toxinele sau apariţia fitoplanctonului sugereaza un risc foarte redus de episoade toxice. Aceasta urmează să fie crescută atunci când o astfel de evaluare sugereaza ca prelevarea saptamanala de probe nu ar fi suficienta. Evaluarea de risc urmează să fie revizuită periodic pentru a se evalua riscul de aparitie a toxinelor în molustele bivalve vii din aceste zone. ...
\n
(6)Când sunt disponibile cunoştinţe despre ratele de acumulare a toxinelor, pentru un grup de specii ce cresc în aceeaşi zona, o specie cu cea mai mare rata poate fi utilizata ca specie-indicator. Aceasta va permite exploatarea tuturor speciilor din grup dacă nivelurile toxinelor în specia-indicator sunt sub limitele reglementate. Când nivelurile toxinelor în specia-indicator sunt peste limitele normale, recoltarea altor specii este permisă numai dacă analiza ulterioară asupra celorlalte specii indica niveluri de toxine sub limite. ...
\n
(7)Referitor la monitorizarea planctonului, probele din coloana de apa trebuie să fie reprezentative şi sa furnizeze informaţii referitoare la prezenta speciei toxice, precum şi a tendinţelor populaţiei. Dacă se depisteaza orice schimbări în populaţia toxica ce pot conduce la acumularea de toxine, frecventa prelevarii de probe de moluste urmează să fie crescută sau urmează să se instituie închiderea zonelor din motive de precautie, până când se obţin rezultatele analizei toxinelor. ...
\n
(8)Planurile de prelevare de probe pentru a se verifica prezenta de contaminanti chimici trebuie să permită detectarea oricărei depăşiri a nivelurilor prevăzute de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 141/2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiti contaminanti din alimentele de origine animala şi nonanimala, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 2 februarie 2005, ce transpune Regulamentul 466/2001/CE . ...
\n
C. Decizii după monitorizare
\n
(1)Atunci când rezultatele prelevarii de probe indica faptul ca sunt depăşite standardele de sănătate pentru moluste sau ca poate exista un risc pentru sănătatea oamenilor, autoritatea competentă trebuie să inchida zona de producţie respectiva, prevenind recoltarea de moluste bivalve vii. Totuşi, autoritatea competentă poate reclasifica o zona de producţie ca fiind de clasa B sau C dacă aceasta întruneşte criteriile prevăzute la lit. A şi nu prezintă nici un alt risc pentru sănătatea umană. ...
\n
(2)Autoritatea competenţa poate să redeschida o zona de producţie închisă numai dacă standardele de sănătate pentru moluste sunt din nou în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara specifică. Dacă autoritatea competentă închide o zona de producţie datorită prezentei planctonului sau a nivelurilor excesive de toxine în moluste, sunt necesare cel puţin două rezultate consecutive, sub limitele reglementate, la interval de cel puţin 48 de ore, pentru redeschiderea acesteia. Autoritatea competenţa poate tine cont de informaţii privind tendintele fitoplanctonului când ia aceasta decizie. Când exista date concrete privind dinamica toxicitatii pentru o zona data şi cu condiţia să fie disponibile date recente privind tendintele de descrestere a toxicitatii, autoritatea competentă poate decide redeschiderea zonei cu rezultate sub limitele reglementate, obţinute la o singura prelevare de probe. ...
\n
D. Cerinţe de monitorizare suplimentare
\n
(1)Autoritatea competenţa urmează să monitorizeze zonele de producţie clasificate din care a interzis recoltarea de moluste bivalve sau care fac obiectul recoltarii în condiţii speciale, pentru a se asigura că nu sunt puse pe piaţa produse dăunătoare sănătăţii umane. ...
\n
(2)În plus faţă de monitorizarea zonelor de reimersie şi de producţie la care s-a referit alin. (1) de la lit. B, trebuie să se stabilească un sistem de control ce cuprinde teste de laborator, pentru a se verifica conformitatea operatorilor cu activitate în domeniul alimentar cu cerinţele pentru produsul final, în toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie. Acest sistem de control trebuie să verifice, în mod deosebit, ca nivelurile de biotoxine marine şi contaminanti sa nu depăşească limitele de siguranţă, iar calitatea microbiologica a molustelor sa nu constituie un risc pentru sănătatea umană. ...
\n
E. Înregistrare şi schimb de informaţii Autoritatea competenţa trebuie:
\n
a)sa stabilească şi sa actualizeze o lista a zonelor de producţie şi de reimersie autorizate, cu detalii privind localizarea şi limitele acestora, precum şi clasa în care a fost clasificata zona din care pot fi recoltate moluste bivalve vii, în conformitate cu cerinţele prezentei anexe. Aceasta lista trebuie să fie comunicată părţilor interesate ce intra sub incidenţa prezentei anexe, cum ar fi: producători, culegatori şi operatori din centre de purificare şi centre de distribuţie; ...
\n
b)sa informeze imediat părţile interesate aflate sub incidenţa prezentei anexe, cum ar fi: producători, culegatori şi operatori din centre de purificare şi distribuţie, despre orice modificare a localizarii, delimitarilor sau clasei unei zone de producţie sau despre închiderea acesteia, fie ea temporară sau definitivă; ...
\n
c)sa acţioneze prompt atunci când controalele prevăzute de prezenta anexa indica faptul ca o zona de producţie trebuie să fie închisă ori reclasificata sau poate fi redeschisă. ...
\n
F. Autocontroale ale operatorilor cu activitate în domeniul alimentar Pentru a decide asupra clasificarii, deschiderii sau închiderii zonelor de producţie, autoritatea competentă poate să ţină cont de rezultatele controalelor pe care le-au efectuat operatorii cu activitate în domeniul alimentar sau organizaţiile ce îi reprezintă pe aceştia. În acest caz autoritatea competentă trebuie să desemneze laboratorul care efectuează analizele, iar dacă este necesar, prelevarea de probe şi analizele trebuie să se realizeze în conformitate cu un protocol convenit între autoritatea competentă şi operatorii cu activitate în domeniul alimentar sau organizaţiile respective.
\n
Capitolul III
\n
Controale oficiale privind pectinide recoltate în afară zonelor de producţie clasificate Trebuie să fie efectuate controale oficiale privind pectinide recoltate în afară zonelor de producţie clasificate, în cadrul licitaţiilor pentru peste, în centre de distribuţie şi în întreprinderi de prelucrare. Astfel de controale oficiale trebuie să verifice conformitatea cu standardele de sănătate pentru moluste bivalve vii prevăzute în secţiunea a VII-a, cap. V din anexa nr. 3 la Regulile specifice de igiena pentru alimente de origine animala, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE , precum şi conformitatea cu alte cerinţe ale secţiunii a VII-a cap. IX anexa nr. 3 la aceleaşi reguli specifice.
\n
Anexa 3 la regulile specifice PRODUSE DIN PESCUIT
\n
Capitolul I
\n
Controale oficiale referitoare la producerea şi punerea pe piaţa de produse din pescuit
\n
(1)Controalele oficiale referitoare la producerea şi punerea pe piaţa de produse din pescuit trebuie să includă, în mod deosebit: ...
\n
a)un control regulat privind condiţiile de igiena la debarcare şi la prima vânzare; ...
\n
b)inspecţii, la intervale regulate, ale vaselor şi ale întreprinderilor terestre, incluzând locuri de licitaţie pentru peste şi pieţe angro, pentru a se controla, în special: ... (i) atunci când se considera corespunzător, dacă sunt îndeplinite în continuare condiţiile de autorizare; (îi) dacă produsele din pescuit sunt manipulate corect; (iii) conformitatea cu cerinţele de igiena şi de temperatura; (iv) curăţenia întreprinderilor, incluzând vasele, facilităţile şi echipamentele acestora, precum şi igiena personalului;
\n
c)controlul condiţiilor de depozitare şi de transport. ...
\n
(2)În conformitate cu alin. (3), controalele oficiale ale vaselor de pescuit: ...
\n
a)pot fi efectuate atunci când vasele acosteaza într-un port al României sau al unui stat membru al Uniunii Europene; ...
\n
b)vizează toate vasele ce descarca produse din pescuit în porturile României sau ale statelor membre ale Uniunii Europene, indiferent de pavilionul acestora; ...
\n
c)pot fi efectuate, dacă este necesar, atunci când autoritatea competentă a României sau a unui stat membru al Uniunii Europene, sub al cărui pavilion navighează vasul, realizează controlul oficial în timp ce vasul se afla pe mare ori când se afla în portul altui stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţara terta. ...
\n
(3)a) În cazul unei inspecţii la un pescador sau la un pescador-congelator ce navighează sub pavilionul României ori al unui stat membru al Uniunii Europene, efectuată în vederea autorizării vasului, autoritatea competentă a României sau a unui stat membru al Uniunii Europene, sub al cărui pavilion navighează vasul, trebuie să efectueze inspecţii într-o asemenea maniera încât să se conformeze prevederilor art. 3 din regulile specifice şi, în mod deosebit, cu limitele de timp prevăzute de art. 3 alin. (2) din aceleaşi reguli specifice. Dacă este necesar, acea autoritate competentă poate inspecta vasul în timp ce se afla pe mare sau când se afla într-un port al unui stat membru al Uniunii Europene, al României sau al unei tari terţe. ...
\n
b)Când autoritatea competentă a României sau a unui stat membru al Uniunii Europene, sub al cărui pavilion navighează vasul, a acordat vasului autorizare condiţionată, în conformitate cu art. 3 din aceleaşi reguli specifice, acea autoritate competentă poate autoriza o autoritate competentă: ... (i) a unui alt stat membru al Uniunii Europene ori a României; sau (îi) a unei tari terţe ce apare pe lista ţărilor terţe din care sunt permise activităţi de import de produse din pescuit, întocmită în conformitate cu art. 11 din regulile specifice, să efectueze în continuare o inspecţie de verificare, cu scopul de a se acordă autorizare completa sau prelungire a autorizării condiţionate, în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. b) din regulile specifice, sau de a se menţine autorizarea pentru revizuire, în conformitate cu art. 3 alin. (4) din aceleaşi reguli specifice, sub responsabilitatea autorităţii competente naţionale. Dacă este necesar, acea autoritate competentă poate inspecta vasul în timp ce se afla pe mare ori într-un port al unui stat membru al Uniunii Europene, al României sau al unei tari terţe.
\n
Capitolul II
\n
Controale oficiale ale produselor din pescuit Controalele oficiale ale produselor din pescuit trebuie să includă cel puţin următoarele elemente:
\n
A. Examinari organoleptice Trebuie să fie efectuate controale organoleptice randomizate în toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie. Singurul scop al acestor controale este de a se verifica conformitatea cu criteriile de prospetime prevăzute în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara specifică. În special, aceste controale includ verificarea, în toate etapele de producţie, de prelucrare şi de distribuţie, ca produsele de pescuit să depăşească cel puţin liniile esenţiale ale criteriilor de prospetime prevăzute în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara specifică.
\n
B. Indicatori de prospetime Când examinarea organoleptica releva orice dubiu privind prospetimea produselor din pescuit, pot fi prelevate probe ce se supun testelor de laborator pentru a se determina nivelurile azotului bazic uşor hidrolizabil (TVB-N) şi ale azotului trimetilamina (TMA-N).
\n
Autoritatea competenţa urmează sa utilizeze criteriile prevăzute în baza legislaţiei naţionale ce transpune legislaţia comunitara specifică.
\n
Când examinarea organoleptica da motive să se suspecteze prezenta altor condiţii ce pot afecta sănătatea umană, trebuie să fie prelevate probe corespunzătoare, în scopul verificării.
\n
C. Histamina Urmeza să fie efectuată testarea randomizata pentru histamina, pentru a se verifica conformitatea cu nivelurile permise prevăzute în baza legislaţiei naţionale ce transpune legislaţia comunitara specifică.
\n
D. Reziduuri şi contaminanti Urmează să fie prevăzute aranjamente de monitorizare pentru a se controla nivelurile de reziduuri şi contaminanti în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara specifică.
\n
E. Controale microbiologice Atunci când este necesar, urmează să fie efectuate controale microbiologice, în conformitate cu regulile şi criteriile prevăzute de legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara specifică.
\n
F. Paraziti Urmează să se efectueze testarea randomizata pentru a se verifica conformitatea cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara referitoare la paraziti.
\n
G. Produse din pescuit otravitoare Urmează să aibă loc controale pentru a se asigura ca următoarele produse de pescuit nu sunt puse pe piaţa:
\n
1.peste otravitor din următoarele familii: Tetraodontidae, Molidae, Diodonitidae şi Canthigasteridae;
\n
2.produse din pescuit ce conţin biotoxine, cum ar fi Ciguatera sau alte toxine periculoase pentru sănătatea oamenilor. Totuşi, pot fi puse pe piaţa produse de pescuit provenite din moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine dacă acestea au fost produse în conformitate cu secţiune a VII-a din anexa nr. 3 la Regulile specifice de igiena pentru alimente de origine animala, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE şi sunt conforme cu standardele prevăzute la cap. V pct. 2 din aceeaşi secţiune.
\n
Capitolul III
\n
Decizii după controale Produsele din pescuit urmează să fie declarate improprii pentru consum uman dacă:
\n
1.în fapt, controalele organoleptice, chimice, fizice sau microbiologice ori controalele pentru paraziti au indicat ca acestea nu sunt în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara;
\n
2.acestea conţin, în părţile comestibile, contaminanti sau reziduuri peste limitele prevăzute de legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara specifică ori la niveluri la care consumul zilnic calculat ar putea să depăşească limita de consum zilnica sau saptamanala acceptabilă pentru oameni;
\n
3.acestea provin din: (i) peste otravitor; (îi) produse din pescuit ce nu sunt conforme cu cerinţa de la lit. G pct. 2 din cap. II privind biotoxinele; sau (iii) moluste bivalve, echinoderme, tunicate sau gasteropode marine ce conţin biotoxine marine în cantităţi totale ce depăşesc limitele la care se referă Hotărârea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE ; sau 4. autoritatea competentă considera ca acestea pot constitui un risc pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor ori sunt necorespunzătoare pentru consum uman, din orice alt motiv.
\n
Anexa 4 la regulile specifice LAPTE MATERIE PRIMA ŞI PRODUSE LACTATE
\n
Capitolul I
\n
Controlul exploataţiilor pentru producere de lapte
\n
(1)Animalele din exploatatiile pentru producere de lapte trebuie să fie supuse controalelor oficiale pentru a se verifica dacă exista conformitate cu cerinţele de sănătate pentru producerea de lapte materie prima şi, în special, cu statusul de sănătate a animalelor, precum şi cu utilizarea produselor medicinale de uz veterinar. ...
\n
Aceste controale pot să aibă loc cu ocazia controalelor sanitare veterinare efectuate în conformitate cu prevederile naţionale transpuse din legislaţia comunitara, referitoare la sănătatea publică sau la sănătatea animalelor ori la protecţia şi bunăstarea animalelor, şi pot fi efectuate de un medic veterinar de libera practica împuternicit.
\n
(2)Dacă exista motive pentru suspectarea că nu sunt îndeplinite cerinţele de sănătate animala, urmează să se verifice statusul general de sănătate a animalelor. ...
\n
(3)Exploatatiile de producere a laptelui trebuie să fie supuse controalelor oficiale, pentru a se verifica faptul ca sunt respectate cerinţele de igiena. Aceste controale oficiale pot implica inspecţii şi/sau monitorizarea controalelor efectuate de organizaţii profesionale. Dacă reiese ca igiena este necorespunzătoare, autoritatea competentă trebuie să verifice ca sunt luate măsuri corespunzătoare pentru a se corecta situaţia. ...
\n
Capitolul II
\n
Controlul laptelui materie prima la colectare
\n
(1)Autoritatea competenţa trebuie să monitorizeze controalele efectuate în conformitate cu secţiunea a IX-a cap. I, partea a III-a din anexa nr. 3 la Regulile specifice de igiena pentru alimente de origine animala, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE . ...
\n
(2)Dacă operatorul cu activitate în domeniul alimentar nu a corectat situaţia în decurs de 3 luni de la prima notificare a autorităţii competente privind neconformitatea cu criteriile referitoare la numărul total de germeni (NTG) şi numărul de celule somatice, livrarea de lapte materie prima din exploatatia de producere urmează să fie suspendată sau, în conformitate cu o autorizare specifică de la autoritatea competentă ori cu instrucţiunile generale ale acesteia, urmează să fie supusă cerinţelor privind tratamentul şi utilizarea acestuia, cerinţe necesare pentru a se proteja sănătatea publică. Aceasta suspendare sau aceste cerinţe trebuie să rămână în aplicare până când operatorul cu activitate în domeniul alimentar dovedeşte ca laptele materie prima este conform, din nou, cu criteriile. ...
\n
Anexa 5 la regulile specifice ÎNTREPRINDERI CE NU FAC OBIECTUL CERINTEI DE INCLUDERE PE LISTE PREVĂZUTE DE ART. 11 ALIN. (1) DIN REGULILE SPECIFICE Nu este obligatoriu să apară pe liste elaborate şi actualizate în conformitate cu art. 11 alin. (3) din regulile specifice următoarele întreprinderi ale unei tari terţe:
\n
1.întreprinderi ce manipuleaza produse de origine animala pentru care anexa nr. 3 la Regulile specifice de igiena pentru alimente de origine animala, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE , nu stabileşte cerinţe specifice;
\n
2.întreprinderi ce efectuează numai producţie primara;
\n
3.întreprinderi ce efectuează numai operaţiuni de transport;
\n
4.întreprinderi ce efectuează numai depozitare de produse de origine animala ce nu necesita condiţii de depozitare cu temperatura controlată.
\n
Anexa 6 la regulile specifice CERINŢE PENTRU CERTIFICATE CE ÎNSOŢESC ACTIVITĂŢI DE IMPORT
\n
(1)Reprezentantul autorităţii competente a tarii terţe de expediere, care emite un certificat pentru a însoţi un transport de produse de origine animala destinat României sau Comunităţii Europene, trebuie să semneze certificatul şi să se asigure ca acesta poarta o ştampila oficială. Aceasta cerinţa se aplică la fiecare fila a certificatului, dacă acesta conţine mai multe file. În cazul pescadoarelor, autoritatea competentă poate să-l autorizeze pe căpitan sau pe un alt ofiţer al vasului să semneze certificatul. ...
\n
(2)Certificatele trebuie să fie întocmite în limba sau limbile oficiale a/ale tarii terţe exportatoare şi în limba română ori în limba statului membru în care are loc inspecţia la frontiera sau să fie însoţite de o traducere autorizata în limba ori în limbile tarii exportatoare. Dacă România ca ţara de destinaţie sau statul membru de destinaţie solicita astfel, certificatele trebuie să fie însoţite şi de o traducere autorizata în limba română ori în limba sau limbile oficiale a/ale statului membru. Totuşi, Autoritatea poate să fie de acord sa utilizeze o limbă oficială a Comunităţii Europene, alta decât cea proprie, de la data la care va deveni stat membru al Uniunii Europene. ...
\n
(3)Versiunea oficială a certificatului trebuie să însoţească transporturile la intrarea în România sau în Comunitatea Europeană. ...
\n
(4)Certificatele trebuie să conţină: ...
\n
a)o singura fila de hârtie; sau ...
\n
b)doua sau mai multe pagini ce sunt parte integrantă a unei file de hârtie indivizibile; sau ...
\n
c)o succesiune de pagini numerotate astfel încât sa indice faptul ca aceasta este o anumită pagina într-o succesiune logica (de exemplu, pagina 2 din 4 pagini). ...
\n
(5)Certificatele trebuie să poarte un număr unic de identificare. Atunci când certificatele constau dintr-o succesiune de pagini, fiecare pagina trebuie să indice acest număr. ...
\n
(6)Certificatul trebuie să fie emis înainte ca transportul pe care îl însoţeşte să fie controlat de autoritatea competentă a tarii terţe de expediere. ... --------